TRCI

lnvatam tot ti

J01il{ fl0tT

Traducere din englezi de Cri$ina Ciliri$anu

mpul

tltT0f,t:

Siklu Dragomir

Vasile Dem. lamfirescu

!lltcT0[ t0tT0RtAt:

l\4agdalena Mirculescu

flt0tcT0R:

Manuela Sofia Nicohe

Bt$l6ll: Faber Studh

Foto coperll: Guliver/Getty lmages/ @ Sollina lmages

ilRrcl0[ rffi[lJcTtE;

Cristian Claudiu Coban

OTP:

Vlad Condur

COTICTUflI:

Crlstlna Nlie

lrina l\4u$6toiu

0sscrierua glP a Biili0issii llalionah a Ronteilsi

ll0rT,lffinlnuilitn l0l linlrul/ J0hn llolt; trad, din englezi

de Cristina Cdlird$anu. - Bucuregi: EdituraTrei,2018

tsBN 978-606-40-0548-9

L CaETA$nu, Cristina (tmd,)

15S I

Itlul oilglnal: IEARNING ALL THI IIME

Autor: John Holt

Copyright @ 1989 by H0lt Associates

This edition publishsd by anangement with Da Capo Press, an irnprjnt 0f Perseus Books, LLC,

a subsidiary ol Hachette Book 0rorp, Inc,, lJew York, lJew York, USA,

All rights rcserued,

C0PYRI0HT @ Ediiura Trei, 2018

pel|tru prezenta edilie

0.f,16,0fir$EUL 1, C.F,0490, SUCIJRE$TI I

Ttl.r +4 021 300 60 90; FAX: +4A372252A20Fnail: C0MENZI@EDITURAIREI,R0

w[,sdil[ralrsi.ro

Cup rins

John Holt de George Dennison

Cuvdnt tnainte al editorului

Capitolul unu. Scris-cititulCitind cuincredere

Tleizeci ile ore

Descoperind literele

Explordnd cuvintele

P re g dtindu-n e p entr u cititInyentdndroata

Cuvinte tn context

Sunete sensibile

Cum sd nuinvdpdm sd citimCum sd nutnvdldm sd scriern: cu Big Bird

Ortografia

Scrisul ile mdnd '

C et d! e an tn lum e a c dr lil or

Capitolul doi. Acasi cu numereleNumdratul

Ailunarea gi scdilerea

Q nutndrdtsore manuald

Abstractizdrile

Inmulpirea

g

11

15

1t

19

1t)

24q7LI

30

36

3B

46

NI

56

EO

63

67

E9

7"E

ilB0

BI

im inv6fim tot timpul

J0ilil lt0tT

Acele tabele utoareInmullindnumere mariFracliiDespre,infinit"Matematicd de contrabandd

Finanlele familieiRez olv area problemelor

C dldritul, v dn dt o ar e a Ei aritm e tic a

Capitolul trei. Copiii mici, cercetitori gtiinlificiPuzzle-uri

A crea cunoagtere

A construitnfelegerea

Fdcdnd propriile noastre legdturi

Lecfii pe teren

A dota lumea cu semnificalie

Capitolul patru. Iubind muzicaIncd o gansd

Incepdnd d.evreme

Despre exerciliuSuzuki

Au blocat toate ieEirile

Sentimentele tn muzicd

Capitolul cinci. Ce pot face perinfiiVocile adulyilorO educa{ie nesokcitatd

Putereo exemplului

Predarea, o Stiin! d naturaldA cui mdnd ilreaptd?Corectareo gregelilor

FaniilaudelorAjutorulnedorttConcluzii

B5

93

95

99

102

107

111

111

123148lL!

126

128'131

133

134

139

141

142

144

147'157

159

161

163

164

167

170

173

176

179

180

184

Capitolul gase. Natura invifiriiTreimetafore capcand

Atnvdla inseamnd a da sens lucrurilorA trdi tnvdldndFiecare ord. de peste zi

lBg

191

196

201

204

:*,lir€,:

CIIIND CU INCREDERE

Am vizitat odati o familie din care, pe cea mai mici din-tre copii, care avea pe atunci 5 ani, nu o mai vizusem de

cAliva ani. Dupi ce m-a misurat un timp de la distanfi gi

a decis ci sunt OK, ne-am imprietenit gi curAnd m:a intr€;bat daci a$ putea ,si o ajut si citeasci". Firi a gti exact ce

voia de la mine, i-am rispuns ci ag putea. $i-a adus car-tea, Hop on Pop a lui Dr. Seuss, m-a condus pe canapea, gi

cAnd m-am a$ezat s-a cilirat gi ea, s-a aEezat confortabilaproape de mine gi a inceput si citeasci cu voce tare. Se

pare ci primul lucru care era necesarpentru ea lnainte de

a lncepe treaba noastri, era acela de a se simfi confortabilaproape de mine.

