LT' e rrAlA(Le,etuni de, vaeanta)

Clas,a a lll-a

Editura Ars LibriBuzoegti,20l9

Descrierea GIP a Bibliotecii Nafionale a RomdnieiO lume minunatd : (lecturi de vacanfi) : clasa alll-a I culegitor: Adina

Grigore. - Buzoegti : Ars Libri ,2017rsBN 978-606-36-0201 -6

L Grigore, Adina (antolog.)821.135.1

m\o/Certificat seria Q nr.lO7

ISO 9001:2015

Copyright @ Editura Ars Libri, 2019Editor:Adina GrigoreRedactor gef: Cristina lpate-TomaDesigner graficd: Mariana Chivu

Comenzi:Editura Ars Libri, Costegti, Jud. ArgegTel./Fax: 0248 546 3ST;0725 897 099; 0745 095 083

E-mail: arslibri@yahoo.comwww.edituraarslibri. ro

GuprinsSafc6miinfloaredelonAgArbiceanu................ ...........4Fit-Frumos cu mo!in frunte de lon Luca Caragia|e.......................7Vizitd de lon Luca Caragiale............. ..........18Povestea unui om leneE de lon Creangd ........,...........24Povestea ariciului inlelept de Vladimir Co|in.......... ......................27GAza de EmilGdrleanu............... ................32in fel de fel de fele de Emil G6r|eanu.............. ............35Ce maifaci, bunibo? de Mircea SAntimbreanu.............................39Mi s-a terminat caietul de Mircea SAntimbreanu....................41Prdslea cel voinic 9i merele de aur de Petre |spirescu................45Cel dintdi din clasd de Edmondo de Amicis ................63Prietenul meu, Garrone de Edmondo de Amicis... ......65Degelica de Hans Christian Andersen............. ......68poicril pugculifd de Hans Christian Andersen... ..........82lntdlnirea lUlicuiui Print cu vulpea de Antoine de Saint - Exup6ry BG

Incredibila cildtorie pe luni de Gottfried August BUrger..............91Printul fermecat de Fratii Grimm........Pricirindelde FraliiGrimm........ ...............1Hanselgi Gretelde Fratii Grimm........ ........................1Cisuta din povegtide Fratii Grimm........ ...................1Leul 5i animalelede lgnacy Krasicki...... ....................1eam6ide Felix salten........ .......................1Giscan mai gireatd decdt vulpea? (poveste lituaniand).............. 1 51

Bradul de VasileAlecsandri.. ....................155Sfdrsitul iernii de Vasile Alecsandri. ........157larnd pe ulild de George Cogbuc...... .......158ta oglindi de George Cogbuc...... ...........163Lupul gicuculdeAlecu Donici......... .....---164Mdsca'deAlecu Donici. .........165Fiind bdiet piduri cutreieram de Mihai Eminescu...................... 1 66La mijloc de codru de Mihai Eminescu... ...................167Sara de Octavian Go9a.......... ..................168Mog Crdciun de Octavian Goga..... .........169Nu'rnai sunt pe lunci flori de $tefan Octavian |osif...................17OVisuf de $tefan Octavian 1osif............ .......170Se-ntorc iar zilele noroase de $tefan Octavian |osif..................171Gintec de primdvari de $tefan Octavian 1osif............................172Ploui de George Topirceanu. ...................173Vulpea giveverila de Jean de La Fontaine.............. ..................---174Leul 9i $oricelul-de Jean de La Fontaine ................---174Cocogelul 9i perla de Jean de La Fontaine.............. .................---175Maimilloiu[ 9i motanul de Jean de La Fontaine.............. .............176

o

970415303B39

Sqlc0ni in floqrede lon Agilrbiceanu

in fiecare primdvard, petrigor giAncu[a mureaude teamd cd s-au uscat salc6mii peste iarnd. To[ipomiidin grddina ror infroreau, inverzeau, numai sarcamiiindl[au bra{e negre in vdzduh. pdreau o ardtare ur6tdgi de spaimd. Ciregii, prunii, viginii, ,"rii,-p"rii' ,"impodobeau cu puzderia de frori arbe ori trandafiriigi, c,nd bdtea v.ntul dinspre grddind, mireasma lorumplea ograda,_numai salcemiil la bdtaia vantului nufdceau dec6t sd-gi scuture pastaite uscate, care nucdzuserd peste iarnd.in toatd diminea[a, c6nd iegeau Tn curte, copiiise apropiau de salc.mi gi, c6nd u-"d""u in€ii muglrigi intdiele frunzuli[e, chiiiau de bucurie gi alergau sdspund in casd vestea cea mare...Langa gardur deasupra cdruia strdjuiesc de_alungul salcdmii este o lavi{d innegrita de ploi, devdnturi gi de soare, pe care a fdcut_o tatdl celor doicopii, bddicur ronag, sd stea ra umbrd in cdrdurile mari,de,vard. Petrigor giAncufa geo aici insd de indatd ceinfloresc cei dintdi ciorchini

