ROMÂNIA

MINISTERUL APĂRĂRII

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I”

NR._____________din______________

NECLASIFICAT

Exemplarul nr.

Locotenent Ionela-Alexandra TÂLVAN

______________________________

REZUMATUL

TEZEI DE DOCTORAT

TEMA: LECŢIILE ÎNVĂŢATE DIN RĂZBOIUL HIBRID

ŞI UTILIZAREA ACESTORA ÎN INSTRUIREA

ARMATEI ROMÂNIEI

Conducător de doctorat

General (rtr.) prof. univ. dr.

Mihail ORZEAŢĂ

Teză elaborată în vederea obţinerii

titlului de DOCTOR în ŞTIINŢE MILITARE

- BUCUREŞTI, 2017 -

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

2 din 25

- PAGINĂ ALBĂ -

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

3 din 25

CUPRINS

INTRODUCERE ................................................... Error! Bookmark not defined.

CAPITOLUL 1 FIZIONOMIA RĂZBOIULUI HIBRID Error! Bookmark not

defined.

1.1. DELIMITATĂRI CONCEPTUALE PRIVIND RĂZBOIUL HIBRID Error!

Bookmark not defined.

1.1.1. DEFINIREA CONCEPTULUI DE RĂZBOI HIBRID .................. Error!

Bookmark not defined.

1.1.2. CARACTERISTICILE AMENINŢĂRILOR HIBRIDE ................ Error!

Bookmark not defined.

1.1.3. FACTORII GENERATORI ȘI FIZIONOMIA RĂZBOIULUI HIBRID

........................................................................... Error! Bookmark not defined.

1.2. PARTICULARITĂȚI ÎN DESFĂŞURAREA RĂZBOAIELOR HIBRIDE

DIN SIRIA ŞI UCRAINA ................................... Error! Bookmark not defined.

1.2.1. ANALIZA RĂZBOIULUI DIN SIRIA .. Error! Bookmark not defined.

1.2.2. ANALIZA RĂZBOIULUI DIN UCRAINA ......... Error! Bookmark not

defined.

1.2.2.1. ANALIZA ACŢIUNILOR FEDERAŢIEI RUSE ÎN CRIMEEA

........................................................................ Error! Bookmark not defined.

1.2.2.2. ANALIZA ACŢIUNILOR FEDERAŢIEI RUSE ÎN ZONELE

DONEŢK ŞI LUHANSK DIN ESTUL UCRAINEI ... Error! Bookmark not

defined.

1.3. CONSECINŢELE MANIFESTĂRII RĂZBOIULUI HIBRID DIN SIRIA ȘI

UCRAINA ASUPRA MEDIULUI DE SECURITATE REGIONAL ȘI

GLOBAL ACTUAL ............................................ Error! Bookmark not defined.

CAPITOLUL 2 LECȚII ÎNVĂȚATE DIN CONFRUNTĂRILE ARMATE

DE TIP HIBRID .................................................... Error! Bookmark not defined.

2.1. ANALIZA PRINCIPALELOR CONFRUNTĂRI ARMATE

DESFĂȘURATE ÎN EPOCA MODERNĂ PRIN PRISMA UTILIZĂRII

MIJLOACELOR ȘI METODELOR DE LUPTĂ HIBRIDEError! Bookmark

not defined.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

4 din 25

2.1.1. CARACTERISTICILE HIBRIDE ALE CELUI DE AL DOILEA

RĂZBOI MONDIAL ........................................ Error! Bookmark not defined.

2.1.1.1. LUPTA PARTIZANILOR SOVIETICI PE FRONTUL DE EST

........................................................................ Error! Bookmark not defined.

2.1.1.2. LUPTA DE REZISTENȚĂ A PARTIZANILOR IUGOSLAVI

........................................................................ Error! Bookmark not defined.

2.1.2. CARACTERISTICILE HIBRIDE ALE RĂZBOIULUI DIN VIETNAM

........................................................................... Error! Bookmark not defined.

2.1.3. CARACTERISTICILE HIBRIDE ALE RĂZBOAIELOR DIN IRAK

........................................................................... Error! Bookmark not defined.

2.1.3.1. PRIMUL RĂZBOI DIN GOLF ........ Error! Bookmark not defined.

2.1.3.2. AL DOILEA RĂZBOI DIN GOLF .. Error! Bookmark not defined.

2.1.4. CARACTERISTICILE HIBRIDE ALE RĂZBOIULUI DIN

AFGANISTAN ................................................. Error! Bookmark not defined.

2.2. PRINCIPALELE LECŢII ÎNVĂŢATE ÎN URMA DESFĂŞURĂRII

CONFRUNTĂRILOR CU CARACTERISTICI HIBRIDE DIN EPOCA

MODERNĂ .......................................................... Error! Bookmark not defined.

2.2.1. RĂSPUNSUL GERMANIEI NAZISTE LA FORMELE DE LUPTĂ DE

TIP HIBRID FOLOSITE DE URSS ŞI IUGOSLAVIA ÎN CEL DE-AL

DOILEA RĂZBOI MONDIAL ........................ Error! Bookmark not defined.

2.2.2. SUA ÎN VIETNAM - INTERESE GEOPOLITICE, TENSIUNI

INTERNE ŞI RĂZBOI HIBRID ...................... Error! Bookmark not defined.

2.2.3. RĂZBOAIELE DIN GOLF – IDENTIFICAREA ŞI APLICAREA DE

CĂTRE COALIŢIA INTERNAŢIONALĂ A LECŢIILOR ÎNVĂŢATE DIN

CONFLICTELE DE TIP HIBRID.................... Error! Bookmark not defined.

2.2.4. AFGANISTAN - DINAMICA UNUI CONFLICT HIBRID ŞI

RĂSPUNSUL LA PROBLEMATICA TERORISTĂ ..... Error! Bookmark not

defined.

CAPITOLUL 3 UTILIZAREA LECŢIILOR ÎNVĂŢATE DIN

RĂZBOAIELE HIBRIDE ÎN INSTRUIREA ARMATEI ROMÂNIEI .. Error!

Bookmark not defined.

3.1. CONSECINŢELE POZIŢIEI GEOPOLITICE A ROMÂNIEI ASUPRA

SECURITĂȚII SALE. ADAPTARE ŞI SUPRAVIEŢUIREError! Bookmark

not defined.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

5 din 25

3.1.1. SCURT ISTORIC AL CONSECINŢELOR POZIŢIEI GEOPOLITICE

A ROMÂNIEI ASUPRA SECURITĂŢII SALE ............ Error! Bookmark not

defined.