InThelives of Children (Viepite copiilor), George Denni-gon face aceeagi observagie cAnd descrie munca lui cu Jose,

ln v6rsti de L2 ani, biiatul dur de cartier. El putea lucra cuJose doar atunci cAnd erau singuri intr-o cameri inchisi.Dennison descrie astfel aceste intAlniri:

'

Baza acliunilor noastre era lnsigi relatia noastri; Jose a cipi-tat incredere in mine foarte repede gi asta rni-a permis si fac

ceva care, ple eit de simplu p-are , este eselrfial: sd creez un con-

tact fizic care consti,tuia baza cea mai profundi gi mai auterd.6

vry,inv5{dm tot timpul

JOllI'I llOLT

a relaliei noastre. lmi puteam pune mAna pe dupi umerii lui

sau ii puteam line braful, sau puteam sta atat de aproape de el

incit corpurile noastre se atingeau... Importanla unui astfel

de contact pentru un copil care intAmpini probleme de cititnu poate fi minimalizati.

Trebuie si adaug aici ci increderea trebuia s6aparitna-intea atingerii. Se atingi sau se lii in brafe un copil care nus-a decis inci daci are sau nu incredere in tine nu va face

altceva decAt si il nelinigteasci gi mai tare.ln orice caz, chiar dacd eqti un copil de 5 ani ,,talen-

tat" sau unul de 72 ani incapabil si scrie gi si citeasci' a

incerca si citegti ceva nou este o aventuri periculoasi.Ai putea si faci gregeli sau chiar si eguezi, si te simfidezamigit sau ruginat, furios sau dezgustat. Pentru aporni in aceasti aventure, cei mai mulli dintre oameniau nevoie de tot confortul, reasigurarea gi siguranla pe

care o pot primi. Sala de clasi tradilionali, in care allicopii sunt gata'sa te arate cu degetul sau si rddi la primagregeali, cu invifitoarea care mult prea des (cu voie sau

firi voie) ii ajuti sau ii impinge si faci aceste lucruri,este locul cel mai nepotrivit in care un copil gi-ar putea

incepe aceasti aventuri.La Ny Lille Skole (Noua gcoali mici), lAngi Copenhaga,

a$a cum am descris in Instead of Education (In loc de Edu'cafie), nu existi un program formal de citire - nu existiclase, grupuri de lecturi, instrucliuni, teste, nimic. Copiii(gi adullii) citesc doar atunci cdnd vor, cu cine vor gi atAt

cAt doresc. Dar toli copiii gtiu - nu pentru ci este in modspecial anunfat, ci este doar unul dintre multe alte lucruripe care le afli fiind la gcoali - ci oricdnd doresc pot merge

la Rasmus Hansen, un invifitor inalt, cu vocea profundiqi ribditoare (cel care a fost multi ani directorul gcolii)si ii spuni: ,,Ai vrea sd citim impreuni ?", gi el va ris-punde: ,,Da". Copilul igi va alege ceva de citit, va mergecu Rasmus intr-un colligor, nu intr-o cameri inchisi, ciintr-un loc confortabil gi retras, se va ageza alituri de el giva incepe si citeasci cu voce tare. Rasmus nu face aproapenimic. Din cAnd in cAnd spune cu blAndege , ,,Ja, ja", ceeace inseamni,,Este foarte bine, continui". Daci nu existisemne care ar putea indica panica copilului, el niciodatinu semnaleazi sau nu corecteazi o gregeali. Daci esteintrebat ce inseamni un cuvAnt, pur gi simplu rispundece este. Dupi o vreme, cam douizeci de minute, copilulse opregte, inchide cartea, se ridici gi pleaci in alti partesi faci altceva.

