Lucrare de diploma- Ingrijiri ale pacientului cu astm bronsic.doc
LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
-
Upload
anonymous-b8pnwjm -
Category
Documents
-
view
230 -
download
1
Transcript of LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
1/46
LUCRARE DE DIPLOMA
INGRIJIREA PACIENTULUI
CU ASTM BRONSIC
-2007-
CUPRINS
Capitolul 1. Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie a arborelui
bronsic.
1.1 Anatomia si fiziologia arborelui bronsic...............................................5
1.2 Prezentarea teoretica a astmului bronsic...............................................5
1.2.1Definitie....................................................................................5
1.2.2 Etiologie....................................................................................6
1.2.3 Patogenie...................................................................................6
1.2.4 Simptomatologie.......................................................................7
1.2.5 ratament..................................................................................7
Capitolul 2. Supra!eg"erea pacientului din momentul internarii pana
la e#ternare si efectuarea te"nicilor impuse de afectiune.
2.1 $nternarea pacientului cu astm bronsic in spital...................................%0
2.2 Asigurarea conditiilor de spitalizare....................................................%%
2.3 Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati............................%%
2.3.1 Pregatirea patului si accesoriile lui.........................................%2
2.3.2 Sc"imbarea len&eriei de pat.....................................................%2
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
2/46
2.3.3 Asigurarea igienei personale corporale si !estimentare a
pacientului. .................................................................................................%2
2.3.4 Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului..........%2
2.3.5 'bser!area pozitiei pa %6(%6l%%2)* cientului in pat.....................................%(
2.3. Sc"imbarea pozitiei pacientului si mobilizarea lui.................%(
2.3.! +aptarea eliminarilor...............................................................%)
2.4 Supra!eg"erea functiilor !itale si !egetati!e.......................................%)
2.5 Alimentatia pacientului........................................................................%6
2. Administrarea medicamentelor............................................................%7
2.! ,ecoltarea produselor biologice si patologice.....................................%
2." Pregatirea pacientului si efectuarea te"nicilor speciale impuse de
afectiune......................................................................................................20
2.# Profila#ia astmului bronsic..................................................................2)
2.1$ E#ternarea pacientului.......................................................................25
Capitolul 3.
3.1 Prezentarea cazurilor de boala.............................................................26
3.1.1 Plan de ingri&ire nr. %..............................................................26
A%&'a 1 ( +ulegerea datelor - date fi#e..........................................26
- diagnostic de internare
- anamneza
- istoricul bolii
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
3/46
- manifestarii de dependenta
- problemele
pacientului
A%&'a 2 ( Diagnostic de ingri&ire.......................................................27
'biecti!e
$nter!entii
E!aluare
A%&'a 3 ( unctiile !itale...................................................................2/
,ecoltarii de produse biologice si patologice
E#aminari paraclinice
ratament
,egim alimentar
3.1.2 Plan de ingri&ire nr. 2.................................................................(0
A%&'a 1 ( +ulegerea datelor - date fi#e..........................................(0
- diagnostic de internare
- anamneza
- istoricul boli
- manifestari de dependenta
- problemele pacientului
A%&'a 2 ( Diagnostic de ingri&ire.......................................................(%
'biecti!e
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
4/46
$nter!entii
E!aluare
A%&'a 3 ( unctiile !itale..................................................................(2
,ecoltarii de produse biologice si patologice
E#aminari paraclinice
ratament
,egim alimentar
3.1.3 Plan de ingri&ire nr. (.................................................................((
A%&'a 1 ( +ulegerea datelor - date fi#e..........................................((
- diagnostic de internare
- anamneza
- istoricul boli
- manifestari de dependenta
- problemele pacientului
A%&'a 2 ( Diagnostic de ingri&ire.......................................................()
'biecti!e
$nter!entii
E!aluare
A%&'a 3 ( unctiile !itale...................................................................(5
,ecoltarii de produse biologice si patologice
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
5/46
E#aminari paraclinice
ratament
,egim alimentar
3.2 +ocluzii asupra lucrarii..........................................................................(6
Bi)lio*+a,i&
CAPITOLUL I
P+&-&%ta+&a Notiu%ilo+ D& A%atoi& Si /i-iolo*i&
A A+)o+&lui B+o%0i
1.1 A%atoia 0i ,i-iolo*ia a+)o+&lui )+o%0i
ron"ia principala1 patrunzand in plaman prin "il1 se imparte in intrapulmonar
la dreapta in trei bron"ii lobare superioara1mi&locie si inferioara 31 iar la stanga indoua bron"ii superioara si inferioara 3.
ron"iile lobare se di!id apoi in bron"ii segmentare care asigura aeratia
segmentelor bron"opulmonare. Ele au limite1 aeratie1 !ascularizatie si patologie
proprie. Plamanul drept are %0 segmente1 iar cel stang are /1 lipsind segmentul
medio-bazal.
ron"iile segmentare se di!id in bron"iole lobulare care deser!esc lobulii
pulmonari1 unitati morfologice ale plamanului1 de forma piramidala1 cu baza spre
periferia plamanului si !arful la "il. ron"iolele lobulare1 la randul lor1 se ramificain bron"iole respiratorii de la care pleaca ductele al!eolare terminate prin saculeti
al!eolari. Pereti saculetilor al!eolari sunt compartimentati in al!eole pulmonare.
ron"iolele respiratorii1 impreuna cu formatiunile deri!ate din ele ducte
al!eolare1 saculeti al!eolari si al!eole pulmonare 3 formeaza acinii pulmonari.
Acinul e unitatea morfofunetinata a plamanului.
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
6/46
Structura arborelui bronsic se mofifica si ea. ron"iile lobare au structura
asemanatoare bron"iilor principale. ron"iile segmenatare au si ele un sc"elet
cartilaginos1 insa cartila&ul e fragmentat insule de cartila& 31 in sc"imb bron"iile
lobulare si respiratorii pierd complet sc"eletul cartilaginos. ron"iile respiratorii si
lobulare au un perete fibroelastic1 peste care sunt dispuse fibre musculare netede1
cu dispozitie circulara. $n peretii ductelor al!eolare intalnim numai membrane
fibroelastica acoperita de epiteliu.
Al!eolele pulmonare au forma unui saculet unic1 cu perete e#treme de subtire1
adaptat sc"imburilor gazoase.
P+&-&%ta+&a t&o+&tia a )olii
1.2.1D&,i%itia a0tului )+o%0i
Astmul bronsic este o boala caracterizata prin accese de dispnee predominant
e#piratorie cu durata1 se!eritate si moment de aparitie !ariabile care apar la
persoane cu "ipersensibilitate tra"eobronsica la stimuli !ariati1 fiind sub aspect
anatomic o stenoza bronsiolara1 tranzitorie cu 4restitutia ad integrum4 in acalmiile
intercalare.
1.2.2 Etiolo*ia a0tului )+o%0i
Astmul bronsic are la baza factori etiologici "eterogenic care declanseaza sau
pro!oaca criza de astm.
Din punct de !edere etiologic1 astmul bronsic se clasifica astfel
a a0t &'t+i%0& a0t al&+*i a0t %&i%,&tio0
+ele mai obisnuite alergene sunt polenul1 praful de camera1 parul si
scuamele de animale1 fungii atmosferici1 unele alergene alimentare lapte1 oua1
carne 3 sau medicamentoase acidul acetilsalicilic1 penicilina1 aminofenazona1unele produse micribiene 3.
) a0t i%t+i%0& a0t %&al&+*i a0t i%,&tio0
De obicei1 se i!este in timpul iernii si se asociaza cu tuse si e#pectoratie muco-
purulenta si factori infectiosi e#emplu bronsite cornice 3.
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
7/46
a0t i't - se intrica alergia cu infectia
a0t u &tiolo*i& %&p+&i-ata
& a0t u alt& &tiolo*ii
Aici inter!in factorii
- p0iii 6 socul psi"ic sau starile psi"oafecti!e
- &%o+i%i 6 pot declansa1 agra!a sau ameliora astmul "ipofiza1 tiroida1
corticosuprarenalele1 gonade1 pancreas e#ocriu.
- )io&t&o+olo*ii - temperature1 presiunea atmosferica1 umiditatea1 !antul1
altitudinea1 razele solare.
,a0t la &,,o+t
* a0t la a0pi+i%a
1.2.3 Pato*&%ia a0tului )+o%0i
,oluri importante in producerea bolii astmatice au
a terenul
) leziuni ale cailor respiratorii
cauzele declansate factori alergici si nealergici 3.
undamentul in astmul bronsic este obstructia generalizata a cailor respiratorii
ce determina dificultatea respiratiei cu perturbari !entilatorii si ale sc"imbarilor
gazoase. Aceasta obstructie este consecinta urmatorilor factori
a3 spasmul musculaturii netede prin peretii tractului bronsic
b3 edem inflamator al mucozei bronsice
c3 "ipersecretie de mucus
d3 cresterea presiuni intrapulmonare care de!ine factorul agra!ant al obstructiei
bronsice.
1.2.4. Siptoatolo*ia a0tului )+o%0i
a inceput1 crizele sunt tipice1 cu inceput si sfarsit brusc1 cu inter!ale libere mai tarziu1 in inter!alele dintre crize1 apar semnele bronsitei cornice si ale
emfizemului1 cu dispnee mai mult sau mai putin e!identa. +riza apare in a doua
&umatate a noptii1 de obicei brutal1 cu dispnee si neliniste1 prurit si "ipersecretie
alteori e anuntata de prodroame stranut1 lacrimare1 prurit al pleoapelor1 cefalee 3.