3.1.2. EFECTELE CONTEXTULUI GEOPOLITIC ACTUAL ASUPRA

SECURITĂŢII ROMÂNIEI ............................. Error! Bookmark not defined.

3.1.3. DIMENSIUNI ŞI CARACTERISTICI ALE POTENŢIALULUI

MILITAR ROMÂNESC. CAPACITATEA MILITARĂ NECESARĂ

ROMÂNIEI PENTRU CONTRACAREAREA AMENINŢĂRILOR DE TIP

HIBRID ............................................................. Error! Bookmark not defined.

3.2. PRINCIPALELE LECŢII ÎNVĂŢATE DIN RĂZBOAIELE HIBRIDE ŞI

APLICATE ÎN PROCESELE DE INSTRUIRE ŞI INSTRUCŢIE ÎN ARMATA

ROMÂNIEI .......................................................... Error! Bookmark not defined.

3.2.1. LECŢIILE ÎNVĂŢATE ŞI MODUL DE APLICARE A LOR ÎN

ARMATA ROMÂNIEI CA URMARE A PARTICIPĂRII LA MISIUNI ÎN

TEATRELE DE OPERAŢII EXTERNE ......... Error! Bookmark not defined.

3.2.1.1. PARTICIPAREA ARMATEI ROMÂNE ÎN SOMALIA ........ Error!

Bookmark not defined.

3.2.1.2. PARTICIPAREA ARMATEI ROMÂNE ÎN ANGOLA .......... Error!

Bookmark not defined.

3.2.1.3. PARTICIPAREA ARMATEI ROMÂNE ÎN ZONA BALCANILOR

– BOSNIA-HERȚEGOVINA, KOSOVO ŞI ALBANIA .. Error! Bookmark

not defined.

3.2.1.4. PARTICIPAREA ARMATEI ROMÂNE ÎN AFGANISTAN . Error!

Bookmark not defined.

3.2.1.5. PARTICIPAREA ARMATEI ROMÂNE ÎN IRAK ................. Error!

Bookmark not defined.

3.2.2. LECȚIILE ÎNVĂȚATE DE ARMATA ROMÂNIEI DIN

EXPERIENȚA ALIAȚILOR SĂI PARTICIPANȚI LA MISIUNI ÎN

TEATRELE DE OPERAȚII ............................. Error! Bookmark not defined.

3.2.3. PROCESUL IMPLEMENTĂRII LECŢIILOR ÎNVĂŢATE ÎN

ARMATA ROMÂNIEI .................................... Error! Bookmark not defined.

3.3. TENDINŢE ÎN EVOLUŢIA CONFLICTELOR DE TIP HIBRID ŞI

RĂSPUNSUL ORGANISMULUI MILITAR ROMÂNESCError! Bookmark

not defined.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

6 din 25

3.3.1. EVOLUȚIA POSIBILĂ A RĂZBOIULUI HIBRID ŞI A

CONFLICTELOR PROXY .............................. Error! Bookmark not defined.

3.3.2. ADAPTAREA SISTEMULUI MILITAR ROMÂNESC LA NOILE

PROVOCĂRI HIBRIDE .................................. Error! Bookmark not defined.

3.3.3. MENŢINEREA CREDIBILITĂŢII ŞI A VIABILITĂŢII

ORGANISMULUI MILITAR ROMÂNESC PRIN ADAPTAREA LA

PROVOCĂRILE DE TIP HIBRID .................. Error! Bookmark not defined.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI ............................ Error! Bookmark not defined.

GLOSAR CU ABREVIERI.................................. Error! Bookmark not defined.

LISTA FIGURILOR ............................................. Error! Bookmark not defined.

LISTA TABELELOR ........................................... Error! Bookmark not defined.

BIBLIOGRAFIE ................................................... Error! Bookmark not defined.

ANEXE ................................................................... Error! Bookmark not defined.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

7 din 25

- PAGINĂ ALBĂ –

CUVINTE CHEIE: tactici de luptă hibride, tehnici de luptă hibride, mijloace de

luptă convenţionale, mijloace de luptă neconvenţionale, actori statali, actori non-

statali, război hibrid, lecţii învăţate, conflicte proxy, diplomaţie coercitivă,

cyberwar, fenomenul terorist, blietzkrieg, Sharia, ISIS, Viet Cong, atacuri de

gherilă, climat de securitate, forțe paramilitare, Desert Storm, Al-Qaida,

criminalitate transfrontalieră, insurgenți, atacuri indirecte, amenințări, mediul

internațional de securitate, instabilitate regională, transformarea Armatei

României, modernizarea Armatei României, Doctrina militară a României,

paradoxul stabilitate-instabilitate, fizionomia conflictului militar, contracararea

războiului hibrid.

PROBLEMA FUNDAMENTALĂ

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

8 din 25

Prezenta cercetare știițifică are ca obiectiv analizarea diferitelor confruntări

militare în care s-au utilizat tactici și tehnici de luptă hibride, concomitent cu

mijloace de luptă convenționale urmată de extragerea și implementarea lecțiilor

învățate din aceste confruntări prin prisma utilizării mijloacelor și metodelor de

luptă hibride, în procesul de instruire al Armatei României.

De-a lungul istoriei, confruntările militare au avut o serie de caracteristici care

le-au definit ca fiind unice deşi, în esenţă, ele corespundeau unor tipologii

conforme cu perioada de desfăşurare. În acest sens, o caracteristică întâlnită în

aproape toate confruntările militare a fost caracterul hibrid al acestora. Marile

puteri ale vremii, fie ele state sau imperii, s-au confruntat cu adversari mai slabi,

care au utilizat eficient o combinație de forțe şi mijloace convenţionale şi

neconvenţionale în scopul contrabalansării unor forţe militare convenționale

superioare.

IPOTEZA

Ipoteza de la care am plecat în studierea şi aprofundarea acestei teme a fost

înițiată de faptul că tacticile și tehnicile de luptă hibride au fost utilizate în

numeroase conflicte dar, cu toate acestea, lecțiile învățate din aceste conflicte nu

au fost întotdeauna analizate corespunzător în scopul înțelegerii modului în care

acționează un adversar hibrid şi generării unor răspunsuri adecvate la situaţiile

apărute. Tacticile şi tehnicile de luptă hibride se manifestă în mod diferit datorită

unicității contextului în care se manifestă, ce diferă în timp, spațiu și nivel de

dezvoltare în plan tehnologic și social.