Unii ar putea spune ci acest mod de lucru ar putea cugreu si fie numit invif are. $i totugi, Rasmus a fost pregititpentru a preda citirea. Mi-a spus ci i-a luat rnulti ani pAnicAnd s-a oprit, incetul cu incetul, din a face toate lucrurilepe care a fost pregitit si le faci, pentru ca in final si des-copere ci acest micuf aport de asistenfi gi suport moraleste tot ceea ce au nevoie de la el, orice altceva in plus nefi-indu-le de niciun ajutor.

IREIZECI DE ORE

L-am intrebat pe Rasmus de cit de mult astfel de ,,aju-tor" au nevoie copiii de la el pAni cAnd se simt pregi-tifi si citeasci singuri. Mi-a spus ci din inregistririle

@iml lnvAIAm tot timpul

Jofllt lt0tT

acestor sesiuni de lecturi a aflat ci cea mai mare duratipe care un copil a petrecut-o citind impreuni cu el a fostin jur de treizeci de ore, impdrfite in mod obignuit insesiuni de douizeci de minute pdni la o jumitate de oriqi intinse pe citeva luni. Dar, a mai adiugat gi faptul cinumerogi copii petrec mult mai pufin timp decAt atAt cu

el, iar allii nu citesc absolut deloc cu el. Trebuie si maispun gi faptul ci aproape toli copiii de la Ny Lille Skolemerg la gimnazii gi licee mult mai solicitante gi dificiledecAt cele mai multe dintre gcolile secundare din S.U.A.

Indiferent cum gi cdnd au invifat, copiii se dovedesc a fifoarte buni cititori.

Treizeci de ore. Am mai intAlnit aceasti cifri inainte.Cu ceva ani in urmi, am lucrat pentru cdteva siptimAniin calitate de consultant pentru un program de lecturiadresat adullilor neanalfabetizali din Cleveland, Ohio.Cei mai mulli dintre ei aveau intre treizeci gi cincizecide ani; majoritatea erau siraci; cam jumitate erau albi,jumitate negri; mulli se mutaseri in Cleveland veninddin Appalachia sau Sudul indepirtat. Erau trei sesiuni,fiecare durAnd cAte trei siptimAni. in fiecare sesiune,

elevii veneau la clasi cAte doui ore pe seari, cinci zilepe siptimAni; adici treizeci de ore. Pentru a-i invifa,profesorii foloseau Words in Color (Cuvinte colorate), o

metodi foarte ingenioasi (chiar prea ingenioasi consi-der eu acum) a lui Caleb Gattegno. Utilizati cu pricepere,poate fi foarte productivi. Dar cere foarte mult de la pro-fesori. in aceste condilii, rezultatele pot fi foarte slabe.

CAliva dintre profesorii voluntari in program mai folo-siseri inainte Words in Color; ei ingigi fuseseri pregitiliprintr-un curs intensiv inainte de a lncepe si ii invele pe

analfabefi. I-am observat cu atenfie pe profesori intr-unadintre cele trei sesiuni. Cei mai mulli foloseau destul de

bine metoda, unul sau doi chiar foarte bine, cAliva foarteprost. Elevii qi clasele variau foarte mult. Unele clase eraumult mai suportive, unii dintre elevi erau mai indriznetiqi mai activi decat alfii. Nu gtiu daci au existat studii de

monitorizare ulterioari a acestui program sau ce au ficutacegti elevi cu abilitifile proaspit invifate. Impresia meadestul de puternici a fost cd, la sfArgitul celor trei sip-timAni, cei mai mulli dintre elevii din clasele pe carele-am observat eu invdfaseri suficient despre citit in celetreizeci de ore incAt si poati continua si exploreze gi siciteascd gi si devini de unii singuri atAt de competentipe cdttsi doreau sdfie.

CAliva ani mai tirziu am auzit pentru prima dati dePaulo Freire, un educator gi reformator brazilian, care,pdni cind a fost exilat din lari de citre armati, i-a invi-fat scris-cititul pe liranii neanalfabetizali din cele maisirace sate. Unii ar putea spune ci metoda sa era o versi-une pentru adulli, radicalizati politic, a metodei SylvieiAshton-Warner descrisi in cirfile ei Spinster gi Teacher.

