Numele, prenumele:_______________________________

Lucrarea de laborator nr.3la Morfologia limbii române

1. Identificaţi substantivele din următoarele enunţuri. 1. Autorul rămâne mereu un nume pe o carte. Intrat în vitrina imaginaţiei, devine un personaj. 2. Odată, vara, pe aproape de moşi, mă furişez din casă şi mă duc ziua în amiaza mare la moş Vasile, fratele tatei cel mai mare, să fur nişte cireşe. (Ion Creangă) 3. În liniştea de afară, au început să cadă primii fulgi de nea şi bunicul, punîndu-şi ochelarii, citeşte cu voce tare întregii familii un pastel de Vasile Alecsandri. 4. În gimnaziul „Alecu Donici”din Fălticeni am intrat cu obişnuita mea sfială. (Ion Creangă)

1.1 Ce trăsătură comună au toate substantivele, deşi au valori sematice diferite? Substantivul este partea de vorbire flexibilă, care se declină şi denumeşte obiecte în sens foarte larg,

adică fiinţe, lucruri, fenomene, acţiuni, stări, însuşiri, relaţii. (Gramatica Academică a limbii române) Substantivul este partea de vorbire flexibilă care denumeşte obiecte cu sens larg al acestui termen;

fiinţe, lucruri (concrete), fenomene, acţiuni, stări, însuşiri, relaţii”. (Mioara Avram “Gramatica pentru toţi”) Substantuvul este partea de vorbire flexibilă care denumeşte obiecte în sens larg, concretizate în fiinţe

umane, lucruri, fenomene ale naturii, acţiuni, însuşiri, relaţii etc.(Dumitru Bejan “Gramatica limbii române”)

1.2 Subliniaţi cu o linie substantivele comune şi cu două linii substantivele proprii din textul:Irina locuieşte în oraşul Cluj-Napoca în cartierul Mănăştur. În această vară a fost la bunici în

comuna Bistra. Ea s-a împrietenit cu multe fete din localitate: Ioana, Roxana, Ioana şi Andreea.În zilele însorite mergeau împreună pe malul râului sau prin pădurea din apropiere.

2. Identificaţi locuţiunile substantivale din textele de mai jos şi indicaţi funcţia lor sintactică.1. „Ei! parcă nu mai am ţinere de minte (nume predic) ca să-şi povestesc toate năzdrăvăniile

copilăriei.” „Cu mare părere de rău (compl direct ), trebuie să constat că aducerile-aminte (compl direct )te-au copleşit”. 2. „Atunciea, deşiîi fugeau ochii deatîtea străluciri, se uită mai cu băgare de seamă (complem, mod).” (Ion Creangă) 3.”Nu mai putea bietul om de părere de bine (complem, circ, cauza)că găsise şi el cu cine să mai schimbe o vorbă (comple, indir)”(G.Teodorescu)

3. Derivaţi locuţiuni substantivale de la îmbinările propuse.A creşte animale -creşterea animalelor a depune flori –depunere de floriA cultiva sfeclă- cultivarea sfeclei a uita de sine- uitare de sineA şti carte - ştiutor de carte sigur de sine- încrezut în sineA pune în mişcare - punerea în mişcare plin de conţinut - A trece în revistă – trecerea în revistă

4. Caracterizati substantivele din enunţurile date după categoriile lexico-gramaticale. 1.”Galbenă e toamna ca un felinar, Parcurile toate sânt acum în zdrenţe...” (Al.Robot)Toamna- subst., g.fem., nr. sing, c.Nun felinar- subst., g.neutr., nr. sing, c.AParcurile- subst., g.neutr., nr. plur, c.Nîn zdrenţe- subst., g.fem., nr. plur., c.A

2. „În aceeaşi limbă toată lumea plînge, În aceeaşi limbă plînge un copil...” (Gr.Vieru)Limbă- subst., g.fem., nr. sing, c.ALumea- subst.,colect., g.fem., nr. singular cu înţeles de plural, c.Nun copil- subst., g.masc., nr. sing, c.N

3. „Luna pe cer trece aşa-sfîntă şi clară... „ (M.Eminescu)Luna- subst., g.fem., nr. singularia tantum (planetă), c.Npe cer- subst., g.neutr., nr. sing, c.A.

