TIXI DE IMMANUITTRIDI/

Itusrnlrn ur AuRtLfirrr [ANr0t]

*flrwWY M

I

I

H &st \l.r Jl-' H d Hgtf boo' <. ar-rvtroJo5

;HE3#r$i$5rB pB.u{

I AL toatP, intruIrtnilo W en^e p Ab Wprnba a-L ehpftitl eu cop!

ffi', ,ff

:,[/

Frefata

Aga cum iliinchipui, banii se afl5 in centrul preocupSrilor adulfilor.

Acegtia trebuie s5 cSgtige bani pentru a-giintreline Familia, iar adesea

sunt tentalis5 cSgtige gi mai mulL, Fre penLru a avea un Lrai maiconFor-

tabil, fie pentru a-9i tace anumiLe bucuriisau pentru a-Ei da importan!5.

Fiecare persoani are o relalie specialS cu baniiin Funclie de cultura

sa, de educalia primitS, de opliunile sale politice, de veniturile sale...

Micii consumatori, copiii, igi pun deseori intrebiri despre bani, de exem-

plu despre banii lor de buzunar sau despre cit c59tig5 celebritSlile.

5i tu Faci la tel?

Scopul acestei cirli este sI rispundi la intrebdrile pe care !i le pui despre

bani. Despre monede si alte mijloace de plat5, precum cardul bancar,

care pare ci poate cumpira orice! Despre repartizarea inegalS a bog5liei

in lara ta giin lume. Despre diteritele moduride a cigtiga bani- inclusiv

cele necinstite! - sau de a Face rost de aceqtia atunci c6nd nu ai destui

pentru a Lrii sau pentru a-!i realiza planurile. in sFarsit, despre valoarea

lucrurilor, despre ceea ce debermini prelul unei cir!i, al unei perechi de

pantofi de lux sau al uneiopere de art5, despre ceea ce Face ca un pro-

dus gratuit s5 nu fle cu adevirat chiar aga...

Nu-mi mai rimSne decit si sper ci aceasti carte ili va plScea gi ca,

dac5 tot vorbim despre bani, ea va merita pr:elul pe care l-ai plStit!

EmmanuelTredez

\\ t-a ce folosesc banii?

#

*wwWffiw%ffiffiww

#ffiffiffiffiWT W*w{*ffi#& x&*#

ffiw ffiffiwruWww fumreE?FSceau troc! Poate ci acest cuvSnt nu Tli

suni cunoscut, ins5, firi indoialS, si tu

Faci troc FSri si gtii asta. ALunci c3nd dai

la schimb o carte cu Pokemoni pe care

o ai in dublu exemplar pentru o alta pe

care nu o delii, aceasLa ?nseamni c5 Faci

un troc. Pe scurt, trocul consti in a

face schimb de obiecte!

Ne putem imagina cS,inci din epoca pre-

istoric5, atunci cSnd oameni din triburi

diterite au intratTn contact, au in!eles cieste important si oFere la schimb bunuri

de care dispuneau in cantitSli mari [de exemplu, hranS], pentru alLele,

care le lipseau lhaine...]. Dar troculare limitele lui: pentru ca schimbul

si aibi loc, trebuie s5 gisegti pe cineva care s5 aib5 nevoie de ceea ce

propui Lu si, la schimb, el s5-!i oFere ceea ce vrei tu. Nu este deloc uSor!

lnventarea monedei a inlesnit mult schimburile economice. TotuSi, trocul

nu a dispirut complet niciodatS. AminteSLe-li c5, in filmele western,

unii cowboy oFereau pugti 9i primeau in schimb blSnuri de la Pieile Rogii!

*4{**Astizi trocul revine la mod5. El este economic gi ecologic!

Se face schimb de obiecte, dar gi de servicii: de exemplu, cursuri

sau leclii de matematicS in schimbul activitSlilor de gridin5rit!