Adici, incepea prin a discuta cu liranii despre condiliileIor de viati gi problemele apdrute (aceasta este partea carenu a fost pe placul armatei) gi apoi le arita cum si scriegi si citeascd cuvintele care apireau cel mai des in discu-

lia lor. $i el a aflat ci dura aproximativ treizeci de ore de

invifare pAni cAnd acegti lirani nefericili gi siraci, careanterior fuseseri foarte demoralizafi, puteau incepe siexploreze cititul pe cont propriu.

Treizeci de ore. O siptimAni de gcoali. Aceasta esteadevirata dimensiune a acestei sarcini.

@iml lnvdfim tot timpul

J0fit{ lt0t-T

DESCOPERIND LITERELE

inci o dati un copil mi-a reamintit cit de variate, de inge-

nioase qi de neagteptate sunt modalitifile copiilor de aexplora lumea din jurul lor gi in mod special universul lite-relor gi cifrelor. in cazul acesta, profesorul meu, in vArstide 5 ani, Chris, era un biiefel energic Ai vesel care venea

in fiecare zi cu mama lui, Mary, la biroul meu, unde acumse simte ca acasi.

Tatil lui era goferul unui camion uriag de remorcare,genul acela de camion care este folosit pentru a remorcaalte camioane, aga ci. nu era deloc surprinzhtor ci juci-riile favorite ale lui Chris erau maginufe gi camioane,unele dintre ele chiar magini cu remorci. Avea un fel de

pisti pentru ca aceste camioane si poati rula, o colec-

fie de piese drepte sau curbate pe care le unea pentru a

construi o autostradi completi, cu pasaje gi intersecliietc. Unul dintrbjocurile sale preferate, ciruia i se putea

dedica ore intregi, era si plimbe maginulele gi camioa-nele pe autostradi in feluri foarte complicate, in acelagitimp inventdnd gi o poveste pentru ele, adiugAnd dincdnd in cAnd gi cAte o magini de polilie, care patrula. De

cdteva ori in ultimele luni, a observat ci mai multe piese

din autostrada lui, singure sau impreuni cu alte piese,pireau a avea forma unei litere gi citeodati imi spunea el,altidati mi intreba pe mine ce literi este. Dar nu a ficutasta foarte des; el era interesat mai mult de camioane gi

de autostradi ca atare.Astizi, in timp ce stitea intins pe jos gi se juca cu cami-

oanele, mi-a aritat cAnd treceam pe acolo, una dintre

piesele drumului siu care semina cu litera J, alta cu litera'I'gi alta (cu pufini imaginatie) cu litera I. Avea mai multepiese J gi a inceput si iqi pund laolalti citeva dintre ,,lite-rcle" sale gi si mi intrebe ce cuvinte inseamni:. Le-am pro-nunfat cAt de bine am putut, cu ugurinli cdnd era o vocaliin cuv6.nt, cu dificultate cdnd nu era, caz in care scoteamun soi de zgomot sisiit gi scuipat.

Pufin mai tArziu, mergind pe lAngi el, i-am aritat ci obucati mare din drumul siu constituia o literi U uriagi,qi inci o dati el a inceput si faci ,,cuvinte" gi si mi intrebece sunt. Dupi un numir de cuvinte imaginare gi/sau denepronuntat, l-am aliturat pe J lAngi U gi apoi celdlalt T,si am spus ci acestea formeazd,un cuvAnt care existi, jut.M-a ascultat, dar fi-ri a arita mare interes. Mai tdrziu agisit o piesi care arita ca litera S, gi dupi ce a pronuntatmai multe non-cuvinte,vizdndliterele J, T, I qi S aproapede litera U, am alcituit cuvAntuljffsu dela jujitsu, pe care elil Etia. Din nou, a observat ce am ficut, dar nu m-a intrebatdespre alte cuvinte reale, gi nici eu nu am insistat.

