Universitatea Spiru Haret

Facultatea Management Financiar Contabil

Specializarea Contabilitate şi Informatică de gestiune

LUCRARE DE LICENŢĂ

Student: Mihaela Gavrila

Profesor îndrumator:

Ramona Chivu

1

Imobilizări corporale Studiu de caz la SC BION ADVANCED SUPPORT TEAM SRL

2

TABLE OF CONTENTS

1 ASPECTE TEORETICE ALE IMOBIZARILOR CORPORALE.............................9

1.1 Aspecte teoretice privind imobilizările corporale.......................................................................................91.1.1 Recunoaşterea imobilizărilor corporale..........................................................................................................................91.1.2 Derecunoaşterea imobilizărilor corporale..................................................................................................................111.1.3 Clasificarea imobilizărilor corporale conform O.M.F.P 3055/2009.................................................................11

1.1.3.1 Terenurile.............................................................................................................................................12

1.1.3.2 AmenajĂrile de terenuri................................................................................................................12

1.1.3.3 Construcţiile........................................................................................................................................13

1.1.3.4 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instrumente de lucru).......................14

1.1.3.5 Apărate Şi instalaŢii de mĂsurĂ, control Şi reglare......................................................14

1.1.3.6 Mijloace de transport.....................................................................................................................14

1.1.3.7 Animale Şi plantaŢii........................................................................................................................15

1.1.4 Imobilizările corporale de natură obiectelor de inventar ...........................................................................161.1.5 Imobilizările corporale in curs de execuţie.................................................................................................................16

1.2 Amortizarea imobilizĂrilor corporale............................................................................................................161.2.1 Amortizarea imobilizărilor corporale În viziunea IAS 16..............................................................................161.2.2 Amortizarea imobilizărilor În viziunea OMFP 3055/2009............................................................................181.2.3 Regimuri de amortizare a imobilizărilor corporale.................................................................................................19

1.2.3.1 Amortizarea liniara..........................................................................................................................20

1.2.3.2 Amortizarea degresiva..................................................................................................................20

1.2.3.3 Amortizarea accelerată...............................................................................................................22

1.3 Procedee de evaluare a imobilizărilor corporale.......................................................................................221.3.1 Evaluarea iniŢialĂ a imobilizĂrilor corporale...........................................................................................................22

1.3.1.1 Costul de achiziţie...........................................................................................................................22

1.3.1.2 Costul de producţie.........................................................................................................................24

1.3.1.3 Valoarea justă pentru imobilizările corporale oBţinute cu titlul gratuit.................26

1.3.2 Evaluarea ulterioara a imobilizările corporale..........................................................................................................27

1.3.2.1 Modelul costului................................................................................................................................28

1.3.2.2 Modelul reevaluĂrii.........................................................................................................................28

1.4 Deprecierea imobilizărilor corporale.............................................................................................................301.4.1 Clasificarea deprecierii imobilizĂrilor corporale după natură lor:............................................................301.4.2 Clasificarea deprecierii imobilizărilor corporale după remanenŢa În timp:........................................301.4.3 Deprecierea imobilizĂrilor corporale Între normele internaţionale (IAS 36) si ReglementĂrile contabile conforme cu normele Europene...............................................................................................................................31

3

2 EVIDENŢA CONTABILĂ A IMOBILIZĂRILOR CORPORALE...........................34

2.1 Contabilitatea imobilizărilor corporale..........................................................................................................352.1.1 Inregistrari contabile privind contul 2111”Terenuri”........................................................................................35

2.1.1.1 Studiu de caz.....................................................................................................................................37

2.1.2 Amenajari de terenuri.....................................................................................................................................................39

2.1.2.1 Inregistrari contabile privind amenajările de terenuri:..................................................39

2.2 Contabilitatea construcţiilor..............................................................................................................................392.2.1 Monografie contabilă privind inregistrarile in contabilitate a constructuctiilor...................................40

2.2.1.1 Studiu de caz.....................................................................................................................................41

2.3 Imobilizările corporale in curs de execuţie si avansuri pentru imobilizări...................................432.3.1 Inregistrari contabile cu contul 231.........................................................................................................................43

2.4 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale.......................................................................................442.4.1 Inregistrari contabile cu contul 232.........................................................................................................................45

2.5 Contul 213”Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii”..................................452.5.1 Inregistrari contabile privind contul 213................................................................................................................46

2.5.1.1 Studiu de caz...................................................................................................................................49

2.5.1.2 Studiu de caz.....................................................................................................................................51

2.6 Contul 214 “Mobilier, apăratura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale”................................................................................................................................52

2.6.1.1 Aplicatie privind imobilizarea liniara.......................................................................................54

2.6.1.2 Studiu de caz amortizare degresiva :...................................................................................55

2.6.1.3 Studiu de caz amortizare accelerata...................................................................................56

2.6.2 Amortizarea pe unitatea de produs sau serviciu.............................................................................................57

2.7 Tratamentul fiscal al amortizării......................................................................................................................57

2.8 Amortizare fiscală vs. amortizare contabilă...............................................................................................58

2.9 Reflectarea in contabilitate a amortizării imobilizărilor corporale....................................................592.9.1 6811”Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor”..................................................592.9.2 281 ”Amortizări privind imobilizările corporale”.....................................................................................592.9.3 Înregistrarea amortizării imobilizărilor corporale:..................................................................59

2.9.3.1 Studiu de caz...................................................................................................................................60

2.10 Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor corporale...........................................612.10.1 Studiu de caz......................................................................................................................................................................622.10.2 Studiu de caz privind deprecierea imobilizărilor corpororale in viziunea IAS 36............................63

3 STUDIU DE CAZ LA SC. BION ADVANCED SUPPORT TEAM.......................66

4

3.1 Prezentărea generala a SC Bion Advanced Support Team.................................................................67

3.2 Misiunea Bion Advanced Support Team.....................................................................................................68

3.3 Istoricul companiei Bion Advanced Support Team................................................................................68

3.4 Echipa Bion Team..................................................................................................................................................68

3.5 Certificari...................................................................................................................................................................693.5.1 Calitate...................................................................................................................................................................................693.5.2 Aspectele de mediu........................................................................................................................................................ 693.5.3 Securitatea Informaţiilor................................................................................................................................................703.5.4 Sanatâtea si Securitatea Muncii...............................................................................................................................703.5.5 Responsabilitatea Sociala...........................................................................................................................................70

3.6 Compartimentele Organizatiei Bion Advanced Support Team......................................................70

3.7 Activitatile Bion Advanced Support Team..................................................................................................71

3.8 Activitatea financiar contabilă la SC Bion Advanced Support Team................................733.8.1 Organizarea si tinerea contabilitatii........................................................................................................................733.8.2 Abordarea teoretica a problematicii evidenţei contabile..............................................................................73

3.8.2.1 Registrul-inventar............................................................................................................................74

3.8.2.2 Cartea mare sah..............................................................................................................................74

3.8.3 Organizarea contabilitatii imobilizărilor.................................................................................................................74

3.8.3.1 Registrul numerelor de inventar...............................................................................................75

3.8.3.2 Fisa mijlocului fix..............................................................................................................................75

3.8.3.3 Bonul de miscare a mijloacelor fixe.......................................................................................75

3.8.3.4 Procesul verbal de recepţie........................................................................................................75

3.8.3.5 Procesul verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe..................................76

3.9 Prezentărea programului de contabilitatea SAGA...................................................................................76

3.10 Evaluarea iniţiala si ulterioara privind imobilizările corporale la SC BION ADVANCED TEAM76

3.10.1 Structura imobilizărilor corporale.............................................................................................................................763.10.2 SITUAŢIA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE -VALORI BRUTE..............................................................773.10.3 SITUAŢIA AMORTIZĂRILOR IMOBILIZĂRILOR CORPORALE............................................................78

3.11 Principalele operatii de intrare si ieşire a imobilizărilor corporale la SC Bion Advanced Support Team........................................................................................................................................................................78

3.11.1 Contabilizarea intrărilor de imobilizări corporale..............................................................................................79

3.11.1.1 Achiziţie..............................................................................................................................................79

3.11.1.2 Investitie in vederea modernizarii unei imobilizări corporale..........................80

3.11.2 Contabilitatea ieşirilor de imobilizări corporale la societatea Bion Advanced Support Team. .81

5

3.11.2.1 Casare....................................................................................................................................................81

3.11.2.2 Vanzare................................................................................................................................................82

3.12 Probleme de calcul si contabilizare a amortizării imobilizărilor corporale la SC.Bion Advanced Support Team Srl............................................................................................................................................83

3.13 EVALUAREA PRIVIND IMOBILIZĂRILE CORPORALE ÎN SITUAŢIILE FINANCIARE ŞI ANALIZA ACESTORA.........................................................................................................................................................86

3.13.1 INDICATORI PRIVIND IMOBILIZĂRILE CORPORALE ÎN SITUAŢIILE FINANCIARE; DETERMINĂREA ŞI ANALIZA LOR...........................................................................................................................................873.13.2 DATE ŞI INFORMAŢII PRIVIND IMOBILIZĂRILE CORPORALE ÎN SITUAŢIILE FINANCIARE ALE SOCIETĂŢII COMERCIALE TOPOCADS.R.L. BUZĂU. ŞI ANALIZA ACESTORA 91

3.13.2.1 Analiza dinamicii imobilizărilor corporale....................................................................91

3.13.2.2 Analiza structurii imobilizărilor corporale....................................................................93

3.13.2.3 Analiza stării imobilizărilor corporale.....................................................................................94

3.14 Asemanari si deosebiri între reglementările nationale privind deprecierea si IAS 36............99

6

Introducere

Inca din Antichitate omul a resimtit nevoia unor liste de cheltuieli.De la simpla Evidenţa a averii si pina la afacerile negustorului, contabilitatea a devenit un sistem informational cu implicatii asupra resurselor la nivelul economiei.Contabilitatea are deci un rol indispensabil in societatea omeneasca.

Contabilitatea s-a nascut odata cu economia de subsistenta a comunei primitive, desenele din pesterile rupestre nefiind altceva decât forme incipiente ale „socotelilor”: cate animale au fost, vanate si mancate, cate piei s-au jupuit si cate haine au rezultat, etc.

Împreună cu economia in dezvoltare s-a perfectionat si „arta tinerii socotelilor”, punctul de cotitura reprezentându-l modelul matematic elaborat de Luca Paciolo di Borgia acum mai bine de 500 de ani, după care contabilitatea a devenit de neinlocuit, fără alternative, deopotriva o stiinta si o arta in urmarirea existentei si miscarii capitalurilor si utilitatilor, al stabilirii rezultatelor activităţii si plasarii lor, si totul de maniera ca afacerile sa beneficieze permanent de suportul banesc necesar.

Aşadar potrivit Legii contabilitatii nr.82/1991, republicata in iunie 2007, art.2,al (1), contabilitatea este stiinta si arta stapănirii afacerilor , în care scop se ocupa cu măsurarea ,evaluarea, cunoasterea,gestiunea si controlul activelor ,datoriilor si capitalurilor proprii ,precum si a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor juridice si fizice,în care scop trebuie sa asigure înregistrarea cronologica si sistematică, pubilcarea si pastrarea informaţiilor cu privire la pozitia financiara , performanţă financiara si fluxurile de trezorerie,atât pentru cerintele interne ale acestora cat si in relatiile cu investitorii

Prezentă lucrare evidenţiază metodele de contabilizare a imobilizărilor corporale ,influenta acestora asupra activităţii economice curente,precum si influenta rentabilităţii imobilizărilor corporale , direct sau indirect productive asupra rezultatelor obţinute de agentul economic.

7

Lucrarea este structurata pe trei capitole . Capitolul 1 tratează partea teoretica privind imobilizările corporale. Am prezentăt in cadrul acestui capitol, subcapitole care se refera la clasificarea imobilizărilor, structura si definitia imobilizărilor corporale, recunoaşterea activelor ca imobilizări corporale.. De asemenea a fost evidentiat modul de evaluare si reevaluare a imobilizărilor corporale si anume la intrarea in entiatâte, la inventariere, la data bilanţului si la ieşirea din entitate. Capitolul 2 tratează partea teoretica a amortizării, descrierea metodelor de amortizare, rolul si influenta acesteia in activitatea financiara a întreprinderii precum si inregistrarile contabile care se efectuează pentru a evidentia in contabilitate activele imoblizate corporale si anume recunoaşterea lor, calculul amortizării si derecunoaşterea din contabilitate, împreună cu exemple ce reprezintă inregistrarile efectuate.Capitolul 3 tratează prezentărea societatii S.c Bion Advanced Support Team, obiectul de activitate, organigrama, forma de contabilitate a societatii, indicatorii economici financiari, fluctuatii ale activelor corporale, monografia contabilă .Lucrarea se incheie cu cateva concluzii cu privire la prezentă lucrare, având în vedere rolul si importantă imobilizărilor corporale in cadrul unei societati dar mai ales in cadrul firmei luate ca exemplu.

Am ales aceasta tema deoarece cosider ca imobilizările corporale sunt sunt structuri importante in cadrul patrimoniului întreprinderii, acestea avand rolul de a participă direct la realizarea obiectului de activitate al întreprinderii. De asemenea, este de specificat faptul ca activele imobilizate corporale au ponderea cea mai importantă in totalitatea activelor întreprinderii.

CAPITOLUL I

1 ASPECTE TEORETICE ALE IMOBIZARILOR CORPORALE

1.1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND IMOBILIZĂRILE CORPORALE

8

Activele imobilizate corporale o o importanţă deosebita în ansamblul patrimoniului întreprinderii,acestea având rolul de a participa direct la realizarea obiectivului de activitate al întreprinderii.Întreprinderea işi utilizează activele pentru a produce bunuri sau pentru a presta servicii, capabile să satisfacă dorinţele sau necesităţile clienţilor şi datorită acestui fapt , clienţii sunt dispuşi să plătească pentru a le obţine, contribuind astfel la fluxul de trezorerie al întreprinderii.Beneficiile economice viitoare încorporate în active reprezintă potenţialul de a contribui, în mod direct sau indirect, la fluxul de numerar şi echivalente de numerar către întreprindere. Acest potenţial poate fi unul productiv, fiind parte a activităţilor de exploatare ale întreprinderii. De asemenea, se poate transforma în numerar sau echivalente ale numerarului sau poate avea capacitatea de a reduce iesirile de numerar, cum ar fi un proces alternativ de producţie care micşorează costurile.Activele unei întrerprinderi rezultă din tranzacţii sau evenimente anterioare. Întreprinderile obţin activele prin cumpararea sau producerea acestora, dar şi alte tranzacţii sau evenimente pot genera active, de exemplu proprietăţile primite de la Guvern ca parte a unui program de încurajare a creşterii economice într-o regiune. Atât Reglementările contabile prevăzute de Directivele Europene aprobate de O.M.F.P 3055/2009 cât şi IAS 16 definesc imobilizările corporale ca fiind acele active deţinute de întreprindere pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau servicii ,în scopuri administrative sau pentru a fi închiriate terţilor. Imobilizările corporale au o durată mai mare de un an si participă la mai multe cicluri de producţie .

1.1.1 RECUNOAŞTEREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALERecunoaşterea în contabilitate a imobilizărilor corporale, se efectuează atât potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Normele Europene cât şi în conformitate cu conţinutul economic al operaţiilor desfăşurate. La nivel naţional, criteriile de recunoaştere a imobilizărilor corporale precum şi tratamentul contabil aplicat imobilizărilor corporale sunt reglementate de Ordinul Ministrului Finanţelor Publice 3055/2009, iar la nivel internaţional unele aspecte contabile privind imobilizările corporale sunt prevăzute de IAS 16. La modul general un element de imobilizări corporale trebuie recunoscut ca activ dacă :

Este posibilă generarea către entitate de beneficii economice viitoare aferente activului

Costul activului poate fi măsurăt in mod credibil

Potrivit OMFP 3055/2009, limita legala de recunoaştere a unui activ este de 2500 lei.

Conform politicii contabile unei entitaţi economice un bun economic poate fi recunoscut în categoria imobilizărilor corporale sau a stocurilor în funcţie de scopul deţinerii acestuia de către entitate, pe termen lung respectiv pe termen scurt.

Potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Normele Europene, sunt recunoscute ca o componentă a activului sub forma cheltuielilor ulterioare investiţiile efecutuate la

9

imobilizările corporale, care trebuie sa îmbunătăţească parametri tehnici iniţiali ai acestora si să conducă la obţinerea de beneficii economice viitoare , suplimentare faţă de cele estimate iniţial.

Aşadar obţinerea de beneficii economice se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreţinere si funcţionare.

Potrivit IAS 16 imobilizările corporale sunt recunoscute ca activ atunci când este posibilă generarea de către întreprindere de beneficii economice viitoare aferente activului si costul activului poate fi măsurăt in mod credibil.

Pentru a determină dacă activul satisface primul criteriu de recunoaştere o întreprindere trebuie sa stabilească gradul de certitudine al fluxului beneficiilor economice viitoare pe baza evidenţei disponibile in momentul recunoaşterii iniţiale, ceea ce presupune ca ea va primi atât avantajele activului respectiv cat si riscurile aferente acestuia. Beneficiile economice viitoare se pot exprima prin cele mai diferite forme de avantaje viitoare, cum ar fi obţinerea de venituri , reduceri de cheltuieli, avantaje economice, sociale sau de altă natură.

Criteriul de recunoaştere potrivit căruia costul unui activ poate fi măsurăt in mod credibil este satisfacut întrucât tranzacţia de schimb evidenţiind cumpararea activului identifica astfel costul acestuia. In cazul unui activ imobilizat construit de întreprindere o măsură obiectivă a costului poate fi făcută prin intermediul ttranzacţiilor cu terţii pentru achiziţionarea de materiale, forţă de muncă si alte intrări utilizate în procesul de construcţie.

Elementele individuale din cadrul imobilizărilor corporale cum ar fi: piese de schimb,circuite etc ,potrivit IAS 16, poate fi indicat să se grupeze toate aceste elemente si apoi să se aplice criteriile respective valorii totale a acestor elemente. De obicei piesele de schimb şi echipamentul de service de interes major , sunt înregistrate ca stocuri şi sunt recunoscute ca şi cheltuieli pe măsură ce sunt consumate. Dacă aceste elemente participă la mai multe cicluri de producţie se pot încadra în categoria imobilizărilor corporale şi deasemenea dacă piesele de schimb şi echipamentul de service pot fi folosite doar în legătură cu un activ imobilizat şi utilizarea acestora se aşteaptă să fie neregulată, ele sunt înregistrate în contabilitate ca imobilizări corporale şi sunt amortizate pe o perioadă ce nu depăşeşte durată de viaţă utilă a respectivului activ imobilizat.

1.1.2 DERECUNOAŞTEREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

Atât Reglementările contabile conforme cu Normele Europene cât si reglementările internaţionale prevăd că un element de imobilizări corporale trebuie derecunoscut la cedare sau casare , ori când nu se mai asteapta beneficii economice viitoare din utilizarea sau cedarea sa.Casarea este procedeul prin care se înţelege scoaterea definitivă a imobilizărilor corporale din uz.

10

Cedarea presupune toate modalităţile de ieşire a imobilizărilor corporale din unitate , altele decât scoaterea din uz, dintre care amintim vânzarea, donaţia, aportul la capitalul altei entităţi etc.

1.1.3 CLASIFICAREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE CONFORM O.M.F.P 3055/2009

Imobilizările corporale conform O.M.F.P se clasifică astfel:

Terenuri şi construcţii Instalaţii tehnice şi maşini Alte instalaţii utilaje şi mobilier Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie

Conform O.M.F.P 3055/2009, terenurile şi construcţiile sunt active separabile şi sunt contabilizate separat, chiar atunci când sunt achiziţionate împreuna. O creştere a valorii terenului pe care se află o clădire nu afectează determinărea valorii amortizabile a clădirii.

Art. 94 alin 1 din O.M.F.P 3055/2009, spune că contabilitatea terenurilor se ţine pe doua categorii: terenuri si amenajări de terenuri.

Evidentierea terenurilor in contabilitatea analitică conform Art. 94 alin 2 din O.M.F.P 3055/2009, se realizează prin împarţirea pe grupe astfel:

Terenuri agricole Terenuri silvice Terenuri fără construcţii Terenuri cu zăcăminte Terenuri cu construcţii si altele

1.1.3.1 TERENURILE

Terenurile sunt imobilizări corporale pe termen lung neuzurabile care au o durată de funcţionare nelimitată în desfăşurarea activităţii întreprinderii sau pot fi destinate închirierii. Valoarea de intrare a terenurilor cuprinde valoarea de cumpărare, comisioanele brokerilor, plata pentru evaluarea terenurilor, alte servicii, impozitele de procurare a proprietăţii, cheltuieli pentru demolarea clădirilor inutile, plăţile pentru consultaţii, taxele pentru înregistrare, cheltuielile de verificare a existenţei sechestrului, gajului, ipotecii sau a altor restricţii legate de proprietate.Deoarece terenul are o durată de utilizare nelimitată uzura pentru el nu se calculează.

