Liturgica specială - Pr. Prof. Dr. Ene Braniște

Prcot Prof. Dr. Ene Brauigte

LITURGICA SPECIALApentru facultiEile de teologie

il o,

Coperta:Larisa Barbu

@ Gheorghe BraniEte@ Oferta SRL

pentru prezenta ediqie - 2005

Lames Ovd.inpi - Magd.zin ilotswntStr. Armeneasci 13, sector 2,

Bucurqti, cod,021042;tel.fax: 021 I 21L.L6.62;

e-mail: [email protected]

Director: R"Izvan BucuroiuRedactor-qef: Rizvan Codrescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomdnieiBRANI$TE, ENELinrrgica_specialtr: pentru facultigile de teotogie / pr.

Prof. dr. Ene BraniEte. - B LcureEti : Oferta, 2005

ISBN: 973- 87506-2-8

Preot Prof. Dr. Ene BraniEte

LITURGICA SPECIALApentm faculta,tile de teologie

Edilia a V-a

Retiplritd cu binecuvAntarea

tnalt Prea Sfinlinrlui LAURENTIU,Mitropolitul Ardealului

Un produs

$$31- -EDIT"GI,.A.

Bucuregti - 2008

Distribuqie:

Supergraph Prest Com SRLStr. Ion Minulescu 36

031216, Sector 3, BucuregtiTel. 02L I 320.6 I. 19; 02U 319.10.83

Fax: O2L1319.I0.84

Mateiaq Media SRLB-dul Regina Maria 50,

Sector 4, BucuregtiT cl. 02t I 335.42.23 ; 07 23 I L92.909; 0788/63 5. t 86

Distribugie directl:Sorin Savin

TeL07881456,090

Prefati

tn vieqii cul-

ticc a imPunAn-

dtt-sc vocaqre $1

de teo teologie qi

fiiirualitate litwrgicri, de pastorald qi de artd. creftind a completat qi fundamentat aceste

{ltcipline ale Teologiei. S-au intAlnit, intotdeauna, in lucrlrile gi in studiile PirinteluiBrnniqte, seriozitatea qi acrivia cercetitorului, dublate de dragostea qi sensibilitatea

tf[itorului, toate redate de miiestria condeierului.Mai presus de toate: ,ld.rfutele profesor ne-o intdyat ce este Sfd.nta Litwrghie", s-a

rn cuvAntirile la inmormAntarea noi pu-

iwd.yat ce este sfinyenia 5i cwrru se le cubw-

scop, Pirintele Braniqte a lisat iversitar

eurs de Liturgici, in doui volume: Litwrgica Xenerald., care studiazi cultul divin,rcana liturgici, timpul gi spaqiul liturgic, qi Liturgicn speciald, care prezinti institui-

r$ncluiala qi iemnificagia'mistico-simbolicl a firturor sluibelor cultului ortodox,

ite in trei mari capitole: C,ele qapte Laude, Sfinta Liturghie qi Tainele gi Ierur-;cricegti. Pragmatismul, si tematizarea qi sintetizarea materialului, prin plange gt

i sinoptice, adaugi o notl valoricl acestei cd4i.Ncccsitatea gi utilitaiea practici a acestor manuale, la 9ar9 se adaugi gi valoarea lorforyiel, au determinat aparigia acestora in mai multe ediqii. Litwrgicagenerald apare

tt edigie, din multiple pricini, abia in 1985, la un an dupi moartea autorului,

a cloua .diqi., ,rrnizwiiri Si cunptetatd." de citre doamna profesoarl Ecaterina

, in 1993, Lirurgica special.d apare in prirna ediqie in 1980, spre bucuria qi

irca autorului, in ediqia a doua in 985, prin stiruinta qi grija doamnei

iierirrn Branigte, qi in edilia a treia, la Editura Nernira, in 2002-.,Edltarn Lwruea-Cred.iny"i din Bucuregti implineqte acurn o ceringi a tineretului snr-

ll n tururor celor dornici de a pitrunde misterul slujbelor liturgice sivArqite in_ca-

hitcricii noastre, ceea ce duce implicit la o participare reali gi congtientl in cadrul

ttltri liturgic, sfAnt qi sfinqitor. Ediqia a patra, Pe care o bi.necwvd,ntfun Si' a reco'

IW iubitiritor de cile 5ftnte, respectd. intru totul ediqiile precedente.

Dr. LawrenYiu STREZAMitrtp olitwl Ard.e alulwi

Sibiu, 30 noiernbrie 2005Sf. Apostol And.rei, cel

ocrotito

Prescurtiri folosite

- Patr. ftrstinian al Bisericii Ortodoxe Romfurc,Apostolnt Socinl - Pilde $ infurn-

nuri pelrtnt cler, 12 vol., Bucureqti, 1948 g.u. .

- Revista,,Biserica Ortodoxl RomAni' (a Sflnnrlui Sinod al Biscricii Ortodoxe

Romine), Bucureqti, I874 q.u.

- Butctinwl Coruitii.,iii Monti,tmcntclor Istorzca, Bucureqti, 1908-1945'

66 q.u.

nes, ed. a III-a, Paris,

chitienne at de F. Cabrol, H.

, :?:?' f'If,j),,, 5.'e,2;Supldment id. par. S. Pirot, Paris, l9l2 g.u.

- bictinnnaire d)Hisnire et'd.e GiiXrnphit ecclisia.sti.quff ed. de A. Baudrillarg A'Vogt ct U. RouziBs, Paris, l9I2 q.u.

- f,irtionnaire fu Siu,itu;titi, *iittqae et Misti.que, Doctrirue et Histoire,_pllblid

sous la direction de M. Viller, S.1., assistd par. F. Cavallera et J. De Guibert,

S.J., Paris, 1932 q.u.

-'Dictitnnaire il fUrlotnX;z Catholiqut, red. de A. Vacant, E' Mangenot, E'

n, Oxford, 1896'o (Marea Enciclopedie greaci), 24 to-

muri, Atcna, L926-1934., rclig. qi moiatl - opqo*.rortl rai hftftr 'Eyrurl.orrcp6eto,^publicatr de profesorii

factrltiqilor de Teologie din Grecia, 12 volume, Atena, I96LL968'- Rev. ,"Echos d'OrienC', Paris, C,onstantinopol, Bucruegfr',1897-1942 (39 vol')'

Ap

,MPLlnrrsia

Pnro't' PRotr. DR. ENti BRANt,s,t,fi

LThK

MAMBMl)

- Lexilrun.ft,ir Tlteologie wnd larcbe. zweite Auflage des lhrchtichen Hand.lenin verbindung mit F-achgelehrtcr.r und mit Dr. i(. Hoffrnam als Schriftleihcrausgcgeben von Dr. M. Buchberger, l0 vol., Freiburg im BreisgaI930-1938.- Rev. ,,N4itropolia Ardealului", Sibiu, 1956 q.u.

- Rev. ,,N4itropolia Banatului", Timigoara, l95l g.u.- ,L" Maison-Dieu". Reme franqaise du Centre National deLitr-rrgique, Paris, 1945 q.u.

- Monwwettta Ewcbaristica et Liturgica Wtwttissirua, Collegit,prolegomenis insrru.dt l. Quasten, Borurae, L93S-1937 (volum unicj.- r\Lv. ,+vlLrupuua -tvrulu(-)vcl lil Jlrcevel- , Iaql, Iy4y Q.u.- Rev. ,,N4itropolia Olteniei", Craiova, 1949 q.u.- Rev. ,lVlitropolia Moldovei qi Sucevei,', Iaqi, 1949, Iagi,

- Rev. ,,Oriens Christianus",Leipzig, 1901 q.u.

- Rev. ,,Orientalia Christiana Periodica,,, Roma (Inst. pcrntificalOricntale), 1935 q.u.

- Rev. ,,Ortodoxia", a Patriarhiei Romine, Bucuregti, l94g q.u.

MELV

MIVISMOOCOCP

Ort.OT

PG

PL

POPOCRAC

- Opuvwla et textui historianc Ecchtiae ejwsqwe uitarw atqwe dnctt ina.rn illwstrantia;series liturgica, edita curantibus R. stapper et A. Riicker, Miinster, 1933 q.u.

. I.P. Migne, Pawologiae cuysus cl?,npletus, Series graeca) paris, lgd7_Ig66 (16Ivol).- I. P. Migne, Patrolagiae cwr"sus concpler'zr, Series latina, paris, 1841,-1}64 (22ivol.).- Panolagta orfuntalis, E!!td9 (d'abord) par R. Graffin et F. Nau, paris, 1903 q.u.- Rev. ,,Proche-Orient Chritien", ]drusalem, I95l s.u.

- ll. IJenzrnger, Rttws ()rientahwn, Coptorr,trn, Syron*n et Annencrwrunistra.dis satraru.entis... 2 tomuri, Graz-Austria, 1961.