A continuat aga inci o scurti perioadi, dupi care s-a

oprit gi s-a intors citre unul dintre sutele sau mai multede proiecte pe care le inventase ca si treaci timpul intr-unmod pldcut. Nu mult dupi, mama sa qi Steve, care lucreazide asemenea in birou, au inceput si asambleze pachetemari de cirfi care urmau si fie incircate intr-un camionmare ce le ducea la pogti gi Chris s-a gribit si ajute. Ori decdte ori apirea o treabi ce implica mutarea unor obiectemari, el dorea si fie implicat. Ca multi copii mici, adora sise lupte cu pachete qi obiecte care cu greu puteau fi ridicate$i tinute; il ficea si se simti mai puternic, mai capabil, maiutil gi mai apropiat de lumea oamenilor mari.

iru invltlm tot timpul

Jollil lt0[r

Din cAnd in cAnd, in izbucniri brugte, Chris se intor-cea la jocurile lui cu litere. Ce a invifat el din acest joc,

dincolo de numele Ei formele literelor pe care acum le gtie

? Printre alte lucruri, ci literele sunt ficute din forme, cinu toate formele sunt litere, ci literele puse laolalti potforma cuvinte, dar nu toate combinafiile de litere formeazicuvinte care suni bine sau inseamni ceva. Ci formele gi

obiectele menite si fie vizute sau folosite intr-un fel pot fivizute gi folosite in multe alte feluri gi ci a face lucrul acesta

poate fi adesea interesant gi atrigitor. Tot ceea ce a aflatdespre forme gi numere a descoperit el insugi din proprialui experienfi, din propriile sale interese. Dar toate aces-

tea chiar le gtie gi nu le va uita niciodati. La fel ca miinilegi picioarele sale, acum acestea sunt o parte din el. Nu a

invifat pentru a-mi face mie pe plac, degi din cAnd in cAnd

poate ci-l incAnti si-mi arate ci le gtie. Cu multi curio-zitate ribditoare, am a$teptat mereu urmitoarea ocazie

in care alegea si-mi arate ceva nou pe care l-a invilat dinacest birou aglomerat, pe care se simte liber si il exploreze.

EXPLORAND CUVINTELE

Let's read (Sd citim) este o cirticici a lui Leonard Bloom-

field gi Clarence Barnhart, care ar putea si ii ajute pe mullicopii si invele singuri siL citeasci. Aceasta nu a fost ideea

inifiali a autorilor - ei intenfionau ca pirinfii si utilizezecartea pentru a-gi invifa copiii si citeasci. Cred ci acest

lucru nu este nici necesar gi nici folositor, ba chiar poate

diuna. A invila si citegti este ugor gi cei mai mulli dintre

copii o vor face mai repede, mai bine gi cu mai multi pli-cere, de unii singuri, firi a fi invilati sau verificafi, pri-mind ajutor doar atunci cAnd ei il cer.

Aceasti carte, ca Ei altele asemenea ei, poate fi totugi de

lolos copiilor. Dupi circa gaizeci de pagini de instructiuniciudate gi nefolositoare urmeazi gi partea buni gi utili a

acestei cirgi. in partea de sus a paginii sunt cuvinte mono-silabice in limba englezi care se termini in-an: can, Dan,

.lan, man, Nan, pan, Tan, tan, an, ban, van. Apoi urmeazicAteva propozilii scurte care folosesc aceste cuvinte. Apoiurmeazi cuvintele cu -at: bat, cat, fat, hat, mat, Nat, pat,rat, set, at, tat, vat - qi propozilii care folosesc cuvinteatit cu -an, cdt gi cu -at. Urmitoarea pagini are cuvinteca -ad gi urmitoarele pagini, in ordine, cuvinte care se

incheiau cv-ap, -ag, -qm, -ab, -al, apoi-ig, -in, -id gi tot aga.

Sigur ci am putea descoperi qi singuri aceste cuvinte, darcste la indemini si le avem pe toate la un loc tipirite ladimensiuni mari. Fiecare pagini confine propozifii carelolosesc cuvintele noi de pe acea pagini, plus toate cuvin-tele anterioare. Nu sunt pove$ti chiar atAt de interesante,dar aga cum autorii au aritat gi ei, la aceasti vArsti copiiigisesc suficient de atrigitor doar faptul de a descoperi ce

inseamni cuvintele. Mai tArziu, cdnd vor gti mai multecuvinte deja, povestioarele se miresc. Atunci cAnd copiiiajung la pagina 100 (sau chiar mai devreme), vor gti sufi-cient de mult despre cum func{ioneazi aceste joculele de

citit pentru a incepe si descopere cirfi adevirate, reviste,semne, cutii de cereale etc.