Identificarea și fundamentarea lecțiilor învățate din conflictele anterioare

este o condiție estențială în pregătirea unei strategii adecvate de răspuns la

amenințările hibride. Acest demers este deosebit de important datorită manifestării

în arena internațională a numeroși actori non-statali, a schimbării dinamicii

actorilor statali, concomitent cu creșterea accesului la tehnologie, informații și

comunicații, schimbări ce avantajează adversarul hibrid, care devine din ce în ce

mai greu de identificat și combătut.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

9 din 25

OBECTIVELE

a) contribuția la realizarea unei baze teoretice a cadrului conceptual existent

cu privire la războiul hibrid;

b) identificarea evoluţiei istorice a principalelor forme și metode utilizate în

cadrul războiului hibrid;

c) analiza mediului de securitate regional și global actual cu scopul de a

identifica şi defini caracteristicile ameninţărilor hibride manifestate în cadrul

confuntărilor în curs de desfășurare (identificarea şi analizarea particularităţilor

acţiunilor hibride desfăşurate de către Federaţia Rusă şi de către organizaţia

teroristă „ISIS”);

d) analiza modului de manifestare a aspectelor hibride din cadrul

principalelor conflicte moderne ( cel de-al Doilea Război Mondial, războiul din

Vietnam, primul și al doilea război din Golful Persic – şi ale războiului din

Afganistan);

e) identificarea şi sintetizarea principalele lecţii învăţate în urma desfăşurării

confruntărilor cu caracteristici hibride din epoca modernă;

f) analiza răspunsului şi a modului de aplicare a lecţiilor învăţate de către

unele state, coaliţii şi alianţe de state în confruntarea cu adversari care au utilizat în

luptă tehnici şi tactici de tip hibrid;

g) analiza acţiunilor desfăşurate de către actorii care au utilizat în luptă

tehnici şi tactici de tip hibrid şi sublinierea consecinţelor acestora în schimbarea şi

perfecţionarea modului de ducere a acţiunilor de luptă;

h) analiza efectelor poziţiei geopolitice a României asupra securităţii sale în

trecut;

i) analiza efectelor contextului geopolitic actual asupra securităţii României

şi evaluarea capacitatăţii militare necesară României pentru contracarearea

ameninţărilor şi a agresiunilor de tip hibrid;

j) identificarea şi sintetizarea lecţiilor învăţate şi aplicarea lor în Armata

României ca urmare a participării în teatrele de operaţii externe, precum şi a

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

10 din 25

lecţiilor învăţate din experienţa aliaţilor săi, participanţi la misiuni în teatrele de

operaţii;

k) analizarea şi actualizarea procesului implementării lecţiilor învăţate în

Armata României;

l) studierea evoluției războiului hibrid şi a conflictelor proxy;

m) identificarea şi analizarea modalităţiilor de adaptare a sistemului militar

românesc la noile provocări hibride.

METODOLOGIA DE CERCETARE

Metodologia de cercetare folosită a inclus: metoda empirică (observaţia

evoluţiei domeniului cercetat), metoda inducţiei şi deducţiei (raţionamentul

logico-inductiv de tip istoric, analiza strategiilor, conceptelor, principiilor şi

teoriilor precum şi raţionamentul logico-deductiv pornind de la caracteristici

general recunoscute la identificarea caracterisiticilor specifice), precum și metoda

cognitiv-structurală (compararea diferenţelor, prelucrarea informaţiilor, analize

semantice şi uneori de terminologie, optimizarea concluziilor).

În cadrul activităţii de cercetare ştiinţifică am pus accentul pe metoda de

cercetare analitică. Am folosit în aceeaşi măsură comparaţia şi elementele ce ţin de

generalizare, abstractizare şi concretizare, mai ales în studierea, analizarea şi

compararea diferitelor forme ale acţiunilor hibride desfăşurate în conflictele din

epoca modernă.

Natura temei fundamentale a tezei a presupus studiul și analiza sistemică a

caracteristicilor hibride ale conflictelor moderne, analiza situației geopolitice a

României în contextul mediului de securitate actual și identificarea principalelor

lecții învățate din acțiunile militare cu caracter hibrid la care au participat forțele

armate române. Abordarea conceptuală, bazată pe metodologia de cercetare a

condus la concluzii referitoare la rolul și importanța implementării de soluții

viabile de răspuns la amenințările hibride actuale prin intermediul lecțiilor învățate.

SINTEZA CAPITOLELOR

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

11 din 25

Teza de doctorat este structurată pe trei capitole, precedate de o introducere ce

ne plasează în cadrul conceptului de cercetare și cunoaștere, finalizându-se cu

propriile noastre concluzii și propuneri, precum și cu un număr de 15 anexe

semnificative.

În capitolul 1 intitulat „Fizionomia războiului hibrid” cercetarea științifică

are la bază un volum de informații ce țin de identificarea unor concepte teoretice

prin intermediul cărora să se ajungă la o înțelegere corectă a noțiunii de război

hibrid și la evaluarea impactului potențial al acestuia asupra instruirii forțelor

armate române.

În acest context, am concentrat demersul ştiinţific pe următoarele direcţii de

cercetare: 1) delimitarea conceptuală a războiului hibrid și analiza mediului de

securitate regional și global actual cu scopul de a identifica şi defini caracteristicile

și tipurile ameninţărilor, 2) identificarea şi analiza particularităţilor ameninţărilor

hibride specifice mediului de securitate actual, cu accent pe analizarea

particularităţilor acţiunilor hibride desfăşurate de către Federaţia Rusă şi de către

organizaţia teroristă „ISIS”, 3) modul de desfăşurare a acțiunilor de tip hibrid în

conflictul din Ucraina, 4) analiza acţiunilor desfăşurate de către actorii care

utilizează metode hibride şi conturează consecinţele manifestării războiului hibrid

asupra sistemului de securitate regional și global actual.

Pe parcursul documentării şi elaborării capitolului, am constatat existența a

numeroase diferențe de abordare a războiului hibrid, generate, cum este normal, de

diversitatea factorilor ce le influențează: spaţiul geografic, interesele statale şi

regionale, nivelul economic şi militar al părţilor implicate, modalităţi de acţiune

etc.

În capitolul 2 intitulat „Lecții învățate din confruntările armate de tip hibrid”

am analizat diferite confruntări militare în care s-au utilizat tactici și tehnici de

luptă hibride, concomitent cu mijloace de luptă convenționale. De asemenea, am

extras din aceste confruntări, prin prisma utilizării mijloacelor și metodelor de

luptă hibride cele mai importante concluzii ce se pot transforma în lecții învățate.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

12 din 25

În cadrul capitolului am realizat identificarea şi analiza lecţiilor învăţate în

urma desfăşurării conflictelor cu caracteristici hibride din epoca modernă şi

impactul aplicării acestora asupra instruirii şi pregătirii Forțelor Armate Române.

