Luceafarul Comentariu Tema

8/13/2019 Luceafarul Comentariu Tema

1/13

CONSTANDACHE GABRIELA ,clasa a XI-a I

13.03.2013

Luceafarul comentariu tema

1 .ROMANTISMUL EUROPEAN,ETAPE ALE CELUIROMANESC:

Romantismul este un curent literar care a aprut la nceputsecolului al XIX lea n Anglia,Germaniai Frana i apoi s -arspndit n ntreaga Europ, el reprezentnd o reaciempotriva clasicismului care punea accentul pe raiune iviziune generic. n literatura romn, romantismul a ptru graie generaiei paoptiste, n operele creia coexistadeseacuelemente clasice i realiste, ceea ce reprezint o trsturoriginal a culturii noastre.

2.TRASATURI ALE ROMANULUI:

Trasaturile romanului sunt de natura romantica. Pentru ademonstra caracterul romantic al Luceafarului aduc ca priargument de ncadrare a poemului n romantism ca estereprezentat de sursele de inspiraie folclorice.Punctul de plecare al poemului l-a constituit un basm romnesc culesMuntenia de cltorul german Richard Kunisch. Un al doiargument n favoarea demonstrri i caracterului romantic al poemului este tema condiiei omului de geniu.ntr -o povestealegoric pe tema iubirii imposibile dintre o fat de mpro stea, Eminescu red condiia omului de geniu, cum nsu


2/13


13.03.2013

afirma ntr-un manuscris. Un alt argument este reprezentat deamestecul genurilor i speciilor literare, deoarece acest pofilozofic petema condiiei omului de geniu prezint attelemente epice, ct i elemente lirice i elemente epice.Trsturile epicerezid n cadrul de basm, n incipitul specficacestei specii A fost odat ca - n poveti/ A fost ca niciodat, precum in structura narativ pe care se ese povesteaalegoric. Un al treilea argument n favoarea ncadrriitextului n romantism este prezena antitezei ca mijloccompoziional. Poemul este alctuit pe dou planuri, univecosmic i uman terestru, care sunt paralele i antiteticesugernd opoziia dintre eternitatea geniului i efemeritatecondiiei umane. Avnd n vedere trsturile identificate,rezult c poemul Luceafrul de Mihai Eminescu dezvolt omultitudine de elemente romantice prin care devineemblematic pentru manifestarea acestui curent literar nliterature romn.

3.INCADRARE IN EPOCA:

Luceafarul a fost considerat intotddeauna capodoperaeminesciana care demonstreaza si intruchipeaza toatevirtutile poeziei lui Eminescu, oferind intreaga masaura a geniului sau. Poemul este o superba alegorie a conditiei omude geniu si contine o stralucita reprezentare a mentalitatiiromantice a singularitaii si destinului special, dar si a


3/13


13.03.2013

mijloacelor artistice care adera la acelasi curent literar. Lose adauga o preferinta clasica pentru mit si esenta . Cu altcuvinte Luceafarul are putere de reprezentare pentruintreaga creatie eminesciana, ca sinteza a romantismului predominant si a clasicismului, integrat in aceasta structur Treptele succesive prin care a trecut poema - cum atestamanuscrisele poetului, aduse la lumina tiparului dePerpessicius, cu toate variantele lui, in Editia monumentaldovedesc ca de la lutul inanimat pana la statuia impietritasifara de moarte a Luceafarului i -au trebuit lui Eminescu zeceani de truda creatoare. De aceea,poate, Luceafarul Eminesinregistreaza o imensa bibliografie - aproape o mie cinci sde titluri. Este poemul despre care s-a scris aproape mai mdecat despre intreaga poezie romaneasca la un loc.Trecandasadar, prin numeroase variante succesive, din anii berline poetului, 1872-1874,cand manuscrisele lui atesta inceputuLuceafarul este finisat abia in 1882.