11

1.1.3.2 AMENAJĂRILE DE TERENURI

Amenajările de terenuri sunt îmbunătăţiri aduse acestora pentru a le creşte utilitatea. Deoarece amenajările de terenuri au o durată de viaţă utilă valoarea acestora este amortizabilă. Anumite costuri de pregatirea a terenurilor se pot include in valoarea acestora. Acestea pot fi costuri de curatare, nivelare etc.Amenajările de terenuri care au o durată de viaţă utilă determinată care se contabilizează separat de terenuri, pentru a putea fi supuse amortizării sunt urmatoarele:

O parcare construită pe un teren Împrejmuirea terenului Sisteme de canalizare Sisteme de irigaţii

Evidenţa contabilă a terenurilor se tine cu ajutorul contului 211”Terenuri si amenajări de terenuri “ si este un cont de activ. In debitul contului 211 se înregistrează: valoarea de intrare sau reevaluată a terenurilor procurate (prin cumpărare sau arendă pe termen lung), iar în credit – valoarea de bilanţ a terenurilor ieşite. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă valoarea terenurilor la finele perioadei de gestiune. Contul 211 se dezvoltă pe doua conturi sintetice de gradul II:

Contul 2111.”Terenuri” Contul 2111.”Amenajări de terenuri”

1.1.3.3 CONSTRUCŢIILE

Din această grupa fac parte şi constituie obiect de evidenţă, fiecare clădire delimitată spaţial şi caracterizată printr-o anumită destinaţie funcţională. In cazul unei clădiri cu mai multe destinaţii funcţionale , care nu pot fi delimitate între ele , întreaga construcţie se consideră un obiect de evidenţă şi se încadrează în grupa clădirilor corespunzatoare destinaţiei funcţionale cu ponderea cea mai mare. În componenţa clădirii, în afără elementelor sale principale de construcţie (fundaţie, pereţi, planşee, acoperiş) intră şi toate celelalte elemente care alcătuiesc un tot unic împreună cu clădirea propriu-zisă şi care concură la realizarea funcţiei pentru care a fost construită, şi anume:

scări, terase şi alte elemente de construcţie propriu-zise; instalaţii interioare electrice de iluminat; instalaţii interioare sanitare (apă si canalizare); instalaţii interioare de încălzire inclusiv centrala termică, dacă este situată în

interiorul clădirii şi sătisface numai nevoile funcţionale ale acesteia, fără a deservi şi procesul tehnologic sau alte clădiri.

12

instalaţii interioare de gaze (exclusiv cele tehnologice). instalaţii interioare de ventilaţie şi condiţionare a aerului, cu toate utilajele ce

deservesc acestei instalaţii, la clădirile de locuit ,social-culturale şi administrative. instalaţii interioare de curenti slabi (telefon, radio, semnalizări) care nu sunt

determinăte de procesul tehnologic. ascensoare destinate transportului de persoane

Nu intră în componenţa clădirii , chiar dacă fac parte din interiorul acesteia urmatoarele elmente:

echipamentul tehnic al centralelor telefonice branşamentele, racordurile, căminele de racord, cofreturile, coloanele de

cofret,tablourile terminale si contoarele de apă si gaze

Fundaţiile şi eşafodajele de susţinere care servesc la amplasarea diferitelor maşini şi utilaje şi care sunt situate în interiorul clădirii nu intră in componenţa acesteia ci a maşinilor respective, cu excepţia fundaţiilor care consituie parte integrata a clădirii propriu-zise ca pardoseli sau planşee.

In funcţie de scopul pentru care sunt construite, ele sunt tratate diferit din punct de vedere contabil, astfel:

active imobilizate dacă societatea proprietară intentionează să utilizeze in interes propriu pentru desfăşurarea activităţii proprii

investitii imobiliare, dacă societatea intentionează să le închirieze şi să păstreze în scopul creşterii valorii acestora

stocuri dacă societatea intentionează să le vândă

O societate poate realiza construcţii în regie propie sau le poate achiziţiona de la terţi

Înregistrarea construcţiilor se realizează în contul 212 “Construcții”care face parte din grupa 21 “Imobilizări corporale” şi este un cont de activ. Cu ajutorul acestui cont se ține evidența existenței și mișcării construcțiilor.

1.1.3.4 ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE (MAŞINI, UTILAJE ŞI INSTRUMENTE DE LUCRU)

Echipamentele tehnologice sunt acele mijloace de muncă care acţionează direct asupra obiectelor muncii şi le modifică însuşirile materiale.În această grupa se consideră obiect de evidenţă orice maşină, aparat, agregat şi instalaţie cu toate dispozitivele, accesoriile, motoarele, aparatele de control şi măsurare.Pentru instalaţiile complexe, obiect de evidenţă îl constituie fiecare agregat sau utilaj de pe ultima treaptă a clasificarii.

1.1.3.5 APĂRATE ŞI INSTALAŢII DE MĂSURĂ, CONTROL ŞI REGLARE

13

Aparatele şi instalaţiile de măsură, control şi reglare sunt acele aparate şi instalaţii care în mod independent se folosesc pentru operaţiuni de măsurare, încercări tehnologice, reglare şi comandă automată, analize, probe de laborator.

Din această categorie fac parte:

aparate şi instalaţii pentru măsurarea mărimilor geometrice, mecanice şi acustice;

apărate şi instalaţii pentru măsurarea timpului, frecvenţei şi mărimilor cinematice; apărate şi instalaţii pentru măsurarea mărimilor termice şi fotometrice; apărate şi instalaţii pentru măsurarea mărimilor analitice de material, de structură

şi de compoziţie; utilaje şi accesorii de laborator; instalaţii pentru comanda şi reglarea automată a proceselor tehnologice pentru

semnalizare şi telemăsurare; calculatoare electronice şi echipamente periferice;

1.1.3.6 MIJLOACE DE TRANSPORT

Mijloacele de trasport sunt acele mijloace de muncă, care prin mişcarea lor îndeplinesc funcţia de deplasare în spaţiu a bunurilor si a persoanelor. Mijloacele de transport se clasificăastfel :

mijloace de transport feroviar; mijloace de transport auto; mijloace de transport naval; mijloace de transport aerian; mijloace pentru transportul urban de călători; utilaje şi instalaţii de transport şi ridicat, mecanisme de ridicat; mijloace de transport cu tracţiune animală; mijloace de transport prin conducte;

1.1.3.7 ANIMALE ŞI PLANTAŢII

1.1.3.7.1 ANIMALE

Din punct de vedere contabil, animalele, în funcţie de destinaţia acestora într-o fermă zootehnica, pot fi încadrate într-una din urmatoarele doua categorii:

a) categoria activelor imobilizate respectiv ,,imobilizări corporale,, , simbolizate prin contul 2134 ,, Animale si plantatii,, În această categorie se cuprind animalele destinate reproducţiei :

cai de reproducere şi de muncă; boi şi bivoli de muncă; vaci de lapte şi tauri pentru reproducere; oi pentru reproducere;

14

măgari şi catâri;b) categoria activelor circulante, respectiv stocuri, simbolizate prin contul

361 ,,Animale şi pasari,, sau 356 ,,Animale aflate la terţi,, În această categorie se cuprind animalele la îngrasat destinate valorificarii prin comercializarea ca atare sau prin utilizarea ca materie primă, după sacrificare, în cadrul producţiei proprii de mezeluri si preparate din carne.

Obiect de evidenţă se consideră orice animal.

1.1.3.7.2 PLANTAŢII

Din această categorie fac parte: plantaţiile de pomi fructiferi; plantaţiile de viţă de vie; plantaţiile de hamei; rachităriile, etc.Obiect de evidenţă în subgrupa plantaţii se consideră fiecare plantaţie, pe specii ci nu fiecare pom.

Evidenţa contabilă a instalaţiilor tehnice, a mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor se tine cu ajutorul contului 213 “Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații”. Acest cont face parte din grupa 21 “Imobilizări corporale” şi este un cont de activ.Subconturile aferente sunt:

1. 2131 “Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)” 2. 2132 “Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare” 3. 2133 “Mijloace de transport” 4. 2134 “Animale şi plantaţii”

Soldul debitor al contului reprezintă valoarea instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor, existente în gestiune la un moment dat.

1.1.4 IMOBILIZĂRILE CORPORALE DE NATURĂ OBIECTELOR DE INVENTAR .

Pentru a fi încadrate în categoria imobilizărilor, bunurile trebuie să aibă durată de utilizare mai mare de un an şi valoarea de intrare mai mare decât limita minimă prevăzută de lege. Ca urmare a faptului că această valoare limită se actualizează periodic, pot există situaţii în care valoarea de intrare a imobilizărilor corporale să rămână mai mică decât această limită minimă, caz în care, acestea vor fi menţinute în contabilitate ca imobilizări corporale de natura obiectelor de inventar.Valoarea rămasă neamortizată se va recupera prin includerea în cheltuieli de exploatare într-o perioadă de maximum trei ani. După amortizarea completă, aceste active se scot din evidenţa imobilizărilor corporale şi se transferă în categoria materialelor de natura obiectelor de inventar.

La scoaterea din folosinţă se vor aplica regulile de casare ale obictelor de inventar. Nu se transferă la obiecte de inventar imobilizările care nu au însuşiri comune obiectelor de inventar cum ar fi : construcţii, mijloace de transport, instalaţii, etc...

15

1.1.5 IMOBILIZĂRILE CORPORALE IN CURS DE EXECUŢIEPotrivit OMFP 3055/2009 , imobilizările corporale în curs de execuţie reprezintă investiţiile neterminate efecuate în regie propie sau în antepriză. Acestea se evaluează la costul de producţie sau costul de achiziţie. Punctul 108 alin. 2 din normele de aplicare OMFP 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene cu modificarile şi completarile ulterioare evidenţiază că imobilizările corporale în curs de execuţie trec în categoria imobilizărilor finalizate după recepţie, dare în folosinţă, sau punerea in funcţiune a acestora după caz .Costul unei imobilizări corporale realizate în regie proprie este determinăt folosind aceleaşi principii ca şi pentru un activ achiziţionat. Astfel, dacă entitatea produce active similare, în scopul comercializării, în cadrul unor tranzacţii normale, atunci costul activului este de obicei acelaşi cu costul de construire a acelui activ destinat vânzării. Prin urmare, orice profituri interne sunt eliminate din calculul costului acestui activ. În mod similar, cheltuială reprezentând rebuturi, manopera sau alte resurse peste limitele acceptate ca fiind normale, precum şi pierderile care au apărut în cursul construcţiei în regie proprie a activului nu sunt incluse în costul activului. (temei legal: pct. 108 alin. 3 din normele de aplicare a Ordinulului MFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene, cu modificările şi completările ulterioare)

1.2 AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

1.2.1 AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE ÎN VIZIUNEA IAS 16

Conform IAS 16, amortizarea este alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată de viaţă utilă. Valoarea amortizabilă este costul activului sau o altă valoare substituită costului in situaţiile financiare din care s-a scazut valoarea reziduală. IAS 16 defineşte durată de viaţă utilă ca fiind perioada pe parcursul careia se estimează că întreprinderea va utiliza activul supus amortizării sau numarul unităţilor produse sau a unor unităţi similare ce se estimează că vor fi obţinute de întreprindere prin utilizarea activului respectiv.Aşadar durată de viaţă a imobilizărilor corporale se poate măsura în numar de ani de utilizare sau în numar de produse sau unităţi similare ,ce se asteaptă a fi obţinute din utilizarea activului.Esenţa normelor internaţionale cu privire la amortizare este oarecum diferită de ceea ce impune OMFP 3055/2009, în primul rând pentru că în viziunea referenţialului internaţional, entitatea este cea care decide metoda de amortizare şi estimează durată de viaţă utilă.Aşadar in acest context, raţionamentul profesional devine foarte important pentru că specialistii trebuie să faca apel la el nu numai la începutul vieţii unui activ , dar şi ulterior când poate deveni necesară revizuirea duratei de viaţă sau utilizarea altei metode de amortizare.Revizuirea periodică a duratelor de viaţă utile este un alt aspect specific referenţialului internaţional, iar în cazul în care noile estimări diferă semnificativ de cele anterioare,

16

cheltuielile cu amortizarea aferente perioadei curente şi perioadelor viitoare trebuie ajustate . Se ia în calcul şi posibilitatea ca durată de viaţă a unei imobilizări corporale să fie prelungită prin efectuarea unor modernizări care aduc un plus de performanţă şi deaemenea şi situaţia în care durată de viaţă utilă a unei imobilizări corporale se poate diminua ca urmare a progresului tehnologic sau a schimbarilor în structura pieţei. În aceste cazuri ,utilaje similare, dar care sunt întrebuintate de întreprinderi diferite, cu activitate in domenii diferite, pot avea durate de viaţă diferite.Încetarea amortizării unui activ se realizează cel mai devreme la data când activul este clasificat ca deţinut pentru vanzare precum şi la data când activul este derecunoscut.Stabilirea valorii amortizabile este un element specific normelor contabile internaţionale. În acest concept intervine valoarea reziduală care se defineşte a fi valoarea estimată pe care o unitate ar putea sa o obtină prin cedarea unui activ , după deducerea costurilor estimate după cedare , dacă activul avea deja vechimea şi condiţia prevăzută la sfârşitul perioadei de viaţă utilă.În practică, dacă valoarea reziduală este nesemnificativă, nu se ia în considerare la calculul amortizării, însa atunci când entitatea intentionează să înlocuiască activul înainte de sfârşitul duratei economice de viaţă aceasta valoare trebuie estimată. Determinarea valorii reziduale se realizează prin compararea cu active similare aflate la sfârşitul duratei de viaţă sau pe baza prevederilor contractuale (in cazul leasingului).În concluzie valoarea amortizabilă se determină prin scăderea din costul activului a valorii reziduale estimate.Trebuie subliniat faptul că există situaţii în care valoarea reziduală a unui activ poate creşte până la o valoare egală sau mai mare cu valoarea contabilă a activului. În acest caz cheltuielile cu amortizarea activului sunt egale cu zero numai dacă şi până când valoarea reziduală nu descreşte ulterior până la o valoare inferioara valorii contabile a activului.Normele internaţionale de contabilitate nu impun anumite metode de amortizare ci precizează că pentru alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe durata sa de utilizare pot fi folosite mai multe metode, facându-se referire la metoda liniară, metoda degresivă sau metoda unităţilor de producţie. Entităţile trebuie sa aleaga metoda care reflecta cel mai credibil modelul preconizat de consum al beneficiilor economice viitoare înglobate in activ şi trebuie să o aplice cu consecvenţă de la o perioadă la altă , cu excepţia cazului în care există o modifiacre în ritmul preconizat de consum al respectivelor beneficii economice viitoare.Metoda de amortizare a imobilizărilor corporale trebuie revizuită cel puţin la sfârşitul fiecarui exercitiu financiar şi atunci când se constată o modificare în modelul de consum al beneficiilor economice viitoare aduse de acele active , să fie schimbată astfel încât să reflecte această modificare.Referitor la amorizare, normele internaţionale stipulează recunoaşterea in contul de profit sau pierdere a cheltuielilor cu amortizarea, numai dacă nu sunt incluse in valoarea contabilă a unui activ.

1.2.2 AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR ÎN VIZIUNEA OMFP 3055/2009

Reglementările contabile conforme cu Normele Europene privind amortizarea imobilizărilor corporale se diferenţiază printr-o serie de elemente de normele contabile internaţionale. În acest context, putem observa caracterul mai rigid al reglementărilor

17

contabile conforme cu normele europene, pe de o parte, si al reglementărilor fiscale, pe de altă parte, comparativ cu politicile contabile promovate de standardele internaţionale de contabilitate in materie de amortizare.Conform OMFP 3055/2009 amortizarea reprezintă alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întrega durată de utilizare economica. Se poate sesiza o apropiere in privinta definirii amortizării a Reglementărilor contabile conforme cu Normele Europene cu referentialul internaţional. Diferenţă consta în faptul că normele internaţionale contabile folosesc în definirea amortizării termenul de viaţă utilă şi nu durată de utilizare economica.Amortizarea se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizărilor. Ordinul 3055/2009 stabileste că amortizarea imobilizărilor corporale se calculează începând cu luna urmatoare punerii in funcţiune şi până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare. La stabilirea amortizării imobilizărilor corporale se iau în considerare duratele de utilizare economică şi condiţiile de utilizare ale acestora.Amortizarea fiscală a imobilizărilor corporale este definită de reglementările fiscale astfel: valoarea fiscală a imobilizărilor corporale amortizabile este “costul de achiziţie sau de producţie sau valoarea de piaţa pentru imobilizările dobândite cu titlul gratuit ori constituite ca aport , la data intrării în patrimoniul contribuabilului, utilizată pentru calculul amortizării, fiscale după caz”.Imobilizările corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formeaza un singur corp ,la determinărea amortizării se îa in calcul valoarea întregului corp. Dacă componentele care intră în structura unui asamblu de imobilizări corporale diferă ca durată normala de utilizare faţă de imobilizarea corporală rezultată, amortizarea se determină pentru fiecare componentă în parte. Având în vedere cele afirmate anterior putem constata o apropiere a Reglementărilor contabile conforme cu Normele Europene de normele internaţionale. În România duratele normale de utilizare a imobilizărilor sunt stabilite în mod centralizat prin hotarare de guvern. Actul normativ prevede : “Durată normala de funcţionare reprezintă durata de utilizare care se recuperează, din punct de vedere fiscal,valoarea de intrare a imobilizărilor pe calea amortizării. În consecinţă, durata normală de funcţionare este mai redusă decât durată de viaţă fizică a imobilizării respective”Duratele de funcţionare a imobilizărilor sunt cuprinse în catalogul privind calsificarea şi duratele normale de funcţionare a imobilizărilor.Chiar dacă prin acest catalog se prevăd intervale de timp prin care agentii economici pot alege durata pe care o consideră optimă în raport cu necesitaţile lor economice, totuşi, opinia mea este că, în foarte multe cazuri , în special limita minimă impusa prin actul normativ nu coincide cu punctul de vedere al specialiştilor din producţie. În acest sens,normele contabile conforme cu directivele europene stabilesc urmatoarele:

modificarea semnificativă a condiţiilor de utilizare sau învechirea unei imobilizări corporale poate justifica revizuirea duratei de amortizare

metoda de amortizare se poate modifica doar atunci când aceasta este determinată de o eroare în estimarea modului de consumare a beneficiilor economice aferente respectivei imobilizări corporale

În tara noastra entităţile economice sunt obligate sî amortizeze imobilizările corporale conform prevederilor legislaţiei în vigoare, utilizând unul dintre regimurile de amotizare, liniară, degresivă, accelerată sau pe unitatea de produs sau serviciu.

18

Legislaţia fiscală impune într-o mare măsură chiar şi tipul de metoda ce trebuie aplicată pentru o categorie sau alta de imobilizări.Aşadar regimul de amortizare pentru o imobilizare corporală amortizabilă se determină conform legislatiei fiscale, pe baza urmatoarelor reguli:

in cazul construcţiilor, se aplica metoda liniara de amortizare in cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor şi

instalaţiilor, entitatea poate opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată

in cazul oricarei alte imobilizări corporale amortizabile, agentul economic poate opta pentru metoda de amortizare liniară sau degresivă

1.2.3 REGIMURI DE AMORTIZARE A IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

Prin regim de amortizare se înţelege un asamblu corelat şi coerent de reglementări normative ale unei ţări privind modulul de calcul al amortizării capitalului în active corporale şi necorporale , precum şi condiţiile concrete de aplicabilitate a acestora.

Conform ordinului 3055/2009 entităţile amortizeaza imobilizările corporale folosind unul dintre urmatoarele regimuri de amortizare:

1.2.3.1 AMORTIZAREA LINIARA

Acest tip de amortizare se realizează prin includerea uniformă în cheltuielile din exploatare a unor sume fixe , stabilite proporţional cu numarul de ani ai duratei de utilizare economică a acestora. Amortizarea liniara anuala se determină astfel:

Vi x Na=Ala si Na=100/t

Vi=valoare contabilă iniţială

Na=norma de amortizare

t=durată normală de funcţionare

Ala=amortizarea liniara anuală

“Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează începând cu luna urmatoare punerii în funcţiune, până la recuperarea integrală a valorii de intrare conform duratelor normale de funcţionare”. În situaţia în care imobilizarea corporală nu este pusă în funcţiune pe toata durata exerciţiului financiar anuitatea se calculează în raport cu numarul lunilor întregi de funcţionare potrivit relatiei :

19

Ala=Vi x Na x Lf/12

Lf=luni de funcţionare

Reprezentarea grafică a regimului de amortizare liniară:

N N+1 N+2 N+3 N+40

0.20.40.60.8

11.2

Amortizare liniară

Total

1.2.3.2 AMORTIZAREA DEGRESIVA

Acest regim de amortizare constă în multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu un anumit coeficient caz în care poate fi avută în vedere legislatia în vigoare.

Amortizarea degresivă în ţara noastră se realizează prin multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu unul din coeficienţii următori:

1,5 pentru imobilizările cu durată normală de utilizare între 2 şi 5 ani 2,0 pentru imobilizările cu durată normală de utilizare între 5 şi 10 ani 2,5 pentru imobilizările cu durată normală de utilizare peste 10 ani

Aceşti coeficienţi pot fi modificaţi numai prin hotărîrea Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor.

Nota

Competenta de aprobare a utilizării regimului de amortizare degresiva revine consiliului de administraţie al contribuabilului.

Pentru calculul amortizării prin utilizarea regimului de amortizare degresiva se vor parcuge urmatoarele etape:

20

În primul an de funcţionare a imobilizării corporale, amortizarea anuală se va calcula prin aplicarea cotei de amortizare degresiva asupra valorii de intrare a imobilizării

În urmatorii ani se va aplica aceiaşi cotă de amortizare, dar de fiecare dată asupra valorii ramase imobilizării

În anul în care amortizarea anuală rezultată este egală sau mai mică cu amortizarea anuală liniară, se trece la amortizarea liniară până la expirarea duratei normale de utilizare.