Dispneea de!ine paro#istica1 brodipneica1 cu e#piratie prelungita si suieratoare.
olna!ul ramane la pat sau alearga la fereastra1 prada setei de aer. De obicei sta in
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
8/46
pozitie sezanda1 cu capul pe spate si spri&init in maini1 narile dilatate1 &ugulare
turgescente.
$n timpul crizei1 toracele e imobil1 in inspiratie fortata.
a sfarsitul crizei1 apare tusea uscata1 c"inuitoare deoarece e#pulzareasecretiilor se face cu dificultate 31 cu sputa !ascoasa1 albicioasa perlata 3. +riza se
termina in cate!a minute sau ore1 spontan sau sub influenta tratamentului.
Starea de rau astmatic se caracterizeaza prin crize !iolente1 durand peste 2)-)
" rezistente la tratament1 de obicei fara tuse si e#pectoratie1 cu polipnee1 asfi#ie1
cianoza1 colaps !ascular1 somnolenta pana la coma. Apare dupa administrarea in
e#ces de simpaticomimetice Alupent 31 sedati!e1 opiacee1 barbiturice1 suprimarea
brusca a corticoterapiei1 suprainfectie bronsica.
1.2.5 T+ata&%tul a0tului )+o%0i
Astmul bronsic raspunde la o gama larga de preparate si proceduri. Si in
aceasta afectiune masurile pre!enite sunt foarte importante. Prima actiune !izeaza
combaterea fumatului si propaganda antitobagica. Alte masuri e!itarea !irozelor
respiratori. Sensibilitatea particulara a bolna!ilor la infectii impune1 de asemenea1
e!itarea !irozelor respiratorii si in primul rand1 aglomeratiile in timpul epidemiilor.
+"imioprofila#ia recidi!elor bronsitice1 in astmul bronsic intricate se
realizeaza cu etraciclina1 mai rar Penicilina 8. S-au incercat si Eritromicina1Ampicilina si iseptolul. +u iseptolul s-au obtinut rezultate bune in lunile de
iarna.
T+ata&%tul u a&+o0oli 7 i%alot&+apia este indispensabil in anumite
forme. Se parctica 2-) in"alatii pe sedinta1 uneori mai mult1 dar fara a abuza.
9etoda comporta si anumite riscuri1 in special in"alarea de diferiti germeni1 ceea
ce impune folosirea strict personala si pastrarea in stare de sterilizare a aparatului.
Principalele bron"odilatatoare folosite sunt
a beta - adrenergicele
) anticolinergicele
deri!atii #antinici
B&ta 6 a+&%&+*i&l& sunt deri!ati ai adrenalinei1 care din cauza efectelor
secundare ca si efedrina3 nu mai e utilizata astazi. Din generatia a doua se
folosesc $zoprenalina Aludrin 3 si 'ciprenalina Alupent1 Astmopent 3
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
9/46
Superiori acestora sunt deri!atii din generatia a treia erbutalinul rican:l 31
enoterolul erotec 31 Salbutasnolul 8entolin si Sultanol 3 si +lenbuterolul
Spiropent3. Sunt folositi cu precadere in aerosoli dozati. Doza&ul correct )#2
in"alatii ; zi 3 este practice lipsit de efecte ad!erse cardio!asculare. +ele sub forma
de spra: dozat sunt de intrebuintare curenta. S-a incercat si prepararea tabletelor de
'ciprenalina1 Salbutamol si erbutalina. Preparatul 8entolin Salbutamol 3 pare
cel mai util. +a reactii ad!erse dupa supradoza&1 pot aparea tremuraturi1
ner!ozitate1 palpitatii1 ta"icardie1 cresterea debitului cardiac si a tensiunii arteriale.
Aceste manifestari apar spontan prin reducerea dozei.
Dintre a%tioli%&+*i&1 cap de serie este atropina1 astazi foarte putin
intrebuintata din cauza tulburarilor pro!ocate. $n practica s-a impus preparatul
Atro!ent care nu are efecte secundare ale atropinei. ,ezultatele sunt inferioare beta
adrenergicelor.
Dintre 8a%ti%& se foloseste eofilina si deri!atii sai1 9iofilina1 Aminofilina si
,unidural. Au slaba actiune pe cale orala si mai buna actiune pe cale i! sau ca
aerosoli. ,ezultatele sunt inferioare betaadrenergicelor si anticolinergicelor.
Alte preparate folosite in tratamentul astmului bronsic
a P+o0ta*la%i%&l& 6 prezinta numai un interes teoretic.
) C+oo*liatul i0oi $ntal1 omudal3 - desi nu este bron"odilatator1 se
foloseste ca masura pre!enti!a se administreaza inaintea e#punerii la alergenul
causal1 cu turboin"alatorul de mana spin"aler 31 ) capsule;zi 20 mg ;capsula 3 la )-6 ore1 sau sub forma de solutie pentru aerosoli.
9ait&%ul
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
10/46
9asurile profilactice !or fi aplicate intotdeauna e!itarea mediului alergizant
e!itarea substantelor iritante bronsice - tutun1 alcool 1etc.
T+ata&%tul i% 0ta+&a & +au a0tati (
Se administreaza "emisuccinat de "idrocortizou1 urmat de perfuzii cu solutiede glucoza 5 ? .
ratamentul parenteral trebuie sa fie cat mai scurt1 urmarindu-se scoaterea
bolna!ului din criza. A+@ este superior1 dar poate da accidente alergice. Se
administreaza de la inceput antibiotice nu Penicilina1 fiind alergizanta 31
fluidifiante1 diuretice Ederen 31 o#igen si in cazuri deosebite de gra!e1 se indica
bron"oaspiratie1 respiratie asistata.
$n tratamentul astmului bronsic1 antitusi!ele nu se administreaza decat in
cazuri deosebite sunt interzise morfina1 opiaceele1 tranc"ilizantele1
neurolepticele se combat abuzul de simpaticomimetice si de medicamente
alergizante Penicilina3.
CAPITOLUL II
Sup+a;&*&+&a Pai&%tului Di% Mo&%tul
I%t&+%a+ii Pa%a La E't&+%a+& Si E,&tua+&a
T&%iilo+ Ipu0& D& A,&tiu%&
2.1 I%t&+%a+&a pai&%tului u a0t )+o%0i
I% 0pital
$nternarea in spital constituie pentru fiecare bolna! o etapa deosebita in !iata
sa1 deoarece se realizeaza in scopul !indecarii sale1 dar se intrerup legaturile
permanente cu munca1 familia si prietenii sai.
$n cadrul ser!iciului de primire bolna!ul are primul contact cu spitalul la
biroul de internari1 unde se identifica bolna!ul1 se !erifica biletul de internare
sau de trimitere 31 se inregistreaza datele personale in registrul de intrari;iesiri din
spital si se pregateste bolna!ul pentru e#amenul medical.
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
11/46
De la ser!iciul de internare bolna!ul e condos la sectia interne unde medicul
"atareste salonul in care !a fi internat bolna!ul1 tinand seama de diagnostic1 stadiul
si gra!itatea bolii1se#.
Asistentei ii re!ine ca sarcina
- a&utorul acordat bolna!ului la dezbracare si imbracare
- a&utorul la efectuarea ingri&irilor igienice.
- pregatirea medicamentelor de urgenta 9$'$$> tablete si fiole 31 antialergic -
@@+1 cardiotonic - S,'A>$>A sau D$$AA1 diuretic - B,'SE9$D
fiole3.
9edicul in prezenta asistentei medicale efectueaza e#amenul clinic al
pacientului1 dupa care fi#eaza tratamentul de urgenta concomitant cu acordarea
asistentei de urgenta medicul intocmeste foaia de obser!atie a pacientului1 in care
se !or inscrie datele personale sau anamnestice ale acestuia1 cine a insotit bolna!ul
in spital1 la ce mi&loc de transport sa recurs specializat - ambulanta1 nespecializat
- masina particulara 31 starea prezenta1 inter!entiile si tratamantul efectuat in timpul
transportului si la camera de garda.
$dentificarea si cunoasterea adresei pacientului sau a celui mai apropiat
apartinator au o importanta pentru a se instiinta membrii familiei in caz de agra!are
a bolii sai deces.
$n prezenta medicului1 asistenta medicala
- adiministreaza cu promptitudine medicatia de urgenta.
- conecteaza bolna!ul la aparatul de respirat.
- monitorizeaza pacientul - functiile !itale - la %5 minute
- p@ sang!in - la % ora
- electroliti >a - la ore
- recolteaza probe pentru analizele de laborator considerante urgente1 grupa
sang!ina si ,"1 "emoglobina1 "ematocrit1 probe de coagulare1 glicemia.
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
12/46
a internare pacientul !a primi ec"ipamentul spitalului1 "ainele acestuia !or fi
in!entariate1 inregistrate si pastrate intr-o incapere destinata acestui scop.
olna!ilor sau apartinatorilor li se inmaneaza un bon pe baza caruia se restitue
imbracamintea la e#ternare. $n cazul in care persoanele !enite la internare prezinta
paraziti1 se !a efectua deparazitarea lor si a efectelor acestora1 inainte de
depozitare.
Asistenta medicala preda foaia de obser!atie la registratura sectiei si conduce
bolna!ul in salon1 unde il !a prezenta celorlalti bolna!i si il !a a&uta sa isi aran&eze
obiectele personale in noptiera.
2.2 A0i*u+a+&a o%itiilo+ & 0pitali-a+&
Scopul spitalizarii e !indecarea bolna!ilor1 de aceea trebuie create conditii care
cresc capacitatea de !indecare a organismului1 forta de aparare si scoaterea bolna!uluide sub e!entualele influente noci!e ale mediului in care traieste.
Saloanele trebuie sa fie luminoase1 bine aerisite1 fara curenti de aer.
emperatura salonului trebuie sa fie de %-20 C+. Aerul trebuie sa fie umidificat.
