Lucrare-Licenta, Pregatirea si instruirea reprezentativei şcolare de fotbal la nivelul ciclului...

7/21/2019 Lucrare-Licenta, Pregatirea si instruirea reprezentativei şcolare de fotbal la nivelul ciclului gimnazial

http://slidepdf.com/reader/full/lucrare-licenta-pregatirea-si-instruirea-reprezentativei-scolare-de-fotbal 1/73

CUPRINS

CAP.I. Introducere

I.1. Scurt istoric privind jocul de fotbal…………………………………….....3

I.2. Aspecte ale predării jocului de fotbal în şcoală la clasele gimnaziale......4

I.3. Norme metodice ale instruirii copiilor prevederi ale !"!.......................#

CAP.II. Scopul şi sarcinile lucrării

II.1. Scopul şi gradul de actualitate al lucrării...................................................$%

II.2. &poteze şi sarcini.........................................................................................$$

II.3.'etode de cercetare descrierea lor.............................................................

CAP.III. Fundamentarea teoretică, metodică şi ştiini!ică a temei

III.1. (articularită)ile psi*o+fiziologice şi de pregătire ale elevilor.................$,

III.2. -alită)ile motrice privind jocul de fotbal ..................................................$#

III.3. egătura dintre calită)ile motrice )i deprinderile motrice..........................,$

III.". /nvă)area te*nicii şi tacticii în jocul de fotbal la nivelul copiilor............,3

III.#. egătura dintre pregătirea fizică şi celelalte componente ale

antrenamentului la nivelul copiilor.......................................................................,0

CAP.I$. %r&ani'area şi metodolo&ia cercetării

I$.1. 1rganizarea cercetării descrierea e2perimentului probelor şi

măsurătorilor efectuate.......................................................................................,#

I$.2. e*nologia ac)ionării..................................................................................,5

A. /nvă)area elementelor te*nice...........................................................3%

(. /nvă)area elementelor tactice.............................................................4$

$



I. /nvă)area tacticii individuale.....................................................4$

II. /nvă)area tacticii colective........................................................40

C. (regătirea fizică generală................................................................46

). 'odele de lec)ii de antrenament.....................................................0%*. 'odelul te*nico+tactic al jocului de fotbal la începători determinat

prin observa)ie.....................................................................................04

CAP.$. "ezultate prelucrarea şi interpretarea lor.....................................................0#

$.1. "ezultatele ob)inute şi prelucrarea lor.......................................................06

$.2. &nterpretarea datelor...................................................................................#6

Conclu'ii şi propuneri............................................................................................+

(i-lio&ra!ie...............................................................................................................+2

Anee.........................................................................................................................+3

,



CAPI/%0U0 I

INTRODUCERE

I.1. Scurt istoric privind jocul de fotbal

No)iunea de 7fotbal8 9foot+ball: este formată din două cuvinte englezeşti

separate printr+o liniu)ă de unire 7foot8 însemn;nd picior iar 7ball8 balon. !otbalul

este unul din cele mai populare jocuri sportive. A apărut şi s+a dezvoltat în decursul

unei lungi perioade de timp. <e la jocul primitiv fără reguli precis p;nă la jocul actual

s+au scurs multe sute de ani. <e la jocurile cu mingea din antic*itate din evul mediu

şi p;nă la jocul contemporan forma de practicare s+a sc*imbat continuu p;nă să

ajungă la forma actuală aplicată unitar în toată lumea.

=ocuri asemănătoare fotbalului s+au practicat în diferite timpuri şi în diferite

col)uri ale păm;ntului. >ec*ii c*inezi şi japonezi egipteni şi sirieni au practicat jocul

cu mingea sau cu obiecte rotunde pe care le împingeau cu piciorul în anumite )inte.

=ocul romanilor numit 7*arpastum8 ca şi jocul vec*ilor grecidenumit 7epis?iros8

aveau ceva asemănător cu fotbalul.

/n evul mediu apar în diferite )ări jocuri care se aseamănă din ce în ce mai mult cu

fotbalul. <in această cauză fiecare din aceste )ări îşi atribuie acum originea jocului de

fotbal.

/n &talia mai precis în !loren)a se practica acum 0%% de ani un joc denumit 7il

giocco di calcio8. /n !ran)a era foarte răsp;ndit jocul 7la soule8.

!otbalul contemporan nu datează dec;t de apro2imativ $%% de ani. (;nă atunci

anul $5#3 el era un joc mi2t juc;ndu+se şi cu m;inile şi cu picioarele iar obiectul jocului era o minge rotundă sau un balon oval.

a ,# octombrie $5#3 apare in Anglia primul regulament al jocului de fotbalcare

cuprindea $3 articole.

/n Anglia încă din cele mai vec*i timpuri jocul cu mingea a cunoscut perioade

de ascensiune dar şi perioade de stagnare. =ocul de fotbal a continuat să fie practicat

pe o scară întinsă în şcoli şi universită)i.

3



/n anul $545 încep să apară primele încercări de unificare a regulilor de joc

campanie începută de studen)ii de la -ambridge. /n anul $5#, a apărut pentru prima

oară în meciurile de fotbal mingea de cauciuc umflată cu aer.

<in Anglia jocul de fotbal este răsp;ndit în @uropa şi este înt;lnit în $563 în1landa şi <anemarca în $55, în @lve)ia în $54 la >iena şitreptatîn toate păr)ile

@uropei şi ale celorlalte continente.

!otbalul angrenează azi un număr tot mai mare de )ări în competi)ii cu caracter

mondial9 -ampionatul 'ondial olimpiade : cu caracter continental9 -ampionatul

@uropean -upa Americii de Sud etc. :.

(ractic astăzi nu e2istă continent sau )ară în care fotbalul să nu fie practicat şi

răsp;ndit pe o scară mai mult sau mai pu)in întinsă.

I.. Aspecte ale pred!rii jocului de fotbal "n #coal!$ la clasele %i&na'iale

-a urmare a popularită)ii mereu cresc;nde de care se bucura şi ca efect al

con)inutului sau care favorizează dezvoltarea şi afirmarea personalită)ii tineretului

fotbalul e2ercită o atrac)ie deosebită asupra elevilor.

!otbalul este prezent în joaca zilnică a copiilor face parte integrată din

ansamblul de activită)i ce concură la folosirea utilă a timpului liber reprezintă un

mijloc de men)inere şi întărire a sănătă)ii şi de valorificare socială a aptitudinilor

sportive ale tinerilor un factor care mijloceşte stabilirea rela)iilor de prietenie de

educare a solidarită)ii at;t între componen)ii ec*ipelor c;t şi din situa)ia din care fac

parte şcoala.

>alen)ele instructiv+educative ale jocului sunt e2primate sintetic în dictonul 7<um ludere viderum+discimus 8. /n sus)inerea dictonului latin 7 <eşi pare că ne

jucăm+învă)ăm 8 putem spune că jocul de fotbal ne oferă următoarele posibilită)iB

+ de a încadra copilul într+un colectiv de joc cu subordonarea intereselor

personale celor colectiveC

+ de a transmite copiilor cunoştin)e de a forma priceperi şi deprinderi

motrice igienice individuale şi colectiveC

+ de a dezvolta calită)i psi*ice caB aten)ia imagina)ia g;ndirea

4



+ de a dezvolta calită)i de voin)ă şi caracter 9spiritul de ini)iativă

perseveren)a curajul etc.:C

+ de a folosi recreativ şi util timpul liberC

+ de a valorifica aptitudinile sportive ale elevilorC+ de a contribui la întărirea sănătă)ii şi dezvoltarea fizică armonioasă.

!otbalul şcolar ca factor instructiv+educativ la clasele gimnaziale poate fi

reprezentat concret înB

+ programa de educa)ie fizicăC

+ campionate între claseC

+ campionate organizate la nivelul şcoliiC

+ campionate organizate la nivelul jude)uluiC

+ campionatul na)ional şcolar de fotbal.

/n alcătuirea unei reprezentative şcolare trebuie avută în vedere mereu

perspectiva şi de aceea selec)ia şi pregătirea trebuie începute cel t;rziu la terminarea

claselor >+>& şi continuate bineîn)eles la clasele >&&+>&&&.

@c*ipa reprezentativă a şcolii generale nu constituie un scop în sine rupt de

organizarea întregii activită)i fotbalistice în şcoală. Activitatea acesteia trebuie

conjugată str;ns cu preocuparea pentru cuprinderea tuturor elevilor dornici să practice

fotbalul fie în scopuri recreative şi de fortificare a organismuluifie în vederea ridicării

performan)ei sportive.

rebuie avut în vedere permanent faptul că elevii parcurg o v;rstă biologică

cu remarcabile sc*imbări calitative şi pot proba aptitudini pentru fotbal în condi)ii

diverse.

Nu este o garan)ie faptul că cel ce este ini)ial selec)ionat în lotul ec*ipeireprezentative a şcolii nu va putea fi înlocuit cu altul care la momentul ini)ial părea

mai pu)in dotat.

(reocuparea pentru antrenarea unui număr crescut de elevi în practicarea

fotbalului este impusă de faptul că anual prin absolvirea şcolii mul)i jucători titulari

nu vor mai putea evolua în ec*ipa şi în aceste condi)ii instruirea sc*imbului de m;ine

constituie o problemă la fel de importantă ca şi cea de pregătire a lotului de bază.

0



I.(. Nor&e &etodice ale instruirii copiilor ) prevederi ale *.R.*.)

A. &nstruirea copiilor urmăreşte în primul r;nd formarea fotbalului de

cunoştin)e şi de deprinderi te*nico+tactice necesare practicării organizate a fotbaluluişi în planul al doilea constituirea unor reprezentative al căror )el principal să+l

reprezinte victoria în diferite competi)ii.

&nstruirea nu se limitează la cerin)ele te*nico+tactice imediate impuse de

desfăşurarea jocurilor ea trebuie să concure la însuşirea cu răbdare dar temeinic a

principalelor e2ecu)ii te*nico+tactice a te*nicii individuale privită în legătură cu

celelalte componente ale antrenamentului.

=ucătorii ec*ipelor de copii cu e2cep)ia portarilor trebuie feri)i de

specializarea e2cesivă pe posturi. 'otiva)ia se găseşte în faptul că pubertatea poate

produce numeroase modificări morfologice şi func)ionale dar şi unei caracteristici a

fotbalului modern potrivit căreia acelaşi jucător trebuie să ac)ioneze cu rezultate bune

pe mai multe posturi.

o)i copiii trebuie obişnui)i cu stăp;nirea elementelor fundamentale ale

jocului 9atacul şi apărarea: şi totodată cu educarea capacită)ii de a le folosi adecvat

variatelor situa)ii ivite în timpul jocului.

(onderea instruirii copiilor cade asupra însuşirii corecte a principalelor

procedee te*nice şi mai ales aplicării lor în condi)ii variate de joc.

-opiii trebuie obişnui)i cu o te*nică proprie cerin)elor competi)ionale încă

în primele începuturi ale instruirii.

<ezvoltarea imagina)iei copiilor asigurarea caracterului labil al te*nicii aşa

zisa măiestrie ini)ială nu pleacă de la e2ecu)ii mai rar înt;lnite la sportivii consacra)ici la procedeele reale ale joculuiB lovirea mingii cu piciorul lovirea mingii cu capul

preluările conducerea mingiifentele 9mişcări înşelătoare:.

Numai pe fondul însuşirii mecanismului de bază al acestor procedee se

poate asigura corectitudinea iar treptat caracterul multilateral al stăp;nirii

principalelor e2ecu)ii te*nice în condi)ii de joc.

#



@2ecu)iile te*nice vor fi e2ecutate în ritm rapid obişnuindu+i pe copii de

timpuriu cu rapiditatea desfăşurării fazelor de joc caracteristică importantă a

fotbalului modern.

@2ecu)iile rapide integrate în ac)iunile de joc vor alterna cu cele efectuateanalitic mai lent în scopul însuşirii corecte a mecanismului de bază al procedeelor

te*nice.

@2ecu)iile te*nice rapide şi folosirea difersificată a acestor ac)iuni asigură

pregătirea treptată a copiilor pentru dinamica deosebit de crescută a jocului modern ce

se practică astăzi.

(aralel cu e2ersarea procedeelor te*nice se acordă o deosebită aten)ie

dezvoltării ec*ilibrului capacită)ii de stăp;nire multilaterală a aparatului locomotor

educării vederii periferice şi dezvoltării orientării în spa)iu.

@fectuarea procedeelor te*nice cu ambele picioare în sensul stăp;nirii

mingii mai ales în situa)ii dificile trebuie avută în vedere deoarece sporeşte

considerabil randamentul jucătorilor.

<ezvoltarea calită)ilor motrice+ for)a rezisten)a viteza de deplasare se

asigură prin e2erci)ii analoage sau prin jocul propriu+zis dar nee2cuz;nd nici

e2erci)iile speciale în acest sens.

Argumentul acestei norme metodice se întemeiază pe particularită)ile

dezvoltării organismului la această v;rstă corespunzător cărora rezisten)a şi for)a sunt

slab dezvoltate iar for)area sporirii indiciilor lor ar avea consecin)e negative asupra

evolu)iei viitoare a copiilor.

a această v;rstă dezvoltarea armonioasă a indicilor morfologici este

impusă de doi factoriB $. (rimul constă în creşterea relativ vertiginoasă a corpului în lungime

şiacest fenomen trebuie favorizat.

,. Solicitările specifice fotbalului ac)ionează unilateral mai ales asupra

creşterii masei musculare a membrelor inferioare influen)ă ce trebuie prevenită.

<ezvoltarea armonioasă implică ac)ionarea sistematică a tuturor grupelor musculare.

@fectuarea e2erci)iilor se va realiza cu prepoderen)a prin intermediul unor

jocuri atractive şi stimitulative.