@ffimARlOnici ff

tizil, in seoobiecte aur

boabe de gdiFerite regf,

nu erau sdibul unei aoameniis-a

le, precum 1

porlelan.ln

ele prezinH

din aur giaabile tpot h

IMI DAI tA SIliIMI

IIitIA iA DIMAMU]

PINIRU 5IIIXUL ASIA?

NUAIMAI

BINI O IAIII tU

POl(TMONI?

I

I

"il

?a

cand

altele,

imbul

ceea ce

usor!

i, troculwestern,

Rosii!

IIIJAIMAI

l0{t0tAtIItl]I0ruuour?

ffiime ffi Erreverckak

*'Y?*rB€dffi?

lnventarea monedelor gi a sis-

temului monetar aga cum il cu-

noagtem astSzi a Fost atribuitibogatului rege Cresus, care a

domnit in Lidia [in Turcia de as-

tiziJ, in secolul al Vl-lea i.Hr. Darinainte de banii de metal, tot felul de

obiecte au servit drept monedi,incepSnd cu bunurile consumabile:

boabe de griu, pistii de cacao, vile..., in Funclie de

diFerite regiuni ale lumii. Pe vremea aceea, mirturilenu erau schimbate intre ele, ci erau oFerite in schim-

bul unei canlitSli de grSu sau de cacao. Dup5 aceea,

oameniis-au gindit la,,monede" mai pulin perisabi-

le, precum ghiocul, o specie de cochilie cu aspect de

porlelan. ln cele din urm5, monedele de metal s-au impus, dat fiind ciele prezinti numeroase avantaje: au o valoare proprie [mai ales cele

din aur gi argint), nu se deLerioreazS, pot avea subdiviziuni, sunt male-

abile [pot Fi ugor modelate prin topire) 9i relativ rare.

/nh,s,tup' Cuvintut ,,monedi" provine din latinesc vl moneta,

numele templului zeilei lunona Moneta, templu incare romanii gi-au fabricat, in jurul anului 300 i.Hr.,primiibanide metal.

\\ La ce folosesc banii?

sunru ar*tau pfimele Ele

rY?snede? banMonedele de aurtea de metal

arama sau

multe monede.

de monede, ri

intr-o instituLie

schimbati ?n

in ciuda descrierii

note au apirutiMai precis in

daler, Fabricati

grame), dificil de

emisein 188'1, iar

Ele nu au Fost

la mijlocul

cStre oamenii

Primele monede au apJrut in Lidia la

sFirgitul secolului al Vll-lea i.Hr. Aces-

tea erau conFeclionate din pepite deelectrum, un aliaj natural din aur gi

argint care se g5sea in rSul Pactolus.

Ele nu aveau o valoare fix5, inLrucSt cantitatea

de aur 9i de argint varia de la o monedi la alta.

Dupi un secol, tot in Lidia, me5terii aurari au re-usit s5 separe cele doui metale. Regele Cresus t596-546 i.Hr.J a creat

atunci o monedi din aur gi una din argint.

Pentru ca pl5lile si se eFectueze mai ugor, existau monede de mai

multe dimensiuni, fiecare avind propria valoare. Spre deosebire de

primele monede, cele ale lui Cresus erau relativ plate 9i rotunjite. Pe

avers [pe Fa!il, erau reprezentate in reliet bustul unui leu gi cel al unui

taur, dispuse Fa!5 in Fa!5, iar pe revers [pe dos), urmele de poanson.

Astizi, monedele sunt conFeclionate din metale obignuite: de exem-plu, moneda de 1 euro este ticuti dintr-un aliaj de cupru, zinc gi nichel.

Ihtr**Primul chip uman inscriplionat pe omonedi este cet al lui Alexandru celMare, datAnd din jurul anului 310'iHr.