ROAS

ROCSC

SCNAC

Sint. Aten.

S1'A

ST

- Rnwe de l'Ot"ient chrltien, Paris,1896-1946.- Sources chrdtiennes. colec$e de texte patristice, ed. de H. de Lubac s.I. et I.Danielou S.I. (t), Paris, 1942, E.u.

- studii Teghgice, Revista Institutelor teologice din Biserica ortodoxi Rominr,Bucuregti, 1949 g.u. (Serie noui).

Penrse iNTAt

Introducerein Liturgica speciali

notrs

i?, adn i-

CRprror.ur. I

Liturgica specialica disciplini

de invigimant teologic

l. Obiectul sau materia de studiua Liturgicii speciale

A doua parte a cursului de Liturgici se intinrleazi, in general, Litwrgica speciald.. Ea3c ocupi cu studiul special, sistematic gi amlnunqit al unitiqilor culnrlui divin publicortodox, pe care le numim de obicei sluibe relirqinnse sausewicii bisericeSti.

Acestea vor fi prezentate dintr-un intreit punct de vedere: tipiconal, istoric si exege-Itc. Vom descrie, adici,, mai lntii, rd.nd.u,ia.la sa.u inflgigarea lor, aga crun o glsim in Z-pic sau in alte cirqi fle slujbl (Litutghier, Molitfelnic, Ceaslov, Catwasier $.a.) ii curn seoficiazd in biserici. In al doilea rAnd, ne vom ocupa de istori.a.lor, adici de modul cumlu luat naQtere gi au evoluat de-a lung"l vremii, cu diferitele forme sau infiqigiri pecare le-au avut in trecut gi cu modificirile (adiugirile, dezvolti.rile, prescurtirile etc.)rurvenite treptat in rAnduiala lor, pAni la forma pe care o au astizi; informaqiile delceasti natur5., privind adici istoria sfintelor slujbe, vor fi date insi c6t mai pe scurg inmlsura in care ele vor fi absolut necesare pentru llmurirea acelor rituri gi ceremoniidin rinralul actual al serviciilor divine, care nu pot fi in.telese exac flri. cunoagtereatrecutului, a originii qi a evoluqiei lor. In al treilea rAnd, vom expune interpretarea, til-cuirea sau explicarea rinralului sfintelor slujbe, aritAnd roshrl sau scopul pentru caretu fost introduse in uzul liturgic al Bisericii diferitele rugiciuni, imne, rituri qi cere-monii de cult, nevoile cirora ele corespund ln evoluqia pietilii sau a vieqii religioasecrcqtine, precum qi sensurile diferite (istorico-simbolice, doctrinar%rniTrl.i.fillr??;

i .regtini ortodoxl, cu

2. Inroarele Liturgicii speciale

Izvoarele pe care le vom folosi in aceasti parte a cursului nostru vor fi mai intAiel4ile de cult, indispe criptivi a rinduielii sfintelor slujbe.Vom lua, desigur, ca ediqiile cele mai noi ale cdrqilor dellujbi folosite azi in Bi vom apela gi la cirqile folosite in ce-lclalte Biserici ortodoxe (greaci, rusi etc.), numai anrnci cAnd va fi nevoie, spre atclnnala unele practici, rituri sau rinduieli deosebite de cele din Biserica noastri.. Vomlnclica, de asemenea, in mS.sura in care va fi necesar, gi diferitele variante de practici,,mai importante, din diferitele regiuni (eparhii) ale Bisericii Ortodoxe Romdne, spre aelcsprinde concluziile care se impun in vederea uniformizlrii cultului.

Pentru expunerea istorici a sfintelor slujbe (originea, dezvoltarea qi evolulia rAn-tluiclii lor) vom face apel la toate informaqiile pe care ni Ie oferi, in acest sens, diferi-

ll

(vczi lrr cap. dcsprc Literatutn litwrxicri, din Litw,gica,qeruerald), vechile ,,Rinduieli biscriccgti" clin secolele lV-V, canoanele Sfinqilor Piringi qi ale sinoadelor ecumenice q

localc, rAnduielile monahale, tAlcuirile linrrgice din literatura patristici gi bizantini g.a.

_ CAt priveqte expunerea exegetici a serviciilor religioase, adica explicarea sau tAlcuirerlor, ea se va intemeia ir-r primul rind pe comentariile sau tilcuirile iitr.rrgice, clasice. dilep,oca patnstici gi

-bizantini; ceea ce alr splrs Parinqii gi scriitorii bisericegti din secolI-XV (ca de ex. SfAntul Chiril al Ierusalimului, Sflnnrl Ambrozie al Milinului, SfinMaxim Mirturisitoml, patriarhul Gherman al C,onstantinopolului, Nicolae Cabasila, Simeon al Tesalonicului g.a.) in domeniul interpretirii cultului rimAne pentrLr ryri normattv, cici numai in aceasti perioadi se poate vorbi de o exegezi originald a culnrluidox. Interpretirile gi pirerile personale ale unora dinrre teologii ortodocgi de mai(dupa ciderea ConstantinopoluLui sub turci), care se ocupi cu tAlcuirea culnrlui - caex. Nicolae Vulgaris, Meletie SirigLrl (sec. X\|II), arhiep. nrs Veniamin K(sec. XVIII) E.a. - vor fi luate in consideragie numai in misura in care ele aducbuqii noi, de un real prosres in dezvoltarea literaturii mistagogice ortodoxe.

3. Metoda folositi

I'Rt(lt l)t{otr. l)H. Iitti llnnNr,s't'ti

tclc d<rctutrcrttc.li izvolrc liturgicc: manuscrisclc qicdiqiile vcchi irlc c:irqilor clc slujcolccliilc clc tcxtc litr.rrgice vcchi, editate miri ales ir-r Apus din sec. al XVI-lea inai

sau puncte de vedere din care vom prezenta materia tratatd. Firi indoiald, in e

Metoda pe care o vom folosi la redactarea acestei pirti din cursul nostru va fiimbinare a metodei descriptive cu cea istoricd qi exegetic'i, potrivit celor trei aspe<

rea tipiconali a serviciilor divine va predomina rnetocla desuiptivri (expozitivi); in e*pnnerea privitoare la istoria sfintelor slujbe vom face uz de rnetoda interyretdrii istorniceiar cAnd va fi vorba de tAlcuirea sau explicarea lor, vom folosi rnetod.a exegeticti.

in general, cele trei aspecte sub care vom trat; serviciile divine (tipiconal, istoricgxegetic) vor fi expuse separar, pe rand. Spre deosebire de alqi liturgiqti (ca de ex .Mitrofanovici qi colaboratorii), care prezinti concomitent, in una qi icieaqi lecgie, atrnnduiala, cAt qi istoria gi explicarea fiecirui serviciu divin in parte, noi preferi.m sr

descriem mai intAi rAnduiala acnrali a fiecirui serviciu divin (indeobgte cunoscuti)pentm ca dupi aceea si revenim, in capitole separate, cu informaliile de ordin istoriqi exegetic care sunt necesare pentru inqelegerea justl gi deplind a ritualului acfi-ral a

Bisericii Ortodoxe. Vor fi mai rare cazurile cind informatiile de aceast;. naturi seda concomitent cu descrierea tipiconali, intr-unul qi acelagi capitol, fie in text, larile respectivem fie in note subsidiare; aEa vom proceda, de exemplu, la unele slujmai puqin importante, din capitolul ultim al cursului (taine gi ierurgii).

Cu toate c5. ne vom strldui si dlm expunerii noastre un caracrer cAt mai stiintificorice afirmagie fiind intemeiati pe consultarea qi folosirea, cinstiti gi obiectivi, a irelor celor mai demne de incredere - totugi, ne vom feri de excesul de erudiqie caingreuiazi de obicei lectura gi utilizarea de ci.tre nespecialigti a unor astfel de tratauniversitare; de aceea vom reduce la minimum posibil aparatr.rl critic qi trimiterilebliografice, care vor fi date in cursul expunerii numai in misura in care vor fi abs<llcccsare pentru indicarea surselor de informaqie gi pentru spriiinirea ori verificattltor afirntaqii, pireri sau atirudini discutate sau controversabile . in schimb. la sfirgicrtpirolclor principale vom indica bibliografia principali a chestiunii respcctive,qiortiirrcl irrclct>scbi lucririlc mai noi ;i mai imporranre.

t2

l,t't'r.Jl((;t( )A sl,ti( )tAt.A

4. ImpirEirea materiei

Inrprirqirea cursulni nostrll de Liturgicri speciald va fi cea indeobgte urmati in mail()rlte tratatelc similare. Dupi. aceasti. scurti introducere despre cuprinsul (obiecnrl sautnrrteria) Litur,,tVicii speciale qi despre izvoarele, metoda gi impirqirea ei, prima parre acttrsului va fi consacrati serviciilor divine din grupa numiti Lawdrle bisericesti (celepnpte Lawde), care alc'ituiesc seryiciul divirr public al Bisericii pentrLr fiecare zi liturgici(Vccernia, IJtrenia, Ceasurile etc.).

