LUCRARE DE DISERTAŢIE - Sport Arena Streetball | Dream … · Marketing cultural şi sportiv este...

Campania de promovare a evenimentului Sport Arena Streetball 2008

- 1 -

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MARKETING

PROGRAM MASTER ―RELAŢII PUBLICE ÎN MARKETING‖

LUCRARE DE DISERTAŢIE

Coordonator ştiinţific:

Lect.Univ.Dr. Constantinescu Mihaela

Absolvent:

Rogojan Ioana Doina

BUCUREŞTI

2009


- 2 -

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MARKETING

PROGRAM MASTER ―RELAŢII PUBLICE ÎN MARKETING‖

CAMPANIA DE PROMOVARE A

EVENIMENTULUI „SPORT

ARENA STREETBAL 2008”

Coordonator ştiinţific:

Lect.Univ.Dr. Constantinescu Mihaela

Absolvent:

Rogojan Ioana Doina

BUCUREŞTI

2009


- 3 -

CUPRINS

CAPITOLUL I. MARKETINGUL SPORTIV ÎN CADRUL

MARKETINGULUI GENERAL ………………….…5

1.1. Introducere în marketing sportiv …………………………….....5

1.2. Definirea marketingului sportiv …………………………….…..7

1.3. Ramuri ale marketingului sportiv ……………………………....9

1.4. Caracteristicile sportului ………………………………….……12

1.5. Componentele produsului sportiv ……………………………..15

CAPITOLUL ll. ACTIVITATEA FIRMEI SPORT ARENA..…….…20

2.1. Prezentarea firmei Sport Arena..…………………………….…20

2.2. Sportul - partener bun pentru marketing......................................22

2.3. Viziune de ansamblu asupra streetball-ului ................................23

2.4. Piaţa streetball-ului din România….……………………………24

CAPITOLUL III. SPORT ARENA STREETBALL 2008..……………26

3.1 Istoria streetball-ului din Politehnică..…………………………..26

3.2. Creşterea graduală a „afacerii‖ Sport Arena Streetball ….…….27

3.3. Concursurile de slam-dunk, aruncările de trei puncte şi Cupa

Presei ............................................................................................................28

3.4. Dificultatea obţinerii sponsorizărilor ..…………………………28

3.5. Analiza SWOT a streetball-ului Sport Arena ………………….29


- 4 -

3.6. Desfăşurarea campaniei de promovare a evenimentului Sport

Arena Streetball 2008 ………………………………..……………………30

3.6.1 Obiectivele campaniei …………………………………30

3.6.2 Publicul ţintă al evenimentului Sport Arena Streetball

2008 ..............................................................................................................33

3.6.3. Calendarul campaniei de promovare al evenimentului

Sport Arena Streetball 2008 .........................................................................34

3.6.4.Instrumente de promovare ..............................................40

CAPITOLUL IV . EVALUAREA CAMPANIEI DE PROMOVARE A

EVENIMENTULUI STREETBALL SPORT ARENA 2008……43

4.1.Proiectarea cercetării ……………………………………………43

4.2. Rezultatele cercetării …………………………………………47

4.3. Propuneri şi concluzii …………………………………………49

CONCLUZII………………………………………………………………51

ANEXE……………………………………………………………………53

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………57


- 5 -

INTRODUCERE

În ultimele decenii, sportul a evoluat la nivelul societăţii, de la mod de petrecere a

timpului liber, la o industrie majoră, el având o contribuţie directă la creşterea bunăstării

sociale (prin efectele de socializare pe care le generează, prin îmbunătăţirea condiţiei

biologice a membrilor societăţii) şi a celei economice (prin aportul său la consum,

venituri, sector terţiar, încadrarea în muncă şi dezvoltarea economică locală, regională şi

naţională).Creşterea participării populaţiei la sport (atât ca participant activ, cât şi ca

spectator), creşterea duratei timpului liber şi dezvoltarea finanţării private au determinat

crearea unei pieţe largi, în cadrul căreia marketingul joacă un rol central.

Ţinând cont de acest lucru, putem afirma că pentru început marketingul sportiv nu a

fost privit ca un domeniu distinct, ci ca pe o nouă arie de aplicare a marketingului. Însă,

pe parcursul dezvoltării sportului într-o industrie, individualizarea marketingului sportiv

ca domeniu de sine-stătător a apărut ca tot mai necesară.

Orice lucrare necesită o clarificare iniţială a conceptului pe care îl prezintă, prin

prezentarea diferitelor păreri ale specialiştilor din domeniu, prin prezentarea elementelor

ce deosebesc conceptul în cadrul categoriei din care face parte, dar şi a acelor elemente ce

îl fac să aparţină de acea categorie. Depăşind nivelul cognitiv, consider că trebuie să

existe o legătură între lucrare şi autorul acesteia, aşa cum există şi în lucrarea de faţă.

Menţionez că am abordat lucrarea de faţă în primul rând datorită pasiunii mele pentru

baschet. În calitate de participantă la evenimentul „Sport Arena Streetball‖ 2008 dar şi cu

mai multe cunoştinte în domeniul marketingului, am considerat că tema acestei lucrări ar

fi foarte aproape de sufletul meu.

Lucrarea a necesitat o investigaţie a teoriei privind marketingul sportiv în general,

teorie după care am încercat să mă ghidez în abordarea studiului de caz realizat. Aşadar,

primul capitol al acestei lucrări încearcă să răspundă acestor cerinţe în ceea ce priveşte

marketingul sportiv, ţinând cont şi de individualizarea marketingului sportiv în cadrul

marketingului general, de caracteristicile marketingului sportiv per ansamblu, prezentând

elementele ce au dus la conturarea domeniului atât în cadrul marketingului general, cât şi

în cadrul marketingului serviciilor (plecând de la premisa că activităţile sportive se includ


- 6 -

în sfera serviciilor). De asemenea, am punctat deosebirile dintre marketingul prin sport,

care utilizează sportul ca instrument de motivare şi promovare şi marketingul pentru

sport, adică marketingul specific organizaţiilor din domeniul sportiv.

În capitolul 2 am prezentat activitatea firmei Sport Arena în general. Sport Arena este

o societate comercială cu obiect principal de activitate furnizarea de solutii complete

pentru amenajarea bazelor sportive. În capitolul 2 am făcut trecerea spre punctul de

interes central al lucrării, campania de promovare a evenimentului Sport Arena Streetball

2008, care reprezintă de fapt, un showroom pentru firma Sport Arena sau în termeni mai

pretenţioşi, un instrument de marketing perfect în cazul firmei mai sus menţionate. Am

ales un eveniment sportiv, datorită laturii afective pe care îl implică şi anume impactul pe

care îl are asupra oamenilor. Cu alte cuvinte, sportul garantează calitatea comunicării,

pentru că are o componentă emoţională care creează contextul autentic pentru mesajul

publicitar. În continuare, am introdus termenul generic de streetball, făcând şi o analiză a

concurenţei existente pe piaţa streetball-ului din România.

Capitolul 3 începe cu o prezentare a evenimentului Streetball Sport Arena 2008,

pregătind terenul pentru campania de promovare a evenimentului prin trecerea în revistă

a principalelor puncte dintr-o analiză SWOT. Această parte a lucrării am dedicat-o

prezentării calendarului campaniei de promovare, instrumentelor de promovare utilizate,

schiţând pe lângă obiectivele campaniei, şi publicul ţintă şi alte câteva aspecte legate de

sponsorizare.

Capitolul 4 cuprinde evalurea campaniei de promovare a evenimentului Streetball

Sport Arena 2008, pe baza unei cercetări de marketing. Concluziile campaniei le-am

elaborat într-un subcapitol separat, pe baza informaţiilor aflate în urma aplicării unui

chestionar. De asemenea, am inclus şi câteva idei pe care le-am propus echipei Sport

Arena, idei surprinse în urma cercetării în detaliu a fenomenului sportiv, economic sau

social, Sport Arena Streetball 2008.


- 7 -

CAPITOLUL I

MARKETINGUL SPORTIV ÎN CADRUL

MARKETINGULUI GENERAL

1.1. Introducere în marketing sportiv

Ultimele decenii ale acestui secol au impus un nou concept, marketing, care se

vehiculează cu mare frecvenţă atât în teorie cât şi în practica social economică.

Marketingul se caracterizează azi prin universalitate care presupune difuzarea acestuia în

toate domeniile activităţii umane.

Marketingul modern este considerat astăzi factorul esenţial al succesului unei

organizaţii, indispensabil în dezvoltarea sa economico-socială, soluţie miraculoasă ce

rezolvă problemele acesteia, instrument de bază în atingerea marilor performanţe, dar şi

în evitarea riscului.

Universalitatea marketingului, trăsătură a teoriei şi practicii marketingului modern, se

afirmă mai ales în ultimile decenii, când schimbările structurale fundamentale ce se

produc în configuraţia mediului economic, social şi politic crează noi oportunităţi, ce

conferă noi dimensiuni conţinutului şi funcţiilor marketingului, noi perspective şi

orientări. Aceasta atestă capacitatea marketingului de a se adapta la cele mai diverse

cerinţe şi de a se implica în soluţionarea noilor probleme ale omenirii.¹

O retrospectivă în evoluţia marketingului, reliefează în ultimele decenii o tendinţă

permanentă de diversificare şi specializare pe domenii, în ritmuri şi proporţii diferite,

determinate de condiţiile proprii ale fiecărui domeniu, ceea ce a condus la conturarea unei

tipologii a marketingului.

¹Pitts, B. G., Stotlar, D. K., Fundamentals of Sport Marketing, Fitness Information Technology, USA,

1996; din Van Heerden, C. H., Factors affecting decision-making in South African Sport Sponsoriships, Ed.

University of Pretoria, Pretoria, 2001, p. 45


- 8 -

Delimitarea tipurilor de marketing se poate face pe baza unor criterii, care abundă în

literatura de specialitate.

Astfel conform lui G. Lewis şi H. Appenzeller, obiectul activităţii permite clasificarea

în:

A marketingul în domeniul economic, care se referă la sectorul cu scop lucrativ,

în care se produc bunuri şi servicii prin care se satisfac cerinţele consumatorului,

dar în acelaşi timp aduce producătorului un profit.

B marketingul în domeniul social sau nelucrativ, în care nu se produc sau

prestează bunuri şi servicii destinate comercializării, ci se vehiculează idei cu

scopul de a declanşa comportamente sociale ce vizează o cauză socială legitimă. ²

Fig 1.Specializarea marketingului în funcţie de obiectul activităţii

Sursa:Kotler, Ph., Armstrong, G., Sacenders, J., Wong, V., Principiile marketingului, editia a III-a, Ed.

Teora, Bucuresti, 1999, p 248

2Cetină, I., Brandabur, R.E., Constantinescu, M., Marketingul serviciilor. Teorie şi aplicaţii, Ed. Uranus,

Bucureşti, 2006, p. 10


- 9 -

Marketing cultural şi sportiv este un domeniu nou, aflat în faza cristalizării

conţinutului, determinat pe de-o parte, de dezvoltarea fără precedent a acestor activităţi ca

expresie a gradului de civilizaţie şi pe de altă parte, de adâncirea concureţei între

ofertanţii de asemenea servicii complementare.

Deocamdată cele două domenii sunt cuplate deoarece ca manieră de înfăptuire a

prestaţiilor şi de consum au multe elemente comune, ele satisfăcând un complex de nevoi

asemănătoare, motiv pentru care se găsesc în relaţii de concurenţă sau asociere, publicul

ce reprezintă consumatorul lor satisfăcându-şi anumite nevoi prin spectacolul oferit.

Prin conţinutul şi natura lor, serviciile cultural-sportive sunt foarte diversificate (teatru,

muzeu, cinema, concurs, campionat, concert, arte plastice, etc.), dar deosebirile în

domeniul marketingului nu sunt esenţiale, deşi există diferenţieri în ceea ce priveşte

natura lor şi a pieţelor, a distribuţiei şi a eficacităţii lor.

1.2. Definirea marketingului sportiv

Încercările moderne de definire a acestui domeniu de specializare au

următorul istoric:

În 1978, revista americană "Advertising Age" menţiona pentru prima oară

marketingul sportului ca reflectând activitatea specialiştilor din marketingul

serviciilor, al produselor industriale şi de consum care foloseau sportul ca vehicul

promoţional. Desigur că acest gen de activitate era practicat de multă vreme. Pe

teritoriul american, organizarea sportului de tip complet descentralizat şi

conducerea lui după principiul afacerilor a favorizat adoptarea marketingului de

către organizaţiile sportive în scopul atingerii propriilor obiective de performanţă

şi profit. După 1985, activităţile de marketing - în special sponsorizarea,

broadcastingul, politicile de exploatare a mărcilor sau imaginilor sportivilor etcdevin

tot mai vizibile la nivelul entităţilor sportive internaţionale, naţionale,

regionale şi locale.³

³Van Heerden, C. H., Factors affecting decision-making in South African Sport Sponsoriships, Ed.