6



a această v;rstă jocul reprezintă şi o activitate deosebit de propice pentru

realizarea obiectivelor instructive şi ca urmare ponderea sa în ansamblul procedeelor

metodice trebuie să fie mare. Aceasta cu at;t mai mult cu c;t prin coloritul emo)ional

prin caracterul lor de întrecere de confirmare imediată a rezultatelor elevii suntdeosebit de stimula)i în activitatea ce o desfăşoară.

1 deosebită aten)ie se va acorda stabilirii sarcinilor instructive ale jocului

în sensul că ele să nu vizeze numai obiective strict te*nice ci să implice şi o

participare psi*ică sus)inută de e2emplu vederea periferică capacitatea de concentrare

îndelungată rapiditatea g;ndirii dorin)a de a nu greşi.

(. -oncep)ia de joc a ec*ipelor de copii în viziunea -entrului de

perfec)ionare !.".!. are următoarele caracteristiciB

$. Spirit de colectiv+constructiv at;t în sec)iunile de atac c;t şi în cele de

apărare participarea să se facă într+o perfectă colaborare şi ajutor reciproc.

,. Spirit ofensiv pentru ca victoria să se decidă prin golurile marcate dar

fără să se reducă poten)ialul apărării.

3. <inamismul şi combativitatea jucătorilor în toate ac)iunile cusau fără

minge de+a întregului joc.

4. @c*ilibrul şi elasticitatea plasamentului pentru a acoperi tot terenul în

ad;ncime şi lă)ime evitarea aglomerării din spa)iul por)ii.

0. (artciparea întregii ec*ipe în ac)iunile de atac şi apărare jucătorii av;nd

zone de bază principale şi secundare dar nu stricte în detrimentul joculuiC disciplina

tactică şi totala angajare fizică şi psi*ică.

/n cadrul organizării jocului se va urmări realizarea următoarelor trăsături

tacticeB a: prezen)a fundaşului central de acoperire în organizarea jocului de apărare

şi activitatea lui în atacC

b: îmbunătă)irea jocului fără minge circula)ia în atac şi apărare în viteză

pe tot terenul pe toată durata joculuiC

c: aplicarea consecventă a marcajului în apărareC după pierderea mingii se

va efectua presingul colectiv pentru oprirea ac)iunii adverse şi recuperarea mingiiC

d: sc*imbarea ritmului de jocC

5



e: folosirea în joc a unor sc*eme tactice care vor valorifica calită)ile

individuale ale jucătorilor.

=ocul va fi colectiv cursiv se varespecta disciplina de joc şi sportivitatea.

Ac)iunile de atac se vor desfăşura variat pe tot terenul într+o mişcaresincronizată în jurul mingii devenind mai încinsă ăn fazele de finalizare aduc;ndu+şi

contribu)ia şi jucătorii fără minge.

Ac)iunile defensive vor începe după pierderea mingii pentru a stopa

înaintarea adversarului şi se vor organiza în ad;ncime pe a2a por)ii.

a mijlocul terenului vor căuta să intercepteze mingea fără acreşte inutil

numărul participan)ilor. &mproviza)ia individuală va fi cultivată dar aceasta va servi

interesele ec*ipei.



CAPI/%0U0 II

SCO+U, -I SARCINI,E ,UCRRII

II.1. Scopul #i %radul de actualitate al lucr!rii

/n această perioadă de transformări a întregii societă)i c;nd în toate domeniile

de activitate se caută rentabilitatea şi eficien)a educ)ia fizică un domeniu practic

formatic încearcă să se racordeze la cerin)ele noi căut;nd cele mai potrivite mijloace

de realizare a sarcinilor pentru ca activitatea să fie eficientă şi performantă.

/n acest sens avem în vedere eficien)a lec)iei care constituie forma de bază a

educ)iei fizice şcolare prin intermediul căreia se realizează obiectivele de bază

stabilite de programa şcolară.

'ai concret tema vizează o problemă de mare importan)ă aceea de optimza

procesul instructiv+educativ al jocului de fotbal la copii.

Din;nd cont de disponibilitatea de timp efectuată prin programa şcolară av;nd

în vedere şi baza materială profesorul trebuie să cuantifice şi să folosească acei

algoritmi de lucru care să permită alcătuirea unei reprezentative şcolare.

ucrarea de fa)ă are ca scop îmbunătă)irea procesului de instruire a ec*ipei

reprezentative şcolare la clasele de gimnaziu.

Actualitatea lucrării decurge din problematica abordată ce are în vedere

următoarele aspecteB

+ alcătuirea unei reprezentative şcolare condi)ionată de timpul disponibil

afectat prin programa şcolarăC

+ elaborarea celor mai potrivi)i algoritmi de lucru care să favorizezeaccelerarea învă)ării te*nicii şi tacticii jocului de fotbal la nivelul copiilor de $%+$4 ani.

II.. Ipote'e #i sarcini

/n lucrarea de fa)ă am plecat de la următoarea ipotezăB

$%



!olosind o structură riguroasă a planificării optimiz;nd şi standardiz;nd

mijloacele de instruire se poate alcătui o ec*ipă reprezentativă şcolară de fotbal la

nivelul ciclului gimnazial.

&poteza ia în considerare modele de pregătire 9te*nic tactic şi fizic: realizateîntr+o concep)ie modernă ce vizează pregătirea în legătură cu con)inutul concret al

jocului de fotbal. /n realizarea ipotezei stabilite mi+am propus determinarea modelului

de instruire în jocul de fotbal la copii av;nd în vedere următoarele sarciniB

$: determinarea dezvoltării morfo+func)ionaleC

,: nivelul de dezvoltare motrică generală 9selec)ia ini)ială:C

3: determinarea modelului te*nologic al instruirii fizice şi te*nico+tacticeC

4: e2perimentarea unor procedee metodice şi a unor mijloace de pregătire

te*nico+tactică şi fizică cu influen)e multiple care să accelereze procesul de instruire a

jocului de fotbal la copii.

Aceste sarcini au fost realizate în bună parte în cadrul orelor de educ)ie fizică

conform programei şcolare dar şi în timpul liber al elevilor la sf;rşit de săptăm;nă şi

în vacan)ele şcolare.

$$



CAPI/%0U0 III

*UNDA/ENTAREA TEORETIC$ /ETODIC

-I -TIIN0I*IC A TE/EI

III.1. +articularit!ile psi2ico)fi'iolo%ice #i de pre%!tire ale elevilor de

13)14 ani

/n această perioadă de v;rstă şcolară asistăm la mari transformări de ordin

psi*ic dar mai ales fiziologic. Ecolarul înceteză treptat de a mai fi copil dar nu poate

fi considerat matur deşi el începe să creadă acest lucru şi c*iar să se impună printr+un

comportament de opozi)ie.

Acestă perioadă de v;rstă este contradictorie at;t în sine c;t şi în părerea

specialiştilor despre ea mul)i dintre ei în)eleg;nd prin termenul 7criza juvenila8

diferitele psi*ico+afective şi de comportament ale preadolescen)ilor. /ntr+adevăr aceste

manifestări sunt mai spectaculoase şi dacă nu le acordăm aten)ie ar fi o serioasă eroare

pedagogică dar după cumarată F. Ec*iopu Gisulescu de această criză sunt

responsabili în cea mai mare măsură facorii sociali şi educa)ionali. /n condi)iile unui

climat corect favorabil psi*o+pedagogic preadolescen)ii traversează această epocă cu

un bun ec*ilibru psi*ic şi în condi)ii de deplină integrare socială.

>;rsta aceasta a preadolescen)einumită şi pubertară marc*ează începutul

maturizării fizice a individului fiind o perioadă de intesă formare a personalită)iide

constituire a conştiin)ei morale. @ste destul de greu pentru a stabili nişte repere

temporare cu precizie în ce priveşte aceste transformări psi*o+fizice deorece e2istă

diferen)ieri datorită mediuluietc. Sc*imbării de atitudine a preadolescen)ilor fa)ă de

părin)i cărora nu li se mai adresează cu încredere av;nd preferin)ă pentru prieteni i serăspunde de multe ori cu un plus de autoritate pe care tinerii preadolescen)i nu o mai

acceptă.

<e multe ori conflictele sunt ad;ncite de condi)ii precare pedagogice s i

social+morale ale familiei ceea ce conduce la îndepărtara preadolescentului de mediu

familial de şcoală c*iar concretizăndu+se prin fuga de acasă absentarea de la oreetc.

-apacitatea intelectuală a elevului preadolescent creşte spiritul critic şi mai

ales curioziotatea. Afectiv şrul este marcat de o erotizare a conduitei şi atitudinii fa)ă

$,



de se2ul opus. @l este tulburat de noua stare determinata de unii factori care ii intretin

erotismul9filmele lectura: si acest lucru il face sa caute sa cunoasca mai mult.

Sting*ereala datorată unor aspecte mai pu)in estetice ale dezvoltării 9m;ini

lungi: precum şi comple2ul provocat de maturizarea se2uală fac din preadolescent untimid în fa)a se2ului opus. a preadolescent emotivitatea se manifestă viu în e2presiile

e2terioare ale mimicii prin trecerea de la starea de e2cita)ia mare la înc*iderea în sine.

(rieteniile se leagă între partenerii de acela)i se2 însă sentimentele de dragoste se

îndreaptă spre persoanele de se2 opus de regulă de v;rstă mai mare 9fete în special:.

@ste perioada descoperirii de sine a trezirii interesului pentru propria persoană

preadolescentul începe să se intereseze de )inuta sa şi caută să fie c;t mai îngrijit ba

c*iar la modă dacă se poate. -aracterul instabil al sentimentelor se e2primă şi prin

conflictele protestele abandonurilor şi retragerile din grup. otuşi adolescentul este

sensibil la manifestările de afectivitate acum din familie sau microgrupul de prieteni

fiind capabil la nevoie de sacrificii. Apare acum idealul de via)ă primele g;nduri

despre profesia viitoare primele orientări spontane spre activitatea de interes social.

A. +articularit!ile so&atice

/n perioada $%+$4 ani distingem două perioade distincteB

+ etapa prebubertară 9$%+$, ani:

+ etap pubertară 9$3+$4 ani:

!enomenele specifice acestor perioade sunt sistematizate mai jos după cum

urmeazăB

+ accelerarea şi intensificarea din ce în ce mai mare a creşterii statualeCcreşterea mai accentuată a membrelor inferioare apoi a celor superioare care de cele

mai multe ori crează dezarmonii. 'ajoritatea specialiştilor vorbesc despre o fază

caricaturală caracterizată prin forma alungită a oaselor şi muşc*ilorC

+ oasele se dezvoltă în urma creşterii în lungime devin mai rezistente la

ac)iunile mecanice şi presiuniC

+ articula)iile sunt dezvoltate iar ligamentel nu asigură în suficientă măsură

rezisten)a la trac)iune la răsucireC

$3



+ musculatura se dezvoltă mai ales prin alungirea fibrală şi nu în grosime din

această cauză suprafa)a lor de sec)iune fiziologică este mică în consecin)ă şi for)a

musculară este mică lungimea fibrelor musculare permit creşterea valorii lucrului

mecanic cu condi)ia să nu e2iste îngreuiere peste for)a globală a muşc*iuluiC + trunc*iul 9bustul: este lung toracele îngust abdomenul suptC

+ conduita generală capătă caracteristici de alternan)ă între momente de

voiciune de conduite copilăroase e2uberante şi momente de oboseală apatie lene.

(. +articularit!ile funcionale

/n concordan)ă cu particularită)ile morfologice se observă o capacitate

func)ională caracterizată prinB

+ capacitatea redusă de adaptare şi rezisten)ă func)ională a aparatului cardio+

vascular şi respirator la efortul fizicC

+ capacitatea pulmunară vitală este de ,%%% cmc datorită plăm;nilor slab

dezvolta)i dar ajunge la 3%%% cmc în jurul v;rstei de $0 aniC

+ plăm;nii sunt mai rezisten)i la infec)iiC

+ cordul depune mari eforturi pentru irigarea organelor şi sistemelor lucru

datorat îngustării lumenului vaselor de s;nge ceea ce genereză de multe ori instalarea

fenomenului de oboseală ame)eli tulburări ale ritmului cardiacC

+ sistemul nervos prezintă o creştere redusă a volumului creierului dar se

ad;ncesc circumvolu)iunile se înmul)esc fibrele de asoci)ie care sporesc cone2iunile

dintre zoneC

+ celulele corticale se perfec)ionează şi se diferen)iază cresc;nd baza func)ionalăa activită)ii de preluare a informa)ieiC

+ se realizează diferen)iere între se2e prin maturizarea caracteristicilor se2ualeC

C. +articularit!i psi2ice

/n această perioadă se dezvoltă percep)ia care se apropie mult de observa)ie şi

este permanent analitică.

$4



+ elevul percepe sistematic urmăreşte un scopC

+ apare memorarea logică dispre)uind memorarea mecanicăC

+ dispune de un asemenea fond de reprezentări şi no)iuni care+i permit să+şi

imagineze viu şi clar povestirile descriirileC + acestei v;rste nu+i este caracteristică imagina)ia reproductivă ci imagina)ia

creatoare ca o formă de afirmare a personalită)ii propriiC

+ sc*imbări de seamă se produc şi g;ndirea elevului el devine capbil să

efectueze singur analize şi sinteze abstractizări şi generalizări să elaboreze induc)ii şi

deduc)ii utiliz;nd judecă)i categoriceC

+ concomitent cu dezvoltarea gîndirii se dezvoltă şi limbajulC

+ sc*imbările au loc şi în personalitatea elevuluiC el nu se ocupă numai de

activitatea şcolară ci şi de cea e2traşcolarăC

+ din dorin)a de a se afirma elevul acordă aten)ie mai mare activită)ilor practice

prin care se vrea să+şi dovedească for)a de2teritatea.

Din;nd cont de cele prezentate mai sus profesorul trebuie să prezinte

problemele cauzale problemizate pentru a realiza participarea conştientă din partea

elevilor.