Asistenta isi !a petrece timpul in care nu are sarcini concrete de ingri&ire
printer bolna!i discuta cu ei incercand sa le castige increderea sis a stabileasca o
relatie de comunicare cu bolna!ii. Aceasta apropiere de bolna! o !a a&uta la
indeplinirea sarcinilor de ingri&ire1 incura&and bolna!ul si inlaturand ane#ietatea pe
care bolna!ul astmic o are.
2.3 A0i*u+a+&a o%itiilo+ i*i&%i&
pai&%tilo+ i%t&+%ati
2.3.1 P+&*ati+&a patului 0i a a&0o+iilo+ lui
$n conditiile spitalizarii1 patul reprezinta pentru fiecare bolna! spatiul in care
isi petrece ma&oritatea timpului si i se asigura ingri&irea.
A&0o+iil& patului 0u%t ( salteaua1 %-2 perne1 patura1 cearceaful1 doua fete de
perna1 musama1 aleza sau tra!ersa.
Atata patul cat si accesoriile lui se !or pastra in conditii de curatenie.
T&%ia p+&*ati+ii patului (
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
13/46
e"nica poate fi realizata de %-2 persoane.
2.3.2 Si)a+&a l&%
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
14/46
' atentie deosebita trebuie acordata toaletei ca!itatii bucale dupa e#pectoratie
si mai ales dupa folosirea aerosolilor1 acesti bolna!i fiind predispusi sa faca
candidoza orala si disfonie prin depunere pe orofaringe cu intrare in circulatia
sistemica. Pentru a e!ita aceste efecte secundare se recomanda administrarea
corticoizilor printr-un spacer atasat tubului in"alant1 cu clatirea gurii dupa
utilizarea in"alatorului.
Parul trebuie sa fie curat1 ung"iile sa nu contina murdarie si sa fie taiate1
conductul auditi! e#tern1 nasul san u contina rinoree1 cruste.
2.3.5 O)0&+;a+&a po-iti&i pa 131l1124= i&%tului i% pat
a bolna!ii astmatici si in criza1 pozitia in pat e fortata1 determinata de
afectiunea de baza. a ma&oritatea afectiunilor de baza cea mai con!enabila pentru
bolna! e cea semisezanda. Acest lucru nu trebuie fortat si daca starea bolna!ului nucontrazice1 alegerea pozititei trebuie lasata la alegerea lui. $n toate cazurile insa el
!a fi indemnat sa-si sc"imbe pozitia cat mai des pentru a e!ita complicatiile
"ipostatice.
Pozitia sezand luata de bolna! in pat sau la marginea patului in cursul
acceselor de astm bronsic1 trebuie facuta cat mai comoda cu a&utorul ane#elor sau
spri&inindu-l in brate.
Starea de rau astmatic e stadiul clinic cel mai gra! al astmului bronsic. Se
manifesta printr-un sindrom de asfi#ie si de aceea ec"ipa de ingri&ire trebuie saurmareasca fiecare pas pentru combaterea complicatiilor gra!e care pot duce la
moartea bolna!ului.
olna!ului i se !a e#plica ca pozitia sezand da la marginea patului1 cu toracele
impins inainte1 cu mainile pe langa corp1 fa!orizeaza o buna o#igenare1 deoarece el
are impresia ca se sufoca. ot printr-o buna o#igenare se combate cianoza
tegumentelor1 prezenta in starea de rau astmatic.
Pozitia bolna!ului tradeaza nu numai o anumita stare patologica1 ci si gradul
de se!eritate a imbolna!irii. Astfel daca intr-o imbolna!ire usoara bolna!ul ramaneacti!1 intr-una gra!a intalnim pozitie pasi!a musculature fara tonicitate1 absenta
miscarilor acti!e 3. E#presia fetei poate traduce unele stari ca ane#itate1 durere1
anore#ie1 deprimare.
Ea se manifesta in functie de starea generala a bolna!ului1 si de aceea1 e#presia
fetei trebuie urmarita permanent.
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
15/46
a astmatici faciesul e#prima spaima si sete de aer bolna!ul are senzatie de
asfi#iere 3. Ei stau cu gura intredesc"isa1 sunt cianotici la fata1 tegumentele sunt
palide1 cenusii1 acoperite de transpiratii reci.
2.3. Si)a+&a po-iti&i pai&%tului 0i o)ili-a+&a lui
Sc"imbarile de pozitie pot fi acti!e sau pasi!e si sunt efectuate cu a&utorul
asistentei in cazul pacientilor adinamici1 epuizati fizic dupa crizele de astm bronsic.
$n mod normal1 acesti pacienti se pot mobilize singuri cu greutate1 in functie
de tipul de reacti!itate a pacientului.
Pacientul e in!atat sa intercaleze e#ercitiile de miscare cu e#ercitiile de
respiratie. An!ergura de miscare trebuie inceputa incet1 marindu-se treptat in
functie de raspunsul fiziologic al pacientului puls1 transpiratii1 ameteli1 culoarea
tegumentului1 slabiciune musculara 3.
2.3.! Capta+&a &lii%a+ilo+
Daca nu e#ista contraindicatii speciale1 bolna!ul trebuie indemnat de mai
multe ori pe zi sa tuseasca in !ederea eliminarii continutului patologic al arborelui
patologic1 ceea ce permeabilizeaza caile respiratorii si il usureaza. E foarte
important ca sputa sa fie urmarita si pastrata pentru a fi !azuta de medic in cazul in
care se recomanda o serie de in!estigatii de laborator pentru e#amen citologic1
bacteriologic.
$n conditii patologice 1 sputa se aduna in caile respiratoriisi actioneaza ca un
corp starin1 declansand refle#ul de tuse puternica1 iritanta1 de aspect perlat1
!ascoasa1 greu de eliminate print use.
Alaturi de e#pectoratie1 asistenta trebuie sa urmareasca respiratia tegumentelor
si a mucoaselor1 starea psi"ica a bolii si sa recunoasca in timp util semnele
premonitarii ale complicatiilor.
2.4. Sup+a;&*&+&a ,u%tiilo+
;ital& 0i ;&*&tati;&
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
16/46
Bna dintre cele mai importante sarcini ale asistentei e supra!eg"erea functiilor
!itale si !egetati!e si noatarea acestora in foaia de obser!atie1 iar in cazul
modificarii bruste a acestora se anunta medicul.
9odificarile functiilor !itale reflecta starea generala a bolna!ului1 precum si
e!olutia boli.
$n cazul astmului bronsic1 accentual cade pe urmarirea respiratiei.
Mi0a+il& +&0pi+ato+ii la omul sanatos sunt simetrice si ritmice1 iar frec!enta
normala a respiratiei e de %6-% resp;min.1 putand insa !aria dupa !arsta si se#.
olna!ii de astm bronsic au o respiratie ce se caracterizeaza printr-o inspiratie
normala urmata de o e#piratie grea1 fortata1 zgomotoasa1 "eezing respiratie
suieratoare 31 deci o bradipnee e#piratorie ce apare de obicei1 paro#istic.
Tul)u+a+i +&0pi+ato+ii !or constitui un indice important in stabilirea
diagnosticului si aprecierea e!olutiei bolii. A&uta sa recunoastem precoce1
e!entualele complicatii si la formutarea unui prognostic. Din acest moti!1 e foarte
important ca asistenta sa urmareasca si sa noteze respiratia pacientului in foaia de
temperature cat mai prcis. Pe foaia de temperature notarea respiratiei se face cu
un pi# !erde unindu-se apoi cu !aloarea anterioara. +urba respiratorie se obtine
prin unirea !alorilor obtinute la fiecare masuratoare1 dimineata si seara. Pentru
fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socoteste o resp;min. Asistenta
medicala !a urmarii inspiratiile timp de % minut.
E'p&to+atia reprezinta eliminarea sputei de pe caile respiratorii1 sputa fiind
totalitatea substantelor ce se elimina din bron"ii in timpul tusei.
Astmul bronsic este1 de obicei1 de tuse producti!e1 sputa pro!enind si de la
unele infectii bronsice. $n astm1 sputa are un aspect mucopurulent1 e aderenta la
peretele bron"iilor1 are o culoare albicioasa1 arata si are denumirea de 4sputa
perlata4
T&p&+atu+a o+pului in conditii fiziologice are !aloarea de (6-(7 C+1 cu
mici !ariatii zilnice intre 015C - %C+ si e rezultatul proceselor o#idati!e dinorganism numite si termogeneza. Aprecierea e#acta a temperaturii corpului se face
cu a&utorul termometrului.
Astmul bronsic e insotit frec!ent de infectii ale cailor respiratorii si astfel pot
sa apara stari febrile. >otarea pe foaia de temperatura se face cu un punct albastru
pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura corespund 2 di!iziunii de grad.
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
17/46
T&%0iu%&a a+t&+iala reprezinta presiunea pe care sangele circulant o e#ercita
asupra peretilor arteriali. Este determinata de forta de contractie a inimi1 de
rezistenta intampinata de sange in artere1 fiind data de elasticitatea si calibrul
sistemului !ascular si de cascozitatea sangelui.
8alorile normale ale tensiuni arteriale la un adult sanatos sunt %%5-%)0 mm
@g ma#ima sau sistolica1 si 75-/0 mm @g minima sau diastolica.
$n cazul astmului bronsic !ariatii patologice ale tensiuni arteriale apar numai
in cadrul ano#iei1 cand tensiunea are tendinta la crestere. Pe foaia de temperatura
notarea se face grafic sau cifric cu culoare rosie sau albastra. >otarea grafica a
tensiuni arteriale se face astfel pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura
se socoteste %0 mm @g se "asureaza patratele foii de temperature corespunzatoare
!alorilor obtinute.