University of Pretoria, Pretoria, 2001, p. 43


- 10 -

În 1990, "The National Association of Collegiate Marketing

Administrators" din Statele Unite, definea marketingul sporturilor drept o

caracteristică a industriei (sportului) ca serie diversă şi neconcordantă de segmente

care au puţine lucruri în comun. în practică, segmentele acestei industrii operează

independent şi cu un minimum de practică managerială, dar în viitor aceste

segmente ar trebui tratate ca o entitate omogenă.

Pornind de la cea mai acceptată definiţie a marketingului, dată de Philip

Kotler, "Marketingul este activitatea umană orientată în direcţia satisfacerii

nevoilor şi dorinţelor consumatorilor prin intermediul proceselor de schimb", B.J.

Mullin, Vicepreşedinte pentru afaceri al echipei clubului "Colorado Rockies" din

Liga Naţională de Baseball din Statele Unite, S. Hardy, profesor la Universitatea

New Hampshire, şi W.Sutton, profesor asociat la Universitatea Massachussets,

definesc marketingul sportiv drept: "Suma activităţilor destinate să răspundă

nevoilor şi dorinţelor consumatorilor de sport prin procese de schimb."4

Explicaţii lingvistice

Pentru clarificarea semnificaţiei corecte a termenilor sunt necesare câteva

precizări de natură lingvistică sunt necesare: în engleză, cea care a consacrat

denumirea de "marketing", există controverse asupra utilizării termenilor "sport

marketing" ("marketingul sportului") şi "sports marketing" ("marketingul

sporturilor"), specialiştii menţionaţi mai sus preferând pe primul dintre aceştia. în

limba română, diferitele denumiri ale specializărilor marketingului au fost în unele

cazuri adjectivate ("marketing ecologic", "marketing politic", "marketing

ecleziastic" etc), în altele, nu ("marketingul culturii", "marketingul acţiunii

sociale"). În această lucrare, am adoptat termenul de "marketing sportiv", datorită

facilităţii de exprimare pe care o oferă în diferite contexte lingvistice, înţelesul

acestuia fiind, desigur, de "marketing al sportului", ca de altfel şi în celelalte cazuri

de adjectivare ("marketingul ecologiei" etc.).

4Mullin, B., Hardy, S., Sutton, W., Sport Marketing, 2

nd Edition, Human Kinetics, SUA, 2000, p. 34


- 11 -

1.3. Ramuri ale marketingului sportive

Marketingul sportiv însumează toate activităţile menite să satisfacă nevoile

şi dorinţele consumatorilor de sport prin procese de schimb iar diversitatea industriei şi a

fenomenului sportiv au condus la delimitarea a două ramuri majore în marketingul

sportiv:

• Marketingul sportului - al produselor şi serviciilor sportive.

• Marketingul prin sport - care foloseşte sportul pentru promovarea altor tipuri de

bunuri, servicii sau idei.5

A. Marketingul sportului

Marketingul sportului este marketingul participării directe sau indirecte la

sport. Există un mod diferit de a concepe marketingul sportului în funcţie de

consumatorul de sport - prin consumator de sport înţelegându-se diferite tipuri de

implicare în sport: sportiv, jucător, oficial, spectator, ascultător, cititor şi

colecţionar. Dacă ţinem seama că una din cele două funcţii-obiectiv ale

marketingului este satisfacerea superioară a consumatorului, specializarea

demersului de marketing în sport după gradul de implicare a acestuia este pe

deplin justificată.

Participarea la sport a consumatorului descrie un aşa-numit

„model de implicare în sport‖ („pattern of sport involvement"), pe trei niveluri:

a) Socializarea - procesul prin care indivizii asimilează şi îşi dezvoltă

abilităţi, cunoştinţe, atitudini şi alte calităţi necesare îndeplinirii unui rol social,

ceea ce implică interacţiunea dintre individ şi mediu. Socializarea necesită un

anumit grad de implicare în sport.

b) Implicarea - ia una din formele sale de bază: comportamentală, cognitivă

sau afectivă. Implicarea comportamentală presupune asumarea rolului de

producător sau consumator de sport, adesea producătorul fiind consumator.

5Graham, S., Goldblatt, J.J., Neirotti, L.D., The ultimate guide to sports marketing, McGraw-Hill, New

York, 2001, p. 42


- 12 -

Implicarea cognitivă presupune achiziţia de informaţii şi cunoştinţe cu privire la

sport (furnizate din plin de mass media).

Implicarea afectivă se referă la atitudinile, sentimentele şi emoţiile pe care le resimte

consumatorul faţă de sport.

c) Angajarea - se referă la intensitatea, frecvenţa şi durata implicării în sport

sau la dorinţa de a cheltui timp, energie şi bani pentru sport.

Cele mai importante direcţii de specializare în funcţie de criteriul implicării sunt:

1.Marketingul participantului activ la sport

2.Marketingul spectatorului de sport

În cazul participantului direct la sport, acţiunea de marketing se aplică

extrem de diferit datorită faptului că participarea activă la sport îmbracă forme

diverse: de la sportul de performanţă, la sportul recreaţional şi la „sportul pentru

toţi‖. La extremele scalei participării, marketingul ia forme interesante şi distincte:

„marketingul vedetei sportive‖, formă a marketingului "persoanei" şi marketingul

„sportului pentru toţi", o formă de marketing al ideii şi acţiunii practice In cazul

spectatorului de sport, acţiunea de marketing se apropie tot mai

mult de specificul industriei de divertisment.6.

B. Marketingul prin sport

Organizaţiile de tip lucrativ sau nelucrativ din numeroase domenii folosesc

sportul drept mijloc de promovare a produselor, serviciilor, ideilor sau imaginilor

lor. Atractivitatea universală a sportului este exploatată în scopuri diverse, cum ar

fi, de exemplu, drept mijloc de promovare a dezvoltării al unei localităţi.

Lumea afacerilor prosperă prin sport, folosindu-se de acesta ca vehicul

promoţional. Capacitatea sportului de a-şi suporta cheltuielile de promovare de

către parteneri asociaţi prin intermediul sponsorizării, al publicităţii sau promovării

în comun cu alţi parteneri (de exemplu, comercializarea sau barterul reciproc al

serviciilor) este unică faţă de orice alt sector al economiei.7

6Oprişan, V, Marketing şi comunicare în sport, Ed Uranus, Bucureşti 2001, p 31

7Idem


- 13 -

Sportul este, de asemenea, unul din domeniile predilecte de aplicare de către

diverse organizaţii a marketingului prin eveniment (event marketing).

Creşterea interesului pentru sponsorizare în sport este favorabilă sportului

dar poate dilua dorinţa unor organizaţii sportive de a aborda de o manieră

cuprinzătoare optica de marketing. Totuşi, sponsorizarea însăşi trebuie realizată

după tehnici de marketing.

Dincolo de această delimitare, literatura nu menţionează clasificări tipologice

consacrate.

Cu toate acestea, acţiunea de marketing reclamă abordări specifice, care permit

identificarea anumitor zone de specializare a marketingului sportiv, după cum urmează 8:

a) După tipul de produs sau serviciu sportiv marketingul sportiv se poate

clasifica în:

Marketingul produsului sport propriu-zis (al participării directe la sportul

de orice nivel)

Marketingul serviciilor sportive

Marketingul competiţiilor sportive

b) După modelele de implicare a consumatorului:

Marketingul participantului direct

Marketingul vedetei sportive

Marketingul sportivului profesionist

Marketingul participantului activ la sport

Marketingul participantului direct ocazional

Marketingul persoanelor inactive

Marketingul spectatorului de sport

Marketingul colecţionarului de suveniruri sportive etc.

c) După tipurile de organizaţii din industria sportului:

Marketingul organizaţiilor sportive nelucrative (al sportului amator organizat):

Marketingul Federaţiilor Sportive Internationale

8Oprişan V, Pop N Al, Politica de comunicare în marketing sportiv, ed A.S.E, 2001, p 87


- 14 -

Marketingul Federaţiilor Sportive Naţionale

Marketingul cluburilor şi facilităţilor sportive publice

Marketingul organizaţiilor lucrative: marketingul cluburilor, ligilor,amenajărilor

sportive private şi profesioniste

Marketingul întreprinderilor din industria bunurilor sportive

Marketingul sportiv al întreprinderilor din alte industrii.

Indiferent de tipologia marketingului sportiv, de specializările sale prezente

sau viitoare, trăsăturile esenţiale ale acestuia sunt determinate de: caracterul unic al

sportului ca produs de piaţă, de complexitatea consumatorului şi a participării sale

la sport, de specificitatea industriei şi pieţei sportului

1.4. Caracteristicile sportului

Ca produs de piaţă, destinat satisfacerii unei necesităţi sau dorinţe a consumatorului,

sportul este cu totul special, datorită combinaţiei unice a componentelor sale corporale şi

acorporale.

Caracterul unic al sportului ca produs imprimă trăsături specifice marketingului

sportiv şi rezultă dintr-un sumum de caracteristici de care trebuie să ţină seama

specialiştii de marketing:9

Sportul este un produs de consum (în măsura în care răspunde dorinţei

sau necesităţii unui consumator final) şi în acelaşi timp un produs

industrial(înmăsura în care este utilizat/cumpărat de alţi producători de bunuri

pentru producerea sau promovarea unui alt produs). Sportul este şi un serviciu

pentru că "presupune activităţi sau beneficii pe care o parte le poate oferi alteia şi

ale căror rezultate nu presupun dreptul de proprietate asupra unor bunuri

materiale".

Este un produs subiectiv, intangibil, experienţial şi efemer. Fiecare meci,

joc etc. aduce cu sine o experienţă diferită, este văzut diferit de fiecare participant direct

sau spectator, durează diferit la nivelul impactului personal şi la nivel mental.

9Graham, S., Goldblatt, J.J., Neirotti, L.D., (2001), The ultimate guide to sports marketing, Ed.

McGrawHill, New York, p 247


- 15 -

Deşi există elemente tangibile ale produsului sport, ponderea acestora este puţin

semnificativă în afara contextului activităţii sportive. Oare ce element material, în afară

de bilet, cumpără suporterul de fotbal atunci când se decide cu câteva săptămâni înainte,

să meargă la meci? în fond, produsul care îi oferă perspectiva satisfacţiei dorite este

meciul. Peter Bavasi, director de marketing al echipei americane de baseball Cleveland

lndians afirmă că în baseball "vinzi de fapt o amintire, o iluzie". Sportul nu poate fi

vizualizat, comunicat sau expus înainte de vânzare.10

Sportul se produce şi se consumă simultan. Consumatorii ajută la crearea

produsului pe care tot ei îl consumă. Produsul de bază nu există decât în momentul

consumului. Biletul pe care îl cumpără spectatorul este de fapt promisiunea unei

satisfacţii negarantate. Produsul sport se vinde cu anticipaţie şi nu poate fi stocat. Un

meci nu poate exista la timpul trecut decât pe o bandă video sau în memorie!

Sportul se consumă de cele mai multe ori în grup; el este un mijloc de

comunicare şi o supapă socială. Toate elementele produsului sport comunică

(competiţia în sine, participanţii direcţi şi spectatorii). Satisfacţia obţinută prin sport

depinde de calitatea comunicării sociale, de satisfacţia celorlalţi, pentru că sportul se

consumă în public.

Producţia sportului ca serie de masă este imposibilă. Fiecare unitate din

produsul sport este un unicat. Atât standardizarea cât şi controlul calităţii sunt

dificile, datorită intangibilităţii sale şi a componentei umane.

Produsul sport are un caracter inconstant şi imprevizibil; nimeni nu

deţine anticipat controlul asupra rezultatului unui meci, cel puţin teoretic. Un meci de

volei jucat astăzi între două echipe va fi diferit de cel de luna viitoare, chiar dacă nici una

din condiţiile materiale exterioare nu se schimbă. în schimb, gustul spectatorului de sport

se schimbă frecvent.

Sportul are un magnetism universal, fiind prezent pe toate meridianele

lumii, în toate timpurile şi în toate tipurile de civilizaţii. Atractivitatea sa se

manifestă la nivelul tuturor segmentelor demografice.

10Shank, M.D. , Sport Marketing. A Strategic Perspective, 3rd ed., Prentice Hall, Pearson Education, New

Jersey, 2005, p. 302


- 16 -

Sportul este un produs care se personalizează, căpătând trăsături

individuale specifice - "stiluri de joc"- şi se naţionalizează, căpătând trăsături naţionale

specifice -"fotbalul brazilian", "fotbalul englez", "fotbalul italian" etc.

