De ce sunt banatenii diferiti: ,,Ei accepta mai usor un ungur, un sarb sau un neamt, decat pe un oltean sau pe un moldovean"- explicatii sociologice

Stefan Both,

Banatul este singura regiune din Romania unde romanii au ajuns sa respinga alti romani, preferand un partener etnic diferit, un neamt, un maghiar sau sarb.

Un tinut in care de-a lungul timpului au coabitat, s-au recunoscut si acceptat, au comunicat si au invatat cate ceva unele de la altele, au cooperat, iar uneori s-au solidarozat, peste 20 de etnii si grupuri entice nu are cum sa nu fie special. Romani, sarbi, germani, maghiari, evrei, tigani, slovaci, croati, bulgari, ucrainieni, polonezi, italieni, turci, tatari, cehi, greci, armeni, francezi, rusi, arabi, proportia lor diferind in functie de administratie.   Opt este numarul confesiunilor (ortodoxa, romano-catolica, greco-catolica, luteran-evanghelica, reformat-calvinista, iudaica, neo-protestanta, islamica) in care aceste comunitati s-au manifestat si se manifesta religios, iar peste 20 numarul limbilor in care ele s-au exprimat si se exprima. Incercarea regimului comunist de a omogeniza identitatea locului pe criterii etnice a produs efecte contrare celor dorite. ,,Exista intr-adevar o raportare negativa fata de reprezentantii altor regiuni. Pentru romanul din Banat, imaginea neamtului si a maghiarului ori a sarbului este mai buna decat imaginea olteanului sau a moldoveanului. Sunt aspecte atestate de studii facute pe esantioane de populatie. Romanii au ajuns sa respinga alti romani, preferand un partener etnic diferit, un neamt, un maghiar sau sarb. Acest lucru contrazice toate teoriile din psihologia sociala de tip etnocentric, care spun ca etnicitatea este nucleul tare al identitatii sociale a unui subiect. Ori, in Banat se dovedeste ca din cauza acestei experiente istorice particulare, persoanele au ales sa ii prefere pe cei diferiti ca etnie, dar cu care aveau ceva in comun, decat pe oltean sau moldovean, care au fost adusi in zona de catre o putere politica perceputa drept arbitrara,

nedreapta, inechitabila si care a perturbat echilibrul locului", a explicat psihologul Alin Gavreliuc, decanul Facultatii de Sociologie si Pshilogie a Universitatii de Vest.Aceasta atitudine se datoreaza in primul rand unei istorii foarte diferite a Banatului fata de Transilvania, spre exemplu, unde a existat o opozitie fata de populatia straina, cum ar fi cea maghiara. ,,In Banat a existat in schimb un foarte bun parteneriat interetnic, o colaborare directa si nemijlocita cu celelalte etnii. Puterea comunista, insa, a ales sa forteze dinamica demografica, iar prin valurile de migranti care au inceput sa fie aduse in Banat dupa anul 1950 a schimbat un echilibru al zonei, inclusiv din punct de vedere etnic", explica Alin Gavreliuc.

Alin gavreliuc, decanul Facultatii de Sociologie si Pshilogie a Universitatii de Vest Banatenii zic despre ei ca-s gospodari, ambitiosi, strangatori si tolerantiBanateanul zice despre sine ca-i gospodar, ambitios si strangator, cu camarile pline, ca nu s-a multumit cu putin, ca a invatat multe de la nemti si de la unguri si ca a fost mai instarit ca altii. Este bine stiu ca in Banat s-a trait bine si in timpul lui Ceausescu. Ca atare, banateanul e falos, iar cea mai cunoscuta sintagma prin care exprima asta este: "Banatu-i fruncea!".Banatenii au si justificari. In sute de ani in Banat au avut loc sure de premiere pentru Imperiul Austr-Ungar, pentru Romania, dar si unele europene. Banateanul e un tip cu un simt al proprietatii foarte dezvoltat. Are un complex de frustrare fata de alte zone, fiind dispus tot timpul la fronda. Ca atare, timisenii sunt nemultumit ca majoritatea contributiilor stranse din economia avansata a judetului se duc la statul centralizat. De primit, primesc inapoi doar o mica cota. Niciodata nu a fost o zona in care Guvernul sa investeasca, iar avansul luat se datoreaza exclusiv atragerii marilor investitori.