"- fF5

hqh,tubMonedadele 9iprovine dinseamna

@mmAR[@ nici ff

trebuie si inspire

$3g ce s*ffir#

fuaffiert*k*le?Monedele de aur sau de argint aveau un mare dezavantaj: cantita-

tea de metal disponibilS in naturi pentru Fabricarea lor era limitaLS.

insi in cazul celor Fabricate din metale mai pulin prelioase, precum

arama sau bronzul, pentru cumpirarea mirturilor era nevoie de

multe monede. De aceea,in secolulal lX-lea, chineziiau recurs !a

,,hirtia-monedi": pentru a evita s5 aibi la ei o cantitate mare

de monede, riscind si fie tilhiri!i, negustorii igi depuneau banii

intr-o instituLie care le elibera o chitan!5 oficiali, aceasta putind fi

schimbaLi in celelalte orage din regat.

in ciuda descrieriilui Marco Polo din Cartea minunilor,primele banc-

note au apirut in Europa qbia !a mijlocul secolului al XUI-lea.Mai precis in Suedia, unde au inlocuit cu succes moneda numiti

daler,tabricati dintr-o placi de arami toarte grea [peste 20 de kilo-

grame), dificil de transportat. in RomSnia primele bancnote au FosL

emisein 1881, iarin Franla,in anul1803.

Ele nu au Fost tolositein mod curent decat

la mijlocul secolului al XIX-lea, 9i doar de

citre oamenii FoarLe bogafi.

€t

'lr"%,vmMoneda fiduciari desemneazi mone-dele 9i bancnotele. Guvintul ,,fiduciar"provine din latinescvl fides, care in-seamni ,incredere". Agadar, o moneditrebuie si inspire incredere!

*nvenkaft

UIII tA SANtNOIItt

/}OAIT MU[I MAI BINI

DrriiM0NrDrrr!

\\ la ce folosesc banii?

fte&L.'lne 85Ee

fuoffffikelne esteq, *?sffiraL.

Nivelul de bogSlie sau de sSrScie depinde mult de !ara in care tr5im,

fiindc5 banii sunt repartizali in mod inegal in lume. ExistS mai

multe elemente care ne permit s5 misurim bogSlia unei !5ri. Cel mai

cunoscut este Produsul lntern Brut [PlB] pe cap de locuitor: acestareprezinti totalitatea bogiliilor produse de o !ari inlr-un an, im-pirtiti la numirul de locuiLori. Se observS cd !5rile sirace, cele al cdror

PIB este mic sau mediu, se situeazS, in majoritatea lor, in emisfera

sudicl lAtrica, Asia de Sud...]; tSrile bogale, cele al clror PIB este

ridicat, sunt in principal situaLe in emisFera nordici [America de Nord,

Europa...).

in mul

hran5,

siricichiard

ci, inI pers

sl

nutsSrace

chiar

cele

sSraci.

@mffiARlOnicifl

gq,

,(rqY

aL

Produsul Intern Brut (PIB)Produsul lntern Brut pe cap de locuitor este un indiciu aInivelului de trai dintr-o [ar5,. Astfel, i:n anu] 2015, Burundi(in Africa), una dintre cele mai sS,race tari din lume, produ-cea echivalentul a 5OO de euro de bunuri pe arr si pe capde locuitor, in timp ce Luxemburg (in Europa) rea,liza injur de IOO.OOO de euro, aproape de 550 de ori mai mult!

in multe !5ri din Africa 9i Asia, o parLe a populaliei nu are suficient5

hran5, nu are acces la ap5 potabilS 9i nici o locuin!5 decentS. Aceasti

siracie ,,absoluti" nu se compari cu cea care existS in tSrile bogate,

chiar dac5 giaceasta din urmi esLe la fel de revolL5Loare.in ciuda Faptului

c5, in ultimii 30 de ani, s5rScia extrem5 s-a redus mult pe planetS,

1 persoani din 9 [adic5 peste 800 de milioane de oameni] traiegtegiacum cu mai pulin de 1,80 de euro t1,90 de dolari) pe zi. Aceasta

nu inseamni c5 in !5rile cele mai

sSrace nu existi gi oanneni bogafi,

chiar Foarte boga!i, sau c5 in tSrile

cele mai bogate nu sunt gi oameni

siraci.

lnegalitatea bogiliilor de pe

planeta poate fl rezumat5 prin

u rmi toa rea crfr a:l%di n popu la lia

mondialS posed5 mai mult decSt

restul de 99%.