Sportul oferă un grad înalt de identificare la nivel personal (toţi se simt

experţi în sport). Raportul Miller Lite asupra atitudinilor americanilor faţă de sport este

extrem de sugestiv. La întrebarea: "Credeţi că aţi putea să jucaţi într-o echipă

profesionistă dacă v-aţi antrena?", 52 % dintre subiecţi au răspuns "Da". La întrebarea:

"Consideraţi că v-aţi descurca mai bine decât majoritatea arbitrilor dacă aţi arbitra?", 74

% au răspuns "Da". La întrebarea: "Consideraţi că aţi putea antrena mai bine decât un

antrenor obişnuit?" , 51 % dintre subiecţi au răspuns "Da". în nici un alt domeniu nu s-ar

putea obţine aceste cifre!11

Mullin B.J., Hardy S. şi Sutton W. (1993) identifică

următoarele componente ale produsului sportiv în figura 2.

11Shank, M.D. , Sport Marketing. A Strategic Perspective, 3rd ed., Prentice Hall, Pearson Education, New

Jersey, 2005, p. 302


- 17 -

1.5. Componentele produsului sportiv

Aplicarea marketingului în sport presupune să se ţină seamă de faptul că el a devenit

tot mai pregnant un multiprodus capabil să genereze cel puţin patru categorii de rezultate,

exprimate în termeni de rentabilitate: rezultate sportive, rezultate financiare, rezultate

Fig 2. Componentele produsului sportiv

Sursa: Mullin, B., Hardy, S., Sutton, W., Sport Marketing, 2nd Edition, Human Kinetics, SUA, 2000


- 18 -

Conform specialiştilor Mulin, Hardy şi Sutton, componentele produsului sportiv sunt:

1. Beneficiile esenţiale legate de satisfacerea unei nevoi sau dorinţe. în

esenţă, sportul răspunde unei dorinţe sau nevoi a consumatorului, legate de

sănătate, divertisment sau sociabilitate, în care accentul este pus pe activitatea fizică.

2. 0 formă generică de sport. Toţi participanţii direcţi sau indirecţi la sport

îşi derivă satisfacţia dintr-o formă de joc, ce implică acceptarea unor convenţii, asumarea

de roluri şi stabilirea finală a învingătorului şi a celui învins. Sociologii consideră că

marea atractivitate a sportului derivă din posibilitatea interpretării cu uşurinţă a

rezultatului şi din identificarea personală pe care o resimt spectatorii.

Competiţia presupune reguli, echipamente, abilităţi fizice şi un anumit cadru

(amenajări sportive).

Semnificaţia ei se propagă de la suprafaţa de joc spre interior, către

participantul direct la sport (anonim sau vedetă), şi spre exterior, către spectator.

Această propagare reprezintă un domeniu fertil pentru marketingul evenimentului sportiv,

marketingul vedetei sportive, marketingul spectatorului şi managemenul

instalaţiilor şi amenajărilor sportive.

3. O formă specifică de sport. Există o multitudine de sporturi: unele au o

vechime pierdută în timp (tirul cu arcul, sporturile ecvestre, luptele etc), altele au căzut în

desuetudine şi apar sporadic doar ca sporturi tradiţionale, altele au apărut de curând

(paraschiul, squashul, scuba-divingul,etc). Este cert că inventivitatea omului în materie de

sport este inepuizabilă şi că în viitor vor apărea alte sporturi noi. Formele specifice de

sport (gimnastica, atletismul, hockey-ul, baschetul etc.) nu se pot comercializa ele însele

Calităţile lor pot fi intuite de sportivii experimentaţi, dar pentru marele public, acestea

trebuie puse în evidenţă prin tehnici de marketing. Formele specifice de sport se dezvoltă

într-un mediu neinstituţionalizat (sportul recreativ, în familie) sau instituţionalizat.

Sportul de înaltă performanţă şi sportul de spectacol posedă un cadru organizaţional

propriu. Consumatorul are tendinţa de a personifica organizaţiile, ataşându-se de ele

(organizaţii "bune", "oneste",inteligente") sau respingându-le ("proaste", "spoliatoare"

fete), în funcţie de serviciile oferite de acestea. Marketingul serviciilor sportive reprezintă

astfel arta de a fideliza consumatorul de sport.


- 19 -

4. Un mix de marketing. Specialiştii consideră că există cel puţin cinci elemente

majore ale mixului de marketing în marketingul sportiv: produsul, preţul, distribuţia,

promovarea, şi relaţiile publice. într-o industrie orientată către servicii cum este sportul,

elementul produs trebuie extins pentru a îngloba managementul personalului şi al

proceselor. Personalul creează şi furnizează servicii clienţilor. Din această perspectivă,

toate sporturile sunt sporturi " de contact": consumatorul nu poate să ajungă la produs

fără a contacta personalul organizaţiei sportive. Diferitele procese care implică personalul

din sport -distribuirea de bilete, iniţierea în practici sportive, întreţinerea amenajărilor etc

sunt caracteristici esenţiale ale produsului. Un produs de bază care este în esenţă

bun, poate fi compromis de comportamentul personalului sau de modul de derulare a

activităţilor

Preţul este cel mai vizibil element al mixului de marketing, iar deciziile privitoare la

preţ sunt adesea cruciale pentru succesul oricărui program de marketing. Satisfacţia

consumatorului survine doar atunci când avantajele oferite de produs depăşesc costul

său.12

Satisfacţia consumatorului = Avantajele aduse de produs - Costul implicat

În evaluarea impactului total al preţului asupra consumatorului de sport,

specialistul de marketing trebuie să ia în calcul costul real al produsului pentru

consumator. Atunci când sunt însumate costul de călătorie pentru participarea la o

competiţie sportivă, parcarea, cumpărarea programului, consumaţiile şi suvenirurile, prin

comparaţie, preţul de intrare îşi pierde din semnificaţie. În baseballul din ligile americane

importante, pentru care costurile de intrare au fost păstrate la un nivel redus, se apreciază

că numai 33 % din costul "real" de participare ca spectator este cheltuit la stadion. Pentru

alte competiţii acest procent este, în mod cert, mai mare.

12Olteanu, V., Marketingul serviciilor – o abordare managerială, Ed. Ecomar, Bucureşti, 2005, p. 16


- 20 -

În sport nu există o determinare directă între nivelul veniturilor şi preţul

participării la sport. De asemenea, o dată cu găsirea unor noi modalităţi de

finanţare, există o tendinţă vizibilă de diminuare a accentului plasat de

organizaţiile sportive pe veniturile obţinute de la participanţii la sport. Puţine

organizaţii se bazează astăzi doar pe încasările provenite de la membri sau

spectatori

Componenta comunicaţională este de primă importanţă în sport. Sportul

înseamnă, înainte de orice, comunicare Politica de comunicare este elementul din mixul

de marketing căruia i se acordă în prezent o poziţie privilegiată înmarketingul sportului

datorită rolului strategic pe care aceasta îl are în atingerea obiectivelor de marketing ale

organizaţiilor Incluzând o paletă largă de activităţi, de la publicitate în diversele medii, la

sponsorizare, broadcasting, licenţe promoţionale, vânzări personale, promovarea

vânzărilor, marketing prin eveniment şi marketing direct etc, submixul comunicaţional se

bazează pe manevrarea ingenioasă a pasiunii publicului pentru sport. Specificul

instrumentelor comunicaţionale utilizate în marketingul sportiv este dat de dublul rol pe

care acestea îl îndeplinesc: de comunicare şi finanţare. In plus, deoarece orice produs

sportiv este un unicat, inovaţia este o caracteristică a aplicării practice a acestor

instrumente.13

Relaţiile publice sunt considerate cel de-al 5-lea "P" în marketingul sportiv

O organizaţie sportivă "vinde" în principal sport. În termeni de marketing,

organizaţia vinde o dată cu "produsul" său o imagine despre sport. în acest act de vânzare,

propria imagine a organizaţiei are un rol determinant. Sportul trăieşte prin adeziunea

publicului. Pe de o parte, acest lucru facilitează eforturile de comunicare ale

organizaţiilor sportive, inclusiv eforturile de relaţii publice, dar, pe de altă parte, le obligă

la o permanentă gestionare a comunicaţiilor. Din aceste considerente relaţiile publice

trebuie să însemne deopotrivă "ascultare empatică" şi "comunicare persuasivă".14

13Oprişan, V., Marketing şi comunicare în sport, Ed. Uranus, Bucureşti, 2001, p. 51

14Olteanu, V., Management-marketing, o provocare a mintii, Ed Uranus Bucureşti, 1999, p54


- 21 -

Funcţia de distribuţie în marketingul sportiv presupune luarea deciziilor

referitoare la locul în care se va desfăşura manifestarea sportivă, precum şi a celor

referitoare la sistemul de distribuţie destinat să direcţioneze produsul către consumator.

Deoarece nu există o deplasare fizică a produsului, funcţia de distribuţie se concentrează

asupra amplasamentului şi caracteristicilor de proiectare ale bazei sportive şi apoi asupra

stabilirii reţelelor de vânzare de bilete şi a celor de transmisie prin medii electronice

(radio, televiziune, Internet).15

Amenajarea sportivă, ca element tangibil al produsului, asigură în acelaşi timp un

valoros spaţiu de publicitate la locul competiţiei, cu vizibilitate pentru spectatori şi cu

şanse mari de expunere pe reţelele de televiziune. Unele din cele mai mari progrese în

marketingul sportiv se înregistrează astăzi în sistemele avansate de vânzare a biletelor,

care depăşesc cu mult sistemele curente Semnificative sunt însă veniturile obţinute de

unii exponenţi ai acestei ndustrii a sportului, precum exponenţii industriei mărfurilor

sportive.

15Olteanu, V., Management-marketing, o provocare a mintii, Ed Uranu, Bucureşti, 1999, p54


- 22 -

CAPITOLUL ll

ACTIVITATEA FIRMEI SPORT ARENA

2.1. Prezentarea firmei Sport Arena

Sport Arena este o societate comercială cu obiect principal de activitate furnizarea de

solutii complete pentru amenajarea bazelor sportive, înfiinţată în 2003 şi care a contribuit

până în prezent la amenajarea, reamenajarea şi dotarea a peste 50 de terenuri de sport şi

baze sportive din întreaga ţară.

Cea mai importantă realizare a firmei o constituie amenajarea în anul 2005, ca urmare

a parteneriatului cu Universitatea Politehnică Bucureşti, a celei mai moderne baze

sportive în aer liber din România "Sport Arena - Politehnica". Dovada recunoasterii bazei

sportive Sport Arena - Politehnica ca referinţă în domeniul amenajării terenurilor de sport

în aer liber, o consituie includerea sa în ghidul Federaţiei Internaţionale de Baschet cu

privire la amenajarea terenurilor de baschet în aer liber - „FIBA16 Outdoor Project‖.

Activitatea de bază a firmei Sport Arena, de la înfiinţare şi până în prezent, a

constituit-o furnizarea şi instalarea pardoselilor sportive, domeniu în care Sport Arena s-a

remarcat prin calitatea produselor si a serviciilor de instalare asigurate de echipe

calificate de tehnicieni, precum şi prin termenul scurt de livrare.

16FIBA=International Basketball Federation (Federaţia internaţională de baschet)


- 23 -

Până în prezent Sport Arena a furnizat şi instalat peste 45.000 mp de suprafeţe pentru

sport. Sport. O dovadă elocventă a calităţii produselor şi a profesionalismului Sport

Arena o constituie furnizarea şi instalarea la Sibiu a sistemelor de baschet pentru

Campionatul European de Baschet pentru juniori, desfăşurat în luna iulie 2006.

Din dorinţa de a contribui la dezvoltarea sportului în general şi a baschetului în

special, Sport Arena a organizat în anul 2006, primul Campionat de Streetball17

din

România, eveniment la care au participat peste 500 de echipe şi peste 17.000 de

spectatori, precum şi numeroase personalităţi din domeniul sportiv şi politic printre care

amintim: Octavian Bellu, Mariana Bitang, Victor Ponta, Laura Badea, Elisabeta Lipă,

Mihai Covaliu, Monica Iagăr.

Echipa Sport Arena este alcatuită din specialisti care asigură suportul necesar

clienţilor încă din faza de prospectare a pieţei articolelor sportive şi cunoştinţele şi

mijloacele necesare în toate etapele amenajării unei baze sportive: consultantă, proiectare,

suport logistic, livrare şi instalare, servicii de garanţie şi asistentă post-garanţie.

Obiectivul firmei Sport Arena

Ca obiectiv de viitor, Sport Arena îşi propune ca, împreună cu partenerii pe care îi

reprezintă în România, să îşi continue contribuţia la dezvoltarea infrastructurii sportive

din România prin furnizarea de produse performante pentru baze sportive, executarea

lucrărilor la cele mai înalte standarde de calitate, precum şi prin organizarea de

evenimente sportive deschise tuturor iubitorilor de sport.