Atunci cand ii spui ca prea se da mare si tare, banateanul iti aduce, insa, argumente care sa probeze ca, de fapt, mandria lui e intemeiata.  "Daca e sa construiesti un asa-zis portret al banateanului la nivel de valori, atitudini, comportamente sociale, nu poti sa nu spui ca aici identifici un spirit antreprenorial mai angajat, un spirit civic mai pronuntat, adica oamenii inghit mai greu nedreptatea, inechitatea, nu se lasa mintiti atat de mult, un nivel de informare publica mai ridicat, adica oamenii citesc mai mult ziarele, sunt mai informati asupra tot ce inseamna administratie public", mai spus psihologul Alin Gavriliuc. "Banateanul e un domn, banateanul insusi are sentimentul ca apartine unui alt teritoriu, unui teritoriu ales, ca numai acolo s-au iubit si s-au inteles minoritatile conlocuitoare, ca au contribuit cu totii la o cultura mult superioara a tot ceea ce se intampla in Romania de azi. Banatenii au reusit sa impuna acest stereotip pozitiv, aceasta autoperceptie", a spus Ioana Popescu, etnolog.  "Nu suntem zgarciti, e o perceptie gresita"Reprezentantii celorlalte regiuni spun despre banateni ca sunt zgarciti.  "Aceasta se trage din vremea dominatiei habsburgice cand se impuneau diverse dari si cand banateanul era cu taxele la zi. Romanii din Banat s-au confruntat de-a lungul istoriei cu multe neplaceri, motiv pentru care la inceput sunt rezervati in relatia cu un necunoscut si asteapta sa-i vada acestuia caracterul pentru a decide, ulterior, daca ii acorda atentie, daca accepta sa vorbeasca cu el si abia apoi daca pot avea incredere. Un banatean accepta mult mai usor in preajma sa un ungur, sarb sau neamt, decat un mitic, oltean sau moldovean", a spus si istoricul Ioan Hategan.  O opinie interesanta are si primarul Carasebesului, Marcel Vela. "Nu suntem zgarciti, e o perceptie gresita. Cred ca vine de la oltenii care s-au stabilit in Banat pana in 1989, pentru ca Banatul a fost Germania Romaniei. Oltenii care au emigrat aici nu au putut sa ajunga din urma banatenii decat economisind foarte multe, de aici perceptia ca e zgarcenie in Banat. Ne-au stricat ei un pic imaginea. Noi am fost aici la rascruce de vanturi", a spus Marcel Vela. 

 

Moldovenii si oltenii nu sunt vazuti cu ochi buniIn Banat e bine vazut ardeleanul, considerat var bun al banateanului. La polul opus, sunt moldovenii, oltenii si "miticii". Moldovenii au venit in ultima parte a regimului Ceausescu si au dobandit o faima proasta printre banateni."Prin anii '70, in Calea Lipovei erau cateva camine de nefamilisti, cu muncitori constructori care se calificau la locurile de munca si venisera cu nevestele lor, foarte multe dintre ele lucrau ca soferite pe troleibuz si nu aveau o reputatie buna, pentru ca beau foarte mult, cot la cot cu barbatii", a povestit Liviu Teghiu, profesor universitar la Facultatea de Litere din Timisoara. Banatenii au numit acceleratul Iasi - Timisoara "trenul foamei", pentru ca transporta spre ,,Banatul fagaduintei" mii de persoane sarace din Moldova. Se numeste asa din anii '40 cand, mii de oameni isi paraseau satele din Moldova pentru zone mai bogate din centrul si vestul tarii. In acea perioada trenul era asa de aglomerat incat oamenii calatoreau inclusiv pe vagoane. Atunci cand aparea vreun fir pe deasupra, cel din fata striga: ,,sarmaaa", iar ceilalti se puneau pe burta. Expresia a ramas celebra si este folosita ironic si in zilele noastre.De notorietate este si faptul ca multi dintre cei veniti din Moldova s-au mutat in frumoasele case lasate libere de catre svabii emigrati in Germania. Sunt celebre povestile cu cei care au scos parchetul si podelele pentru a le folosi ca lemne de foc.  In Timisoara s-a vorbit de "viniturile" care s-au mutat cu purceii si oratanii in apartamente de bloc.In plus, banatenii identifica partea de nord-est a Romaniei ca fiind zona in care se genereaza cele mai multe conflicte. Specialistii explica perceptia banatenilor, din acest punct de vedere, prin faptul ca Moldova este capul cronicilor negre, in majoritatea jurnalelor de stiri. "Exista o imagine cat se poate de nefavorabila a acestei zone, dar nu trebuie sa uitam un lucru: saracia genereaza violenta, si nu doar fizica. E o zona defavorizata, saraca. Noi punem in balanta imaginea din textele lui Sadoveanu, cu orase prafuite, imbatranite, cu realitatea. Sunt extrem de compatibile cele doua