Regimul de amortizare degresivă se poate utiliza pentru toate tipurile de imobilizări corporale cu excepţia construcţiilor.

Reprezentărea grafică a regimului de amortizare degresiva

N N+1 N+2 N+3 N+40

1000

2000

3000

4000

5000

6000

1.2.3.3 AMORTIZAREA ACCELERATĂ

Amortizarea accelerată , constă în includerea în primul an de funcţionare , în cheltuielile de exploatare a unei amortizări de până la 50% din valoarea imobilizării. Amortizările anuale pentru exerciţiile urmatoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat după regimul liniar , prin raportare la numarul de ani de utilizare ramaşi

Reprezentarea grafică a regimului de amortizare accelerată

21

N N+1 N+2 N+3 N+40

100

200

300

400

500

600Amortizare accelerată

Total

1.3 PROCEDEE DE EVALUARE A IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

1.3.1 EVALUAREA INIŢIALĂ A IMOBILIZĂRILOR CORPORALEÎn general, regulile privind evaluarea iniţială a imobilizărilor corporale prevăzute de Reglementările contabile conforme cu Normele Europene corespund prevederilor normelor internaţionale.O imobilizare corporală recunoscută ca activ va fi evaluată iniţial la costul sau .Costul iniţial al unei imobilizări corporale poate imbraca mai multe forme:

Costul de achiziţie pentru imobilizările corporale dobandite cu titlul oneros Costul de producţie pentru imobilizările corporale produse în cadrul întreprinderii Valoarea justă pentru imobilizările corporale dobandite cu titlul gratuit

1.3.1.1 COSTUL DE ACHIZIŢIE

Costul de achiziţie al unei imobilizări corporale este alcatuit din preţul său de cumparare la care se adaugă taxele vamale , taxele nerecuperabile,şi toate cheltuielile direct atribuibile angajate pentru a aduce activul în starea de utilizare prevăzută. Din valoarea costului de achiziţie se scad reducerile comerciale şi rabaturile.Imobilizările corporale pot avea urmatoarele cheltuieli atribuibile:

Costul de amenajare al amplasamentului Costuri iniţiale de livrare si manipulare Cheltuieli de instalare Onorariile cuvenite arhitectilor si inginerilor

Exemplu:

22

Costul de achiziţie al instalaţiei de tiţei se compune din urmatoarele elemente:

Rezolvare

Preţul de cumparare 50000

+ Taxe vamale 10000

+Cheltuieli cu proiectul de amplasare 5000

+Cheltuieli cu montarea liniei 14000

Cost de achiziţie = 79000

Atât IAS 16 cat si OMFP 3055/2009 subliniează faptul că în costul unei imobilizări corporale sunt incluse şi costurile estimate iniţial cu demontarea şi mutarea acesteia la scoaterea din evidenţă, precum şi cu restaurarea amplasamentului pe care este poziţionată imobilizarea, atuci când aceste sume pot fi estimate credibil şi entitatea are o obligaţie legată de demontare, mutare a imobilizării corporale si refacerea amplasamentului. În această privinţă 3055/2009 precizează faptul că aceste costuri estimate cu demontarea şi mutarea imobilizării corporale, precum şi cele legate de restaurarea amplasamentului se recunosc în valoarea imobilizării in corespondenta cu un cont de provizioane. Pe de altă parte, normele internaţionale prevăd ca schimbarile ulterioare in valoarea estimată a costurilor cu dezafectarea să fie recunoscute ca provizion dacă nu sunt îndeplinite criteriile prevăzute de IAS 37 “Provizioane si datorii contigente”. Criteriile pe care trebuie să le îndeplinească o imobilizare corporală pentru a intră sub incidenţa IAS 37 sunt urmatoarele:

Entitatea care raportează are o obligatie prezentă ca urmare a unui eveniment trecut

Este probabil ca un flux de iesiri de resurse reprezentând beneficii economice să fie necesar pentru a achita obligaţia

Să se poată face o estimare credibilă a valorii obligaţiei

In anul N o societatea achizitioneaza o linie tehnologica pentru extractia ţiţeiului. Cheltuielile legate de achiziţie sunt: preţul de cumparare al utilajului 50000, cheltuieli cu proiectul de amplasare 5000, taxe vamale 10000, cheltuieli cu montarea liniei 14000, cheltuieli cu reclama 25000, cheltuieli cu dobanzi pe linia de credit 16000. Înainte de începerea activităţii se înlocuieste o piesa în valoare de 11000, înlocuire care va conduce la creşterea capacităţii de producţie cu 30%. Determinaţi costul de achiziţie

23

Potrivit IAS 16 urmatoarele elemente nu trebuie să influenţeze costul de achiziţie imobilizărilor corporale , ci trebuie recunoscute în Contul de Profit sau Pierdere atunci când apar:

Costurile întretinerii zilnice a imobilizărilor Costurile ocazionate de deschiderea unei noi instalaţii Costurile suportatea de entitate pentru a introduce pe piaţa un produs sau un

serviciu nou (cheltuielile cu publicitatea, costurile activitatilor promotionale) Diferentele de curs valutar apărute între momentul dobandirii imobilizărilor si

plata furnizorului Reducerile financiare primite de la furnizorii de imobilizări Cheltuieli administrative si alte cheltuieli de supraveghere generala Costurile cu pregatirea angajatilor in vederea utilizării imobilizării respective Costurile reamplasarii sau reorganizarii partiale sau totale a activitatilor entităţii Pierderile iniţiale de operare care apăr când cererea pentru anumite bunuri

produse de imobilizarea respectiva creşte Costurile suportate atunci când imobilizarea nu este utilizată la capăcitatea

normala de producţie

1.3.1.2 COSTUL DE PRODUCŢIE

Costul de producţie a unei imobilizări corporale fabricată de întreprindere pentru utilizare proprie în vederea obţinerii de bunuri şi servicii este determinăt prin utilizarea aceloraşi principii operaţionale ca şi în cazul unui activ cumparat.

Costul de producţie cuprinde urmatoarele elemente:

Costul de achiziţie al materiilor prime si materialelor direct consumabile Cheltuieli de producţie direct atribuibile bunului(energie consumată în scopuri

tehnologice,manopera directa şi alte cheltuieli de producţie) Cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de

fabricaţie Cheltuielile financiare, în masura în care corespund dobânzilor referitoare la

capitalurile împrumutate pentru finanţarea producţiei

Urmatoarele cheltuieli nu trebuie incluse în costul de producţie:

Pierderile de materiale Manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise Cheltuielile de depozitare cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt

necesare în procesul de producţie anterior trecerii într-o noua fază de fabricaţie Cheltuieli generale de administraţie exceptând cazul în care astfel de cheltuieli

pot fi direct legate de achiziţia sau punerea în stare de utilitate a activului

Conform Reglemnetărilor contabile conforme cu Normele Europene, dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea achiziţiei , construcţiei sau producţiei de active cu

24

un ciclu lung de fabricaţie poate fi inclusă în costurile de producţie în măsura în care aceasta este legată de perioada de producţie.

IAS 23 “Costurile indatorarii”, precizează despre costurile de aceasta natură , ca trebuie înregistrate ca o cheltuială in perioada în care ele au apărut. Pe de altă parte, tratamentul alternativ al IAS 23 permite ca aceste costuri ale indatorarii care sunt direct atribuibile achiziţiei, construcţiei sau producţiei unui activ cu ciclu lung de producţie să fie capitalizate ca parte din costul acelui activ.

Exemplu

Rezolvare

Consum materii prime 100.000

+amortizarea utilajelor 50.000

+taxe nerecuperabile 5000

+salarii directe 100.000

= Cost producţie 255.000

1.3.1.3 VALOAREA JUSTĂ PENTRU IMOBILIZĂRILE CORPORALE OBŢINUTE CU TITLUL GRATUIT

Imobilizările corporale pot fi obţinute şi în schimbul altor active nemonetăre, caz în care evaluarea se face la valoarea justă a activului primit, care este valoarea justă a activului cedat plus/minus orice diferenţă de cedat sau primit.Potrivit articolului 24 al IAS 16, costul acestor active este reprezentăt de valoare justă numai dacă : tranzacţia de schimb nu este de natură comercială sau nici valoarea justă a activului primit, nici a celui cedat nu se pot evalua în mod credibil. Trebuie precizat că paragraful 24 solicită aceiaşi modalitate de evaluare chiar dacă activul cedat nu poate fi

Societatea comerială Delta S.A demarează lucrarile pentru construcţia unei clădiri în regie proprie.Cheltuilile efectuate sunt urmatoarele: consum materii prime 100000,amortizarea utilajelor folosite pentru construcţie 50.000, taxe nerecuperabile 5000, taxe recuperabile aferente cumpararilor de materii prime 20.000, salarii directe 100.000. Determinaţi costul de producţie al imobilizarii corporale

25

derecunoscut imediat. Pe de altă parte, dacă elementul primit nu este evaluat la valoarea justă, costul sau este evaluat la valoarea contabilă a activului cedat. Deasemenea există situaţia în care să nu existe tranzacţii comparabile pe piaţa pentru un anumit activ. În acest caz paragraful 26 al IAS 16 stabileste că evaluarea credibilă a valorii juste se poate face dacă:

Variabilitatea din seria de estimări rezonabile ale valorii juste nu este semnificativă pentru acel activ

Probabilitatea diferitelor estimări din serie pot fi evaluate rezonabil şi utilizate în estimarea valorii juste

Dacă o entitate poate sa stabilească in mod credibil valoarea justă atât a unui activ primit cât şi a unui activ cedat, valoarea justă a activului cedat este utilizată la evaluarea costului activului primit în cazul în care valoarea justă a activului primit nu este în mod clar mai evidentă. În acest caz costul activului primit este valoarea justă a activului primit , care este valoarea justă a activului cedat corectată cu orice transfer numerar numit sultă.

În funcţie de tipul imobilizărilor corporale schimbate respectiv dacă ele sunt sau nu similare ca natură si valoare justă , există urmatoarele reguli:

Dacă activele sunt similare ca natură şi valoare justă procesul de realizare a câştigului este incomplet şi în consecintă nu se recunoaşte în contul de profit sau pierdere nici cheltuială şi nici venit.

Dacă activele schimbate sunt diferite ca natură şi, sau valoare justă, atunci procesul de realizare a câştigului este complet şi se recunoaşte un venit sau o cheltuială egale cu valoarea justă a activului cedat

Uneori valoarea justă a activului primit indică o pierdere din depreciere la nivelul activului cedat. În acest caz pierderea din depreciere este recunoscută in contul de profit sau pierdere.

Abordarea din perspectiva Reglemntărilor contabile conforme cu Normele Europene, cu privire la schimbul de active este diferită de IAS 16. In viziunea Ordinului 3055/2009, schimbul de active determină doua tranzacţii diferite : scoaterea din bilanţ a activului cedat si recunoaşterea activului primit in schimb.

Exemplu

Societatea comercială “Roma” S.A schimba un echipament care are o valoare justă de 23000 cu o instalaţie a societăţii “Londra” evaluata la valoarea justă de 25000.(imobilizarile sunt de natură diferită). Echipamentul întreprinderii A are o valoare de intrare de 50000 si o amortizare cumulata de 30000 lei

26

Rezolvare

În acest caz, câştigul sau pierderea se determină ca diferenţă între valoarea justă a bunului cedat şi valoarea netă contabilă, iar suma de plată sau de încasat se determină ca diferenţă între valoarea justă a bunului cedat si valoarea justă a bunului primit.

Valoarea netă contabilă 50000-30000=20000

Câştigul este 23000-20000=3000

Diferenţă de plata este 25000-23000=2000

1.3.2 EVALUAREA ULTERIOARA A IMOBILIZĂRILE CORPORALEMajoritatea imobilizărilor corporale generează cheltuieli ulterioare recunoaşterii iniţiale. Având în vedere acest aspect vom pune problema majorării costului imobilizării respective cu valoarea cheltuielilor efectuate sau recunoaşterii acestora ca şi cheltuieli ale perioadei.Atât Reglementările contabile conforme cu Normele Europene cât şi standardele internaţionale abordează această problemă în mod similar.Potrivit Reglemnetărilor contabile conforme cu Normele Europene imobilizările corporale trebuie prezentate în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate de valoare. Reglementările contabile conforme cu Normele Europene mai precizează ca entităţile pot proceda la reevaluarea imobilizărilor corporale existente la sfârşitul exerciţiului financiar, cu reflectarea în contabilitate a rezultatului acestuia.In conformitate cu IAS 16 ”Imobilizări corporale”, cheltuielile ulterioare aferente unui element de natura imobilizărilor corporale care a fost deja recunoscut trebuie adăugate valorii contabile a activului numai atunci când se estimează ca întreprinderea va obţine beneficii economice suplimentare faţă de performanţele estimate iniţial.Toate celelalte cheltuieli ulterioare trebuie recunoscute drept cheltuieli in perioada în care au fost efectuate.Cheltuielile ulterioare sunt recunoscute ca active numai atunci când acestea îmbunătătesc performanţele iniţiale ale imobilizărilor corporale recunoscute ca active.IAS 16 si IAS 38 stipulează că, in ceea ce priveste evaluarea efectuata după recunoaştere , o entitate poate alege ca politică de contabilitate fie modelul costului ,fie modelul reevaluării.

1.3.2.1 MODELUL COSTULUI

27

După recunoaşterea ca activ , un element de imobilizări corporale va fi înregistrat la costul sau minus orice amortizare cumulata si orice pierderi cumulate din depreciere.

1.3.2.2 MODELUL REEVALUĂRII

După recunoaşterea iniţială ca activ, un element de imobilizări corporale a carui valoare justă poate fi evaluată in mod credibil, poate fi înregistrat la o valoare reevaluată, aceasta fiind valoarea sa justă la data reevaluării diminuată cu orice amortizare acumulată ulterior şi orice pierderi acumulate din depreciere.Procedeul reevaluării are la bază valoarea justă a imobilizărilor la data bilanţului care coincide cu valoarea de piaţă. In cazul în care imobilizarea corporală supusa procedeului reevaluării nu are o piaţă activă, atunci se ia in considerare valoarea justă a unuor active similare. O piaţă este activă dacă sunt îndeplinite urmatoarele conditii:

Elementele comercializate sunt omogene Pot fi găsiţi în permanenţă cumpărători şi vânzători interesaţi Preţurile sunt cunoscute de cei interesaţi

Dacă o imobilizare corporală nu poate fi reevaluată din cauza ca nu există o piaţă activă pentru aceasta , atunci ea va fi înregistrată la costul sau diminuat cu amortizările cumulate şi pierderile din depreciere. În cazul în care valoarea justă a unei imobilizări deja reevaluate nu mai poate fi stabilită prin referire la o piaţă activă , atunci valoarea contabilă a imobilizării va fi reprezentată la valoarea sa reevaluată la data ultimei reevaluari diminuată cu amortizarea cumulata ulterior şi cu orice pierdere din depreciere.Valoarea justă a imobilizări corporale este determinată de evaluatori autorizaţi pe baza unor evaluări, iar o consecinţă aplicarii acestui tratament este necesitatea reevaluării simultane a întregii clase din care face parte activul respectiv. Elementele dintr-o clasă de imobilizări sunt reevaluate simultan pentru a se evita revaluarea selectivă şi raportarea în situaţiile financiare a unor valori care sunt o combinaţie de costuri şi valori calculate la date diferite.Când se reevaluează o imobilizare corporală orice amortizare cumulata la data reevaluării este tratată într-unul din urmatoarele moduri:

Recalculată proporţional cu schimbarea în valoarea contabilă brută a activului , astfel încât valoarea contabilă a acestuia, după reevaluarea sa fie egala cu valoarea sa reevaluată

Eliminată din valoarea contabilă brută activului şi valoarea netă recalculată la valoarea reevaluată a activului

În urma procedeului reevaluării , diferenţa dintre valoarea rezultată şi valoarea la cost istoric trebuie înregistrată ca rezervă din reevaluare. Dacă rezultatul reevaluării este o creştere faţă de valoarea contabilă netă, atunci aceasta se tratează ca o creştere a rezervei din reevaluare, dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ sau ca un venit care sa compenseze cheltuială cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ. Dacă în urma procedeului reevaluării imobilizării rezulta o descreştere a valorii contabile nete , acesta se tratează ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o suma referitoare la acel activ(surplus din reevaluare) sau ca o scădere a rezervei din reevaluare, prezentată, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve

28

şi valoarea descreşterii, iar eventuala diferenţă rămasă neacoperită se înregistrează ca o cheltuială. Atunci când surplusul din reevaluare inclus în rezerva din reevaluare reprezintă un câştig realizat , se capitalizează prin transferul direct la rezerve. Câştigul se consideră realizat la scoaterea din evidenţă a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare.IAS 16 si IAS 38 precizează dacă rezervele din reevaluare sunt distribuibile sau nu, in schimb Reglementările contabile conforme cu Normele Europene stabilesc faptul că nici o rezerva din reevaluare nu poate fi distribuită direct sau indirect , cu excepţia cazului în care activul reevaluat a fost valorificat , situaţie în care surplusul din reevaluare reprezintă un câştig efectiv realizat.

Exemplu

Rezolvare

Cost (valoare contabilă la intrare) 50.000

Amortizare anuala 50.000/5ani 10.000

Amortizare cumulata pe trei ani 30.000

Valoarea rămasă de amortizat(netă)(50.000-30.000) 20.000

Valoarea justă 25.000

Diferenţa pozitivă din reevaluare (25.000- 20.000) 5.000

Conform IAS 16, diferenţa pozitivă din reevaluare se înregistrează în creditul conturilor de capital propriu (105), dacă anterior nu s-a înregistrat un minus de valoare .

Formulele contabile:

Anularea amortizării cumulate pentru a aduce activul la valoarea netă contabilă

30.000lei 281=213 30.000

Societatea comerciala Ana srl, deţine o instalaţie achiziţionata pe data de 30.12.N, la valoarea de 50.000 amortizată liniar în 5 ani. La sfarşitul anului N+3 se decide reevaluarea sa, valoarea justa stabilită 25.000 lei. In condiţiile eliminării amortizării cumulate din valoarea contabila bruta a activului , conform IAS 16, stabiliţi înregistrarile contabile determinate de operaţia de reevaluare.

29

Înregistrarea diferenţei pozitive din reevaluare:

5.000lei 213=105 5.000

1.4 DEPRECIEREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

Deprecierea imobilizărilor corporale se defineşte a fi un proces de scădere a valorii acestora. Cauzele deprecierii imobilizărilor corporale pot fi multiple, de exemplu:

Uzura naturală datorită exploatarii normale Uzura anormală datorită exploatarii prea intesnse a imobilizării respective Deficienţe în activitatea de întreţinere si reparaţii Cauze externe (incendii,explozii, interperii etc) Apariţia unor imobilizări mai performante din punct de vedere tehnic, tehnologic

etc

Formele deprecierii imobilizărilor corporale se clasifică după urmatoarele criterii:

După natura lor După remanenţa în timp

1.4.1 CLASIFICAREA DEPRECIERII IMOBILIZĂRILOR CORPORALE DUPĂ NATURĂ LOR:

Depreciere fizică: sunt afectate integritatea fizică, performanţele, aspectul , etc. Pot avea caracter temporar cât şi permanent

Deprecierea morala: este afectată atractivitatea lor datorită apariţiei unor imobilizări mai performante. Au caracter atât permanent cât şi temporar

1.4.2 CLASIFICAREA DEPRECIERII IMOBILIZĂRILOR CORPORALE DUPĂ REMANENŢA ÎN TIMP:

Permanente sau ireversibile: se cuantifică şi se înregistrează prin amortizare. Pot fi atât fizice cât şi morale

Temporare sau reversibile:se cuantifică şi se evidenţiază prin constituirea de ajustări de valoare . Pot fi atât fizice cât şi morale

1.4.3 DEPRECIEREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE ÎNTRE NORMELE INTERNAŢIONALE (IAS 36) SI REGLEMENTĂRILE CONTABILE CONFORME CU NORMELE EUROPENE

30

Conform OMFP 3055/2009, evaluarea la inventariere a imobilizărilor se efectuează ca operaţie premergatoare închiderii exerciţiului financiar şi are la bază, valoarea actuală de la 31 Decembrie. Această valoare poartă denumirea de valoare de inventar şi este estimată în funcţie de preţul pieţei, utilitatea bunului pentru întreprindere, amplasament, situaţia în care se afla bunurile materiale.Principiul prudenţei nu permite contabilizarea plusurilor rezultate din compararea valorii actuale, mai mare, cu valoarea de intrare sau costul istoric, mai mică respectiv mai mic, aşadar considerăm ca procedeul stabilirii valorii de inventar este destul de dificil şi delicat.

Trebuie sa luam în calcul, că după stabilirea valorii de inventar poate exista situaţia în care:

Supraevaluare , deci o valoare actuală prea mare Valoare de inventar superioară costului istoric, dar determinătă în mod just Egalitate între valoarea de inventar şi cea de intrare Superioritatea reala a costului istoric faţă de valoarea actuală Subevaluarea valorii de inventar, deci o valoare actuală prea mica

Chiar dacă prin inventarierea activelor o valoare actuală, în mod justificat mai mare, decât costul istoric, diferenţa în plus nu face obiectul înregistrării în contabilitate, deoarece principiul prudenţei nu permite supraevaluarea activelor şi cheltuielilor.Evaluarea realizată cu ocazia închiderii exerciţiului financiar presupune stabilirea valorii la care activele vor fi înregistrate in bilanţ , in urma compararii valorilor contabile cu cea de inventar. Aplicându-se principiul prudenţei si prin compararea celor doua valori sunt posibile urmatoarele situaţii:

sa rezulte plusuri de valoare , atunci când valoarea de inventar este mai mare decât valoarea contabilă, care potrivit principiului mai sus menţionat nu se contabilizează

sa rezulte minusuri de valoare in situaţia în care valoarea de inventar este mai mică decât valoarea contabilă din cauza deprecierilor. Potrivit principiului prudenţei , minusurile rezultate se înregistrează ca amortizări sau ajustări pentru depreciere în funcţie de caracterul ireversibil respectiv reversibil al deprecierii.