O cirticici de felul acesteia este numai buni de risfoitpentru un copil. CAnd nepoata mea avea patru ani, i-amdat aceasti carte surorii mele, gAndindurmi ci ar putea

@iml invS{5m tot timpul

loilt'l [0u

s-o foloseasce pentru a-gi invifa fiica. Cu toate acestea,

nici nepoata mea, nici fratele ei mai tdrziu nu au acceptatsi fie invifati, pur gi simplu au refuzat si coopereze. Darcartea a fost lisati la vedere, undeva unde fetifa o putealua qi a fost incurajati si se gindeasci la ea ca fiind a ei.Anumite pagini sunt acoperite cu nigte pete maronii care

cred ci sunt amprentele ei. Trebuie si fi petrecut citevaluni bune privind acele pagini, g6ndindu-se la ele, ina-inte de a deslugi sistemul de operare gi de a trece si se

uite la alte cirli. Eu nu eram acolo cAnd ea a invifat sin-guri si citeasci gi a fdcut cea mai mare parte din aceastiactivitate in intimitate, adesea cu u$a inchisi, pundndfoarte pufine intrebiri celorlalli gi nimeni negtiind exactce ficea ea acolo.

imi pot inchipui ci multor copii le-ar plicea si risfo-iasci o astfel de carte. Este o carte mare, pentru adulli,care are un aer oficial gi clar nu este o carte de copii.Existi doar patru pagini cu linii desenate in ea; in resttotul este tipifit. Dar cea mai mare parte este tiperitesuficient de mare incdt si le fie ugor copiilor si vadi gi

multe cuvinte sunt potrivit de scurte incAt copiii si igipoati da seama ce inseamni. Daci a$ avea copii mici,le-ag da aceasti carte (impreuni cu altele) gi i-ag lisape ei si decidi cum gi daci doresc si o foloseasci. Daciun copil mi-ar cere si ii citesc cu voce tare, aq face-o, celmai probabil urmirind cu degetul qi cuvAntul pe misurice il citesc. Totugi, daci mi gdndesc mai bine, cei maimulli dintre copii ar considera ci in felul acesta vreausi-i invi! eu gi m-ar opri. Daci copilul m-ar intreba des-pre un cuvAnt sau altul, i-ag rispunde. Altfel, i-ag ldsa pe

copil gi pe carte si fie doar ei.

I'REGAIINDU NE PENTRU CIIIT

Profesionigtii nogtri, experti in invitarea cititului, ausustinut o mullime de lucruri prostegti, dar niciunul main.riv decAt faptul ci o modalitate pentru ,,a pregiti copiiis."r citeasci" este si le ariti o multime de cirgi pline de ima-gini gi sd ii intrebi o mulqime de aiureli despre ele.

O analogie adecvati gi adesea foarte adeviratd o gisiml.r copiii care invati si vorbeasci, acea extraordinariispravi intelectuali pe care o realizam cu tolii inaintec.r adultii si igi puni in cap ci ar putea si ne ,,invete" ei.('opiii se pregitesc pentru a vorbi auzind vorbindu-se iniu rul lor. Cel mai important lucru legat de vorbire este ci.rtlultii, in cea mai mare parte, nu vorbesc in mod specialpcntru a le oferi copiilor un model. Vorbesc unii cu algiipcntru ci au lucruri si-gi spund. Aga ci, primul lucru pe(:d re un bebelug il intuiegte, il descoperi, legat de vorbirea,rrlulfilor, este faptul ci e ceva important. Adullii vorbescpcntru a face lucruri si se intAmple. Ei vorbesc qi apoiItrcrurile chiar se intdmpli. Bebeluqul gAndegte, simte ci.rceastd activitate importantd chiar meriti si fie ficuti.

CAnd eram copil, am invitat singur si citesc, a$a cuml'ac mulli copii. Nu m-a invigat nimeni, qi din cdte imi.rmintesc, nu m-a ajutat nimeni foarte mult gi nici nu mi-acitit cu voce tare. Cdnd eram pufin mai mari, bunica necitea mie gi surorii mele, dar pe atunci eram deja cititoriindemAnatici. Ne citea cirfile despre dr. Doolitlle ale lui[{ugh Lofting, iar noi doi pe canapea, incadrind-o pebunica, eram o imagine incAntitoare, mai ales pentru cica citea cu mare gravitate aceste povegti, firi niciun pic