imagini", a mai spus Liviu Teghiu, pentru Adevarul."Meciuri" cu oltenii Pana in 1989, olteanul a reprezentat tinta favorita a banateanului. "In Banat, sunt multe bancuri cu olteni. Ei au venit masiv in Banat, in cursul istoriei, din anul 1200", explica profesorul Ion Boldureanu.   Bastinasii nu-i privesc nici acum cu ochi buni pe "sudisti". Sunt luati in colimator cei cu masini cu numerele de inmatriculare din judete Mehedinti, Gorj sau Olt, care circula prin Timisoara, atunci cand nu respecta regulile de circulatie, ori cele de parcare. Devin tinte ale ironiilor pe diferite forumuri ale siteurilor de stiri locale.  Nemultumirile cresc atunci cand presa locala relateaza despre diferite acte antisociale comise unor locuitori veniti din zona de sud a Romaniei. Statisticile oficiale arata ca in Timis majoritatea infractiunilor cu violenta savarsite apartin unor persoane originare din afara judetului, preponderent din Moldova si Oltenia. ,,Problema tine de numarul si de perioada de timp in care vine lume din alta parte a tarii, dar mai ales de capacitatea lor de a se adapta la niste norme de civilizatie care sunt impamantenite aici si de a rezona cu cultura locului. Daca ei nu reusesc sa se adapteze la normele astea, atunci apar reactii potrivnice, altfel nu. Ca principiu, nu cred ca are nimeni nimic cu cei veniti din alte zone. Nu cred ca va exista vreodata pasaport de Banat, decat asa ca o idee, ca un concept. La modul propriu nu cred si nici nu e cazul. La fel cum nu cred ca se va ajunge la situattii mai grave legate de aceste probleme", a spus Bogdan Herzog, presedintele Ligii Banatene.

Mesaj scris pe un zid din Timisoara FOTO Opinia Timisoarei Banatenii sunt numultumiti ca in regimul comunist, au fost adusi multi olteni pe posturi cheie in fabrici. De aici si zicala ca ,,tot olteanul vrea sa fie sef".Potrivit decanului Facultatii de Sociologie si Psihologie a Universitatii de Vest din Timisoara, oltenii sunt categoria cea mai desconsiderata in Banat. ,,In valurile de migranti au existat, pe langa cei doar transmutati aici, numeroase persoane puse pur si simplu in functii de decizie, fara sa aiba acelasi set de valori sau atitudini specifice locului, acelasi angajament comunitar, aceeasi deschidere antreprenoriala si interetnica. Astfel au aparut, inevitabil,

