Lucrare de Disertatie.pdf

PREFATA

Scopul prezentei lucrari este de a detalia unul din cele mai importante subsisteme ale constructiilor si anume protectia acestora mpotriva umiditii.

Obiectivul principal este analiza efectelor actiunii apei asupra construciilor, a soluiilor ce se impun pentru indeplinirea exigenelor, reducerea degradarilor care pot aprea, precum si sistematizarea informatiilor in vederea unor rezolvarii practice si eficiente.

In lucrarea de fata se prezinta concepii i alctuiri moderne de protejare hidrofug i tehnologii de punere n lucraru a acestora, evalund diverse materiale si procedee, pentru reducerea efectelor distructive ale apei asupra construciilor.

Experiena actual a artat c majoritatea problemelor de infiltraii apar pe poriuni relativ mici din suprafaa total expus a cldirii. Incapacitatea de a controla instalarea i conectarea diferitelor componente de construcie care formeaz faada cldirii creeaz multitudinea de probleme cu care se confrunt proiectarea i industria construciilor.

n timp ce materialele individuale i sistemele de hidroizolaii, continu s se mbunteasc, nu se acord o atenie mbuntirii necesare i adesea critice n detaliu pentru trecerea de la o component a faadei la alta. Hidroizolaia este o combinatie de materiale i/sau sisteme care previn ptrunderea apei n elementele structurale ale unei cldiri sau in elementelor de finisaj. Principiile de baz ale proiectrii hidroizolaiilor i ale anvelopei pentru a asigura o structur etan i un mediu interior sntos se rezuma la 3 pai:

- cunoaterea surselor de ap care pot fi ntlnite; - proiectarea sistemelor pentru a preveni infiltraiile din aceste surse; - detalierea corespunztoare a proiectului pentru fiecare component individual a anvelopei sau a componentelor adiacente, care s asigure etaneitatea la ap i difuzia vaporilor din interior pentru ntreaga perioad de exploatare a cldirii.

Ing. Dragos-Nicolae ANDONI Conceptul White Box Tehnologia si Managementul Lucrarilor de Cosntructii

Facultatea de Constructii Civile Industriale si Agricole - UTCB

1

1. INTRODUCERE

1.1 GENERALITI

Apa este elementul natural cel mai distructiv al betonului, zidariei si structurilor din piatra naturala. Apa continua sa deterioreze sau sa distruga complet mai multe cladiri si structuri, intr-o mai mare masura decat razboaiele sau seismele. Apa i umiditatea de infiltraie este un important agent agresiv, iar infiltrarea ei n pri sau elemente de construcii conduce la apariia unor efecte negative majore, din care se pot enumera:

- Coroziunea armturilor i a pieselor metalice nglobate n beton, ducnd la reducerea pn la pierderea caracteristicilor mecanice ale elementului atacat;

-

Fig.1.1 Coroziunea armaturilor datorata infiltratiei apei.

Degradri datorit ciclurilor de nghe-dezghe; Modificri ale caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor; Degradarea finisajelor; Reducerea capacitii de izolare termic; Igrasie; Putrezire.

Hidroizolaia este lucrarea care are drept scop protejarea elementelor de construcii i a mediului interior, de efectele aciunii apei. Materialele de baz folosite pentru realizarea componentei structurale a infrastructurii (betonul, zidria) sunt extrem de permeabile la aciunea apei, spre exemplu pentru un beton

obinuit, permeabilitatea la ap este de aproximativ 0.5 litri/(m2*24h).



2

Fig.1.2 Degradarea de finisaje si aparitia igrasiei.

Aciunea apei asupra elementelor de infrastructura ale construciei, se poate realiza: n mod direct prin:

a) degradri mecanice datorate fenomenelor repetate de: nghe dezghe, evaporare, eroziune, splarea unor constitueni;

b) coroziune chimic, datorat agresivitii chimice a apei sau a terenului;

c) favorizarea apariiei mucegaiurilor, a ciupercilor, a microorganismelor, ceea ce conduce la deprecierea condiiilor interioare din punct de vedere sanitar-igienic;

n mod indirect prin fenomene de tasare.

Pentru obtinerea calitatii unei constructii, conform legii 10/1995, este obligatorie realizarea si mentinerea pe intrega durata de viata a acesteia urmatoarele criterii esentiale:

a) rezistenta mecanica si stabilitate;b) siguranta la incendiu;c) igiena, sanatate si mediu;d) siguranta in exploatare;e) protectie impotriva zgomotelor (izolare fonica);f) economie de energie (izolare termica).

Prin realizarea hidroizolatiei sunt indeplinite o serie de criterii ce ar putea fi esentiale, dupa cum urmeaza: Rezistenta mecanica si stabilitatea - sunt protejate elementele impotriva actiunii apei care ar putea duce la degradarea elementelor si in acelasi timp la scaderea rezistentei mecanice si capacitatii portante a acestora; Igiena, santate si mediu - apa in exces duce la formarea igrasiei, putrezirea elementelor din lemn, umiditate excesiva a mediului abient care afecteaza sanatatea ocupantilor; Siguranta in exploatare - ca urmare a actiunii apei asupra elementelor structurale si nestructurale duce la degradarea si aparitia instabilitatii acestora, prin urmare a constructiei;



3

Economia de energie (izolarea termica) - cantitatile in exces de apa afecteaza si capacitatea de izolare termica a constructiei. In functie de sursele de umiditate si modul de actiune al apei asupra elementelor de constructii, izolatiile hidrofuge se clasifica in:- izolatii hidrofuge impotriva umiditatii naturale a pamantului - au rolul de a impiedica contactul

elementelor de infrastructura ale constructiei cu umiditatea solului - nivelul apelor subterane aflandu-se mult sub talpa fundatiei;

- izolatii hidrofuge impotriva apelor subterane fara presiune hidrostatica - au rolul de a impiedica contactul elementelor de constrctie prin capilaritate - talpa fundatiei fiinda amplasata deasupra nivelului maxim al apelor subterane, dar in apropierea acestora;

- izolatii hidrofuge impotriva apelor cu presiune hidrostatica - au rolul de a impiedica patrunderea apelor subterane in elementele de constructie si in interiorul constructiei - datorita presiunii exercitate de apa subterana al carui nivel este situat deasupra talpii fundatiei, la nivelul unor elemente ale constrcutiilor.

Fig.1.3 Actiunea apei asupra unei cladiri

Partile subterane ale cladirilor (fundatii, subsoluri) precum si constructiile subterane propriu-zise sunt supuse atat actiunii apei din panza freatica, cat si a celei provenite din precipitatii. Hidroizolatiile trebuie dispuse astfel incat sa fie supuse actiunii fortelor perpendiculare si uniform distribuite pe planur lor. Hidroizolatiile sunt lucrari ascunse, foarte greu de controlat, de intretinut si reparat in timpul utilizarii constructiei. Din aceste motive, hidroizolatiile trebuie executate cu deosebita atentie si rigurozitate, astfel incat sa prezinte o calitate si durabilitate corelate cu durata de viata a constructiei.



4

Pentru ca hidroizolatiile sa raspunda in bune conditii rolului lor de elemente de etansare a constructiilor impotriva actiunii apei, in proiectarea lor se vor analiza urmatorii factori care sunt determinanti in alegerea solutiei de izolare:

- caracteristicile terenului de fundare;- evaluarea posibilitatilor de aparitie in timp a unor tasari diferentiate ale elementelor suport;- sursele de umezire, durata, nivelul si modul de realizare a hidroizolatiilor;- temperatura de exploatare in zona hidroizolatiei, in cazul existentei unor surse de caldura

in apropierea izolatiilor bituminoase, acestea se protejeaza in mod adecvat;- nivelu apei freatice;- directia scurgerii apelor subterane;

Factorii care asigura etanseitatea in exploatare ahidroizolatiei (durabilitatea): sa fie impermeabila pentru presiunea hidrostatica maxima la care se ca expune; sa aiba o rezistenta mecanica suficienta pentru a suporta fara distrugere solicitarile mecanice maxime carora va fi supusa; sa aiba o capacitate mare de adaptare la schimbarile de forma si de volum ale suprafetei pe care este aplicata; sa aiba o rezistenta mare fata de actiunea distructiva a agentilorexterni, fizice si chimice. Principalele cauze pentru care se realizeaza hidroizolarea infrastructurii sunt actiunea apei sub presiune, umezeala si actiunea apei fara presiune hidrostatica (ex.: infiltratiile din precipitatii). Se disting umatoarele situatii in care infrastructura constructiei trebuie prevazuta cu a hidroizolatie rezistenta la presiune hidrostatica:

- constructia intercepteaza scurgerea naturala a apelor de infiltratie prin stratul de nisip aflat intre doua straturi de argila putin permeabila;

- constructia intercepteaza scurgerea naturala a apelor de infiltratie prin stratul de nisip aflat la suprafata;

- partea subterana a constructiei se afla intr-un teren putin permeabil, iar umplutura este foarte permeabila, caz in care se acreeaza acumulari de ape aa caror presiune variaza in functie de durata si intensitatea precipitatiilor;

- terenul din jurul subsolului este putin permeabil, dar are portiuni de teren permeabil care converg spre constructie;

- cazul a doua constructii alaturate cu dancimi diferite, una fiind deasupra si alta sub nivelul apelor fratice. Daca constructia cu subsol mai coborat se afla in amonte fata de directia de scurgere a apelor, constructia cu subsol mai ridicat nu se izoleaza, daca se fla in aval, se izoleaza intrucat se ridica nivelul apei freatice.

- aparitia presiunii hidrostatice in cazul fundarii in teren foarte permeabil - cu ape freatice sub radierul constructiei, cand traverseaza o portiune de teren argilos.

Subsolurile cladirilor, pentru a putea fi utilizate, necesita o hidroizolare eficienta impotriva igrasiei si a apei. Cand nivelul panzei freatice din sol in jurul subsolului se afla deasupra nivelului pardoselii subsolului, este necesara amenajarea acestuia ca un bazin aflat in permanenta in apa si suporta presiune hidrostatica permanenta. Pentru hidroizolarea subsolurilor impotriva apei sub presiune, se recomanda aplicarea hidroizolatiei la partea interioara a subsolului, pentru realizarea unui bazin hidroizolat. Este important sa se fi facut un calcul corect al structurii portante a stratului hidroizolator, pentru a face fata din punct de vedere static la presiunea hidrostatica a apei.