"fni. -

Ciorchinii, 9a de struguri, cei mai mul[iincd verzi,atdrnd degi, plecdnd crengile salcdmilor. euline

"i;;;zboard insd pe la. cei inRolili. Din )iin zi infloresc maimur{i struguri arbi, gi intr-o buna oimin""ia'"1pi,i"""se mai aud unul pe altul de zumzetul albinelor.'io"i"florile erau bdtucite de ele, iar printre flori gi frunzezburauroiuri. . '..

Cdntecul lor ii imbatd pe copii cu dulceatd, cagi aroma tare a florilor de salcdm, gi ei, de la o vreme,se simteau amefiti, nu mai priveau in sus, in salc6mi,ci gedeau pe lavi[d cu mdinile in poald, cu un zdmbetlarg pe fatd.

Salcdmii Tnalti, cu toate crengile plecate degreutatea florilor, pdreau nigte candelabre uriagecu atdtea lumini cdti struguri albi aveau, gi Tn ei selesea zborul 9i zumzetul necurmat al mugtelor de aur,ca un imn de slavd a unor fiinte aeriene, nevdzute.Mireasma florilor albe pdrea a unei tam6i nespus defind, care nu mai incdpea in coroana salcdmilor, ci sevarsd 9i umple lumea intreagd...

Pe ulita lor nu mai erau al[i salcdmi. CdtTnfloreaucei din curtea lui lonag, se strecurau in curte copiiidin vecini sd vadd gi ei minunea. Unii mai mdrigori,allii numai cdt ulcelele adugi de m6nd de ceilalti, segrdmddeau pe lavi[d, in jurul ei. Copiii sug din flori 9iprivesc in salcdmi.

Cum se fes albinele, cum se grdbesc de pe ofloare pe alta, cum intrd Tn c6te una, de aproape nu semaivdd, cum rdmdn mai mult sau mai pu[in nemigcatedupd cdtd dulcea[d afld!

- Mai Niculild, zice de la o vreme Petrigor,cdtre un copil din vecini care avea stupi. Mdi Niculi[d,tatd-tdu de ce nu pune salcdmi in curte?

- $tiu eu? Ar putea sd pund. De ce Tntrebi?

- Pentru cd gi albinele voastre vin la salcdmiinogtri. Niculi[d, bdiat mai mdrigor, zilmbl

- Le cunogti?

- Nu le cunosc, dar de bund seamd vin, cd vae

0

stupina aproape.

- Pdi, dacd po[i, opregte_le sd nu mai vind. Eunu le pot opri.

Petrigor rdmase zdpdcit. Nu infelegea cum i_avenit sd-i pund o asemenea intrebare tul Niculifd, giacum ii era ciudd pe sine insugi...

Cdnd rdmdnea singur, bdiatul ridica fruntea lasalcdmi 9i incepea a recita nigte versuri pe care i le_aspus mai demult bunica:

Harnicile lucrdtoareCdt ce iasd sfdntul soare$i se uitd pe rdzoare9i pe luncile in floare,Prind sd zboarePoposind din floare-n floare...Lasd-n cogni[i cupe pline,Auritele albineGrabnice gi darnice,Dupd miere fug mereuMugtele lui Dumnezeu...Le gtiu versul numai eu!

N#

V

%H4

[it'frumos cu mot in fiuntede lon Luca Caragiale

A fost odatd ca niciodatd o impdrdteasd tarefrumoasd gi voinicd, gi impdrdteasa, c6nd i-a venitceasul, a ndscut un prunc aga slut de chip 9i la trupa9a pocit, cd nu-i venea nimdnui sd-l socoteascdfdpturd de om. Dar c6nd s-a ndscut el, ursitoarea luile-a spus, impdrdtesei gi femeilor din cas5, sd nu sesperie, fiindcd bdiatul dsta o sd iasd foarte pldcut om;o s-ajungd vestit de cuminte gi de degtept, gi-ndrdzne!nevoie mare; cum am zice, un om gi jumdtate. Ba, amai spus cd bdiatul are sd poatd hdrdzi fiin{ei pe careo iubi-o el atdta minte cdtd 9i a lui.