Partea a doua se va oclrpa cu studiul separat al Sfintei Liturgbii, slujbi cireia i selcordi, in cadrul cursului nostru, o extindere propor(ionali cu importanqa ei in cadrulculnrlui divin.

Partea a treia va prezenta serviciul celor Sapte sfinte taine ale Bisericii noasrre, carecol.tstituie o gmpi aparte in cadrul culnrlui, atXt prin structLrra (rAr-rduiala) lor, cAt qipl'in scopul qi destinaqia lor in viaqa reli.qioasi.

Partea a patra gi ultima va cuprinde srudiul celor mai importante servicii reli,qioasedin grupa cunoscuti. sub denumirea de ierwrllii, adici acele slufbe din Molitfelnic, careAu ca scop binecuvAntarea qi sfinqirea credinciogilor, in anumite imprejuriri ql mo-ntcnte din viaga lor religioasi, precum qi a lucrurilor de care omul are nevoie in viatarn religioasi, in general.

5. Folosul gi importanta studiului Liturgicii speciale

Despre aceasta s-a vorbit indeajuns, credem, la incepunrl primului volum din cur-trrl de faqi (Litu,gica generald) .In plus faqi de ceea ce s-a spus acolo, subliniem numaieil, din punct de vedere practic (profesional), aceastd. parte a snrdiului Linrrgicii este Qi

mai importanti gi mai utili decAt prima, deoarece ea are o legituri mai direct'i culirnc-tia sacramentali (sfinqitoare) a preogiei, familiarizAndu-i pe studenqii teologi qi petlujitorii bisericilor noastre cu rAnduiala gi ritualul sau modul sivArqirii corecte a servi-ciilor divine. Cici la aceasta qintegte, in primul rAnd, acea parte din cursul nostru carettc ocup5. cu expunerea tipiconali a serviciilor divine.

CAt privegte cunoqtin,tele cu caracter istoric gi exegetic, care se adaugi la celetipiconale, acestea nu trebuie considerate ca adaosuri ale unei erudiqii superflue dinPttnct de vedere practic, ci ca nigte completiri necesare ale culturii liturgice a oriciruiclcric gi teolog, menite si-i lir.qeascl orizonnrl qi si-i dea o intelegere mai inalti qi maiqtiinqifici a ritualului sacru al cirui interpret este; cdci, cu cit slujitorii cultului nosrruvor cunoaQte mai bine r1nduiala, istoria gi explicarea serviciilor divine pe care ei let,lvArqesc, cu atet se vor stridui si le oficieze cu mai multi pitrundere, pietate gicrcdinqi, cu demnitate qi cu respectul integral al rAnduielilor tipiconale, consfinqite delliserici, de tradigie gi de practica unaniml a slujitorilor. Un indoit clgtig indirect val'czulta din acest spor al instruirii noastre liturgice: pe de o parte, uniformizarea mo-tlului de sivArgire a serviciilor divine de c5.tre toqi sfingiqii slujitori, conform indicaqiilortlirte de Sfintul Sinod al Bisericii noastre, iar pe de alta, sporirea frecvenqei qi a partici-pirii active a credinciogilor noqtri la sfintele slujbe oficiate in biserici - doui obiective,tlcopotrivd de importante qi deopotrivi de vrednice de urmirit in activitatea noastri;rrtstorali. Srudiul aprofundat al Litwrgicii speciale ne va ajuta sd le atingem pe amnn-rlorri, aga clrm ne indeanul gi conducerea Sfintei noastre Biserici.

t3

CAPIToLUL II

Slujbele bisericeEti

Ei impi.r,tirea lor

I. Ce sunt slujbele bisericegti

lnc{ din partea intAi a Liturgicii (cap. despre Cwltwl public Si cel pa.rticular), amcI, anrnci cAnd este vorba de rugiciunea particulari, personali sau individuali,

etrc fiecare credincios o inaltl lui Dumnezeu, aceasta se poate face oricAnd gi ori-adici in forme neingridite de nici o reguli sau rAnduiall. Pentru o astfel de

iune nu existi, deci, nici termene sau.soroace anumite qi nici formulare sau rAn-oficiale, fixate sau itabili e dinainte. tn culnrl particulai, putem si ne rugim lui

si-L cinstim qi sI-L liudim in orice vreme, necontenit, precum zice psal-: ,,Binecuvinta-voi pe Domnul in toati vremea, pumrea lauda Lui in gura mea"

XXXII, I). Tot aQa ne indeamni MXntuitorul insuqi: ,,Privegheaqi, deci, rugin-ln toati vremea..." (Lc. XXI, 36; comp. Mt. XXIV, 42 qi Mc. Xfltr, 33; XfV,

iar Sfhnnrl Apostol Pavel repeti aceasti recomandaqie: ,,Rugaqi-vi neincetat" (IV,17) qi: ,,N4ulgumigi pururea pentm toate, in numele Domnului nostru Iisus

!" (Efes. V,20).0u tonrl altfel stau insl lucruile cAnd este vorba de rugiciunea obqteasci a Biseri-rdicl rugiciunea flcuti in comun, de citre togi credinciogii, sau pentru nevoile spi-

qi materiale ale obqtii credincioqilor, prin mijlocirea sfinqiqilor sluiitori, Pentru a

:a crea Ei pistra atmosfera de liniqte, de ordine si de randuiali, necesarl buneia rugiciunii colective, ea se face dupi un ,,tipic", adici dupi randuieli di-

stabilite, in forme gi cu cuvinte fixate, Qtiute qi reglementate precis de citrel€ricl (consfinflte de practica qi tradiqia bisericeasci). Ea se sivirqe_$tg, de asemenea,

ulErmene sau momente .alumJte din cursul timpului,^pe.care to(i slujitorii qicredin-unei Biserici sunt obligaqi si le respecte, atunci cAnd vor si ia parte la culnrl pu-

fiindci ele sunt aceleaqi pentry toqi.rAnduieli sau formulare de rugiciune, potrivit cirora se oficiazi cultul pu-

I nl Bisericii, adici prin care obqtea credincioqilor, aduce lui Dumnezeu prinosul ei

Ginstire, de laudl, de mulgumire gi de sllvire qi prin care ea cere qi obqine de la Elgi ajutonrl SIu, se numesc slwjbe bisericesti, sluibe sfinte, oficii (sewici) religioase

Ficcare din ele are un scop anumit, care determini qi forma, structura sau rAndu-ficclrei sluibe in parte.

2. Alcituirea (componenfa)slujbelor bisericeqti

l)in puncrul de vedere al structurii lor externe (ca formd verbali), formularele ver-

hle sau rextele slujbelor bisericeqti se prezintd ca nigte opere literare (uniti.ti euholo-

) cu o individualitate distincti, perfecti, avAnd un cuprins (o parte principali), insc cxpriml scopul dc cipctenie al slujbei rcspective gi care este incadrat la inceput

l5

PRrirl' Irnot;, Dn, liui llnnNr5,rri

clc o fbrrntrli dc itrrr<xlrrcerc (lrinccuvlntarc), iar la sfilr;it c-lc una clc ilrcScicr:c (sau apoJis).

RAnduiali scrviciilct_r reli.qioase e alcituiti din rituri saLl ccremonii liturgiccplexe, compuse, Ia rinclul lor,- din formele generale de exprinare a ctrltulpi, #ici:

!lylAt;"*i (sub touni de.,molitfe qi ectenii) qi cliferirc formule s,rcr,rn.rr:,.,t,r1s,alcS-ruiesc parrea verbala a slujbci respccti\re qi in ,are se exprimi., de obicci,) --- --'---) "{i:o-|'rile) de cipetenie al fiecirui serviciu..ligior, adici icleile, siintiminreler;irile sau nevoilc irnecliatc rrle l3isericii;

b) cd.r'rtdri sa.u hrune lituri4ice, sub diversele forme gi nruniri (tropare, srihiri,dace, canoane, catavasii etc.) care exprirli mai ales functia latreutici a cirlt.,lui,'cirrstirea gi lar-rda Iui Dumnczeu;

c) I,.ectwri din crrqile sfinre (citiri de pericopc biblice), sub <iifcritele lor forndenumiri (.paremii, psaLri izolagi sau in erupe. carisme. apostole, evalghelii) sau chlecruri ziditoare de

.sr.il)er, din operele sfinrilor pirinti'(sinaxaie r-.i;i;ii';.: .ijomilii sau cuvinte dc invatarura ctc.), prin care cultr-rl clivin isi iiqi indeplinegte nriifur-rctia lui didactici sau inr.iqitoreasca;

d).Act9 htwrgice, adici sesruri sau migcdri rin:ale (irgenturc[reri, facereacmcii, vohoade sau procesiuni; binecuvintS.ri etc.), care

'alci.nriesc partca ceremor

(rinralistici) r culrulLri;e) La acestea se adaugi uneori rudrtut isiyea a,ed.inpei. sub forma simbolului

credingi, sau a diferitelor formule sacramentale qi imne, in care se exprimi, i11 tbrpoetice qi

-pe inqelesul tuturor, diferite adeviruri de credinqi gi care contribuie lastruirea religioasi a credinciogilor.