). +articularit!i &otrice

>;rsta pubertară este considerată v;rsta primelor performan)e. <atorită

mobilită)ii proceselor nervoase corticale labilă)ii func)ionale ale acestora are loc

alternan)a rapidă a e2cita)iei şi in*ibi)iei în zonele motorii ale scoar)ei fapt care

asigură sincronizarea contrac)iei şi rela2ării grupelor musculare cu ac)iuni

contradictorii răspunsurile corecte la e2cita)ii. @nergia cinetică transmisă membrului inferior în alergare se stinge treptat

pentru a i se imprima o accelerare în sens invers ciclul fiind repetat cu o viteză

ma2imă. Această v;rstă este considerată ca fiind v;rsta optimă de dezvoltare a

calită)ilor motrice prioritare fiind viteza şi îndem;narea.

rebuie să gradăm efortul în dezvltarea for)ei 9datorită procesului încă

neînc*eiat de consolidare a apratului circulator şi locomotor: şi a vitezei în regim de

$0



rezisten)ă 9deoarece func)iile apratului locomotor au atins nivelul ma2im de

dezvoltare:.

Nu trebuie uitată nici mobilitate 9care are cele mai scăzute valori: pentru că

poate regresa.

III.. Calit!ile &otrice specifice jocului de fotbal

/n activitatea motrică a sportului se manifestă toate calită)ile şi anumeB viteza

for)a rezisten)ă îndem;nare mobilitatea precum şi combinateB for)a+viteza rezisten)a

în regim de viteză rezisten)a în regim de for)a.

!actorii principali care determină nivelul calită)ilor motrice suntB

a: for)a rezisten)a şi elasticitatea muscularăC

b: mobilitatea articularăC

c: capacitatea cardio+respiratorieC

d: coordonarea neuro+musculară.

/n fotbal calită)ile motrice au anumite caracteristiciB

$. Viteza

+ de deplasare

+ de e2ecu)ie

+ de reac)ie

+ în regim de rezisten)ă

,. Rezistenţa

+ este generală şi regim de viteză şi for)ă

3. Forţa + necesară e2ecutării cu eficien)ă a mişcărilor specifice în atac şi apărare

for)a şutului la poartă şi deten)ă

4. Îndemânarea

+ gradul mare de comple2itate a structurilor motrice ceea ce determină un

grad ridicat de dezvoltare a îndem;nării.

-alită)ile motrice sunt apreciate prin parametri etalonB

+ for)a greutatea încărcăturilorC

$#



+ rezisten)a durata ac)iuniiC

+ viteza repeziciunea mişcărilorC

+ îndem;narea comple2itatea şi precizia mişcărilor.

/n activitatea practică nu se poate ac)iona izolat asupra unei singure calită)i deobicei mijloacele folsite acşioneză cu efecte pozitive şi asupra unei singure calită)i

motrice.

@ducarea calită)ilor motrice impune o riguroasă obiectivitate a procesului de

pregătire iar procesul trebuie să aibă în vedereB

+ cunoaşterea nivelului de pregătire a elevilorC

+ stabilirea probelor şi normelor de control specifice fiecărei calită)iC

+ planificarea precisă pe i perioadă mai îndelungată a activită)ii

destinateeducării calită)ilor motriceC

+ elaborarea unor sisteme de ac)ionare şi ac)ionare şi asigurarea continuită)ii în

aplicarea lorC

+ asigurarea unui număr optim de repetări cu intensitate corespunzătoare în

raport cu particularită)ile ramurii de sport şi cu cele ale sportivuluiC

+ evinden)a activită)ii şi înregistrarea rezultatelor.

'ijloacelecare asigură educarea calită)ilor motrice pot fi grupate înB

$. e2erci)ii specifice pentru calită)ile motriceC

,. e2erci)ii pentru însuşirea şi perfec)ionarea deprinderilior motrice de bazăC

3. procedee te*nico+tactice specifice ramurii de sport.

&nfluen)a e2ercitantă de aceste e2erci)ii este în str;nsă legătură cu dominan)a

efortului care poate fi modicată în raport cu scopul urmărit cu ajutorul următorilor

factoriB + ritmului şi tempoul de e2ecu)ieC

+ amplitudinea mişcăriiC

+ greutatea şi dimensiunile obiectuluiC

+ durata şi con)inutul pauzelorC

+ procedeele metodice utilizate.

(erioada de v;rstă c;nd se poate ac)iona în educarea calită)ilor motrice nu are

limite.

$6



>iteza şi îndem;narea pot fi educate încep;nd de la 0 # ani cu influen)e

pozitive de la $% + $5 ani cu stagnare între $3 $0 ani.

!or)a şi rezisten)a se educă încep;nd cu +$% ani iar după $0 ani se poate

ac)iona intensiv.

A. *ora

!or)a este capacitatea aparatului neuro+muscular de învinge o rezisten)ă prin

mişcare pe baza contrac)iei musculare 9A. <emeter:.

>aloarea for)ei este dată deB

+ numărul fibrelor musculare angrenate în contradic)ieC

+ grosimea muşc*iuluiC

+ calitatea proceselor metabolice şi a suprafe)elor energetice e2istente la nivelul

muşc*ilorC

+ nivelul de dezvoltare a celorlalte calită)i motriceC

+ profilul psi*ic al individului puterea lui de concentrareC

+ avantajul mecanic oferit de p;rg*iile utilizate în direc)iile în care ac)ioneză

fibrele musculare.

!ormele de manifestare ale for)ei suntB

a: for)a propriu+zisă for)a ma2imă sau absolută se manifestă în regim static

prin mişcări lente prin contradic)ii izotermice fiind for)a cea mai mare pe care

sistemul neuro+muscular o poate dezvolta.

b: for)a e2plosivă + este capacitatea de manifestare a for)ei unotare de timp.

Această formă de manifestare de)ine un rol important în jocurile sportive.

c: for)a în regim de rezisten)ă este capacitatea organismului de a efectuacontrac)ii musculare în cadrul unui efort de durată lungă.

!or)a mai prezintă două formeB

+ generală forma care se referă la for)a întregului sistem muscularC

+ specifică 9specială: se referă la for)a unor anumite grupe musculare solicitate

de specificul unei probe sportive.

<upă caracterul contrac)iei musculare for)a poate fiB

+ staticăC

$5



+ dinamicăC

+ e2plosivă.

/n jocul de fotbal for)a se manifestă în toate ac)iunile jucătorilor şi este în

str;nsă legătură cu viteza rezisten)a şi îndem;narea.

5. Re'istena

>iteza defineşte capacitatea individului de a face fa)ă oboseli care permite

acestuia să efectueze anumite eforturi timp îndelungat.

Fn individ este considerat rezistent dacă oboseşte c;t mai t;rziu.

"ezisten)a depinde de următorii factoriB

+ capacitatea func)ională a aparatului şi sistemelorC

+ rezisten)a sistemul nervosC

+ coordonarea şi te*nica mişcărilorC

+ capacitatea psi*ică a sportivului.

!ormele de manifestare suntB

+ rezistenţa generală reprezintă capacitatea de a învinge oboseala în diferite

ramuri de sportC

+ rezistenţa specifică.

"ezisten)a este calitatea motrică cea maiperferctibisă prin antrenament.

C. 6ite'a

>iteza defineşte capacitatea de deplasare şi de e2ecutare a diferitelor actemotrice într+un timp dat.

!ormele de manifestare ale vitezei suntB

+ viteza de reac)ie adică rapiditatea cu care se produc răspunsurile la diferite

semanle şi se măsoară prin timpul de reac)ieC

+ viteza de dicizie este răspunsul la e2cita)ii mai rapid sau mai lentC

+ viteza de e2ecu)ie numită şi vteza mişcărilor singulare ori viteza de angrenare

reprezintă viteza cu care se e2ecută o anumită ac)iune motricăC

$



+ viteza de e2ecu)ie este sinonimă cu repetarea în viteză a unor mişcări într+o

unitate de timp dată.

>iteza depinde de mobilitatea proceselor nervoase care este condi)ionată de

sc*imbul rapid dintre e2cita)ie şi in*ibi)ie şi capacitatea de reglare a sistemului neuro+muscular care duce la o frecven)ă motrică ridicată.

@lasticitatea musculară reprezintă capacitatea de rela2are a muşc*ilor care

lucrează în e2erci)iile de viteză.

Atingerea unei viteze ma2ime depinde în mare parte de capacitatea de încordare

a voin)ei.

Hioc*imic viteza depinde de rezervele de energie din muşc*i şi ritmul de

mobilizare a energiei c*imice.

D. 7nde&8narea

/ndem;narea este acea calitate care ne permite să realizăm coordonarea unor

mişcări complicate condi)ionează însuşirea rapidă a deprindelor şi perfec)ionarea lor

precum şi folosirea acestora în func)ie de cerin)e şi de adaptarea la situa)ii variate.

/ndem;narea este de două feluriB

+ generalăC

+ specifică.

/ndem;narea specifică este str;ns legată de factorii care determină performan)a

într+o ramură sportivă.

-ondi)ionată de celelalte calită)i fizice îndem;narea depinde de volumul de

mişcări însuşite anterior. (relucrarea precisă şi variată a aparatului locomotor uşurezăînvă)area unor deprinderi noi. /ndem;narea bine dezvoltată influen)ează pozitiv

formarea deprinderilor motrice şi scurtează timpul de instruire.

/n dezvoltarea şi perfec)ionarea îndem;nării activitatea analizatorilor joacă un

rol *otăr;tor prin prelucrarea informa)iilor ajut;nd la cunoaşterea mai detaliată a

desfăşurării mişcării.

,%



@2erci)iile pentru dezvoltarea îndem;nării trebuie să aibă un grad ridicat de

dificultate iar sportivul să stăp;nească c;t mai multe componente a c;t mai multor

deprinderi motrice.

III.( ,e%!tura dintre calit!ile &otrice #i deprinderile &otrice

<efinind deprinderile putem spune că sunt lan)uri de refle2e condi)ionate

comple2e care se bazează pe legături multiple între zonele corticale. <eprinderile

motrice sunt sisteme de legături temporatoare elaborate şi consolidate prin e2erci)ii.

/n rela)ia deprinderi calită)i se remarcă faptul că ultimile sunt capacită)ile

somato+func)ionale specifice fiecărui individ în lipsa căruia deprinderea motrică nu se

poate însuşi şi consolida.

<eprinderile motrice reprezintă formele de activitate motrice concrete în cadrul

cărora se manifestă calită)ilor motrice.

&ndiferent de gradul de comple2itate al unei ac)iuni motrice realizarea ei

depinde de pe o parte de nivelul de dezvoltare a deprinderilor componente iar pe altă

parte de valoarea la care sunt dezvoltate calită)ile motrice solicitate în ac)iunea

respectivă.

<eprinderile motrice trebuie în)elese ca modalită)i de ac)iune ca te*nici de

e2ecu)ie în cadrul activită)iii procesului instructiv perfec)ionate prin repetări multiple

devenind componenete ale procesului instructiv+educativ.

/n formarea deprinderilor motrice procesele nervoase se repetă în condi)ii

nesc*imbate permit;nd pe baza întăririi refle2elor necondi)ionate formarea unui

stereotip dinamic motor. !ormarea şi întărirea legăturilor temporare fenomenele de iradiere concentrare

şi induc)ie ale proceselor nervoase fundamentale 9e2cita)ia şi in*ibi)ia: sunt principalele

mecanisme fiziologice implicate în consolidarea deprinderilor motrice.

/nsuşirea ac)iunilor motrice se realizează treptat prin numeroase repetări

procesul de formare şi perfec)ionare a stereotipului dinamic care stă la baza

deprinderilor motrice parcurg;nd mai multe etapeB

,$



A. Etapele fi'iolo%ice

$. @tapa în care predomină mişcările inutile în lipsa de coordonareC

,. @tapa mişcărilor conform scopului ac)iunii rezisten)ă în contrac)ii e2cesiveC 3. @tapa formării propriu+zise a stabilirii deprinderiiC

4. Automatizarea mişcarii.

H. Etape psi2olo%ice

$. @tapa ini)ială 9a orientării şi familiarizării cu ac)iunea:C

,. @tapa însuşirii 9studierea fiecărui element component al ac)iunii:C

3. @tapa unificării elementelor componente ale ac)iuniiC

4. @tapa automatizării.

-. Etapele peda%o%ice

$. !ormarea reprezentării ac)iuniiC

,. /nsuşirea ac)iunii prin repetare

3. !i2area şi consolidareaC

4. (erfec)ionarea ac)iunii 9deprinderii:.

/n procesul formării deprindelor motrice sunt necesare respectarea următoarelor

condi)iiB

+ în)elegerea ac)iuniiC

+ demonstrarea ac)iuniiC

+ continuitatea în repetarea ac)iuniiC

+ întărirea fi2area deprinderii prin control şi autocontrolC + aplicarea deprinderilor în condi)ii variate şi concrete ale activită)ii practice.

<eprinderile motrice sunt elementare şi comple2e. Această clasificare este

determinată de e2isten)a sau lipsa stereotipului dinamic. -aracteristică deprinderilor

motrice comple2e este alcătuirea lor din deprinderi elementare şi mişcări care nu sunt

complet automatizate multe dintre ele constituind structura procedeelor te*nico+

tactice din cadrul jocurile sportive.

,,



III.4. 7nv!area te2nicii #i tacticii "n jocul de fotbal la nivelul copiilor

(rin te*nică în)elegem un sistem special de mişcări care se e2ecută simultan ori

succesiv dirijate în scopul organizării ra)ionale a modificării de for)e interne şie2terne astfel înc;t să permită atingerea de performan)e superioare.

(rocesul însuşirii te*nicii sportive se numeşte instruire te*nică şi se realizează

în două etapeB de învă)are şi de perfec)ionare.

<in punct de vedere metodic învă)area te*nicii este instruirea conştientă a

deprinderilor şi ac)iunilor motrice iar perfec)ionarea te*nicii reprezintă fi2area

conştientă a lor.