5

Daca este vorba despre o constructie noua, pentru imbunatatirea sisitemului hidroizolant, se recomanda la betonarea elementelor de constructie ale subsolului, adaugarea unui aditiv plastifiant impermeabilizant de masa in compozitia betonului, in proportie de 0.2-0.5% din greutatea cimentului. Subsolurile cladirilor pentru a putea fi utilizate, necesita o hidroizolare eficienta impotriva umezelii si apei. In cazul in care problema cu care ne confruntam este o simpla umezeala sau apa fara presiune hidrostatica (de exemplu infiltratii din precipitatii), atunci stratul hidroizolant aplicat trebuie:- sa fie eficient impotriva umezelii si apei;- sa fie durabil, avand in vedere in mod special dificultatea accesului si contactul permanent cu

solul. Daca este posibil, se recomanda ca aplicarea hidroizolatiei sa se faca pe partea exterioara a zidurilor subsolului, adica pe partea afectata de apa. Ridicarea apei din pamant la suprafata prin capilaritate si prezenta umiditatii ca o caracteristica a solului reprezinta principalele cauze ale deteriorarii si dezvoltarii unor conditii improprii de locuit in spatiile aflate in contact direct cu solul. Daca aceste fenomene nu sunt prevenite incepand cu stratul de pardoseala sau fundatie, intreaga cladire va suporta efectele deteriorarii. In functie de tipul de pardoseala, umiditatea si apa se vor infiltra prin placa de fundatie si o vor deteriora. O problema care priveste incaperile care au peretii in contact cu solul, este prezenta gazului radon in componenta acestuia. Acest gaz de acumulare de obicei sub incaperile locuite, prezinta un pericol pentru sanatatea ocupantilor. Amplasand sub fundatie o bariera rezistenta la acest gaz, va fi prevenita acumularea acestuia in incapere, iar curgerea va fi dirijata. In prezent mii de cladiri au subsoluri inundate si igrasie la parter din cauza cresterii nivelului apelor subterane, datorita lucrarilor subterane mari executate fara sisteme de drenare a apelor.

1.2 Terminologie

Etanseitate - termen generic ce defineste impermeabilitatea constructiilor (parti si elemente ale constructiei) impotriva apei si/sau a umiditatii care cuprinde si domeniul hidroizolarii cladirilor.

Hidroizolatie - structura etansa, continua si omogena de protectie a elementelor sau partilor de constructie impotriva infiltratiilor si/sau exfiltratiilor apei si/sau umiditatii naturale a mediului.

Membrane (membrane hidroizolante) - termen generic ce defineste totalitatea materialelor hidroizolante sub forma de foi groase ambalate in suluri.

Mase omogene cu aplicare peliculara - termen generic ce defineste totalitatea materialelor hidroizolante sub forma semifluida cu diverse vascozitati.

Suport - termen ce defineste natura suprafetei pe care se aplica hidroizolatia:a) Suport rigid - beton monolit sau prefabricat, sape (slab armate, din mortar de ciment) - constituie un suport cu defoematii neglijabile, comporta orice tip de materiale hidroizolante;b) Suport elastic - suport defomabil (panouri profilate metalice, astereala din lemn sau din placi celulozice aglomerate) cu sageat maxima admisibila de 1/150 - comporta hidroizolatii cu membrane;



6

c) Suport semirigid - placi termoizolante, semirigide simplu pozate, lipite in puncte, continuu sau fixate mecanic pe suport rigid, ce pot fi supuse unui efort de compresiune maxim de 8 N/cm2 pentru o deformatie maxima de 10% (exemplu: placi de polistiren expandat sau extrudat, placi din poliuretan, etc.) - comporta hidroizolatii cu membrane;d) Suport semielastic - placi termoizolate fixate mecanic, lipite continuu sau in puncte pe suport rigid, elastic sau semirigid, ce pot fi supuse unui efort de 0,2 N/cm2, cu o deformatie maxima de 5% la un coeficient de revenire de minim 0,90 (exemplu: placi de vata minerala de minim 140 kh/m3) - comporta hidroizolatii cu membrane. Structura hidroizolanta - termen ce defineste un sistem structural monostrat, bistrat sau multistrat din materiale hidroizolante:a) Structurile hidroizolante pot fi constituite din membrane hidroizolante (bituminoase sau

polimerice) sau din mase omogene cu aplicare peliculara (bituminoase sau polimerice);b) Structir hidroizolante din membrane, se aplica pe suport in urmatoarele variante: simplu pozate direct pe lementul suport sau cu intercalarea unui strat de separare (cu asigurarea etanseitatii suprapunerilor); lipite continuu in urmatoarele moduri: lipire cu adezivi specifici la cald (masticuri bituminoase) sau la rece (adezivi bituminosi si/sau polimerici); sudura cu flacara sau cu aer cald (sau sudura cu microunde a suprapunerilor unor membrane polimerice); autoaderenta (cu film de protectie ce se indeparteaza); suprapunerile se lipesc sau se sudeaza; lipite continuu in urmatoarele moduri: cu adezivi specifici la cald sau la rece, in puncte sau benzi; prin topirea superficiala a reliefului (benzi sau ploturi) cu care este prevazuta membrana hidroizolanta (bituminoasa); in puncte sau benzi autoadezive; cu adezivi specifici la cald sau la rece, prin intercalarea unei folii sau foi perforate. simplu pozate cu fixare mecanica (cu asigurarea etanseitatii suprapunerilor); lipite continuu sau discontinuu, cu fixare mecanica suplimentara.

1.3 Calasificarea hidroizolatiilor

In functie de pozitia relativa a elementelor de constructie pe care le protejeaza, hidroizolatiile pot fi: Orizontale Vericale Inclinate Hidroizolarea rosturilor de tasare si dilatare

In functie de materialele din care sunt alcatuite, hidroizolatiile pot fi: Hidroizolatii rigide - executate din mortare de ciment impermeabile; Hidroizolatii metalice; Hidroizolatii polimerice; Hidroizolatii bituminoase - din multitudinea de hidroizolatii bituminoase amintim:



7

hidroizolatii aplicate prin vopsire; hidroizolatii plastice. Hidroizolatii mixte - se realizeaza prin diverse combinatii de hidroizolatii si materiale, astfel: hidroizolatii bituminoase aplicate pe tencuieli hidrofuge; hidroizolatii butuminoase caserate cu fasii metalice sau vopseluri reflectante; tigle ceramice, din fibrocarbonat sau metalice - se pot folosi numai la acoperisuri.

In functie de modul de comportare sub sarcini, hidroizolatiile pot fi: Hidroizolatii rigide - sunt hidroizolatii pe baza de ciment (tencuieli si betoane impermeabile) sau metalice (tabla, tigla din tabla); Hidroizolatii plastice - sunt hidroizolatii pe baza de masticuri sau folii polimerice; Hidroizolatii elasto-plastice - sunt hidroizolatii executate cu bitum (actualmente aditivat) armare cu panze polimerice sau din fibre de sticla.

In functie de protectia impotriva factorilor de mediu, hidroizolatiile pot fi: Hidroizolatii neprotejate; Hidroizolatii protejate; Hidroizolatii autoprotejate.

In functie de protectia impotriva apei, hidroizolatiile pot fi: Hidroizolatii impotriva umiditatii solului; Hidroizolatii impotriva apelor sub presiune; Hidroizolatii impotriva apelor din precipitatii; Hidroizolatii impotriva apelor de infiltratii provenite din precipitatii, din apele de suprafta sau din apele tehnologice fara presiune hidrostatica.

1.4 Alcatuirea hidroizolatiilor

Hidroizolatiile rigide - executate din mortare de ciment impermeabile. Etapele ce trebuie parcurse pentru realizarea acestui tip de hidroizolatii sunt: stropirea suprafetei cu lapte de ciment; aplicarea mortarului de ciment in trei straturi succesive (15 mm); aplicarea unui strat de protectie din mortar de ciment bine sclivisit.

Hidroizolatii metalice - sunt alcatuite din folii subtiri de otel, plumb, cupru, zinc, aluminiu, imbinate intre ele prin lipire sau sudare.Foliile de otel se protejeaza impotriva coroziunii prin aplicarea unor materiale bituminoase cu aderenta mare sau cu beton.

Hidroizolatiile polimerice, pot fi alcatuite din: folii (geomembrane) din polietilena, folii de joasa desitate, polipropilena si folii din polietilena expandata. Ele se sudeaza cu masini de sudura la cald care realizeaza un cordon de sudura, sau sunt lipite cu diversi adezivi. lichide (exemplu: hidrostop) care se aplica cu ajutorul pensulei sub forma de straturi si devin membrane elastice dupa intarire.



8

benzi din PVC plastifiat.

Hidroizolatii bituminoase aplicate prin vopsire - materialele folosite sunt: pelicule de bitum dizolvat in benzina, masticuri de bitum obtinute prin amestecul de filer de bitum, suspensii de bitum filerizat (subif) si chit de bitum filerizat (celochit). Acestea se aplica la rece sau la cald, prin vopsire sau turnare pe strat suport de tencuiala bine driscuita si uscata.

Hidroizolatii bituminoase plastice - sunt alcatuite din unul sau mai multe straturi de mastic bituminos in grosime totala de 8 - 10 mm, ele pot urmari, intr-o oarecare masura, micile deformatii ale constructiei.

1.5 Utilizarea tipurilor de hidroizolatii

Hidroizolatiile orizontale se utilizeaza la fundatii, placa suport a pardoselii subsolului etc. Hidroizolatii verticale, utilizate la pereti, fundatii, aplicate la fata exterioara sau interioara a elementului de constructie, iar hidroizolatiile inclinate se utilizeaza la fundatii denivelate; Hidroizolatiile rigide sunt aplicabile elementelor care nu au tasari inegale ulterioare. Hidroizolatiile metalice se folosesc la etansarea elementelor de constructie supuse la presiuni hidrostatice mari (rezervoare din beton armat). Hidroizolatii polimerice lichide (ex: hidrostop) care se aplica prin pensulare sub forma de straturi si devin membrane elastice dupa intarire, sunt foarte bune pentru reparatii de mici dimensiuni la subsoluri, iar hidroizolatiile polimerice - benzi din PVC plastifiat se folosesc la etansarea rosturilor elementelor de beton armat. Profilele sunt cvasiimpermeabile la apa si manifesta o comportare buna la deplasarile relative ale elementelor din beton. Hidroizolatiile bituminoase sunt cele mai des utilizate , fiind foarte eficiente din punct de vedere tehnico-economic, se executa usor si au cost redus. Aplicate prin vopsire se pot folosi ca pelicule protectoare contra infiltratiilor provenite din precipitatii, dat numai cand solul este permeabil. Ele nefiind indicate in acele locuri unde exista posibilitatea unor actiuni mecanice asupra plicului, sau se pot produce tasari, ceea ce ar duce implicit la fisurarea suportului si deci a izolatiei. Hidroizolatiile bituminoase plastice se pot aplica in special pe suprafete orizontale, care nu sunt unor solicitari deosebite. Datorita compozitiei lor, unul sau mai multe straturi de mastic bituminos in grosime totala de 8-10 mm, pot urmari intr-o oarecare masura, micile deformatii ale constructiei. Aceasta hidroizolatie se poate aplica pe pardoseala subsolului, contra apei capilare.