In randuiali sfintelor slujbe, toate aceste fonne de exprimare a i6eilor $i a sementelor religioase ale ,,Bisericii rugitoare" se inlinnriesc intr-o ordine d.;; ..r;;nainte stabilita pentru fiecare serviciu divin; proportia n carc sunt dozare (combinrgi ordinea in care ele se succed variazii ae ta iluiba h slufbi. Rrtfel, in uneie ,i.iiu.,cul predominant din punct de vedere cantitativ il ocupi rugiciunei, in difcritelc er'riante (de.cerere, de p9.r+il!1, de laudi qi de nrulqumire etc.'), .*.,r r. int{mpl.{, dein Ri.nduiala inophtdsirii (din Litwrllhier qi din censh-p), in'iar" rugiciur.rea depredominr in prima parte^ (inainte de imprrtisire), iai'cea de mLiigumire in apane (dup1.impirtigire); in alte sen,icii divinc'preclomini lccnrrile tiuice (ca lacernia din SAmbrta Pagtilor, uniti cu Linrrghia Sfinnrlui vasile), in altclc,il;"hcAntirile

-litur.gice (ca in sen'iciul Prohodtilui de Ia Dcnia Jii, Vir.,"."" patimi

g-a.m.d- Proporgia aceasta a elementclor componente ale rincluiclilor de slpilrideterminari. de legea (principiul) echilikrului ittaynic, a"rp,= li,= ^-;;i;;;;t iinte qi care cere ca, inauntrul oricirmi serviciu r.ti[;or, fiecarc din cele rrci firnctii ,

scopuri frrndamentale.ale culnrlui (latreutic, harisniatic qi diclactic) si fre sarislltstchip. just, proporqional-cu scopul principal sau particularl el ficcrrei ,r.,ii*, ;., i;;ii;sentimentele sau nevoile. religioase ale credir-rcioqilor, care sc cer expririrrte i1 sisau impreinrirrcil respectivi etc.

. .I)c^asemenea, din puucntl de vedcre al ordinii sau succesiunii accstorformc, un,sluibe incep cu citirile gi continui cu rug{ciunea gi cdntarile (ca de ex. slujba Vei.rn

,;;;T,;;;;;cilrtirile (ca de ex. rAnduiali botezuliri qi cea a cununiei) g.a.nr.d. Tocnrai dil aceavariitqic a proporqici in care sunt dozate qi a ordinii in care se succecl acesre clcllccolrlpollcllte ale rAnduiclii sltribclor biscriceqti (nrglciunea, clntarca, lccturir religi6r;i ircqittrtca lirtrrgic{ satt ritunlul) trr cupriniul

'shilirclor bi.scriccEti, rezult,I ftrlio

l6

LLt'Ll Itcl<;A st,t:clAt.A

lrrr individualii, spccifici, a fiecirci slujbc divinc, gi de aici provin dcosebirile derril dintrc difbritclc scrvicii religioase.

3. tmpnrEirea slujbelor bisericegti

jbcle bisericeEti se pot imparti in mai multe categorii sau grupe, atAt dupin'a sau extensiunea lor, c6't qi dupi scopul sau destinatia, locul gi timpul in care

l, dupd exterusiw,rea (ruirinoea saw lwngitmea) lor, gisim trei feluri de servicii di-, dcosebite intre ele chiar prin numirile pe care le poarti in cirqile de slujbi.) Ocle mai reduse ca mirime sunt alcituite din simple ruXdciwni sa't tnoktfe

r orationes) molitfa)', citite de preot pentru diferite scopuri sau nevoi din viaqaioqilor. lqa avem, de ex., Rugdciune la htsetnruatea pruncwlui (EbXrt elg td

ocrt ncxrSi"ou), Rwrqdciwne la a opta zi dwpd cununie, Rwgdciune (de citit) lacasei, Molitfa Sftntwlwi Mucenic Tt"ifon, la grdd.itr.i, l.a ili Si la holde, Mokftelecle) Sfh.ntwlwiVasile, care se citesc in biserici la I ianuarie q.a. (a sevedea11:o-

ical). Unele din acestea sunt de fapt menite si fie citite in cadml altor servicii re-tnai mari, ca de ex.: Rugiciunile la binecuvAntarea salciei din Duminica Flori-

;l llugiciunea pentru binecuvAntarea diferitelor prinoase aduse Ia biserici, care secltrpi Rugiciunea amvonului din rAnduiala Linughiei, Rugiciunea pentru bine-

artosului (anafurei) din ziua de Paqti (in Molitfelnicwl ed. 1937 qi 1950)€elc care se citesc singure sunt incadrate de obicei intre o formuld de binecuvAn-tlnrpli (ca la ierurgii), urmati de rugiciunile introductive, qi o formuli de inche-(41:olis sau otpust).

Ccva mai mari sunt aga-numitele rAnduieli (la sing. : tdEte 6tara\tg, ord.o,

6ccstea, pe lAngi rugiciunea in care se exprimi. scopul gi care alcituieqte parteaa rinduielilor respective, conqin gi imne (tropare, condace etc.), Iecturi gi

llnrrgice (rituri sau ceremonii diverse). Aqa avem, de ex.: Rh.nd,wiala bineccwd.n-Eolivei (\n Litwrghier Ei Mol,itfelruic), care se citeqte ori la Lirurghie, dupi Rugiciu-Htvonului (ca o simpli rugiciune), ori seara, la sfirgirul Vecerniei, inainte de ot-Rfrnd.uiala irupdrtdsirii (in Litwrghier gi in Ceaslw), Ri.nduiala parastasului perutntlldnd.winla in ziwa intdi (dwpd nnstere) la feru.eia ldwni, Ri.ndwielile peru.tnr. bitcecw-

Si sfi.nyirea diferitelor obiecte bisericesti (ctwce, troitd., clopot, iconrue, steagw.i s.a),ile pentnt c0nsa.cv"dt/ea celor ce intrd. in cd.lwgfu,ie (Rinduiala la facerealrle pentru cqnsa.crdrea celor ce tnfu"oIui, la schima mici., la schima mare) g.a.

(lcle mai intinse ca dimensiune sunt slaibele divine propriu-zise (la sing. :uQicr2, latinescul fficiwrn, slavo-rus poslead.wania), care, pe tingd perlile .ornpo-

tit'ctl romAni intrebuinleazi de preferinli t penrrrllltlnil de prcot din cirlile de slujbi, iar pe ru celeff fl. l-+lli (comp. Pr. Nic. M. I'opescu, ,1937

tlirr ,,I3.U.K.'', pp. ll qi l3).ttttclc cdilii vcchi alc Molitfelnicului rominesc d,ro),ou0to s-a tradus cLt ttyrnare. ,,IJrmareaeclrri mic" g.a. (vczi, dc ex., Evhologbiu, Bttc., 1854 gi 1858). in terminologia lirurgici, 6t-

.ittscirntuii gi rAnduiala unei sltrjbe redatl pe scurt (tipicul ei), spre deoscbire de d,ro],or.r0tcx,lic,l r:incltriala complcti a.rtnui scrviciu divin, cuprinzind adici nu numai regulile de tipic, ci

Dlttlrlrtrl sirtt tcxtttl nrgricitrtrilor', al inrnclor Ei al lccturilor ci (vczi Pr. P. Vintilcsctt, Senswl cuvin-trntd(tq qi droi.ou0ta it tnruiuologia litwrgica, in vol. ,,l'rii-ros la sirb:itorir-ca,r optzcci dc ani

r1 ni l)ntliirrlrrrlrri Nicrxlirrr irl llonrAnici", lluc., 1946, pp, 299-310).

t7

PHrot'Pnor. Dn, Enr BnnNtli'rtl

rrcntc ale rAnduielilor (rugdciuni, cAntiri, actc riilale etc.), au in plus lpunl.{qhelie, in irccasti catcgoriU intri, de ex; slaiba botezwlwi, i LiturXhii''i1i"'6r^ii