Analizând cele afirmate anterior putem concluziona ca aplicând principiul prudenţei deprecierea activelor este constatată şi calculată, la sfârşitul exerciţiului, în contextul lucrarilor de încheiere, iar efectele se regasesc reflectate astfel:

fie in bilanţ prin corectarea costului istoric a fiecarei rubrici de activ fie adaugărea valorii situaţiei nete, ca elemente ale autofinanţării

întreprinderii, în acest caz deprecierile conducând la reducerea execedentului brut din exploatare şi, în consecinţă pot fi considerate elemente ale resurselor durabile

31

Aşadar, potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Normele Europene deprecierea activelor se estimează ca diferenţă între valoarea contabilă, bazata pe costul istoric, şi valoarea de inventar bazată pe valoarea actuală.

Problematica deprecierii imobilizărilor corporale, analizată în contextul normelor internaţionale, se distinge de modul de abordare specific Reglementărilor contabile conforme cu Normele Europene, atât prin complexitate cât şi prin intermediul a numeroase elemente particulare care se referă, în general la aspecte ce privesc identificarea activelor depreciate, evaluarea valorii recuperabile,vehicularea noţiunilor de valoare justă netă şi valoarea de utilizare, estimarea valorii de utilizare, estimarea conceptului de unitate generatoare de numerar etc.

IAS 36 abordeaza probleme legate de deprecierea imobilizărilor si precizează că entităţile trebuie să verifice, la fiecare dată de închidere, dacă există indicii ale deprecierii activelor, iar în cazul în care există aceste indicii să estimeze valoarea recuperabilă a acestora.

Chiar şi în cazul în care nu există niciun indiciu de depreciere asupra imobilizărilor, entitatea trebuie să testeze pentru depreciere prin compararea valorii contabile cu valoarea recuperabilă.

Atunci când entitatea constată existenţa unor indicii de depreciere , trebuie să ţină seama de anumite surse externe şi interne de informaţii. În acest context semnalăm o apropiere a Reglementărilor contabile conforme cu Normele Europene, de spiritul IAS 36, care a preluat ideea stabilirii existenţei unor deprecieri a imobilizărilor prin analiza unor surse externe şi interne de operaţii.

Atât IAS 36 cat si OMFP 3055/2009, puctează principalele surse externe de informaţii , dintre care amintim:

Diminuarea semnificativă a valorii de piaţă a activului mai mult decât ar fi fost de aşteptat, ca rezultat al trecerii timpului sau utilizării

Pe parcursul perioadei au loc modificari semnificative , cu efect negativ asupra entităţii , sau astfel de modificari se vor produce în viitorul apropiat aupra mediului, economic, comercial, tehnic sau juridic în care întreprinderea işi desfăşoară activitatea sau pe piaţa activului analizat

Ratele dobânzilor sau alte rate de piaţă ale rentabilităţii investiţiilor au crescut in timpul perioadei, fiind probabil ca aceste creşteri să afecteze rata de actualizare utilizată in calculul valorii de utilizare a unui activ şi să duca la scăderea semnificativă a valorii recuperabile a acestuia

Valoarea contabilă a activelor nete ale întreprinderii este superioară capitalizarii bursiere

Principalele surse interne la care face referire norma internaţională sunt:

Existenţa unor indicii privind uzura fizică şi morală a activului analizat Apariţia unor modificari semnificative pe parcursul perioadei, cu efect

negativ asupra întreprinderii, sau posibilitatea ca astfel de modificari să se producă în viitorul apropiat, în ceea ce priveste gradul sau modul în care

32

activul este utilizat. Astfel de modificari vizează situaţiile în care un activ devine neproductiv,eventualele planuri de structurare şi de întrerupere a activităţii în care este implicat activul, posibilitatea cedarii activului înainte de data asteptata anterior etc.

Indicii obţinute prin intermediul raportarilor interne, din care poate rezulta faptul că rezultatele economice ale unui activ sunt sau vor fi mai slabe decât cele preconizate

Existenţa indiciilor cu privire la deprecierea imobilizărilor corporale, poate semnala faptul ca durată de viaţă utilă rămasă, metoda de amortizare sau valoarea reziduală a activului, trebuie revizuite sau ajustate, chiar dacă nu se recunoaşte nici o pierdere din depreciere pentru acel activ.Pe baza celor relatate anterior putem concluziona că atunci când sunt depistate indicii care atesta deprecierea unui activ, entităţile trebuie să estimeze valoarea recuperabilă a acestuia şi să efectueze testul de depreciere prin compararea valorii recuperabile cu cea contabilă netă. In cazul în care valoarea recuperabila este inferioară celei contabile nete , se concluzionează ca activul este depreciat.Potrivit IAS 36, valoarea recuperabilă reprezintă maximul dintre valoarea justă a unui activ , diminuată cu costurile de vânzare şi valoarea sa de utilizare.

33

Capitolul II

2 EVIDENŢA CONTABILĂ A IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

2.1 CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

Evidenţa imobilizărilor corporale componente ale activului se tine se tine cu ajutorul conturilor din grupa 21 după cum urmeaza:

211 “Terenuri si amenajări de terenuri”

2111 “Terenuri”

34

2112 “Amenajări de terenuri”

212 “Construcţii” 213 “Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii

2131 ”Echipamente tehnologice (maşini,utilaje, instalaţii) 2132 ” Apărate si instalaţii de măsurare, control si reglare” 2133 “Mijloace de transport” 2134 “Animale si plantatii”

214 “ Mobilier, apăratura de birotica, echipamente de protectie a valorilor materiale, si alte active corporale”

Conturile de imobilizări corporale sunt conturi de activ si se debitează cu valoarea activelor intrate prin cumparare, producţie proprie, primite gratuit sau aduse ca aport la capitalul social.Conturile de imobilizări corpoarle se creditează cu valoarea imobilizărilor corporale ieşite prin casare , vânzare,retrase de asociaţi, constate în minus la inventariere.

2.1.1 INREGISTRARI CONTABILE PRIVIND CONTUL 2111”TERENURI”

Intrarea terenurilor in patrimoniul întreprinderii din mai multe surse:

Achiziţionarea de la furnizori

% = 404”Furnizori de imobilizări” 49600 lei

40000 lei 2111”Terenuri”

9600 4426”Tva deductibila”

49600 404 “Furnizori de imobilizări”=5121”Banca în lei “ 

De la asociati,ca aport in natură

Societatea „Ana” Srl. achiziţionează un teren in valoare de 40000 , tva 24%, pe care îl achită integral prin virament bancar. Precizaţi înregistrările contabile

Unul dintre asociaţii societăţii aduce aport la capitalul social un teren în valoare de 25000. Această operatiune se înregistrează în contabilitate după formula de mai jos :

35

2111”Terenuri”=456”Decontari cu asociatii privind capitalul”

Cu titlu gratuit prin donatie pentru investitii

2111”Terenuri”=4753”Donatii pentru investitii”

Nota

Potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene aprobate prin Ordinul 3055/2009, în conturile de subvenţii pentru investiţii se contabilizează şi donaţiile pentru investiţii, precum şi plusurile la inventar de natura imobilizărilor corporale şi necorporale (  pct. 233 alin. (3)).Subvenţiile pentru active, inclusiv subvenţiile nemonetare la valoarea justă, se înregistreaza în contabilitate ca subvenţii pentru investiţii şi se recunosc în bilanţ ca venit amânat (contul 475 "Subvenţii pentru investiţii"). Venitul amânat se înregistrează în contul de profit sau pierdere pe masura inregistrării cheltuielilor cu amortizarea la cedarea sau casarea terenului .Asadar, venitul amanat se va înregistra în contul de profit sau pierdere la cedarea terenului. Preluate in leasing, concesiune

2111”Terenuri”=167”Alte imprumuturi si datorii asimilate”

Creşteri de valoare la reevaluare

2111”Terenuri”=105”rezerve din reevaluare”

Inregistrari contabile la ieşirea terenurilor din patrimoniul întreprinderii:

Retragerea asociatilor din societate

Societatea “Ana” primeşte cu titlul gratuit un teren in valoare de 80000 lei. În contabilitate are loc următoarea înregistrare:

36

456”Decontari cu asociatii =2111”Terenuri” Privind capitalul”

Vânzarea unor terenuri 461”Debitori diversi”=%

7583”Venituri din cedarea activelor”4427”Tva colectata”

Scăderea din gestiune a terenurilor vandute

6583”Cheltuieli privind cedarea = 2111”Terenuri” activelor si a altor operatiuni de capital”

Scoaterea din Evidenţa a terenurilor aportate si retrase

456”Decontari cu asociatii =2111”Terenuri” privind capitalul”

Descreşteri in urma reevaluării terenurilor

105”Rezerve din reevaluare”=2111”Terenuri”

Participărea la capitalul altor societati

261”actiuni deţinute la alte = 2111”Terenuri”Entităţi afiliate”

2.1.1.1 STUDIU DE CAZ

Rezolvare

Achiziţionarea terenului

% = 404 Furnizori de imobilizări 248.000

200.000 2111 Terenuri

Societatea comerciala “Aluna srl” achizitioneaza un teren in valoare de 200.000 lei pe care il achita furnizorului prin virament bancar. Dupa 5 ani de utilizare societatea decide vanzarea terenului la pretul de 300.000.

Evidentiati inregistrarile contabile care au loc in patrimoniul societatii.

37

48.000 4426 Tva dedectibila

Achitarea terenului prin virament bancar

404 Furnizori de imobilizări = 5121 Conturi curente la banci 248.000

Vânzarea terenului

372.000 461Debitori diversi = %

7583 Venituri din vânzarea activelor 300.000

4427 Tva colectata 72.000

Scoaterea din Evidenţa a terenului

6583 Cheltuieli privind activele cedate = 2111 Terenuri 200.000

Valoarea de intrare a terenurilor cuprinde:

Valoarea de cumparare Comisioanele brokerilor Plata pentru evaluarea terenurilor Alte servicii Impozitele de procurare a propietatii Cheltuieli pentru demolarea clădirilor inutile Platile pentru consulatii Taxele pentru inregistrare Cheltuieli de verificare a existentei sechestrului, gajului, ipotecii sau a altor

restrictii legate de proprietate

Evaluarea terenurilor in contabilitate se face :

La valoarea stabilită potrivit legii în funcţie de clasele de fertilitate , suprafaţă, amplasare si alte criterii

La costul de achiziţie La valoarea de aport stabilită prin expertize tehnice

Terenurile nu se amortizeaza deoarece durată de utilizarea a acestora este nelimitată.

Există insa o categorie de terenuri care se pot deprecia si anume, celor a caror valoare depinde de resursele naturăle de care dispun. O data cu utilizarea completa a acestor resurse si terenul se consideră depreciat.

38

2.1.2 AMENAJARI DE TERENURI

2.1.2.1 INREGISTRARI CONTABILE PRIVIND AMENAJĂRILE DE TERENURI:

Amenajările de terenuri se pot realiza prin mai multe metode astfel:

Cu mijloace proprii pe parcursul mai multor perioade si apoi puse in funcţiune

2112”Amenajari de terenuri”= 231”Imobilizări corporale in curs”

Cu mijloace proprii direct, fără evidentierea executarii lor treptate

2112”Amenajari de terenuri”=722”Venituri din producţia de imobilizări corporale”

Printr-o unitate specializata % =404”Furnizori de imobilizări”

2112”Amenajari de terenuri” 4426”Tva deductibila”

Inregistrari contabile privind amenajările de terenuri:

Amortizarea treptata a amenajarilor de terenuri 6811”Cheltuieli din exploatare = 2811”Amortizarea amenajarilor privind amortizarea imobilizărilor” de terenuri”

Scăderea amortizării cu valoare integrala = 2111”Terenuri”2811”Amortizarea amenajarilor de

terenuri”

2.2 CONTABILITATEA CONSTRUCŢIILOR

Construcţiile se înregistrează in contabilitate cu ajutorul contului 212. In debitul acestui cont se înregistrează :

valoarea construcţiilor achiziţionate, realizate din producţie proprie, primite prin subventii pentru investitii, ca aport la capitalul social (404, 231, 4751, 456)

valoarea construcţiilor primite cu titlu gratuit (4753) valoarea construcţiilor achiziţionate de la entităţi afiliate sau de la entităţi legate

prin interese de participăre (451, 453) valoarea construcţiilor primite in regim de leasing financiar (167) creşterea faţă de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea construcţiilor,

dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă construcţiei reevaluate (105)

39

creşterea faţă de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea construcţiilor, recunoscută ca venit care sa compenseze cheltuială cu descreşterea, recunoscută anterior la acel activ (781)

costurile estimate iniţial cu demontarea si mutarea imobilizării corporale la scoaterea din Evidenţa, precum si cele cu restaurarea amplasamentului (151)

valoarea amortizării investiţiilor efectuate de chiriasi la construcţiile primite cu chirie si restituite proprietarului (281)

In creditul contului 212 “Construcţii” au loc urmatoarele inregistrari:

valoarea neamortizata a construcţiilor scoase din Evidenţa (658) amortizarea construcţiilor scoase din Evidenţa (281) descreşterile faţă de valoarea contabilă netă, rezultate din reevaluarea

construcţiilor, in limita soldului creditor al rezervei din reevaluare (105) valoarea descreşterii rezultate din reevaluarea construcţiilor, recunoscută ca o

cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când in rezerva din reevaluare nu este înregistrată o suma referitoare la acel activ (681)

valoarea amortizării construcţiilor, eliminată cu ocazia reevaluării din valoarea contabilă brută a acestora (281)

valoarea clădirilor care fac obiectul participării in natură la capitalul social al altor entităţi, in schimbul dobandirii de participătii in capitalul acestora (261, 263, 265)

valoarea investiţiilor efectuate de chiriasi la construcţiile primite cu chirie, amortizate integral, restituite proprietarului (281)

valoarea construcţiilor aportate retrase (456) valoarea construcţiilor distruse de calamitati (671)

Soldul contului reprezintă valoarea construcţiilor existente.

2.2.1 MONOGRAFIE CONTABILĂ PRIVIND INREGISTRARILE IN CONTABILITATE A CONSTRUCTUCTIILOR

Achiziţionare

% = 404 “Furnizori de imobilizări”

212”Construcţii”

4426”Tva deductibila

Monografie pentru construcţii in curs de execuţie realizate de terţi

% = 404 “Furnizori de imobilizări”

231”Imobilizări corporale in curs de execuţie”

40

4426”Tva deductibila”

Înregistrarea valorii lucrarilor realizate la nivel de societate cu personalul propriu

% = 401 Furnizori

6XX Clasa 6 Conturi de cheltuieli

4426”Tva deductibila”

Înregistrarea consumului de materiale

6XXClasa 6 Conturi de cheltuieli=30X stocuri de materii prime si materiale

Înregistrarea construcţiei realizate in regie proprie lunar

231”Imobilizări corporale in curs de execuţie=722”Venituri din producţia de imobilizări

corporale”

Corelatie de verificare la sfârşitul lunii

Rulaj debitor curent 6XX=Rulaj creditor curent 722 “Venituri din producţia de imobilizări

Înregistrarea valorii imobilizărilor corporale în curs de execuţie, recepţionate, date în folosinţă sau puse în funcţiune (recepţia construcţiei, la final):

212”Construcţii” = 231”Imobilizări corporale in curs de execuţie”

2.2.1.1 STUDIU DE CAZ

Societatea comerciala “Constructorul” srl, realizeaza in luna august anul N o constructie in regie proprie. Executarea constructiei genereaza urmatoarele cheltuieli: materii prime 50.000, salarii 50.000 din care aferente salariatilor direct productivi 20.000 si personalului administrativ 30.000, amortizari 40.000 din care aferente imobilizarilor direct productive 30.000 lei si amortizarilor imobilizarilor utilizate in sectorul administrativ 10.000. La sfarsitul lunii septembrie constructia a fost terminata si data in folosinta la un cost total de 140.000 lei. Se cere determinarea costului de productie pentru luna august, inregistrarea operatiilor privind constructia in luna august si punerea ei in functiune in luna septembrie

41

Rezolvare

NOTA : Cheltuielile generate de administraţie si cheltuielile de desfacere nu se includ in costul de producţie

Evaluarea costului de producţie in luna august

Cost producţie=Cheltuieli directe+Cheltuieli indirecte

Cost de producţie = 50.000+20.000+30.000=100.000

Înregistrarea operatiunilor ocazionate de obţinerea construcţiei in regie proprie:

Consum de materii prime

601 “Cheltuieli cu materii prime” = 301 “Materii prime” 50.000

Înregistrarea salariilor

641”Cheltuieli cu salariile personalului” = 421”Personal- salarii datorate” 50.000

Înregistrarea amortizării imobilizărilor corporale

6811”Cheltuieli din exploatare”=281”Amortizări privind imobilizările corporale” 40.000

Înregistrarea construcţiei in regie proprie dar neterminata la sfârşitul lunii august la valoarea costului de producţie calculata pentru luna august

231”Imobilizări corporale in curs”= 722 “Venituri din producţia de imobilizări 100.000

corporale “

Înregistrarea punerii in funcţiune a construcţie realizate in regie proprie, in luna septembrie

Valoarea totala a construcţiei este 140.000 din cares-a înregistrat in luna august 100.000 . Se consideră ca pentru luna septembrie au mai fost efectuate cheltuieli in valoare de 40.000 lei.

140.000 212”Construcţii”= %

722” Venituri din producţia de imobilizări” 40.000

42

231”Imobilizări corporale in curs” 100.000

2.3 IMOBILIZĂRILE CORPORALE IN CURS DE EXECUŢIE SI AVANSURI PENTRU IMOBILIZĂRI

Imobilizările corporale in curs de execuţie se înregistrează in contabilitate cu ajutorul contului 231 „Imobilzari corporale in curs”. Este un cont de activ si soldul contului reprezintă valoarea imobilizărilor corporale in curs, nereceptionate.

In debitul contului se înregistrează urmatoarele:

valoarea imobilizărilor corporale in curs facturate de furnizori (404) valoarea imobilizărilor corporale in curs, realizate pe cont propriu (722) valoarea imobilizărilor corporale in curs primite ca aport la capitalul social (456)

In creditul contului 231 se înregistrează:

valoarea imobilizărilor corporale in curs, receptionate (212, 213, 214) valoarea imobilizărilor corporale in curs cedate (658) valoarea imobilizărilor corporale in curs aportate si retrase (456) valoarea imobilizărilor corporale in curs distruse de calamitati (671)

Soldul contului reprezintă valoarea imobilizărilor corporale in curs de execuţie.

2.3.1 INREGISTRARI CONTABILE CU CONTUL 231

Realizarea imobilizărilor corporale in curs de la asociati

231”Imobilizări corporale = 456”Decontari cu asociati”In curs”

Realizarea imobilizărilor corporale in curs de la furnizori

% = 404”Furnizori de imobilizări”

231”Imobilizări corporale In curs”

4426”Tva deductibila”

Acordare de avansuri

43

% = 5121 “Conturi la banci in lei”

21X”Imobilizări corporale”

Receptionarea imobilizărilor corporale ca urmare a imobilizărilor corporale in curs, terminate”

21X”Imobilizări corporale”= 231”Imobilizări corporale in curs”

2.4 AVANSURI ACORDATE PENTRU IMOBILIZĂRI CORPORALE

Aceasta operaţie se înregistrează in contabilitate cu ajutorul contului 232 . Contul 232 “Avansuri acordate pentru imobilizările corporale” este un cont de activ. In debitul acestui cont se înregistrează urmatoarele :

valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări corporale (404) diferentele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea, la finele lunii,

respectiv la închiderea exerciţiului financiar, a avansurilor acordate in valuta (765)

diferentele favorabile aferente creantelor din avansuri exprimate in lei, a caror decontare se face in funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (768).

In creditul contului 232 au loc urmatoarele inregistrari : valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări corporale, decontate

(404) diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea, la finele lunii,

respectiv la închiderea exerciţiului financiar, a avansurilor acordate in valuta sau cu ocazia decontarii acestora (665)

diferentele nefavorabile aferente creantelor din avansuri exprimate in lei, a caror decontare se face in funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, sau înregistrate cu ocazia decontarii lor (668).

Soldul contului reprezintă avansurile acordate furnizorilor de imobilizări corporale, nedecontate.

2.4.1 INREGISTRARI CONTABILE CU CONTUL 232

44

Avansuri acordate furnizorilor

232”Avansuri acordate pentru imobilizări = 5121”Conturi curente la banci”corporale”

Decontarea avansurilor din factura furnizorilor

404”Furnizori de imobilizări” = 232”Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”

2.5 CONTUL 213”INSTALAŢII TEHNICE, MIJLOACE DE TRANSPORT, ANIMALE SI PLANTATII”

Evidenţa contabilă a istalatiilor tehnice, mijloacelor de transport , animalelor si plantatiilor se tine in contabilitate cu ajutorul contului 213. In debitul contului 213 se înregistrează urmatoarele:

valoarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor achiziţionate, realizate din producţie proprie, primite cu titlu gratuit, aport la capitalul social, primite in regim de leasing financiar (404, 446, 231, 722, 131, 456, 167)

valoarea amortizării investiţiilor efectuate de chiriasi la imobilizările corporale primite cu chirie si restituite proprietarului (281)

valoarea creşterii rezultate din reevaluare (105)

In creditul contului 213 au loc urmatoarele inregistrari:

valoarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor cedate sau scoase din Evidenţa (281, 658)

valoarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor aportate, retrase (456)

valoarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor cedate in regim de leasing financiar (267)

valoarea descreşterii rezultate din reevaluare (105)

Soldul contului reprezintă valoarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor, existente.