/n jocul de fotbal ac)iunea motrică constă în e2ecutarea unei suite de mişcări

cu ajutorul cărora se realizează direct o anumită te*nică necesară pentru performan)a

sportivă.

a baza ac)iunii motrice sau calită)ile fizice psi*ice şi constitu)ionale care se

intercondi)ionează reciproc.

/nsuşirea te*nicii în jocul de fotbal se bazează pe mişcările învă)ate anterior.

inia metodică ar fiB

$. e2ersarea acelei te*nici care este în măsură să rezolve c;t mai ra)ional

e2erci)iul şi care nu necesită modificări anterioareC

,. o aten)ie deosebită se acordă pregătirii teoretice a elevului în ceea ce priveşte

te*nica respectivă optimiz;nd func)iile de reglare ale conştien)eiC

3. pentru evitarea greşelilor de te*nică calită)ile motrice trebuie să fie în

corcondan)ă cu dinamica mişcăriiC

4. elevul trebuie avertizat c;nd se abate de la parametrii mişcării greşeala fiindcomparată parmetrii obiectivi.

/n învă)area şi perfec)ionarea unei ac)iuni se urmăreşte însuşirea şi stabilirea

celei mai potrivite te*nici. Stabilitatea se ob)ine c;nd s+au format elementel

automatizate de ac)iune specifice joculuide fotbal.

/n momentul însuşirii te*nice se formează un sistem complicat de legături care

se stabilesc în func)ie de scopul ac)iunii şi procesul e2ecu)iei.

,3



-apacitateade crea situa)ii avantajoase în timpul sc*imbărilor rapide produse de

desfăşurarea jocului ca şi stabilirea momentului pentru aplicarea te*nicii este o

importan)ă deosebită.

(regătirea tactică reprezintă cea mai dinamică componentă prin careelevul îşiînsuşeşte modalită)ile organizării pregătirii şi desfăşurării ac)iunii corespunzător unei

anumite concep)ii în vederea ob)inerii unor rezulate remarcabile.

actica se concretizează în organizarea şi conducerea întrecerii sportive.

@2istă c;teva elemente de bază şi anumeB

a: acţiune tactică reprezintă activitatea îndreptată spre ob)inerea unui

rezulatat optim desfăşur;ndu+se corespunzător cunoştin)ele tactice deprinderilor

te*nice a calită)ilor fizice şi voin)ăC

b: cunoştinţele tactice însumeză activitatea elementelor referitoare la

organizarea întrecerii aprecierea corectă acondi)iilor de concurs şi alegerea solu)iilor

optimeC

c: deprinderea tactică constă în succesiunea mişcărilor automatizate prin care

se rezolvă o sarcină tactică individuală caracterizată prin siguran)ă precizie şi

corectitudine. <eprinderile tactice stau la baza organizării unei întreceri şi rezolvării

unei sarcini tactice complicate.

Ac)iunea tactică se concretizează printr+o activitate comple2ă desfăşurată pe

baza calită)ilor individuale fizice psi*ice şi deprinderilor motrice.

&nstruirea tactică urmăreşte dezvoltarea capacită)ii de organizare şi conducere a

întregii activită)i în vederea ob)inerii victoriei sau performan)ei. @a face parte din

procesul de antrenament şi se află în interdependen)ă cu pregătirea fizică şi cu cea

fizică.

III.#. ,e%!tura dintre pre%!tirea fi'ic! #i celelate co&ponente ale antrena&entului

la nivelul copiilor

a copii şi mai ales la începători pregătirea fizică urmăreşte creşterea

capacită)ii fizice generale e2erci)iile de acest gen ocup;nd un loc important în

volumul total al antrenamentului.

,4



/n jocurile sportive accentul se pune pe dezvoltarea calită)ilor fizice specifice

reclamate de stăp;nirea unor te*nici speciale. >olumul deprinderilor te*nice învă)ate

este în permanentă creştere intruirea te*nică devenind o prioritate.

<atorită comple2ită)ii deprinderilor motrice specifice jocului de fotbal trebuieacordată o aten)ie deosebită şi timp suficient pentru învă)area lor.

/n ce priveşte tactica copiii şi începătorii vor învă)a ac)iuni tactice elementare

în care vor utiliza calită)ile fizice şi elementele te*nice însuşite anterior devenind

capabili cu ajutorul te*nicii şi calită)ilor fizice să rezolve creator situa)iile ivite în joc.

(regătirea fizică constituie o condi)ie esen)ială pentru însuşirea te*nicii şi

tacticii jocului de fotbal. Această activitate se desfăşoară în condi)ii c;t mai apropiate

de joc şi se realizează într+o str;nsă interdependen)ă cu însuşirea deprinderilor te*nico+

tactice. @a urmăreşte asigurarea calită)ilor necesre jucătorilor pentru a face fa)ă

cerin)elor specifice de manifestare a vitezei sau de solicitare a for)ei îndem;nării sau

rezisten)ei de joc.

Se pare că la începători componentele antrenamentului au următoarea pondereB

$. pregătirea fizică 4%I

,. pregătirea te*nică 0%I

3. pregătirea tactică $%I

4. pregătirea teoretică se efectuează pe tot parcursul procesului de instruire.

,0



CAPI/%0U0 I$

%RANIAR*A I 4*/%)%0%IA C*RC*/5RII

I$.1. Or%ani'area cercet!rii) descrierea e9peri&entului$ proble&elor #i &!sur!torilor efectuate

@2perimentul s+a desfăşurat la 7E-1AA -F -AS@@ &+>&&& HA&S@S& 8

=ude)ul Suceava în perioada $0 octombrie ,%$$ $0 mai ,%$, pe o grupă formată din

$# băie)i din clasele a >+a şi a >&+a 9născu)i în $5 şi $: ce au fost selec)iona)i din

35 de băie)i ai claselor respective.

a baza acestei selec)ii au stat în primul r;nd criterii medico+biologice 9stare de

sănatate dezvoltare fizică starea de nutri)ie anamneza:. @levii trecu)i de aceste criterii

au fost testa)i în continuare pe baza a # probe motrice 3 probe ce vizează rezisten)a

viteza e2plozivă şi 3 probe te*nice ce vizează coordonarea şi îndemănarea specifice

jocului de fotbal.

'ăsurătorile înregistrate la selc)ie pentru cei $# băie)i au constituit valorile

in)iale.

@2perimentul s+a desfăşurat pe parcursul unui an şcolar 9,%$$ + ,%$,: în

prima jumătate a semestrului & şi a doua jumătate a semestrul al &&+lea la care se

adaugă vacan)a de primăvară şi timpul liber al elevilor s;mbăta în special.

(e parcursul investigării şi elaborării lucrării de fa)a am folosit următoarele

metode de cercetareB

+ metoda bibliogarficăC

+ metoda observa)ieiC + e2perimentul pedagogicC

+ metoda testelorC

+ metoda statistico+matemtică.

ocul central este ocupat de e2perimentul pedagodic. (rin această afirma)ie nu

neg valoarea şi necesitatea celorlalte metode dar e2perimentul are ponderea cea mai

mae şi totodată se sprijină pe metodele mai sus amintite. @le nu fac altceva dec;t să

pregătească terenul e2perimentului pedagogic 9metoda bibliografică şi metoda

,#



observa)iei: ori să recolteze şi să prelucreze datele culese 9metoda testelor şi metoda

statico+matematică:.

/n cadrul e2perimentului am avut în vedere cele trei variabileB variabila

subiect variabila stimul şi variabila răspuns. a: variabila subiect reprezentată prin grupa de 35 băie)i în $5 şi $.

b: variabila stimul structuri de ac)ionare e2erci)ii metodele opera)ionale ce

au fost aplicate în perioada e2perimentului.

Au fost selectate şi eşaloanele pe sisteme de lec)ii şi lec)ii+antrenament cele

mai eficiente mijloace av;nd la bază e2perien)a personală c;t şi e2perien)a altori autori

studia)i în vederea realizării lucrării.

c: variabila răpuns + concretizată prin rezultatele ob)inute la cele # probe în 3

etapeB

+ testarea iniţialăB $0 + 3% octombrie ,%$$

+ testarea finalăB , aprilie 4 mai ,%$,

Pro-ele ce au !ost susinute de su-ieci 6n cele trei etape sunt pre'entate

pe scurt 6n continuare7

A. +robe &otrice7

$. (roba de viteză 4 2 $%m + 7naveta8 alegerea de viteză ma2imă între

două cercuri trasate pe sol la distan)a de $%m. Se măsoară cu cronometrul.

,. Alergarea de rezisten)ă pe distan)a de 5%% m.

3. Săritura în lungime de pe loc se e2ecută două sărituri şi înregistrează cel

mai bun rezlutat. (. +robe te2nice

$. -ontrolul balonului timp de 3% de secunde lovire mingii cu piciorul şi cu

capul. Se înregistreză numărul de lovituri.

,. -onducerea mingii printre # jaloane la o distan)ă de 3%m. Se

înregistrează timpul în care a fost parcurs traseul în secunde şi zecimi de secundă.

3. (asa prin alergarea înainte reprimire din urmă conducerea mingii şut la

poartă. Se apreciază prin notă acurate)ea te*nică.

,6



I6.. Te2nolo%ia acion!rii

/n cadrul orelor de pregătire după un program riguros eşalont am avut învedereB

+ îmbunătă)irea continuă a motricită)ii generaleC

+ perfec)ionarea treptată a pregătirii fizice generale cu accent pe dezvoltarea

vitezei şi îndem;nării precum şi realizarea unor indici corespunzători de for)ă

rezisten)ă detenta care să permită însuşirea corectă a e2erci)iilor te*nico+tacticeC

+ învă)area elementelor de bază din din tactica jocului şi formarea priceperii

de aplicare a acestora în jocul bilateralC

+ însuşirea regulilor tactice de bază ale e2rc)iilor te*nice precum şi ale

desfăşurării jocului bilateral potrivit modelului de joc stabilit pentru eşalonul

începători 9copii:.

Subliniez faptul că lovirea mingii cu piciorul este elementul te*nic de bază

al jocului de fotbal fiind folosit cel mai frecvent. Acest element te*nic este util at;t

apărătorilor c;t şi jucătorului care pregăteşte sau finalizează atacul.

ovirea mingii cu picorul este o succesiune neîntreruptă de mişcări.

-unoaşterea părin)ilor componente ale mecanismului de bază a lovirii mingii cu

piciorul este necesară pentru este necesară pentru sesizarea şi corectarea greşelilor care

se ivesc în timpul e2ecu)iei.

Hiomecanica lovirii cu piciorul cuprinde următoarele elementeB

a: uarea elanului şi a pozi)iei fa)ă de minge care depinde de distan)a la

care dorim să trimitem mingea c;t şi de for)a pe care vrem să i+o imprimăm. b: Ac)iunea piciorului de sprijin cuprinde două aspecteB

+ direc)ia piciorului de sprijin asigură direc)ia pe care o va urma

mingea după ce a fost lovităC

+ pozi)ia piciorului de sprijin asigură traiectoria şi înăl)imea pe care o

avea mingea după lovire.

c: Ac)iunea piciorului de e2ecu)ie 9de lovire: prin pendularea pe care o face

influen)ează traiectoria tăria şi distan)a trimiterii mingii.

,5



'işcarea de pendulare a piciorului de e2ecu)ie cuprinde trei fazeB

+ pendularea posterioară care influen)ează direct for)a direc)ia şi

traiectoria mingiiC

+ momentul verticalei 9momentul aplicării loviturii: în care greutateacorpului continuă să răm;nă pe piciorul de sprijinC

+ pendularea anterioară care asigură o continuitate în deplasarea

jucătorului păşind pe piciorul de e2ecu)ie.

d: Ac)iunea trunc*iului şi a bra)elor are o mare importan)ă în e2ecu)ia

corectă a lovirii mingii privind ec*ilibrul în e2ecu)ie şi traiectoria pe care o dorim să

imprimăm mingii.

-omponentele mişcării de lovire se leagă între ele într+o succesiune

normală form;nd o unitate.

/nainte de începerea lucrului efectiv pentru învă)area procedeelor te*nice

este necesar ca elevul să treacă printr+o gamă de e2erci)ii fără minge cu accent pe

elascitatea musculară şi mobilitatea articulară îndeosebi în articula)ia tibiotarsiană şi

co2o+femurală imitarea mişcării de lovire cu pendulări lente de pe loc apărarea din

alergare uşoară.

(entru în)elegerea desenelor algoritmilor de lucru ce urmează a fi

prezentate în continuare am elaborat următoarea legendăB

+jucător în atac

+ jucător în apărare

+mingea

+transmiterea mingii pe jos pasa

+transmiterea mingii cu boltă

,



+şut la poartă

+ drumul jucătorului cu minge

+ drumul jucătorului fără minge

+ jalon

AH- + jucători

A. 7nv!area ele&entelor te2nice

I. 7nv!area lovirii &in%ii cu piciorul :13 structuri;

1. @2ersarea la mingea at;rnată. ovirea mingii legate cu latul ristul şi

şiretul at;t cu picorul drept c;t şi cu piciorul st;ng. Se lucrează în permanentă

greşelile ce apar în timpul e2ecu)iilor 9lovirii:.

2. @2ersarea la perete. Asigură învă)area lovirii mingii pe jos la

semiînăl)ime şi din juătate întoarcere. (ermite observarea şi eliminarea greşelilor

deoarece la o lovire e2ecută incorect mingea se întoarce greşit la e2ecutant.

<easemenea pot lucra în acelaşi timp #+5 elevi av;nd în vedere că mingea

revine mereu iar cel ce e2ecută este obligat să se mişte în permanen)ă. /n aceste

condi)ii se poate insista şi asupra preciziei loviturilor.

3. ovirea mingii aruncate din m;nă.

". -onducerea mingii în linie dreaptă urmată de şut la poartă.

3%



&ndica)ii metodiceB + conducerea mingii se faceB

+ mersC

+ alergare uşoarăC

+ plină vitezăC

+ cu piciorul st;ng dar şi cu piciorulC

+ cu ristul interior şi e2terior.

ovitura la poartă va fi e2ecutată cu ristul 9e2terior interior sau latul:.