Pul0ul reprezinta e#pansiunea ritmica a arterelor ce se comprima pe un plan
osos. Pulsul e sincron cu sistolele !entriculare. 8aloarea normala a pulsului e intre
60-0 pulsatii;minut1 inregistrand mici !ariatii dupa !arsta1 se#ul si inaltimea
indi!idului. Asistenta are sarcina sa noteze pulsul pacientului in foaia de
temperature de mai multe ori pe zi. Pulsul se noateaza cu un punct rosu pe linia
corespunzatoare numarului de pulsatii. Pentru obtinerea graficului masurarea
pulsuslui se face dimineata si seara1 punctele obtinute unindu-se printro linie rosie.
iecare linie orizontala a foii de temperature corespunde la ) pulsatii;minut.
Diu+&-a e cantitatea de urina eliminata pe perioada de 2) ore prin urina seelimina din organism substante to#ice pro!enite din metabolism. +antitatea
normala emisa !ariaza intre %200-%00 ml;zi si densitatea normala intre %0%5-
%025. Astmatici pot sa aiba o usoara scadere a diurezei datorita transpiratiilor
abundente care se asociaza cu crizele de astm bronsic.
Prin 0au% se elimina substanteleramase pe tubul digesti!e dupa ingestia
alimentelor. 'mul sanatos are zilnic un scaun. Datorita inacti!itatii si imobilizarii
la pat bolna!ii astmatici acuza uneori o constipatie trecatoare.
2.5 Ali&%tatia pai&%tului
u a0t )+o%0i
olna!ii cu crize usoare de astm se pot alimenta singuri1 in sc"imb bolna!ii de
rau astmatic necesita a&utor.
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
18/46
Ali&%tatia ati;a se face in sala de mese sau in salon pe o masa sau la pat.
Ali&%tatia pa0i;a se face persoanelor imobilizate la pat1 in pozitie sezand1
spri&init. $n acest caz se foloseste o masuta speciala care se fi#eaza deasupra
patului.
Bn rol al asistentei medicale e supra!eg"erea alimentatiei bolna!ului. a
ser!irea mesei bolna!ul e incura&at1 i se e#plica importanta nutritiei in procesul de
!indecare.
Pacientii cu astm bronsic primesc un aport marit de lic"ide1 luand in
consideratie pierderile de lic"ide prin e#pectoratie si prin transpiratie abundenta
din cauza respiratiei ingreunate. atranii si copii primesc o atentie deosebita din
puncte de !edere al bilantului "idric1 ei fiind dispusi la o des"idratare mai rapida.
olna!ii cu e#pectoratii mai abundente si fetide au o pofta de mancare scazuta
acestia inainte de masa in1 fac toaleta ca!itatii bucale.
Se !or e!ita elimentele posibil alergizante si in cazul in care primesc tratament
cu antiinflamatoare steroidiene de tip Prednison1 se prescrie regim desodat.
Ali&%t&l& p&+i0& pentru consum la bolna!ul cu astm bronsic sunt
- legume diferite
-
preparate cu cantitati mici de grasime nepra&ita- fructe crude1 compoturi
- supe de legume
- paine neagra
- lapte proaspat cand nu determina manifestari alergice
Ali&%t&l& i%t&+-i0& 0u%t (
- carnea1 pestele
- laptele fermentat
- fainoasele
- ouale
9esele !or fi fractionate in cantitati mici si dese.
Pacientii cu astm alergic !or a!ea un regim "ipoproteic1 "ipoglucidic1
normoglucidic1 imbogatit cu minerale si !itamine.
2. Ai%i0t+a+&a &ia&%t&lo+
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
19/46
$n cazul unei crize de astm1 bolna!ul !a fi adus in pozitie semisezanda pentru a
usura respiratia1 apoi i se administreaza medicatia indicata de medic si este
supra!eg"eat pana la terminarea accesului.
T+ata&%tul u a&+o0oli e indispensabil in anumite forme. Se practica 2-)
in"alatii pe sedinta1 uneori mai mult dar fara a abuza.
P+i%ipal&l& )+o%oilatatoa+& ,olo0it& 0u%t (
1.B&ta 6 a+&%&+*i&l& 6 deri!atii ai adrenalinei1 care din cauza efectelor secundare
nu mai e utilizata astazi.
Din generatia a doua se folosesc $zoprenalina Aludrin 3 si 'ciprenalina
Alupent1 Astmopent 3
Superiori acestora sunt deri!atii din generatia a treia erbutalinul rican:l 31
enoterolul erotec 31 Salbutasnolul 8entolin si Sultanol 3 si +lenbuterolul
Spiropent3. Sunt folositi cu precadere in aerosoli dozati. Doza&ul correct )#2
in"alatii ; zi 3 este practice lipsit de efecte ad!erse cardio!asculare. +ele sub forma
de spra: dozat sunt de intrebuintare curenta. S-a incercat si prepararea tabletelor de
'ciprenalina1 Salbutamol si erbutalina. Preparatul 8entolin Salbutamol 3 pare
cel mai util. +a reactii ad!erse dupa supradoza&1 pot aparea tremuraturi1
ner!ozitate1 palpitatii1 ta"icardie1 cresterea debitului cardiac si a tensiunii arteriale.
Aceste manifestari apar spontan prin reducerea dozei.
2. A%tioli%&+*i& - Atro!ent rezultatele sunt inferioare beta-adrenergicelor.
3. 8a%ti%& 6 eofilina si deri!atii sai1 9iofilin1 Aminofilin si ,unidural. Au slaba
actiune pe cale orala si mai buna actiune pe cale i! sau ca aerosoli.
Co+tiot&+apia e tratamentul cel mai eficace 1 dar datorita riscurilor1
ramane o terapie de impas. Se folosesc Prednison - % tableta;zi1 5 mig
Supepredanol - % tableta;zi 015 mg;tableta 3 Superprednol - % tableta;zi 015
mg;tableta 3 produse retard - +elestone 1
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
20/46
isol!on1 9ucosol!in3 - in crize si suprainfectie sedati!e slabe romo!al1
>er!ocaliu 3 o#igen - in crizele cu polipnee.
T+ata&%tul i% 0ta+&a & +au a0tati (
Se administreaza "emisuccinat de "idrocortizou in doza initiala de 25-%00 mgi!1 urmat de perfuzii cu 200-)00 mg in 2) "1 in solutie de glucoza 5 ? 12-( l ; 2) ".
ratamentul parenteral trebuie sa fie cat mai scurt1 urmarindu-se scoaterea
bolna!ului din criza. A+@ 2)-%00 B ; 2) " 3 este superior1 dar poate da
accidente alergice. +a doza de intretinere 5-%0 mg Prednison1 cu tratament de
protectie1 antiacide1 regim desodat. Se administreaza de la inceput antibiotice nu
Penicilina1 fiind alergizanta 31 fluidifiante1 diuretice1 o#igen si in cazuri deosebite
de gra!e1 se indica bron"oaspiratie1 respiratie asistata.
$n tratamentul astmului bronsic1 antitusi!ele nu se administreaza decat in
cazuri deosebite sunt interzise morfina1 opiaceele1 tranc"ilizantele1
neurolepticele se combat abuzul de simpaticomimetice si de medicamente
alergizante Penicilina3.
2.! R&olta+&a p+ou0&lo+
Biolo*i& 0i patolo*i&
R&olta+&a 0a%*&lui (
Sangele se recolteaza pentru e#aminari "emotologice. ioc"imice1 serologice1
bacteriologice1 parazitologice.
,ecoltarea sangelui se face prin
- intepare - la adult pulpa degetului sau lobul urec"ii1 iar la copii fata plantara a
"alucelului sau calcaiului.
- punctie !enoasa.
1.R&olta+&a 0a%*&lui apila+ p+i% i%t&pa+&
,ecoltarea se efectueaza pentru e#amenele "ematologice "emoleucograma1
dozarea "emoglobinei1 determinarea timpului de sangerare si coagulare1 pentru
e#amen parazitologic.
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
21/46
Mat&+ial& %&&0a+& ( manusi de cauciuc sterile1 ta!a medicala curate1 solutii
dezinfectante alcool 70C 31 ace sterile1 tampoane de !ata1 camera umeda cutia
Petri31 lame uscate si degresate1 pipete Potain.
T&%ia ( olna!ul !a fi asezat in pozitie sezanda cu mana spri&inita. Se
aseptizeaza pielea degetului inelar sau medius cu un tampon cu alcool 70C. Se e!ita
congestionarea prin frecare puternica si prelungita. Se asteapta e!aporarea
completa a alcoolului. +u un ac steril se inteapa cu o miscare brusca pielea pulpei
degetului1 in partea laterala a e#tremitatii1 perpendicular pe straturile cutanate. +u
un tampon steril uscat se sterge prima picatura. Se lasa sa se formeze o picatura de
sange din care se recolteaza cu pipeta sau lama. Se sterge cu un tampon cu alcool
70C.
2.R&olta+&a 0a%*&lui p+i% pu%ti& ;&%oa0a
,ecoltarea se efectueaza pentru e#amene de laborator1 bioc"imice1
"ematologice1 serologice si bacteriologice.
Loul pu%ti&i !enele de la plica cotului1 bazilica si cefalica1 unde se
formeaza un 9 !enos prin anastomozarea !enelor antebratului !enele de pe fata
dorsala a mainii1 !enele femurale1 !enele subcla!iculare1 !enel maleolare interne1
!enele &ugulare si epicraniene la copii 3.