4. Limba, părinţii, neamul în care ţi-e dat să te naşti nu le poţi alege, le primeşti ca ceva săvîrşit fără participarea ta. (L.Lari)

Limba- subst., g.fem., nr. sing, c.NPărinţii- subst., g.masc., nr. plur, c.NNeamul- subst., g.neutr., nr. sing, c.NParticiparea - subst., g.fem., nr. sing, c.A

5.Caracterizaţi categoria genului la substantive. Prezentaţi mijloacele de marcare a genului.Categoria gramaticală a genului

• Categoria genului la substantive s-a constituit cîndva pe baza genului natural al fiinţelor (sexului).• În limba română contemporană la baza categoriei genului stă categoria animat/inanimat.• Categoria genului la substantivele animate se determină în baza genului (sexului) natural, astfel sînt de

gen masculin – fiinţele de sex bărbătesc; feminin – fiinţele de sex feminin. De ex.: mamă, bunică, soră – feminin; tată, bunel- masculin.

• Pe lîngă aspectul lexical la substantivele animate se ia în consideraţie şi forma gramaticală.• Genul substantivelor inanimate se determină numai în baza semnelor morfologice, constituind o

categorie pur gramaticală.Substantive masculine

• Sînt de genul masculin substantivele nume de fiinţe de sex bărbătesc, precum şi nume de lucruri care prin tradiţie sau prin analogie sînt socotite ca masculine. La singular sînt însoţite de un la pural de doi.Grupe semantice (după înţeles). Masculinele denumesc:

- Fiinţe umane de sex masculin: om, băiat, elev, Ion;- Profesiuni practicate de bărbaţi: chelner, macaragiu;- Fiinţe animale de acelaşi sex: cîine, iepure, Grivei;- Arbori: fag, stejar, ulm;- Plante şi flori: ardei, bostan, cartof, bujor;- Lucruri: burete, perete, sac;- Luni: ianuarie, februarie;- Monede: ban, dolar, franc, ien;- Litere: a, b, c;- Note muzicale: do, re, mi;- Cifre substantivale (substantivate): (un) doi, (un) trei;- Localităţi: Bucureşti, Iaşi;- Munţi: Carpaţi, Budegi;

Genul feminin• Sînt de genul feminin numele fiinţelor de sex femeiesc, şi numele lucrurilor care prin tradiţie sau prin

analogie sînt considerate ca feminine. La singular sînt însoţite de o la pural de două.Grupe semantice (după înţeles). Femininele denumesc:- Fiinţe umane de sex feminin: doamnă, fată, Ana;

- Profesiuni practicate de femei: croitoreasă, farmacistă;- animale: capră, găină, vulpe;- Lucruri:bancă, carte, fereastră, uţă;- Plante şi flori: crizantemă, garoafă, mazăre;- Fructe: caisă, cireaşă, nucă;- Numele unităţilor de timp, ale părţilor zilei, anotimpurilor: luni, marţi, dimineaţa, seara;- Localităţi: Craiova, Baia Mare;- Ţări şi continente, insule: Anglia, Franţa, Africa;- Abstracţiuni: ameninţare, gelozie, frică, voinţă;- Acţiuni (= infinitive lungi): culcare, încredere, mîncare;

Genul neutru• Substantivele de genul neutru denumesc obiecte inanimate, precum şi cu sens colectiv şi generic. La

singular sînt însoţite de un la pural de două.Grupe semantice (după înţeles). Neutrele denumesc :

- lucruri: cuier, caiet, scaun;- Materii: coniac, salam, unt, var;- Sporturi: baschet, fotbal, volei;- Vînturi: crivăţ, muson;- Abstracţiuni: adevăr, auz, cîştig;- Nume de acţiuni: cules, copt, seceriş;- Numiri de vînturi: ciclon, uragan, crivăţ; etc.