#. -onducerea mingii printre jaloane.

&ndica)ii metodiceB

+ elevul trebuie să aibă permanent contactul cu mingeaC

+ nu îi este permis să dărîme jaloaneleC

+ viteza de deplasare va creşte odată cu numărul de repetări.

8. (asarea mingii în doiB

+ de pe locC + din mersC

3$



+ din alergare uşoarăC

+ din viteză pe distan)a de ,%+3%m.

&ndica)ii metodiceB + spa)iul dintre jucători trebuie să fie de ,+3mC

+ atitudinea corpului să fie înaltă.

JreşeliB

+ apropierea prea mare între jucătoriC

+ caliatatea pasei suferă dacă mingea nu este lovită corect.

>ariantăB

+ pasarea mingii în doi urmată de şut la poartă.

&ndica)ii metodiceB

+ se stabilşte de către profesor distan)a de la care se şutează la poartăC

alternativ va şuta fiecare elev.

+. rasul la poartă prin conducere. @levul jonglează mingea 9o )ine în aer:

cu unul sau ambele picioare pe distan)a de $%+$,m iar c;nd ajunge la marginea

careului trage la poartă prin vole.

&ndica)ii metodiceB

+ se trage la poartă din vole în minge ricoşată din păm;ntC

+ se trage la poartă înainte ca mingea să atingă păm;ntul.

9. rasul la poartă de la diferitele distan)e şi ung*iuri mingea fiind condusă

sau pasată între doi elevi.

:. rasul la poartă din mingi venite din spate lateral şi cu intensită)i

diferite.

3,



1. (entru dezvoltarea capacită)ii de manevrare rapidă şi cu fine)e a mingii

e2ecutăm joc ,B$ 3B, 4B, pe suprafe)e reduse stabilite de profesor.

II. 7nv!area lovirii &in%ii cu capul :< stucturi;

1. @2erci)ii efectuate individual elevul îşi aruncă singur mingea şi o

loveşte cu capul.

2. ovirea mingii suspendate.

&ndica)ii metodiceB

+ lovirea să fie corectă cu frunteaC

+ se dă direc)ia mingii în momentul loviriiC

+ înăl)imea mingii fiind reglabilă nu trebuie să apară greşeli în e2ecu)ia

sărituriiC

+ profesorul tebuie să coordoneze greşelile ce apar în timpul e2ecu)iei.

3. @2erci)ii în doiB unul arucă mingea iar celălalt o loveşte.

". (ase în doi de pe loc şi în deplasare.

#. ras la poartă cu adversar pasiv.

8. ras la poartă din centrări.

+. ras la poartă cu adversar activ în condi)ii de joc.

9. =oc şcoală 9sunt valabile numai golurile înscrise din lovitura de cap:.

III. 7nv!area pas!rii #i prelu!rii &in%ii :< structuri;

1. @levii sunt încolona)i iar la distan)a de # m distan)a în fa)a coloanei esteun elev. Acesta aruncă mingea cu m;na iar primul elev din coloană trebuie să oprească

mingea cu talpa cu latul cu riscul interior e2terior şi o retrimitere celui ce o aruncă.

<upă pasă elevul aleargă in spatele coloanei.

&ndica)ii metodiceB

+ c;ştigă ec*ipa care a efectuat e2erci)iul mai repede mai corect şi la cărui

prim jucător a ridicat mingea deasupra capuluiC

+ la fiecare repetare jucătorul care aruncă mingea va fi sc*imbat.

33



>arianteB

a: fiecare ec*ipă are un număr egal de elevi 94+0: aşeza)i fa)ă în fa)ă to)i

trebuie să arunce mingea cu m;naC

b: aşezarea este ca la e2erci)iul din !ig.4 dar pasa se face cu piciorul şi

apoi se aleargă la spatele celuilalt din şirC în acest fel elevii se deplasează mult.@2erci)iul se termină c;nd to)i elevii au pasat şi au ajuns la locurile in)ialeC

c: elevii celor două grupe îşi pasează mingea fără să se oprească în

prealabil. <istan)a dintre jucători va fi de $%m.

2. (reluarea şi pasarea mingii în cerc. (atru elevi aleargă uşor pe

circumferin)a unui cerc cu diametrul de $%m păstr;nd intervalele egale între ei. (rimul

pasează mingea următorului care o preia în mişcare şi apoi o transmite imediat celui

de+al treilea ş.a.m.d. 'ingea este preluată pe r;nd şi pasată o dată cu piciorul drept şi

o dată cu piciorul st;ng. <in c;nd în c;nd se sc*imbă direc)ia de alergare.

$ariante7

+ mingea poate fi oprită şi pasată cu acelaşi piciorC + migea poate oprită cu piciorul drept şi pasată cu piciorul st;ngC

34



+ mingea poate fi pasată din 7întoarcere8 la partenerul aflat în spate.

3. (reluarea şi pasarea mingii în 7elipsă8. rei elevi aleargă încet pe un

traseu elipsoidal imaginar a cărui lungime este de circa $0+,%m iar lă)imea este de #+

5m. a început mingea se afla la jucătorul din mijloc. Acesta o pasează celui din fa)asa şi aleargă pentru a+i ocupa locul. -el căruia i se transmite mingea aleargă în

înt;mpinarea ei o pasează imediat cu partea interioară şi ia locul coec*ipierului.

&ndica)ii metodiceB

+ pentru a nu se micşora distan)ele se aşează jaloanele care trebuie

neapărat ocolite.

>arianteB

+ după ce mingea a fost preluată poate fi pasată celui din fa)ă 9lovitura din

întoarcere:C

+ mingea se pasează prima dată în jos iar a doua oară la semiînăl)ime sau

înăl)imeC

+ mingea poate fi pasată diferit fără a fi preluată în prealabil.

". (asarea şi preluarea mingii în pătrat.

@levii se aşează în col)urile unui pătrat imaginar cu laturile de $%+$0m.

(rimul pasează mingea unui coleg şi aleargă în locul acestuia. -el căruia i se transmite

mingea o preia din mişcare apoi o pasează celui de+al treilea în locul căruia aleargă.

#. (reluarea conducerea şi pasarea mingii.

@levii sunt aşeza)i în coloană. (rimul din coloană conduce mingea cu

riscul primului elev din cealaltă coloană şi aleargă la spatele coloanei unde a pasat.

30



Se pot folosi două mingi mărind rapiditatea e2ecu)iei. Se îmbină astfeldiferite elemente e2ers;ndu+se driblingul centrarea şutată lovitura la poartă etc.

8. (asa şi trasul la poartă.

<oi elevi sunt la mijlocul terenului la distan)a de $%+$0m plec;nd în

alergare şi pas;ndu+şi mingea după prealabile preluări. -;nd ajung la marginea

careului unul trage la poartă.

&ndica)ii metodiceB

+ după e2ecu)ie se reintră prin lateral spre centru eliber;nd spa)iul pentru

deplasare celorlalte perec*iC

+ la repetare va trage la poartă celălalt elev.

+. =oc bilateral 3B3 4B4 etc. cu sarcini precise pe teren de dimensiuni

reduseB

+ pase din prima

+ preluare pasare

+ lovirea mingii numai cu piciorul st;ng.

9. enis cu piciorul.

Se poate juca ,B, 3B3 4B4. 'ingea nu poate atinge păm;ntul dec;t o

singură dată însă elevii unei ec*ipe îşi pot pasa cu piciorul p;nă se creează o situa)ie

favorabilă pentru a o trece în terenul advers.

Acest e2erci)iu trebuie practicat c;t mai mult de copii deoarece permite

învă)area cu mare succes a loviturilor din volei a plasamentului în terenetc.

3#



I6. 7nv!area driblin%ului := structuri;

$. <ribling e2ecutat din conducere uşoară fară obstacole.

,. <ribling e2ecutat în viteză dar cotesc fără obstacole. 3. 1colirea în dribling a diferitelor obstacole. (e o suprafa)ă de $% 2 $%m

9$0 2 $0m: se aşează jaloanele la intervale de 0+#m. 'ingea se conduce în ritm lent

iar la $m de obstacol se e2ecută dribling în mare viteză.

&ndica)ii metodiceB

+ pentru a nu se st;njeni reciproc jucătorii se vor deplasa în acelaşi sensC

+ după c;teva repetări viteza deplasării creşte.

4. ucrul în perec*i. Fnul conduce mingea iar celălalt face un pas

înainte fără a urmări deposedarea de minge. <upă c;teva repetări rolurile se sc*imbă.

0. Fnul din elevi conduce mingea şi e2ecută driblinguri iar celălalt

încearcă să+l deposedeze. <acă ac)iunea de deposedare a reuşit rolurile se sc*imbă.

#. =oc bilateral 3B, 4B, 0B3 pe teren redus cu e2ecutarea driblingului.

&ndica)ii metodiceB

+ fiind condus din mişcări foarte dificile necesită e2ersarea sistematică.

6. 7-ine )ine mingea mai multK8 joc de perec*i.

+ se însuşeşte prin e2erci)ii uşoare fără adversarC

+ se e2ersează prin e2erci)ii comple2e în care driblingul se combină cu

preluarea conducerea pasarea trasul la poartă.

6. 7nv!area deposed!rii adversarului de &in%e :> structuri;

1. /mpingerea reciprocă cu pieptul sau cu umărul de pe loc în alergare şi

în săritură. @2erci)iul se efectuează în doi 9perec*i:.

2. <oi elevi fa)ă în fa)ă la interval de $m av;nd între ei o minge. a

semnal ambii iau contact cu mingea plas;nd latul piciorului pe ea. Fnul din ei în

momentul contactului cu mingea se apleacă înainte şi pu)in lateral şi încearcă să treacă

mingea peste piciorul adversarului. (artenerul e2ecută aceleaşi mişcări fără însă să

depună o rezisten)ă deosebită.

36



3. Fnul dintre parteneri conduce mingea în mers în direc)ia celuilalt.

-;nd se află la $m de adversar acesta îl deposedează folosind aceleaşi mişcări ca în

e2erci)iul de mai sus. <upă c;teva repetări e2reci)iul se desfăşoară în alergare uşoară.

". Fnul dintre parteneri conduce mingea în viteză în direc)iaadversarului care se pregăteşte să+l atace. -;nd adversarul prinde momentul potrivit

declanşează atacul printr+o mişcare energetică încerc;nd deposedarea sau respingerea

mingii în lateral.

&ndica)ii metodiceB

+ rolurile se sc*imbă mereu astfel înc;t to)i jucătorii să aibă posibilitatea

de a e2ersa.

#. -;te doi unul l;ngă celălalt umăr la umăr cu bra)ele în jos. /n această

pozi)ie se deplasează centrul de greutate pe piciorul e2terior şi jucătorii se împing

reciproc. /mpingerea se face de pe loc apoi din mers şi în cele din urmă din alergare.

8. -onducerea mingii în mers normal pe o linie dreaptă urmărită

îndeaproape de adversar care se lasă la un moment dat cu umărul pe lateral şi îl

deposedează de minge. <upă c;teva repetări e2erci)iul se e2ecută în alergare uşoară

apoi în viteză.

+. @levul stă la ,m de mingeC făc;nd doi paşi împinge mingea prin

alunecare cu partea interioară a piciorului sau cu talpa.

9. @levul conduce mingea din mers fiind urmărit din spate şi din lateral

de un adversar. -;nd elevul împinge uşor mingea adversarul e2ecută deposedarea prin

alunecare ridic;ndu+se imediat. Acelaşi e2erci)iu se poate e2ecuta în viteză.

:. =oc bilateral. (e o suprafa)ă de $02$0m joacă două ec*ipe a 0 jucători

conform regulilor fotbalului. @c*ipa care încearcă prin pase şi driblinguri să men)inămingea c;t mai mul în posesia sa în timp ce adversarii caută prin deposedare corectă

să o recupereze. -;ştigă ec*ipa care a )inut mingea mai mult.

Indicaii metodice7

+ jocul se desfăşoară pe o suprafa)ă mică pentru ca fiecare jucător să

poată veni c;t mai des în contact cu mingea.

35



6I. 7nv!area te2nicii portarului := structuri;

@2ersarea elementelor te*nicii portarului reclamă mişcări rapide şi

comple2e. Av;nd în vedere acest fapt este necesar ca organismul să fie pregătit prine2erci)ii de încălzire. (ortarul va efectua alergări sărituri întoarceri rostogoliri

porniri bruşte.

(rin aceste mişcări se evită accidentele musculare şi în acelaşi timp se

dezvoltă calită)ile psi*o+fizice cu precădere îndem;narea şi suple)ea necesară însuşirii

te*nicii specifice portarului.

1. <e la distan)a de 6+5m poartă profesorul trimite mingi pe jos la

semiînăl)ime şi înăl)ime pe care portarul le prinde şi le transmite imediat cu m;na.

2. (rofesorul trimite mingea încet fie în lateral fie direct la portar pentru

ca acesta să o prindă. Apoi îi aruncă mingea cu m;na pe care portarul o va prinde din

mişcare.

3. @2ersarea cu două mingi. (rofesorul trimite alternativ mingi una după

alta portarului care le prinde şi imediat le retransmite.

". <e la $%m profesorul trimite la început mingi uşoare apoi

rostogolitoare fără să indice partea. /n felul acesta portarul este obligat să plonjeze în

ambele păr)i. Apoi mingile se vor e2pedia la semiînăl)ime şi înăl)ime.

#. (ortarul se plasează pe linia por)ii cu spatele la profesor. a semnalul

profesorului se întoarce şi prinde mingea fără mingea cu şi fără plonjon. 'ai t;rziu se

cere portarului să plonjeze din pozi)ia pe genunc*i şi apoi să se ridice rapid.

8. <e la $0+,%m un elev trimite mingea cu boltă în direc)ia por)ii. Al)ii

doi sar în acelaşi timp cu portarul încerc;nd să lovească mingea cu capulC portarulîncearcă să o prindă sau să o bo2eze.