,pti (rnici Si rnnti), sluibn'inrmonad.ntririi, slw n sfin !'"i' .''- 'Din i*ntt at y'ed.ere it't;*prt ,;, Si locwlwi fn care w sdifu,sesc, precan4 Si nl dadnayiei

scopwlwi'tnr special in cadrul cultuiui public, slujbele bisericeqti se pot impirgi, de

menea, in mai multe grupe sall categoru.a) Astfel, unele dintre ele, ca vecernia, Utrenia qr Liturghia) au ull caracter pe

dic, slvArgiria lor fiind legatlde termene stabilite in timp.(perioade gi zile anumite

cursul anului bisericesc, ceasurl sau momente anumlte din cursul zilei), repet'

in fiecare zi (la mAnistiri qi la catedralele episcopale), sau micar in fiecare sIr(la bisericile de enorie) qi succedAndu-se intr-o ordrne fr-ri, aceeagi de.fiecare dati (

iernia -Pavecerniq" - Mi.rottoptica gi Utrenia - Ceasurile I-VI - Liturghia-- Ce

If;. Toat" laolaiti alcinriesc'serviciul divin.public al Bisericii pentru !e9r9iinrrgici, adici rAnduiala de slujb'i prin care Biserica 4duc9 lui Dumnezeu gi sfinqi

.uu*init prinos zilnic de mgi.ciune, de mulgumire, de lauda gi cinstire' din partea g

numele tuturor credinciogilor. Ele.sunt cunoscLlte sub numirea inditinatl' de ,,(

Snpte Lawd.e" satr,!,aud.ele bisericeSti" (vezi despre ele mai p-e la$ I t'p.'.urmaiendrrirl, lor o afiim in ( (p..rt* cintireqii de strani) qi in Litarybier (pe

diaconi gi preoqi).AtAt prin desiinatia lor, cAt qi prin locul unde se sivArgesc, s]uib9le. din.aceasti

gorie au, deci, un caiacter'prin excelenti colectiv gi to >dat[ eclesiol.ogic, adici ele,se

Iarq.r. ,ro-ri in bisericd, in ambele intelesuri ale acestui cuvAnt: acela defocaQ de

qi atela de colectivitrt. tro obgte a credincioqilor, deoargce ele se oficiazi in psau in numele qi spre fo sul tuturor credrncr,ogrtor care alcituiesc Biserica, intea ei (Biserica oniv..sali), sau in pirtile ei componente (eparhii, parohii, filiale etc

ir, ..." ce privegte scopwl pentru care se sivirqesc, Laudele bisericeqti satisfac

ales funcqia sau latura latieutico-euharistici a cultului ortodox; in ele predomini

doxotogici, adici lauda gi slivirea lui Dumnezeu qi venerarea sfingilor, adusi

nit de citre Biserici., de unde gi denumirea colectivi de ,,Laude bisericeqti".

RAnduiala acestor slujbe este alcituitl din doui pirgi:IJna invariabill (neschimbitoare), formati din rugiciuni, rituri Ai 1m!.,

repeti in fiecare zi'(ca de ex. Ps' I03,,,Doamne, strigat-am"'", imnul ,,Lu.ri...", rugiciu.ile ,,invrednicegte-ne, Doamt.'.." -Qi ,,Acum slobozegte"'"t il.liVeceinieij; ,..rrtd-p".t .orrriituie cadrul, tiparul sau tipicul fix al rAnduielii

slujbe, p.'.r.. il giiim in Ceashv (pentru cantiregi) sau in Litwrghier (pentru

slulitori).'Alta'variabil'i sau schimbitoare, alcituiti din mgiciuni gi mai ales cintiri can

schimbi dupi zile (sirbitori), dupd siptimAni, sau dupi diferitele perioade mari

anului bisericesc, cltm sllnt, de ex.: stihirile de la,,Doamne, strigat-am..." 1i$e. 11

h.rr,rrr" din rAnduiala Vecerniei, sau cele de la ,,Laude", din sluiba Utreniei qi d

,,-b'-ericiri", din rAnduiala Liturghiei g.a. Pe acestea le g'isim in clrqile de slu;ba care

irind imnele schimbitoare (variabile) din rAnduiala sluibelor: Octoih, Triod', Pen't

tnr qi Mineie.

r AtAt in ediliilc i, cit gi in cele rominegri ale Molitfelnicwlui 9i Litwrghierului se" Atet in edlllllc grcceQtl, cat Et ln cele romanetilr :atc tvluttrJct7ttuwtw, lt L"Dtutt'e, '',v" r'

t..rl iii,."i,"r-"r,.il dc id.nduiald,unde ar veb ;/ dwjbd gi.invers. Pentru cdiliilc vechi,alc'r-;tut,';;;i;; i. ioi;rytt t'h, t%7; ,,Shtjbo (dxorouoicr) plecirii genunchilor,in ziua dc,Rusalii"

1ir, ,i* ,.ttdndyiala...")'; ,Jllinfuiiala tle itrgtiiiww la vrernc de scceti satt neplottarc" itr loc de

Iri,..", rjrttn cstcin Etiolofllizl grcccsc (' Arol,ou0ta etq <ivoppptou)'

Itr

Lttuttctct spllctALA

' b).[)c lf,rrg{ cele qapte Laudc, mai existl in culnrl ortodox gi alte slujbc, rAnduieli qi

Elgrlciuui cu caracter periodic, de o irnportanqi secun ivireaItll l)trrttrrczcu gi sprc cinstirea sfinqilor, dar care nu clasic(eflcirrl) dc rugiciune zilnici a Bisericii. Acestea sunr: d.inoi-pifd (dttpl.scularea din somn), Rwgdciwnea la rnasd, Nd.icaren Paruagbiei (specifici$Ffll rrrrlnlstireqti), Rugdciwnea d.e seard (dinainte de culcare), Pnrncksele, Canoanele d.e

EiAcatistele alciruite in cinstea diferiqilor sfinqi. Ele sunr la origine expresii giftst{ri mai noi ale pietiqii personale a unor clerici, mai ales monahi, sau chiar asinrpli credincioqi. Menite la ir-rceput si satisfaci nevoile religioase ale monahilor

ttrilnilstiri gi ale credinciogilor cu pietate mai profundi, fiind practicate, deci, caRle culnrlui particular, ele au intrat apoi in circulagia generali, qi in cuprinsul

i. cu excep(ia Acatistelor - care au prtruns gi in practica bisericilor de eno-tttiti alcs la orage, devenind, deci, forme ale cultului public - celelalte atr ri.masitcttnr in practica exclusivi a m'inlstirilor, ca forme de expresie ale cultului parti-nl ciluglrilor) care le citesc in chilii (Rugiciunile de seari gi cele di dirnineari),

tr6Pczd (Ruglciunea la maSi), sau chiar in biserici (Paraclisele gi Panaghia), ele fi-I ntcnite sd incadreze in rugiciune toate momentele de cipetenie'ale fiec.;rei'iile din

Ittr, ori ale unor zile mai importante din cursul anului bisericesc.c) O alti categorie de numeroase slujbe bisericeqti sunt destinate pentm binecu-tturca gi sfingirea diferitelor lucruri, persoane) momente qi sinraqii (impreluriri) din

rcligioasi a credincioqilor. Acestea sunt sfintele tnine qi ierurgtile, care alci.ruiesc'tsttl Mol,itfelniculwi ortodox. Din puncnrl de vedere al timpului de sivArqire, ele

{srilcter ocazional sau intimplitor, adici nu sunt legate de termene sau date fixe ginu sc repeti zilnic (sau in fiecare sirbitoare), ca cele qapte Laude, ci se oficiazd:i cflnd cer credinciogii sau cAnd se ivesc cazurile speciale pentru care au fost

astfel de slujbe.Prin destinagia lor, ele au o sferi de aplicare mai restrAnsi decAt aceea a Laudelortriccrlti, fiind menite si satisfacl nu nevoile religioase ale Bisericii sau ale unei pa-ll trr intregimea ei, ci ale membrilor ei izolagi sau ale unor grupuri restrAnse de cre-krqi (ca familia sau diverse, comunitigi)1. CAt priveqte scopul lor, ele corespund maiIttrrriiharismatice sau sfintitoare a culnrlui divin, deoarece mai ales prin ele Bise-ccrc gi obqine de la Dumnezeu harul, ajutorul qi darurile Sale, necesare credincio-

tr ei, in diferitele nevoi sau imprejuriri ale viegii omeneQrr.l'rivitc deci mai ales din punctul de vedere al scopului pentra ca.re aw fost ahdtwite,

lftrflrelc bisericeqti se pot impir[i in d.owd rnari categorii, dtipi cele doui. scopuri (ftinc-fll) filrrclunentale ale culnrlui, la care ele corespund:

d) a Ei b (Laudele suntlh'f,trr Dumnezeu qi a e ale€ttlrrrl enerare adus de

. lr) Oclc' de la punctul c (Sfirutele tairue si ierwrgiile) sunt forme de expresie, prin exce-Ett1,l. irlc funcqiei harismatice sau sfintitoare a culnrlui, adici mijloace de impirtiqire ahlrrrhri divirr.