1.6 Principii privind executarea hidroizolaiilor

Principii climatice

- Structurile hidroizolante se pot aplica la exteriorul construciilor in condiii climatice normale, adecvate lucrrilor de hidroizolare; fr vnturi puternice sai ploaie, la temperaturi pozitive (conform prevederilor tehnologice), in general peste +2C;



9

- Structurile hidroizolante se vor aplica in interiorul constructiilor in conditii de temperatura pozitive si de perfecta ventilare a spatiilor in care se lucreaza (in special la lucrul cu produse ce contin solventi organici volatili sau subsatnte nocive).

Principii referitoare la statul suport

Conditii de preluare a frontului de lucru:- Suportul pe care se aplica structurile hiroizolante va fi uscat, degresat, curatat si fara praf;- Nivelul admisibil al umiditatii naturale a suportului pe care se aplica hidroizolatia se recomanda a

fi: maxim 12% la beton, elemente prefabricate din beton, sape, tencuieli (din mortar de ciment fara adaos de var); maxim 12% la betonul celular sau spumat; maxim 20% la astereala din lemn; maxim 15% la placile perlit, gips carton; maxim 15% la placile aglomerate celulozice.

- Suprafta suportului rigid trebuie sa fie plana, cu denivelari de maxim 5mm determinate cu dreptarul de 2 m lungime, aplicat pe directia de planeitate;

- Suprafata suportului rigid nu va prezenta neregularitati (bavuri sau excrescente) mai mari de 2 mm determinate cu rigleta de 20 cm lungime, deplasata in toate sensurile;

- Nu se vor admite denivelari intre elementele suport, prefabricate, mai mare de 10 mm; denivelarile se vor rectifica cu mortar de ciment (fara adaos de var si eventual cu adaos de aditivi plastifianti), cu o panta de minim 1/5;

- Suportul rigid nu trebuie sa comporte fisuri in planul suprafetei mai mari de 1,5 mm (determinate prin calcul) sub actiunea tuturor incarcarilor previzibile, stabilite:

- Neregularitatile negative (scobituri, exfolieri) mai mici de 2 cm se vor rectifica cu mortar de rasini sintetice iar neregularitatile mai mari de 2 cm se vor rectifica cu mortar de ciment cu aditivi specifici (fara adaos de var);

- Suporturile elastice, semirigide si semielastice cu pante intre 2% si 3% vor fi plane, incat sa se nu se formeze (dupa aplicarea hidroizolatiei) stagnari de apa mai mari de 1 m, cu grosimea stratului de apa de maxim 1,5 cm;

- Muchiile intrande (scafe) sau iesinde vor fi realizate in unghi drept sau cu racord la 45 si nu vor prezenta neregularitati (bavuri) mai mari de 2 mm determinate cu rigla de 20 cm lungime si denivelari (longitidinale) mai mari de 5 mm determinate cu dreptarul de 2 m lungime (aceste conditii sunt aplicabile si in cazul sliturilor de ancorare-protectie a terminatiilor verticale ale hidroizolatiei); nu se recomanda realizarea scafelor semirotunde. Se pot utiliza scafe prefabricate la hidroizolatiile impotriva apelor fara presiune hidrostatica;

- Se va verifica existenta si calitatea montarii tuturor elementelor constructive si anexe la care se racordeaza hidroizolatia precum si corecta executie a acestora (receptoare de scurgere, strapungeri, elemete de fixare, elemente auxiliare, base, etc.).

Principii de punere in opera- Structurile hidroizolante vor fi asigurate la intreruperea lucrului, incat sa se evite deteriorarea

lucrarilor executate datorita factorilor naturali previzibili (precipitatii, vant) ce pot actiona pe timpul pauzelor de lucru;

- Aplicarea structurilor hidroizolante se va face pe zone si sensuri determinate, tinandu-se seama in special de pante, de caile de acces etc.

- Sculele si dispozitivele de lucru grele, vor fi prevazute cu postamente si mijloace de transport care sa nu afecteze integritatea suprafetelor suport si cele deja hidroizolate.

Principii privind protectia muncii si prevenirea incendiilor



10

- Se vor lua masurile necesare pentru prevenirea accidentelor de munca;- Se vor lua masurile necesare prentru prevenirea si stingerea incendiilor;- Se vor lua masurile necesare pentru a preveni acumularea de gaze toxice sau inflamabile.



11

2. CONCEPTUL White Box - IMPERMEABILIZAREA BETOANELOR SI ETANSAREA ROSTURLIR DE CONSTRUCTIE LA NIVEL NATIONAL SI MONDIAL

Problema impermeabilizarii betoanelor si a etalsarii rosturlor de constructie nu este o problema care a aparut in ultilmii ani, ci una cu care ne confruntam inca de la inceputul anilor 1900 de aceea de-a lungul timpului s-au facut studii de specialitate pentru a se gasi solutiile optime. In anul 1910, Kasper Winkler a inventat un impermeabilizant pentru mortare care a fost folosit la hidroizolarea Tunelului Gotthard din Elvetia. Folosirea produsului inventat de Kasper Winkler la hidroizolarea tunelului, a permis Companiei Feroviare elvetiene, electrificarea acestei importante legaturi dintre nordul si sudul Europei. Gasirea solutiilor a continuat, iar anul 1949 a fost brevetata invetia unui alt produs de adaos pentru betoane ce avea in compozitie emulsiii de bitum si rasini termoplastice sintetice. Acest material a fost inventat in scopul impermeabilizarii betoanelorrealizate cu ciment de tip Portland, impermeabilizarea tencuielilor de ipsos si altele asemanatoare. Dupa cum era de asteptat cercetarile, studiile de specialitate si inventiile pe acest segment al constructiilor nu s-au oprit si au continuat pana in zilele noastre. Marii producatori mondiale de materiale de constructii imbunatatesc continuu solutiile actuale si mai mult de atat vin in intampinare cu solutii inovatoare. Atat la nivel national cat si global exista o gama larga de produse si solutii pentru impermeabilizarea betoanelor si etansarea rosturilor de constructie, de la produse de adaos pana la produse care se aplica pe elementele supuse umiditatii solului. Sunt produse care au o eficienta maxima atat la temperaturi foarte scazute, temperaturi ridicate, dar si la actiunea substantelor chimise, sarurilor si la actiunea pozitiva sau negativa a apei, de aceea acestea pot fi utlizate in toate tipurile de climat din intrega lume. 2.1 Cladirea Burj Al Khalifa, Dubai - Unul dintre exemple este celebra cladire este cladirea Burj Khalifa din Dubai, este unde dintre cele mai inalte cladiri din lume, iar pentru impermeabilizarea betoanelor si etansarea rosturilor acestei cladiri s-au aplicat solutii ca:

Fig. 2.1 Burj Al Khalifa, Dubai



12

- Solutia de impermeabilizare prin cristalizare care este rezistenta la presinuea pozitiva si negativa a apei, etanseaza microfisurilor din beton si are o buna conlucrarea cu benzile de izolare;

- Aplicarea adezivilor pentru impermeabilizarea mortarealor si betoanelor, utilizati pentru crearea mortarelor impermeabile de interior si exterior, izolarea impotriva umiditatii solului.

- Chit de rosturi aquastatic flexibil, impermeabil, folosit la rostuirea atat a suprafetelor orizontale cat si a celor verticale.

2.2 La Maladiere Stadium and Center

State of the Art football and shopping facilities, All in One ", este un complex ce include stadion de fotbal si complex comerial, cu o vedere fabuloas spre lac. Este cel mai frumos stadion de fotbal din Elveia care a fost recent construit n Neuenburg. La stadion pe locul vechiului stadion Xamax, care este direct pe malul lacului Neuenburg. Stadionul are o capacitate de 12.500 de locuri, centrul comercial are 60 de magazine, cu o suprafata totala de 27.000 m2. Cldirea se intinde pe o suprafata de 198 de metri lungime i 115 metri lime, iar investiia total a fost de cca. 280 mil. CHF. Ea are trei etaje deasupra solului, plus o suplimentare de trei sub pmnt. Terenul de fotbal este ntr-o locaie neobinuit - opt metri deasupra nivelului strzii i direct deasupra centrului comercial. Intrarea n cldire este, de asemenea, foarte special - toti spectatori i vizitatorii intra n stadion printr-o rampa de la intrarea principal i apoi prin complex.

Fig. 2.2 Stadionul La MaladiereAceast cldire modern a fost construit chiar pe mal i sub nivelul lacului. Zona de parcarea a fost construita la 7,20 m sub nivelul apei.

Fig. 2.3 Stadionul La Maladiere-vedere de ansamblu



13

Ca solutie de hidroizolare, impermeabilizare a betoanelor, etansarea rosturilor de constructie, de care a fost cu desavarsire nevoie pentru realizarea acestei constructii cu caracter deosebit, a fost ales conceptul White Box.

Fig. 2.4 Stadionul La Maladiere

2.3 Jewel of the Creek - Dubai, Emiratele Arabe Unite

Jewel Creek este un proiect de construcie pentru utilizare mixt, cum ar fi resedinte private, spatii comerciale si hoteluri. Acesta este situat chiar in centrul oraul Dubai.Construirea subsol ului include o suprafata de aprox. 125,000 m2, parcare subterana etajata pe patru niveluri, care acoper o suprafa ce trebuie impermeabilizata de aprox. 170,000 m2.