+. <e la $0+,%m de poartă doi portari e2ersează loviturile de drop

încerc;nd să+şi trimită mingea c;t mai precis. @i se deplasează în permanen)ă pentru a

învă)a transmiterea mingii în toate direc)iile.

3



6II. 7nv!area arunc!rii &in%ii de la &ar%ine :? structuri;

1. (ase în doi cu mingea medicală la distan)ă de $%+ $0m. Aruncarea se

face cu ambele m;ini. <upă c;teva repetări se introduce elanul de $+,m. 2. -oncurs între doi jucători care aruncă mingea de fotbal după regulile

jocului.

3. (e distan)a de $%+$,m un jucător aruncă mingea de la linia de

margine încerc;nd să o trimită la nivelul capului coleguluiC acesta i+o retransmite

printr+o lovitură cu capul.

". Fn jucător aleargă lateral ,%m iar celălalt aruncă mingea în aşa fel

înc;t să cadă înaintea celui aflat în deplasare.

#. Fn jucător e2ecută aruncarea de la margine spre un partener aflat la

$0m. /n momentul în care primul jucător a aruncat mingea al treilea aflat lateral

aleargă prin spatele celui căruia i s+a pasat. Acesta o trimite direct cu capul sau cu

piciorul jucătorului aflat în mişcare. a fiecare repetare rolurile se sc*imbă.

8. Fn grup alcătuit din 0+# elevi se plasează la ,%m de poartă. @levii se

întrec în aruncări de pe loc şi la de ,+3m încerc;nd să nimerească bra)ele por)ii. Fnul

stă în poată iar altul în spatele ei pentru a recupera mingile. <upă un număr de repetări

sunt sc*imba)i cei din poartă şi de după poartă pentru a e2ersa şi ei aruncăril

5. 7nv!area ele&entelor tactice

I. 7nv!area tacticii individuale :1)1= structuri;

Marcajul

1. <oi elevi stau fa)ă în fa)ă fără minge. (e o suprafa)ă stabilită de

profesor unul din elevi 9atacant: încearcă prin mişcări înşelătoare să+l depăşească pe

celălalt 9apărător:. <upă un număr de repetări rolurile se sc*imbă.

2. Atacantul conduce mingea de la ,%m distan)ă în direc)ia por)ii iar

apărătorul se împiedică respectiv îl 7marc*ează8. (osesorul mingii poate dribla şi şuta

4%



la poartă la momentul oportun însă apărătorul încearcă să+l împiedice. <acă înscrie

gol e2erci)iul se repetă fără a sc*imba regulile. /n caz contrar rolurile se sc*imbă.

Indicaii metodice7

+ la fiecare repetare e2erci)iul trebuie început din altă zonă a terenuluiastfel ca elevii să înve)e mesajul în diferite situa)ii.

)eposedarea ad;ersarului de min&e.

3. @levii sunt grupa)i c;te trei unul dintre ei av;nd mingea iar ceilal)i doi

fiind plasa)i la 0+#m distan)ă. 'ingea se aruncă cu boltă spre cei doi. -el din spate

9apărătorul: );sneşte în fa)a atacatorului şi o respinge cu piciorul spre cel care aruncat+

o 9!ig.6:.

"espingerea se face pe jos sau pe sus.

&ndica)ii metodiceB

+ mai t;rziu mingea este plasată de la distan)ă mai mare şi în diferite

direc)iiC + după c;teva repetări rolurile se sc*imbă.

". <oi la doi. (e o suprafa)ă de $%2#m un atacant şi un apărător luptă

pentru o minge. /n timp ce unul încearcă prin conducere sau dribling să păstreze

mingea celălalt urmăreşte să+l deposedeze. <acă apărătorului îi reuşeşte deposedare

sau dacă mingea depăşeşte limitele suprafe)ei rolurile se sc*imbă.

#. =oc $B$. Jolurile pot fi marcate numai din jumătatea terenului advers.

4$



+lasa&entul portarului

8. (rofesorul e2pediază mingi uşoare portarului plasat corect pe linia

por)ii. +. a $0m de poartă sunt răsp;ndi)i 0+# atacan)i fiecare cu c;te o minge.

(rima lovitură se e2ecută de pe o e2tremă şi e2ersarea se continuă în ordine. <upă

fiecare lovitură apărată portarul îşi reia plasamentul corect.

9. <e la ,%m poartă un atacant conduce mingea în timp ce portarul îi

iese în înt;mpinare căut;nd să o re)ină. Atacantul nu va trage la poartă el va încerca

să depăşească portarul în dribling.

:. (lasamentul portarului la e2ecutarea loviturilor libere. (ortarul

trebuie să dirijeze formarea 7zidului8 care este format din 3+4 apărători. Gidul trebuie

să acopere o parte a por)ii cealaltă urm;nd să fie asigurată de către portar căruia i se

pretinde să fie foarte atent şi la loviturile cu 7efect8 transmise peste zid în col)ul lung

9!ig. 5:.

&ndica)ii metodiceB + este bine ca e2ersarea loviturilor libere să se efectueze făc;nd

combina)ii oferind portarului posibilitatea să rezolve situa)ii similare color din jocC

+ la lovitura de col) portarul se plasează l;ngă bară mai depărtată iar un

apărător aşteaptă l;ngă cea apropiatăC

+ la loviturile de pedeapsă portarul va fi antrenat de mai mul)i atacan)i

care trag din diferite păr)i ale terenului. (ortarul nu trebuie să re)ină mingea ci este

suficient să o respingă peste poartă sau în lateral.

4,



De&arcarea

1. <oi elevi se deplasează alături cel din fa)ă e2ecută c;teva pase înalergare lentă apoi sprintează brusc se opreşte şi sc*imbă direc)ia de alergare

încerc;nd să se desprindă de urmăritor care îl marc*ează stric efectu;nd aceleaşi

mişcări.

&ndica)ii metodiceB

+ la început învă)area marcării se e2ecută face fără minge astfel ca

elevii să în)eleagă mai bine mecanismul ei.

11. =oc 0B0. @c*ipa aflată în posesia mingii caută să o men)ină c;t mai

mult prin pase cu piciorul şi demarcării continue.

Sc2i&barea direciei de aler%are

12. Alergarea printre obstacole 90+#: aşezate în zig+zag. =ucătorii ocolesc

de c;teva ori obstacolele în alergare rapidă. /n final se pot organiza întreceri între

grupe 9!ig. :.

13. Acelaşi e2erci)iu de mai sus dar cu conducerea mingii din alergare

uşoară.

1". Fn atacant conduce mingea în ritm lent iar altul îl urmăreşte pe

partea dreaptă la 0+#m. <upă c;)iva paşi e2ecutantul o pasează partenerului său şialeargă în partea st;ngă sc*imb;ndu+şi astfel direc)ia deplasării 9!ig.$%:.

43



*enta

1#. Atacantul conduce mingea iar apărătorul îi iese în înt;mpinare.

(osesorul mingii e2ecută un pas spre dreaptă simul;nd inten)ia de a se deplasa în

această direc)ie dar împinge mingea în partea opusă şi pleacă rapid după ea. /n

continuare simulează e2ecu)ia unei lovituri puternice spre st;nga dar e2ecută un

dribling spre dreapta. /n acest fel atacantul se eliberează de adversar.

18. Atacantul conduce mingea urmărit din lateral de apărători. /n

momentul în care acesta îl ajunge ridică piciorul deasupra mingii ca şi cum ar avea

inten)ia să oprească dar lovind cu acelaşi picior );şneşte după ea.

1+. Fn jucător conduce mingea în ritm lent şi urmăreşte cu privirea pe al

doilea care alergă spre parte dreaptă pentru a primi pasa. /n acelaşi timp un al treileaaleargă prin spatele celui care conduce mingea şi o primeşte.

II. 7nv!area tacticii colective :1)4 structuri;

1. (ase în doi cu sc*imb de locuri. Atacantul sprijinit din lateral de un

coec*ipier conduce mingea spre apărătorul direct. -;nd ajunge în apropierea acestuia

trimite mingea pe l;ngă el partenerului care a sprintat prin spatele apărătorului şi care

intră în posesia mingii. -el care a pasat sprintează în direc)ia de unde a );şnit

partenerul său. /n acest fel atacan)ii îşi sc*imbă locurile. Atacantul care sprintează la

minge nu trebuie să pornească prea repede pentru a nu permite apărătorului să+i

observe inten)ia şi să+l împiedice.

44



2. Sc*imb de locuri între mai mul)i jucători.

=ucătorul 7A8 este în posesia mingii pe care o conduce spre centrul

terenului av;nd în fa)ă un apărător. =ucătorul 7H8 sprintează pe pozi)ia ini)ială a

e2tremei unde va primi mingeaC 7A8 după ce pasează sprintează pe pozi)ia e2tremei

st;nga 9-: iar 7-8 pătrunde în mijlocul careului unde primeşte pasa de la 7H8 şi

înc*eie sec)iunea cu o lovitură la poartă. /n acest fel prin pasarea curgătoare a mingii

înaintaşii îşi sc*imbă locurile în continuă mişcare 9!ig.$,:.

3. (asa dublăB 7A8 conduce mingea în direc)ia unui adversar iar H îl

urmăreşte la distan)a de3+0m. -;nd adversarul 7-8 încearcă să l deposedeze 7A8

pasează lui H şi sprintează rapid în spatele lui 7-8. 7H8 îi trimite mingea dintr+o

bucată pentru a continua ac)iunea.

40



". 7A8 conduce mingea în timp ce 7H8 îi iese în înt;mpinare. (e măsură

ce se apropie unul de celălalt viteza de deplasare creşte. -;nd se apropie7H8care

vine din partea opusă preia mingea cu partea interioară a labei piciorului şi continuă

deplasarea în direc)ia ini)ială.

$arianta7

+ după c;teva repetări ambii jucători vor fi jena)i de c;te un adversar.

Recomandări metodice ce tre-uie respectate pentru 6n;ăarea tacticii

colecti;e.

a: =ucătorii nu au voie să retină mingea ei trebuie să o paseze c;t mai rapidcoec*ipierilor.

b: Nu va fi tolerată îngrămădirea în jurul mingii.

c: 'ingea nu se va pasa numai într+o parte a terenului ci i se va sc*imba

permanent direc)ia.

d: =ucătorii trebuie să ac)ioneze continuu at;t în atac c;t şi în apărare

e: (rofesorul va opri jocul c;nd observă anumite greşeli încerc;nd să le

înlăture pe loc.

4#



f: /nainte de meci profesorul va e2pune planul tactic stabilind cele mai

importante sarcini de joc.

g: /n pauza meciului e2punerile nu+şi au rostul observa)iile trebuie să fie la

obiect să nu fie lungivor fi eviden)iate greşelile mai grave în scopul de a nu firepetate în repriza a doua.

*: <upă meci profesorul într+o succintă analiză eviden)iază greşelile mai

mari lipsurile întregirii ec*ipe pentru a fi înlăturate.

C. +re%!tirea fi'ic! %eneral!

I. De'voltarea forei :1)1? structuri;

$. @2erci)ii de îndoiri g*emuiri aplecări înainte şi lateral rotări ale

trunc*iului.

,. @2erci)ii cu rezisten)a partenerului şi ridicarea unor ridicarea unor

greută)i mai mici 9gantere săcule)i de nisip:.

3. @2erci)ii de că)ărare la fr;ng*ie la bară metalică şi la scară.

4. /mpingerea cu umărul cu pieptul şi cu spatele 9în doi şi pe grup:

trac)iuni la fr;ng*ie sub formă de întrecere.

0. "idicarea partenerului în diferite moduri transportarea lui ştafeta cu

transportul partenerului pe distan)e mai mici în diferite variante.

#. Aruncarea greută)ii mingii medicinale 9cu o m;nă sau cu ambele:.

6. upta corp la corp într+un picior cu lovirea umărului.

5. =ocuriB rugbL pe teren redus 7lupta călare8 7lupta cocoşilor8 întreceri

cu mingea medicinală între două ec*ipe. . oata gama săriturilor pe unul sau ambele picioare 9înainte înapoi+

lateral peste fr;ng*ie peste bancă în înăl)ime pe loc şi în lungime:.

$%. Etafeta cu sărituri pe unul sau pe ambele picioare.

$$. Sărituri în lungime şi în înăl)ime cu elan.

$,. Sărituri peste capră.

$3. 1prirea mingii cu latul din săritură.

$4. @2ecutarea săriturilor cu piciorul prin sărituri mari.

46



$0. Atingerea cu piciorul a mingii suspendate de fr;ng*

$#. @2ecutarea loviturilor cu capul din săritură.

II. De'voltarea vite'ei :1)1@ structuri;

$. Sprinturi în linie dreaptă cu sau fără accelerări pe distan)e de 0+3%m.

,. Sprinturi în linie dreaptă cu start din diferite pozi)ii 9st;nd culcat g*emuit

pe genunc*i etc.:.

3. Sprint în zig+zag sprint şerpuit.

4. Sprint p;nă la minge înc*eiat cu tras la poartă.

0. -onducerea mingii în linie dreaptă terminată cu tras la poartă.

#. -onducere şi ,+3 sc*imbări de direc)ie urmate de tras la poartă.

6. -onducerea mingii pe distan)e de $4+$0m întoarcere şi pasă la partenerul

din coloană urmate de sprint fără minge p;nă la pozi)ia ini)ială.

5. -onducerea mingii 9$%m: p;nă la partenerul care o preia şi o conduce la

locul de pornire.

. (asa în doi cu sc*imb de locuri înc*eiat cu tras la poartă.

$%. (asa în trei cu sc*imb de locuri înc*eiat cu tras la poartă.

$$. Sprint p;nă la mingea aruncată în aer preluare şi pasă unui coec*ipier

înainte să atingă păm;ntul.

$,. -onducerea mingii cu accelerări intermitente şi cu sc*imbări de direc)ie.

$3. -onducere $%m pasă dublă şut la poartă.