, () 1r<rziqie intermediari intre aceste doui categorii o ocupd. Sfanta Litwrghie, careflttr ryi clc una, qi de cealaltl; in rAnduiala ei se imbind slujba celei mai sfinte taine de€ll't' lxrr bcncficia credinciogii (Sfinta Euharistie), cu slujba celei mai inalte laude gi

t,Accrsrrt ii.flccrr pc tnrii lirurgi.lti (ca V. Mitrofanovici gi c<>litLt.,Liturgica,ecl. 1929,p.718) siHtltlitlt'r'c rrrirtclc ;i iclrrrgiilc cir ,,rlrtduicli lirurgicc particulaic siru, nrai poirivit, pcriodicc...".

l9

lREor PRoF. Dn. Exe BnnNl$rs

:instiri pe care Biserica o Poate aduce lui Dumnezett prin iertfh linrrgicl (a se

#i;i.iiltpi. sfant" Limrghie ca act de cult)'

Dupiaceastiintroduceregeneraldinsluibelebisericeqti,nevomocuPainconare . il;?;; :;':i-:" Jn'no t o"'lel'ti b*ericesti

"'r'Lii^iil!are n Paftc, r-uL ortanqa ei,cu aslPra !L1l sfinqire a cter tatne Er certt r. , randuiala rter YtTta -lt

tv: w _ r:- ^r^ -_--_ , rAnduiala r

dincioqilor gi a lucrurilor' La trecare oln erc v' rrr vrrrrr!

modul slvArqirii a. ",i, 'p"i^- it qetYta Posibil qi necesar - tiffi;

moour savafurrr u! 4zr'.4t/vr *'--;--i limurlevolugia

^Ai .d:T:l:lrea in trmp a ranourcrrr rur ';''"r"i-":tiG1rto,itt, t*tgt ii:r'r:;nl(Jlllrd![rw rJLvrrle) v/]-b- : l;

si a ingelege scopul, spiri"' r' :::-',"-'- ' r \r

..; t.grt. de riturile sau ceremonlrle lor'

PRnren e noue

Laudele bisericeEtisau slujbele serviciului divin zilnic

al Bisericii Ortodoxe

C,qptrcllul I

Nofiuni generaledespre cele Eapte Laude bisericeqti

l. Care sunt cele qapte Laude bisericeqti

iAm.spus ci Biserica aduce prinosul siu de sllvire, laudl qi multumire lui Dumne-p Printr-o serie de sluibe care se sivirgesc in fiecare zi (in mlnisriri qi catedrale) sau

puqin in fiecare sirb[toare (in bisericile de enorie) qi care r. rrrr-.r. in general, c,,termen consacrat) cele $.pte Lawd.et. Ele sunt urmitoarele:n)b) (rugiciunea de dupl cini sau dinainte de culcare);C.) rugiciunea de la miezul nopqii);d) qi'e'h) orele sa.u ceasurile,ln numir de patru (I, III, vI, rx), adici rugiciunea de laepunrl celor patru sfernrri ale zilei.irul lor incepe cu Vecernia, adigi slujba de seari, pentru ci, precum am vdzu€,:ica creqtini a moqtenit din Vechiul festamenr, intre altele, qi iradigia de a socotirrul zilei liturgice sau bisericeQti nu de la miezul nopqii, ia'in viaia civili, ci cu. De aceea, in Mineie, octoilt, Triod. si Penticostar,lauda linrrgici a fiecdrui sfrnt

a fiecirei zile bisericegti incepe cu slujba de seard, adicd cu Veceinia. Arhiepiscopuleon al Tesalonicului.gisegte acestui fapt qi o explicagie simbolicr: ,,incepem cu Ve-ia laudele sfingilor gi ale prazmcelor, ca si ."- acegtia ar viegui ca ziua cu luminalui lui Dumnezeu qi ca sfhrqindu-qi viala in lumea aceasra intr-o zi. Cu sufletele, ei

tt ln.luminacea neapusr, iar cu trupurile sunt incd ginuqi de moarte, aqteptAnd ziuanpoi cea neinseratr,. cdnd, potrivit frgiduin.tei, vor invia impreuni cu noi, spre a

iacolo srarea cea deslvArgiti impreund. cu trupul,{.

2. Pentru ce sunt $apte Laude bisericeEti

De ce li se spune acestor.slujbe cele sapte Lawd.e ? Ele sunt de fapt opt, dar utrenia$ ecasul r se socotesc de obicei amindoui .;-;i;g";;-i;;nl"s" tn .i"ian 9"p,.. o.

23

aceea Ceaslll I se citeqte totdcauna indati dupi Utrcnic, inaintc clc otpnsftrl rccsteiaflr'i binecuvAntarea de incepur, oUiqn"iti la celelalte ,nit..i

-

l)e ce s-a fixat numirul Laudelor zilnice la gapte, iar nu nrai multe sau mai putir1Se gtie ci la vechile popoare din Orier-rnrl apropiat. ca asiro-babilor-rienii, qi apoi'qievrei, numirul qapte juca un rol insemnat, ca simbol in viaga religioasi. Aar.t, ,icrea(iei lumii erau socorire gapte (comp. qi IeE. xxx. lS-17); gapte zile avea qi'si.1mina (erau gi saptami'i de lurri gi de ani, veziLev. xxv); q"pi.'bi"q. avea sfeqnicul

9"{_flq.iei gi gapte candele ardeau deasupra. ca siniboi al plinitiqii d.rmn.ze(Ieq XXV- 31.q.lr.); qapte zile stlteau piinile punerii inainte la altar, gapte zile qineabi.toarea Pagtilor sau Azimile (Lev. XXTII, 4 c..r.) etc. (vezi qiinNiul Tntaruent, Ay, 1, 6 qi wII, 6)u. D: la evrer a mogtenit gi Biseiica cregrini'numirul de q"pt

"irl.riIor sau momentelor din zi, in care ea se simre indatorai.i si-9i aduci *-irt. de Dinezeu, sa-L slaveasci, ga_I mulqumeasca qi s'i I se roage, dupl cuvannrl psalmisrului:gapte ori pe zi re laud, Doamner pentrLl iudecitile Tale ceie drepte,, (ps. GX\{II, ILirur.q(tii

^ortodocqi pun de obrcer numamlacesta simbolic in ieg.iruri qi cu cele ga1

damri ale Sfinrului DS, deoarece ru.qiciunea este priviti, in viata religi"^rl...qti"ilun dar sau o roada a Sfinnrlui Duh: ,,Vremile orAnduite qi rugiciunit.'io.rt in numirqapte, dupl numirul dan-rrilor tluhului, cici gi sfintele rugiciuni sunt prin Duhul,,, zsimeon al TesaloniculuiT, rindu-se ra spusele Sfintilui Ap";"I p*J.r;f;Duhul se roagi pentr-u noi, uspine negri.ite,, (Rom. 1 II,26).

3. Temeiurile biblice Ei religioaseale instituirii Laudelor bisericeEti

Pentru fiecare din aceste laude gisim, de altfel, teyneiwri saripturistice in textelechiului restam_enr gi mai ales in psalmi. Astfel. vecernia, utienia gi rugrciuniledmpul zilei (Ceasurile) pot fi considerate ca o aplicare a cuvintilor ir"f-irt".,seara_qi dimineaqa gi la amiazr mi voi mga gi voi strig gi El va auzi glasul -.r,; 1

!IV, 19). NIai ales rugi.ciunea de dimineaqd.^este aminiiti d.r, in multe locuriPsalmi: ,,Dimineata .vei ruzi glasul meu, impi.ratul meu qi Du-nereul mDimineaqa voi sta inaintea Ta gi mi vei vedea" (ps. v, 2-2. Ase vedea pentru ac(1a! {es psalmii de la inceputul utreniei: ps. LX[, 1; Lxxx\{r,14. comp. gicxv[I, 147; cxLr, B E.a.). uit privegte pavecerniqa, adici rugiciunea dinainieculcare, gi Miezonoptica sau rugiciunea de la miezul nopqii, sunt gi ele amintit<practicate. de psahnist: ,,Spi.la-voi in toate nopqile patul meu, cu lacrimile mele yoi rprdLLrLdLs Lrc psartust-: .,Dpara-vol In toate nop[lle patul meu, cu lacrrmrle mele yoil$ternu!.ul1neu" (Ps. VI, 6); sau: ,,in miezul nopiii m-am sculat si. Te slivesc, pejudecilile Tale cele drepre" (Ps. CXWII, 62 q.a.)u.

ln afara de aceste temeiuri biblice, fiecare din cele gapte Laude zilnice are gi amite inqelesuriistorrice sausirnbolicel ele sunt puse adici in ieginrri cu unele.;i;

s vczi, dc ex., Simeon al.Tesaloniculli,op. cit.,cap.324,pag.2ll. AJlii socotesc insi Utrersttl .l ca.lrrude scparate, dar u resc Vecernia cu Pivecernila,-ficnnd din ele o singlri laudi,rrrrrir..,r,{.' P /-,^-: ----t^---, -