S-a mai m6ng6iat pulintel cu fdgdduielile asteabiata impdrdteasd, care era firegte destul de amdrdtdcd adusese pe lume aga spurcdciune de broscoi.

$i, adevdrat, nici n-a-nceput copilul sd gdngureascdbine, cd numaidecdt s-a pornit sd spund fel de fel devorbe cumin[i 9i pline de duh, 9i tot ce fdcea il prindeag-avea haz, cd o lume-ntreagd se minuna de el. Uitamsd vd spun cd se ndscuse mititelul cu un gomoiogde pdr deasupra capului, gi de aceea il porecliserd:Fdt-Frumos - cd de! era doar 9i el fecior de-mpdrat -Fdt-frumos cu Mof-in-frunte.

La vreo gapte-opt ani dupd astea, impdrdteasadin impdrdlia de-aldturi a ndscut doud gemene. Ceacare a vdzut mai intdi lumina era mai frumoasd caziua. Atdta s-a bucurat mama de frumusefea copilei,incAt le era tuturor teamd sd n-o deoache, gi sd

se-ntample, Doamne fereste, cine gtie ce. De fatd. lanastere, stdtea tot ursitoar""

""r" Lirir" .*i iil;;"Ei .p9 Fdt-frumos cu Mof-in-frunte; gi, ca sd maipotoleascd bucuria impdrdtesei, ursitoarea i_a spuscd fetifa asta n-o sd aibd minte deloc; cd, pe cdtu_i defrumoasd, tot pe-atdta o sd fie de neroadd. l_a pdruttare impdrdtesei de a9a vorbe; dar ce sd vezi mai peurmd! pe l6ngd mAhnirea dint6i, i_a venit a doua, gimai mare; cd de-ndatd a mai ndscut o fetifd _ rretd,da urdtd de mama focului!

slu{enie mai fdcui!a strigat lehuza; ce

- Nu trebuie sd te mdhnegti p6nd_ntr_atdta,Mdria Ta, i-a zis ursitoarea; copila asta o sii aibd partepe lume de altd podoabd: o sd fle inzestratd cu multddegteptdciune, asa cd n-are sd ia seama nimeni racusurul ei.

Sa te-audd Maica_precista! a zisimpdrdteasa... Da... n-ar fi chip, a mai mdrisoard,sd capete si d6nsa pulinticd minte? cd_i pricat defrumusetea ei!

- Eu, Mdria Ta, nu pot nimic despre partea mintii,i-a rdspuns ursito-area; da despre partea frumuseiii,dal pot orisice; si, fiindcd doresca face un hat6r MdrieiTale, iacdtd, o sd-i dau copilei darul sd poatd hdrdzifrumusefe fiinfei care i-o pldcea ei.

Au crescut copilele si au ajuns fete mari: sicu vdrsta le-au crescut 9i daruriie; lumea_ntreagdpovestea de frumuselea celei mai mari 9i de mint6amezinei' Dar firegte cd si cusururire re-au crescutcu vdrsta. Mezina din ce in ce se fdcea mai slutd; a

mai mare din zi in zi mai neroadd; ori nu rdspundeadeloc dacd o-ntrebai ceva, ori ifi trdntea te miri ceneghiobie boacdnd; si unde mai pui cd era si tarene-nddmdnaticd: dacd apuca-n mdnd doud strdchini,trebuia sd spargd mdcar una; dacd aducea la gurd obdrdacd de apd, peste poate sd nu se facd leoarcd desus pdnd jos.

Mare-i darul frumuse[ii, nu-ncape vorbd, latinere{e mai ales! Dar in adundri si la petreceri, totmezina ii trecea inaintea sorii-si. Toli se duceau maiintai langa cea a frumoasd, s-o priveascd de-aproape9i sd se minuneze. Dar, pe urmd, dddeau ndvalSl6nga mezina, sd asculte la cdte toate le mai spunea.$i te mirai cd incet-incet a frumoasd rdmdnea la oparte pdrdsitd, 9i lumea toatd sta grdmadd cu guracdscatd imprejurul celei sfdtoase; aga cd a mai mare,cdt era de neroadd, a bdgat gi ea de seamd; 9i biatacopilS gi-ar fi dat bucuros toatd frumuselea, numaisd fi putut cdpdta barem pe sfert din degteptdciunea

? - -.sorii-si. lmpdrdteasa, mdcar cd era prea inleleaptd,igi pierdea 9i ddnsa rdbdarea uneori; o apuca gura pedinainte de ciudd, 9i-i zicea:

* Vdleu, fatd, cd tare neroadd te-am mai fdcut!