Forme morfologice de genGenul masculin Genul feminin Genul neutru - i- ă - i

ă - ee -i/ - ă - i

- e- uri

5.1 Determinaţi genul următoarelor substantive:

masculin feminin neutru

ulm, sud, aur, ciocan-i (ştiulete), perete, ochelari, şah+i, Nistru, grîu, oxigen, albatros,cărăbuş,

Zi, salcie, vişină, Olanda, o doime, lingvistică, viaţă, gîscă, dimineaţa, mai, nucă, sută, supă, coţofană, slugă.

brici,ceai, scaun, animal, petrol-uri, ciclon, mai-uri,grîu-uri, cules, şah-uri,ciocan-e/ pahar, unealtă/

papă-lapte-gen comun

Zi, ulm, salcie, brici, vişină, sud, aur, ceai, Olanda, o doime, ciocan, lingvistică, viaţă, scaun, gîscă, perete, animal, dimineaţa, ochelari, petrol, mai, Nistru, ciclon, nucă, sută, aur, grîu, cules, supă, şah, oxigen, albatros, cărăbuş, papă-lapte, coţofană, slugă.

5.2 Completaţi tabelul după următorul model.

Ţara Locuitor locuitoaremasc. sg. masc. plural fem.sg. fem.pl.

Grecia grec greci grecoaică grecoaiceSuedia Suedez Suedezi Suedeză SuedezeDanemarca Danez Danezi Daneză DanezeAnglia englez englezi englezoaică englezoaiceFranţa francez francezi franţuzoaică franţuzoaiceChina chinez chinezi chinezoaică chinezoaiceTurcia turc turci turcoaică turcoaiceRusia rus ruşi rusoaică rusoaiceSpania spaniol spanioli spanioloaică spanioloaiceRomânia român români româncă românceItalia italian italieni italiancă italianceElveţia elveţian elveţieni elveţiancă elveţienceMoldova moldovean moldoveni moldoveancă moldovenceCoreea coreean coreeni coreeancă coreence

5.3 Treceţi în coloane diferite substantivele mobile şi substantivele epicene: bărbat, cocoş, girafă, femeie, găină, gîscă, licurici, mamifer, capră, taur, zimbru, gînsac, ţap, răţoi, cărăbuş, zebră,raţă, cal, rîs, iapă, santinelă, leu, ţînţar, cimpanzeu, mamifer.

substantivele mobile substantivele epiceneBărbat- femeieCucoş-gainăGîscă- gînsacCapră-ţapRăţoi-raţăCal-iapăLeu-leoaică

girafă, licurici, mamifer, taur, zimbru, cărăbuş, zebră, rîs, santinelă, ţînţar, cimpanzeu, mamifer.

6. Identificaţi modalităţile de marcare a opoziţiei de număr la substantive. 6.1 Exemplificaţi răspunsul.numărul singular numărul pluralUn copac Un stilouO floare/ o masă

-doi/nişte/cîţiva copaci- două/nişte/cîteva stilouri- două/nişte/cîteva flori, mese

Categoria numărului la substantiveI. Substantive ce formează opoziţia de număr reprezintă marea majoritate a substantivelor (mai ales apelative concrete). Pot indica atît un obiect, cît şi o cantitate mai mare de obiecte. Pot fi determinate de numerale, adjective cu sens cantitativ. De ex.: elev – doi elevi, mulţi elevi; copil – cinci copii, cîţiva copiiII. Substantivele cu o singură formă de număr nu au forme speciale pentru ambele numere. Unele se întrebuinţează numai cu formă de singular, altele de plural. În realitate unele substantive reprezintă obiecte într-un singur exemplar, ce nu pot fi concepute la formă de plural. Altele dimpotrivă, reprezintă o realitate multiplă, formată din două sau mai multe părţi componente, ce constituie un tot întreg. Ele au numai forme de plural

6.1 Scrieţi:a) pluralul substantivelor b) singularul substantivelor

(forma articulată şi nearticulată) (forma articulată şi nearticulată)

virgulă – virgule, virgulele coli – coală, o coalacumătră – cumetre, cumetrele versuri - vers, versulpoliţă- poliţe, poliţele primejdii –primejdie, primejdiaprofesoară –profesoare, profesoarele file –filă, filamăr (fruct) –mere, merele nume - nume, numeleochi- ochi, ochii pui – pui, puiulpom – pomi, pomii căruţă- căruţă, căruţa 6.3 Repartizaţi următoarele substantive în trei clase: singularia tantum, pluralia tantum, substantive ce formează opoziţia de de număr,