I,R r x )'t' I)ncll,. l)H. IJrut i l) n,,rt r,s't.t i

(lcasul .l ca.lrrude scparate, dar u resc Vecer-nia cu paavecernilia,

clcntttrrircrr clc ,fl (vezi Ceaslwul rom. cd. iif"", g;."i; qii,lgii,T;-i;il;)'('(irtnp. si l'r ihlicdricrztt)ni Di.rrinunyo-.i.i*i; ii..,"^ -^ ro2< ^ ao,f, llrrnp. qi l'r.,- ibticd si u'estind. oiryanon tititiptii, riliqor.r, tlas,,

..1]llllll -), -^,,.,_ ,atua ft ct"zfttna. L,tcwna,, encxctapedrc, 'l'rmrgoara, 7935, p. 297:' Srrrrcorr al l.csirl<rniculni, op. cit.. cap.. 298, p. 196. comp. qi mitropoiinrl ir.o, pirtn.rn

,\.utut1[is, I.r{i, 175 l, l:. 47.. -A -sc vcdc.a i;i I pincll El ninrer'o r'nsrrd, ie las hora,s del oficii,

,,Misccllrrrcrr liturgict Orrr.cl. Ci. l,crcirro". lionr,r. I962. oo. gg7-9341',,Mi,sccll.rncrr li,turgicr S l,ld.C. Lcrcirro,'. lionra, I962, pp. ggZ-93a1

* (irrrr1r. Silneilt rrl 'l'csrrlorricrrlrri,o/r. Si /0,:. r,r'lr-, srrl-rla.

24 ,5

l ,l'tLl trr; It :A sPti(lt A l,A

s,lg u.l()ll'tclltc {iu istoria sfhtrtii n nrAntuirii, pc carc lc contcmorcazii zilnic sau lc

siprtxrlizcrlzri, inrprosprltAndu-le astfcl in aurintirea noastri qi flcAndu-ne si ne aduccm

rrrlirrtc tot6lcarura clc elce. Ble corespund totodatl unei nevoi psil-rologice a credincioqi-

Ir r

sc

sc

ilftorttc laolalti.

AaeL Wcentia se aduce ca o multumire la sfirqinrl zilei, pentru ci am aiuns cu binezi la vArsta noastr5.. Ea ne aduce totodatS,

i in mormAnt, care a a\ut loc spre seari.e la Dumnezeu ajutor qi pazi pentru trece-

u-L si ne dea odihn[ netulburati gi sie niluciri gi de ispitele picatelor, care ne

pin oaPtea

vicq umne-

,ctl de co-

['xrr Pe cel

dirr veac legaqi.tWit",onopi;tz sau rugic qei monahale qi

pustniceqti'a privegheiii ( tie a laudei ne-

l.,r-u,. p. care in[erii o aduce totodati.'rirrr. de incep.rtol p"ti Ghetsimani gi

nrlucerea Ia judecati), dar gi de Invierea Lui, precum gi de.judecata din urmi'(Jtrenia exprimi frimeie ginduri ale sufletului credincios, indreptate cdtre Dumne-

acu, dupi. scularea din somnul nop(ii, cuprinzrl uop(ii gi rugiciunea pentru trlirea cu folos qi

nnrinte de patimile indurate de Domnul, de la

dusi lui Dumnezeu insfert din zi, mienil' zi-

Pe care Puterile cereqti

ind din trei in trei ore, prin multiplii cifrei

tr.ci, ele au gi un simbolism trinitar, exprimind lauda neincetati adusi de Biserica

prtnAnteasci Sfintei Treimi gi aducAndu-neioria patimilor Domnului, intAmplate la cea

rii osAndirea la moarte, ristignirea gi teaCeasul D( incheie serviciul divin ic a

ecrnitr gi se termini. cu Ceasul al noullea.Sen,iciul divin zilnic al celor gapte Laude este completat, desivArqit-gi incununat de

Liturghii, care se sivArqeqte dupi Ceasul Vl,_sau de Obed.niyd (Tipicd sa,u

in zilele in care nu se sivArgegte SfAnta Linrrghie'

559:(.'ott.t

IolutI )n1n'c tfirtcla wqlriciwrti, cap. 299 q.u. .(trad.(c(1. 19.56, p1:t.414-417); Pr'. P. Vintilcscu,

Pnlol' PRor;. Dn. Eur IJRANt,s.t.li

4. impirgirea (gruparea) Laudelor bisericeqtidupi momentele din zi cAnd se sd.v6.rEesc

,4.ttr1, dupd timpul din zi in care se slvrlrqesc, slujbele care alci.tuiesc servicitrl clivilpublic al .nei zile lirurgice se por imprrri in trei'ciil'rui ;*;;;p", forrn"te n..r." ai,,cAte trei slujbe, qi anume:

Ciclul hctdi, iu care intri Ceasul al notri.lea, Vecemia gi favecerniqa, alcituiegrcnrgiciurrca dc seara;

Ciclwl al -doilea, in care intri Miezonoptica, IJtrenia gi Ceasul int1i, alcrtuieqteruglcjynga de noapte qi de dinineaqi;

Ciclwl al treilea, in care intri CeasulObednita, in zilele in care nu se face

Gmparea aceasta a slujbelor zilnsau monrenre de m.qiciune din cursul zilsemnificatic trinitari: ea s-a flcut pe de ope de alta, dupi aseminarea celor noui.cete^r c

Ingilactoate sluibele din aceste doud cicluri se saalta, firi pauze sausivArqesc de fapt dectwrgbia, qi numai in

ea ci ele singurre se incep gi se termini incea mai sfAnti a bisericii; celelalte sc

a sau pronaosul bisericii.

Utrenia ai Liturghia), iar pentru celelalte sI sDe aceea, in studiul separat al fiecirei

asupra Vecernlei qi Utreniei qi vom trece mai repede peste ri.nduiala qi explicarerPavccernilci, a Miczonopticii gi a Ccasnrilor

iernrltin cereascd Si despre ens_Simcon al Tesalonicuiui. t,u-

303,)fufin t atlt.caP,

CAPI'r'oLUL II

Istoria Laudelor biserice$ti. Formarea serviciuluidivin public zrlruc al Bisericir

1. Caracterul nocflrrn al serviciului divin public in Biserica Primari

Erltt anii l lI-I13'.' La aceasta au contribuit mai multe canze:mult dintre iudei, clutau si-L imite astfela Euharistie intr-o seard,, la Cina cea de

Ambitd, pdstrdnd oarecurn importanqa pe

dorrn qi

rGnera[6rrA tnEcedtIfue u rczultat forma de priveghere a servic

' tn al treilea rdnd, impreiurdrile istorice

Hpunrl veacului aI IV-lea au favorizat inXiltci situatii; din pricina persecugii.lor, c

dunc pentru rugiciune, de preferingi inB, ln catacombe, pentru a scipa asdel ma

Lrt aceste expliciri firegti ale caractegpuunrrile Bisericii r-"o

"dlrrgrt cu timpul qi altele, de ordin teologic qi simbolic. fudel,

iuhr"'f lucrlrii anonime cu tirlul intyebdri id.tve corudwcd.torul Anti.oh (atribuitl odinioara

Bi[nnrloi Atanasie) spunea ci serbarea duminicii incepe de sAmbiti seara, ^pentru

ca sd

iltnlxllizeze chemarea lumii de la intunericul neEtiinqei la lumina cunoEtinqei2.

:9+-

lor consti in aceea ci aveau obiceiul sI se adune

Pnrror Pnor, Dn. Enn BnnNr$'rri

2. Scindarea serviciului divin Ei formarea primelor Laude bisericeqti

. Pcutru a sc preintAmpina oboseala privegherii continue de toati noaptea, serviciuldc sAmbiti spre duminicl s-a impirqit, curAnd, in doui: o parte care se oficia de-vreme, seara, gi alta care se oficia dupi miezul noptii sau ci.tre dimineagi; intre eleri.nrAnea deci un ristimp de oclihni qi somn, aQa cum reiese chiar din felul cum descriePliniu cel TAnIr adunirile de cult ale cregtinilor, in scrisoarea menqionati mai inainte.. Astfel, din aceasti scindare a serviciului nocturn al primilor creqtini, au rezultat cele

doui slujbe zilnice de cipetenie, care sunt totodati gi cele mai vechi dintre cele qapte

_L3ude bisericegti: Vecentia sau slujba de seari (t6 l"ulutrdv,Lacernare sauWsperae) qiutrey.ia, sau slujba de dimineaqi (b 6pQpo6 sau td bpQptudu). La acestea se adau.qirl-tyrxlra, oficiati in continuare, tot in timpul nop(ii (dis-de-diminea(i), qi formati gi eadin doui pirqi:

a) Litwrghia catehuruenihr, care - precum vom vedea - nu este la origine altcevadecAt transpunerea cregtini a serviciului sinagogii iudaice - qi

b) LitwrXbia cred.inciosilor (Linrrghia euharistici sau specific creqtini), in timpulci.reia avea loc frAngerea painii sau imitaqia cinei Domnului (impdrtiqirea)-