Abordarea a cuprins analiza caracteristicilor și a modului de manifestare a

aspectelor hibride din cadrul principalelor confruntări armate moderne: cel de-al

doilea război mondial (lupta de partizani a sovieticilor şi lupta de rezistență a

partizanilori iugoslavi), războiul din Vietnam, primul și al doilea război din Golful

Persic şi războiul din Afganistan. De asemenea am identificat şi sintetizat

principalele lecţii învăţate în urma desfăşurării confruntărilor armate cu

caracteristici hibride din epoca modernă, precum și răspunsul şi modul de aplicare

a lecţiilor învăţate de către unele state și coaliţii de state în confruntarea cu

adversari care au utilizat în luptă tehnici şi tactici de tip hibrid.

Conceptele teoretice pe care le-am prezentat sunt validate de realitatea faptică

și le-am prezentat cu scopul de a extrage soluții și de a genera răspunsuri la

întreaga gamă de scenarii posibile de utilizare a tacticilor hibride în confruntările

armate. Răspunsurile identificate au menirea de a pregăti forțele armate să

contracareze amenințările, tacticile și mijloacele hibride în cadrul confruntărilor pe

care ar putea fi obligate să le ducă.

Analiza oportună şi pertinentă a informaţiilor, datelor şi observaţiilor

colectate pe linia lecţiilor învăţate permite factorilor de decizie militari ca, printr-o

abordare elaborată şi pragmatică, să identifice soluţiile optime pentru aplicarea

acestora în procesul de pregătire şi instruire a forţelor armate.

În cazul conflictelor moderne analizate, paradigma războiului hibrid

reprezintă o constantă omniprezentă, definită de o varietate de forme şi metode

care determină adaptarea permanentă a mijloacelor de combatere prin intermediul

identificării şi aplicării de învăţăminte ca rezultat al experienţelor acumulate.

În cadrul celui de-al treilea capitol intitulat „Utilizarea lecţiilor învăţate din

războaiele hibride în instruirea Armatei României” am fundamentat demersul de

cercetare științifică pe efectele poziției geopolitice a României în spațiul european

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

13 din 25

și internațional din punct de vedere istoric și contemporan. O scurtă, dar

cuprinzătoare introspecție istorică a permis înțelegerea amenințărilor și riscurilor

la adresa României generate de poziția sa geografică și de interesele vecinilor săi și

a marilor actori internaționali.

Pentru România, ca stat membru al Organizației Tratatului Atlanticului de

Nord (NATO), aflată la granița de est a acesteia, evaluarea riscurilor și

amenințărilor specifice mediului de securitate actual, presupune definirea și

conceptualizarea intereselor strategice, a elementelor destabilizatoare și

conflictuale și a tendințelor de evoluție a acestora în spațiu și timp. Spațiul de

interes nu trebuie să fie definit și constituit exclusiv din aria geografică statală, ci

mai degrabă ca spațiul de proiecție a intereselor strategice cu impact asupra

securității internaționale.

În continuare am realizat o analiză a dimensiunilor și potențialului militar

românesc în comparație cu statele vecine, bazată pe criterii demografice, PIB,

efective militare, capabilități ale forțelor și pe bugetele destinate apărării. Această

analiză mi-a permis să realizez o clasificarea clară a dimensiunilor și capabilităților

militare ale României față de vecini pentru a reliefa situația sa de pilon de

stabilitate și generator de securitate, precum și ca element de descurajare în cazul

unor eventuale încercări de atingere a suveranității, independenței și integrității

statale.

De asemenea, în cadrul capitolului am evidențiat efectele procesului de

transformare și modernizare al Armatei României, din perspectiva de membru al

NATO și de partener strategic al SUA, precum și strategiile și programele de

înzestrare aflate în derulare.

Elementul central al capitolului îl constituie analiza lecţiilor învăţate şi modul

de aplicare a lor în Armata României ca urmare a participării la misiuni în teatrele

de operaţii externe din Somalia, Angola, Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Albania,

Irak și Afganistan. Experiențele acumulate din executarea misiunilor și din

situațiile punctuale întâlnite în zonele de conflict și teatrele de operații au

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

14 din 25

constituit fundamentul domeniului lecțiilor învățate și a condus la materializarea

unui set de măsuri și reguli adaptate la specificul conflictului, în concordanță cu

nivelul, intensitatea și gradul amenințărilor și riscurilor convenționale și hibride.

De asemenea, am extins studiul lecțiilor învățate de Armata României prin

utilizarea experienței partenerilor și aliaților - SUA, Marea Britanie, Italia și

Germania - participanți la misiuni în teatrele de operații și am reliefat aspecte ale

procesului implementării lecțiilor învățate la nivelul Forțelor Armate Române.

Am analizat tendințele evolutive ale conflictelor de tip hibrid și necesitatea

generării de răspunsuri eficiente din partea organismului militar românesc, în

contextul geopolitic actual care combină conflictele convenționale cu cele hibride

și proxy.

Menţinerea credibilităţii şi a viabilităţii organismului militar românesc prin

adaptarea la provocările de tip hibrid a generat necesitatea unei noi abordări a

conflictelor și a generării unui set de măsuri și strategii orientate pe combaterea și

contracararea amenințărilor și riscurilor hibride. Procesul de transformare,

modernizare și adaptare a Armatei României a devenit continuu, implicând

asimilarea și implementarea permanentă a lecțiilor învățate, valorificarea

experiențelor acumulate, proprii sau ale aliaților și tranziția de la operații strict

convenționale la acțiuni combinate de combatere a amenințărilor hibride.

CONCLUZII ŞI CONTRIBUȚII PERSONALE

Mediul de securitate internaţional actual este caracterizat de trei fenomene ce

se află în relaţie de interdependenţă: multipolaritatea, tehnologizarea şi

globalizarea. Dinamica schimbărilor survenite în evoluţia acestor fenomene va

influenţa în mod direct evoluţia războiului de tip hibrid.

Ameninţările hibride vor constitui o provocare reală pentru forţele oricărei

armate convenţionale deoarece combină avantajele date de utilizarea în luptă de

mijloace şi metode neconvenţionale cu capabilităţiile avansate oferite de

tehnologizare, forma şi modul de manifestare a acestora devenind foarte greu de

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

15 din 25

anticipat datorită utilizării tehnologiilor și a metodelor furnizate de cercetarea

științifică impulsionată de globalizare.