Fig. 2.5 Infrastructura Cladirii Jewel Creek



14

Fig. 2.6 Construirea cladirii Jewel Creek Fig. 2.7 Construirea cladirii Jewel Creek Structura subsolului necesita o etaneitate totala fa de sarurile din sol si fata de apa cu continut de saruri. Intreaga zona ce urma a fi impermeabilizata a fost compartimentata si au fost instalate porturi de injectare pentru a permite injectarea rasinii de etansare in compartimente. In acest fel sunt prevetinite eventualele scurgeri pe durata de viata a cosntructiei. Au fost folosite urmatoarele solutii de hidroizolare si solutii de impermeabilizare: - Membrana de hidroizolare omogena pe baza de policlorura de vinil;

- Benzi de rost din PVC - Profile din PVC moale pentru etansarea rosturilor de constructie si dilatare;

- Rasina poliuretanica de injectare cu vascozitate redusa, cu spumare rapida in prezenta apei, fara solventi care in contact cu apa spuma isi mareste volumul de aprox. 40 de ori.

2.4 Emerald Residence, Bucuresti, Romania Constructia reprezinta un complex rezidential cu co suprafata totala de 35,000 m2, iar ca solutii de impermeabilizare si de etansarea rosturilor, au fost folosite:

Fig. 2.8 Emerald Residence



15

- Solutia de impermeabilizare prin cristalizare care este rezistenta la presinuea pozitiva si negativa a apei, etanseaza microfisurilor din beton si are o buna conlucrarea cu benzile de izolare;

- Aplicarea adezivilor pentru impermeabilizarea mortarealor si betoanelor, utilizati pentru crearea mortarelor impermeabile de interior si exterior, izolarea impotriva umiditatii solului.

- Chit de rosturi aquastatic flexibil, impermeabil, folosit la rostuirea atat a suprafetelor orizontale cat si a celor verticale.

2.5 Fabrica TNUVA - Romania

Fig. 2.9 Fabrica TNUVA - Aplicarea amestecurilor pulverulente pe elementelor de infrastructura. Pentru impermeabilizarea elementelor de beton din infrastructura la acest obiectiv, s-a folosit metoda impermeabilizarea betoanelor cu ajutorul amestecurilor pulverulente. Acesta fiind un produs de impermeabilizare a betonului prin cristalizare ce are in compozitie ciment Portland, silice i multe chimicale active care aplicate sub form de mortar subire pe beton provoac o reacie catalitic n pori, tubaiile capilare i microfisurile cu deschideri de pn la 0,4 mm ale suportului de beton cu formare de compleci C-S-H ( Calciu-Silica-Hidrai ). Aceast reacie n mediu apos, genereaz formaiuni cristaline dentritice ( fibroase ) n masa betonului suport, pn cnd apa ca mediu de reacie nu mai are acces n spaiul n care are loc procesul chimic. Betonul astfel tratat este etan la aciunea apei sau a altor lichide, din orice direcie.

Fig. 2.10 Fabrica TNUVA - Vedere de ansamblu



16

3. MATERIALE FOLOSITE PENTRU IMPERMEABILIZAREA BETOANELOR SI ETANSAREA ROSTURILOR DE CONSTRUCTIE

3.1 Considerente generale

Materialele de baz folosite pentru realizarea componentei structurale a infrastructurii (betonul, zidria) sunt extrem de permeabile la aciunea apei, spre exemplu pentru un beton

obinuit, permeabilitatea la ap este de aproximativ 0.5 litri/(m2*24h). Dac se ine cont de

dimensiunea porilor crmizilor pline presate sau al betonului, se poate estima c valoarea ascensiunii capilare este de aproximativ 1.53 m.

Deoarece pretul lucrarilor de hidroizolatii este foarte scazut in rapot cu costurile totale ale lucrarilor de constructii, in cele mai multe cazuri acestor lucrari nu lise acorda importanta cuvenita.

Pentru a alege solutia optima de hidroizolare a unei structuri trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:

a) categoria de umezire admisibil a suprafeei interioare a pereilor, pardoselii sau radierului: - uscat: pete de umezeal de max. 1% din suprafaa total; - umed: umezeli izolate, fr picturi de ap, pe max. 20% din suprafaa total; - ud: umezeli cu apariia fisurilor pe max. 20% din suprafaa total;

b) rezistena la fisurare a elementelor construciei dup calculul limit al deschiderii fisurilor;

c) condiii hidrotehnice datorate: variaiilor de temperatur, solicitri mecanice exercitate asupra hidroizolaiei, forma n plan a construciei, vecintatea altei construcii etc.

Funcie de procedeul tehnologic utilizat i a naturii materialelor de baz care

realizeaz hidroizolaia, putem avea:

- materiale pentru umplerea porilor: soluii utilizate pentru cazul n care stabilitatea la fisurare este mai mic de 0.1 mm; se utilizeaz tehnologii de infiltraii sub presiune a soluiilor hidrofobe, materiale plastice, hidroizolaii rigide pe baz de tencuieli;

- etanri cu materiale metalice: n cazul solicitrilor mecanice ce depesc 5 daN/cm2 i

temperaturi mai mari de +40 C; se utilizeaz table din oel, plumb, cupru sau aluminiu;

- etanri cu materiale plastice: utilizate n cazul solicitrilor mecanice reduse; se utilizeaz policloruri de vinil; recomandate pentru lucrri de etanare a bazinelor, rezervoarelor etc.



17

- etanri cu materiale bituminoase.

Pentru ca o hidroizolatie sa-si ndeplineasca rolul, stratul suport trebuie s respecte anumite reguli, dintre cele mai importante fiind precizate urmtoarele:

- s fie neted i continuu; - s fie uscat; - s nu fie murdar de pmnt sau de alte impuriti - n caz contrar se va cura atent; - s nu fie ptat de uleiuri , grsimi, solveni ce atac chimic hidroizolaia ori care reduc aderena va fi curat n prealabil;

- s nu constituie planuri de alunecare;

- dac este realizat dintr-un material cu caracteristici elastice, ori nu este suficient de dur pentru lucrrile ce urmeaz a fi aplicate, stratul suport va fi "ramforsat" cu plci rigide, pe care se va aplica hidroizolaia.

Deasemenea hidroizolatia trebuie sa aiba un strat protector care la randul sau sa indeplineasca o serie de conditii, dintre care cele mai importante sunt:

- sa suporte solicitari mecanice viitoare, actiunea apei, actiunile climatice, actiunea apei agresive;

- sa exercite presiuni uniforme asupra hidroizolatiei;- sa nu acumuleze apa etc.

3.2 Materiale utilizate la hidroizolarea infrastructurii

Dup natura materialelor care realizeaz hidroizolaia, putem avea:

soluii injectabile; metalice; plastice; tencuieli; bitumuri; mixte.

Funcie de procedeele de etanare:

la rece: utiliznd produse pe baz de bitum; la cald: utiliznd produse pe baz de bitum; prin sudare:

- cu flacra sau aer cald: pentru elemete pe baz de bitum; - cu flacra: pentru materiale metalice.

Hidroizolaii sub form de soluii injectabile

Sunt utilizate atunci cnd stabilitatea la fisurare este mai mic de 0.1 mm. Procedeul const n injectarea sau difuzia de soluii hidrofobizante (silicai alcalini, fluosilicai, siliconai, silicai polimerici, epoxi, poliuretani), sub presiune, n elementele de construcie. Sunt folosite pentru



18

umplerea porilor n toat masa elementului de construcie. Sunt utilizate soluii hidrofuge lichide, pulverulente, uni sau bi componente. Dezavantaj la fisurarea elementului structural, devin ineficiente.

Hidroizolaii metalice

Sunt utilizate n cazul solicitrilor mecanice importante (ce depesc 5 daN/cm2), temperaturi mai

mari de +40 C, la lucrri speciale.

Au costuri ridicate dar ofer impermeabilizri deosebite. Se utilizeaz: - foi din oel inoxidabil, mbinate prin sudur; - oel laminat: mbinat prin nituire, rosturile dintre profile etanndu-se cu plumb;

- foi de cupru; - foi de zinc;

- foi de aluminiu (Al+Mn) de 0.2 mm grosime; este sensibil la agresivitatea chimic i din acest motiv trebuie protejat; n general este protejat pe ambele fee cu bitum;

- foi de plumb; sunt cele mai utilizate datorit avantajelor oferite de acest material, i anume: se lamineaz uor, necasant, ductil (se poate ndoi, mula uor pe suport), rezistent la ape agresive; se utilizeaz foi de 2 2.5 mm grosime; se fixeaz de stratul suport prin batere cu ciocanul de lemn, mbinrile dintre foi sunt lipite cu plumb topit; este protejat mpotriva aciunii srurilor din beton sau a curenilor electrolitici cu ajutorul bitumului.

Ca dezavantaje specifice hidroizolaiilor metalice se amintete c trebuiesc rezolvate problemele legate de:

etanare, n zona de mbinare;

coroziunea provenit din cureni electrolitici.

Hidroizolaii plastice

Sunt recomandate pentru lucrri de etanare a bazinelor, rezervoarelor. Se folosesc membrane elastice din PVC. Hidroizolatii realizate din tencuieli

Se realizeaza doua tipuri de tencuieli: impermeabile: cu adaosuri hidrofuge sau cu dozaj ridicat de ciment (peste 400 500 kg/m3); sunt

straturi relativ subtiri (3 5 cm); adesea sunt protejate suplimentar prin vopsitorii hidrofuge; ca dezavantaj se poate mentiona faptul ca fisureaza la sarcini mecanice, la tasari ale constructiei;



19

torcretare: se obtine prin improscarea de mortar cu presiune si viteza mare (aprox. 115 m/s) cu aer comprimat; necesita utilizarea de agregate fine; se pot folosi si adaosuri hidrofobe; dezavantaj - la fisurarea elementului structural, devin ineficiente.

Hidroizolatii bituminoase

Datorit avantajelor pe care le ofer (pre de cost relativ sczut, punerea uoar n oper, rezisten bun la ageni chimici, aderen mare la lipire, gam mare de produse compatibile), bitumul rmne cel mai utilizat material hidroizolator folosit n construcii.