tensiunile si problemele. Nu intamplator, cea mai puternic respinsa identitate regionala in Banat este a oltenilor. Si moldovenii, care sunt mai indepartati de regiunea vestica, au parte de o respingere, dar mai potolita, pentru ca din punct de vedere institutional, mai ales in anii 60, au fost adusi in pozitii de decizie mai mult oameni din sudul tarii. S-a creat atunci aceasta perceptie publica foarte negativa la adresa unei intregi categorii. Cea mai cunoscuta manifestare a tensiunii acumulate sunt, probabil, bancurile deloc favorabile despre olteni", a precizat Alin Gavreliuc, citat de Opinia Timisoarei.Nu le plac nici "miticii"Istoricul Ioan Hategan explica: "Un mitic impresioneaza neplacut un banatean prin debitul verbal, prin tonul cu care vorbeste, ridicat, artagos, prin spiritul de galceava, aprinderea rapida, lucruri care-l fac pe banatean sa se uite ciudat"."Cand spune <mitici> , banateanul se refera, in primul rand, la ceea ce inseamna centru, centrul simbolic care e asociat Bucurestiului, dar care contamineaza intregul Regat, lumea de dincolo de Carpati, care tine de turcisme, fanariotisme. Subiectul e unul foarte serios si pleaca de la o realitate. Si anume ca, intr-adevar, Bucurestiul, simbolic centrul, se raporteaza inechitabil la provincie", a mai comentat Alin Gavreliuc. Banatenii si-au manifestat sentimenmtele ostile fata de Bucuresti la meciurile de fotbal ale echipei Poli Timisoara. Meciurile cu Dinamo si Steaua deveneau veritabile "razboaie"."Zece, zece, zece va vom da/Dracu, dracu, dracu sa va ia/Gunoaie de mitici, gunoaie de mitici/Sa nu va mai prindem pe-aici" sau "Ale, ola! Granita la Orsova!" au fost scandari celebre pe arena "Dan Paltinisanu". "Bunul simt banatean trebuie conservat"Banateanul accepta diversitatea, este adeptul sinceritatii, profesionalismului, modestiei, curajului si are bun simt. Este cumpatat si isi indeplineste obligatiile. ,,Inainte de 1989 era mai interesant si mai civilizat orasul. Lumea era mai primitoare, mai deschisa, mai comunicativa. Nu am nimic cu moldovenii, cu oltenii sau italienii, dar se simte ca spiritul banatean nu mai e ce a fost candva. Cei care vin isi aduc naravurile, in loc sa se plieze pe ce inseamna spiritul timisorean. Unii de aici au o problema cu bucurestenii. Dar va spun ca daca bucurestenii sunt mitici, timisorenii sunt costici", a declarat actorul Florin Calinescu. ,,Nu mai sunt banatenii aia de altadata. Pe vremuri vorbeam pe strada germana, sarbeste si ungureste, acum mi se raspunde moldoveneste sau olteneste. Au plecat olteni la coasa si s-au oprit aici in Banat. Ne-au napadit. Problema este ce vom face noi banatenii. Bunul simt banatean trebuie conservat. Am avut si am si acuma prieteni unguri si nemti. Eu am venit aici in 1974 la Timisoara. Am mai prins acele vremuri frumoase, am fost martor. Era un oras civilizat. Dupa aceea, a venit puhoiul de moldoveni si de olteni... Asta inseamna sa plece lumea buna si sa vina lumea rea. Energiile pozitive au fost inlocuite cu energii negative. Era mai curata si mai civilizata. Se ofereau locurile in tramvai batranilor, femeilor, nu se scuipa pe strada, nu se mancau seminte, nu se injura", a declarat caricaturistul Stefan Popa Popa's.