Tendinţele de evoluţie ale mediului de securitate internaţional pentru

următoarele decenii sunt caracterizate de instabilitate la nivel global, creşterea

ponderii şi importanţei actorilor non-statali, diversificarea ameninţărilor hibride şi

accelerarea competiţiei globale pentru accesul la resurse.

Difuzarea puterii la nivel global datorată polilor de putere reprezentați de

puteri precum China, Rusia, India, Brazilia, Indonezia şi Brazilia, va crea

instabilitate la nivel macro datorată competiţiei în atingerea intereselor proprii,

regionale şi globale.

Accesul facil al unor grupări extremiste și criminale, la arme şi tehnologii

avansate (sisteme de lovire precise, instrumente cibernetice de atac şi armele din

spectrul bioterorismului) va conduce la creşterea rolului şi importanţei actorilor

non-statali. Aceştia vor folosi instrumentele puse la dispoziţie de avansul

tehnologic pentru a aborda metode de luptă specifice războiului hibrid, pentru

atingerea scopurilor dorite. În mod special spaţiul cibernetic va fi utilizat pentru

realizarea de atacuri specifice războiului hibrid.

Diversificarea ameninţărilor hibride, venite din partea actorilor statali şi non-

statali, vor constitui principalele provocări ale mediului de securitate global,

spectrul acestora cuprinzând utilizarea actorilor proxy, a reţeleor teroriste şi a

grupărilor de crimă organizată. Dinamica acțiunilor militare convenționale și

hibride a solicitat și continuă să solicite statelor și armatelor acestora adaptarea

rapidă și crearea unor mecanisme de răspuns imediat prin care să se asigure

eliminarea riscului și a amenințărilor de orice tip și generarea de elemente de

protecție proprii.

Acţiunile hibride au avut un rol major în arhitectura conflictelor, constituind

metode prin care combatanţii au încercat să identifice şi să exploateze punctele

slabe ale oponentului pentru a-şi asigura victoria.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

16 din 25

Adoptarea şi aplicarea pe scară largă a acţiunilor de tip hibrid se justifică prin

faptul că o parte din combatanţi au atins un nivel înalt de dezvoltare militară şi

tehnologică, astfel încât a determinat adversari mai slab pregătiţi să le utilizeze în

conflict pentru a contrabalansa raportul de forţe, defavorabil lor.

Prin înţelegerea modului în care un adversar hibrid se formează și evoluează,

putem contura o perspectivă în înţelegerea modului în care acesta acţionează.

Cunoașterea caracteristicilor, particularităţiilor şi modului de manifestare a

acțiunilor hibride oferă posibilitatea statelor şi organizaţiilor internaţionale de

securitate de a pregăti și implementa strategii adaptate noilor tipuri de amenințări

pentru asigurarea unui climat de securitate la nivel regional și global și pentru

combaterea fenomenului terorist internațional.

În esență, războiul, ca oricare alt fenomen social de mare amploare, evoluează

spre dimensiuni, configuraţii şi expresii ce nu sunt şi nu pot fi pe deplin cunoscute

şi modelate. De aceea, cunoaşterea războiului, mai ales a războiului hibrid, rămâne

una dintre marile provocări ale prezentului şi viitorului.

Modelarea sistemelor de organizare și pregătire a forțelor armate la noile și tot

mai diversificatele provocări hibride constituie un deziderat major al prezentului și

impune abordări variate și complexe ale formelor și mijloacelor necesare generării

de răspunsuri și soluții. Studiul conflictelor moderne reprezintă o cerință deosebit

de importantă în înțelegerea, aprofundarea și analiza proceselor și a adversarilor de

tip hibrid.

Domeniul lecțiilor învățate reprezintă cel mai important contributor și o sursă

de informații valoroasă, referioare la întreg spectrul acțiunilor militare și non-

militare executate de trupele proprii sau aliate pe teritoriul propriu sau în operații

internaționale. Utilizarea acestui fond de cunoștințe compus, în esență, din

disfuncții, deficiențe, situații inedite, probleme și discontinuități identificate oferă

posibilitatea studierii contextului apariției factorilor determinanți și a efectelor

generate și, esențial, propunerile de remediere a acestora.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

17 din 25

În cazul lecțiilor învățate din misiunile executate în teatrele de operații

externe, procesul de identificare a fost rapid urmat și de generarea modului de

răspuns și aplicarea lui în practică, ceea ce a condus și la înregistrarea feed-back-

ului implementării lecției învățate.

Lecțiile învățate de forțele armate regulate (statale sau ale unei coaliții

internaționale) au permis o mai bună gestionare a resurselor umane și materiale,

reducerea pierderilor, obținerea de avantaje tactice și strategice, descurajarea

adversarului și impunerea unui climat de siguranță și stabilitate.

Integrarea domeniului lecțiilor învățate în pogramele de pregătire ale trupelor

și în disciplinele de studiu la nivelul instituțiilor militare de învățământ este

necesară în scopul implementării cunoștințelor și deprinderilor de combatere a

amenințărilor de tip hibrid. Analiza și studiul fenomenologiei războiului hibrid

trebuie inițiată de la nivelul pregătirii individuale, de la etapa de formare ca ofițer,

subofițer și soldat astfel încât noile generații de cadre militare și soldați să

beneficieze de un nivel de instruire care să le permită combaterea eficientă a

amenințărilor hibride.

Confruntările moderne au adus în prim plan importanța laturii ideologice, care

precede un conflict și care reprezintă motorul acțiunilor militare. Utilizarea pe

scară largă, în mod judicios și continuu a formelor de propagandă și influențare, cu

ajutorul mass-media, a transpus războiul clasic într-un război mediatic, doctrinar,

în care cel care justifică cel mai bine, în rândul forțelor proprii și al opiniei publice,

caracterul just al cauzei sale, deține cel mai important avantaj.

Creșterea ponderii laturii ideologice, propagandistice este evidentă într-un

secol al confruntării imagologice. Rapiditatea și accesul facil la mijloacele de

informare generează avantaje imense celui care domină câmpul informațional.