Viziunea firmei Sport Arena

Să fim cei mai respectaţi şi cei mai de succes furnizori de infrastructura sportivă din

Romani

Misiunea firmei Sport Arena

Să oferim iubitorilor de sport cele mai fiabile şi atractive terenuri de sport.

17Streeball= ramură a baschetului, inventată peste ocean, care presupune un joc 3 la 3 (3 jucători într-o

echipa, 3 în cealaltă), pe jumătatea terenului, cu reguli asemănătoare baschetului,dar cu un joc mai liber.


- 24 -

2.2. Sportul - partener bun pentru marketing

Un eveniment sportiv, bineînteles excludem aici un meci de fotbal din Liga

Campionilor18

sau o finală din NBA19

sau din Superbowl20

, nu poate garanta întotdeauna

un număr impresionant de spectatori, comparabil cu cel adus de televiziune. Dar impactul

pe care îl are asupra oamenilor aduce un plus de valoare incontestabil pentru mesajul

publicitar. Cu alte cuvinte, sportul poate garanta calitatea comunicării, pentru că are o

componentă emotională care creează contextul autentic pentru mesajul publicitar.

18Liga Campionilor =Liga Campionilor este o competiţie fotbalistică europeană anuală inter-cluburi

dedicată celor mai victorioase echipe din Europa 19

NBA = National Basketball Association (Asociaţia Naţională de Baschet de pe continentul nord-

american); cel mai puternic campionat din baschet, având şi cele mai bogate cluburi înscrise, elementele de

marketing sportiv găsindu-şi aplicabilitatea, în primul rând, în aceast campionat 20

Superbowl = finala campionatului de fotbal american (NFL)


- 25 -

Radu Petre, director general Sport Arena declară pentru www.slamdunk.ro că

streetball-ul s-a născut din pasiunea pentru baschet în primul rând: „Sport Arena

Streetball s-a născut acum cinci ani într-o maşină pe drumul Constanţa-Bucureşti. Până a

fost pusă pe picioare afacerea a mai durat ceva, dar în anul 2005 a avut loc, mai în gluma

mai în serios, primul turneu de Streetball. Terenurile profesioniste, cele mai bune din

România şi pasiunea celor implicaţi au făcut ca aceste turnee sa devină o tradiţie. Şi de ce

tocmai streetball? Pentru că ne place baschetul. Pentru că e un sport cool, colorat şi

pentru că vrem să-l promovăm Pasiunea pentru acest sport a fost principalul motor

pentru dezvoltarea unui sistem eficient de echipamente - eveniment - public - marketeri

menit să promoveze acest sport. În acest business, fiecare caută de cealaltă parte

argumentele care dau greutate evenimentului şi, la început, poate lua ceva timp până

impui un anume eveniment, până când acesta capătă legitimitate şi devine o garanţie şi

pentru sponsori şi pentru media.‖

2.3. Viziune de ansamblu asupra streetball-ului

Streetball-ul poate fi considerat ―ruda‖ urbană a baschet-ului, fiind jucat, de cele mai

multe ori, doar pe o jumatate de teren. Numărul participanţilor la joc variaza de la 2 (un

apărător şi un atacant), la doua echipe complete a câte 5 membri fiecare.

Fenomenul a pornit din S.U.A, promotorii fiind, mai ales, tinerii afro-americani din

cartierele sărace, care nu erau atraşi de basketball-ul tradiţional, plin de reguli şi scheme

strategice complexe. Cu toate acestea, jocul a căpătat curând notorietate datorită faptului

că le permitea jucătorilor să-şi personalizeze tactica şi mişcările, primul meci, organizat

pe un teren special amenajat, desfăşurându-se în 1946, la New York (în Harlem).21

21www.dimemag.com

http://www.slamdunk.ro/


- 26 -

Cu timpul, streetball-ul s-a răspândit la scara mondială, dar nucleul său a rămas în

S.U.A, unde însuşi Guvernul sponsorizează această activitate, considerând-o un mijloc

eficient de a preveni delincvenţa juvenila şi abuzurile sau afacerile ilegale în care

adolescenţii ar putea fi atraşi, din lipsă de ocupaţie.

Deşi regulile streetball-ului sunt aproape identice cu cele ale baschtului, la primul,

accentul cade mai mult pe abilităţile şi talentul fiecărui jucator, evenimentele sportive de

acest gen fiind recunoscute pentru show-ul oferit prin numeroase ―scheme‖ (de ex.slam-

dunk-uri).

La americani, streetballul este o adevărată religie. Nici nu este greu în condiţiile în

care la aproape fiecare colţ de stradă găseşti un panou la care să încingi o miuţă.22

Dorinţa

de a câştiga cu orice preţ dă naştere la pasiuni duse la extrem şi mulţi jucători care ajung

vedete în NBA apreciază ―şcoala streetballului‖ în special din punctul de vedere al călirii

caracterului.

2.4. Piaţa streetball-ului din România

Genul de turnee 3 la 3 organizate peste Ocean, dar şi în Europa a început să cuprindă

tot mai mulţi adepţi şi în România. Cu siguranţă, Sport Arena Streetball reprezintă cel

mai puternic turneu de 3 la 3 la nivel naţional. Evenimentul sportiv a devenit un fenomen

social, care atrage din ce în ce mai mulţi pasionaţi de baschet, acoperind toate categoriile

de vârstă. Sport Arena Streetball se extinde de la an la an, mutând capitala streetball-ului

românesc pe terenurile din Politehnică, unde sunt cele mai moderne baze sportive din

România.

Însă concurenţa pe piaţa streetball-ului din România este destul de acerbă. Primul

concurs notabil de slam-dunk, pe plan national a fost organizat la Bucureşti (Floreasca),

cu ocazia Zilei Europei, în 2004.

22Miuţă=joc de streetball între amatori


- 27 -

Până în prezent, au fost organizate mai multe evenimente de acest gen, iar numărul lor

continuă să crească de la an la an, streetball-ul reuşind să prindă rădăcini solide şi pe

conservatoarele noastre plaiuri mioritice.

Concurentul principal al evenimentului Sport Arena Streetball ramâne streetball

organizat de McDonald's, competiţie organizată în aceeaşi perioadă în care sunt

organizate turneele Sport Arena (perioada estivală) şi adresându-se aceluiaşi public ţintă:

pasionaţii de baschet de orice vârstă. Fiecare etapă a streetballurilor McDonald's

înseamnă streetball, muzica, distractie, concursuri, premii, dar un avantaj evident al

concursurilor organizate de McDonald's este faptul că se desfăşoară în12 oraşe diferite

ale ţării, în timp ce Sport Arena Streetball este oarecum „exclusivist‖ prin locaţie (se

desfăşoară doar în Bucureşt, în perioada estivală), selectându-şi astfel participanţii mai

mult din locuitorii capitalei. Aşadar acesta rămâne concurentul cel mai important în

materie de streetball-uri, având în vedere, că celelalte concursuri, precum „Asesoft

Streetball (Ploieşti), „Cupa Rehau‖(Cluj Napoca), „Ase Streetball‖(Bucureşti),

„Transylvania Basketball League‖ (Cluj Napoca), „Transylvania Streetball Cup‖ (Cluj

Napoca), „Streeetball Baia Mare‖, „Vulturii Castane Streetball‖ (Baia Mare), „Cupa

Aygo, „Bucureşti Super Jam‖ au ediţii limitate, în cel mai bun caz, desfăşurandu-se

anual, într-o singură locaţie din ţară.


- 28 -

CAPITOLUL III

SPORT ARENA STREETBALL 2008

3.1 Istoria streetball-ului din Politehnică

În urmă cu doi ani, complexul sportiv din Politehnică era în paragină. Pe terenurile de

baschet, suprafaţa căpătase deja denivelări din cauza uzurii şi a ploilor, iar panourile

purtau urmele teribilismului unor „domni goe‖ în varianta contemporana. În toamna

anului 2005, cinci prieteni au decis că ar fi vremea unei schimbari şi au încercat să aducă

baza la standarde moderne. Foşti jucatori în campionatul naţional de baschet, Radu Petre,

Mihnea Samoila, Adrian Stoica, Andrei Pavel şi Vlad Constantinescu au prezentat

conducerii Universităţii Politehnice un proiect de colaborare care viza construirea unor

terenuri artificiale în incinta complexului sportiv.

Parteneriat cu ministerul Învăţământului

După ani de zile în care au jucat pe sute de terenuri artificiale de streetball prin

Europa, cei cinci au importat ideea şi în România. „Ne cunoaştem de tineri, pe Andrei

Pavel îl stiu chiar din şcoala generală, pe aceste terenuri ne-am petrecut adolescenţa şi ne

simtim ataşaţi cumva de aceste loc‖, a explicat Vlad Constantinescu, director general

Sport Arena. În urma discuţiei cu rectorul Universităţii, Ecaterina Andronescu, fost

ministru al Învăţământului, s-a stabilit un parteneriat care prevede următoarele aspecte:

baza este concesionată pe 10 ani firmei Sport Arena, care are ca obiect de activitate

amenajarea de terenuri, terenurile articifiale pot fi folosite oricând în cadrul orelor de

sport ale facultăţii, iar seara şi în vacantele şcolare terenurile se închiriază, Politehnica

urmând a primi o cota anuală din încasări. „Investitia totală se cifrează la circa 140.000

de euro. nu se pune problema de profit, am pierdut anul trecut vreo 10.000 de euro, dar

am câştigat la capitolul publicitate. Terenurile sunt un fel de show-room pentru noi. Mulţi

sunt încântaţi de ceea ce este aici şi ne solicită să le construim ceva asemănător; pe mine

mă bucură mult şi faptul că tinerii au revenit pe terenurile de sport. Datorită faptului că


- 29 -

acum benefi ciază de condiţii, mulţi nu îşi mai iau scutiri la orele de sport şi chiar cele

două terenuri de baschet şi unul de fotbal sunt mereu arhipline‖, a mai adăugat Vlad

Constantinescu, director general Sport Arena, pentru www.numaibaschet.ro.

Model pentru străini

Imagini de la Sport Arena au fost preluate şi în catalogul FIBA, care a prezentat

terenurile artificiale din Complexul Politehnica, împreună cu o bază similară din

Germania, ca exemple pentru cum ar trebui să arate o arenă de streetball la nivel ridicat.

Terenurile sunt dotate cu panouri Schelde, care au inele flexibile pe trei direcţii, firma

Schelde fiind numărul unu în lume în materie de accesorii de baschet. Este pentru prima

dată cind Schelde se implică într-un parteneriat cu un turneu de streetball.

3.2. Creşterea graduală a „afacerii” Sport Arena Streetball

Cifrele spun totul: în anul 2008 peste 4.000 de participanţi , 16.000 de spectatori,

6.000 de premii, sute de comentarii pe forumurile de specialitate şi sute de mii de

vizionări ale clipurilor de pe youtube.com, zeci de articole în presă, emisiuni live şi

reportaje pe posturi radio-tv locale şi nationale.

„Singurul regret la acest moment este că partea de evenimente încă nu şi-a atins

maximul de potenţial. Dar nu e un motiv de îngrijorare, ci rămâne o provocare. Iar

perspectivele sunt bune, de vreme ce, de la un an la altul, cifra de afaceri s-a dublat‖,

declară Radu Petre, director general Sport Arena pentru www.halfcourt.info. Este vorba

de o creştere graduală. În anul 2006, cifra de afaceri a firmei a fost de 500.000 euro iar în

anul 2007, aceasta s-a dublat, urmând ca anul 2008 să ridice cifra de afaceri la 1 milion

500 de euro. Evident, este o piaţă în continuă creştere şi extindere.

http://www.numaibaschet.ro/


- 30 -

3.3. Concursurile de slam-dunk27, aruncările de trei puncte şi

Cupa Presei23

Concursurile de slam-dunk, aruncările de trei puncte, free-style sau cupa presei sunt

instrumente sigure de marketing. Cu siguranţă, creşterea acestui fenomen a fost graduală.

Popularitatea a fost dobândită în mare parte graţie spectacolului oferit de participanţii la

concursurile mai sus amintite.În rândul baschetbaliştilor, un concurs de slam-dunk va fi

întotdeauna cireaşa de pe tort a unui streetball, lucru de care au ţinut cont organizatorii

acestui eveniment. Astfel, pe terenurile de la Politehnică, în vara anului 2008, adică la 3

ani de la inaugurarea acestui eveniment, se simţea nevoia unui iz nou. Organizatorii au

realizat pe terenurile de la Politehnică, evenimentul anului în România pe plan

baschetbalistic, aducând invitaţi străini, pentru a spori calitatea jocului de 3 la 3 dar şi

celebra trupă Slam Nation24

, considerată rivala celor de la Harlem Globe Trotters25.

Aşadar, în anul 2008, cel mai important concurs de slam dunk la nivel mondial ( Slam

Nation – France vs Flying 10126

–SUA ) a fost organizat de Sport Arena.