Principalele caracteristici fizico mecanice ale bitumului sunt:

Tipul de bitum

Caracteristica H 38/42 H 45/55 H 68/75 H 80/90

Punct de inmuiere (C) 38 ... 42 45 ... 55 68 ... 75 80 ... 90

Penetratia la 25C (mm, min) 180 40 35 20

Ductilitate

0C, cm ,min 8 - 1 -

-25C, cm,min 100 80 4 3

Punct de rupere FRAASS

0C, max -17 -10 -12 -10

Punct de inflamabilitate

M, 0C, min 240 240 240 250

Urmarind caracteristicile prezentate mai sus, apare drept evidenta necesitatea inbunatatirii bitumului la solicitari mecanice, stabilite in timp, cresterea ecartului temperaturilor de lucru atat la temperaturi pozitive cat si la temperaturi negative.

Dintre produsele bituminoase utilizate in constructii, se pot aminti:

a) solutii de bitum - se obtin prin dizolvarea la cald a bitumului in solventi organici petrolieri (benzine, white - sprite); se folosesc pentru lucrari de amorsare a suprafetelor suport;

b) emulsii de bitum - sunt solutii de bitum in mediu apos cu emulgatori pentru aderenta; sunt utilizate pentru amorsarea suprafelor; sunt deosebit de eficiente pentru locuri neventilate si cu pericol de incendii sau pentru suprafete umede;

c) suspensii de bitum - rezulta din amestecarea bitumului moale cu var pasta si adaos de apa; sunt extem de utile pentru hidroizolatii dispuse pe pante mari;

d) chituri bituminoase - este o suspensie de bitum cu var filerizat, fibre celulozice ori fibre de azbest;



20

e) masticuri de bitum - se obtin din amestecarea biyumului oxidat de petrol cu filer de calcar, cenusa de termocentrala, microazbest, fulgi de azbest, adaosuri de cauciuc;

f) asfalturi naturale - sunt obtinute cu procente diverse de bitum (22%, 15%);

g) materiale in suluri - obtinute prin utilizarea de armaturi si/sau inbunatatirea masei de bitum.

Toate aceste masuri au drept efect: inbunatatirea caracteristicilor mecanice, cresterea punctului de inbunatatirea comportarii la frig, flexibilitate sporita, cresterea rezistentei la imbatranire.

Hidroizolatiile mixte

Pot fi: masticuri bituminoase cu insertii metalice, masticuri bituminoase aplicate pe tencuieli, materiale bituminoase si foi metalice.

Sunt utilizate la rosturi de tasare - dilatare, la elemente de constructii supuse presiunilor hidrostatice mari.

Sunt durabile si eficiente.

3.3 PROFILE DE ETANARE A ROSTURILOR DE TIP APASTOP

Oricnd apare un rost de construcie ntr-o structur subteran de beton, un profil de etanare de tip apastop ar trebui s fie instalat n rost, pentru a preveni infiltrarea apei prin rost.Rosturile sunt de mai multe feluri: de dilatare, de lucru, de rupere.Condiiile subterane prezint condiiile care fac foarte probabil ca acea ap, care este prezent sub presiunea hidrostatic, s se infiltreze prin aceste rosturi de construcie. Pentru a preveni ca acest lucru s apar, de obicei profilele apastop trebuie instalate, la fiecare rost de construcie, n betonul subteran. Capacitatea profilelor apastop de a preveni infiltrarea, n aceste puncte slabe, n structur, este esenial pentru succesul hidroizolaiei subterane a structurii, astfel nct importana lor nu trebuie subestimat.

3.3.1 TIPURI DE PROFILE DE ETANARE DE TIP APASTOP

Profilele de etanare de tip apastop sunt utilizate pentru protecia hidroizolaiei, pe o varietate de structuri de beton subterane, inclusiv: instalaii de tratare a apei, structuri de epurare a apelor uzate, rezervoare de ap, stvilare i baraje, perei i planee de subsol etc.

Profilele apastop sunt umpluturi de rosturi prefabricate, de numeroase tipuri, dimensiuni i forme.

Profilele de etanare din PVC au fost mult timp standard n cadrul industriei de construcii. Ele au fost furnizate ntr-o varietate de forme si dimensiuni, pentru fiecare situaie ntlnit.



21

Fig. 3.1. Etansarea unui rost de dilatatiea) etansare interioara; b) cu banda de etansare exterioara; c) cu banda de inchidere a rosturilor.

Fig. 3.2. Etansarea unui rost de lucru:

a) cu banda de etansare interioara; b) cu banda de etansare exterioara; c) cu banda combi; d) cu injectie de rasina; e) cu cauciuc expandabil.

n eforturile de a face profilele de etanare uor de montat, productorii au creat mai multe alternative la standardul PVC, incluznd multe derivate hidrofile. Materialele se umfl, n general, dup ce au fost udate de apa coninut n amestecul de beton. Aceast aciune de umflare permite materialelor, s umple golurile dinuntrul rosturilor, pentru a forma un rost de construcie etan. Deoarece aceste produse se umfl n prezena apei, acestea nu trebuie s fie udate prematur. Acest lucru necesit ca a doua turnare a betonului s aib loc aproape imediat dup poziionarea profilului, altfel rostul s-ar putea umfla dac este expus la ploaie sau rou



22

Fig. 3.3 Etansarea rosturilor

Operaiunile pe care le comport montajul acestora se compun dintr-o serie de procedee comune, cu unele particulariti pentru diferite grupe. Astfel, comune sunt operaiunile de transport, depozitare, pregtirea montajului; apoi, pregtirea suportului pe care ulterior va fi aplicat elementul.

3.3.2 Montarea profilelor de rost

Profilele de etanare realizate din PVC / neopren / cauciuc termoplastic sunt plasate n cofraje de beton si legate sau materialul este securizat cu fermitate la poziie, in timpul turnrii betonului. Este obligatoriu ca profilul sa nu permit niciodat s se plieze, pe durata turnrii betonului. Figura 3.29 prezint cteva metode tipice de a asigura profilul din PVC, nainte de prima turnare a betonului.

Fig. 3.4 Asigurarea profilului din PVC pentru montarea in primul strat de beton

Pentru a asigura flana pe poziie, pentru ambele turnri ale betonului, apastopul este n general securizat prin fire legate de armatura din oel, la fiecare 30cm. Srma ar trebui s fie legata prin prima sau a doua nervura a flanei profilului, niciodat dincolo de flana a doua ca n figura 3.30. n fiecare din aceste detalii centrul bulbului trebuie s fie exact n mijlocul rostului. Acest lucru este ca s se asigure c profilul apastop acioneaz n mod corespunztor ca un rost de dilataie n timpul oricrei micri structurale.



23

Fig. 3.5 Asigurarea profilului din PVC

pentru montarea in al doilea strat de beton.

Bulbul nu trebuie, niciodat, s fie introdus complet, n nici o parte a betonului turnat sau el i va pierde toata capacitatea de a aciona ca un material de dilataie. Cuielor sau oricror altor resturi de construcie nu ar trebui s li se permit s strpung bulbul apastopului sau orice parte a flanei lng bulb.

Fig. 3.6 Montarea profilului de etansare in

jurul unui stalp metalic (AntiHydro Corporation)

La toate penetrrile prin rosturile plcilor sau pereilor subterani, profilul de etanare ar trebui s fie, de asemenea, instalat continuu n jurul penetrrii, pentru a proteja mpotriva ptrunderii apei.

Cordonul expandabil apastop realizat din materialele hidrofile este un profil semielastic, de form prismatic avnd dimensiuni de 1-2-3 cm, n seciune dreptunghiular sau ptrat. Avnd o mare putere de absorbie a apei, i mrete volumul de 3-5 ori, exercitnd o presiune elastic asupra incintei n care este coninut.



24

Fig3.7 Montarea unui profil de etansare hidrofil.

Aceste sisteme sunt instalate dup ce turnarea primului beton s-a realizat. Spre a nu fi deranjat de pe poziie n timpul turnrii betonului proaspt sau la vibrare, se fixeaz de substrat printr-o varietate de metode (cu dibluri, cuie, lipire etc.). Capetele se petrec unul pe lng altul, spre a nu lsa zone neacoperite. Profilul este livrat in role, n lungime de cteva zeci de metri.

Furtunul de injecie (figura 3.38) este un furtun de construcie speciala, poros, cu microperforaii ce nu permit ptrunderea laptelui de ciment ns sunt permeabile la injectarea sub presiune, la 30 bari, a unui amestec de rini cu polimerizare anaerob. Structura furtunului de injectare este urmtoarea:

- tub interior din plastic perforat; - primul nveli, din bumbac, protejeaz furtunul de infiltrarea pastei de ciment; - al doilea nveli, exterior, din polietilen, protejeaz furtunul de ncrcrile mecanice.

Amplasarea acestuia se execut la fel ca la cordonul expandabil, utiliznd bride de fixare si dibluri (figura 3.39). Capetele furtunului se conecteaz prin furtunuri de presiune care ies din beton in doze de acces, prevzute cu niplu - ventil prin care se injecteaz amestecul de rini. Lichidul sub presiune infiltreaz rostul dintre elementele de beton, apoi are loc solidificarea amestecului prin reacie chimic, n urma creia lichidul devine polimer.

F i g . 3 . 8 M o n t a re a u n u i f u r t u n d e injectie.



25

Banda metalic este realizat din tabl de fier galvanizat, complet acoperit pe ambele fee de un film de protecie. Acest film ader foarte bine i etan la betonul proaspt. Poate fi realizat cu ndoituri pe margini sau poate fi dreapt caz n care se fixeaz pe o in suport perforat, lat de circa 20mm. Lungimea benzii este de circa 2,40 m, iar limea este de 160 mm, cu o grosime, inclusiv filmul de protecie de aproximativ 1,5 mm.

Instalarea se face prin fixarea inei suport de armturi, iar mbinarea fiilor se realizeaz mecanic, cu ajutorul unor dispozitive de mbinare, ca n figura 3.40.

Fig. 3.9 Dispozitiv pentru imbinarea benzilor

metalice.

3.3.3 Materiale in foi (membrane bituminoase)

Sunt materiale compozite, calitatile finale ale acestora fiind atinse prin conlucrarea celor doua elemente principale: compusul bituminos, in principal pe baza de bitum modificat cu polimeri si armatura suport.

Fig. 3.10 Componentele principale ale foliei bituminoase

Masa impermeabila BITUM-POLIMERI ocupa cel mai important in complexul materialului finit. Compusul bituminos este un amestec de bitum, polimeri si filer, ce confera membranelor impermeabilitatea caracteristica.