Generarea de știri, indiferent de gradul lor de veridicitate și plasarea lor la nivelul

cât mai multor indivizi asigură impunerea unei idei sau linii ideologice. Deși pare

un concept învechit, procesul ideologic și propagandistic reprezintă un element

cheie în asigurarea unei victorii și în susținerea moralului și nivelului de încredere

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

18 din 25

a propriilor militari și a populației civile. În acest sens, structurile PSYOPS de la

nivelul Forțelor Armate Române trebuie să-și dezvolte capacitățile de acțiune în

doemniul ideologic și doctrinar care să vizeze atât forțele proprii ( prin acțiuni de

propagandă pozitivă și elemente motivaționale), cât și forțele inamice (acțiuni de

destabilizare și subminare a moralului și încrederii). Un rol important în

desfășurarea acțiunilor propagandistice și ideologice îl au structurile CIMIC care,

prin natura misiunilor executate sunt la contact cu populația civilă. Astfel, crearea

unor microstructuri specializate în acțiuni propagandistice la nivelul

subunităților/unităților CIMIC și integrarea lor ulterioară în structuri militare mai

mari (brigadă, divizie) asigură aplicarea eficientă a măsurilor specifice de luptă

ideologică la nivelul forțelor armate și permite realizarea de schimbări ale

percepției civililor referitoare la militari, la justețea misiunilor executate și conduce

la creșterea nivelului de încredere a populației în organismul militar.

Procesul de identificare, studiere și implementare a lecțiilor învățate este

adaptat fiecărui tip de conflict în parte, ținând cont de caracteristicile zonei de

desfășurare, de populație, de gradul de dezvoltare socială, economică și militară a

adversarului, de situația geopolitică internațională, de curentul de opinie publică,

de mijloacele și forțele avute la dispoziție și, mai ales, de posibilitățile gestionării

unei etape post-conflict de lungă durată.

Majoritatea formelor de luptă de tip hibrid cresc în intensitate odată cu

terminarea operațiilor militare clasice și se dezvoltă în raport cu durata etapei

postconfict/postacționale. Acestui gen de provocare forțele regulate trebuie să îi

opună răspunsuri furnizate de lecțiile învățate și aplicate cu succes într-o gamă de

forme specifice etapelor de reconstrucție și stabilizare a zonelor ocupate.

Lupta împotriva unui inamic quasiinvizibil, împotriva ostilității unei largi

pături a populației civile, coroborată cu răspunsul la acțiuni militare hibride ale

adversarului necesită o abordare sistemică a conflictului, bazată pe analiza concretă

a situației, sintetizarea sumumului de practici și metode hibride utilizate de acesta

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

19 din 25

și generarea unui set de proceduri operaționale care să ofere posibilitatea anulării

efectelor hibride și câștigarea inițiativei.

În condițiile actuale este necesară formarea de specialiști în războiul hibrid

care să facă parte din statul major al unităților și marilor unități, de preferat la

nivelul structurii de operații. Asigurarea unor astfel de specialiști care să sprijine

partea de concepție a operațiilor militare va conduce la luarea unor decizii bazate

pe realitățile conflictualității moderne și pe tipurile de riscuri și amenințări de tip

hibrid. Instruirea și perfecționarea acestor specialiști în războiul hibrid presupune

identificarea cadrelor militare cu experiență în teatrele de operații, care să posede

capacități de analiză și sinteză a informațiilor și care pot oferi propuneri și variante

eficiente și viabile de acțiune împotriva unui agresor de tip hibrid.

Colectarea lecțiilor învățate la nivel central și fundamentarea unei discipline

de studiu prin care să fie analizate experiențele acumulate a reprezentat atât o

necesitate operațională, cât și deschiderea posibilității de utilizare a lecțiilor

învățate ca elemente de artă militară în construcția noilor arhitecturi de securitate și

în transformarea sistemului militar românesc. Faptul că lecțiile învățate reprezintă

cele mai noi informații dintr-un spațiu de conflict le conferă acestora o valoare

ridicată, dar impune studierea lor atentă, diseminarea elementelor de relevanță

operativă și tactică și definirea unor moduri de implementare ulterioare.

Implicarea tuturor factorilior decizionali în identificarea, analizarea

promovarea și implementarea lecțiilor învățate este o sarcină esențială în realizarea

capabilităților adaptative și previzionare ale structurilor militare. În actualele forme

de conflict, în care superioritatea numerică şi tehnică a forțelor implicate nu mai

garantează succesul, iar linia dintre pace și război devine aproape invizibilă,

adaptabilitatea reprezintă caracteristica esențială în câștigarea fiecărei bătălii în

parte pentru ca, în final, sub o formă sau alta, câștigător să fie cel care s-a adaptat

mai bine și mai rapid la condițiile spațiului de conflict.

Acţiunile hibride sunt, în general, caracterizate de adoptarea simultană a unor

forme multiple de luptă şi de combinarea de mijloace de luptă militare şi

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

20 din 25

nonmilitare. Din punctul nostru de vedere, pregătirea şi instruirea forţelor armate

pentru contracararea amenințărilor hibride reprezintă, pentru toate statele, o

necesitate strategică în condiţiile desfăşurării unui război de tip hibrid, care, de

regulă, transcede tiparele militare convenționale.

Elaborarea și implementarea unor strategii viabile, adaptative și dinamice ca

forme de răspuns la acțiunile hibride omniprezente în conflictele actuale, reprezintă

o sarcină primordială a statelor majore ale armatelor moderne. Depășirea

conceptuală a vechilor metode și tehnici de luptă convenționale și adaptarea

permanentă a acestora la cerințele războiului hibrid constituie un deziderat prioritar

care trebuie să permită instruirea și pregătirea forțelor armate astfel încât acestea

să fie în măsură să răspundă oportun și eficient provocărilor actuale.

În opinia noastră, analizarea aspectelor hibride din confruntările

contemporane, identificarea și catalogarea, pe cât posibil, a acestora trebuie

gestionate astfel încât să ne permită să creăm instrumente teoretice de lucru prin

intermediul cărora să emitem soluții de contracarare efectivă și eficientă a acestora

în plan acțional.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

DOCTRINE, MANUALE, TEXTE OFICIALE

1. ***, Carta albă a Apărării, Bucureşti, 2015.

2. ***, Concepţia privind lecţiile învăţate în Armata României, Bucureşti, 2005.

3. ***, Constituţia României, Bucureşti, 2003.

4. ***, Culegere de lecţii învăţate, Statul Major al Forţelor Terestre, Editura

Centrului-Tehnic Editorial al Armatei, Bucureşti, semestrul II, 2010.

5. ***, Dictionary of Current English, OXFORD, Oxford Univerity Press,

Second Edition by Cristina Ruse, 1988.

6. ***, Doctrina Armatei României, Bucureşti, 2012.