3.APARITIE:

Poemul este publicat, in aprilie 1883, in Almanahul SocieAcademice Social -LiterareRomania juna, din Viena, sumarilustrat de cei mai de frunte reprezentanti junimisti ailiterature iromane la acea vreme. Versiunea din Almanah ereprodusa, apoi, de revista Convorbiri literare, in august1883, si tradusa in limba germana de Mitte Kremnitz. Titu


4/13


13.03.2013

Maiorescu reia, apoi textul poemului, aparut in Almanah, inlatura din 392 de versuri, cate cuprinde aceasta versiunenumar de 16 versuri, republicand poemul, numai cu 376 dversuri, in editia princeps, din decembrie 1883 Editiaacademica Perpessicius restabileste, in spirit critic, textulinitial, dupa cel din Almanah, considerand intregul ca unneegalat poem simfonic. Si, astfel, in editiile curente alePoeziilor lui Eminescu, apare cand una cand alta din cele forme ale versiunii definitive -adica cu sau fara cele patrustrofe.4.SURSE DE INSPIRATIE:

Cat priveste izvoarele posibile ale Luceafarului, adica celestau la indemana cunoasterii si constiintei noastre imediatacestea ar putea fi: in primul rand, firesc, adanca siindelungata framantare morala si spirituala a lui Eminescuamara lui experienta de viata, proiectata pe fondul societasau lumii in care traia, ajutat de o covarsitoare inteligenta de o memorie a lucrurilor,cu nimic mai putin fenomenala,spus, propria-i personalitate creatoare, conditia lui de genial doilea rand , folclorul national, cu gradinile lui paradisiincarcate de lumina si balsam, cu fantanile-i purificate, decontinuu debit, ce sevele-i si fructele-i de aur, din care poesi-a nutrit intreaga sa creatie literara. In al treilea rand, cualte cuvinte un al treilea izvor al poemului eminescian,


5/13


13.03.2013

Luceafarul, este filozofia, indeosebi cea a lui Schopenhau privind ilustrarea teoriei despre geniu.Dar punctul de plecal lui Eminescu in Luceafarul este - dupa propria-i martur basmul popular, muntenesc, Fata in gradina de aur,cunoscut poetului din culegerea folclorica agermanului Kualcatuita in urma unei calatorii pe care aceste o facuse, inTarile Romane.Luceafarul pastreaza din basmul popular dcadrul si ideea dragostei, cea peste fire, dintre o pamanteasi o fiinta nemuritoare.

6.TEMATICA POEMULUI ; SEMNIFICATIA TITLULU

Poem romantic, construit pe tema destinului omului de geintr-o lume marginita si meschina, incapabila de a-l inteleostila acestuia, Luceafarul este, in acelasi timp, un poemdesavarsit al iubirii ideale, pe care poetul a cautat-o cu setnestinsa toata viata, inaltandu-seinspre ea necontenit, ca ovapaie din propria-i mistuire. Pe de alt parte, poemul poatefineles ca o ampl dezvoltare a temei iubirii care pune altfiine incompatibile: geniul i omul de rnd.

Semnificatia titlului: face referire la numele personajului

masculin din poem , si pune in evidenta ca este personaj d plan cosmic. Titlul trimite la astrul caracterizat prinsingurtate, unicitate, superioritate, nemurire iindividualizeaz personajul creat n text, prin forma articua substantivului propriu Luceafrul.


6/13


7/13


13.03.2013

ultimul ea devine o muritoare oarecare, o anonim, un "chlut.

Primul tablou (planul cosmic alterneaz cu cel terestru):Poemul incepe cu formula traditionala a basmului popular plasarea intr-un timp mitic, nedeterminat: A fost odata ca-n povesti, A fost ca niciodata.

Primul tablou ne prezinta o fantastica poveste de iubire ndoua finite apartinnd unor lumi diferite. Contemplnd de fereastra dinspre mare a castelului Luceafarul de seara sendragosteste de o prea frumoasa fata de mparat. Fata larndul ei este cuprinsa de acelasi sentiment.Luceafarul ii afetei in vis: Caci o urma adanc in vis\Iar ea vorbind cu el insomn avand semnificatia unui vis erotic.La chemarea feteiLuceafarul se intrupeaza de doua ori: Cobori in jos luceafarbland \, Alunecand pe-o raza,\ Patrunde-n casa si in gand, viata-mi lumineaza .Privindu- 1 fascinat n fiecare noapte- "lvede azi, l vede mni" - , tnra se ndrgostete de astr u, "Eliar, privind de sptmni",/ i cade drag fata". ntlnirea cdoi ndrgostii are loc n oglind, ca spaiu de reflexive

prin intermediul visului:"Ea l privea cu un surs,\El tremuoglind,\ Cci o urma adnc n vis \ De suflet s se prind.