 "Eu merg foarte mult prin tara si va spun ca mi-e greu sa mai discut cu cineva care este de dincolo de Muntii Carpati. Nu sunt secesionist. Dar ei nu au nimic in cap, sunt oameni primitivi", a adaugat Popa's.  Politica si anticomunismul  Timisoara a fost mereu un oras anti-comunist si un oras de dreapta. Nu degeaba aici a inceput Revolutia din decembrie 1989. La fel a ramas si dupa 1990.   ,,Este evident ca Banatul a votat cu dreapta si asta nu doar din cauza faptului ca exista o afinitate catre valorile de dreapta, ci pentru ca Banatul s-au pozitionat, inca din 1990, impotriva partidului lui Ion Iliescu. Oricum s-a schimbat, PSD-ul este privit ca un partid nereformat. Timisorenii nu au iesit in strada niciodata degeaba, ci cand au simtit ca valorile in care cred le sunt atacate", spune Florian Mihalcea, presedintele Societatii Timisoara.  Sociologul Alin Gavreliuc sustine ca sunt cateva lucruri esentiale care fac ca Banatul sa fie diferite de restul tarii, inclusiv in privinta apararii drepturilor in strada.  ,,Atitudinea civica dezvoltata, modelele occidentale fac ca Banatul sa fie diferit de restul tarii. Indicatorii pe care ii avem in Banat, in general, dar in Timis, in special, ne arata un contractualism, adica respectarea cuvantului dat. Aici, exista un angajament civic si comunitar, prin numarul mare de ONG-uri si calitatea lor, cu implicarea populatie in decizia publica la nivel de Consiliu Local. Exista consultari ale organizatiilor civice, sunt consilii consultative de cartiere. Asa ceva este de neinchipuit la Botosani, Vaslui sau Baielesti. Exista exigenta civica, o monitorizare foarte atenta a alesilor", a mai declarat Alin Gavreliuc.

 Proclamatia de la Timisoara In 1990, timisorenii care considerau ca Revolutia nu si-a atins scopul au alcatuit Proclamatia de la Timisoara, un document care cuprinde 13 puncte, care au fost citite din balconul Operei, pe 12 martie 1990, la o zi dupa ce in piata Victoriei au reinceput mitingurile. Cele mai cunoscute cerinte erau la punctul 8 si 11. Prima cerea ca nici un fost membru al nomenclaturii Partidului Comunist Roman sau al Securitatii sa nu aiba dreptul de a lucra in functii publice pe o perioada de 10 ani sau trei legislaturi consecutive, punand accent mai ales pe functia de presedinte. Aceasta interdictie se numeste lustratie.

 Al doilea se referea la descentralizare. Acesta din urma l-a facut pe Ion Iliescu sa spuna ca se doreste ruperea Banatului de Romania.  ,,Acuzele de separatism lansate la adresa banatenilor sau a ardelenilor dinspre vechiul regat nu sunt noi, daca ne uitam inapoi in istorie vom vedea ca ele au fost arma folosita impotriva oricarei forme de nemultumire referitoare la modul in care sistemul centralist administreaza Romania. Arborarea unor simboluri locale nu reprezinta niciun atac la integritatea unui stat nicaieri in lumea civilizata, ba dimpotriva. In tari ca Anglia sau Germania orice forma de comunitate are un blazon, o stema, un steag pe care il arboreaza cu mandrie, fara ca cineva sa-i acuze ca vor sa destrame tara", a declarat Cristian Colojoara, membru in organizatia Liga Banateana.

Cititi si: De ce este Banatul fruncea: mostenirea austro-ungara. ,,Desi aflat la margine de imperiu, era un Pamant al Fagaduintei, o mica America, ba chiar un Eldorado" Topul bancurilor cu banatenii care fac misto de vecinii olteni: ,,Ce isi doresc copiii olteni sa ajunga atunci cand vor creste marii Raspunsul: Timisoreni!"  Uniti, salvamn Ardealul si Banatul lupta singure pentru democratia din Romania. Inertie in restul tarii Timisoara, niciodata "rosie" la vot dupa Revolutia din '89: "Curentul anti-comunist a fost mereu extrem de puternic" De ce se spune ,,Tat Banatu-i fruncea"b Cum se conjuga banateneste verbul a fi: ,,Io mi-s / tu iesci/ iel ii / noi ni-s / voi vi-s/ iei is" Proclamatia de la Timisoara si teama de secesiune: "Masinile cu numar de Timis erau atacate cu pietre"Primarii vizionari ai Timisoarei. Oamenii care au pus orasul pe harta Europei Occidentale  Brandurile Timisoarei: mostenirea multiculturala, premierele si inovatiile tehnologice, revolutia si parcurile FOTO VIDEO Minunata Timisoara - Toate secretele cladirilor-monument si povestile uluitoare ale unei cetati imperiale