7. ***, Field Manual, FM 3-24, Contrainsurgency, Department the Army, USA,

2006.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

21 din 25

8. ***, Istoria militară a românilor, Culegere de lecţii învăţate, volumul 2,

Editura Militară, Bucureşti, 1992.

9. ***, Joint Publication 1-02, Dictionary of military and related terms,

Department of Defence, 2001.

10. ***, Legea nr. 121, privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii

în afara teritoriului naţional, Bucureşti, 2001.

11. ***, Manualul NATO, Office of Information and Press, Bruxelles, 2001.

12. ***, Metodologia privind elaborarea lecţiilor învăţate în Armata României,

Ministerul Apărării Naţionale, Statul Major General, Bucureşti, 2007.

13. ***, Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019, O

Românie puternică în Europa şi în lume, Bucureşti, 2015.

14. ***, Strategia naţională de întrebuinţare a Forţelor Armatei României în

misiuni în afara teritoriului statului român, Bucureşti, 2007.

15. ***, Tratat de ştiinţă militară, volumul 3, Editura Universității Naționale de

Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2004.

LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI

1. Bărbieru Dragoş, Stan Ioan Constantin, Securitatea cibernetică (II), Curs

universitar, Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2016.

2. Bușe Dorel, Centre și raporturi de putere în relațiile internaționale în epoca

post război rece, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”,

București, 2012.

3. Buţa Viorel, Vasile Valentin, Studiu privind metamorfozele războiului hibrid,

Universitatea Naţională de Apărare “Carol I”, Bucureşti, 2016.

4. Cândea Virgil, coord., Istoria românilor.O epocă de înnoiri în stil european

(1601-1711/1716), volumul 5, Academia Română, Secţia de Ştiinţe Istorice şi

Arheologice, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003.

5. Chiţănau Alexandru, Locul şi rolul lecţiilor învăţate în pregătirea şi formarea

continuă a militarilor, Universitatea Naţională de Apărare “Carol I”,

Bucureşti, 2010.

6. Constantiniu Florin, O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers

Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2010.

7. Cruceru Valerică, Războiul hibrid în gândirea militară americană,

Monografie, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, Bucureşti,

2015.

8. Herciu Alexandru, Evaluarea mediului operaţional hibrid din perspectiva

lecţiilor învăţate, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,

Bucureşti, 2016.

9. Herciu Alexandru, Conducerea şi întrebuinţarea forţelor întrunite în

conflictele hibride, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,

Bucureşti, 2016.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

22 din 25

10. Hlihor Constantin, Geopolitica şi geostrategia în analiza relaţilor

internaţionale contemporane, Editura Universității Naționale de Apărare

„Carol I”, Bucureşti, 2005.

11. Lupu Corvin, Boris Popescu, Prezent şi perspective ale conflictului altul

decât războiul, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2005.

12. Mituleţu Ion, Stancu Marian, Conflicte militare. Lecţii învăţate, curs - Catedra

Forţe Terestre, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”,

Bucureşti, 2010.

13. Neacşu Ion, Utilitatea lecţiilor învăţate din exerciţiile multinaţionale în

perspectiva socializării profesionale, Universitatea Naţională de Apărare

“Carol I”, Bucureşti, 2011.

14. Neagoe Visarion, Tomescu Ina Raluca, Geopolitică şi strategii de securitate,

Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2005.

15. Orzeaţă Mihail, Între război şi pace. Lumea dominată de conflictele în care

trăim, Editura Militară, Bucureşti, 2013.

16. Orzeaţă Mihail, Globalization, Crises and World Security. The World of

Crises and Permanent Confrontation, Editura Lap Lambert Academic

Publishing, Germany, 2013.

17. Orzeaţă Mihail, Războiul continuu, Editura Militară, Bucureşti, 2011.

18. Orzeaţă Mihail, The War Humanity Has always waged against itself, Armed

Forces Academy of General Milan Ratislav Stefanik Publishing House,

Liptovski Mikulas, Slovak Republik, 2012.

19. Păştinică Nicolae, Teatrul de acţiuni militare de interes naţional.Studiu

Strategic, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 1998.

20. Prisăcaru Dan, În avanpostul luptei pentru supravirţuire, Apărarea Naţională

a României şi frontul secret în vâltoarea anilor 1938-1940, Editura Militară,

Bucureşti, 2014.

21. Stanciu Cristian, Viitorul conflictualităţii - Operaţii asimetrice şi hibride,

Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2016.

LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI

1. Allard Kenneth, Somalia Operations: Lessons Learned, CCRP Publication,

New York, USA, 1999.

2. Barnett Neil, Tito, UK: Haus Publishing, London, 2006.

3. Blank Stephen., Conflict, Culture, and History: Regional Dimensions, Air

University Press: Maxwell AFB, Alabama, 1993.

4. Bowers Christopher O., Identifying Emerging Hybrid Adversaries, Strategic

Studies Institute, US Army War College, Carlisle-PA, Parameters, 2012.

5. Brown Leslie F., Colonel, US Army, Twenty-First Century Warfare Will Be

Hybrid, U.S. Army War College, Carlisle Barracks, PA, March, 2011.

6. Carl Von Clausewitz, On War, translated by Michael Howard and Peter Paret,

Princeton University Press, 1976.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

23 din 25

7. Collins J. Joseph, Understanding War in Afghanistan, National Defense

University Press, Washington D.C., 2011.

8. Cooper Martin, The Nazi War Against Soviet Partisans1941-1944, Stein Day

Pub, 1979.

9. Dingle Dennis W, Stalingrad and The Turning Point on the Soviet-German

Front, 1941-1943, Fort Leavenworth, Kansas 1989.

10. Falkov Yaacov, Partisans Sovétiques, Encyclopédye de la Seconde guerre

mondiale, eds. J.F. Muracciole and G. Piketty, Robert Laffont, Paris, 2015.

11. Freedman Lawrence, Karsh Efraim, The Gulf Conflict: Diplomacy and War in

the New World Order, 1990-1991, Princeton, 1993.

12. Grenkevich D. Leonid, The Soviet partisan movement, 1941-1944 : a critical

historiographical analysis, Frank Cass Publishers, 1999.

13. Hehn Paul, The German Struggle le Against the Yugoslav Guerrillas in World

War II: German Counter-Insurgency in Yugoslavia, 1941-1943, Columbia

University Press New York, 1979.

14. Lasconjarias Guillaume, Larsen Jeffrey A., coord., NATO’s Response to

Hybrid Treaths, NATO Defense College, Research Division, Italy, 2015.

15. Launay de Jaques, Mari Decizii ale celui de Al Doilea Război Mondial, vol. 2,

editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988.