Prima intrupare este angelica, raspandind in jur o senzatiefrig, de raceala, de glacialitate.La chemarea fetei se arunca


8/13


13.03.2013

mare si se preschimba ntr-un tnar palid, cu parul de aur sochi scnteietori, purtnd un gulgiu , ncununat cutrestii.Aceasta intrupare a luat nastere din combinareaelementului cosmic (cerul)cu elementul neptunic (marea).Raspunsul fetei exprima nepotrivirea fundamentala dintre doi: ea nu-iurmeaza nu pentru ca nu vrea, ci pentru ca nu poate: Strain la vorba si la port, \Lucesti fara de viata,\Caceu sunt vie, tu esti mort, \Si ochiul tau ma-ngheata .

La chemarea repetata a fetei de imparat, luceafarul seintrupeaza a doua oara. Aceasta intrupare este demonica,raspandand in jur lumina si caldura(simbolizand umanizarAlegoria este ca fata este ncapabila sa iasa din conditia ei pentru a convietui cu Luceafarul ,insa ii cere acestuia sa dmuritor ca ea. Trecerea de la prima intrupare angelica la a

doua intrupare demonica sugereaza intensificarea iubirii.Tabloul al doilea (planul terestru):

Cel de-al doilea tablou se desfasoara n plan terestru, n pluman;este idila dintre Catalin si Catalina, idila caresimbolizeaza repeziciunea cu care se stabileste legatura

sentimentala ntre reprezentantii lumii inferioare. Avem aiatmosfera intima, familiara. Acum eroina nu mai este preafrumoasa fata de mparat, ea devineCatalina, un simbol alomului obisnuit, comun iar catalin este definit prin note etnegative: Viclean copil de casa\ Baiat din flori si de pripas


9/13


13.03.2013

Dar indraznet cu ochii \Cuobrajei ca doi bujori/ De rumenbata-i vina. Prin aceste trasaturi (viclean, servil,origine joaCatalin este antiteza lui Hyperion, pentru el iubirea este nuo implinire a instinctului erotic. Fata de imparat Catalina este constienta de inferioritatea lui Catalin: Si -i zise-ncet: Inca de micTe cunosteam pe tine, Si guraliv si de nimic,Te potrivi cu mine

Catalina la nceput este mai retrasa, mai retinuta si

marturiseste lui Catalin dragostea pentru Luceafar. DarCatalin gaseste remediul:"Hai si-om fugi n lume" si astfeCatalina va pierde visul de luceferi.

Tabloul al treilea :

Partea urmatoare cuprinde zborul luceafarului spre Creato este un zbor simbolic, mental, avand semnificatia ajungeri geniului la constiinta sa de nemuritor. Zborul inseamna deconstientizarea de catre Hyperion a conditiei sale superioa geniale. Zborul are loc din finit in infinit.Poetul valorificaaceste versuri motivul popular al Zburatorului.Acesta estezbor spre un vid cosmogonic, primar :

El zboara, gand purtat de dor,\Pan piere totul, totul. Ajuns la Creator, Hyperion ii cere sa devine muritor:

Reia -mi al nemuririi nimb \Si focul din privire, \Si pentrutoate da-mi in schimb\O ora de iubire


10/13


13.03.2013

Setea de repaos a lui Hyperion inseamna ca el isi simteconditia intr-o vesnica miscare.

Din haos doamne -am aparut \Si m- as intoarce in haos\ Sidin repaos m-am nascut, \Mi- e sete de repaos.

Raspunsul Creatorului pune-n opozitie doua lumi total difaceea aoamenilor, supusa trecerii, zadarniciei si mortii si aa elementelor cosmice,vesnice, eterne:Creatorul iidemonstreaza lui Hyperion ca el trebuie sa ramane ceea ceeste,pentru ca face parte dintr-un sistem al elementelorvesnice. Modificare unui singur element ar duce la prabusintregului sistem. Transformandu-l pe Hyperion in muritoCreatorul s- ar nega pe el insusi: Iti dau catarg langacatarg,\Ostiri spre a strabate \Pamantu-n lung si marea-nlarg\, Dar moartea nu se poate.