Mat&+ial& %&&0a+& ( perna tare elastica pentru spri&inirea bratului1 musama
mica1 aleza mica1 alcool sau benzina iodata sau tinctura de iod1 instrumente simateriale steril1 ace sterile de 25-(0 mm si diametrul de 6;%01 %0;%0 mm1
seringi1pense1 manusi de cauciuc1 tampoane de !ata1 garou de cauciuc1 sau banda
Esmarc"1 eprubete uscate si etic"etate1 fiole cu solutii medicamentoase1 solutii
perfuzabile1 ta!ite renale.
P+&*ati+&a )ol%a;ului ( olna!ul e asezat intr-o pozitie confortabila. Se
e#amineaza ca!itatea si starea !enelor a!and gri&a ca "ainele san u impiedice
circulatia de intoarcere la ni!elul bratului. Se aseaza bratul pe pernita si musama in
abductie si e#tensie1 se dezinfecteaza tegumentele1 se aplica garoul la o distanta de
7- cm deasupra locului punctiei strangandu-l astefel incat sa se opreasca circulatia!enoasa fara a comprima artera. Se recomanda bolna!ului sa stranga pumnul1
!enele de!enind turgescente.
T&%ia ( Asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza !iz - a - !iz de
bolna!. Se fi#eaza !ena cu policele maini stange la )-5 cm sub locul punctiei1
e#ercitand o usoara compresiune si tractiune in &os asupara tesuturilor !ecine. Se
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
22/46
fi#eaza seringa1 gradatiile fiind in sus in mana dreapta intre police si restul
degetelor. Se patrunde cu acul1 tra!ersand in ordine tegumentul in pozitie oblica1
apoi peretele !enos1 in!ingandu-se o rezistenta elastica pana cand acul inainteaza
in gol. Se sc"imba directia acului cu %-2 cm in lumenul !enei. Se controleaza
patrunderea acului in !ena prin aspiratii cu seringa. Se continua te"inca in functie
de scopul punctiei !enoase1 in&ectarea medicamentelor1 recoltarea sangelui. $n caz
de sangerare emisie de sange 31 se prelungeste acul cu un tub de polietilena care
se introduce in !asul collector1 garoul ramanand strans pe brat. Se indeparteaza
staza !enoasa prin desfacerea garoului. Se aplica tampon imbibat cu solutie
dezinfectanta la locul de patrundere a acului. Se retrage apoi brusc acul. Se
comprima locul punctiei in %>-(>1 bratul fiind in pozitie !erticala.
Dupa te"nica se face toaleta locala a tegumentelor1 se sc"imba len&eria daca sa
murdarit1 se pregateste sangele pentru trimis la laborator si se reorganizeaza locul
de minca.
Procedeul de recoltare e stabilit in functie de analizele ce urmeaza sa se
efectueze.
R&olta+&a 0put&i ( sputa e un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se
e#pectoreaza din caile respiratorii prin tuse.
Mat&+ial& %&&0a+& ( cutie Petri sterile1 pa"ar conic1 scuipatoare specialasterilizata fara substanta dezinfectanta1 batiste de "artie1 pa"ar cu apa.
P+&*ati+&a )ol%a;ului ( Se anunta bolna!ul1 se instruieste sa nu ing"ita sputa1
sa nu o imprastie1 sa e#pectoreze in !asul dat si sa nu introduca in !as si sali!a.
T&%ia ( $ se ofera pa"arul cu apa sa isi clateasca gura. $ se ofera !asul de
colectare in functie de e#amenul cerut. $ se solicita bolna!ului sa e#pectoreze dupa
un efort de tuse. Se colecteaza sputa matinala sau adunata din 2) ".
$n astmul bronsic e#trinsec1 e#amenul micriscopic al sputei pune in e!identaeozinofile1 cristale +"arcot e:den1 spirale +ursc"mann si uneori corpi +reola1
adica aglomerari de celule epiteliale descumate si mucus.
$n astmul bronsic intrinsic1 in sputa predomina polinuclearele neutrofile si
bacterii1 iar e#amenul bacteriologic pune in e!identa agentii infectiosi in cauza.
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
23/46
2.". P+&*ati+&a pai&%tului 0i &,&tua+&a
T&%iilo+ 0p&ial& ipu0& & a,&tiu%&
E'plo+a+&a +aiolo*ial a to+a&lui (
E#amenul radiologic e un important semn de eliminare sau descoperire a altor
boli pneumonice1 el constituind infirmarea diagnosticului de astm.
1.Raio0opia 0i +aio*+a,ia 6 dau o imagine asupra modificarilor petrecute la
ni!elul plamanilor si inimii.
Se anunta bolna!ul si i se e#plica conditiile in care se face e#aminarea.
olna!ul !a fi condus la ser!iciul de radiologie. Se e#plica bolna!ului cum trebuie
sa se comporte in timpul e#aminarii. 8a efectua cate!a miscarii de respiratie1 iar
radiografia se face in apnee dupa o inspiratie profunda.
Se dezbraca complet regiunea toracica. Parul lung al femeilor se leaga pe
crestetul capului1 se indeparteaza obiectele radioopace. Se aseaza bolna!ul in
pozitie ortostatica cu mainile pe solduri si coatele aduse inainte fara sa ridice
umerii in spatele ecranului cu pieptul apropiat de ecran sau caseta care poarta
filmul. +and pozitia !erticala e contraindicate se aseaza bolna!ul in pozitie sezand
sau in decubit. $n timpul e#amenului radiologic se a&uta bolna!ul sa ia pozitiile
cerute de medic.
Dupa e#aminare bolna!ul !a fi a&utat sa se imbrace si !a fi condus la pat. Se
noteaza in foaia de obser!atie e#amenul radiologic efectuat si data.
2. B+o%o*+a,ia 6 reprezinta e#plorarea radiologica a arborelui tra"eobronsic cu
a&utorul unei substante de contrast lipiodol sau iodipin - liposolubile1 ioduron
sau diiodunol - "idroslubile 3 cu a&utorul sondei 9etras.
9ateriale necesare medicamente sedati!e fenobarbital1 atropine 31
anestezice1 sonda 9etras sterila1 substante de contrast lipiodol sau iodipin -
liposolubile1 ioduron sau diiodunol - "idroslubile 31 e#pectorantesi calmante aletusei1 scuipatoare.
Se anunta bolna!ul si i se e#plica necesitatea te"nicii. Se anunta bolna!ul sa
nu manance in dimineata e#aminarii.
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
24/46
+u %-( zile inainte se administreaza bolna!ului medicamente e#pectorante. $n
a&unul e#aminarii se administreaza o tableta de fenobarbital sau alte medicamente
similare. +u (0> inaintea e#aminarii se administreaza atropina pentru a reducesecretia sali!ei si a mucusului din caile respiratorii1 medicamente1 calmante pentru
tuse. olna!ul !a fi a&utat sa se dezbrace si !a fi asezat in decubit dorsal putininclinat spre partea care trebuie in&ectata. 9edicul efectueaza anestezia cailor
respiratorii. ,eusita e#aminarii depinde de calitatea anesteziei.
$ntroduce sonda 9etras in arboreal bronsic si apoi substanta de contrast usor
incalzita1 incet1 cu o presiune moderata. $n timpul in&ectarii substantei de contrast
bolna!ul !a fi a&utat sa isi sc"imbe pozitia decubit !entral1 dorsal1 lateral drept si
stang3. $n timpul e#aminarii radiologice se aseaza bolna!ul in pozitie
rendelemburg pentru a se e!idential si arboreal bronsic din partile superioare ale
plamanilor1 apoi se aseaza bolna!ul cu toracele moderat ridicat pentru a se
e!idential bron"iile mi&locii si inferioare.
Dupa e#aminare se a&uta bolna!ul sa se imbrace si !a fi condus la pat. 8a fi
a!ertizat sa nu manance sis a nub ea timp de 2 ore pana cand inceteaza efectul
anestezicului. 8a fi atentionat sa colecteze in scuipatoare substanta de contrast care
se elimina print use. >u se ing"ite deoarece produce o into#icatie cu iod. ,efularea
substantei de contrast si patrunderea ei in stomac trebuie e!itata deoarece poate fi
resorbita producand into#icatii.
E'plo+a+&a &%o0opia a a+)o+&lui t+a&o)+o%0i (
B+o%o0opia 6 reprezinta e#plorarea arborelui tra"eobronsic cu a&utorul unui
aparat numit bron"oscop.
9ateriale necesare masti de unica folosinta1 casolete cu masti1 manusi sterile1
casolete cu tampoane1 comprese de tifon sterile1 pense1 port tampon1 oglinda
frontala1 seringa laringiana1 ta!ita renala1 aparatele cu toate ane#ele sterilzate1
flaconul cu anestezic1 #ilina 2?1 flaconul cu ser fiziologic1 flaconul cu solutie de
adrenalina %?1 seringi de %0 ml de unica folosinta1 tampoane1 comprese de tifon.
olna!ul trebuie con!ins de necesitatea e#amenului asupra riscului pe care si-l
asuma1 refuzandu-l1 liosind medicul de o informare1 diagnostica esentiala.
olna!ul trebuie con!ins ca desi e neplacut1 e#amenul nu e dureros in sine1 iar
incidentele sau accidentele le sur!in foarte rar. Se creeaza bolna!ului un climat de
siguranta pentru a asigura cooperarea lui in toate momentele e#aminarii punandu-l
in legatura cu alti bolna!i carora li sa efectuat o bron"oscopiesau o fibroscopie. $n
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
25/46
ziua premergatoare e#aminarii se e#ecuta o testare la #ilina 2? pentru a depista o
alergie la acest anestezic.
a indicatia medicului bolna!ul !a fi sedat atat in seara premergatoare e#plorarii1
cat si in dimineata zilei respecti!e. olna!ul trebuie anuntat ca nu trebuie sa
manance dimineata.