16. Minter William, Apartheid’s Contras: An Inquiry into the Roots of War in

Angola and Mozambique, Zed Books, London, 1994.

17. Rodney P. Carlisle, Bowman S. John, Iraq War, Facts on File, 2004.

18. Scott Cameron, Assessing ISAF: A Baseline Study of NATO’s Role in

Afghanistan, British American Security Information Council, U.K., 2007.

19. Slepyan Kenneth, Why they fought: Motivation, Legitimacy and the Soviet

Partisan Movement, Transylvania University, Washington, D .C., 2006.

20. Williamson, Steven C., Colonel, From Fourth Generation Warfare to Hybrid

War, U.S. Army War College, Carlisle Barracks, PA, Martie 2009.

21. Yeisley Mark O., Bipolarity, Proxy Wars, and the Rise of China, Air

University,Strategic Studies Quarterly, Maxwell, 2011.

SURSE DE DOCUMENTARE ELECTRONICE

1. http://www.bbc.co.uk

2. http://www.csmonitor.com

3. http://www.defense.gov

4. http://www.europarl.europa.eu

5. http://www.mae.ro.

6. http://www.militarytimes.com

7. http://www.newyorker.com

8. http://www.revista.forte.ro.

9. http://www.sipri.org

10. http://www.strategicstudiesinstitute.army.mil

11. http://www.syntonicscorp.com

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

24 din 25

12. https://en.wikipedia.org

REVISTE, STUDII DE SPECIALITATE, ARTICOLE

1. Anghel, Gabriel, Particularității ale Conflictelor Viitoare. Amenințările

hibride. Război/Conflict Hibrid, Infosfera anul III, nr.1, București, 2011.

2. Beljan Robert, Afghanistan: Lessons Learned from an ISAF Perspective, in

Small Arm Journal, May 30, 2013.

3. Blanchard Christopher, Humud Carla, The “Islamic State” and U.S. Policy,

Congressional Research Service, November 18, 2015.

4. Bond Ian, Contested space Eastern Europe between Russia and the EU,

Centre for European Reform, 9 mai 2017.

5. Carney Stephen A., Allied Participation in Operation Iraqi Freedom, Center

of Military History, United States Army, Washington, D.C., 2011.

6. Chiriţă Ileana, Război clasic vs. război hibrid– o abordare comparativă,

Infosfera, anul VII nr. 3, București, 2015.

7. Ciucă Nicolae-Ionel, Participarea Forţelor Terestre la misiuni în afara

teritoriului statului român, Revista Document, nr. 2 (64), 2014.

8. Craft Douglas W., An Operational Analysis of the Persian Gulf War,

Strategic Studies Institute, U.S. Army War College, Carlisle Barracks, 1992.

9. Conley A. Heather, Mina James, Stefanov Ruslan, Vladimirov Martin, The

Kremlin Playbook: Understanding Russian Influence in Central and Eastern

Europe, CSIS Reports, Rowman & Littlefield, New York, USA, 2016.

10. Dobbins James, Jones Seth G., Runkle Benjamin, Mohandas Siddharth,

Occupying Iraq a history of the coalition provisional authority, National

Security Research Division, Rand Corporation, New York, 2009.

11. Frunzeti Teodor, Acțiuni asimetrice, neconvenționale și hibride în războiul

secolului al XX-lea, revista Impact Strategic, nr.1, editura Universității

Naționale de Apărare „Carol I”, București 2013.

12. Goodhand Jonathan, Hakimi Aziz, Counterinsurgency, Local Militias, And

Statebuilding In Afghanistan, in Peaceworks No. 90, US Institute of Peace,

Washington, 2014.

13. Hoffman Frank G., Conflict in the 21st Century: The Rise of Hybrid Wars,

Potomac Institute for Policy Studies, Arlington, Virginia, 2007.

14. Hoffman Frank G., Hybrid Warfare and Challenges, Joint Force Quarterly,

Issue 52, 1st quarter 2009. Kofman Michael, Rojansky Matthew, A Closer

look at Russia’s Hybrid War, în Kennan Cable nr. 7, Aprilie 2015.

15. Huovinen Petri, Hybrid Warfare– Just a Twist of Compound Warfare? Views

on warfare from the United States Armed Forces perspective, Department of

Military History, 2011.

16. Karber Phillip A., Russia´s Hybrid War Campaign, Implications for Ukraine

& Beyond, in Washington CSIS, Martie 2015.

17. Kofman Michael, Rojansky Matthew, A Closer look at Russia’s Hybrid War,

în Kennan Cable nr.7, Apri, 2015.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

25 din 25

18. Miklaucic Michael, NATO Countering the Hybrid Threat, National Defense

University, 2011.

19. Mumford Andrew, Proxy Warfare and the Future of Conflict, The RUSI

Journal, vol. 158, nr. 2, Londra, April, 2013.

20. Munteanu Răzvan, Război hibrid. Noua formă de conflict a începutului de

secol, Impact strategic, nr. 3 [56]/2015.

21. Orzeață Mihail, Politica statelor – confruntare, flexibilitate și standard dublu,

Gândirea Militară Românească nr. 4/2014, Editura Statului Major General,

București.

22. Orzeaţă Mihail, Sunt crizele şi conflictele violente inevitabile?, Gândirea

militară românească nr. 1/2017, Statul Major General al Armatei Române,

Bucureşti.

23. Orzeaţă Mihail, Suntem pregătiţi pentru războiul viitorului?, Gândirea

militară românească nr. 4/2016, Statul Major General al Armatei Române,

Bucureşti.

24. Scipanov Lucian Valeriu, Nistor Florin, Consideraţii privind acţiunile

militare desfăşurate în nordul Mării Negre, Buletinul Universităţii Naţionale

de Apărare „Carol I”, Bucureşti, vol. 2, nr. 2, 2015.

25. Scott Jasper și Scott Moreland, The Islamic State is a Hybrid Threat: Why

Does That Matter?, Small Wars Journal, 2 December, 2014.

26. Seth G. Jones, Counterinsurgency in Afghanistan, Rand Corporation, Santa

Monica, California, National Defense Research Institute, 2008.

27. The Battle of Fallujah: Lessons Learned on Military Operations on

Urbanized Terrain (MOUT) in the 21st Century, Department of Naval

Science, Institute for Defense Analyse, 2008.

28. Vandenbrouke Lucien S., Anatomy of a failure: The Decision to Land at the

Bay of Pigs, Political Science Quarterly, 99 (3), 1984.