=.: :.aim,

[x s.a mai

rr'. l: mai

lr: aCesta

t-n :^.lm-: e a :irorr e^^ stera'P3 este

a ce Nord,

4'/. 5r D[rtrNiA

IONIINUA 5A

rRrA5rA!

La ce folosesc banii?

j.r_..L- &+1a." .c- % €-- b4

" r*3 e%rfGH EE€;'a=-eL43 *@eq#4# *-siEG -qe

, €e * Wse rf*.EnL *-"" "; f:;Fi L*_#4& E E*,7#=.{ E

5

Munca nu es

dac5 suntem Ile putem inch

imprumuta bagi putem curnp

sunt bune. vmne hotSram sa

cSgtiga ban!. [.h

gipierdem Foar

=€*&==?& *sFB ff"y* S4,"-;=E5HE*nE7 -* RE;+. rye *e 4z t Ae- fr 4"f "=-;

in general, pentru a avea bani, trebuie si muncim.

Atunci c6nd o persoanS ocup; un loc de muncl intr-o companie, o

Fabric5, un magazin, ea primegte un salariu: un venit corespunzStor

muncii eFectuate, conForm conLracLului s5u de munc5. Acest venit

este mai mare sau mai mic in tunclie de calificirile cerute de postul

respectiv, de nivelul de studii [eventual de importanla diplomei sale] si

de experienla proFesionalS. Dar 9i alli Factori

intri in joc, cum ar fi domeniul de activitate,

dimensiunea companiei, regiunea unde se

afl5 aceasta sau sexul salariatului. Dupi cum

vezi, de la un salariat la altul, pot exista

diferente mari devenituri. Nu toti oamenii

care muncesc sunt salarialii unei companii. Funclionarii [proFesorii,

bibliotecarii, polifistii, judecitorii...l sunt plSti!i de stat. in numeroase

protesii [artizani, comercianfi, medici, traduc5tori, artiSti...J veniturile

variazi mult de la o lund la alta,in Funclie de nivelul de activitate.

i: =.,2: -.,, , i

.. =

z :+..!

Drepturile de autor sunt plitite sub formi de procente din

vinzarea cirlilor: cu cit un scriitor vinde mai multe cirli,cu atit incaseazi mai mulli bani din drepturi de autor.

flmmmmAR[O micig

@2" t:EoS"q"*'o@, o%

Unin

ooaost'oo&

?6rSQr'o

bn

Munca nu este singura modalitate de a cigtiga bani. Astfel,

daci suntem proprietari de bunuri imobiliare [apartamenLe, case...],

le putem inchiria Si asttel incas5m o chirie. De asemenea, putem

imprumuLa bani 9i primi o dob6nd5. Ne puLem investi banii la Bursi

9i putem cumpSra p5r!idintr-o firm5 [ac!iuni):daci rezultatele tlrmei

sunt bune, vom incasa o parte din beneflcii la starSitul anului. $i daci

ne hotSrSm si revindem acliunile, iar valoarea acestora a crescut, vom

cagtiga bani. Uneori, chiar mul!i bani. Darin aceeagi mSsuri putem s5

gi pierdem Foarte mul!i.

ry@Un nume pentru fiecare vein funclie de meseria pe care o practicd,m, venitul pe careiI incasS,m poartd, un nume diferit: un funclionar esterecompensat cu un salariu, un avoeat primeqte un onora,riu,un scriitor, drepturi de autor, un comerciant ob[ine un proflt,un soldat primeqte o so1d5,...)."

t-

r:-

:t-pante, o

c'es:u nzltorr. -:est venit

-:e le postul

; :-er sale] si

rmi de procente dinde mai multe cirli,egturi de autor.

La ce folosesc banii?