Tabloul al patrulea:

Imbin, ca i primul, planul universal -cosmic cu cel uman- terestru, dnd poemului o simetrie perfect. Luceafrulredevine astru, iar fata i pierde unicitatea,numele,frumuseea, nfiarea, fiind doar o muritoare

oarecare, o anonim, "un chip de lut" . In fata adevaruluidureros luceafarul nu se razbuna, ci isi gaseste consolareafericirea) in propria sa esenta nemuritoare.Hyperion a aspila o comunicare prin iubire cu oamenii obisnuiti, daracest


11/13


13.03.2013

nefiind posibil, el ajunge la o intelegere superioara a condsale degeniu nemuritor, contempland lumea in dialecticarelativului cu absolutul:Ce -ti pasa tie, chip de lut,\ Dac-oi fieu sau altul ?Traind in cercul vostru stramt \Norocul va petrece,\Ci eu in lumea mea ma simt\Nemuritor si rece . Atitudinea detaat a Luceafrului din finalul poemului nu exprim o resemnare, ci este oatitudinespecific geniului,rece, raional, distant, care nu mai permite un dialog ntrecei doi, deoarece ei aparin adou lumi incompatibile ce ncomunica, avnd concepte diferite despre iubire, ilustrndvaloarea suprem aidealului spre care poate aspira doar omsuperior.

Poemul "Luceafrul" este cea mai nalt expresie a poezieiromneti, deoarece ea reunete"aproape toate motivele,

toate ideile fund amentale, toate categoriile lirice i toatemijloacele lui Eminescu, poemul fiind ntr- un fel itestamentul lui poetic, acela care lmurete posteritiichipul n care i -a conceput propriul destin". (Tudor Vianu) -

lirica de mati(n care o alt personal itate exprim ideile poetului meditaia Demiurgului)

8.PROCEDEE ROMANTICE:Trei procedee romantice alctuiesc nivelul stilistic romanttextului: alegoria, ironia i antiteza. Alegoria vorbete lanivelul ntregului text despre omul de geniu condamnat la


12/13


13.03.2013

singurtate. Povestea de iubire dintre Luceafr i fata demprat este alegoria omului de geniu, cel care nu poate iunu poate fi iubit. Fata de mprat are aspiraii spre absolut,dar nu le poate susine pentru c nu - i poate depi condiiade muritor.. Antiteza este evident att la nivelul coninutuct i la nivel structural. Astfel, antiteza descrie opoziiaspaial terestru - cosmic, opoziia muritor -nemuritor.. Ironiaeste procedeul prin care se pune n eviden condiia efemi nesemnificativ a fiinei umane; aceasta reiese dinconversaia dintre Hyperion i Demiurg, din partea a treia poemului.

9.LIMBAJ ARTISTIC:

Poate fi definit prin cteva particulariti:limpezimea clasieste dat de absena podoabelor stilistice, epitetele alese d poet dovedind preocuparea acestuia pentru claritateadescrierii, Eminescu folosind cele mai potrivite cuvinte peconturarea ideilor: - epitetul popular "o prea frumoas fat"a fost ales dup un lung ir de ncercri: "un ghiocel de fatfolosirea puinelor adjective(89 n tot poemul) este particularizat prin frecvena acelorai cteva:mndru,frumos, , dulce, viu sau prin formarea unora noi, cu prefixne.: nem rginit, nemuritor, nespus, negrit ;- puritatealimbajului este semnificativ prin multitudinea cuvintelor origine latina ; -cuvintele i expresiile populare dau un farm


13/13


13.03.2013

aparte limbajului artistic eminescian, prinfirescul exprim"De dorul luii inima/ i sufletu -i se mple" ;

Elementele de prozodie sunt evidentiate prin muzicalitateobinuta prin asonante (Un cer de stele dedesubt) i prinschema prozodica: catrene cu msura de 8/7 silabe, ritm iami rim a ncruciat a, cu alternanta ntre rimele masculine (cuaccent pe ultima silab a) i rimele feminine (cuaccent pe penultima silaba).

10.INCHEIERE:Avnd n vedere trsturile identificate n acest eseu, rezulc poemul Luceafrul de Mihai Eminescu dezvolt omultitudine de elemente romantice prin care devineemblematic pentru manifestarea acestui curent literar nliteraturaromn. Luceafrul este un poem despre iubire,despre iubirea care nal umanul spre cer sau pn la zei,despreiubirea care mic soarele i alte stele(...) o iubire caretranscede limita dintre uman i suprauman. O iubire absolisublim, care nu se poate mplini ns, pentru c limita n poate fi trecut din nicio parte. (George Gan Melancolia

Eminescu)

Luceafarul Comentariu Tema

Documents

Transcript of Luceafarul Comentariu Tema