3.4. Dificultatea obţinerii sponsorizărilor

Referitor la capitolul sponsorizare, Radu Petre, directorul general Sport Arena, declară

pentru www.slamdunk.ro:„ Avem de-a face cu un mare cerc vicios. Un sponsor pune din

start trei întrebări: Unde mă văd? Unde mă aud ? Unde mă citesc?. E clar că expunerea

cea mai mare pe care o are este cea directă, prin branding şi product placement. A doua

expunere se vede prin partenerii media. Pe de altă parte, şi presa întreabă: Ce sponsori

aveţi? În acest business, fiecare caută de cealaltă parte argumentele care dau greutate

evenimentului şi, la început, poate lua ceva timp până impui un anume eveniment, până

când acesta capăta legitimitate şi devine o garanţie şi pentru sponsori şi pentru media

23.Cupa Presei= turneu dedicat jurnaliştilor sportivi din mass-media românească

24.Slam Nation = echipă de baschetbalişti specialişti în slamdunk 26, de origine franceză

25. Harlem Globe Trotters=echipă de baschetbalişti de origine americană, cunoscută pentru jonglerii şi

show-ul basketbalistic 26

.Flying 101=echipă de baschetbalişti specialişti în slamdunk, de origine americană 27

Slamdunk=aruncare spectaculoasă din baschet care presupune ca jucătorul să aibă o detentă

impresionantă pentru a introduce mingea în coş având mâinile deasupra coşului..


- 31 -

Până la urmă, o organizare profesionistă şi un public de calitate rămân principalele

argumente.‖

După feedback-ul din 2005, turneul din anul următor a atras parteneri media şi

sponsori de prima mână. Printre sponsorii Sport Arenă se număra Spalding, unul dintre

cei mai mari producători de mingi de baschet din lume, care produce de 30 de ani mingile

pentru NBA şi, de asemenea, Gatorade şi Puma Fragrance. Ben Gay şi-a pus de asemenea

amprenta asupra organizării evenimentului sportiv din Politehnică. Pentru a încuraja

sponsorii, numele sponsorului era adăugat evenimentului, astfel în anul 2007, streetball-

ul s-a numit Sport Arena Streetball by PUMA FRAGRANCE, după ce în anul 2006,

evenimentul a fost denumit Sport Arena Streetball by GATORADE iar în ultimul an,

Sport Arena Streetball by TIMEX.

3.5. Analiza SWOT a streetball-ului Sport Arena

Puncte forte:

calitatea superioară a bazei sportive unde se organizează acest streetball;condiţiile

optime organizatorice;

frecvenţa ridicată de desfăşurare a acestor evenimente sportive;

multitudinea de concursuri şi premii oferite participanţilor;

mediatizarea care a luat o amploare naţională semnificativă – mai ales de când s-a

introdus Cupa Presei;

posibilitatea concurenţilor de a se înscrie online, direct pe site-ul evenimentului;

posibilitatea de a urmări în direct, toate meciurile din cadrul evenimentului sportiv

Sport Arena Streetball, doar prin accesarea site-ului

lipsa unei taxe de participare;

lipsa limitelor de vârsta, existenţa unor categorii variate, organizarea

concursurilor pentru personae cu dizabilităţi;

asocierea imaginii streetball-ului cu imaginea firmei Sport Arena care denotă

siguranţă şi performanţă


- 32 -

Puncte slabe:

organizarea acestui eveniment doar în Bucureşti (participanţii din

provincie sunt extreme de puţini);

limitarea numărului de echipe înscrise;

lipsa unui departament de relaţii publice care să se ocupe mai mult de

imaginea companiei şi organizarea streetball-ului (specialistul în PR care

se ocupă direct de evenimentul baschetbalistic este voluntar);

lipsa promovării streetball-ului peste hotare.

Oportunităţi:

piaţa streetball-urilor nevalorificată îndeajuns;

streetball fără concurenţă pe plan naţional;

baschetul este sport din ce în ce mai apreciat şi mediatizat;

jucătorii de baschetl au ocazia să se afirme în cadrul acestor turnee.

Ameninţări:

condiţii meteorologice proaste duc la scăderea calităţii evenimentului

sportiv;

conservatorismul antrenorilor români;

În România – fotbalul este sportul rege care „eclipsează‖ orice alt sport.

3.6. Desfăşurarea campaniei de promovare a evenimentului Sport

Arena Streetball 2008

3.6.1. Obiectivele campaniei

Streetballul organizat de Sport Arena nu este un concurs sportiv oarecare. Obiectivele

campaniei de promovare ale acestui streetball se pot grupa în obiective comunicaț ionale

ș i obiective marketing, prin promovarea acestui streetball, urmărindu-se de fapt pe lângă

promovarea imaginii firmei Sport Arena, furnizorul de baze sportive, cât şi crearea unui

brand de streetball recunoscut la nivel internaţional. Evenimentul Streetball Sport Arena

este un fel de show room pentru societatea comercială Sport Arena.


- 33 -

În stabilirea obiectivelor campaniei de promovare a acestui streetball, dar şi a firmei

organizatoare, se ţine cont şi de contextul actual al economiei, incomparabil cu perioada

de activitate a societăţii Sport Arena de până în prezent.

a. Obiectivele de marketing

Dat fiind faptul că piaț a din România pe segmentul bazelor sportive bine dotate este

relativ tânără ș i cu un număr de clienț i mic în comparaț ie cu celelalte segmente de

piaț ă, ș i având bilanț ul pe anii anteriori (perioada 2003 - 2008), unde Sport Arena a

amenajat, reamenajaat şi dotat aproximativ 50 de baze sportive în întreaga ţară,

obiectivele de marketing fixate vor fi creș terea cu cel puț in 20% a încasărilor, adică

implementarea a aproximativ un număr de minim 3 noi baze în următorul an.

Iar din punctual de vedere al streetball-lui, se urmăreşte în principal extinderea acestor

turnee şi în provincie.

b. Obiectivele comunicaț ionale

Sport Arena reprezintă pe piaţa produselor sportive din România un brand destul de

nou. Parerea generală despre produsele oferite de Sport Arena este că acestea au preț uri

mari. Deș i se cunoaș te din presa de specialitate faptul ca bazele sportive oferite de

Sport Arena sunt de calitate superioară, omologate chiar de federaţii internaţionale de

prestigiu, totuș i clienț ii rămân reticenț i când e vorba de a investi o sumă importantă

într-o bază sportivă. Dezavantajul brand-ului Sport Arena este că acesta nu a dovedit încă

fiabilitatea produselor sale în segmentul bazelor sportive pe care se organizează

concursuri de nivel naţional sau internaţional, astfel ar putea dobândi încredere şi ar

beneficia de mai multă susţinere şi extindere.

Radu Petre, director general Sport Arena spune că: „Obiectivele comunicaț ionale ale

campaniei de promovare ale bazelor sportive oferite de Sport Arena sunt creș terea

awareness-ului ș i a încrederii faț ă de brand-ul Sport Arena în general ș i a streetball-

ului în particular.Vom încerca atragerea de clienț i noi pe lângă cei existenț i prin

evidenț ierea punctelor forte ale brand-ului Sport Arena iar o dată ce brandul Sport


- 34 -

Arena va câştiga teren, cu siguranţă şi streetball-ul organizat de firma noastră se va

bucura de alt prestigiu, va atrage mai multă atenţie, va fi mai mediatizat, ceea ce va

însemna ca se va bucura de sprijinul mai multor sponsori. Cunoscătorii îşi vor da seama

ca ceea ce am afirmat face referire la existenţa unui alt streetball, concurenţii nostril

direcţi, care şi graţie numelui, adica Streetball McDonald's are doar de câstigat în faţa

noastră. De aceea, tindem să ne construim un brand, sa fim un nume în streetball-ul

mondial‖.

Crearea unei strategii de marcă

Numele Sport Arena Streetball – nume derivat ce are în componenţă termenul Sport

Arena, termen deja branduit – duce la asocierea streetball-ului cu calităţile brandului

Sport Arena, însemnând că organizatorii tind să organizeze un streetball ce oferă

participanţilor atât siguranţă, cât şi performanţă.

Organizatorii trebuie să construiască senzaţii la punctele de contact ale

consumatorului cu brandul. Experienţa reală de brand joacă rolul unui factor foarte

dinamic şi, totodată, foarte influent, în percepţia consumatorului. De vreme ce identitatea

brandului se construieşte efectiv şi este la nivel mai curând ideatic, neimplicând alte

simţuri decât cel vizual şi auditiv, experienţa este cea care închide cercul, ce permite

interacţiunea totală.

În opinia lui Shaun Smith şi Joe Wheeler28,

experienţa reală de brand trebuie să

îndeplinească 4 caracteristici:

a. Să fie consistentă –să livreze aceeaşi exprienţă indiferent de timp şi de loc

Toate streetball-urile organizare de Sport Arena au avut aceeaşi structură, principii de

desfăşurare, concursurile, regulamentul, identitatea vizuală, modul de interacţiune între

organizatori şi participanţi au fost de fiecare dată aceleaşi, micile surprise fiind doar

bonusuri.(invitaţi speciali, concursuri surpriză introduse cu ocazia fiecărui streetball,

trupe diferite de Hip Hop (doar hip-hop) invitate să cânte live.


- 35 -

28 Shaun Smith, Joe Wheeler, Managing the Customer Exprience, Pretice Hill – Financial Times, 2001, pag

17

b. Să fie intenţionată – experienţa creată să susţină activ şi conştient brandul, să se

integreze în procesul de management

Organizatorii acestui streetball au urmărit activ crearea acestei experienţe, conştiente

de faptul că ea reprezintă o marcă de identificare.

c. Să fie deosebită faţă de cele ale concurenţei

Sport Arena Streetball conţine câteva puncte de difenţiere:

pune accentul pe competiţie dar şi pe plăcerea de a juca baschet sau de a

participa la un streetball organizat în condiţii foarte bune şi pe baze

sportive excepţionale a urmărit stimularea participanţilor prin oferirea de

premii şi diplome de participare. Evenimentele sunt, prin excelenţă,

perisabile, de aceea, crearea obiectelor care să amintească de acesta

reprezintă un aspect fundamental al susţinerii experienţei participanţilor

participarea unui număr mare de sportivi active sau care au activate în

campionatul românesc de baschet, atât masculine, cât şi feminine,

constant, pe parcursul desfăşurării streetball-urilor

accent pe partea dezvoltare a plăcerii de a face sport şi de a socialize, nu

de a câştiga

interesul organizatorilor vis-a-vis de cercetarea asupra dorinţelor

participanţilor cu privire la ceea ce le-ar plăcea să vadă la un concurs de

streetball bine organizat.

d. Să fie valoroasă – venind să preîntâmpine şi să satisfacă nevoile-plăcerile

participanţilor

Crearea unei experienţe reale de brand este benefică şi pentru societatea comercială

Sport Arena întrucât aceasta este direct interesată de asocierea cu un eveniment sportiv

consistent. Tocmai pentru că Sport Arena Streetball este în fază de „maturizare‖, fiecare

element al strategiei de branding reprezintă un aspect esenţial.


- 36 -

3.6.2. Publicul ţintă al streetball-urilor Sport Arena

Într-o ţară de microbişti, majoritatea participantilor au de la 10 la 35 de ani, cu o

medie de vârstă între 22 şi 25 de ani. Majoritatea sunt fie studenti, fie absolventi de

facultate carora le place sportul sau care chiar au practicat baschetul. Referitor la acest

lucru, directorul general Sport Arena Radu Petre declară pentru www.slamdunk.ro:

„Participanţii au meserii dintre cele mai variate - ingineri, economisti, programatori.

Chiar site-ul evenimentului e realizat de unul dintre participanti.‖

Pe teren sunt multe echipe; atat de de multe incat în 2008, 60 dintre ele au ramas pe

tusa, asteptand cel de-al doilea turneu. Pe langa numarul mare de concurenti si

spectacolul in sine, în 2008 spectatorii au fost atrasi si de meciul vedetelor, de concursul

de slam dunk si de invitati cu nume grele. Octavian Belu, Mariana Bitang, Laura Badea,

Ecaterina Andronescu, Carmen Tocala au venit pentru a sustine baschetul romanesc si

dezvoltarea acestuia in forma cea mai simpla, si nu numai la nivel de performanta.

Turneul Sport Arena Streetball este considerat cel mai bun eveniment de gen din tara si

asta o dovedeste participarea numeroasa atât a baschetbaliştilor din Bucuresti cat si a

echipelor din provincie.