2.5.1 INREGISTRARI CONTABILE PRIVIND CONTUL 213

Intrarea mijloacelor fixe in unitate se realizează prin intermediul mai multor cai astfel :

prin aport la capitalul social subscris

45

213 “Instalaţii tehnice, mijloace = 456”Decontari cu asociatii” de transport animale si plantatii”

de la furnizori pentru bunurile care nu necesita montaj

% = 404 “Furnizori de imobilizări”

213”Instalaţii tehnice, mijloace De transport animale Si plantatii”

4426 “Tva deductibila”

Donatii cu titlul gratuit si plus la inventariere

213 ”Instalaţii tehnice, mijloace = % De transport animale 4751”Subventii guvernamentale Si plantatii” pentru investitii”

4753 “Donatii pentru investitii”

4754”Plusuri de inventar de natură

imobilizărilor”

taxa vamala aferentă unui activ achiziţionat din import

213”Instalaţii tehnice, mijloace = 446”Alte impozite si taxe” De transport animale Si plantatii”

comisionul vamal datorat pentru activul importat direct

213”Instalaţii tehnice, mijloace = 446 “Alte impozite si taxe” De transport animale Si plantatii”

Imobilizări corporale obţinute din producţie proprie

213”Instalaţii tehnice, mijloace = 722”Venituri din producţia de imobilizări De transport animale corporale” Si plantatii”

Imobilizări corporale obţinute din producţie proprie in curs de execuţie

46

213”Instalaţii tehnice, mijloace = 231”Imobilizări corporale in curs” De transport animale Si plantatii”

Intrare prin leasing financiar la locatar

213”Instalaţii tehnice, mijloace = 167”Alte imprumuturi si datorii asimilate” De transport animale Si plantatii”

Creşteri de valoare cu ocazia reevaluarilor:

213”Instalaţii tehnice, mijloace =105 “Rezerve din reevaluare” De transport animale Si plantatii”

Ieşirea din unitate a imobilizărilor corporale

Restituirea activelor către asociati :

456 “Decontari cu asociatii” = 213”Instalaţii tehnice, mijloace De transport animale Si plantatii”

Restituirea activelor către locator sau proprietar pentru investiţiile la imobilizări corporale luate in chirie , concesiune, leasing amortizate

% = 213”Instalaţii tehnice, mijloace De transport animale Si plantatii” 281 “Amortizări privind Imobilizările corporale” 6583 “Cheltuieli privind activele Cedate si alte operatii de capital”

Sau

% = 213”Instalaţii tehnice, mijloace De transport animale Si plantatii” 281 “Amortizări privind Imobilizările corporale”

47

471”Cheltuieli înregistrate in avans” 6583 “Cheltuieli privind activele Cedate si alte operatii de capital”

Vânzarea unor imobilizări corporale

461 “Debitori diversi ” = % 7583 “Venituri din cedarea activelor si a altor

operatiuni de capital “ 4427”Tva colectata”

Scăderea din gestiune a imobilizărilor corporale amortizate integral

281 “Amortizări privind = 213”Instalaţii tehnice, mijloace Imobilizările corporale” De transport animale Si plantatii”

Scăderea din gestiune a imobilizărilor corporale neamortizate integral % = 213”Instalaţii tehnice, mijloace 281 “Amortizări privind de transport animale Imobilizările corporale” si plantatii” 6583 “Cheltuieli privind activele Cedate si alte operatii de capital

Aportul in natură sub forma de imobilizări corporale la capitalul altor societati

% = 213”Instalaţii tehnice, mijloace 281 “Amortizări privind De transport animale Imobilizările corporale” Si plantatii” 261 “Actiuni deţinute la alte Entităţi afiliate” 

Ieşirea imobilizărilor corporale prin leasing financiar la locator

267 "Creante imobilizate" = 213”Instalaţii tehnice, mijloace De transport animale

Si plantatii”

48

Ieşirea imobilizărilor corporale prin imputatie

4282”Alte creante in legatura = 7583 “Venituri din cedarea activelor si a altor cu personalul “ operatiuni de capital “

4427”Tva colectata”

Ieşirea imobilizărilor corporale din cauza unor calamitati naturăle

% = 213”Instalaţii tehnice, mijloace de transport animale si plantatii”

2813”Amortizarea mijloacelorde transport, animale si plantatii “671 “Cheltuieli privind calamitatile

si evenimentele extraordinare “

Scoaterea din Evidenţa a activelor neamortizate integral dacă adunarea generala a hotarat diminuarea capitalurilor proprii

% = 213”Instalaţii tehnice, mijloace De transport animale Si plantatii”

281”Amortizări privind imobilizările corporale”

106”Rezerve”

1012”Capital subscris varsat”  

2.5.1.1 STUDIU DE CAZ

Societatea “Anusca “ srl, achizitioneata o linie tehnologica pentru extractia petrolului in urmatoarele conditii: pret de cumparare 50.000 lei, cheltuieli cu proiectul de amplasare 5.000 lei, taxe vamale 10.000 lei, cheltuieli cu montarea liniei 14000 lei, cheltuieli cu reclama 25.000 lei, cheltuieli cu dobanzi la linia de credit 16.000 lei. Inainte de inceperea activitatii se inlocuieste o piesa in valoare de 11.000 lei, inlocuire care duce la cresterea capacitatii de productie cu 30% si scaderea consumului de energie cu 20%. Nefunctionand la parametrii initiali, se inlocuieste o piesa in valoare de 10.000 lei, cheltuieli cu montarea 3.000. Aplicand IAS 16, determinati costul de achizitie si precizati formulele contabile aferente tranzactiilor de mai sus.

49

Rezolvare

Potrivit IAS 16 “Imobilizări corporale” costul de achiziţie se determină astfel:

Pret de cumparare 50.000 lei

+ Taxe vamale 10.000 lei

+Cheltuieli cu proiectul de amplasare 5.000 lei

+ Cheltuieli cu montarea liniei 14.000 lei

= Cost de achiziţie 79.000 lei

Formula contabilă :

79.000 lei 2131 “Instalaţii tehnice” = %

404”Furnizori imobilizări” 69.000lei

446 “Alte impozite, taxe si 14.000lei

varsaminte asimilate”

Cheltuielile ulterioare care imbunatâtesc performanţele activului peste cele estimate iniţial , Conform IAS 16 sunt recunoscute in costul activului prin formula :

11.000 lei 2131 “Instalaţii tehnice”= 404” Furnizori de imobilizări” 11.000 lei

Conform IAS 16, cheltuielile ulterioare efectuate cu activele imobilizate deoarece acestea nu functionau la parametrii estimati intitial se înregistrează drept cheltuieli ale perioadei în care au avut loc. Aşadar cheltuielile efectuate cu piesa se schimb B se vor inregistra ca un consum de piese de schimb:

10.000 lei 6024”Cheltuieli cu piesele de schimb”=3024”Piese de schimb” 10.000 lei

Si pentru cheltuielile cu montarea :

3.000 lei 628 ”Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi”= 401”Furnizori” 3.000 lei

50

2.5.1.2 STUDIU DE CAZ

Rezolvare

Animalele din cadrul societatii zootehnice sunt distribuite astfel :

Producţie 6.000

Reproducţie 9.000

Ingrasat 2.000

Vanzare 13.000

Total 30.000

Formule contabile

Obţinerea de animale tinere nou nascute

Pentru înregistrarea animalelor tinere se foloseste analitic 361.01 “Animale tinere”

361.01”Animale tinere”=711 “Variatia stocurilor” 20.000 lei

Consumul de furaje pentru hrana animalelor tinere

6026 “Cheltuieli privind furajele” = 3026”Furaje” 10.000 lei

Înregistrarea sporului in greutate si creşterea la maturitate

361.01”Animale tinere”=711”Variatia stocurilor” 10.000 lei

Trecerea animalelor tinere la animale pentru producţie:

Societatea “Lacramioara” cu profil zootehnic obtine din productia proprie animale tinere nou nascute in valoare de 20.000 lei, evaluate de o comisie pe baza de proces verbal. Acestea sunt hranite pana la maturizare cu furaje in valoare de 10.000 lei, obtinandu-se un spor in greutate de 10.000 lei. La maturizare animalele sunt distribuite astfel: pentru productie 6.000 lei, pentru reproductie 9.000 lei, pentru ingrasat 2.000 lei, pentru vanzare 13.000 lei. Determinati formulele contabile aferente tranzactiilor .

51

Pentru înregistrarea animalor pentru producţie se foloseste analitic distinct 361.02”Animale pentru producţie”

361.02”Animale pentru producţie=361.01”Animale tinere” 6.000 lei

Trecerea animalelor tinere la animale de reproducţie si înregistrarea acestora in categoria de mijloace fixe

711”Variatia stocurilor”= 361.01”Animale tinere”

2134”Animale pentru reproducţie” = 722”Venituri din producţia de 9.000 lei

imobilizări corporale”

Înregistrarea transferarii animalelor tinere in categoria animalelor pentru ingrasat

361.04”Animale pentru ingrasat”= 361.01”Animale tinere” 2.000 lei

Trecerea animalelor tinere la animale pentru vanzare

361.05”Animale pentru vanzare”= 361.01 “Animale tinere” 13.000 lei

2.6 CONTUL 214 “MOBILIER, APĂRATURA BIROTICA, ECHIPAMENTE DE PROTECTIE A VALORILOR UMANE SI MATERIALE SI ALTE ACTIVE CORPORALE”

Cu ajutorul acestui cont se înregistrează in contabilitate Cu ajutorul acestui cont se tine Evidenţa existentei si miscarii mobilierului, apăraturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor umane si materiale si a altor active corporale.

In debitul contului 214 se înregistrează urmatorele:

valoarea mobilierului, apăraturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor umane si materiale si a altor active corporale achiziţionate, realizate din producţie proprie, primite prin subventii pentru investitii, ca aport la capitalul social (404, 446, 224, 231, 4751, 456)

valoarea mobilierului, apăraturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor umane si materiale si a altor active corporale primite cu titlu gratuit (4753)

plusurile de inventar constatâte la mobilier, apăratura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si la alte active corporale (4754)

valoarea mobilierului, apăraturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor umane si materiale si a altor active corporale achiziţionate de la entităţi afiliate sau de la entităţi legate prin interese de participăre (451, 453)

valoarea amortizării investiţiilor efectuate de chiriasi la imobilizările primite cu chirie si restituite proprietarului (281)

52

valoarea mobilierului, apăraturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor umane si materiale si a altor active corporale, primite in regim de leasing financiar (167)

creşterea faţă de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea mobilierului, apăraturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor umane si materiale si a altor active corporale, dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă imobilizării corporale reevaluate (105)

creşterea faţă de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea mobilierului, apăraturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor umane si materiale si a altor active corporale, recunoscută ca venit care sa compenseze cheltuială cu descreşterea, recunoscută anterior la acel activ (781).

In creditul contului 214 se înregistrează urmatoarele:

valoarea neamortizata a mobilierului, apăraturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor umane si materiale si a altor active corporale, scoase din Evidenţa (658)

amortizarea mobilierului, apăraturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor umane si materiale si a altor active corporale scoase din Evidenţa (281)

descreşterile faţă de valoarea contabilă netă, rezultate din reevaluarea mobilierului, apăraturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor umane si materiale si a altor active corporale, in limita soldului creditor al rezervei din reevaluare (105)

valoarea descreşterii rezultate din reevaluarea mobilierului, apăraturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor umane si materiale si a altor active corporale, recunoscută ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când in rezerva din reevaluare nu este înregistrată o suma referitoare la acel activ (681)

aportul in natură la capitalul social al altor entităţi, in schimbul dobandirii de participătii la capitalul acestora (261, 263, 265)

valoarea mobilierului, apăraturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor umane si materiale si a altor active corporale distruse de calamitati (671)

Soldul contului reperezinta valoarea mobilierului, apăraturii electronice si a altor active corporale existente.

2.6.1.1 APLICATIE PRIVIND IMOBILIZAREA LINIARA

Avem urmatoarea situaţie:

Societatea comerciala “Albina Srl” a achizitionat la data de 25 septembrie anul N un autoturism in valoare de 12.000 lei care se amortizeaza folosind metoda liniara in cinci ani. Sa se calculeze valoarea amortizarii anuale si lunare pentru cele cinci exercitii financiare.

53

Rezolvare

Norma de amortizare se calculează după formula:

Na = 100/5ani

Na = 20%

Având în vedere ca autoturismul a fost achiziţionat la data de 25 septembrie anul N amortizarea liniara pentru exercitiul financiar aferent anului N se calculează după formula:

AlaN=10.000 lei x 20%x 3/12

AlaN = 600 lei si amortizarea lunara este 600/3= 200 lei

In urmatorul tabel vom prezentă amortizarea liniara pentru cele cinci exercitii financiare:

An Ian Feb Martie Apr Mai Iunie Iulie August Sept Oct Nov DecN - - - - - - - - - 200 200 200N+1 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200N+2 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200N+3 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200N+4 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200N+5 200 200 200 200 200 200 200 200 200 - - -

2.6.1.2 STUDIU DE CAZ AMORTIZARE DEGRESIVA :

Aplicatia urmatoare va exemplifica calcului amortizării imobilizărilor corporale prin metoda degresiva

Na=100/t

Ala=Vi x Na x Lf/12

Societatea comerciala “Albina Srl” a achizitionat la data in anul N un autoturism in valoare de 12.000 lei care se amortizeaza folosind metoda degresiva in cinci ani. Sa se calculeze valoarea amortizarii anuale pentru cele cinci exercitii financiare. 54

Rezolvare

Se calculează cota de amortizare liniara:

Cota de amortizare liniara = 100/5ani

Cota de amortizare liniara = 20%

Apoi se multiplica cu coeficientul de amortizare degresiva care, pentru situaţia data are valoarea de 1.5

Cota de amortizare degresiva = 20%*1.5=30%

Vom intocmi urmatorul tabel:

Ani Metoda

Amortizare anuala degresiva Valoare

N 12000*30% 3600 12000N+1 8400*30% 2520 8400N+2 Metoda

liniara

 

1960 5880N+3 1960 3920

N+4 1960 1960

Observatie

Începând din anul N+2 s-a trecut la amortizare liniara deoarece folosind in continuare amortizarea degresiva ar fi rezultat o valoare mai micădecât dacă s-ar fi amortizat liniar.

Utilizarea regimului de amortizare degresiva se aproba de către consiliul de administraţie al agentului economic sau responsabilul cu gestiunea. Utilizarea acestei metode este motivata de faptul ca,la înregistrarea in gestiune mijlocul fix , fiind nou, este mai performant,deci poate recupera prin costuri o amortizare mai mare.

55

2.6.1.3 STUDIU DE CAZ AMORTIZARE ACCELERATA

Modul de calcul al amorizarii aceelerate este prezentăt in urmatoarea situaţie:

Rezolvare

Ani MetodaAmortizare anuala Valoare

N 22000x50% 11.000 22.000N+1 Metoda

liniara2.750 11.000

N+2 2.750 8.250

N+3 2.750 5.500N+4 2.750 2.750

In primul an de funcţionarea amortizarea se va calcula astfel: 22.000 x 50%=11.000

In anii urmatori, amortizarea se va calcula in regim liniar, prin impartirea valorii ramase la durată normala de funcţionare rămasă, astfel:

22000-11000=11000/4 ani , rezulta valoarea amortizării 2750 an

Amortizarea accelerta, prin mecanismul sau de aplicare, nu rezulta într-o reducere a fiscalitatii. Este considerăta in schimb a fi o importantă parghie de amanare a acesteia cu impact benefic asupra fluxurilor de trezorerie. Comparativ cu amortizarea liniara, amortizarea accelerata creeaza pe termen scurt un excedent de cheltuieli, care lezeaza interesul asociatilor, categorie orientata spre obţinerea de profituri. În aceastăsituaţie,

Societatea comerciala “Albina Srl” a achizitionat la data in anul N un utilaj in valoare de 22.000 lei care se amortizeaza folosind metoda accelerata in cinci ani. Sa se calculeze valoarea amortizarii anuale pentru cele cinci exercitii financiare.

56

nu puţine sunt cazurile în care se emita utilizarea amortizării accelerate , in detrimentul fiscalitatii.

2.6.2 AMORTIZAREA PE UNITATEA DE PRODUS SAU SERVICIU

Acest tip de amortizare se foloseste atunci când natură imobilizării justifica utilizarea unei asemenea metode de amortizare.

2.7 TRATAMENTUL FISCAL AL AMORTIZĂRII

Potrivit prevederilor 24 din Codul Fiscal,cheltuielile aferente achiziţionării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau îmbunătăţirii mijloacelor fixe amortizabile se recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea. Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative;

are o valoare fiscală mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data intrării în patrimoniul contribuabilului;

are o durată normală de utilizare mai mare de un an.

Se mai consideră a fi mijloace fixe amortizabile:

investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locaţie de gestiune, asociere în participăţiune şi altele asemenea (conform cu punctul 15. din Ordonanţă nr. 8/2013 începând cu 01.02.2013);

mijloacele fixe puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca imobilizare corporală; acestea se cuprind în grupele în care urmează a se înregistra, la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;

investiţiile efectuate pentru descopertă în vederea valorificării de substanţe minerale utile, precum şi pentru lucrările de deschidere şi pregătire a extracţiei în subteran şi la suprafaţă;

investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în scopul îmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;

investiţiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natură celor apărţinând domeniului public, precum şi în dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate în proprietate publică;

amenajările de terenuri; activele biologice, înregistrate de către contribuabilii care aplică reglementările

contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară (conform cu punctul 16. din Ordonanţă nr. 8/2013 începând cu 01.02.2013).

Nu intră in categoria activelor amortizabile urmatoarele:

57

terenurile, inclusiv cele împădurite; tablourile şi operele de artă; lacurile, bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii; bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare; orice mijloc fix care nu îşi pierde valoarea în timp datorită folosirii, potrivit

normelor; casele de odihnă proprii, locuinţele de protocol, navele, aeronavele, vasele de

croazieră, altele decât cele utilizate în scopul realizării veniturilor; imobilizările necorporale cu durată de viaţă utilă nedeterminătă, încadrate astfel

potrivit reglementărilor contabile (conform cu punctul 17. din Ordonanţă nr. 8/2013 începând cu 01.02.2013).

2.8 AMORTIZARE FISCALĂ VS. AMORTIZARE CONTABILĂ

Analiza noastră asupra celor doua tipuri de amortizări, îşi găseşte răspunsul în modul de reglementare a amortizării fiscale, respectiv contabile.  Delimitarea a fost creată odată cu intrarea în vigoare a Codului fiscal, în 2004, când, prin introducerea dispoziţiilor privitoare la amortizarea fiscală, s-a făcut o separare clară între cele doua .  Astfel, în timp ce amortizarea fiscală urmăreşte normativele stabilite prin Codul fiscal, amortizarea contabilă le are în vedere pe cele stabilite prin reglementările contabile.

Or, aceste două seturi de reglementări fac referire la concepte diferite în stabilirea metodei de calcul a amortizării. Concret, în timp ce calculul amortizării contabile are la bază duratele de utilizare economică a mijloacelor fixe, determinăte în mod subiectiv de fiecare companie funcţie în principal de informaţiile tehnice de care dispune, calculul fiscal are la bază duratele de funcţionare acceptate de legea fiscală ca fiind „normale” şi reglementate prin aşa-numitul „catalog” de mijloace fixe.

Pe cale de consecinţă, nu credem în existenţa barierelor pentru folosirea a două metode de amortizare în acelaşi timp şi pentru aceleaşi echipament: amortizare contabilă liniară şi amortizare fiscală accelerată.  Afirmaţia noastră este susţinută de însuşi Codul fiscal care stabileşte faptul că deducerile (fiscale) de amortizare se determină fără a lua în calcul amortizarea contabilă.

2.9 REFLECTAREA IN CONTABILITATE A AMORTIZĂRII IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

Înregistrarea in contabilitatea a amortizări imobilizărilor corporale, presupune repartizarea in fiecare an a valorii calculate pe seama cheltuielilor din exploatare utilizand conturile:

6811”Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor”

58

281 “Amortizări privind imobilizările corporale” cu conturi sintetice de grad 2 pe categorii de imobilizări corporale

2.9.1 6811”CHELTUIELI DIN EXPLOATARE PRIVIND AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR”

Este un cont de activ si se debiteaza cu valoarea amortizării inclusă in cheltuielile exerciţiului. In creditul contului 681 se înregistrează soldul debitor al contului la sfârşitul perioadei pentru operarea contului 121, in vederea închiderii acestuia si a stabilirii rezultatelor. La sfârşitul perioadei nu prezinta sold.

2.9.2 281 ”AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE CORPORALE”

Cu ajutorul contului 281 se tine Evidenţa amortizării imobilizărilor corporale si are funcţia contabilă de pasiv.