Pentru anestezie e asezat pe un scaun1 in mana dreapta tine o scuipatoare sau
ta!ita renala1 iar cu mana stanga dupa ce isi desc"ide larg gura isi scoate limba si o
imobilizeaza cu 2 degete deasupra si policele dedesubt. $ntr-un prim timp medicul
cu a&utorul unui spra: cu #ilina isi anesteziaza limba1 orofaringele si "ipofaringele1
urmand sa anestezieze arboreal bronsic1 instiland picatura cu picatura anestezicul
usor incalzit cu a&utorul unei seringi laringiene. olna!ul e condus in camera de
bron"oscopie.
a efectuarea te"nicii sunt necesare 2 asistente. Prima asistenta aseaza
bolna!ul pe masa de e#aminare in decubit dorsal cu e#tremitatea cefalica in
e#tensie. Sub umerii lui se plaseaza o perna tare care ridica capul cu %2-%5 cm1
a&uta la e#tensia acestuia. 'rienteaza capul in directia indicate de medic pentru a
permite acestuia o orientare cat mai completa. A doua asistenta ii ser!este
medicului instrumentele si materialele necesare. Daca masa de e#aminare e
pre!azuta cu o tetiera e ne!oie de o singura asistenta. Ambele asistente inainte de
e#aminare se !or spala pe maini si !or purta masca sau cagula.
Dupa e#aminare bolna!ul nu are !oie sa manance % ora. Asistenta !asupra!eg"ea in acest timp parametric !itali anuntand imediat medicul daca sur!in
modificari ale acestora. Asistenta !a a!ea la indemana "emostatice care le !a
administra in cazul unor "emoragii1 c"iar inainte de a anunta medicul
Adrenostazin1 Dicinone1 8enostat 3.
$n urma bron"oscopiei pot aparea urmatoarele incidente si accidente
- "emoragii
- diseminari tuberculoase
- suprainfectii cu diferiti germeni- dureri in gura
- disfagie sau orofagie
- dureri retrosternale
- cefalee
- insomnii
- tuse
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
26/46
- e#pectoratie
- stare subfebrila
E'plo+a+&a ,u%tio%ala a apa+atului +&0pi+ato+ (
1.Spi+o&t+ia - reprezinta e#plorarea !entilatiei pulmonare si se realizeaza cua&utorul spirometrului care e alcatui dintr-un cilindru gradat ce comunica cu
e#teriorul printr-un tub de cauciuc prin care sulfa bona!ul. +ilindrul gradat e
scufundat intr-un cilindru mai mare plin cu apa. Aerul e#pirat de bolna! face ca
cilindrul sa se ridice deasupra apei putandu-se citi pe el !olumul de aer e#pirat.
9etoda cerceteaza numai capacitatea !itala.
2. Spi+o*+a,ia - permite inregistrarea miscarilor respiratorii. Se pot e#ecuta toate
masuratorile statice si dinamice.
Spirografia se poate determina cu
- aparatul Eutest
- e#pirograful Sodart
- pneumoscreen
Apa+atul Soa+t e un aparat cu circuit inc"is e alcatuit din spirometru
asociat cu c"imograf pe care se inregistreaza1 un barbotor cu "idrat de potasiu sau
carbonat de calciu pentru captarea +'2 si un dizpoziti! pentru diri&area in sens unica curentului de aer.
Mat&+ial& %&&0a+& ( aparat1 piese bucale1 pensa pentru pensat nasul1 pensa de
ser!it si recipient cu solutie dezifectanta pentru piesele folosite piesele bucale
obligatoriu sterilizate 3.
P+&*ati+&a )ol%a;ului in stationar1 cu o zi inainte1 bolna!ul e informat ca
e#aminarea se e#ecuta dimineata pe nemancate sau la (-) ore dupa masa bolna!ii
nu !or folosi nici un fel de medicatie e#citanta sau depresi!a a centrilor respiratori
cel putin cu 2) ore inainte.
olna!ii din ambulator !or fi interogati in ziua prezentari la probe daca nu au
consumat alimente sau medicamente. $n ziua e#aminarii asistenta care e#ecuta
proba1 asigura repaus psi"ic si fizic fiecarui bolna! circa (0 de minute inainte de
proba. ona!ul !a fi asezat in pozitie comoda pe scaun si !a fi linistit pentru a i se
obtine colaborarea.
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
27/46
Rao+a+&a )ol%a;ului la apa+at ( se efectueaza tot prin intermediul piesei
bucale se solicita bolna!ul sa respire linistit cate!a secunde pentru acomodare i
se penseaza nasul cu clema1 bolna!ul respira linistit1 obisnuit (0-)0 de secunde cu
supapa aparatului desc"isa se inc"ide circuitul si se pune aparatul in pozitie de
inregistrare.
I%+&*i0t+a+&a ;oluului u+&%t - se inregistreaza 2-( minute !olumul current
prin respiratie linistita1 normala
I%+&*i0t+a+&a apaitatii ;ital& 7 C? - se solicita bolna!ul sa faca o
inspiratie ma#ima1 urmata imediat de o e#piratie ma#ima se repeta proba pana la
obtinerea a ( curbe egale sau c!asiegale curba inscrisa arata +8 reala si se
numeste spirograma.
D&t&+i%a+&a ;oluului &'pi+ato+ a'i p& 0&u%a 7 ?EMS 6 se reia proba pentru determinarea 8E9S-ului se solicita bona!ul sa faca o inspiratie
ma#ima urmata de o e#piratie fortata ma#ima se repeta proba pana se obtin (
curbe egale sau c!asiegale se decupleaza bolna!ul de la aparat se masoara
cantitatea de aer e#pirata in prima secunda1 aceasta reprezentand 8E9S-ul.
T&0ta+&a uta%ata la al&+*&%i (
estele cutanate la alergeni reprezinta baza diagnosticului clinic la alergie1respecti!e baza diagnosticului de astmbronsic alergic.
Loul & &l&ti& pentru efectuarea testelor cutanate e fata interna a
antebratului.
Asistenta are ca sarcina sa ii e#plice bolna!ului in ce consta e#aminarea1 ii
atrage atentia pacientului fata de posibilitatea aparitiei unor semen ce pre!estesc o
posibila "iperreactie din partea organismului si care pot duce c"iar la aparitia
edemului glotic sau a socului filactic.
,ezultatele se citesc la %5 minute si consta in masurarea diametrului
eritemului1 caci prin acest test se pot reproduce simptomele bolii.
2.# P+o,ila'ia )olii.
Euatia 0a%ita+a.
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
28/46
Profila#ia trebuie facuta in cazul copiilor nascuti din parinti astmatici pentru
ca aceste persoane prezinta un risc crescut prin teren si susceptibilitate mare de a
face astm bronsic. Aceasta profila#ie primara este utila inainte de aparitia
simptomelor bolii.
Profila#ia secundara sau cauzata presupune pre!enirea e#punerii la alergeni e
o masura mai mult terapeutica1 insa numai pentru unii alergeni1 mai ales pentru cei
profesionali faina1 medicamente1 par de animale1 alimente.
Alergia la parful de casa poate fi ameliorate printr-o serie de masuri
profilactice
- curatarea cu aspiratorul si aerisirea locuintei
- stergerea prafului cu carpe umede
-
curatarea co!oarelor cat mai des posibil- indepartatea animalelor de casa
- combaterea igrasiei
$n cazuri e#treme insa cea mai buna metoda de profila#ie e sc"imbarea
locuintei sau a locului de munca.
' masura pre!enti!a ce !izeaza "iperreacti!itatea bronsica a astmaticului e
e!itarea e#punerii la di!ersi factori care pot influenta negati! e!olutia bolii
fumatul1 fumul de tigara1 ceata1 iritanti ai mucoasei nazale1 sc"imbari bruste de
temperature.
$n astmul profesional1 pe langa masuri directe de reducere a alergenilor la locul
de munca sunt obligatorii
- e#amenul medical la anga&are pentru ai indeparta pe subiectii cu boli
bron"opulmonare e#istente si pe cei cu raspuns correct la alergeni.
- e#amenul medical periodic al mucitorilor in !ederea depistarii celor
sensibilizati si cu o boala in stadiul cat mai precoce pentru tratarea1 urmarirea si
e!entual sc"imbarea locului de munca.
Profila#ia tertiara se face odata ce sa instalat boala si are ca scop e!itarea
aparitiei complicatiilor.
Pcientul e sfatuit sa urmareasca indicatiile medicului1 sa e!ite e#punerea la
frig1 umeaeala sis a trateze precoce toate infectiile respiratorii1 sa e!ite emotiile
puternice sis a re!ina la controale periodice de specialitate.
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
29/46
2.1$ E't&+%a+&a pai&%tului
9omentul in care bolna!ul s-a !indecat si rupe contactul cu spitalul si
personalul medical se numeste e#ternare.
E#ternarea se face pe baza biletului de e#ternare semnat si parafat de catre
medicul care a ingri&it pacientul.
$mediat dupa e#ternare incepe perioada de co!alescenta in care pacientul
trebuie sa continue o perioada tratamentul pentru !indecarea completa.
9edicul si asistenta de ingri&ire sfatuieste pacientul in pri!inta regimului de
!iata1 facandu-se educatia pentru sanatate1 foarte importanta in !iitoarul
pacientului.
CAPITOLUL III
3.1 PRE9ENTAREA CA9URILOR DE BOALA
3.1.1 Pla% & i%*+i
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
30/46
Dia*%o0ti & i%t&+%a+& ( Astm bronsic in criza1 >A
A%a%&-a (
Antecedente "eredo - colaterale - neimportante
Antecedente personale - neaga
I0to+iul )olii ( olna!a se intreneaza cu criza de dispnee de tip e#pirator1 tuse cu
e#pectoratie mucopurulenta1 cefalee cu ameteli care se agra!eaza si se intensifica
cu palpitatii pentru care se interneaza in sectia interne pentru tratament de
specialitate. olana!a relateaza ca e cunoscuta cu astm bronsic de mai multi ani.