3.6.3. Calendarul campaniei de promovare a evenimentului streetball

Sport Arena 2008:

Evenimentul Sport Arena Streetball se desfăşoară sub formă a cinci turnee diferite

derulate în cinci weekenduri din perioada estivală. Campania de promovare are loc pe o

perioadă mai îndelungată, după cum urmează:

15 aprilie – lansarea site-ului evenimentului streetball Sport Arena 2008

http://www.sportarena-streetball.com/




- 37 -

22 aprilie – 29 aprilie –difuzarea unei reclame la Radio21 care promovează campania

„Sărbătoreşte 1 Mai cu Sport Arena‖.De asemenea, cei interesaţi au acces la mai multe

informaţii şi pe site-ul evenimentului.

1 mai --„Sărbătoreşte 1 mai cu Sport Arena”– campanie de responsabilitate socială –

firma Sport Arena oferă acces gratuit iubitorilor de baschet şi de fotbal pe bazele sportive

din întreaga incintă Sport Arena. Programarea se face pe baza ordinii înscrierii online şi

în limita locurilor disponibile. Evenimentul este promovat prin reclamă la Radio 21 şi pe

site-ul Sport Arena Streetball 2008.

1 mai – 22 mai—înscrierea online a participanţilor la evenimentul Streetball Sport Arena

24 mai – conferinţă de presă premergătoare primului streetball Sport Arena din anul

2008, în cadrul căreia echipa Sport Arena îşi prezintă planurile în domeniul streetball-ului

pentru anul 2008. De asemenea, la conferinţă iau parte şi invitaţii speciali din lumea

sportului românesc (Octavian Bellu, Ecaterina Andronescu, Virgil Stănescu, etc), vedete

din show-bizul românesc (Andrei Hrebenciu, Elena Băsescu - ambii iubitori de baschet)

sau foste glorii ale baschetului românesc (Alin Savu, Valentin Pogănaru, etc).

25 mai –prima zi a evenimentului Sport Arena Streetball 1 . Prima ediţie din şirul de

evenimente Sport Arena Streeball 2008 se deschide oficial cu faza grupelor. Sunt

aproximativ 1200 participanţi la toate categoriile de vârstă.

26 mai – a doua zi a evenimentului Sport Arena Streetball 1 dedicată sferturilor de finală,

semifinalelor, precum şi concursurilor de aptitudini de genul: concursul de aruncări de 3

puncte şi calificările pentru concursul de slam-dunk.

27 mai- a treia zi a evenimentului Sport Arena Streeball 1, zi dedicată jocurilor finale la

toate categoriile de vârstă, precum şi meciului de baschet al jurnaliştilor sportivi, Cupa

Presei şi finala concursului de slam-dunk.


- 38 -

28 mai –conferinţă de presă organizată de echipa Sport Arena pentru a face publice mass-

mediei concluziile la finalul primei etape din cadrul evenimentului Sport Arena Streetball

2008.

28 mai -30 mai – reclamă la radio 21 care promovează sărbătorirea zilei copilului pe

terenurile Sport Arena. Înscrierea în cadrul programului „1 iunie – Copiii ştiu să sară‖ se

face direct pe siteul evenimentului sportiv Sport Arena Streetball 2008

„1 iunie - Copiii stiu să sară!”—campanie de responsabilitate socială- zi dedicată

copiilor pasionaţi de baschet sau fotbal care înscriindu-se în acest program, vor beneficia

de acces gratuit la bazele sportive (baschet şi fotbal) din cadrul Sport Arena. Programarea

se va face în funcţie de ordinea înscrierii.

30 mai – 10 iunie – înscrierea online a participanţilor la evenimentul Sport Arena

Streetball 2008

12 iunie - conferinţă de presă premergătoare evenimentului Sport Arena Streetball 2 -

întâlnirea echipei Sport Arena cu mass-media.

13 iunie – prima zi a evenimentului Sport Arena Streetball 2 . A doua ediţie ediţie din

şirul de evenimente Sport Arena Streeball 2008 se deschide oficial cu faza grupelor. Sunt


14 iunie – a doua zi a evenimentului Sport Arena Streetball 2 dedicată sferturilor de

finală, semifinalelor,precum şi concursurilor de aptitudini de genul: concursul de aruncări

de 3 puncte şi calificările pentru concursul de slam-dunk.

15 iunie- a treia zi a evenimentului Sport Arena Streeball 2, zi dedicată jocurilor finale la

toate categoriile de vârstă, precum şi meciului de baschet al jurnaliştilor sportivi, Cupa


16 iunie –conferinţă de presă organizată de echipa Sport Arena pentru a face publice

mass-mediei concluziile la finalul celei de-a doua etape din cadrul evenimentului Sport


- 39 -

Arena Streetball 2008, precum şi intenţiile pentru următoarele etape rămase din

evenimentul Sport Arena Streetball

15 iulie – 29 iulie – înscrierea online a participanţilor la evenimentul Sport Arena

Streetball 3

31 iulie - conferinţă de presă premergătoare evenimentului Sport Arena Streetball 3


1 august – prima zi a evenimentului Sport Arena Streetball 3 . A treia ediţie din şirul de



2 august – a doua zi a evenimentului Sport Arena Streetball 3 dedicată sferturilor de



3 august- a treia zi a evenimentului Sport Arena Streeball 3, zi dedicată jocurilor finale la

toate categoriile de vârstă, precum şi meciul de baschet al jurnaliştilor sportivi, Cupa


4 august –conferinţă de presă organizată de echipa Sport Arena pentru a face publice

mass-mediei concluziile la finalul celei de-a treia etape din cadrul evenimentului Sport

Arena Streetball 3, precum şi intenţiile pentru următoarele etape rămase din evenimentul

Sport Arena Streetball

10 august – 25 august – înscrierea online a participanţilor la evenimentul Sport Arena

Streetball 2008

28 august - conferinţă de presă premergătoare evenimentului Sport Arena Streetball 4 -



- 40 -

29 august – prima zi a evenimentului Sport Arena Streetball 4. A patra ediţie din şirul de



30 august – a doua zi a evenimentului Sport Arena Streetball 4 dedicată sferturilor de



31 august- a treia zi a evenimentului Sport Arena Streeball 4, zi dedicată jocurilor finale

la toate categoriile de vârstă, precum şi meciului de baschet al jurnaliştilor sportivi, Cupa


1 septembrie –conferinţă de presă organizată de echipa Sport Arena pentru a face publice

mass-mediei concluziile la finalul celei de-a patra etape din cadrul evenimentului Sport

Arena Streetball 2008, precum şi intenţiile pentru turneul final – Master Sport Arena

Streetball

20-23 septembrie – publicarea pe site-ul evenimentului a numelui participanţilor calificaţi

la turneul final Master Sport Arena Streetball.

24 septembrie - conferinţă de presă premergătoare evenimentului Master Sport Arena

Streetball. Prezentarea invitaţilor speciali (sportivi), trupelor de hip-hop ce asigură

spectacolul musical live pe toată perioada ultimei etape din evenimentul Streetball Sport

Arena 2008, sponsorilor oficiali şi partenerilor evenimentului.

25 septembrie –jocuri demonstrative ale baschetbaliştilor români din Divizia A,

demonstraţii de slam-dunk ale lui Kadour Ziani 29

, Guy Dupuy 30

.

26 septembrie – prima zi prima zi a evenimentului Sport Arena Streetball Master. Ultima

ediţie din şirul de evenimente Sport Arena Streeball 2008 se deschide oficial cu faza

grupelor. Sunt aproximativ 800 participanţi la toate categoriile de vârstă.


- 41 -

29.Kadour Ziani=jucător de baschet francez, considerat cel mai bun în domeniul slamdunk, membru

fondator al trupei Slam Nation

30.Guy Dupuy=jucător de baschet francez, membru fondator al trupei Slam Nation alături de Kadour Ziani,

care are aptitudini baschetbalistice extraordinare

27 septembrie – a doua zi a evenimentului Sport Arena Streetball Master dedicată

sferturilor de finală, semifinalelor, precum şi concursurilor de aptitudini de genul:

concursul de aruncări de 3 puncte şi calificările pentru concursul de slam-dunk pentru

amatori şi profesionişti (trupa Slam Nation vs Flying 101).

28 septembrie- a treia zi a evenimentului Sport Arena Streeball Master, zi dedicată

jocurilor finale la toate categoriile de vârstă, precum şi în cazul jurnaliştilor sportivi

(finala Cupei Presei), precum şi mult aşteptata finală a concursului de slam-dunk, care a

atras, o cifră record de spectatori (aproximativ 2000).

29 septembrie –conferinţă de presă organizată de echipa Sport Arena pentru a face

publice mass-mediei concluziile la finalul sezonului de streetball Sport Arena 2008,

precum şi prezentarea planurilor pentru sezonul următor.


- 42 -

3.6.4.Instrumente de promovare

Print-urile vor fi afişate pe panouri stradale în marile oraşe (Cluj, Bucureşti,

Timişoara, Braşov, Iaşi) şi conceptul pe care se bazează sunt prezentarea colorată

a graficului de desfăşurare a evenimentului, cu precizarea locaţiei, a datelor de

contact, a zilelor de desfăşurare şi cu sublinierea ideii că nu se va percepe taxă de

participare, ba mai mult, fiecare participant, indiferent de clasare, va primi un

premiu. (a se vedea anexa 1 cu afişul pentru turneul Master Sport Arena

Streetball).

Propriul site al firmei http://www.sportarena.ro/

Propriul site al evenimentului sportiv, site bilingv - http://www.sportarena-

streetball.com/ şi pentru a uşura accesul la site-ul evimentului, s-a ales ca

înscrierea să fie făcută online şi pe siteul www.3la3.ro (denumire mai scurtă);

Spot audior Radio 21 – prezentarea pe scurt a acestui eveniment şi a ideilor

menţionate în afiş, timp de 30 de secunde, de 10 ori pe zi, timp de 15 zile înaintea

datei de începere a streetball-ului;

Promo Streetball Sport Arena by TIMEX (promo de 30 de secunde difuzat la

Telesport în timpul Jocurilor Olimpice de la Beijing în care accentul a căzut pe

concursul de slam-dunk)

Ştiri la principalele posturi de televiziune cu profil sportiv din România, dar nu

numai : Sport.ro, Telesport, National TV, B1TV, TV Sport, N24, Antena 1, PRO

TV;

Articole ziare si reviste (Sport Total, Cotidianul, Gazeta Sporturilor, Timeout

Bucuresti, Popcorn, Maximum);

http://www.sportarena.ro/



http://streetball.sportarena.ro/media/spt.htm

http://www.cotidianul.ro/index.php?id=5461&art=13160&cHash=e8972cb909

http://streetball.sportarena.ro/media/gsp.htm

http://streetball.sportarena.ro/media/pdf/timeout.jpg




- 43 -

Articole online www.telesport.ro, www.sport.ro, www.numaibaschet.ro,

www.halfcourt.info, www.slamdunk.ro, www.frbaschet.ro, www.prosport.ro,

www.sport365.ro, www.csuasesoft.ro, www.ziarulprahova.ro;

Promovare neconvenţională mobilă realizată de MV Convention prin

intermediul suporturilor outdoor mobile cu sonorizare, atrăgând un număr

record de înscrieri. Două echipaje tip MV.com-MAXI au transmis mesajul

competiţiei atât pe principalele artere din Bucureşti, cât şi în zone frecventate de

pasionaţii de sport.

Comunicate de presă, fotografii pentru articolele de presă, flyere, bannere -

realizate de departamentul de marketing al firmei Sport Arena;

Conferinţe de presă dinaintea streetball-urilor la care vor fi prezente

personalităţi marcante ale vieţii sportive româneşti cum ar fi Mariana Bitang,

Carmen Tocală, Ecaterina Andronescu, Laura Badea, Octavian Belu, căpitanul

echipei naţionale de baschet Virgil Stănescu, precum şi alti invitaţi de marcă;

Iată cele mai importante declaraţii de la conferinţa de presă premergătoare primei

ediţii a evenimentului Sport Arena Streetball 2008:

Carmen Tocală: ―Ceea ce ne propunem noi este să descoperim noi iubitori şi

jucători de baschet. Iar streetball-ul, deja un fenomen social, are un rol deosebit de

important. Majoritatea copiilor şi tinerilor joacă baschet pe stradă, şi asta nu poate

decât să ne bucure.La Curtea de Argeş am văzut nişte puşti cum aruncau la

coşurile montate de către federaţie cu o cameră de la o minge de fotbal. Acest fapt

m-a surprins plăcut dar m-a şi întristat în acelaşi timp, fiindcă este inadmisibil ca

într-o ţară pe care ne-o dorim modernă aceşti copii să nu aibă ―obiectul muncii‖,

adică o minge de baschet. Promitem să remediem aceste situaţii şi tocmai de

aceea avem nevoie de competiţii bine organizate.