Tei, învăţătoare, ardei, crai, gutui, pistrui, pui, usturoi, ochi, muşchi, spate, pronume, joi, apendice, prenume, arici, nume, virgulă, cetate, naturaleţe, creangă, rechizite, boerime, aluminiu, sfînt, mască, petrol, obraz, încredere, ochelari, funeralii, ghilimele, ochi, virgulă, zori, nazuri, stejar, aplauze, scop, Timişoara, pui, blugi, sete, argint, Galaţi, vînturi, mazăre.substantive singularia tantum

substantive pluralia tantum

substantive ce formează opoziţia de de număr

substantive cu o singură formă pentru ambele numere

substantive cu forme multiple de plural

Spate JoiSeteTimişoaraArgintNaturaleţeMazăreApendiceBoierimePetrolAluminiuîncredere

OchelariZoriGalaţiRecheziteAplauzeBlujiFuneraliiGhilimeleMuşchi

VirgulăCetateCreangăStejarMascăScopVînturiNazurisfînt

TeiArdeiCraiGutuiPistruiPuiUsturoiÎnvăţătoareAriciNumePrenumepronume

Obrazpui

7. Stabiliţi modalităţile de exprimare a categoriei cazului în limba română.Cazul este forma pe care o ia numele pentru a intra în relaţii cu alte cuvinte din propoziţie.

• Cazul este o categorie morfo-sintactică în cadrul căreia se realizează diferite raporturi sintactice.

• Caracteristicile formelor cazuale: - raporturile semantice exprimate;

- mijloacele de exprimare a acestor raporturi;- funcţii sintactice.

• În limba română cazul poate exprima diverse raporturi semantice: locative, de apartenenţă, agentul acţiunii, obiectul cărui îi este adresată acţiunea etc.Modul de exprimare a raporturilor dintre substantiv şi alte părţi de vorbire. cazul N.- poate arăta: autorul, agentul acţiunii, persoana despre care se comunică ceva, persoana sau obiectul care suferă acţiunea etc.cazul G.- persoana în posesia căreia se află un obiect (casa stăpînului);cazul D - persoana ori obiectul în favoarea sau defavoarea căruia se face o acţiune oarecare sau căruia îi este adresată.cazul A- obiectul care suferă acţiunea înfăptuită de agent, obiectul ce apare în rezultatul unei acţiuni, obiectul unei discuţii, materia din care e făcut obiectul, circumstanţe (locul, timpul etc.), precedat de o prepoziţie, etc.Cazul V. – indică o chemare, o invocaţie, adresare, nu are întrebare, este forma substantivului ce arată fiinţa ori lucrul, către care ne adresăm.

8. Articulaţi cu articol nehotărât, singular şi plural substantivele de mai jos: cot- un cot, nişte coate/coturi basm-un basm, nişte basme drum – un drum, nişte drumuri fulg- un fulg, nişte fulgi lacrimă- o lacrimă, nişte lacrimi

zar- un zar, nişte zaruri motor-un motor, nişte motoare iepure-un iepure, nişte iepuri sat-un sat, nişte sate brad-un brad, nişte brazi

9. Articulaţi cu articol nehotărât substantivele din textul următor:Nişte copii au luat…o..sapă şi…o….stropitoare pentru a semăna…nişte….straturi din grădina……unor….oameni bătrâni . ……Unui…băiat i-a venit…o…idee: să planteze…un…..măr şi …un……..păr. Au cerut sfatul…unor……..grădinari şi au făcut …o……treabă bună. Băiatul a plecat la şcoală cu ......nişte............. colegi.Unii............ copii au dat profesorului lucrarea neterminată. Am văzut pe …o…stradă din vecinătate un…… căţel abandonat. Avea …..nişte........ ochi mari, albaştri şi puţin speriaţi. Colţul …unei… urechi îi atârna, fiindcă fusese lovit de ……nişte…… oameni răi. 10. Articulaţi cu articol hotărât substantivele din textul următor:Anul acesta ploile au inundat ogoarele. Bunicii mei au lucrat mult în livada lor. În grădiniţa din faţa casei au răsărit toate florile preferate ale bunicăi. La sosirea mea pomii erau înfrunziţi, iar bucuria bunicilor a fost mare.

11. Transcrieţi şi scrieţi corect cuvintele din paranteze:Un tată avea trei (fecior- feciori). Ochelarii (Alina-Alinei) s-au spart. Cărţile (Emil- lui Emil) sunt îngrijite. Elevii şi-au terminat toate (exerciţiu- exerciţiile).