$4. -ombina)ii începute de la mijlocul terenului între 3+4 jucători terminate cu

centrări şi tras la poartă. $0. @2ecutarea unei serii succesive de #+5 lovituri la poartă prin centrări.

III. De'voltarea re'istenei :1)> structuri;

$. Alergare ,24%%m 90%I din posibilită)i: cu pauze de ,+3 minute.

,. Alergare #23%m 524%m. !iecare distan)ă de 3%m sau 4%m se aleargă cu

6%I din posibilită)i p;nă la linia de sosire iar întoarcerea se face în mers obişnuit.

45



3. Etafete pe distan)e diferite 42$%%m 424%%m 42#%%m.

4. Alergare pe teren denivelat.

0. -onducerea mingii în line dreaptă în alergare uşoară.

#. -onducerea mingii $%%m în alergare rapidă cu dese sc*imbări dedirec)ie.

6. -onducerea mingii 0%m în deplasare rapidă înc*eiată cu tras la poartă.

5. (ase în doi pe distan)a de $%%m.

. -onducerea mingii pe marginea terenului pe distan)a de 3%m terminată

cu centrare. Se e2ecută de 4+0 ori în serie fără oprire. (auzele de odi*ne constau în

mers revenind la pozi)ia de plecare sau în timpul c;t jucătorul aşteaptă să+i vină

r;ndul pentru o nouă repetare.

I6. De'voltarea "nde&8n!rii :1)< structuri;

$. =ocuriB de prinselea ştafeta pe distan)e mai mici cu transmiterea unor

obiecte sărituri elemente te*nice din alte ramuri sportive.

,. Sărituri peste parteneri sau la capră.

3. AcrobaticăB rostogoliri salt st;nd pe m;ini roată 9răsturnare laterală:.

4. Săritura în lungime în înăl)ime.

0. Ho2 9fără lovituri:.

#. (ase în mişcare conducerea mingii printre obstacole dribling fente şut

la poartă.

6. -ă)ărări escaladări ec*ilibru sub formă de concurs.

5. (racticarea altor jocuri sportive 9*andbal basc*et tenis etc.:.

D. /odele de lecii de antrena&ent

<eoarece copiii se antrenează de două ori pe săptăm;nă nu se recomandă

ca antrenamentele să se structureze pe factor separat te*nică tactică sau pregătire

fizică ci se va apela la lec)ii combinate.

@2emplele ce urmează au fost elaborate conform acestui principiu.

4



E9e&plul nr. 1

Antrenamentul com-inat < teren < durata7 8 minute. (rima parte 9$0 min.:

+ alergare uşoară intercalată cu sărituri 9$%%m:C

+ e2erci)ii simpleB 6+5 e2ercitii care se repetă de #+5 ori cu accent pe cele

de bra)e şi umeri.

+ e2erci)ii pentru picioare joc de glezne mobilitate co2o+femurală

tibiotarsiană.

(artea a doua 94% min:

+ jucătorii aleargă 423%m 9înainte înapoi lateral:. Alergarea se efectuează

plec;nd din diferite pozi)ii 9st;nd pe genunc*i culcat facial cu sprijin pe m;ini

g*emuit:C

+ pase în doi din alergare uşoară pe distan)e de 4%m. (asa se e2ecută cu

ristul iar preluarea cu latulC

+ pase în doi pe distan)a de 4%m. (asa se e2ecută cu latul iar preluarea uc

partea e2terioară a labei picioruluiC

+ ştafetăC

+ joc 32$ cu marcajC învă)area demarcărilor şi triung*iurilor.

(artea a treia 9$0 min:

+ tenis cu piciorul basc*etC

+ mers 0%mC

+ comunicări pentru antrenamentul viitor.

E9e&plul nr.

Antrenamentul com-inat < teren < durata : min.

(rima parte 9$0 min:

+ mers accelerat combinat cu alergare uşoară ,%%m 9înainte înapoi

lateral:C

0%



+ jocB trasul în cerc cu mingeaC

+ 5+$% e2erci)ii cu mingea medicinală de , ?g fiecare repet;ndu+se de #+5

ori cu accent pe cele care întăresc musculatura abdominală.

(arte a doua 9#% min: + ştafetă cu transportul unor greută)i. (atru jucători transportă un coec*ipier

pe distan)a de $0m şi înapoiC

+ ştafetă cu predarea a două trei mingi medicinale. Se repetă de 3 ori.

Etafeta se e2ecută cu viteză ,2,%m cu întoarcere ocolind un obiectC

+ e2erci)ii de oprire a mingii înainte cu ristul lateral şi pasarea cu partea

interioară a labei picioruluiC

+ conducerea mingii în linie dreaptă în linie dreaptă ,%m cu e2teriorul

sc*imb;nd direc)ia şi înc*eind cu tras la poartă. Se repetă de 4+0 oriC

+ învă)area unui nou elementB dribling de pe loc din alergare uşoară şi apoi

în viteză printre obstacoleC

+ joc 0B0C sarcina joculuiB e2ersarea paselor lungi şi a driblingului 9$% min:.

(artea a treia 90 min:

+ lovirea barei transversale din mişcare. @c*ipa se împarte în două grupe

fiecare lucr;nd la c;te o poartă. -ine ratează cel mai mult duce materialele la vestiar.

E9e&plul nr. (

)urată =1 min.

'aterialeB o minge la doi jucători 4 porti)e

SarciniB comple2e de e2erci)ii şi jocuri pentru formarea deprinderilor tactice de bază 9 pasă combina)ie marcaj+demarcaj sc*imburi de locuri:.

-on)inutB

/ncălzirea cu şi fără minge 9$%+$, min:B

+ alergări specifice

+ e2erci)ii de gimnastică pentru mobilitatea trunc*iului şi articula)iei co2o+

femuraleC

+ conducerea mingii pe liniile care marc*ează careul de #m. şi cele de $#m.

0$



+ patru ac)iuni de joc concepute de fiecare jucător cu minge care vor

cuprinde o înlăn)uire de 3+4 procedee te*nice.

(artea a doua950min:B

+ pase în doi cu sc*imb de locuri9distan)a între jucători este de 4+#m:

&ndica)ii metodiceB

+ după lovirea mingii jucătorul se deplasează prin spatele jucătorului căruia

i s+a pasatC

+ preluarea se face spre interiorC

+ pasa se dă înainteC

+ se vor e2ecuta 4 lungimi de teren cu pauză după lungimeC

+ pase în trei cu sc*imb de locuri.

+ joc la o poartă cu aplicarea apărării om la om 94atacan)i+4apărători:.Se

e2ecută $%ac)iuni iar la 0ac)iuni se sc*imbă rolurileC

+ joc la o poartă cu aplicarea apărării om la om în zonă. 'arcajul strict se

e2ecută încep;nd de la ,%m de poartăC

0,



+ joc la patru porti)e. (e o por)iune de teren limitată se plasează 4 porti)e în

4 direc)ii diferite. @c*ipele sunt formate dintr+un număr de jucători corespunzător

suprafe)ei de joc av;nd ca scop înscrierea golului indiferent de porti)ă. Se jaocă $%

minC + joc 32, la o porti)ă cu accent pe marcaj şi demarcajC

+ joc32, în suprafa)ă limitată. -ei trei jucători caută să men)ină mingea c;t

mai mult timp. =ucătorii din mijloc sunt sc*imba)i de cei care greşesc paseleC 5 min C

+ joc 32, cu pase fără preluare C 0minC

+ joc$$2$$ pe tot terenul fără portar dar cu condi)ia să se e2ecute 5 pase

consecutive după care se dă mingea adversaruluiC 5minC

(artea a treia 90min:

+ aruncări prinderi dribling de basc*et cu m;na e2ecutate pe loc pentru

revenireC

+ comunicări pentru antrenamentul viitor.

E./odelul te2nico)tactic al jocului de fotbal la

"ncep!tori$ deter&inat prin observaie

Ac)iunile te*nico+tactice caracteristice pe posturi sunt sistematizate după

cum urmeazăB

!undaşii laterali

$. Manevrarea mingii

+ înt;mpinarea mingii preluarea conducerea transmiterea sus)inereaC + înt;mpinarea mingii preluare transmitere revenire în zonă.

,. Acţiuni

+ tatonare );şnire deposedare directăC

+ tatonare );şnire deposedare prin intercep)ieC

+ revenire în caz de deposedare directă şi deposedare.

Ac)iunile sunt purtate în apărare iar participarea lor în atac este

nespecifică.

03



!undaşii centrali

$. Manevrare mingii

+ înt;mpinarea mingii preluare transmitere sus)inereC

+ înt;mpinarea mingii preluare conducere transmitere sus)inere. ,. Acţiuni

+ tatonare );şnire deposedare prin intercep)ieC

+ deplasare rapidă sprijin prin dublajC

+ deplasare nereuşită repliere deplasări directe sau sprijin şi dublaj.

(articiparea lor este specifică în apărare şi nespecifică în atac.

'ijlocaşi

$. Manevrarea mingii

+ înt;mpinarea mingii preluare dribling tras la poartă urmărireC

+ înt;mpinarea mingii preluare conducere transmitere revenireC

+ ac)iuni de joc fără minge şi men)inerea legăturii între compartimente.

,. Acţiuni

+ marcarea adversarului presingC

+ tatonare deposedare directă.

Ac)iunile fiind purtate la mijlocul terenului putem spune că ei participă at;t

la faza de apărare dar şi faza de atac.

@2tremele

$. Acţiuni fără finalizare

+ înt;mpinarea mingii preluare dribling conducere transmitereC

+ alergarea pentru înt;mpinarea mingii pasa repliere transmitere

sus)inereC + marcarea adversarului presing.

,. Acţiuni de finalizare

+ înt;mpinarea mingii preluare dribling tras la poartă urmărire.

(articiparea lor este nespecifică în apărare dar specifică în atac.

/naintaşii centrali

$. Acţiuni fără finalizare

+ înt;mpinarea mingii preluare conducere transmitereC

04



+ preluarea mingii pase reprimire transmitere sus)inere.

,. Acţiuni de finalizare

+ alergare preluare tras la poartă urmărireC

+ înt;mpinarea mingii preluare conducere dribling tras la poartăurmărire.

Ac)iunile lor sunt specifice de atac.

00



CAPI/%0U0 $

R*U0/A/*0*, PR*0UCRAR*A I IN/*RPR*/AR*A 0%R

$.1 Re'ultate o-inute şi prelucrarea lor

A.1. Na;eta < "1m < testare iniială >/i?

Nr.

crt.

Numele şi prenumele "ezultate M+M 9M+M:

$ A. ". $30 %40 %.,%,0, -' $,6 %30 %$,,03 -H $3% %%0 %%%,04 -A $,5 %,0 %%#,00 -' $3, %$0 %%,,0# <A $3, %$0 %%,,06 <S $, %$0 %%,,05 ' $3% %%0 %%%,0 '! $,5 %,0 %%#,0$% 'A $30 %40 %,%,0$$ 1- $33 %,0 %%#,0

$, ( $3$ %%0 %%%,0$3 ES $, %$0 %%,,0$4 SN $,4 %#0 %4,,0$0 (A $34 %30 %$,,0$# FS $3$ %%0 %%%,0

M O $38%0 PM + M O 35 P9M + M :,O $3#S O Q %3

-> O ,,I

A2 Na;eta < "1m < testare !inală>/!?

Nr.

crt


$ A" $,5 %4$ %,%,0

0#



, -' $$ %4 %$,,03 -H $,# %,$ %%%,04 -A $,3 %% %%#,00 -' $,0 %$$ %%,,0# <A $,6 %3$ %%,,06 <S $,, %$ %%,,05 ' $,4 %%$ %%%,0 '! $$ %4 %%#,0

$% 'A $,5 %4$ %,%,0$$ 1- $,5 %4$ %%#,0$, ( $,4 %%$ %%%,0$3 ES $,% %3 %%,,0$4 SN $$0 %5 %4,,0$0 (A $,5 %4$ %$,,0

$# FS $,# %,$ %%%,0

M O $,3 PM + M O 0%4 P9M + M :,O ,33S O Q %3

-> O 3$4I

(1. Aler&are de re'istenă < 9m testare iniială

Nr.crt


$ A" 333 %,5 %%654, -' 4$, %$$ %%$,$3 -H 3,5 %33 %$%54 -A 33 %,, %%4540 -' 305 %%3 %%%%# <A 4%# %%0 %%%,06 <S 4$# %$0 %%%,0

5 ' 300 %%# %%%3#

06



'! 34% %,$ %%44$$% 'A 3,4 %36 %$3#$$ 1- 3,% %4$ %$#5$$, ( 303 %%5 %%%#4$3 ES 33% %3$ %%#$$4 SN 3%# %00 %3%,0$0 (A 30$ %$ %%$$# FS 344 %$6 %%,5

M O 4%$8 PM + M O 343 P9M + M :,O $%6S O Q %,#

-> O #45I

(2. Aler&are de ;ite'ă= 9m ;aloare !inală

Nr.

crt


$ A" 3%5 %%0 %%%,0, -' 333 %, %%43 -H 3%5 %%0 %%%,04 -A 3$, %%$ %%%%$0 -' 3% %%4 %%%$## <A 3,$ %%5 %%%#4

6 <S 333 %, %%45 ' 3$% %%3 %%%% '! 3$4 %%$ %%%%$

$% 'A 3%, %$$ %%$,$$$ 1- 3%# %%6 %%%4$, ( 3,0 %$, %%$44$3 ES 3%3 %$ %%$$4 SN ,04 %$ %%3#$$0 (A 33$ %$5 %%3,4$# FS 3,$ %%5 %%%#4

05



M O 3$38 PM + M O $0, P9M + M :,O %,$S O Q %$$

-> O 30$I

C.1. Săritura 6n lun&ime de pe loc >m?= testare iniială

Nr.