Cea mai mare bucurie a mea, ca absolventa a Universităţii de Politehnică, este că

aici se joacă baschet. Şi asta graţie celor de la Sport Arena care le oferă tinerilor

condiţii şi terenuri excelente! Ei ne ajută să promovăm baschetul universitar, iar

noi vrem să le oferim tinerilor noştri o alternativă la viaţa plina de capricii, pentru

ca ei să se poată integra în societate prin sport.‖


http://www.frbaschet.ro/

http://www.prosport.ro/

http://www.sport365.ro/

http://www.csuasesoft.ro/

http://www.ziaruldeprahova.ro/


- 44 -

Octavian Belu: ―Mă bucur că această competiţie a devenit o adevarată tradiţie,

Sunt fericit că pot lua parte la o astfel de acţiune împreuna cu Sport Arena! Eu

personal o văd de mare succes, mai ales că anul acesta vor participa şi jucători din

străinătate.

În Atlanta, la o universitate unde am fost cazat pe timpul Olimpiadei, am văzut

cum acei oameni făceau din baschet o adevărata religie. Asta ne dorim şi noi şi

sper să reuşim prin proiectele noastre.‖

Virgil Stănescu: ―Mă bucur să fiu invitat pentru a promova baschetul. Este un joc

de echipă care prinde din urmă fotbalul şi la noi în ţară. Eu personal sunt bucuros

că practic un sport atât de bine văzut, un fenomen care scoate de pe maidane multi

copii şi le schimbă radical viaţa. Baschetul mi-a oferit multe şi as vrea să fiu un

exemplu pentru aceşti puşti.

Sport Arena Streetball este un eveniment important pentru majoritatea iubitorilor

de baschet, dar şi pentru mine e foarte important. Aici pot juca şi eu afara, de

unde am pornit de fapt în cariera mea, cu prieteni şi cu oameni mai

neexperimentaţi, care nu mă vor critica şi nu mă vor băga în cantonamente. Este

frumos să joci baschet doar din plăcere, aşa că vă aştept pe toţi la Sport Arena

Streetball, să ne distrăm împreuna.‖

Laura Badea: ―În primul rând vreau să-i felicit pe organizatori pentru pasiunea pe

care o au faţă de acest sport. Sper că şi la această a treia ediţie de Sport Arena

Streetball să vedem o întrecere în toată regula, în spiritul fair-playu-lui.

Am venit aici convinsă că sportul românesc se va îmbogăţi cu câteva sute de

practicanţi de baschet şi că începând de astăzi voi avea mai mulţi prieteni

implicaţi în acest fenomen.‖

Promovare prin personalităţi - artisti cunoscuti, sportivi, vedete – participanţi

activi la spectacolul baschetbalistic sau spectatori.

Distribuirea de produse cu sigla Sport Arena - gratuit participanţilor la

streetballul Sport Arena – tricouri inscripţionate, ghiozdane, hanorace, etc.

Newlettere - folosind baza de date cu adresele de email (aproximativ 1000

mailuri) colectate în timpul streetball-urilor Sport Arena anterioare (2006+2007),


- 45 -

echipa Sport Arena i-a ţinut mereu informaţi pe participanţii la celelalte ediţii ale

streetball-ului Sport Arena.

CAPITOLUL IV

EVALUAREA CAMPANIEI DE PROMOVARE A

STREETBALL-ULUI SPORT ARENA 2008

4.1. Proiectarea cercetării

Identificarea scopului cercetării

Scopul acestei cercetări este evaluarea eficienţei campaniei de promovare a

evenimentului Sport Arena Streetball 2008 şi studierea opiniei publicului ţintă cu privire

la imaginea asupra evenimentului Streetball Sport Arena 2008.

Elaborarea obiectivelor cercetării:

Obiectivele stabilite stau la baza construirii chestionarului şi se vor formula în funcţie

de scopul cercetării:

a) Studierea impactului imaginii streetball-ului în rândul participanţilor.

b) Studierea motivelor principale care îî face pe pasionaţii de baschet să participe la acest

streetball;

c) Studierea atenţiei acordate de participanţi asupra instrumentelor de promovare folosite

de Sport Arena;

d) Studierea principalelor puncte slabe ale streetball-ului în viziunea respondenţilor.

e) Analiza sugestiilor privind organizarea streetball-urilor viitoare.

Elaborarea ipotezelor cercetării:


- 46 -

Fixarea obiectivelor duce în continuare la formularea ipotezelor ce urmează să fie

testate.O bună cercetare se realizează doar dacă are la bază un set de ipoteze valide.

Conform obiectivelor formulate pentru cercetarea imaginii streetball-ului Sport Arena,

1) Majoritatea subiectilor au o imagine formată despre streetballul Sport Arena şi

despre piaţa streetball-ului în general. Majoritatea sunt buni cunoscători ai fenomenului

streetball.

2) Majoritatea respondenţilor au o părere bună despre streetball, streetball-ul

Sport Arena asociindu-l cu spectacol şi pasiune pentru baschet.

3) Instrumentele de promovare la care reacţionează cel mai bine participanţii sunt

printurile stradale;

. 4) Majoritatea participanţilor consideră că punctul slab al streetball-ului este

desfăşurarea streetball-ului doar în Bucureşti.

Definirea variabilelor

Definirea conceptuală a variabilelor utilizate în cercetare se referă la explicitarea

concretă a variabilelor, iar definirea operaţională se referă la alternativele ce pot

caracteriza aceste variabile.

Nr

crt.

Denumirea

variabilei

Definirea

conceptuală

Definirea operaţională

1. Cunoaştere Cât de bine

cunosc

respondenţii

piaţa streetball-

ului în general

Întrebare cu răspuns liber

2. Opinie Asocierea

evenimentului

cu cuvinte


3. Instrumente de

promovare

Atenţia

acordată

instrumentelor



- 47 -

de promovare

în general

4. Afiş Ce afiş legat de

Sport Arena

Streetball le-a

atras atenţia


5. Reclamă (audio,

video)

Ce reclamă

legată de Sport

Arena

Streetball le-a

atras atenţia

respondenţilor


6. Puncte slabe Exemplificarea

punctelor slabe


7. Motivaţia Ce i-a

determinat să

participle la

acest streetball


8. Sugestii Ce sugerează

respondenţii

pentru

îmbunătăţirea

streetball-ului


9- Sex Identificarea

sexului

respondentului

a. bărbătesc

b.femeiesc

10. Categorie Identificarea

categoriei de

vârstă

a. sub 14 ani;

b. între 14-18 ani;

c.între 18-35 ani;

d.peste 35 ani;


- 48 -

e. profesionist

11. Domiciliul

actual

Identificarea

domiciliului

actual

a. Bucureşti;

b. provincie

Definirea coordonatelor cercetării de marketing

Am folosit o bază de date cu emailurile participanţilor la streetball-urile Sport Arena

din 2008, cărora le-am adresat online (prin email) chestionarul din anexă (anexa 2). Am

realizat cercetarea imediat dupa terminarea sezonului de streetball, respondenţii având la

dispoziţie o lună (intervalul 1 octombrie 2008-1 noiembrie 2008) pentru a răspunde

întrebărilor din chestionar.

Alegerea surselor de informaţie

Sursa de informaţie sunt cei 150 de participanţi activ la evenimentul Streetball Sport

Arena 2008, care au răspuns prin email la chestionarul respectiv.

Eşantionarea

Chestionarul a fost adresat unui eşantion de 150 de personae; metoda de eşantionare

folosită în cadrul cercetării de marketing a fost eşantionarea simplă aleatoare şi am

aplicat „tehnica pasului mecanic‖, astfel dintr-o mie de emailuri, am ales tot al treilea

email căruia i-am adresat chestionarul.

Construirea chestionarului

Chestionarul reprezintă un instrument de culegere a informaţiilor, o succesiune logică

de întrebări care fac referire atât la opinia respondenţilor în privinţa streetball-ului Sport

Arena în general, precum şi la detalii mai „fine‖ de genul instrumentelor de promovare

utilizate în campanie sau punctele tari sau slabe ale acestui streetball.


- 49 -

4.2. Rezultatele cercetării

În urma răspunsurilor primite, concluziile sunt următoarele:

1. Un procent de 55% dintre respondenţi au precizat doar streetball-ul Sport

Arena, ceea ce la prima vedere, înseamnă că publicul nu este foarte educat în ceea ce

priveşte piaţa streetball-urilor existentă, dar poate fi văzut şi ca un plus, având în vedere

că sunt conştienţi de numele streetball-ului la care participă (Poate fi îmbucurător, având

vedere că un studiu de piaţă arată că abonaţii sălii de fitness World Class Health

Academy29

nu ştiu exact denumirea sălii, ei asociind sala la care sunt abonaţi cu locaţia,

aşadar, sala e cunoscută pentru mai mult din jumătatea abonaţilor drept „sala din Mall‖).

Există un procent de 25% care au precizat atât Sport Arena Streetball, cât şi concurentul

numărul 1, Mc Donald's Streetball, în timp ce 10% au exemplificat şi alte streetball-uri

organizate atât în ţară, cât şi peste hotare. De asemenea, mai există un procent de 10%

dintre respondenţi care au exemplificat streetball-urile organizate în cadrul facultăţilor,

ceea ce este un plus adus imaginii facultăţilor.

2. În ceea ce priveşte asocierea unor cuvinte cu streetball-ul Sport Arena, un

procent de 65% au asociat streetball-ul cu distracţie, pasiune, spectacol, slamdunk, în

timp ce un procent de 15% consideră ca la Sport Arena Streetball se întâmplă acelaşi

lucru şi a devenit deja monoton iar un procent de 10% consideră ca Sport Arena

Streetball înseamnă înghesuială, fiţe sau plictiseală. Acest lucru înseamnă că în general,

imaginea respondenţilor asupra evenimentului Sport Arena Streetball este una pozitivă,

dar poate fi îmbunătăţită sau în cel mai rău caz, e necesar să fie menţinut standardul înalt

din 2008, care a adus schimbări în regulament, invitaţi străini de peste hotare, premii


- 50 -

substanţiale. De asemenea, aşa cum era de aşteptat, publicul reacţionează excelent la

concursurile de slam-dunk organizate în cadrul acestor evenimente, slam-dunk-ul fiind cu

siguranţă un excelent instrument de marketing.

3. Referitor la instrumentele de promovare, 40% dintre respondenţi s-au dovedit a

fi familiari cu newsletterele primate, în timp ce 20% din respondenţi văzuseră printr-urile

29.World Class Health Academy =centru de fitness de 5 stele, situat în Iulius Mall, Cluj Napoca

Publicitatea neconvenţională a avut câştig de cauză atât în faţa TV-ului, cât şi în faţa

reclamelor radio, ceea ce înseamnă că lumea e receptivă la tot ce este nou sau se prezintă

altfel. Un procent de 6% dintre respondenţi au precizat promo-ul de la Telesport, ceea ce

poate fi îmbucurător, având în vedere că acest promo de 30 de secunde a fost derulat doar

5 zile, înaintea turneului Master Sport Arena.

4. În ceea ce priveşte un afiş legat de Sport Arena Streetball 2008, 40% din

respondenţi au făcut referire la afişul pentru concursul de slam-dunk din cadrul turneului

Master, care-l prezintă pe un guru al slam-dunk-ului (Kadour Ziani) dând slam-dunk

peste o maşină. Un număr de 30% au reţinut doar afişul pentru evenimentul Sport Arena

Streetball 2008 în general iar restul, de 30% n-au dat niciun răspuns. De aceste cifre

trebuie să se ţină cont în organizarea viitoare a evenimentului sportiv, în care concursul

de slam-dunk trebuie să se menţină cel puţin la un nivel la fel de înalt, dar de preferinţă e

indicat să se aducă ceva nou şi la acest capitol, tocmai pentru ca participanţii să nu se

plictisească.

5. O nouă dovadă că participanţii sunt foarte receptivi la tot ceea ce e ieşit din

comun sau spectaculos este procentul îmbucurător (30%) al celor care au precizat

publicitatea neconvenţională de care „s-au lovit‖ pe principalele artere şi săli de sport din

Bucureşti. 25% au făcut referire la promo-ul difuzat 5 zile la Telesport (un procent foarte

bun având în vedere numărul mic de difuzări), iar un procent mai mic, de 10% au

identificat reclama difuzată la Radio21. (procent destul de mic având în vedere că

reclama a fost difuzată timp de 2 luni, în fiecare weekend, de 5 ori⁄zi).

6. În ceea ce priveşte enunţarea unor puncte slabe ale evenimentului Sport Arena

Streetball, părerile convergeau spre următoarele: evenimentul se desfăşoară doar în


- 51 -

Bucureşti (probabil cei din provincie şi-au exprimat această opinie) şi doar în perioada

estivală când au loc majoritatea streetball-urilor, atât pe plan naţional, cât şi pe plan

internaţional. Există o logică în toate aceste lucruri, participanţii la streetball-uri dorind să

ajungă la o formă de vârf tocmai în perioada estivală, iar referitor la faptul că se

desfăşoară doar în Bucureşti, cu siguranţă e vorba despre „vocea provinciei‖ care

consideră că sunt oarecum nedreptăţiţi de organizarea tutoror etapelor streetball-ului

Sport Arena doar în capitală.