In creditul contului 281 se înregistrează:

cheltuielile aferente amortizării imobilizărilor corporale (681) valoarea amortizării investiţiilor efectuate de chiriasi la imobilizările corporale

primite cu chirie si restituite proprietarului (212, 213, 214) valoarea amortizării imobilizărilor utilizate in operatii de participătie, transferata

conform contractelor (458)

In creditul contului 281 se înregistrează valoarea amortizării imobilizărilor corporale vandute sau scoase din Evidenţa.

Soldul contului reprezintă amortizarea imobilizărilor corporale.

2.9.3 ÎNREGISTRAREA AMORTIZĂRII IMOBILIZĂRILOR CORPORALE :

6811”Cheltuieli din exploatare privind = %

amortizarea imobilizărilor corporale” 2812”Amortizarea clădirilor”

2813”Amortizarea instalaţiilor

mijloacelor de trasport

animalelor si plantaiilor”

2814”Amortizarea altor imobilizăriCorporale”

2.9.3.1 STUDIU DE CAZ

Societatea comerciala “Ilinca” srl, achizitioneaza si pune in functiune un utilaj , pe data de 20 august anul N, durata de viata 5 ani. Factura detaliata cuprinde : pret de cumparare 55.000 lei, rabat 1%, remiza 2%, TVA 24%. Se aplica metoda liniara de amortizare. Sa se stabileasca valoarea amortizarii in primul an

59

Rezolvare

Pret de cumparare 55.000

- Rabat (1%x 55.000) 550 _______________

54.450

- Remiza (2%x 54.450) 1089

= Net comercial 53.361

+ TVA (24%x53.361) 12.806,64

= Total factura 66167.64

Se calculeza cota liniara anuala: 100/5 = 20%

Anuitatea amortizării in anul N se calculeza după formula:

Ala=Vi x Na x Lf/12

AlaN = 53.361 x 20%x4/12

AlaN =5322 lei

Inregistrare contabilă

6811”Cheltuieli din exploatare privind = 281”Amortizări privind imobilizările 5322 lei

amortizarea imobilizările corporale” corporale”

Societatea comerciala “Ilinca” srl, achizitioneaza si pune in functiune un utilaj , pe data de 20 august anul N, durata de viata 5 ani. Factura detaliata cuprinde : pret de cumparare 55.000 lei, rabat 1%, remiza 2%, TVA 24%. Se aplica metoda liniara de amortizare. Sa se stabileasca valoarea amortizarii in primul an

60

2.10 CONTABILITATEA AJUSTĂRILOR PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

Potrivit regulilor de evaluare de baza, imobilizările corporale, se prezinta in bilanţ la valoarea de intrare din carese deduc ajustările de valoare.

Aceste ajustări de valoare cuprind atât amortizările calculate in funcţie de durată de utilizare a activului cat si ajustările pentru deprecierea imobilizărilor corporale.

In funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustării imobilizărilor, acestea pot fi: ajustări permanente denumite in continuare amortizări, sau ajustări provizorii denumite ajustări pentru depreciere.

Calculul si înregistrarea in contabilitate a ajustărilor pentru depreciere este o consecinţă directa a aplicarii principiului prudenţei si evaluarii bilanţiere in concordanta cu gestiunea întreprinderii.

In Romania contabilizarea deprecierii, se efectuează in prezent prin metoda indirecta de ajustăre, folosindu-se in acest scop conturi de ajustări prin intermediul carora se diminueaza indirect valoarea contabilă a activelor până la nivelul valorii de inventar ,in cazul constatarii si suplimentarii deprecierii si se majoreaza indirect valoarea contabilă netă până la nivelul valorii contabile iniţiale in cazul anularii deprecierii sau până la nivelul valorii de inventar in cazul reducerii deprecierii.

Înregistrarea in contabilitate a ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor corporale se realizează cu ajutorul contului 291”Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale”. Acest cont face parte din grupa 29 “Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor” si este un cont de pasiv.

Subconturile aferente contului 291 sunt:

2911 ”Ajustări pentru deprecierea terenurilor si amenajarilor de terenuri” 2912 ”Ajustări pentru deprecierea construcţiilor” 2913 “Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor, mijloacelor de transport,animalelor

si plantatiilor” 2914”Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări corporale”

In creditul contului 291 se înregistrează sumele privind constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor corporale (681).

In debitul contului 291 se înregistrează sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor corporale (781).

61

Soldul creditor al contului reprezintă valoarea ajustărilor aferente imobilizărilor corporale.

Operatiunile contabile de principiu privind deprecierea imobilizărilor corporale sunt urmatoarele:

Pentru constatarea sau suplimentarea deprecierii:

681”Cheltuieli privind ajustările = 291”Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor pentru deprecierea sau pierderea corporale”de valoare a activelor”

Pentru diminuarea sau anularea deprecierii

291”Ajustări pentru deprecierea = 781”Venituri din ajustări pentru depreciereaImobilizărilor corporale” activelor”

2.10.1 STUDIU DE CAZ

Rezolvare

In urma inventarierii si evaluarii imobilizărilor corporale avem urmatoarea situaţie:

Denumire obiect Valoarea de achiziţieValoarea in urma inventarierii

Clădire 200.000 lei 160.000 lei

Sectie 60.000 lei 60.000 lei

Depozit 75.000 lei 100.000 lei

Din compararea valorilor rezulta urmatoarele:

Valoarea clădirii se diminueaza cu 40.000 lei Valoarea sectiei ramane constanta

Societatea comerciala “Alfa” detine o cladire in zona centrala a orasului achizitionata la pretul de 200.000 lei, o sectie de productie aflata intr-o localitate rurala cumparata la un pret de 60.000 lei si un depozit aflat in apropierea centurii orasului construit la un cost de productie de 75.000 lei. In urma inventarierii si evaluarii efectuate de experti imobiliari , valorile de piata ale cladirilor se prezinta astfel: cladire 160.000 lei, sectie de productie 60.000 lei, depozit 100.000 lei.

62

Valoarea depozitului creşte cu 25.000 lei

Principiul prudenţei ne interzice sa sporim valoarea de inregistrare a depozitului care s-a apreciat. Plusul de valoare ar urma sa fie recunoscut in cazul vanzarii depozitului, ca profit sau in cazul reevaluării, ca o rezerva din reevaluare.

Nu putem utiliza plusul de valoare aferent depozitului pentru a compensa deprecierea in cazul clădirii administrative. Deprecierea sectiei trebuie sa fie integral înregistrată la ajustări pentru depreciere:

6813”Cheltuieli de exploatare = 2912”Ajustări pentru deprecierea 40.000lei transport, animale si plantatii” construcţiilor” deprecierea imobilizărilor”

2.10.2 STUDIU DE CAZ PRIVIND DEPRECIEREA IMOBILIZĂRILOR CORPORORALE IN VIZIUNEA IAS 36

Rezolvare

Situaţia activului la sfârşitul anului N+1

Valoare de intrare 180.000 lei

Amortizare anuala 1800 lei

Amortizare cumulata (N, N+1) 3600 lei

= Valoare rămasă la sfârşitul anului N+1 144.000 lei

Valoarea recuperabila 140.000 < Valoarea rămasă 144.000

Societatea comerciala “Alfa” srl, achizitioneaza un utilaj la data 30 Decembrie N-1, in valoare de 180.000 u.m, amortizat liniar in 10 ani. La sfarsitul anului N+1 valoarea recuperabila este 140.000 lei. La sfarsitul anului N+4 valoarea recuperabila este 91.500. Conform IAS 36”Deprecierea activelor” determinati marimea pierderii din depreciere reluata la venituri”

63

Potrivit IAS 36, dacă valoarea recuperabila este mai micădecât valoarea rămasă, atunci activul este adus la valoarea rămasă prin recunoaşterea unei pierderi din depreciere in contul de profit sau pierdere prin formula:

6813”Cheltuieli de exploatare = 213 ”Instalaţii tehnice, mijloace de 4.000 lei privind ajustările pentru transport, animale si plantatii” deprecierea imobilizărilor”

Situaţia activului la sfârşitul anului N+4

Valoarea activului la sfârşitul anului N+1 140.000 lei

Durată de viaţă utilă rămasă 8 ani

Amortizarea anuala 17.500 lei

Amorizarea cumulata (N+2, N+3 si N+4) 52.500 lei

= Valoarea rămasă N+4 87.500 lei

Valoarea recuperabila 91.500lei > Valoarea rămasă 87.500 lei

Conform IAS 36, dacă valoarea recuperabila creşte in anii urmatori , activul este adus la valoarea recuperabila astfel încât aceasta sa nu depaseasca valoarea rămasă dacă activul nu ar fi fost depreciat.

Situaţia activului N+4 in condiţiile în care activul nu ar fi fost depreciat

Valoare rămasă la sfârşitul anului N+1 144.000 lei

Durată de viaţă utilă rămasă 8 ani

Amortizarea anuala 18.000 lei

Amortizarea cumulata (N+2, N+3, N+4) 54.000 lei

=Valoarea rămasă la sfârşitul anului N+4 (144.000-54.000) 90.000 lei

La venituri se va relua 90.000-87.500 = 2.500 lei

64

213”Instalaţii tehnice = 7813”Venituri din ajustări pentru 2.500 lei Mijloace de transport deprecierea imobilizărilor” Animale si plantatii”

65

Capitolul III

3 STUDIU DE CAZ LA SC. BION ADVANCED SUPPORT TEAM

3.1 PREZENTĂREA GENERALA A SC BION ADVANCED SUPPORT TEAM

Societatea comercială Bion Advanced Support Team, cu sediul in Sos Virtutii nr 48, sector 6, Bucuresti, a fost infiintata pe 22.03.2011, înregistrată la Registrul Comertului Bucuresti sub numarul J40/3352/2011 avand CUI RO 29221494.

Capitalul social al firmei este 1000 lei iar numarul de parti sociale sunt impartite între cei doi asociati astfel 10% pentru Serban Stancu care este si administratorul societatii si 90% pentru Neacsu Valentin.

66

Societatea Bion Advanced Support Team este o companie axata pe dezvoltrea si implementarea de proiecte software si de consultanta in domeniul informatic.

Principala arie de interes este domeniul business intelligence, domeniul care reprezintă o vasta categorie de programe de aplicatii si tehnologii pentru colectarea, stocarea, analizarea si furnizarea accesului către date din surse variate , furnizand astfel utilizatorilor informaţii de incredere, in timp util si analiza pentru imbunatâtirea procesului de adoptare de decizii.

Compania Bion pune la dispozitia clientilor sai urmatoarele servicii:

Livrare/implementare de servicii DataWarehouse Solutii analitice Diagnosticare performanţă DataWarehouse Dezvoltare DataWarehouse personalizata Managementul indicatorilor la nivel de organizatie Solutii de tip DataWarehouse pentru ERP, CRM Monitorizare evenimente Solutii de DataWarehouse pentru volum mare de date Managementul indentităţii

Asistarea clientilor in proiectarea, implementrea si dezvoltarea de solutii care achizitioneaza, transforma si integreaza date corecte precum si livrarea acestui continut către persoanele interesate in formatul potrivit.

Serviciile BI sunt definite de practicile si tehnologiile care stau la baza, cum ar fi: analiza de date, managementul performantei afacerii, depozitul de date, plansa de indicatori si indicatorii cheie de performanţă (KPI).

Posibilitatea de a colecta informatia din surse diferite si de a o transforma in informatie de bussines utilizabila reprezintă o caracteristica de succes a unei companii.

A optimiza performanţă într-o companie depinde, de obicei de abilitatea persoanei de decizie de a simti si raspunde, cu alte cuvinte de abilitatea de a măsură si înţelege performanţă afacerii si apoi de a actiona utilizand informatia la momentul potrivit.

Un element cheie al implementarii Business Intelligence se refera la modalităţile si mecanismele de furnizare a datelor si informatiei necesare pentru utilizatori.

Livrarea informatiei prin intermediul bazelor de date , serverelor intermediare, aplicatii baze de date client/server sau interactiuni web server , prezinta o provocare pentru majoritatea companiilor sau utilizatorilor.

3.2 MISIUNEA BION ADVANCED SUPPORT TEAM

67

Bion Advanced Support Team isi propune sa devina, in scurt timp, in scurt timp un jucator important pe piaţa IT, cu o expertiza recunoscută in implementarea de solutii complexe de tipul DataWarehouse si Business Intelligence.

Având în vedere experienta si formarea profesionala a întregii echipe , Bion doreste sa se remarce prin seriozitate, eficienta si calitate in implementarea proiectelor.

3.3 ISTORICUL COMPANIEI BION ADVANCED SUPPORT TEAM

Compania Bion Team se bazeaza pe o echipa de consultanti experti IT sau de business ,coordonati de seniori cu până la 20 de ani de experienta in diferite sectoare, business sau IT.

Compania Bion a parcurs cateva momente importante începând chiar din anul infiintarii astfel: in octombrie 2011 compania incepe constructia sistemului de calitate conform prevederilor standardelor:

Sistem de management al calitatii: SR EN ISO 9001:2008, Sistem de management de mediu: SR EN ISO 14001: 2005 Sistem de management al securitatii informatiei: ISO/CEI 27001: 2005 Sistem de management al sanatâtii si securitatii ocupationale: OHSAS 18001:

2007

In Decembrie 2011, compania incepe constructia sistemului privind conformitatea cu standardul SA 8000 Responsabilitate Sociala.

In Martie 2012 are loc certificarea companiei de către ALL CERT, EFQM Member conform cu standardele: SR, EN, ISO 9001: 2008, SR EN ISO 14001: 2005, ISO/CEI 27001: 2005, OHSAS 18001: 2007, SA 8000.

3.4 ECHIPA BION TEAM

Echipa Bion Advanced Team este construită din consultanti seniori cu minimum 10 ani de experienta, cu istoric profesional fie in anumite domenii de business fie in companii sau departamente de IT cu focus pe zonele de DataWarehouse sau Business Intelligence .

Echipa acopera toate rolurile principale de Business Intelligence : Manager de proiect, Manager de riscuri, Manager de calitate , experti la nivel de sector business, Analisti de Business, Arhitecti de Solutie, Arhitecti Hardware, Lideri Tehnici, Dezvoltatori, Testeri, Consultanti pentru implementare, administrare si suport al solutiei, Traineri.

3.5 CERTIFICARI

Echipa Bion Team dispune de urmatoarele certificari:

68

Sistem de management al calitatii: SR EN ISO 9001:2008, Sistem de management de mediu: SR EN ISO 14001: 2005 Sistem de management al securitatii informatiei: ISO/CEI 27001: 2005 Sistem de management al sanatâtii si securitatii ocupationale: OHSAS 18001:

2007 Sistemul de management al responsabilitatii sociale: SA 8000

3.5.1 CALITATE

Bion Advanced Support Team, este axata pe furnizarea constanta de servicii pentru afaceri si sisteme IT aferente de calitate care sa sustina dezvoltarea clientilor sai . In acest sens întregul personal al companiei este implicat in :

Identificarea si gasirea de solutii care sa corespunda cerintelor clientilor sai , fiind constient ca succesul lor depinde de satisfactia acestora

Focalizarea tehnologica a companiei în vederea obţinerii unui avantaj competitiv , si furnizarii constante de solutii performante si de calitate

Dezvoltarea si utilizarea eficace a potentialului profesional al angajatilor in cadrul unui mediu de lucru care incurajeaza performanţă

3.5.2 ASPECTELE DE MEDIU

SC Bion Advanced Support Team respecta si asigura o protectie adecvata a mediului sub sloganul „viitorul nostru poate fi influentat de un prezent resposabil”. In acest sens Bion Team , doreste asigurarea protectiei mediului prin implementarea urmatoarelor obiective generale:

Identificarea, implementarea, respectarea cerintelor legale, recomandarilor, standardelor internaţionale si a altor bune practici in domeniul protectiei mediului si continua conformare cu acestea

Implementarea unor programe de creştere a nivelului protectiei a mediului si asigurarea îmbunătăţirii continue a sistemului intern de management al aspectelor de mediu

Promovarea si incurajarea comportamentelor si practicilor adecvate in vederea asigurarii protectiei mediului

3.5.3 SECURITATEA INFORMAŢIILOR

Securitatea informatiei reprezintă motorul increderii prin care Bion Team, o trasnmite si prin care se recomanda clientilor, furnizorilor si angajatilor sai si este parte integranta din viaţă de zi cu zi a organizatiei. Pentru asigurarea implementarii adecvate a securitatii informaţiilor , sunt si vor fi mentinute, in concordanta cu legislatia si nevoile organizatiei sau a clientilor, politicile specifice detaliate de securitate, necesare pentru a

69

acoperi toate aspectele necesare de securitate, scopul si spiritul proceselor cu asigurarea in acelasi timp a unui mediu de lucru placut pentru angajati, lipsit de tensiuni inutile ce sunt eliminate printr-un proces eficace de management al riscurilor.

3.5.4 SANATÂTEA SI SECURITATEA MUNCII

Bion Team consideră ca personalul este resursa cea mai valoroasa. Asigurarea sanatâtii personalului si securitatea muncii reprezintă aspecte deosebit de importante, ele fiind un factor esential in vederea asigurarii succesului companiei.

3.5.5 RESPONSABILITATEA SOCIALA

Operand intr-un mediu economic globalizat si puternic concurential, avand de satisfacut exigentele tot mai ridicate ale clientilor , Bion Team consideră ca cele mai bune performante de business sunt starns legate de responsabilitatea pe care o demonstreaza constant faţă de angajati, clienti, actionari, comunitatea locala si mediul inconjurator prin politicile pe care organizatia le-a implementat si le promoveaza cu responsabilitate : sanatâtea si securitatea in muncă, protectia mediului inconjurator, respectul faţă de drepturile angajatilor specificate in Regulamentul de ordine interioara si documentele referite, fără insa a neglija obligaţiile acestora.

3.6 COMPARTIMENTELE ORGANIZATIEI BION ADVANCED SUPPORT TEAM

Organigrama companiei se prezinta astfel:

Directorul General asigură conducerea curentă a activităţii societăţii comerciale prin directorii executivi şi compartimentele funcţionale subordonate nemijlocit acestuia, conform structurii organizatorice aprobate. De asemenea, Directorul General reprezintă societatea în relaţiile cu terţi.

Directorul Economic este subordonat Directorului General şi are în subordine departamentul Financiar - Contabil. Directorul economic este responsabil de organizarea şi îndrumarea acţiunii de întocmire a rapoartelor statistice în domeniul financiar-contabil, a bilanţului contabil, a balanţei de verificare şi a altor situaţii informaţionale specifice.

Directorul Comercial este subordonat Directorului General şi are în subordine următoarele departamente: Vânzări, Marketing şi Relaţii cu publicul. Directorul Comercial asigură fundamentarea şi elaborarea strategiei şi politicii comerciale a societăţii, asigură şi întreţine legăturile contractuale cu furnizorii şi clienţii, aprobă strategiile de marketing si PR .

Departamentul de Vânzări: se ocupă cu participărea la diverse licitaţii din domeniul IT, elaborarea ofertelor de servicii, elaborarea contractelor câştigate fie în domeniul privat fie în domeniul public prin intermediul licitaţiilor precum şi de promovarea acţiunilor de publicitate menite să sporească cifra vânzărilor, toate acestea făcându-se conform hotărârilor adoptate în acest sens de conducerea societăţii.

70

Departamentul de Marketing: se ocupă cu efectuarea de studii de piaţă precum studiul concurenţei, analiza preţurilor practicate pe piaţă pentru domeniul de activitate curent şi realizarea de propuneri fundamentale de modificare a preţurilor practicate de companie, întocmirea de rapoarte şi prognoze referitoare la evoluţiile importante de la nivel macroeconomic şi implicaţiile acestora asupra politicii organizaţionale a firmei şi de asemenea gestionează modul de realizare şi utilizare a bazei de date (de marketing) a firmei.

Directorul Logistic este subordonat Directorului General şi are în subordine următoarele departamente: Resurse Umane, Serviciul juridic, Serviciul administrativ. Directorul Logistic urmăreşte îndeaproape evidenţa personalului, respectarea normelor în vigoare cu privire la protecţia muncii, participă la fundamentarea cheltuielilor administrativ-gospodareşti, asigură respectarea strictă a legislaţiei şi soluţionează litigiile patrimoniale cu alte societăţi comerciale, conform prevederilor legale.

Departamentul Resurse Umane: întocmeşte toate operaţiunile referitoare la dinamica personalului (angajare, concediere, schimbarea locului de muncă, promovarea, pensionarea) şi con-lucrează cu departamentul financiar-contabil asigurând calculul drepturilor băneşti ale salariaţilor şi acordarea acestora la termenele prevăzute.

Serviciul Juridic: urmăreşte modul în care sunt respectate dispoziţiile legale şi prevederile statutului cu privire la apărarea şi gospodărirea patrimoniului societăţii, actualizează actele normative existente în societate, primeşte, difuzează şi prelucrează actele normative noi şi, de asemenea, acordă asistenţă juridică subdiviziunilor organizatorice interesate.