crt


$ A" $#3 %%, %%%%4, -' $0, %% %%%%3 -H $03 %%5 %%%#44 -A $6$ %$ %%$

0 -' $#$ % %# <A $#, %%$ %%%%$6 <S $#0 %%4 %%%$#5 ' $#3 %%, %%%%4 '! $63 %$, %%$44

$% 'A $#0 %%4 %%%$#$$ 1- $#6 %%# %%%3#$, ( $03 %%5 %%%#4$3 ES $04 %%6 %%%4$4 SN $# %%5 %%%#4

$0 (A $04 %%6 %%%4$# FS $0, %% %%%5$

M O $#$ PM + M O %6 P9M + M :,O %%6S O Q %%#

-> O 36,I

0



C.2. Săritura 6n lun&ime de pe loc >m?= testare !inală

Nr.

crt


$ A" $65 %%4 %%%$#, -' $## %$# %%,0#3 -H $63 %% %%%5$

4 -A $# %$4 %%$#0 -' $66 %%0 %%%,0# <A $5$ %%$ %%%%$6 <S $50 %%3 %%%%5 ' $% %%5 %%%#4 '! $5 %$# %%,0#

$% 'A $65 %%4 %%%$#$$ 1- $5# %%4 %%%$#$, ( $66 %%0 %%%,0$3 ES $6# %%# %%%3#$4 SN $0 %$3 %%$#$0 (A $65 %%4 %%%$#$# FS $5% %%, %%%%4

M O $5, PM + M O $$4 P9M + M :,O %$$S O Q %%5

-> O #3I

).1. Controlul -alonului 3 sec >nr. lo;ituri?= testare iniială

#%



Nr.

crt


$ A" 43 , 4, -' 30 # 3#

3 -H 3# 0 ,04 -A 4$ % %0 -' 34 6 4# <A 0% 5$6 <S 4, $ $5 ' 4 5 #4 '! 4, $ $

$% 'A 44 3 $$ 1- 30 # 3#$, ( 35 3 $3 ES 36 4 $#$4 SN 0, $$ $,$$0 (A 4% $ $$# FS 4, $ $

M O 4$ PM + M O #5 P9M + M :,O 404S O Q 00

-> O $34$I

).2 Controlul -alonului 3 sec >nr lo;ituri? testare !inală

Nr.

crt


$ A" 0, $ $, -' 45 0 ,03 -H 0$ , 44 -A 0% 3 0 -' 46 # 3#

#$



# <A #$ 5 #46 <S 00 , 45 ' 05 0 ,0 '! 04 $ $

$% 'A 0% 3 $$ 1- 45 0 ,0$, ( 0$ , 4$3 ES 45 4 $#$4 SN #0 $, $44$0 (A 04 $ $$# FS 06 4 $#

M O 03 PM + M O #4 P9M + M :,O 354S O Q 0%0

-> O 0,I

*.1. Conducerea min&ii >sec?= testare iniială

Nr.

crt


$ A" $43 %$ %%$

, -' $44 %, %%43 -H $45 %# %3#4 -A $4% %, %%40 -' $4# %4 %$## <A $30 %6 %46 <S $4, % %5 ' $45 %# %3# '! $40 %3 %%

$% 'A $46 %0 %,0$$ 1- $36 %0 %,0

$, ( $35 %4 %$#$3 ES $4$ %$ %%$

#,



$4 SN $34 %5 %#4$0 (A $0% %5 %#4$# FS $40 %3 %%

M O $48, PM + M O #0 P9M + M :,O 30S O Q %45

-> O 335I

*.2. Conducerea min&ii >sec? testare !inală

Nr.

crt


$ A.". $3# %, %%4, -.'. $30 %$ %%$3 -.H. $4% %# %3#4 -.A. $3$ %3 %%0 -.'. $34 % %# <.A. $,5 %# %3#6 <.S. $3# %, %%45 .'. $36 %3 %% '.!. $30 %$ %%$

$% '.A. $35 %4 %$#$$ 1.-. $3% %4 %$#$, (.. $3, %, %%4$3 E.S. $3# %, %%4$4 S.N. $,0 % %5$$0 (.A. $4$ %6 %4$# F.S. $3# %, %%4

M O $384 PM + M O 04 P9M + M :,O ,64S O Q %4,

-> O 3$3I

#3



F. Comple te@nico < tactic >notă? < /i, /!

Nr.

crt

Numele şi prenumele "ezultat i "ezultat f

$ A.". 5 , -.'. 5 $%3 -.H. $%4 -.A. 6 0 -.'. 5 $%# <.A. 6 56 <. S. $%5 .'. 5 $%

'.!. 5 $% '.A. 6 $$ 1.-. 6 $, (.. 5 $%$3 E.S. $%$4 S.N. $%$0 (.A. 5 $%$# F.S. 6

M ti O63 M tf O0

#4



6.. Interpretarea datelor

"ecoltarea datelor e2perimentului s+a efectuat în conformitate cunormele şi probele de control la începutul şi sf;rşitul anului şcolar.

<atele rezultate au fost centralizate în tabele pentru testarea ini)ială şi

finală. <atele au fost prelucrate apel;ndu+se la următorii indicatoriB media aritmetică

9M: abaterea standard 9S: coeficien)ele de variabilitate 9->: şi progresele realizate.

a proba de viteză naveta 42$%m am ob)inut la testarea ini)ială o medie

aritmetică de $3%0 sec iar la testarea ini)ială $,3 sec deci un progres de %## sec.

a testarea ini)ială valorile abaterii standard sunt R+%3 iar la testarea finală

R+%3. /n cadrul curbei lui Jauss s+au încadrat la testarea ini)ială $$ elevi ceea ce

reprezintă #I din total iar la testarea finală elevi deci 0#I.

a testarea ini)ială valoarea coeficientului de variabilitate este ,, iar la

testarea finală 3$4 deci putem să spunem că avem omogenitate mare.

a alergarea de rezisten)ă 5%% m media aritmetică la testarea ini)ială este

de 4%$ min iar la testarea finală de 3$3 min deci un progres de 45 sec.

Abaterea standard la testarea ini)iala este R+%,# iar la testarea finala R+

%$$. /n curba lui Jauss s+au încadrat la testarea ini)ială $ elevi adica 0#I iar la

testarea finala $% elevideci 3,I.

-oeficientul de variabilitate la testarea ini)ială este #4 iar la testarea

finala 30$Cavem aşadar o omogenitate mare la ambele testări.

a săritura în lungime de pe loc la testarea ini)iala am ob)inut $#$m iar la

testarea finala $5,m şi un progres de ,$ cm.Abaterea standard la testarea ini)iala este R+%%# iar la testarea finală R+

%.%5.@levii care s+au încadratla testarea ini)iala în cadrul curbei lui Jauss sunt 6 adica

3,I iar la testarea finală $$ deci #I.

a testarea ini)iala coeficientul de variabilitate este 36, iar la testarea

finală avem 43.Aşadar şi la testarea ini)iala şi la testarea finală avem o omogenitate

mare.

#0



a proba adaptată controlul balonului în 3% sec avem la testarea ini)ială o

medie de 4$ lovituri iar la testarea finală 03 lovituri un progres deci de $, lovituri.

a abaterea standard la testarea ini)ială avem R+0%0 iar la testarea finală

R+0%0. /n curba lui Jauss s+au încadrat la testarea ini)ială $% elevi deci #,I iar latestarea finală tot $% elevi adică #,I.

-oeficientul de variabilitate la testarea ini)ială este $34$ avem în acest

caz o omogenitate medieC la testarea finală coeficientul este 0, ob)in;nd deci o

omogenitate mare.

a conducerea mingii printre jaloane avem o medie aritmetică de $4, sec

la testarea ini)ială iar la testarea finală $34 sec aşadar un progres de %5 sec.

Abaterea standard la testarea ini)ială este R+%45 la testarea finală R+%4,

iar elevii care s+au încadrat în curba lui Jauss sunt la testarea ini)ială adică 0#I şi

$, la testarea finalădeci 60I.

>aloarea coeficientului de variabilitate la testarea ini)ială este 335 iar la

testarea finală 3$3 deci omogenitatea este mare în ambele cazuri.

a comple2ul te*nico+tactic media aritmetică în testarea ini)ială este 63

şi la testarea finală 0 un progres deci de $06.

(rogresul realizat la testarea finală este evident fa)ă de testarea ini)ială at;t

la probele atletice c;t şi la probele adaptate.

"ezultatele ob)inute sub formă centralizată la testarea ini)ială şi testarea

finală precum şi progresul realizat se observă în tabelele de la ane2a & precum şi în

reprezentările grafice de la ane2a &&.

##



C%NC0UII I PR%PUN*RI

/n urma prelucrării şi interpretării datelor av;nd la baza probelor de control

stabilite în cadrul e2perimentului am ajuns la următoarele concluziiB

+ în urma activită)ii intense planificate judicios gradat folosind mijloacele

adecvate valoarea indicilor creşte at;t din punct de vedere al dezvoltării fizice c;t şi

pregătirii te*niceC

+ pentru a se ajunge la modelul final cu to)i subiec)ii trebuie ca participarea

la lec)ii să fie fără întreruperi elevii să fie ambi)ioşi muncitori dar şi talenta)iC

+ prin folosirea unor algoritmi corect concepu)i adapta)i la nivelul de

pregătire a elevilor se asigură realizarea rapidă a obiectivelor propuseC

+ deoarece jocul de fotbal cere foarte multă îndem;nare este absolut

obligatoriu să se insiste pentru aceasta folosind mijloace specifice 9sim)ul mingii:

+ însuşirea şi practicarea jocului de fotbal este facilitată av;nd la bază

dezvoltarea calită)ilor motrice 9în special viteza îndem;narea şi for)a e2plozivă: şi

bagajul motric generalC

+ modelele opera)ionale 9structurile de ac)ionare: vor cuprinde sarcini

precise mijloacele adecvate prin care periodic să se testeze nivelul periodic al elevilor

pentru a vedea eficien)a algoritmilor folosi)iC

+ jocul asigură progresul în aplicarea ac)iunilor tactice din atac + apărare şi

stabilirea rela)iilor dintre jucătoriC

+ regulamentul jocului de fotbal trebuie însuşit corectC treptat prin rota)iese poate numi un arbitru din r;ndul elevilor profesorul urmărind joculC

+ în cazul unor stagnări observate pe parcursul perioadei de instruire se va

interveni prin alte mijloace care să conducă la realizarea sarcinilor propuseC

+ structurile opera)ionale propuse contribuie la însuşirea programelor

şcolare la formarea jucătorului de fotbal începător 9model de ini)iere: implicit la

formarea reprezentativelor şcolare.

#6



&poteza de la care am plecat în realizarea cercetării s+a confirmat şi prin

rezultatele ob)inute de reprezentativa şcolii în competi)iile şcolare.

Av;nd în vedere baza materială c;t şi disponibilitate de timp afectată prin

programa şcolară 9doar două ore de educa)ie fizică pe săptăm;nă: consider căstructurile de ac)ionare elaborate şi e2perimentate au condus la însuşirea de către elevi

a elementelor te*nico+tactice de bază ale jocului de fotbal care pot constitui modele

folositoare şi altor cadre didactice cu mai pu)ină e2perien)ă în procesul de formare a

unei reprezentative şcolare.

(entru a putea alcătui o reprezentativă şcolară la acest nivel am lucrat în

afara celor două ore de educa)ie fizică în timpul liber al elevilor 9s;mbăta şi vacan)a

de primăvară:.

Av;nd în vedere rezultatele ob)inute şi în urma concluziilor desprinse

propun următoareleB

+ orele de educa)ie fizică la clasele primare 9a &&&+a şi a &>+a: să fie )inute de

profesori califica)i pentru a asigura 7bagajul motric general8 at;t de necesar ini)ierii

în diferitele ramuri sportiveC

+ să se asigure o mai bună bază materială în şcoli specifică jocurilor

9mingi ec*ipament teren:.

+ la întocmirea unei ec*ipe reprezentative de fotbal consider că elevii ar

trebui să promoveze mai multe probe pentru a ne face o mai bună părere despre

posibilită)ile lor.

#5



(I(0I%RAFI*

$. A>"A' S. -riterii probe şi norme pentru selec)ia în fotbal

-N@!S $5#

,. A@M@ N. Antrenamentul sportiv modern

3. H@N@<@ @.

(A!A& =. Hazele ştiin)ifice ale antrenamentului !otbal #%%%

e2erci)ii -N@!S $50

4. -1NSAN&N@S-F <. !otbal -urs de bază e*nica şi tactica jocului @ditura

Fniversită)ii 7Al. &. -uza8 &aşi $0

0. -@"NT&ANF -. !otbalul modern @ditura Sport + urism Huc.$55

#. <"AJN@A A. 'ăsurarea şi evaluarea în educa)ie fizică şi sport

@ditura Sport + urism Hucureşti $54

6. !&@<@" (. 'etodica educa)iei fizice şi sportive @d. Fniversită)ii

7Al. &. -uza8 &aşi $4

5. '1"1- &. (robleme ale teoriei şi metodicii antrenamentului

-N@!S $5

. '&"@A JU. 'etodica educa)iei şcolare @ditura Sport+

urismHucureşti $5%

'1J1E A.

$%. N&-F@S-F A. !otbalmetode şi mijloace @ditura Stadion $5,

$$. S-A"@ @. ec)ia de educa)ie fizică şi sport metode şi mijloace@ditura Sport urism Hucureşti $55

$,. S-A"@ @. @duca)ia fizică a copiilor de v;rstă şcolară @d. pentru

tineret şi sport Hucureşti $3

$3. STN-F@S-F >. J*idul antrenorului de fotbal @ditura Sport+urism

Hucureşti $5,

$4. E&-1>AN &. !otbalul la copii @ditura Stadion $5#

$0. E&-1>AN &. eoria educa)iei fizice şi sportive

#



6%



6$



6,

Lucrare-Licenta, Pregatirea si instruirea reprezentativei şcolare de fotbal la nivelul ciclului...

Documents

Transcript of Lucrare-Licenta, Pregatirea si instruirea reprezentativei şcolare de fotbal la nivelul ciclului...