7. Referitor la lucrurile care-i motivează pe pasionaţii de baschet să participe la

acest eveniment, acestea sunt calitatea excelentă a baschetului jucat pe terenurile din

Politehnică, precum şi organizarea excelentă a evenimentului sportiv. De asemenea,

popularitatea evenimentului, numărul mare participanţi, deci streetball-ul Sport Arena vă-

zut ca un fenomen social, premiile substanţiale şi nu în ultimul rând invitaţii speciali la

acest eveniment cântăresc considerabil în opţiunea iubitorilor de baschet de a participa la

aceste streetball-uri.

9. Sugestiile venite din partea respondenţilor sunt cu siguranţă folositoare pe

viitor. În general, respondenţii fac referire la ideea de a invita constant sportivi de valoare

atât sportivi români cât şi străini, tocmai pentru a spori spectacolul baschetbalistic;

aceştia precizează ideea de a integra streetball-ul întru-un circuit internaţional, de a mări

premiile şi de a organiza periodic astfel de evenimente.

10. Din acest chestionar reiese ca aproximativ 67% dintre participanţi sunt de sex

bărbătesc,categoria de vârstă la care s-au înscris cei mai mult participanţi este categoria

cuprinsă între 18 şi 35 ani şi că aproximativ 86% dintre participanţii respondenţi au

domiciliul actual în Bucureşti.

4.3. Propuneri şi concluzii

În urma cercetării realizate şi în calitate de iubitoare a sportului în general şi de

participantă (spectatoare ) la streetballurile Sport Arena, concluzionez şi propun

următoarele:


52

E nevoie de un department de marketing bine delimitat în cadrul companiei

Sport Arena, compartiment care printre alte sarcini, să comunice pe toată durata

anului cu consumatorii fenomenului „streetball‖, nu doar strict înainte de fiecare

streetball. Sport Arena Streetball „se luptă‖ să devină un brand, dar pentru

aceasta, consider că e nevoie de muncă constantă. De asemenea, un

compartiment de marketing bine pus la punct şi-ar putea asuma misiunea de a

atrage mai mulţi sponsori de partea evenimentului, cu ceva timp înainte de a

începe streetball-urile, tocmai pentru a putea garanta o organizare la un nivel

înalt.

Un pas important în extinderea fenomenului Sport Arena Streetball ar fi

organizarea streetball-ului şi în alte zone alte ţării, cel puţin acolo unde firma a

construit şi amenajat baze sportive. În acelaşi timp, consider c-ar fi foarte bună

ideea organizării unui streetball indoor (în săli de sport) cel puţin o dată în

fiecare anotimp.

Anul 2008 reprezintă o dublare a cifrei de afaceri a firmei Sport Arena, fapt ce

denotă că imaginea firmei s-a îmbunătăţit evident şi prin folosirea streetball-

urilor, drept instrument de marketing. Streetball-urile din anul 2008 au un plus

de 40% de participanţi, ceea ce înseamnă că investiţia în promovare

neconvenţională sau prin invitaţi străini, celebri pentru spectacolul oferit, este o

sursă sigură de câştig în ceea ce priveşte notorietatea, popularitatea şi imaginea

evenimentului. De asemenea, informaţiile mereu updatate, imaginile în direct de

la terenurile din Politehnică, adică transmisiunile live oferite pe siteul

evenimentului sunt un plus adus imaginii evenimentului Sport Arena Streetball.

Propun să se ia în considerare introducerea unei taxe modice de participare,

(taxă pe echipă ) taxă care se plăteşte în general la toate evenimentele sportive şi

care cu siguranţă ar atenua din cheltuielile investite în promovare.

Propun concentrarea fiecărui eveniment în 5 zile şi nu 3 zile, tocmai pentru a da

posibilitatea mai multor echipe să se înscrie.

Propun integrarea evenimentului streetball Sport Arena într-un circuit

internaţional de streetball.


53

Propun invitarea unor scouteri şi impresari la astfel de evenimente sportive,

tocmai pentru a da şansa tinerilor baschetbalişti să se afirme.

CONCLUZII

Principala cauză a apariţiei marketingului la sfârşitul secolului trecut, a fost

dinamismul socio-economic. Această situaţie se regăseşte şi în domeniul sportiv,

exprimată prin nevoile în continuă schimbare ale consumatorilor.

În societatea în care trăim, este evident că sportul este prezent la orice nivel al

societăţii. Acelaşi lucru se poate afirma şi despre Sport Arena Streetball, eveniment care

nu mai este privit ca o simplă practică, ci este vorba despre un adevărat spectacol, despre

o stare de spirit, în spatele cărora se ascund planuri de afaceri sau cifre consistente.

Această stare de spirit este cel mai mult valorificată de publicul tânăr, care reprezintă de

multe ori publicul-ţintă privilegiat al organizaţiilor care pun în practică elemente de

marketing sportiv.

Cu siguranţă, nivelul actual (privit din toate punctele de vedere: organizare, locaţie,

premii, distracţie, mediatizare, număr de participanţi, cifra de afaceri, etc) al

evenimentului Sport Arena Streetabll 2008 este considerat unul foarte bun atât pentru

România, cât şi pentru Europa. Tocmai din cercetarea efectuată asupra campaniei de

promovare a evenimentului mai sus amintit, reiese că publicul ţintă este foarte receptiv la

tot ce este nou şi ieşit din comun sau spectaculos. Şi în acest caz, fac referire la

receptivitatea oamenilor la publicitatea neconvenţională, precum şi la numărul record de

participanţi la o singura finală a concursului de slam-dunk (aproximativ 2000 de

participanţi), datorat în primul rând spectacolului oferit de invitaţii străini la finala

concursului de slam-dunk.


54

Însă aşa cum am detaliat şi la finalul capitolului anterior, odată atras,

participantul trebuie satisfăcut, astfel încât să nu migreze la concurenţă. Pentru acest

obiectiv, este necesară o cercetare constantă (şi nu întamplătoare, cum este lucrarea de

faţă) privind nivelul de satisfacţie în rândul consumatorilor, care foloseşte ca instrumente

atât baza de date construită cu informaţiile despre clienţi, cât şi chestionarul pentru a

obţine noi informaţii.

Este evident că la baza comportamentului consumatorului de produse şi servicii

sportive stau, de cele mai multe ori, motivele emoţionale, acestea câştigând teren în faţa

motivelor raţionale, de aceea evenimentul Sport Arena Streetball 2008, pentru a-şi

menţine imaginea de top de pe piaţa streetball-ului românescu sau european trebuie să

dialogheze în permanenţă cu consumatorii reali dar şi potenţiali ai fenomenului. Zicala

„clientul nostru, stăpânul nostru‖ se aplică perfect şi în cazul acestui eveniment sportiv.

Cu siguranţă, marketingul sportiv apare ca fiind mai mult decât necesar în România, unde

sportul pierde din ce în ce mai mult în faţă altor modalităţi de petrecere a timpului liber

(ca de exemplu, jocurile pe calculator sau divertismentul multimedia) şi unde una dintre

cele mai importante probleme este aceea de a-i face pe oameni să înţeleagă importanţa

practicării sportului şi să adopte o atitudine favorabilă sportului, în general.


55

ANEXE

1.

Afişul turneului Master Streetball Sport Arena 2008


56

2. CHESTIONAR

Întrebarea 1: Enumeraţi vă rog maxim 3 streetball-uri organizate în Europa sau

România.

________________________________________________________________________

__________

Întrebarea 2: Enumeraț i vă rog 3 cuvinte care că vin în minte când vă gândiţi la Sport

Arena Streetball.

________________________________________________________________________

__________

Întrebarea 3: Ce instrument de promovare legat de Sport Arena Streetball v-a captat în

special atenţia?

________________________________________________________________________

__________

Întrebarea 4: Ce afiş legat de Sport Arena Streetball vă vine în minte?


57

________________________________________________________________________

__________

Întrebarea 5: Ce reclamă (video, audio) legată de Sport Arena Streetball vă vine în

minte?

________________________________________________________________________

_________________

Întrebarea 6: Care credeţi că sunt punctele slabe ale Sport Arena Streetball-ului?

Întrebarea 7: Ce vă motivează cel mai mult să participaţi la acest streetball?

Întrebarea 8: Enumeraţi vă rog câteva sugestii pe care le consideraţi utile pentru

îmbunătăţirea ediţiilor viitoare ale streetball-urilor Sport Arena

________________________________________________________________________

_______________

Întrebarea 9: Sexul respondentului:

a. femeiesc;

b. bărbătesc;

Întrebarea 10: Categoria în care se încadrează respondentul:

a. sub 14 ani; d. peste 35 ani

b. între 14-18 ani; e. profesionist

c. între 18-35 ani;

Întrebarea 11: Aveţi domiciliul actual în:

a. Bucureşti;

b. Provincie


58

BIBLIOGRAFIE

1. Cetină, I., Brandabur, R., Constantinescu, M., Marketingului serviciilor. Teorie şi

aplicaţii, Ed. Uranus, Bucureşti, 2006

2. Constatinescu, M.,Utilizarea instrumentelor de marketing pentru promovarea

educaţiei prin sport, publicat în buletinul ştiinţific al conferinţei „Educaţie fizică şi

sport‖, nr. 8 (1/2004), vol. 1

3. Constantinescu, M., De ce marketing în sport?, în „Marketing şi management în

sport‖, publicaţie electronică editată de către ASE sub egida Facultăţii de Marketing,

vol. 1-2005

4. Florescu, C., Mâlcomete, P., Pop, N.Al., Marketing. Dicţionar explicativ, Ed.

Economică, Bucureşti, 2003

5. Kotler, Ph., Armstrong, G., Sacenders, J., Wong, V., Principiile marketingului, editia

a III-a, Ed. Teora, Bucuresti, 1999

6. Lăzărescu, A., Management în sport, Ed. România de Mâine, Bucureşti, 1999

7. Mullin, J., Hardy, S., Sutton, A., Sport Marketing, Human Kinectics Publisher,

Champaign, USA, 2000


59

8. Nicu, A. (coord.), Enciclopedia educaţiei fizice şi sportului din România: vol. 1:

Federaţii naţionale: istoric, retrospectivă în imagini, figuri reprezentative, Ed.

Aramis, Bucureşti, 2002

9. Olteanu, V., Management-Marketing, Ed. Ecomar, Bucureşti, 2003

10. Olteanu, V., Marketingul –marketing, o provocare a minţii, Ed. Ecomar, Bucureşti,

2003

11. Oprişan, V., Marketing şi comunicare în sport, Ed. Uranus, Bucureşti, 2001

12. Oprişan V, Pop N Al, Politica de comunicare în marketing sportiv, Ed A.S.E, 2001

12. Pitts, B. G., Stotlar, D. K., Fundamentals of Sport Marketing, Fitness Information

Technology, USA, 1996

13. Shank, M.D., Sports Marketing. A Strategic Perspective, third edition, Pearson

Education International, New Jersey, 2005

14. Shaun Smith, Joe Wheeler, Managing the Customer Exprience, Pretice Hill –

Financial Times, 2001, pag 17

15. Stăncioiu, A.F., Constantinescu, M., Căescu, Şt., Specific considerations on the

professional identity in sportive marketing, Seminaire ―Sports et identites

europeennes‖, Nice, Franţa, 2005

16. www.bizcity.ro

17. www.businessmagazin.ro

18. www.halfcourt.info

19. www.edumark.ase

20. www.gov-sport.ro

21. www.powersponsorship.com

22. www.slamdunk.ro

23. http://www.sportarena.ro/

24. http://www.streetball.sportarena.ro/2007ro/

25. http://www.sportarena-streetball.com/

26. www.sponsorship.org

27. www.sportbusiness.com

28. www.sportmarketingassociation.com

29. www.sportmarketingeurope.com

http://www.businessmagazin.ro/

http://www.halfcourt.info/

http://www.gov-sport.ro/

http://www.powersponsorship.com/


http://www.sportarena.ro/

http://www.streetball.sportarena.ro/2007ro/

http://www.sportmarketingassociation.com/

http://www.sportmarketingeurope.com/


60

30. www.sportsmanagement.co.uk

31. www.sportsmarketing.org

32. www.sportsmarketingnetwork.com

33. www.sportstrategies.com

34. www.thesportjournal.org

35. www.wall-street.ro

36. www.womens-sport.com

37. www.womensfootballcentral.com,

38. www.womenssportsfoundation.org

http://www.sportsmarketingnetwork.com/

http://www.sportstrategies.com/

LUCRARE DE DISERTAŢIE - Sport Arena Streetball | Dream … · Marketing cultural şi sportiv este...

Documents

Transcript of LUCRARE DE DISERTAŢIE - Sport Arena Streetball | Dream … · Marketing cultural şi sportiv este...