Odata cu aplicatia bitumului aditivat si a noilor tipuri de armaturi, s-a produs cresterea spectaculoasa a proprietatilor membranei bituminoase.

Tipuri de membrane bituminoase



26

Membranele bituminoase pot fi alcatuite pe baza a doua mari categorii calitative de bitum: bitum oxidat si itum aditivat (bitum-polimeri).

Straturi de armare sau suport

Armatura suport este un alt element de baza in compozitia membranelor bituminoase. Performantele si durata de viata a membranelor depind de pozitionarea corecta a retelei de armare in grosimea membranei

Fig. 3.11 Procentul de diminuare a dimensiunilor membranelor in functie de tipul armaturii

3.3.4 Tipuri de polimeri folositi

Materialele polimerice de baza utilizate la producerea foilor hidroizolante sunt urmatoarele:

Polimeri elastomeri:- IIR - copolimeri de izopren si de izobutilen;- EPDM (EPT) - copolimer de etilen propilen si dien-monomer;- CSM - polietilena clorosulfonata;- NBR - cauciuc nitril;- ECB - bitum-etilen-copolimerizat;

Polimeri plastomeri- LDPE - polietilena de joasa densitate;- HDPE - polietilena de inalta densitate;- PIB - poliizobutilina;- VAE (EVA) - copolimer de acetat de vinil si etilen;- CPE (PEC) - polietilena clorurata;- PVC - clorura de vinil;- Gudron cu PVC.

Polimeri elasto-plastomeri:



27

- TPO - poliolefina termoplastica (thermoplastic polyolefin).

3.4 Etansarea rosturilor cu ajutorul cordoanelor hidrofilice

Fig. 3.12 Etansarea unui rost cu ajutorul cordoanelor hidrofilice Principiu de functionare

- Cordoanele hidrofile sunt produse pe baza de polimeri care, in contact cu apa expandeaza si dezvolta o presiune de expandare in interiorul elementului constructiv etansat.

- Presiunea de expandare etanseaza rostul si impiedica trecerea apei.Aplicarea cordoanelor hidrofilice necesita o buna calitate a betonului, mai mult decat alte metode de etansare. Deasemenea cordoanele hidrofilice nu pot etansa goluri de dimensiuni mari existente in masa betonului. Avantajele aplicarii acestei solutii sunt:

- montarea usoara si rapida;- nu afecteaza pozitia sau dispunerea cofrajelor si a armaturilor;- aplicarea acestei metode nu implica costuri ridicate;- expandeaza in fisuri si crapaturi;- nu isi pierde capacitatea de expandare dupa mai multe cicluri de umed/uscat;- solicitare redusa asupra structurilor de beton, deoarece presiunea de expandare este sub 16

bari;- durabilitate testata pe termen indelungat;- cordoanele hidrofile sunt rezistente la apa de diferite calitati si la subsatnte chimice variate.

Capacitatea de expandare



28

Fig. 3.13 Capacitatea de expandare

Capacitatea de expandare in timp

Fig. 3.14 Capacitatea de expandare in timp. Etansarea fisurilor si crapaturilor fara a dezintegra betonul

Fig. 3.15 Etansarea fisurilor fara dezintegrarea betonului.

Punerea in opera a cordoanelor hidrofile cuprinde urmatoarele etape:



29

1) Curatarea suprafetei 2) Taierea profilului expandabil la lungime

3) Aplicarea adezivului pe beton 4) Presarea profilului pe adezivul proaspat

Nu este recomandata aplicarea mecanica, cum ar fi baterea in cuie sau fixarea in buloane.

3.5 Impermeabilizarea prin cristalizare

Aceasta solutie furnizeaza acoperirea prin cristalizare pentru impermeabilizarea cladirilor si elementelor structurale. Solutia de acoperire prin cristalizare poate fi folosita la impermeabilizarea balcoanelor, soclurilor, a subsolurilor si implicit a peretilor de subsol, a instalatiilor de tratare a apei, a rezervoarelor cu apa pentru stingerea incendiilor si a piscinelor realizate din beton monolit. Deasemenea aceasta solutie este folosita si pentru impermeabilizarea betonului si betonului armat, a zidariei cu rosturi pline si tencuielilor minerale.

Caracteristici - principalele caracteristici sunt: - impermeabilizeaza prin cristalizare;- rezista la presiunea pozitiva si negativa a apei;- etanseaza microfisurile din beton pana la 0,4 mm;- conlucreaza cu benzile de etansare;- este permeabila la vapori;- este rezistenta la inghet;- are o aplicare economica (acoperire mare);- poate fi aplicata prin pensulare sau spacluire.



30

Domeniile de utilizare Aceasta solutie a fost conceputa pentru impermeabilizarea si rezistenat la umezeala a substraturilor minerale nedeformabile si actioneaza in doua moduri - formeaza un strat impermeabil pe suprafata suporturilor si suplimentar, in timpul exploatarii formeaza cristale in porii suprafetei etansate. Impermeabilizarea prin care cristalizeaza, protejeaza impotriva procesului prin care sarurile insolubile patrund in structura capilara a betonului unde, prin contactul cu apa, ele formeaza in mod treptat cristale. Acest proces de formare a cristalelor duce in timp la o inchidere completa a fisurilor capilare, eliminandu-se astfel trecerea apei in beton din ambele directii. Cristalizarea poate fi perceputa ca o protectie suplimentara a substraturilor in cazul unei degradari locale sau a unei spargeri cauzate de fisurile statice. Poate fi folosita la impermeabilizarea balcoanelor, soclurilor, a subsolurilor si implicit a peretilor de subsol, a instalatiilor de tratare a apelor menajere, rezervoarelor de apa (incluzand rezervoarele pentru apa potabila), rezervoarelor cu apa pentru stingerea incendiilor si piscinelor realizate din beton monolit. Poate fi aplicata pe partea pozitiva a sensului de patrundere al apei pana la 15 m si pe partea negativa pana la 5 m. Are o buna conlucrare cu benzile de etansare dintre pereti, podea si la rosturile de dilatare.

Pregatirea suprafetei suport

Materialele folosite pentru aplicarea acestei metode adera pe suprafete cu capacitate portanta solida si curate, fara substante care ar putea impiedica aderenta (cum ar fi grasimi, bitum, praf) si anume - beton de clasa minim C 12/15 mai vechi de 3 luni. Suprafetele pe care se aplica solutia de impermeabilizare prin cristalizare, trebuie sa fie nivelate, absorbante si cu porii deschisi. Murdaria, straturile friabile, toate acoperirile anterioare cu vopsea, tencuielile de var si substante nonaderente trebuie indepartate cu atentie. Rosturile corodate trebuie deschise pana la o adancime de 2 cm si apoi umplute cu mortar pe baza de ciment. Gaurile adanci si substraturile denivelate trebuie deasemenea reparate. Muchiile trebuie sanfrenate la o raza de aproximativ 3 cm iar colturile trebuie rotunjite. Se va folosi mortar rapid amestecat cu nisip. Pentru folosirea acestei metode este necesara o preumezire a stratului suport inainte de aplicare. Umezirea trebuie facuta controlat fara a se forma balti.

Modul de aplicare

Modul de aplicare al acestei metode se realizeaza prin aplicarea materialului pe suprafata umeda dar nu uda. Primul strat de solutie trebuie aplicat incrucisat prin pensulare, iar cel de-al doilea strat poate fi aplicat cu bidineaua sau cu mistria. Al doilea strat se aplica cand cel anterior este deja intarit, dar inca umed. Suprafetele trebuie protejate impotriva uscarii prea rapide. Stratul aplicat poate fi deschis traficului dupa doua zile. Chiar si dupa intarirea completa, suprafata nu trebuie expusa direct la solicitari mecanice grele.

3.6 Impermeabilizarea cu ajutorul adaosurilor de mortare



31

Aceste produse de impermeabilizare, sunt materiale de adaos ale mortarelor pentru tencuieli si sape interioare sau exterioare, aplicabile in cladirile civile si industriale, la pasaje subterane, balcoane, terase acoperisuri sau alte spatii in care exista pericolul infiltratiilor de apa, deformari sub sarcina sau la impermeabilizarea betoanelor proaspete. Materialele de adaos nu inlocuiesc hidroizolatiile elementelor de constructii.

Caracteristicile materialului- nu influenteaza mecanica si stabilitatea;- se incadreaza in clasa A 1 de reactia la foc;- pus in opera, nu este toxic, nu afecteaza sanatatea utilizatorilor;- in timpul aplicarii trebuie luate in considerare normele de igiena, sanatate si de legislatie

de protectie a muncii, in vigoare;- nu genereaza pericole de accidentare a utilizatorilor;- asigura elementelor pe care este aplicat impermeabilitatea la apa.

Durabilitatea materialului Adaugat in compozitia betoanelor si mortarelor, nu influenteaza negativ durabilitatea elementelor rezultate, aceasta fiind cel putin egala cu cea a elementelor realizate cu betoane sau mortare de referinta (neaditivate). Durabilitatea betoanelor preparate cu acest material este asigurata prin performantele acestuia privind cresterea impermeabilitatii la apa.

Conditii de punere in opera La punerea in opera se va respecta teperatura de aplicare si cea a suportului (+5C...+30C) si umiditatea relativa

Se sudeaza usor pe santier. Disponibile intr-o gama large de marimi si tipuri, in functie de utilizare. Sunt disponibile pentru etansarea rosturilor de constructie si a rosturilor de dilatatie, pe diverse culori (predominant gri si galben); sunt ambalate in role de 15 - 30 m.

Piese pre-formate de legatura

Pentru realizarea legaturilor sunt disponibiel o gama larga de piese standard de legatura, toate o latura libera de 30 cm care permite sudarea cap la cap pe santier. Se pot fabrica si sectiuni non-standard in baza cerintelor si a unor schite detaliate.

Tipuri de legaturi:- piese X plane;- piese X verticale;- piese T plane;- piese T verticale;- piese L plane;- piese L (colt) verticale (colturi in interior sau exterior).

Tipuri speciale de benzi (disponibile la cerere):- benzi rezistente la butim si ulei;- rezistente la hidrocarburi.

Caracteristic tehnice

Rezistenta la translatie 10 N/mm2; Rezistenta la rupere 12 N/mm2 ; Alungirea la rupere 300%; Rezitenta chimica:

- permanenta: la apa, apa de mare, solutii saline pentru dezghet;- temporara: alcali anorganici diluati, acizi minerali si uleiuri minerale.