9i asta o amdra pe copild pdnd-n fundulsufletului: sd moard de mdhnire si mai multe nu!

Asa, odatd, c6nd se plimba singurd printr-opddure bdtrdnd 9i pldngea de nenorocul ei, sepomenegte fata cd-i iese inainte un prichindel de om,gchiop gi cam ghebos, o pociturd; dar foarte strdlucitimbrdcat din cap pdnd-n picioare: dsta erafrumos cu Mot-in-frunte. De mult ce tot auzise

Fat-prin

o

lume despre frumusefea fetei, 9i fiindcd-i mai vdzusegi chipul fdcut de un mester mare zugrav, ii cdzusetdndrului fata la inimd, si acum pornise de la pdrinfis-o caute; s-o vazd aevea si sd-i vorbeascd mdcarodatd. Cum a dat cu ochii de ea, aga singurd, a 9icunoscut-o: s-a apropiat uimit de astfel de minune 9ii s-a inchinat pdnd la pdm6nt. Dar, dupd ce i_a spuscdteva vorbe tare fierbintica s-o inc6nte, a luat seamacdt era ea de pl6nsd, si i-a zis:

- Nu pot pricepe, Domni{d, de ce o fdpturdminunat de frumoasd cum egti sd fie aga de amdrdtd9yr t9 ardli; cdci eu, nu ca sd md laud, sute 9i mii defiin{e frumoase am vdzut pe lume, da p6nd acum Tncdasa mdndrele ca Mdria Ta nu mi-a fost dat sd_ntdlnesc.

- Ei ag!Atdta i-a rdspuns t6ndra, gi pe urmd n_a maizis

boab5. Dar el, tot mai fierbinte:- Este prea de-ajuns cuiva, Domnild, sd aibd

darulfrumuselii; peste acest dar nu mai are ce dori, sidacd-l are, apoi nimica nu trebuie sd-l mai m6hneascd.

- Ba, mie, drept sd spun, azisfata, mi_ar pdreamai bine sd fiu slutd 9i pocitd ca dumneata si sd am sieu pufintel duh, decdt sd fiu aga de frumoasb gitoantdcum sunt.

- Nimic, Domni{d, nu dovedegte mai bine cdare cineva duh decdt credinta cd nu cam are; asa_idarul dsta: de ce-l ai mai mult, de-aia {i se pare cd n-aide ajuns, side ce-lai mai putin, d-aia !ise pare cd nu_!imaitrebuie deloc.

dar d

@

- De-alde astea nu stiu eu, a rdspuns Domnifa;e proastd, stiu cd sunt destul 9i prea destul; aga Cdnd s-a intors Domni{a acasd la palat,

cd, uneori pare cd-mi vine sd-mi fac seama singurdde necaz 9i de amdrdciune.

- Dacd-i pe aceea, Domnifd, apoi eu pot sd puncapdt necazului 9i amdrdciunii Mdriei Tale.

-Zitu? Se poate? Cum?

- Foarte lesne. Eu, Domnild, a zis tdndrul, euam puterea sd dau cdt de multd degteptdciune fiinleipe care oi iubi-o, 9i fiindcd Mdria Ta egti acea fiin{d,rdmdne sd doregti, 9i capefi at6ta duh cdt se poate pelume - numa... de m-oi vrea de bdrbat.

A rdmas Domnifa cam la indoiald si nimic n-ardspuns. lar tdndrul a urmat inainte:

- Ved bine cd !i-e greu, Domnifd, sd primesti, sinu md mir de asta; dar iacd, ifi dau un an de zile ca sdte hotdrdgti.

Domnifa avea atdt de pufind minte gi totodatdatdta dor s-o capete, Tncdt gi-a inchipuit cd n-are sdse maiimplineascd anul cdt e lumea; a9a cd s-a invoitsd urmeze dupd dorinfa tdndrului... $i n-apucd sd-ifdgdduiascd bine cd peste un an de zile in cap are sd-lia de bdrbat, 9i deodatd se simte cu totul schimbatd:pe loc incepe sd-i turuie gurifa, 9i oric6te ii trec pringand sd le toace iute, ugor si cu haz. $i Tntinde-tela vorbd 9i la gagd cu Fdt-frumos, - md rog ca oricetdndrd desghefatd cu fldcdul care intelege ea cd oplace - pe intrecutele, care mai de care; el ii spuneuna; ea ii rdspunde doud; el doud, ea patru; aga cd laurmd tdndrul zice in gdndul lui:

- Uite, md! ii dadui ei toatd degteptdciunea, sieu nu rdmdsei cu nimic.

pdrin!ii

@

gitoli curteniiimpdrdtegti nu stiau ce sd maigdndeascddespre asa repede si minunatd schimbare; cd, deunde pdnd azidiminea{d o auziserd spundnd numai raprostii gi neghiobii nemerite ca nuca_n perete, acum,ce sd te pomenesti? tot vorbe care de care mai cu sart9i mai cuhaz: mdr:gdritare scotea din gurd, nu altceva.Bucurie pe toatd lumea, cum nu-!i po(iinchipui! Numaimezina nu s-a prea bucurat, fiindcd, nemaiavdnd cuce s-o intreacd pe sord-sa, rdmdnea pe ldngd easpaimd curatd.

impdratul nu se mai misca, nu maifdcea un pasfdrd povefele Domnifei, ba cdteodatd aduna sfatulimpdrdtesc chiar la ea in odaie. c6nd s-a imprdstiat intoate pa(ile vestea despre prefacerea asta, to{i coconiiimpdrdtegti care de pe unde, arergard sd se infdtisezedinaintea fetei, doar-doar or face-o sd_i iubeascd, giapoi.de-acolea, line-te, petitori peste pelitori. Dar fatape nici unul nu-l pldcea, fiindcd nici unul nu ise pdreaat6ta de degtept cum poftea ea; pe tofi ii asculta, darn-o-ndemna inima sd se lege cu vreunul. Mai la urmdveni unul, - n-avea ce-i mai zice, _viteazgi bogat, omvoinic, bine fdcut si tare degtept _ incdt iata,-ha_ha!gata-gata sd-l primeascd. Vdzdnd impdratul asta, i_aspus Domnifei cd o lasd stdpdnd sd_si aleagd ea pecine i-o pldcea, si sd spuie fdrd sfiali pe cine. Fiindinsd cd, de ce are cineva mai multd minte de_aia nuse poate hotdrf asa de grabd sd-gi lege capul pe ovia{d intreagd, tdndra ii mulfumi intai taiinii_sbu, gi peurmd il rugd sd-i Tngaduie mdcar doud-trei zire sd semai gdndeascd.

Asadar, tocmai ca sd se poatd gandi ea mai in

tihnd, a plecat sd se plimbe iar singurd prin pddureabdtrdnd unde altddatri int6lnise pe Fdt-frumos cuMofin-frunte. $i, pe cAnd se plimba binisor dusd pegdnduri, numa iacdtd aude dedesubtul picioarelorun zgomot din afund, parcd erau mai multi oameniumbldnd forfota de colo pdnd colo, vorbind, cotrobdindgi lucrdnd de zor. A stat pe loc, s-a aplecat sd tragdcu urechea mai de aproape gi a auzit limpedecum zicea unul: ,,Mei! dd-ncoa, tingirea!", iar altul:,,Curd!d-mi degrabd tigaia 9i ingrijegte de frigare!",9i altul: ,,Nu ldsa sd se potoleascd focul". $i deodatdi s-a deschis dinainte pdmdntul ,si a vdzut Domnitala picioarele ei o cuhnie plina de bucdtari 9i deajutoare 9i de fel de fel de slujitori, si tevaturd mare,ca de obicei la orice ziafet impdratesc. lar dintre eiau iegit vreo doudzeci 9i mai bine de ingi cu frigdriincdrcate 9i s-au dus de s-au asezat, intr-un luminisal pddurii, Tmprejurul unor cotloane cu jarul, potrivit, sis-au pus sd invdrteascd frigdrile, si din cdnd in c6ndsd ungd fripturile cu pene inmuiate-n grdsime, sd lerumeneascd in coaje, ca sd nu li se prelingd mustul inspuzd.

S-a mirat Domnila de aga priveliste, 9i i-aintrebat cd pentru cine gdtesc ei atdtea bundtali.

- Mdria Ta, Domnifd, i-a rdspuns unul care erapasdmite mai mare peste to!i, gdtim pentru stdpdnulnostru Fdt-frumos cu Mo{-in-frunte, cd mdine facenunta.

Domnila se mird 9i mai mult de vorbele astea.dar indatd igi aduse aminte cd se implinea tocmaianul de cdnd fdgdduise sd ia de bdrbat pe Fdt-frumos