Ma%i,&0ta+i & &p&%&%ta ( dispnee de tip e#pirator1 "eezing1 tuse cu
e#pectoratie mucopurulenta1 cefalee1 ameteli1 palpitatii.
P+o)l&&l& pai&%tului (
- alterarea functiei respiratorii
- alterarea functiei circulatorii
- imposibilitatea de a se odi"ni
- incapacitatea de a-si acorda ingri&iri igienice corporale.
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
31/46
ANE8A 2
Diagnostic de mursing 'biecti!e $nter!entii E!aluare
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
32/46
%.Alterarea functiei res-
-piratorii datorita aparitiei
obstructiei bronsice mani-
-festata prin accese de dis-
-pnee paro#istica si tuse
cu e#pectoratie mucopu-
-rulenta.
Pacienta sa
prezinte o
respiratie
buna si cai
respiratorii
permeabile.
$n!at pacienta sa tuseasca
sa e#pectoreze si sa
colecteze sputa in recipe-
-ent1 administrez '2 la
ne!oie. Asigur aerisirea
salonului1 asigur pozitia
semisezand ortopnee3
care fa!orizeaza o respi-
-ratie mai buna.
ac educatie sanitara pt
pre!enirea infectiei bron-
-sice. Administrez trata-
-mentul prescris de medic
cu e#pectorante1 bron"o-
-dilatatoare si desconges-
-tionante ale mucoasei
tra"eobronsice. inistesc
pacientul psi"ic in !ederea
imbunatatiri starii generale.
Pacienta raspunde
bine la tratament
astmatic si se linistes-
-te starea de ane#itate
a bolna!ului se ameri-
-oleaza. Pacienta
colaboreaza si
raspunde la intrebari.
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
33/46
2.Alterarea functiei circu-
-latorii datorita palpitatii-
-lor si nelinistii manifesta
prin @A
Pacienta
sa prezinte
o circulatie
adec!ata.
$n!at pacienta sa e!ite con-
-sumul e#cesi! de grasimi
si sa consume alimente bo-
-gate in !itamine1zarza!a-
-turi si fructe.
Adm. medicatiei prescrise
de medic cardiotonice1!aso-
-dilatatoare antiaritmice1
diuretice1"ipotensoare.Br-
-maresc efectul medicamen-
-telor adm. aplic te"nici de
fa!orizare a circulatiei1
efectuez e#ercitii pasi!e si
acti!e1masa& al e#tremita-
-tilor.
Sfatuiesc pacienta sa conti-
-nue tratamentul medica-
-mentos atata timp cat e
necesar.
Pacienta prezinta o
A in limite normale1
,aspunde poziti! la
tratamentul medica-
-mentos si e!ita
efortul fizic.
Diagnostic de mursing 'biecti!e $nter!entii E!aluare
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
34/46
(.$mposibilitatea de a
se odi"ni datorita
nelinistii manifestata
prin insomnie.
Pacienta sa
beneficieze
de un somn
odi"nitor atat
calitati!1 cat
si cantitati!.
+almez tusea si dispneea prin
adm. de medicamente prescrise
de medic. $n!at pacienta te"nici
de rela#are1 e#ercitii respiratorii
inainte de culcare. Sfatuiec
pacienta sa consume o bautura
calda inainte de culcare ceai
sau lapte3.
Psi"oterapie-calmez si linistesc
olna!a.
Asigur un mediu ambiant
linistitor1 fara zgomote.
Pacienta prezinta
un somn
odi"nitor1 tonus
muscular prezent
ec"ilibrata psi"ic
).$ncapacitatea de a-si
Acorda ingri&irii
igienice corporale
datorita alternarii starii
generale manifestata
prin cefalee1 ameteli
tuse1 dispnee de tip
e#pirator1 "eezing1
@A1 palpitatii.
Pacienta sa
prezinte o
stare de bine
si sa isi
pastreze
tegumentele
intacte.
+ombat starea de liniste a
pacientei care a pro!ocat
transpiratiile. Asigur o stare de
curatenie perfecta a corpului
pentru a pre!eni aparitia
complicatiilor. Sterg pacientul
de transpiratii si sc"imb len&eria
de corp de cate ori este ne!oie.
Asigur un aport important de
lic"ide pentri reec"ilibrare
"idroeteclorlitica e#plicandu-i
Dupa efectuarea
uei bai bolna!a
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
35/46
pacientului necesitatea acestora
in !ederea pastrarii elasticitatii
Pielii.
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
36/46
ANE8A 3
Data unctiile !itale si !egetati!e E#aminari
de lab.si paraclinice
ratament
medicamentos
,egim
alimentar A P , Sca--un
Diure-za
%%.05
2007
2)0;%00mm@g
0
b;min
(615 C+ 20
resp;min
% %200 -
8.>F)000-
000 mmG
8.'F71700 mmG
9$'$$> fiole
2#%;zi $8 fiole
%0 ml Actiune
bron"odilatato-are.
@@S fiole %00 mg$8 2#%;zi Actiune
inflamatoare si
decongesti-
-!a1 bron"odi-
-latatoare
8E>'$>
Spra: 2 pul!erizari
# (;zi.Actiune
bron"odilatato-are.
,'9@EH$-->E
compri-
-mate a mg per
os (#%;zi.
Actiune e#p-
-ectorant1flui-
,egim
normo-
-caloric1
"iposod-at
cu
e!itarea
alimente-
-lor care
pot fi
alergeni.
%2.05
2007
%0;/0
mm@g
0
b;min
(615 C+ %/
resp;min
% %%50 @ - 8.>F)12-515
ml;mmG
8.'F).5mil;
mmG%(.05
2007
%0;0
mm@g
7
b;min
(61(C+ %
resp;min
% %200 @tc - 8.>F)0-)%
?
8.'F(615 ?
%).05
2007
I70;70
mm@g
5
b;min
(712
C+
%/
resp;min
% %(00 @g" -8.>F%(-%5
g;%00 ml
8.'F%(1% g;%00
ml
%5.05
2007
%65;75
mm@g
0
b;min
(61C+ %
resp;min
% %200 Bree-8.>F20-)0
mg ?
8.'F( mg?
%6.05
2007
%)0;0
mm@g
75
b;min
(615 C+ %
resp;min
% %200 licemie
8.>F0-%20mg
?
8.'F72mg ?
%7.05
2007
%)5;0
mm@g
75
b;min
(61)C+ %/
resp;min
% %%00 8S@-8.>F%-%0
mm; %"
8'F%(mm;%"
%.05
2007
%)0;75
mm@g
75
b;min
(61)C+ %
resp;min
% %%00 E#amen sputa
-macroscopic
!ascoasa
-microscopic
eozinofilie
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
37/46
-difica secre-
-tiile tra"eo-bronsice
!ascoase si le
usureaza elim-
-inarea.
A9P$+$$>A
)#% f.$91500
mg.Actiune
bacteriostatic
cu spectru larg
,tg nu arata
modificari.
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
38/46
3.1.2 Pla% & i%*+iume 8
Prenume ,
Se# eminin
8arsta % ani
reutate 56 =g
$naltime %167 m
>ationalitate romana
Diagnostic de internare Astm bronsic alergic in criza.
Anomneza
Antecedente "eredo - colaterale - nesemnificati!e.
Antecedente personale - la 7 ani a a!ut !aricela.
$storicul bolii olna!a cunoscuta cu astm bronsic de la !arsta de %5 ani prezinta
dispnee1 "eezing1 tuse producti!a. Se interneaza in spital pentru in!estigatii si
tratament de specialitate.
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
39/46
9anifestari de dependenta dispnee1 "eezing1 tuse.
Problemele pacientului
- dificultate in a respire
- dificultate in a se alimenta- perturbarea somnului
ANE8A 2
Diagnostic denursing 'biecti!e $nter!entii E!aluare
%.Dificultate in a res-
-pira datorita inflama-
-tiei mucoasei si
spasmului musculatu-
-rii bronsice manifest-
-tata prin dispnee si
"eezing.
Pacienta sa
respire fara
dificultate
si sa aiba
caile respi-
-ratorii
eliberate de
secretii.
$i asigur pacientei o cat mai buna
pozitie in timpul acceselor
astmatice pozitia ortopneica3.
administrez medicamentele
prescrise de medic pentru a
pre!eni crizele de astm.
Pacienta dupa %-2 zile
prezinta cai respiratorii
permeabile si respira
normal1 nu mai
prezinta dispnee.
2.Dificultate in a se
alimenta datorita
dispneei si ane#itatii
manifestate prin
imapetenta.
Pacienta sa
se poata
alimenta
corespunza-
-tor
$i e#plic bolna!ei necesitatea
alimenattiei si a consumului
suficient de lic"ide.
Starea pacientei s-a
ameriolat1 i-a re!enit
pofta de mancare.
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
40/46
(.Perturbarea
somnului datorita
ane#itatii manifestata
prin insomnie.
Pacienta sa
aiba un
somn
odi"nitor si
corespunza-
-tor
Am asigurat liniste in salon ca
pacienta sa se poata odi"ni.
+on!ingem pacienta ca starea ei
se !a ameliora.
Pacienta se odi"neste
suficient pentru a
prezenta o stare de
mai bine.
ANE8A 3
Data unctiile !itale si !egetati!e E#aminari delab. si
paraclinice
ratament medicamentos
,egimalimentar A P , Sca-
un
Diur-
eza
(.06
2007
%2/;75
mm@g
2
b;min
(712
C+
%)
resp;min % %200 -
8.>F)000-
000 mmG
8.'F51500 mmG
@@S (00 mg
tablete.