Metode de aplicare

Benzi pozitionate central Se instaleaza in centrul structurii de beton; se ancoreaza cu usurinta de armatura cu clame speciale de fixare.

Benzi armate pozitionate central Instalarea se face ca in cazul benzilor pozitionate central. Datorita armarii lor externe, sunt mai stabile dimensional si sunt necesare mai putine cleme de fixare.

Benzi de suprafata Se instaleaza pe suprafata cofrajului sau pe suprafata betonului intarit.

Benzi de inchidere a rostului Se instaleaza prin apasarea pe cofraj sau pe linia rostului.



33

Sudarea Datorita realizarii lor din PVC termoplastic pur, faciliteaza sudarea. Capetele sunt asigurate in piese de fixare profilate (disponibile pentru fiecare tip), montate intr-un dispozitiv metalic si sunt topite cu o tola de cupru incalzita, pana cand apare un guler uniform topit, de PVC. Temperatura de topire este de + 200C.

3.7.1 Etansarea si sigilarea rosturilor, cu benzi prefabricate

Benzile prefabricate sunt benzi elastice, gata pentru utilizare, pentru impermeabilizari si etansari, realizate din PVC rezistent la bitum, cu benzi laterale de tesatura de fibre rextile. Se aplica la rosturi de constructie si la rosturile de miscare, la capetele fasiilor de membrane de impermeabilizare.

Caracteristici:- are o rezistenta de durata la apa si intemperii;- capacitate mare de preluare a deplasarilor;- rezistenta la penetrarea radacinilor;- rezistenta la multe tipuri de solutii chimice;- rezistenta la expunere UV;- adecvate utilizarii si exploatarii intr-un interval larg de temperaturi;- pot fi sudate cu aer cald.

Baza chimica - PVC moale, compatibil cu bitumul (PVC-P-BV).

Date tehnice Rezistenta la difuzia vaporilor de apa 17.000; Clasificare la foc 4,2; Temperatura de exploatare - intre -25C si +80C.

Caracteristici fizice/mecanice- Impermeabilitate la apa - 10 bar;- Rezistenta la intindere > 6,5 N/mm2;- Alungire la rupere > 200% ;- Rezistenta imbinarilor - rezistenta cordoanelor de sudura - cedarea are loc intotdeauna in

zonele adiacente imbinarilor.- Rezistenta dinamica - rezista la socuri mecanice;- Rezistenta chimica - expunere de durata la: apa, apa de mare, apa alcalina, solutii saline de

dezghetare, acoperiri pe baza de bitum, acoperiri disperse pe baza de bitum; rezistenta temporara la: alcalii anorganice diluate si acizi minerali, uleiuri minerale.

- Rezistenta termica - incercari la incovoiere: fara fisuri pana la -25C; degradare artificiala 5000 ore.



34

3.8 Benzi de rost prefabricate din PVC-P, termoplastice, cu elemente de etansare expandabile in contact cu apa

Fig. 3.16 Tipuri de benzi de rost prefabricate din PVC

Sunt benzi de rost pentru etansarea rosturilor de lucru, a rosturilor de constructie si a rosturilor de fisuratie proiectate. Aceste benzi sunt combinatia intre profilele de PVC-P, uzual utilizate la etansarea rosturilor structurilor din beton si profilele hidrofile care expandeaza in contact cu apa de infiltratie. Se utilizeaza la etansarea rosturilor de lucru, a rosturilor de constructie si a rosturilor de fisuratie proiectate.

Caracteristici generale- Rezistenta mecanica ridicata;- Stabilitate in contact cu substantele provenite din natura si care sunt agresive betonului;- Stabilitate impotriva unui spectru larg de solutii si agenti chimici;- Sectiune transversal rotunda, usor de manipulat si de pus in opera pe stantier;- Pozare fara betonare de cant in rostul de lucru dintre radier (plansee) si pereti.- Sudabile.-

Domenii de utilizare Se utilizeaza la constructiile din beton simplu si armat, pentru etansarea rosturilor radier/perete, pentru etansarea rosturilor de contractie, a rosturilor de fisuratie proiectate sau a rosturilor perete/perete, aflate in acelasi plan. Se pot utiliza independent sau impreuna, pentru realizarea unui sistem de etansare a rosturilor de lucru dintre radier si perete. Exemple de utilizare: structuri civile si industriale (locuinte, sedii administrative, garaje subterane, rezervoare, etc.).

Tipuri

1)



35

Presiunea apei - 2 bar; Grosimea elementului de constructie (mm) 240;

2)


3) Cu gauri marginale stantate pentru fixare




36

4) Cu gauri marginale, stantate pentru fixare

Presiunea apei - 2 bar; Grosimea elementului de constructie (mm) 240.

Solicitari speciale La solicitari speciale este necesara testarea produselor corespunzator fiecarui caz in parte, respectiv la temperatura si/sau mediu chimic de expunere.

Tipuri de intersectii/racorduri

Fig. 3.17 Colt plan interior Fig. 3.18 Colt plan exterior Fig. 3.19 Colt vertical alternativ Snur expandabil interior Snur expandabil exterior Pozare cu raza de cca. 10 cm

Fig. 3.20 Intersectie T verticala Fig. 3.21 Intersectie plana - combinata (mixta) Posibilitati de imbinare alternative pe santier.



37

Fig. 3.22 Intersectie plana, sudata, combinata

Fig. 3.23 Sistem de benzi de rost (exemplu)

Imbinari pe santier

Fig. 3.24 Imbinari transversale cu cleme (imbinari prin suprapunere, cu ajutorul eclisei)



38

3.9 Rasina poliuretanica de injectare, elastica, pentru stoparea temporara a infiltratiilor

Este un produs pe faza de rasina poliuretanica de injectie, cu vascozitate redusa, cu spumare rapida in prezenta apei, fara solventi, care prin intarire devine o spuma densa si elastica, cu structura celulara fina. Se foloseste pentru stoparea temporara a infiltratiilor masive prin fisuri, rosturi si cavitati existente in beton si zidarii de caramida sau din piatra naturala.

Caracteristici

- Reactia are loc doar daca produsul intra in contact cu apa;- Se poate injecta ca unic sistem de etansare;- Prin expandarea libera in prezenta apei, spuma isi mareste volumul de aprox. 40 de ori;- Viteza de reactie (formarea spumei) este influentata de temperatura amestecului rezultat

din combinatia celor doua componente, de compozitia apei cu care acesta intra in contact si de conditiile hidrodinamice;

- La temperaturi scazute (sub + 10C), se aditiveaza cu acceleratori specifici.

Baza chimica Rasina poliuretanica bicomponenta, reactiva in prezenta apei, fara solventi si fara derivati volatili de metan sau etan (de tipul compusilor organici cloro-fluoro-carbon).

Conditii de aplicare Temperatura stratului suport - min. +5C / max. +35C; Temperatura mediului ambient- min. +5C / max. +35C.

Metoda de aplicare Se aplica cu ajutorul unei pompe de injectie, pentru produse monocomponente. Se curata toate componentele de injectare pentru a indeparta toate rezidurile de poliuretan dupa utilizare, o data ce materialul s-a intarit, poate fi indepartat doar pe cale mecanica.

Procesul de impermeabilizare este impartit in trei faze:

1) Injectare: Timpul in care materialul injectat curge sub presiunea de pompare spre zonele umede sau cu continut de apa.

2) Inductie: Perioada cuprinsa intre prepararea amestecului si inceprea reactiei.

3) Reactie: Perioada pe parcurscul careia vascozitatea amestecului creste si are loc expandarea spumei.

Se foloseste in general pentru stoparea temporara a infiltratiilor masive de apa, pentru etansarea permananta a fisurilor umede, se recomanda injectarea consecutiva.



39

3.10 Rasina poliuretanica de injectare, elastica, pentru stoparea definitiva a infiltratiilor

Se foloseste pentru stoparea definitiva a infiltratiilor (datorita elasticitatii sale avand si capacitatea de a prelua deplasari limitate), in fisuri si rosturi uscate sau umede, existente in beton si zidarii de caramida sau din piatra naturala. Caracteristici Are o elasticitate permanenta, poate prelua deplasari limitate (slabe pana la moderate). Nu se contracta la schimbarea nivelului de umiditate (la variatii ud-uscat-ud...). Datorita vascozitatii sale reduse produsul poate penetra in fisuri cu dechideri >0,2 mm. Odata intarit, produsul este inert si rezistent din punct de vedere chimic. Fara solventi, nu are impact negativ asupra mediului, poate fi utilizat in zonele de protectie a apelor subterane. La temperaturi scazute (sub +10C) se aditiveaza cu acceleratori specifici. Se poate injecta ca unic sistem de etansare (fara adaos de accelerator).

Detalii privind aplicarea Golurile si fisurile peretilor trebuie curatate, astfel incat sa nu prezinte pe suprafata lor particule desprinse sau friabile, praf, urme de ulei, grasime sau alte substante care sa afecteze aderenta la suport a rasinii de injectare. Orice fel de impuritati vor fi indepartate prin suflare cu aer comprimat.

Conditii de aplicare Temperatura stratului suport - min. +5C / max. +35C; Temperatura mediului ambient - min. +5C / max. +35C.

Metoda de aplicare Se aplica cu ajutorul unei pompe de injectie, pentru produse monocomponente. Se curata toate componentele de injectare pentru a indeparta toate rezidurile de poliuretan dupa utilizare, o data ce materialul s-a intarit, poate fi indepartat doar pe cale mecanica.

Procesul de impermeabilizare este impartit in trei faze:

1) Injectare: Timpul in care materialul injectat curge sub presiunea de pompare spre zonele umede sau cu continut de apa.

2) Inductie: Perioada cuprinsa intre prepararea amestecului si inceprea reactiei.

3) Reactie: Perioada pe parcurscul careia vascozitatea amestecului creste si are loc expandarea spumei.

Se foloseste in general pentru stoparea temporara a infiltratiilor masive de apa, pentru etansarea permananta a fisurilor umede, se recomanda injectarea consecutiva.

3.11 Profile pentru etansarea rosturilor, expandabile in contact cu apa



40

Profile care expandeaza la contactul cu apa.