3.7 ACTIVITATILE BION ADVANCED SUPPORT TEAM

Compania Bion Advanced Support Team isi incepe activitatea in cadrul departamentului comercial o data cu participărea reprezentăntilor de vanzari la diverse licitatii de proiecte IT. Anterior acestor licitatii posibili clienti contracteaza diverse firme de profil si transmit către firmele interesate un anumit caiet de sarcini care reprezintă practic cerintele preliminare ale solutiei software ce se cer implementate. Acest caiet de sarcini este transmis departamentului de dezvoltare software, respectiv practicii ce elaborează soluţiile de afaceri, care urmează să ofere răspunsuri clare tuturor cerinţelor din respectivul caiet. Elaborarea răspunsurilor detaliate (cum se execută o anumită funcţionalitate, detalii legate de funcţionalităţi personalizate) se face în colaborare cu fiecare practică care va implementa ulterior respectiva soluţie. Finalitatea acestei activităţi este elaborarea unui document amplu ce va conţine prezentărea detaliată a soluţiei tehnice oferite de firma . După elaborarea acestui document, departamentul comercial va estima costul implementării soluţiei furnizate (componente hardware,

71

licenţe pentru produse software, costuri servicii, etc) şi va ataşa documentul rezultat ofertei finale care este trimisă către potenţialul client. În cazul câştigării licitaţiei se demarează o serie de activităţi care au ca scop implementarea cu succes a soluţiei tehnice propuse anterior în termenii comerciali existenţi în contractul încheiat în urma licitaţiei. Conform procedurilor de lucru din cadrul departamentului de dezvoltare software , aceste activităţi sunt:

Directorul tehnic al orgizatiei Bion, Serban Stancu ,desemnează un manager de proiect din cadrul practicii de Project Management

Directorul tehnic împreună cu managerul de proiect aleg un şef al echipei tehnice care va executa implementarea proiectului. Alegerea şefului tehnic al echipei se face în funcţie de natură proiectului şi de anvergura sa şi nu trebuie să fie neapărat un Practice Manager, astfel, pentru un proiect ce implementează o soluţie tehnică de consolidare de date la nivel de baze de date Oracle, şeful echipei tehnice poate fi un consultant din cadrul practicii Oracle care are minim trei ani experienţă în această activitate

După ce şeful echipei tehnice a fost ales, se trece la realizarea planului de proiect în care sunt trecute activităţile necesare pentru implementarea proiectului, resursele alocate (umane, tehnice, fizice) pentru rezolvarea activităţilor precum şi interdependenţele dintre acestea. După cum se poate observa, prin alocarea resurselor umane la planul de proiect se stabileşte chiar echipa tehnică care urmează să implementeze soluţia tehnică.

După implementarea efectivă a soluţiei tehnice proiectul este finalizat de obicei cu o etapă de instruire a utilizatorilor în folosirea sistemului implementat.

După ce implementarea solutiei tehnice a fost finalizata cu succes, clientul contractează în mod uzual şi un an de suport care constă de fapt în asistarea lui, contra cost, în utilizarea sistemului implementat şi rezolvarea eventualelor probleme care pot apărea. Există însă şi situaţii când în urma utilizării sistemului apăr cerinţe pentru dezvoltarea unor noi funcţionalităţi. Aceste cerinţe sunt tratâte ca activităţi individuale în cadrul planului de proiect şi în funcţie de complexitatea lor pot avea un cost propriu separat de cel aferent contractului de suport.

3.8 ACTIVITATEA FINANCIAR CONTABILĂ LA SC BION ADVANCED SUPPORT TEAM

Directorul Economic coordoneaza Departamentul Financiar-Contabil,care are rolul de a elabora şi fundamenta indicatorii financiari ai societăţii reflectaţi de bugetul de venituri şi cheltuieli, asigură organizarea şi funcţionarea normală a contabilităţii patrimoniale, asigură respectarea integrităţii patrimoniului societăţii şi ia măsuri pentru întregirea lui, întocmeşte documentele de salarizare a personalului (fluturaşii de salarii) şi întocmeşte jurnalele conturilor. Activitatea de baza la Bion Advanced Support Team este prestare de servicii in domeniul IT.

3.8.1 ORGANIZAREA SI TINEREA CONTABILITATII

72

Contabilitatea la SC Bion Advanced Support Team se tine cu ajutorul unui program computerizat autorizat SAGA. Înregistratile contabile in acest program sunt realizate de către Beatrice Ambro cu funcţia de contabil , angajat la societatii cu contract de muncă pe perioada nedeterminată. In SAGA se înregistrează toate documentele primare si justificative la data la care au fost emise.In cazul în care au loc achizitii se înregistrează la intrări facturile de cumparare , cheltuieli diverse.In cazul în care societatea realizeaza o vanzare a produsului sau se înregistrează la iesiri facturile de vanzare emise către clienti persoane juridice si persoane fizice.Chitantele incasate de la clienti persoane juridice sau fizice se înregistrează in Registrul de casa.In Jurnalul de Banca se înregistrează ordinele de plata, bilete la ordin, incasari si plati prin banca

3.8.2 ABORDAREA TEORETICA A PROBLEMATICII EVIDENŢEI CONTABILE

Principalele registre de contabilitateAceste registre au caracter obligatoriu si trebuie deţinute de orice societate.

Registrul Jurnal

In acest registru se înregistrează in mod cronologic toate operatiile economico-financiare

Operatiunile de aceeasi natură, realizate in acelasi loc de activitate (atelier, sectie etc.), pot fi înregistrate intr-un document centralizator, denumit jurnal auxiliar, care sta la baza înregistrării in Registrul- jurnal. Unităţile pot utiliza jurnale auxiliare pentru operatiunile de casa si banca, decontarile cu furnizorii, situaţia incasarii-achitarii facturilo etc. Orice inregistare in Registrul-jurnal trebuie sa cuprinda elemente cu privire la: felul, numarul si data documentului justificativ, explicatii privind operatiunile respective si conturile sintetice debitoare si creditoare, în care s-au înregistrat sumele corespunzatoare operatiunilor efectuate. Unităţile care utilizeaza jurnale auxiliare pot inregistra in Registru-jurnal sumele centralizate pe conturi, preluate din aceste jurnale.

3.8.2.1 REGISTRUL-INVENTAR

In acest registru se înregistrează toate elementele de activ si pasiv grupate in funcţie de natură lor, inventariate de unitate, potrivit legii. Se intocmeste la infiintarea unităţii, iar pe parcursul functionarii societatii, cel puţin o data pe an, cu ocazia fuziunii, divizarii sau incetarii activităţii precum si alte situaţii prevăzute de lege pe baza de inventar faptic. Elementele inventariate, se scriu într-o forma recapitulativa suficient de detaliate pentru a putea justifica continutul fiecarui post al bilanţului.Elementele de activ si de pasiv inscrise, au la baza listele de inventariere sau alte documente care justifica continutul lor. Dacă inventarierea are loc pe parcursul anului,

73

in Registrul-inventar se înregistrează soldurile existente la data inventarierii, la care se adaugă rulajele intrărilor si se scad rulajele iesirilor de la data inventarierii până la data incheierii exerciţiului financiar.

3.8.2.2 CARTEA MARE SAH

In acest registru se înregistrează lunar si sistematic, prin gruparea conturilor, mişcarea si esistenta tuturor elemetelor de activ si pasiv, la un moment dat. Este un document contabil de sinteza si sistematizeaza si contine simbolul contului debitor si al conturilor creditoare corespondente, rulajul debitor si creditor, precum si soldul contului pentru fiecare luna a anului curent. Registrul Cartea mare poate contine cate o fila pentru fiecare cont sintetic utilizat de unitate Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare. Poate fi inlocuit cu fisa de cont pentru operatiuni diverse. Editarea Cartii mari se efectuează numai la cererea organelor de control sau in funcţie de necesitatile proprii. Termenul de pastrare a registrelor este de 10 ani, arhivandu-se in unitate.

3.8.3 ORGANIZAREA CONTABILITATII IMOBILIZĂRILOR

Imobilizările corporale si necorporale, respectiv mijloacele fixe intrate in societate se înregistrează in contabilitate pe baza facturii de cumparare. Pentru Evidenţa mijloacelor fixe se folosesc urmatoarele documente:

Registrul numerelor de inventar Fisa mijlocului fix Bonul de miscare a mijloacelor fixe Procesul verbal de recepţie Procesul verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe

3.8.3.1 REGISTRUL NUMERELOR DE INVENTAR

Acest registru se întocmeşte într-un singur exemplar de către compartimentul financiar

contabil pentru atribuirea de numere de inventar imobilizărilor corporale intrate în

patrimoniu unităţii prin achiziţionarea,confecţionarea,transfer,donaţie.Numerotarea

imobilizărilor în cadrul registrului se face pe grupe de mijloace fixe, în ordinea succesivă

a numerelor. În acest scop, fiecărei grupe i se rezervă o anumită serie de numere, astfel

încât prima cifră din serie să reprezinte grupe din careface parte mijlocul fix.

74

3.8.3.2 FISA MIJLOCULUI FIX

Se întocmeşte într-u exemplar de către compartimentul financiar- contabil pentru fiecare

mijloc fix sau pentru mai multe mijloace fixe de aceeaşi valoare, care au aceleaşi cote

de amortizare şi sunt puse în funcţiune în aceeşi lună. Se completează pe baza

documentelor privind mişcarea, modernizarea sau reevaluarea mijloacelor fixe,

precum : procesul verbal de recepţie, de punere în funcţiune, bon de mişcare, proces

verbal de scoatere din funcţiune.

3.8.3.3 BONUL DE MISCARE A MIJLOACELOR FIXE

Persoana desemnată de compartimentul care dispune mişcarea mijloacelor fixe

intocmeste in doua exemplare bonul de miscare a mijloacelor fixe. Acest tip de

document serveşte ca :

document justificativ de predare- primire a mijloacelor fixe între 2 locuri de muncă

ale unităţii

document de însoţire a mijloacelor fixe pe timpul transportului de la secţia sau

subunitatea predătoare la cea primitoare.

3.8.3.4 PROCESUL VERBAL DE RECEPŢIE

se întocmeşte în 3 exemplare şi stă la baza înregistrării în contabilitate a intrărilor de

imobilizări corporale.

3.8.3.5 PROCESUL VERBAL DE SCOATERE DIN FUNCŢIUNE A MIJLOACELOR FIXE

Se întocmeşte separat pentru mijloacele fixe, obiecte de inventar în folosinţă şi bunuri

materiale aflate în gestiunea unui singur gestionar, pe baza documentaţiei prevăzute în

normele legale.

3.9 PREZENTĂREA PROGRAMULUI DE CONTABILITATEA SAGA

SAGA este un soft de contabilitate structurat pe trei module : SAGA C- pentru Evidenţa contabilă si de stocuri SAGA B-pentru Evidenţa contabilă si de stocuri destinat institutiilor bugetare SAGA PS –pentru Evidenţa contabilă in partida simpla

75

Societatea BION ADVANCED SUPPORT TEAM utilizeaza pentru Evidenţa contabilă modul SAGA C. SAGA C este o solutie care permite informatizarea activităţii contabile pentru firmele mici si mijlocii si contine:

Contabilitate financiara (fise de cont, balante, registrul jurnal, registrul inventar, bilanţ cu generarea fisierelor pentru raportare, calcul impozit pe profit, declaratiile 100, 101, 392, 094).

Imobilizări. Clienti / Furnizori (situaţii facturi, scadentar, situaţie avize de expeditie, jurnale,

declaratiile 300, 301, 390, 394). Casa (lei, valuta) / Banca (lei, valuta) / Deconturi. Salarii (cu generarea declaratiilor în format electronic si a registrului de evidenţă,

plata pe card). Producţie (inclusiv pe baza de retetar si/sau comenzi). Operatii interne cu stocuri (bonuri de consum, bonuri de predare/primire,

transferuri, inventariere etc.). Suport pentru operatiuni in valuta (intrări, iesiri, calcul diferente de curs). Urmarire pe centre de profit, situaţii grafice. Suport pentru legatura cu case de marcat in regim printer fiscal (Datecs, Euro,

Elka, Eltrade, Optimus, Samsung, Daisy, CHD).

3.10 EVALUAREA INIŢIALA SI ULTERIOARA PRIVIND IMOBILIZĂRILE CORPORALE LA SC BION ADVANCED TEAM

3.10.1 STRUCTURA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

Societatea Bion Advanced Support Team dispune la data de 01.04.2012 de

urmatoarele imobilizări corporale:

Nr Denumire mijloc fix Cantitate Valoare Total

1 Laptop 2 2800 5600

2 Imprimanta 1 2500 2500

3 Mobilier 1 2800 2800

4 Autovehicul 2 25000 50000

Aceste imobilizări au fost achiziţionate si date in funcţiune la 01.04.2014 si a fost

stabilită durată de amortizare la 4 ani prin metoda liniara.

76

Situaţia imobilizărilor corporale existente în societate la 31 decembrie 2011 este

următoarea:

3.10.2 SITUAŢIA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE -VALORI BRUTE

Elemente Situaţie

iniţială

Creşteri Reduceri-

totale

Reduceri-

dezmembrări

Sold final

(mii lei)

Echipamente

tehnologice

8100 - - 8100

Mijloace de transport 50000 9000 - - 59000

Alte mijloace fixe 2800 - - 2800

Total imobilizări

corporale

60900 9000 - - 69900

3.10.3 SITUAŢIA AMORTIZĂRILOR IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

Elemente Sold iniţial Amortizare in

cursul anului

Amortizare

aferentă imob

scoase din

Evidenţa

Amortizare la sfârşitul

anului (mii lei)

Echipamente tehnologice şi

mijloace de transport

0 9683 - 9683

Alte mijloace fixe 0 467 - 467

Total 0 10150 - 10150

77

3.11 PRINCIPALELE OPERATII DE INTRARE SI IEŞIRE A IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA SC BION ADVANCED SUPPORT TEAM

Societatea Bion Advanced Support Team isi desfasoara activitatea în

conformitate cu O.M.F.P nr. 3055/2009.

Evaluarea imobilizărilor la intrare se face la valoarea de intrare, care se

stabileşte astfel:

imobilizările corporale achiziţionate cu titlu oneros se evaluează la valoarea de

achiziţie denumită cost de achiziţie;

Evaluarea imobilizărilor corporale cu ocazia inventarierii se face la valoarea

actuală sau de utilitate a fiecărui element, denumită valoare de inventar.

Evaluarea imobilizărilor corporale la incheierea exerciţiului se face la valoarea de

intrare în patrimoniu, respectiv valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele

inventarierii.

Operaţiile de intrare şi ieşire a imobilizărilor corporale în şi din unitate sunt:

achiziţie cu titlu oneros;

închirierea mijloacelor fixe;

leasing financiar;

creşterea valorii contabile prin modernizare;

casarea mijloacelor fixe;

cedarea imobilizărilor corporale;

3.11.1 CONTABILIZAREA INTRĂRILOR DE IMOBILIZĂRI CORPORALE

78

3.11.1.1 ACHIZIŢIE

Societatea Bion Advanced Support Team achizitioneza la data de 4.01.2012 un

server in valoare de 10000 lei , tva 24%

Înregistrarea imobilizării se face pe baza facturii de achiziţie, in programul de

contabilitate SAGA .

Nota contabilă privind achiziţia serverului :

% = 404 12400 mii lei

2131 10000 mii lei Furnizori de imobilizări

“Echipamente imobilizări”

tehnologice”

4426 2400 mii lei“TVA deductibilă”

La data de 7.01.2012, societatea achizitioneaza mobilier în valoare de 4200 mii

lei, cheltuielile cu transportul mobilierului 204 mii lei, TVA 24%

Nota contabilă privind achiziţia mobilierului

% = 404 5461 mii lei

214 4404 mii lei Furnizori de imobilizări

“Mobilier, apăratura,imobilizări

si alte active”

4426 1057 mii lei“TVA deductibilă”

Societatea achizitineaza la data de 24.02.2012 prin leasing financiar 2

autoturisme în valoare de 25000 mii lei bucata.

Nota contabilă

79

213”Instalaţii tehnice, mijloace = 167 “Alte împrumuturi 50000

de transport,animale si plantatii“ şi datorii asimilate”

3.11.1.2 INVESTITIE IN VEDEREA MODERNIZARII UNEI IMOBILIZĂRI CORPORALE

Se efectuează investiţii pentru un mijloc de transport cu valoarea contabilă de intrare de

25000 mii lei , durată normală de folosinţă 4 ani, amortizare înregistrată 4167 lei,

investiţie ce are ca efect creştere duratei normale de folosinţă cu un an; investiţia este

în valoare de 9.000 mii lei şi este efectuată de o firmă specializată.

Se înregistrează factura emisa de firma specializata

Nota contabilă

% = 404 “Furnizori de imobilizări” 11160 lei

2313 9000 lei

“Alte imobilizări imobilizări”corporale”

4426 “TVA deductibila” 2160 lei

Se receptioneaza lucrarea de modernizare terminata

Nota contabilă

2133 = 2313 9000 lei

“Mijloace de “Alte imobilizări

80

transport” corporale”

3.11.2 CONTABILITATEA IEŞIRILOR DE IMOBILIZĂRI CORPORALE LA SOCIETATEA BION ADVANCED SUPPORT TEAM

3.11.2.1 CASARE

Societatea decide la 25.06.2012 casarea unui autovehicul receptionat la 01.04.2011 a

carui valoare contabilă este de 25000 lei. Amortizarea înregistrată până la aceasta

data este 7293 lei.

% = 2133

“Mijloace de transport” 25000 lei

2813 ”Amortizarea instalaţiilor 7293 mijloacelor de trasport animalelor si plantaiilor”

6811

“Cheltuieli de exploatare 17707

privind amortizareaimobilizărilor”

3.11.2.2 VANZARE

Societatea Bion Advanced Support Team decide la 31.07.2012 vânzarea unei

imprimante achiziţionate la 1.04.2011 la pret de 2300 , TVA 24%, valoarea contabilă de

intrare a imprimantei fiind 2500 lei, amortizare înregistrată 781 lei

81

Nota contabilă pentru vânzarea propriu-zisăa imprimantei :

461 = % 2852 lei

“Debitori diverşi” 7583 2300 lei “Venituri din vânzarea

activelor şi alte operaţii de capital ”

4427 “TVA colectată” 552 lei

După vânzarea imprimantei se descarca gestiunea

Nota contabilă

% = 2131 2500 lei “Echipamente tehnologice” 2813 “Amortizarea tehnologice” 781 leiechipamentelortehnologice”

1719 lei6583 “Cheltuieli privindactivele cedate şi alte operaţii de capital”

3.12 PROBLEME DE CALCUL SI CONTABILIZARE A AMORTIZĂRII IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA SC.BION ADVANCED SUPPORT TEAM SRL

82

Societatea Bion Advanced Support Team utilizează metoda liniară de amortizare a

imobilizărilor corporale.

Amortizarea se calculează şi se înregistrează din luna următoare intrării în patrimoniul

societăţii a imobilizării corporale supuse amortizării.

Amortizarea liniara se calculează după formula :

Vi x Na=Ala si Na=100/t

Vi=valoare contabilă iniţiala

Na=norma de amortizare

t=durată normala de funcţionare

Ala=amortizarea liniara anuala

Contabilizarea şi calculul amortizării imobilizărilor corporale

Se calculează amortizarea aferentă serverului achiziţionat la 04.01.2012 o valoare

contabilă de intrare 10 000 lei, durată normală de funcţionare 4 ani.

Calculul amortizării liniare

Norma de amortizare este : 100/4=0.25

Amortizarea anuala este : 10000lei x 0.25=2500

Amortizarea liniara lunara este : 2500/12=208

Calculul amortizării pentru anul în care serverul a fost achiziţionat

Serverul a fost achiziţionat pe 4.01.2012 ,Aşadar va inregistra amortizare începând din

februarie 2011 pana in ianuarie 2016.

Amortizarea aferentă anului 2012 se va calcula astfel:

10000x11/12x0.25=2292 lei

83

Contabilizarea amortizării

6811 = 2813 2292 mii lei“Cheltuieli de “Amortizarea exploatare privind echipamenteloramortizarea imobilizărilor” tehnologice”

Calculul amortizării autoturismelor intrate prin leasing financiar in valoare de

50000,durată contractului de leasing 4 ani, durată amortizării 4 ani

Calculul amortizării lunare:

amortizarea lunară = 50000 x0.25/12 = 1042 lei

Contabilizarea amortizării

6811 = 2813 1042 lei

“Cheltuieli de “Amortizarea exploatare privind mijloacelor de transport”amortizarea imobilizărilor”

Amortizarea aferentă mijlocului de transport la care s-au efectuat investiţii care i-au

crescut valoarea cu 9000 lei şi i-au majorat durată normală de funcţionare cu un an.