Actiune
antiinflamator.
8entolin (#% J 2ml ser fiziologic.
Actiune bron"odilatator.
Ali&%t&
p+&i0& (
legume fierte1
fructe crude sisub forma de
compot supe
de
legume1 cartofi1 paine neagra.
Ali&%t&
i%t&+-i0& (
).06
2007
%%0;65mm@g
6/ b;min
(7C+ %(resp;min
% %%00 @ - 8.>F)12-515
ml;mmG
8.'F).500.000
mmG
5.062007
%%0;60
mm@g
67
b;min
(7C+ %5
resp;min
% %%00@tc - 8.>F)0-)%?
8.'F2/1 ?
6.06
2007
%20;70
mm@g
6(
b;min
(617
C+
%5
resp;min
% %200 @g" -8.>F%(-%5
g;%00 ml
8.'F%(1( g;%00
ml
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
41/46
Sa e!itealimentelealergene.
Sa e!ite
7.062007
%%0;65
mm@g
75
b;min
(7C+ %6
resp;min
% %200 Euzinofilie
8.> F 2-( ?
8.' F 015 ?
8S@ - 8.>F7-%5 mm la 2 "
8.' F %(mm la
2"
3.1.3 Pla% & i%*+i
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
42/46
$storicul bolii Pacienta relateaza ca e cunoscuta de astm bronsic de mai multi ani.
+u 6 zile inainte de internare prezinta o !iroza respiratorie ce declanseaza o criza
astmatica manifestata prin accese de dispnee e#piratorie de tip "eezing sit use. $n
dimineata zilei ce pre!ede internarea1 pacienta prezinta un acces de dispnee
astmatica progresi! e!oluand spre agra!are pana la aparitia ortopmeei. Se asociaza
cu respiratia suieratoare si tuse. Dispneea nu se amerioliaza nici la administrarea
repetata1 de miofilin si bron"odilatatoare simpaticometice1 respecti! spra:
Salbutamol1 moti! pentru care se interneaza in sectia interne.
9anifestari de dependenta dispnee de tip e#pirator1 "eezing1 tuse.
Problemele bolna!ului
- alterarea ritmului respirator
-
alterarea starii generale- alterarea "idratarii bolna!ului
- perturbarea somnului
ANE8A 2
Diagnostic de mursing'biecti!e $nter!entii E!aluare
%.Alterarea ritmului
respirator datorita
obstructiei bronsice
manifestata prin
dispnee cu ortopnee1
"eezing si tuse
Pacienta sa
respire
normal1
dispneea sa
dispara.
Asez pacienta intr-o pozitie se-
-misezanda la marginea patului
cu capul usor1 in e#tensie.
$ndepartez factorii care ar putea
produce alergii praf1florii3.
Asigur aerisirea salonului pentru
fa!orizarea unei bune respiratii.
Administrez tratamentul prescris
de medic1 bron"odilatatoare.
Pacienta raspunde
bine la tratament-
-ul medicamentos
si dispneea a
disparut.
2.Alterarea starii
generale datorita
cefaleei si ddinamiei
Pacienta sa
fie ec"ilibra-
-ta psi"ic1 sa
+almez pacienta1 o asez intr-un
salon cu bona!i1 cu un ni!el
ridicat si plini de optimism.
Starea de ane#itatea
a disparut si
bolna!a prezinta
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
43/46
nanifestata prin
ane#itate.
dispara starea
de ane#itate
si sa fie com-
-batuta
cefaleea si
adinamia.
A&ut pacienta sa isi recunoasca
ane#itatea si sa o combatem
distrugandu-i atentia de la boala
diminuez stimuli care l-ar putea
deran&a. Aerisesc salonul
asigurandu-i o stare de confort
si asigur conditii de odi"ne
pentru bolna!. $n!at pacienta sa
e#pectoreze1 e#plicandu-i
necestitatea acesteia.
Administrez la indicatia medi-
-cului analgezice si e#pectorante
o stare de bine.
Pacienta sustine ca
cefaleea a dispa-
-rut si prezinta o
conditie fizica
mai buna.
(.Alterarea "idratarii
pacientei1 datorita
dezec"ilibrului
"idroelectrolitic
manifestata prin
transpiratii abundente
si e#pectoratie.
,eec"ilibra-
-rea "idroele-
-ctolitrica a
pacientei si
impiedicarea
unei e!entu-
-ale raciri din
cauza trans-
-piratiilor.
Administrez pacientei ceaiuri
indulcite e#plicandu-i necesita-
-tea ingerarii a cat mai multe li-
-c"ide. Sc"imb len&eria de corp
si de pat de cate ori este ne!oie.
Asigur conditii corespunzatoare
de temperatura mediului. A&ut
pacienta sa isi efectueze toaleta
corporala
Pacienta relateaza
ca respecta
indicatiile in
legatura cu
"idratarea.
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
44/46
).Perturbarea
somnului datorita
nelinistii si ane#itatii
manifestata prin
insomnie.
Pacienta sa
aiba un somn
odi"nitor.
+ombat tusea si dispneea. $n!at
pacienta te"nici de rela#are1
e#ercitii respiratorii inainte de
culcare. Asigur un mediu
ambiant1 linistitor fara zgomote
Sfatuiesc pacienta sa consume
o bautura calda inainte de
culcare ceai sau lapte3.
Pacienta prezintaun somn odi"nitor
ANE8A 3
Data unctiile !itale si !egetati!e E#aminari
de lab. si
paraclinice
ratament medicament
A P , Sca-
un
Diu-
reza
%5.06
2007
%(0;70
mm@g
b;min
(61
C+
20
r;min
% %000
ml -8.>F)000-
000 mmG
8.'F7600 mmG
SABA>'
% puf;zi spra:
Actiune-bron"odilatator.
9$'$$> tb.
(#%;zi per os Actiune
bron"odilatator.
@@S (00 mg $8.Actiune
antiinflamator1 steroid in criz
astmatice.
P,ED>$S'>
5 mg tb (#%;zi.
Actiune antiinflamator.
A9P$+$$>A
%6.06
2007
%(0;0
mm@g
5
b;min
(617
C+
%/
r;min
% %200
ml
@ - 8.>F)12-
515 ml;mmG8.'F).
mil;mmG
%7.06
2007
%25;70
mm@g
(
b;min
(617
C+
%/
r;min
% %000
ml@tc - 8.>F)0-
)% ?
8.'F)( ?
%.06
2007
%25;70
mm@g
0
b;min
(616
C+
%
r;min
% %200
ml@g" -8.>F%(-
%5 g;%00 ml
8.'F%(15 g;%00
ml
%/.062007
%25;0mm@g
0 b;min
(616C+
%r;min
% %200 ml
8S@ - 8.>F%-%0mm la % "
8.' F 5mm la %"
20.06
2007
%25;75
mm@g
2
b;min
(616
C+
%/
r;min
% %200
mllicemie
8.>F0-%20mg
?
8.'F/0mg ?
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
45/46
)#250 mg $9.
Actiune bactericid1 antibiotic
spectru larg.
,'9@EH$9
2%.06
2007
%(0;0
mm@g
0
b;min
(616
C+
%
r;min
% %200
ml
+reatinina -
8.>F016-%12 mg?
8.'F016 mg ?
3.2 CONCLU9II ASUPRA LUCRARII
$ngri&irea bolna!ului este o munca de mare raspundere care necesita cunostiite
profesionale profunde si calitatii morale deosebite.
9i-am ales astmul bronsic ca tema a lucrarii de diploma pentru faptul ca este o
afectiune e#treme de frec!enta1 intalnita atat la adulti cat si la copii1 cu debut laorice !arsta si indiferent de conditia sociala.
ucrarea e constituita din ( capitole
- primul capitol prezinta teoretic boala1 respecti!e unele aspecte legate de
etiologie1 simptomatologice1 patogenie si tratament
-
8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc
46/46
- al doilea capitol cuprinde ingri&irele bolna!ului cu astm bronsic acordate de
asistenta1 de la internare si pana la e#ternare1 cu asigurarea conditiilor de
spitalizare1 pozitia pacientului in pat1 urmarirea functiilor !itale si !egetati!e
asigurarea igienei corporale1 asigurarea unei alimentatii adec!ate si
e#aminarii specifice. +apitolul cuprinde de asemenea1 e#ternarea bolna!ului1
educatia sanitara si profila#ia bolii.
- al treilea capitol cuprinde ( cazuri de pacienti cu astm bronsic.
$n cele ( cazuri pe care le-am urmarit am obser!at ca aceasta afectiune este
rezultatul obstructiei bronsice acute care determina in anumite impre&urari1 aparitia
unei e#piratii tipice suieratoare1 ca un tiuit numit 4"eezing4. olna!ii se plang de
4lipsa de aer4 si se aseaza de obicei sezand1 pozitia ce le asigura respiratia.
+riza de astm bronsic constitue o urgenta medicala ma&ora care presupune
internarea pacientului in spital si acordarea de asistenta medicala de specialitate.
Bi)lio*+a,i&
1.4ratat de medicina interna4 !ol. $ 4olile aparatului respirator4 sub redactia
prof. ,adu Paun1coordinator prof. +onstantin Anastasiu
Editura 9edicala %/(
2.49edicina interna pentu cadre medii4 +orneliu orundel
Editura All1!ol. $$
3.Anatomia si fiziologia omului dr. ,o#ana 9aria Albu
Editura +orint
4.e"nici speciale de ingri&ire a bona!ilor1coordinator dr. eorgeta alta
Editura Didactica si Pedagogica ucuresti %/(