Domenii de utilizare Sunt folosite pentru impermeabilizarea:

- Rosturi de constructie;- Strapungeri de tevi si piese din otel prin pereti si placi de pardoseala;- Rosturi de constrcutie la beton prefabricat;- Rosturi de constructie la segmente de tunel;- Rosturi de constructie la conducte de cabluri;- In jurul oricaror tipuri de patrunderi prin beton.

Caracteristici- Aplicare usoara;- Se poate aplica pe suporturi diferite;- Cu acoperire de protectie pentru a evita dilatatrea prematura;- Foarte economice;- Isi maresc volumul in contact cu apa;- Rata de expandare optimizata, deci dara a afecra betonul proaspat in timpul inataririi;- Rezistenta permanenta la apa;- Nu necesita timp pentru intarire;- Nu necesita sudare;- Disponibil in tipuri di dimensiuni variate.

Baza chimica a produsului Este o ciombonatie de rasini de expandare hidrofilice, cauciuc si EPDM.Presiunea de dilatare < 15 bari dupa 7 zile in contact direct cu apa.

Proprietati pizice/mecanice Rezistenta la tractiune:

- rasina de expandare hidrofilica > 2,5 N/mm2- EPDM > 7,0 N/mm2

Alungire la rupere:- rasina de expandare hidrofilica > 250%;- EPDM > 100%

Detalii de aplicare Suportul trebuie sa fie intact, curat, uscat, fara contaminari de suprafata. Toate particulele libere, urmele de decofrare, laptele de ciment, vopseaua, rugina si alte materiale slab-aderente se vor indeparta manual sau prin pregatire mecanica. Suprafetele care sunt foarte rugoase au tendinta de a prezenta infiltratii mai tarziu. Serecomanda finisarea cu rigla a betonului proaspat, in locul in care urmeaza a fi plasat profilul de sigilare.

Conditii de aplicare Temperatura suportului - depinde de adezivul ales;



41

Temperatura ambientala - depinde de adezivul ales; Umiditatea suportului - suportul va fi uscat.

Metoda de aplicare Aplicarea pe stratul suport se realizeaza cu adeziv astfel:

- adezivul se aplic cu o pensul mic la limea profilelor pe suport precum si pe o parte a profilelor;

- dupa un timp de uscare, profilele se pozitioneaza si se apasa bine pe suportul amorsat; Este important sa se obtina contact complet si continuu intre profile si suport. Dupa pozitionarea profilelor in sectiunea de beton, acoperirea minima a acestora trebuie sa fie de 10 cm (la betonul armat) sau 15 cm (la betonul nearmat). In timpul betonarii, se va compacta bine in jurul profilelor pentru a obtine un beton fara segregari.

3.12 Etansant de rosturi expandabil in contact cu apa

Este un produs sigilant poliuretanic monocomponent care expandeaza in contact cu apa.

Domenii de utilizare Se utilizeaza pentru:

- sigilarea rosturilor constructive;- sigilarea strapungerilor de tevi si piese de otel prin pereti si placi de pardoseala;- sigilarea rosturilor de constructie, etc.

Caracteristici- Aplicare usoara;- Aderenta buna la diferite suporturi;- Rata de expandare optimizata, deci fara a afecta betonul proaspat in timpul intaririi;- Este o solutie economica;- Expandeaza in contact cu apa;- Rezista in permanenta la contactul cu apa;- Adaptabil diferitor detalii constructive.

Baza chimica Poliuretan monocomponent, cu intarire la umiditate.

Detalii de aplicare Stratul suport trebuie sa fie intact, curat, uscat, fara contaminari de suprafata. Particulele neaderente, decofrantii, laptele de ciment, vopseaua, rufina si alte materiale slab aderente se vor indeparta prin tehnici de curatare manuale sau mecanice.

Conditii de aplicare: Temperatura suportului - min. +5C / max. +35C; Temperatura ambientului - min. +5C / max. +35C.



42

Pentru inglobarea in elementele contructiilor, se pozitioneaza produsul in centrul sectiunii de beton, iar acoperirea de beton trebuie sa fie de 10 cm (pentru betonul armat) sau 15 cm (pentru betonul nearmat). Pentru inaltimi de turnare < 50 cm, timpul de intarire al sigilantului este de 2-3 ore, iar la turnari > 50 cm, timpul de intarire este de cel putin 2 zile. In timpul betonerii este necesara o buna compactare pentru a obtine un beton dens si pentru a evita segregarile.

3.13 Rin poliacrilic de injectare, elastic, utilizat pentru etanri de impermeabilizare permanente

Este o rin poliacrilic cu vscozitate foarte redus, elastic, cu timp de reactie flexibil, reglabil. Se utilizeaz pentru: etanarea rosturilor de constructie prin injectare in furtune, pentru etanarea fisurilor i a golurilor cu continut de ap; n scopul realizrii unor ecrane de etanare (cortine) n terenul de fundare aflat n stare umed sau saturat cu ap, situat n imediata vecintate a constructiilor, ori in interiorul structurii; ca sistem de etanare prin injectri executate de la exteriorul rosturilor de constructie, a rosturilor de dilatatie cu deplasri limitate sau a rosturilor aferente conductelor de drenaj, care sunt sau vor fi acoperite cu material de umplutur (pmnt) umed sau saturat. Deasemenea mai poate fi utilizat la repararea prin injectare a membranelor pentru hidroizolatii deteriorate (aplicate atat in sistem uni-strat, cat si dublu-strat).

Caracteristici

Timp de ntrire ajustabil, ntre 8 i 50 de minute; Elasticitate permanent, care poate prelua deplasri limitate; Capacitate reversibil de absorbtie a apei de infiltratie (mrindu-i volumul prin expandare la contactul cu apa) de cca. 75% din greutate, mbibndu-se i reducnd astfel umezeala; Rin acrilic fr continut de solvent; Valoare ridicat a pH-ului: 9 - 10; Vscozitate foarte redus, comparabil cu cea a apei; n stare ntrit, este insolubil n ap i hidrocarburi i rezistent la acizi i la substante alcaline (baze); Produs ecologic, care poate fi utilizat n zonele de protectie a apelor subterane.

Baza chimica - rasina poliacrilica tricomponenta.

Conditii de aplicare

- Temperatura stratului suport: min. +5C / max. +40C;

- Temperatura mediului ambient: min. +5C / max. +40C.

Metoda de aplicare

Se poate injecta cu pompe obinuite mono sau bi-componente. n cazul folosirii unei cantitti de ntritor pulbere mai sczute nu este absolut necesar utilizarea unei pompe de injectare cu piese din inox.



43

Conditiile i locatia zonei de executie a lucrrilor de injectare existente n antier trebuie inspectate i examinate atent, inclusiv subsolurile, fundatiile i starea terenului de fundare, nainte de nceperea oricrei aplicari pentru realizarea unei suprafee etane i impermeabile noi (ecran de etanare prin injectri) necesar n imediata vecintate a constructiilor sau n incinta structurilor existente. De asemenea, este necesar de a avea siguranta c n apropierea zonei de injectare nu exist sisteme de drenaj sau conducte deschise de evacuare a apelor. Aceste verificri furnizeaz informatii importante n baza crora se poate aprecia posibilitatea de realizare a etanrii prin metoda injectrii cu rin poliacrilic i consumul aproximativ de material ce va fi injectat. Totodat, n baza verificrilor initiale se poate stabili pozitionarea gurilor forate n cadrul schemei de injectare, pentru montarea pakerelor.

3.14 Benzi prefabricate pentru hidroizolatii

Benzile sunt elemente prefabricate impermeabile, realizate din poliolefin modificat, flexibil (FPO), cu aderent deosebit.

Caracteristici:

- Aderent deosebit, fr a necesita activare la locul de punere n oper;

- Flexibilitate sporit;

- Rezistenta la intemperii i la ap;

- Rezistenta la penetrarea rdcinilor;

- Rezistent bun la multe solutii chimice;

- Rezistent UV;

- Comportare bun ntr-un ecart extins de temperaturi

- Fr continut de plastifianti

- Suprapunerea benzilor poate fi realizata prin sudarea elementelor ntre ele cu aer cald si pot fi aplicate n contact direct cu apa potabil.

Baza chimica - poliolefina modificata, flexibila (FPO), cu aderenta deosebita.

Proprietati mecanice

Rezistenta la ntindere > 12 N/mm2;

Rezistenta la sfasiere > 40 N/mm2;

Alungirea la rupere > 600%;

Rezistenta suprapunerilor > 150 400 N/5 cm;



44

Comportarea la presiune hidrostatica: 6 bari / 72 ore; fara pierderi (scurgeri) de apa.

Metoda de aplicare

Alegerea dimensiunilor benzii:

Alegerea dimensiunilor corecte ale benzilor (grosime i ltime) i a tipului adecvat de adeziv, depind de performantele care se doresc a fi atinse. Benzile de aprox. 1 mm grosime sunt indicate pentru etanarea rosturilor expuse doar la solicitri uoare.

Alungirea permanent maxim admis:- benzile de aprox. 1 mm: 10% din ltimea nelipit a benzii (zona central) - benzile de aprox. 2 mm: 25% din ltimea nelipit a benzii (zona central).

Pentru micri mai ample, amplasati se fixeaza banda formnd o cut pe lungimea rostului, de forma unei lire ngropate n rost.

Imbinarea benzilor

Capetele benzilor se mbin prin sudare cu aer cald. Zona de sudur trebuie pregtit n prealabil, asperiznd-o prin frecare cu un milgher.

Asperizarea benzii se execut numai pe suprafata de sudare, n caz contrar lipirea uniform cu adeziv putnd fi afectat n sens negativ.

Fig. 3.25 Suprapunerile trebuie se recomanda a fi de 40 50 mm.

3.15 Sistem de nalt performant pentru etanarea rosturilor

Sistemele de nalt performant pentru etanarea rosturilor de constructie, de dilatatie i de legtur, precum i pentru sigilarea fisurilor. Aplicat pe rost, permite micarea ampl i neregulat pe mai multe directii, mentinnd n acelai timp calitatea deosebit a etanrii. Acest sistem este alctuit dintr-o band hidroizolant realizat din poliolefin modificat, flexibil (FPO), cu aderent deosebit i o gam divers de adezivi.

Utilizari

Sistem de etanare pentru rosturile de dilatatie, de constructie i de legtur, precum i pentru fisurile din:



45

- Tuneluri i apeducte;

- Centrale hidr

Lucrare de Disertatie.pdf

Documents

Transcript of Lucrare de Disertatie.pdf