Calculul amortizării lunare

Valoare contabilă de intrare = 25000 mii lei

Amortizare înregistrată = 4167 lei

Valoare netă contabilă = 20833 mii lei

84

Durată normală de funcţionare = 4 ani

Durată normală de funcţionare rămasă = 3

Valoarea investiţiei = 9000 mii lei

Durată normală de funcţionare după investiţie = 4 ani

Amortizare lunară = (20833 + 9000)x0.25/12 = 622 lei

Contabilizarea amortizării

6811 = 2813 622 lei

“Cheltuieli de “Amortizarea exploatare privind mijloacelor de transport”amortizarea imobilizărilor”

3.13 EVALUAREA PRIVIND IMOBILIZĂRILE CORPORALE ÎN SITUAŢIILE FINANCIARE ŞI ANALIZA ACESTORA.

În conformitate cu IAS 16 ”Imobilizări corporale”, o întreprindere trebuie să

prezinte în situaţiile financiare următoarele informaţii pentru fiecare clasă de imobilizări

corporale;

bazele de evaluare folosite în determinărea valorii contabile brute;

metodele de amortizare;

duratele de viaţă utile sau ratele de amortizare folosite;

valoarea contabilă brută şi amortizarea cumulată la începutul şi la sfârşitul

perioadei;

reconcilierea valorii contabile la începutul şi sfârşitul perioadei, menţionându-se:

intrările;

85

cedările;

achiziţiile din combinări de întreprinderi;

creşterile sau diminuările din reevaluări;

amortizarea;

diferenţele de curs valutar;

alte mişcări valorice;

politicile contabile privind costurile estimate de restaurare a amplasamentului

imobilizărilor corporale;

evidenţa activelor gajate sau ipotecate;

valoarea cheltuielilor cu imobilizările corporale;

valoarea angajamentelor privind achiziţionarea de imobilizări corporale;

dacă imobilizările corporale sunt exprimate în valori reevaluate, se prezintă

informaţii despre:

baza folosită în reevaluare;

data intrării în vigoare a reevaluării;

cine a efectuat reevaluarea;

natură oricăror indici folosiţi la determinărea costului de înlocuire; şi

surplusul din reevaluare;

Utilizatorii situaţiilor financiare consideră ca fiind relevante următoarele informaţii:

valoarea contabilă a mijloacelor fixe aflate temporar în conservare;

valoarea contabilă brută a activelor integral amortizate şi care sunt încă în

folosinţă;

86

valoarea contabilă a imobilizărilor corporale scoase din folosinţă şi care sunt

ţinute cu scopul de a fi cedate;

dacă se aplică tratamentul contabil de bază, valoarea justă a imobilizărilor

corporale, atunci când aceasta diferă semnificativ de valoarea contabilă;

3.13.1 INDICATORI PRIVIND IMOBILIZĂRILE CORPORALE ÎN SITUAŢIILE FINANCIARE; DETERMINĂREA ŞI ANALIZA LOR

Analiza dinamicii, structurii şi stării imobilizărilor corporale

Dinamica imobilizărilor corporale se analizează pe baza indicatorilor:

modificarea absolută a imobilizărilor corporale, stabilită pe baza formulei:

∆ fI =fi1-fi0 ; ∆ F =F1-F0

unde:

fI = valoarea imobilizărilor corporale din categoria “i”

F =valoarea imobilizărilor corporale totale

modificarea relativă a imobilizărilor corporale

∆ f(%) =(fi1-fi0)*100 /fi0 sau ∆ F(%)=(F1-F0)*100 /F0

coeficientul intrărilor de imobilizări corporale

Ki=I*100/F ,

unde I reprezintă intrările de imobilizări corporale.

coeficientul ieşirilor de imobilizări corporale

Ke=E*100/F,

87

unde E reprezintă ieşirile de imobilizări corporale.

coeficientul mişcării globale a imobilizărilor corporale

Kg=(I+E)/F

Valoarea acestor indicatori se judecă în strânsă corelaţie cu evoluţia cifrei de

afaceri şi cu faza de maturitate a întreprinderii. Devansarea imobilizărilor corporale de

către ritmul cifrei de afaceri constituie expresia folosirii eficiente a imobilizărilor

corporale disponibile pentru întreprinderile aflate în faza de maturitate. Faza de demaraj

sau creştere poete justifica devansarea ritmului cifrei de afaceri de către cel al

imobilizărilor corporale.

Analiza structurii imobilizărilor corporale presupune o investigare a modului de

organizare internă a acestora şi a interacţiunii dintre elementele lor componente. În

analiză se foloseşte următorul indicator:

coeficientul de structură pe categorii de imobilizări corporale:

Ks=fi*100/F

Acest indicator defineşte locul fiecărei categorii în totalul imobilizărilor corporale.

Starea activelor fixe se precizează cu ajutorul următorului indicator:

gradul de uzură, care se stabileşte pe total active fixe şi pe categorii, la începutul

şi sfârşitul perioadei, conform relaţiei:

Grad Uzură= amortizarea cumulată a activelor fixe / valoarea de Inventar

Cu cât valoarea gradului de uzură se reduce ( ca efect al reparaţiilor capitale

efectuate la timp şi calitativ), starea activelor fixe se îmbunătăţeşte;

88

Analiza utilizării potenţialului tehnic( activelor fixe)

O asemenea analiză vizează utilizarea extensivă şi intensivă a activelor fixe

corporale pe de o parte şi reflectarea acestora în indicatorii de performanţă ai

întreprinderii.

În analiza pentru aprecierea utilizării timpului de lucru al echipamentului

industrial, se folosesc următorii indicatori:

gradul de programare şi folosire a fondului de timp calendaristic;

gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil.

Pentru determinărea acestor indicatori se folosesc modelele:

Tmax = Tc - (T01 + T0t + Trp)

T1 = Tmax – Tn

Tn = Tn(1) + Tn(2) + Tn(3) +…+ Tn(n)

în care:

Tc = fondul de timp calendaristic;

Tmax = Fondul de timp maxim disponibil;

T1= fondul de timp efectiv lucrat;

T01= fondul de timp aferent opririlor legale;

T0t= fondul de timp aferent opririlor tehnologice;

Trp = fondul de timp aferent reparaţiilor programate;

Tn = fondul de timp neutilizat (1,2,3,…n = cauze).

89

Indicatorii amintiţi se determină după următoarele relaţii:

- gradul de programare a fondului de timp calendaristic

Gp = Tmax / Tc

- gradul de folosire a fondului de timp maxim disponibil

Gmax = T1 / Tmax

- gradul de folosire a fondului de timp calendaristic

Gf = T1 / Tc

Acest lucru se poate analiza la nivelul echipamentului industrial, pe grupe de

utilaje sau la nivelul fiecărui utilaj industrial.

În condiţiile prelucrării automate a datelor, se creează posibilitatea ca centrele de

supraveghere şi reglare să ofere informaţii imediate şi exacte a acestor indicatori şi

cauzele care au determinăt neîncadrarea folosirii timpului de lucru al utilajelor în

parametri stabiliţi.

Cerinţa este ca gradul de folosire a timpului de lucru să fie cât mai aproape de

cel maxim disponibil, întrucât se va concretiza favorabil în volumul producţiei executate

atât cantitativ cât şi calitativ.

Cauzele frecvente care determină utilizarea incompletă a fondului de timp maxim

disponibil sunt: defectele mecanice şi electrice, lipsa de materiale, lipsa de comenzi,

prelungirea timpului pentru reparaţii e.t.c.

Folosirea extensivă a activelor fixe corporale presupune şi respectarea regimului

schimbărilor în stabilirea căruia trebuie să se aibă în vedere restricţiile legale de

90

desfăşurare a producţiei, de randament, de economicitate în consumul energiei

etc.

De asemenea, se urmăresc aspectele legate de gradul de folosire a parcului de

inventar.

3.13.2 DATE ŞI INFORMAŢII PRIVIND IMOBILIZĂRILE CORPORALE ÎN SITUAŢIILE FINANCIARE ALE SOCIETĂŢII COMERCIALE TOPOCADS.R.L. BUZĂU. ŞI ANALIZA ACESTORA

3.13.2.1 ANALIZA DINAMICII IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

Dinamica imobilizărilor corporale se prezintă astfel:

Elemente 2011 2012 Diferenţe

absolute

Diferenţe

relative (%)

Echipamente tehnologice 8100 15600 7500 92.59

Mijloace de transport 50000 75000 25000 50

Alte imobilizări corporale 2800 7204 4404 157,28

Total 60900 103104 36904 299.87

91

Alte im

obiliza

ri co

rpora

le

Echip

amen

te teh

nologic

e

Mijl

oace d

e tra

nsport

01000020000300004000050000600007000080000

Sum of 2011 Sum of 2012

Denumire coeficient Formulă calcul Valoare

(%)

Coeficientul intrărilor Intrări/Imobilizări corporale 0,57

Coeficientul ieşirilor Ieşiri/Imobilizări corporale 0,245

Coeficientul mişcării globale (Intrări + Ieşiri) /Imobilizări corporale 0.82

Pe total imobilizările corporale au crescut în 2012 faţă de 2011 cu 36904 lei

adică de 35,79 ori, dar această creştere a fost influenţată pozitiv de creşterea

echipamentelor tehnologice cu 7500 lei a altor imobilizări corporale cu 4404 mii lei, si a

mijloacele de transport cu 25000.

3.13.2.2 ANALIZA STRUCTURII IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

92

Elemente

2011

(LEI)

Pondere

(%)

2012

(LEI)

Pondere

(%)

Echipamente tehnologice 8100 13,30 15600 15,95

Mijloace de transport 50000 82,10 75000 76,68

Alte imobilizări corporale 2800 4,60 7204 7,37

Total imobilizări corporale 60900 100,00 97804 100,00

5%13%

82%

AN 2011

Alte imobilizări corporaleEchipamente tehnologiceMijloace de transport

93

7% 16%

77%

AN 2012

Alte imobilizări corporaleEchipamente tehnologiceMijloace de transport

În totalul imobilizărilor corporale cea mai mare pondere o au mijlocele de

transport care deţin în 2012 aproximativ 77 % din totalul imobilizărilor corporale, urmate

de echipamentele tehnologice care deţin o pondere de aproximativ 16% din totalul

imobilizărilor. Celelalte imobilizări corporale deţin doar 7% în totalul imobilizărilor.

3.13.2.3 ANALIZA STĂRII IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

Analiza stării imobilizărilor corporale se realizează cu ajutorul indicatorului gradul

de uzură care la societatea Bion Advanced Support Team înregistrează în 2011

valoarea de 0,16 iar în anul 2012 a înregistrat o valoare de 0,19 ceea ce arată faptul că

mijloacele fixe au îmbătrânit.

Analiza utilizării extensive a utilajelor

Indicatori 2011 2012

Fondul de timp calendaristic (Tc) (zile) 366 365

Fondul de timp maxim disponibil (Tmax) (zile) 258 254

Fondul de timp efectiv lucrat (T1) (zile) 244 235

Gradul de programare a fondului calendaristic (Gp) 0,69 0,70

Gradul de folosire a fondului de timp maxim disponibil 0,57 0,91

Gradul de folosire a fondului de timp calendaristic 0,67 0,64

94

Gradul de folosire a fondului de timp calendaristic este apropiat ca valoare de

gradul de folosire a fondului de timp maxim disponibil ceea ce s-a concretizat favorabil

în volumul al lucrărilor executate utilizând capăcitatea la maxim a utilajelor din dotarea

societăţii, lucrări executate atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ.

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

In vederea alinierii contabilitatii românesti la normele internaţionale în ceea ce privesc

imobilizările corporale, legiuitorul român (Ministerul Finanţelor Publice) a emis şi

rectificat o serie de legi şi ordonanţe cu privire la definirea şi recunoaşterea activelor şi

a imobilizărilor corporale şi evaluarea acestora.

Din aceste norme subliniem ceea ce este important, si anume că un activ

reprezintă un bun economic (resursă controlată de întreprindere), provenit din operaţii

trecute şi susceptibile să genereze avantaje economice viitoare.

Aşa cum prevede norma IAS 16 ”Imobilizări corporale”, imobilizările corporale

sunt deţinute de o întreprindere pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau în

prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri

administrative şi este posibil a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade.

Investiţiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, luate cu chirie sau în locaţie

de gestiune, se înregistrează în contabilitatea societăţii care le-a efectuat.

În ceea ce priveşte evaluarea iniţială şi ulterioară a imobilizărilor corporale,

aceasta constă în asocierea unui sistem de costuri, preţuri, tarife şi valori la elementele

95

patrimoniale exprimate cantitativ aceasta presupunând alegerea unei anumite baze de

evaluare.

Evaluarea se poate realiza fie la data intrării în patrimoniu şi atunci imobilizările

corporale se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare

(valoarea contabilă) care se stabileşte în funcţie de modalitatea intrării în patrimoniu a

imobilizărilor corporale.

Imobilizările corporale aduse ca aport la capitalul social sau deţinute cu titlu

gratuit se înregistrează în contabilitate la valoarea de utilitate în funcţie de preţul pieţei.

Imobilizările corporale procurate cu titlu oneros se înregistrează la valoarea de

achiziţie denumită cost de achiziţie.

Imobilizările corporale produse în unitatea patrimonială, la costul de producţie.

Evaluarea elementelor patrimoniale se evaluează cu ocazia inventarului la

valoarea actuală (de utilitate) denumită valoare de inventar ce se stabileşte în funcţie de

utilitatea bunului în unitate.

Evaluarea la încheierea exerciţiului, se reflectă în bilanţul contabil la valoarea de

intrare în patrimoniu (valoarea contabilă corectată cu rezultatele inventarierii).

Evaluarea la data ieşirii din patrimoniu se evaluează şi se descarcă din gestiune

la valoarea lor de intrare.

Potrivit legislaţiei în vigoare (Norma IAS 16), evaluarea iniţială a imobilizărilor

corporale se realizează fie la valoarea de achiziţie denumită cost de achiziţie (când

imobilizările sunt procurate cou titlu oneros), fie la cost de producţie (când imobilizările

corporale sunt produse în regie proprie).

Evaluarea ulterioară recunoşterii iniţiale se referă la faptul că o imobilizare

corporală trebuie prezentătă la costul său, diminuat cu amortizarea cumulată aferentă şi

orice pierderi cumulate din depreciere, în conformitate cu aplicarea tratamentului de

bază.

96

Majoritatea imobilizărilor corporale se degradează cu timpul, ca drept urmare s-a

apreciat că utilitatea imobilizărilor corporale trebuie diminuată folosind diferite metode

de amortizare. Amortizarea corectează valoarea imobilizării.

Potrivit Legii nr. 15, ca metode de amortizare folosite distingem:

Amortizarea liniară se referă la repartizarea uniformă a valorii de intrare a

mijloacelor fixe , pe toată durată de funcţionare.

Amortizarea degresivă folosită în România are în vedere multiplicarea cotelor de

amortizare liniară cu unul din coeficienţii următori: 1,5 ( cu DU între 2 şi 5 ani), 2,0 (cu

DU între 5 şi 10 ani), 2,5 (cu DU peste 10 ani).

.

Amortizarea accelerată constă în includerea în primul an de funcţionare, în

cheltuielile de exploatare, a unei amortizări de pînă la 50% din valoarea de intrare a

imobilizării respective. Amortizările anuale pentru exerciţiile următoare sunt calculate la

valoarea rămasă de amortizat, după regimul liniar, prin raportarea la numărul de ani de

utilizare rămaşi.

Reevaluarea imobilizărilor corporale potrivit normelor în vigoare, constă în

schimbarea valorii contabile brute cu valoarea justă (valoare de piaţă).

Rezultatul reevaluaării se înregistrează în bilanţ cu ajutorul contului „105 –

Rezerve din reevaluare”. Dacă rezultatul reevaluării este o creştere (Vj > VCN) atunci

se înregistrează o creştere a rezervei din reevaluare. Dacă rezultatul reevaluării este o

descreştere (Vj < VCN) atunci se înregistrează o diminuare a rezervei din reevaluare cu

minimul dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii, iar eventuala diferenţă

se înregistrează ca o cheltuială.

În capitolul trei, am realizat un studiu de caz referitor la evaluarea iniţială şi

ulterioară a imobilizărilor corporale la o societate comercială unde am încercat să

identific modul de evaluare utilizat de aceasta. Fiind o societate de prestări servicii are

ca principal obiect de activitate, activitatea de consultanta in tehnologia informatiei,

97

inginerie şi alte servicii tehnice.Tinerea evidenţei contabile se realizează cu ajutorul unui

program de contabilitate, program care are în componenţa sa in meniul Operatii

submeniul „Imobilizări”, care permite gestionarea imobilizărilor corporale si necorporale

ale societatii.Conţine clasificaţia mijloacelor fixe, pentru imobilizările corporale,

permiţând calculul automat al amortizării acestora. Ecranul submeniului „Imobilizări”

contine trei pagini:

Lista imobilizărilor pentru adaugărea, modificarea sau stergerea

imobilizărilor

Modernizari/Reevaluari/Suspendari/Plan amortizare pentru operatiile care

au loc asupra imobilizărilor si vizualizarea planului de amortizare

Registru imobilizărilor pentru generarea registrului

Metoda de calcul a amortizării este cea a calculului liniar sau accelerat.

Acest program are şi opţiunea de listare a rapoartelor referitoare la imobilizările

corporale înregistrate în cursul lunii, anului.

Societatea comercială utilizează ca metodă de amortizare – metoda amortizării liniare.

Cred că această metodă practicată de societate asigură calculul unei mărimi raţionale şi

economice a amortizării anuale.

Pentru a analiza dinamica şi structura imobilizărilor corporale din situaţiile financiare ale

societăţii, am recurs la informaţiile din analiza economico – financiare studiată în anul

precedent. În urma analizei dinamice am constatât o creştere a valorilor imobilizărilor

corporale înregistrate în anul 2012 faţă de 2011 cu aproximativ 36904 lei, această

creştere s-a produs datorită achiziţionării unui server, leasingului pentru achiziţia

autoturismelor, această creştere se mai poate datora şi diminuării valorii amortizate a

celorlalte imobilizări corporale.

Analiza structurală presupune calculul ponderilor imobilizărilor corporale în total

imobilizări. Cea mai mare pondere înregistrată în anul 2012 o deţin echipamentele

tehnologice de 76,68 %, pondere realizată datorită achiziţiilor de imobilizări corporale.

98

În această lucrare am încercat să scot în evidenţă importanţa evaluării unui activ

folosindu-mă de cunoştinţele acumulate pe parcursul celor patru ani de studiu şi din

materialele didactice avute la dispoziţie

http://contabilul.manager.ro/a/2661/ieşirea-imobilizărilor-corporale.htmlt

Pag 59

http://www.scrigroup.com/afaceri/contabilitate/Scoaterea-din-funcţiune-si-cas21329.php

http://www.contzilla.ro/deprnceecierea-activelor-imobilizate/

http://tribunaeconomica.ro/blog/?p=555 important

http://legestart.ro/monografie-contabilă-privind-realizarea-unei-construcţii-in-regie-proprie/

http://contabilul.manager.ro/a/148/monografie-pentru-sectorul-zootehnic.html

http://contabilul.manager.ro/a/2725/amortizare-contabilă_amortizare-fiscala.html

http://contabilul.manager.ro/a/327/25-regimuri-de-amortizare.html

http://contabilul.manager.ro/a/2747/aspecte-contabile-privind-cedarea-imobilizărilor-corporale.html

http://referategratuit.blogspot.ro/2013/02/contabilitatea-terenurilor.html Foarte important

3.14 ASEMANARI SI DEOSEBIRI ÎNTRE REGLEMENTĂRILE NATIONALE PRIVIND DEPRECIEREA SI IAS 36

99

Între reglementările nationale si IAS 36 poate fi constatâta diferenţă, determinată de utilizarea unor concepte diferite si anume , valoarea de inventar in cazul normelor nationale, respectiv valoare recuperabila in cazul normelor internaţionale, ambele comparate in vederea determinării deprecierii cu valoare contabilă netă a activului. Din cele prezentăte in continuare, insa, vom observa ca valoarea de inventar in acceptiunea normelor nationale nu coincide cu valoarea recuperabila in acceptiunea IAS 36.

Trebuie subliniat faptul ca nu este intotdeauna necesar sa se determine atât valoarea justă netă cat si valoarea de utilizare a imobilizării, pentru ca atunci când oricare dintre cele doua valori depaseste valorea contabilă a imobilizării , rezulta ca imobilizarea nu este depreciata, estimarea celeilalte valori nefiind necesare.

IAS 36, defineşte valoarea justă minus costurile de vanzare, ca fiind valoarea care poate fi obtinuta din vânzarea unei imobilizări, in cazul unei tranzacţii desfaurate in conditii obiective între parti interesate, mai puţin costurile de cedare.

Valoarea de utilizare reprezintă valoarea actualizata a fluxurilor de trezorerie preconizata sa se obtina de la un activ.

Valoarea de utilizare se calculează pe de o parte prin estimarea fluxurilor viitoare de trezorerie , iar pe de altă parte, determinărea valorii actualizate a acestor fluxuri prin aplicarea unei rate de actualizare corespunzatoare.

Facând comparatie între cele doua valori specifice normelor internaţionale, valoarea justă si valoarea de utilizare cu valoarea de inventar specifica reglementărilor nationale, observam anumite similitudini între valoarea justă si cea de inventar ,aceasta din urma presupunand criterii oarecum asemanatoare de estimare (preţul pieţei, utilitate, valoarea activului). Valoarea de utilizare insa specifica normelor internaţionale nu are echivalent reglementările nationale.

Ratele de actualizare trebuie sa reflecte evaluarile curente de piaţa cu privire la valoarea in timp a banilor si riscurile specifice activelor pentru care estimările viitoarelor fluxuri de trezorerie nu au fost ajustăte

In cazul în care valoarea recuperabila a unui activ este mai micădecât valoarea contabilă netă , valoarea contabilă netă va fi redusa până la nivelul valorii recuperabile, ceea ce echivaleaza cu o reducere din depreciere.

Se poate constata o apropiere a tratamentelor contabile prevăzute de cele doua referentiale in sensul ca prin contabilizarea cheltuielilor ca expresie a deprecierii constatâte valoarea contabilă netă este adusa la nivelul valorii recuperabile in cazul IAS 36, respectiv a valorii de inventar in cazul reglementărilor nationale.

Potrivit IAS 36, unitatea generatoare de numerar a unui activ, este cel mai mic grup identificabil de active, care include activul avut in vedere si care generează intrări de numerar in mare măsură independente de intrările de fluxuri de trezorerie generate de alte active sau grupuri de active. Acest concept este sfecific doar IAS 36 si nu are echivalent in cadrul normele nationale, iar modalităţile de identificare ale acestora, precum si stabilirea pierderilor din depreciere aferente , reprezintă elemente particulare

100

ale standardului amintit , care se fundamenteaza in cea mai mare măsură pe rationamentul profesional.

101