12. Identificaţi forma corectă a substantivelor: Anul nou / Anul Nou viţă de vie / viţădevie rucsac / ruxacCrăciun / crăciun Aurei / lui Aura fica /fiicaCreion / creion greşală / greşeală liceie / licee

Stabiliți cazul substantivelor:” Gra ț ie părin ț ilor -D era un copil- A/N? de o deosebită polite ț e- A . Înaintea colegilor- G se purta aidoma unui frate- D.”

13. Rescrieţi corect enunţul: Poietul realizează o impresionantă descriere al naturi.

Poetul realizează o impresionată descriere a naturii.14. Alcătuiţi enunţuri:

în care substantivele,,elev”, ,,carte”să îndeplinească pe rînd următoarele funcţii sintactice: subiect,complement indirect în acuzativ, atribut substantival genitival, nume predicativ în nominativ;

elev carteSubiectcomplement indirect în acuzativatribut substantival genitival nume predicativ în nominativ

Elevul învaţă în cl.8Colegii discutau despreelevul din cl.8Profesorul verifică caietul elevului.El este elev în clasa 8

Cartea este o comoară.Profesorul le-a vorbit despre o carte interesantă.Coperta cărţii e colorată.Biblia este cartea de căpătîi a creştinului.

în care substantivul grădină să îndeplinească funcţiile sintactice de : subiect, complement indirect (AC.), atribut substantival (G )

grădinăsubiect, complement indirect (AC.), atribut substantival (G )

Grădina bunicilor e îmnpînzită de flori.Bunicii le povesteau nepoţilor despre grădina magică.Frumuseţea grădinii ademenea păsările şi fluturii.

15. Realizaţi analiza morfo-sintactică a substantivelor din enunţurile date.1. În faţă orizontul era închis de ramurile munţilor de marmură cenuşie ai Neamţului care se întindea pe zarea cerului îndepărtat. Orizontul – subst., f.i.- orijont, comun, abstract, inanimat, g.n., nr. sing., articulat (-l), art. enclitic, c-N (subiectul acţiunii).de ramurile - subst., f.i.- ramură, comun, concret, inanimat, g.f., nr. plur., articulat (-le), art. enclitic, c-A (compl. indirect).Munţilor - subst., f.i.- munte, comun, concret, inanimat, g.m., nr. plur., articulat (-lor), art. enclitic, c-G (atribut subst. genitival).de marmură - subst., f.i.- marmură, comun, concret, inanimat, g.f., nr. sing. tantum, nearticulat, , c.A (atribut subst. prepoziţional - de).ai Neamţului - subst., f.i.- Neamţ, propriu, concret, inanimat, g.m., nr. sing. tantum, articulat enclitic (-lui), c.G (atribut subst. apoziţional).pe zarea - subst., f.i.- zare, comun, concret, inanimat, g.f., nr. sing., articulat cu art. subst. hot.(-a),enclitic , c.A (complem. Circumst. de loc).cerului - subst., f.i.- cer, comun, concret, inanimat, g.n., nr. sing., articulat cu art subst.hot.(-lui), , c-G (atribut subst. genitival).

2. Văl de brumă argintie Mi-a împodobit grădina, Firelor de lămâiţă Li se uscă rădăcina. ( O. Goga, Toamna)

Văl - subst., f.i.- văl, comun, concret, inanimat, g.n., nr. sing., nearticulat, c-N (subiectul acţiunii).

de brumă - subst., f.i.- brumă, comun, concret, inanimat, g.f., nr. sing., nearticulat, c.A (atribut subst. prepoziţional - de).

grădina - subst., f.i.- grădină, comun, concret, inanimat, g.f., nr. sing., articulat cu art. subst. hot.(-a),enclitic , c.A (complem. direct).

Firelor- subst., f.i-fir, comun, concret, inanimat, g.n., nr. plur., articulat cu art. subst. (-lor), art. enclitic, c-G (atribut subst. genitival).

de lămâiţă- subst., f.i.- lămîie, comun, concret, inanimat, g.f., nr. sing., nearticulat, c.A (complement).

Rădăcina- subst., f.i.- rădăcină, comun, concret, inanimat, g.f., nr. sing., articulat cu art. subst. hot.(-a),enclitic , c.N (subiect).