Toate acestea la un loc: Vecernia, IJtrenia qi Liturghia, alclnriesc serviciul divinpu-bl,ic sa,u oficial al Bisericii primare, la care luau parte toqi membrii primelor comunitiqicregtine, cel puqin o dati pe siptimAni, gi anume sAmbiti spre duminicl

3. Ceasurile de rugiciune zilnici a Bisericii in'primele trei secole

MAnnritorul ne indemnase insd sd ne rugdru in tontd yretned. (Lc. XXI, 36), sfat pecare Sfhntul Apostol Pavel il repera, cu alte cuvinte, astfel: ,,Rugaqi-va neinc.irt t" itTgt. V, lf). De aceea) in afari de participarea obligatorie la serviciul comun sau pu-blic qi oficial de noapte, primii cregtini au adoptar gi alte ore sau momenre derugdciune, in timpul zilei. $i cum acegtia erau recrutaqi mai ales dintre evrei, ei aupistrat orele oficiale iudaice de rugiciune, cu care erau deprinqi: in primul rb,nd Ceasulal h'eilea (ora de dimineaqi), Ceasul al Snselea (ora de amiazl) qi Ceaswl al noudlea (orade sear5.), care erau orele de rugiciune zilnici la mai toate popoarele antichitlgii qi pecare_!e adoptaseri. qi evreii (vezi, de exemplu: I Paralipomena XXIII, 30-31)3.

Sfinqii Apostoli ingigi au dat, cei dintii, exemplu in acesr sens. Astfel, Sfantul{Rostol Pavel se roagi la Iope in foigorul de sus, lavrernea Ceasulwi al saselea (Fapte X,9). Tot el, impreund cu SfAntul Ioan, se suie la templul din Ieruialim la vremeallglciunii gi anume la Ceaswl al nowdlea (Fapte III, I), iar in ziua Cincizecimii, togrSfin1ii Apostoli se aflau adunaqi pentru rug.S.ciune in foigorul Cinei, la Ceaswl al treilea,in clipa pogorArii Sfhnnrlui Duh (Fapte II, 15).

Puqin mai tirziu (pe la sfArginrl secolului I), Sfhr-rnrl Clement Romanul face aluzieclari la existenta unor ore stabilite penrru rugiciune, deosebite de Li-nrrghia ewharisticd.a, iar Did.nhia ceh ap. 8) regiementeazi numiml aces-tor ore qi cauti si le imprime totodatS. un conqinut sau un caracter cregtin, recoman-

ile lui, din Litwrgicagenerald... din col. SPA, vol. I, p. ll9): ,,...Datori sunrem

t Stipinul si facem la anumitc timpuri. Sise faci nu numai dc formi sau f{r[ rinclrriali,

2ti29

I.rru nctt :R sPriclAl,A

benevol.ii' culrul creQtin era alcituit, deci, din doui

pubtic gi oficial, care se sivArgea o

pre duminicS', de care era legati

) precum gr rn aiunul aniversi'rilor' gi vineri ;

particular gi facultativ) care se sivArqea

titnae orationes (De oratione, 23,25, P,L' \'aveau caracter facultativ, depinzAnd de pi-

tribuiti de obicei lui Ipolit Romanul, dar

crie urmitoarele momente de rugiciunereqtin:

l)imineaqa, indati duPI scularea

din somn qi spilare;la Ceasul al III-lea;It Ceasul al Vl-lea;

*1, rinr,i, clc ll. 'Bottc,

Paris, 1968, pp. 125-I33)'rrntl, clc 13. Bcrttc, l'ans, lyoU, PP. tzJ-Lco)'/ ( )irrtcrr it I I-a, cap' 27 (cd. Rahmani, p' l4+) '

la Ceasul al IX-lea;inainte de culcare;la miezul nop(ii;la cAntarea cocoqului (dimineaqa)6.

nul v-a luminat, alungAnd noaptea gi adu-

€Alrd ziua.

l[i:,:lill;,ii'.lJiili;ii,;,rdil;-; i;;,G ,11i1'qi an"a piliat tehu'nenilor, mr veli putea n nici

iii,iiiti iiri' vcli fi picriuii,-.eie rr.*" va,reii aduce continuu aminte de Hristos" (Tra'd' apott' cap

{1. rin.i, clc l}. Bottc, Paris, I968' pp. 125-I33)'

6 ,,Nu vi nrga{i ca flprnicii, ci cum.a poruncit Domnul il U-:ll^gn:.'ll f''^"Uirt"

vi rugali Tatdl

rurril.. b",ter"-j ;; ffi;;.i,g,i ;E'" [r'ad' non'' d;n col' cit' supri'' vol' I'P: 87)^:

a 'r.-..: ..-^-I:^^:^^:: k;-k4ri .; f-mpi 14nd se scoali dimineatJdin somnul lor. irl':,,i;tl ;;;;5${'#;;i;??.,ri,i, la"a se scoald dimineafa-din :.*llt"1:^Ti:::"d:-";:.,-,:n ,,'['tl1i crcclinclo$u, berbatl Qt [cmer, cano sc sc(Jala urlrurrs4ld uur Jurrurs -- .. Y- ---

,r1,. iii iii.* isi uu, Jpl"--"aii ir'. !i '" ""'. mga lui oumnlllf ! :111,':1^:: ""ffL"::,1:,11'rT;illlr'lill (t.t;t;.-.i5:il;ia. ri,""fr",ii; f,^;".; e mai bine si meargi:::r::.] 3r:r^:::1:*i,11;i1il:','ili;rlil i.iH:#";;'ii "i'.il;"Ji I a;1;.1 Jtre,ea .. Roagu *:lll9:::*1:.::t:";:'v,il;ill l['il";;;i';fi.i",1;lir^.ai mai l,ngi la.ceasul"al rX-real. Roasn;:. !i-,:::,..-d.f;l^t]tlrrlc rrupul in p^t p.nt,.i;iill;;i;;1, -i.rul?"pgi scoala-te. spalili miinile 9i roagd-te"' F'^tel9

;il; ,,;;ii1ii,ii.i.",tii.,.iueii,i."e1'aiar-re iii''iip. ,t1ii qi aana pildd catehurn::il"-'t lu,I-'l,PY-fi::i

FREOT PROF, DR, Entn Bnnr,lr,g,rn

L,a ccnsul nl treilca, pc,tru cil in acc.st lnomcnt a primit Domnul crc rahottrrArca dc osflnd{,

!,a <-l,ensut.al.Snselca, penrrLr ci arunci a fbst ristignit.

l:,.':?:,' !! "^? ( !: :,r-:i:r' :i, r? 1': :, * 9;J;6; cand D omnur a ros t rrs tiglnfricogrindu-se de indrizneala ,.J"g""qif". iudei qiruder qi neputAnd ribda batjocuraDomnului.seara (la vecernie), drept murtllmire pentru ci. v-a dat noaptea spre odihni detenelilc din timpul ziler.

,^r!ir[Kiir!1!"X?:ilf (Ia utrenie), pentru cr acesr ceas vesreqte sosirea zilei, spre

. Precum se vede, la aceste momente din cursul ftecarei zii1T:i 11t1l:1., p: de a se ;d;;1;;;,,i'1r.. XXr, 36) qi delltre(rne permanenti ntirea pe iiedincioqi in osteneli qi irpii..

-

4' Fixarea numirurui de azi al Lauderor bisericeEtr (sec. rv s.o.)publice gi, deci, obligatorii, a .orelor de

din serviciul de noapte, ,-, fl*t in crrrsJle de rugiciune din timpul zilei. care oAnide pietate individuali,' deveniifu...* o

pentru multi dintre laicie. Dar incepAnd dascegi se intimpld o schimbare fundamenta se retrage in pustie, punAnd temelia

ntru bisericile de enorie.

vol. II, p. 258.sanct4 cap. X)OV E.u. (ed. IV de W.

turde dcscrie serviciulCezareea, Egipr, Libia,

30 3t

I"rtu ttct<:n snF:clAl,A

expunAnd qi tcmeiurile saLl nlplus: n4qfuiunea d.in a.tnurl s

lX-lcrr qi cea dc la sf'Argitul zdimincdPd.;.care se flcea duPitltrcilcalr. Rugiciunea aceasta de dimineaq

eltceva decitt Censwl d dup'I care veneaute cunoscute qi practicate; mgiciunea dinse citea Psalmul XC) nu e altceva decit

iar cea din zorii z1lei, Utrrnia. Iatt unit cu lJtrenia, adicl duPi ea, ca

IV-lea gisim deja incheiat nutnd.rd d,e

s. CXVII, 164: ,,De gaPte ori Pe ziTe"), numir la care Biserica a rimas gi pe

errc l-a consacrat oficial in cele din urmi, adici:

a) Ceasul al IX-lea]2,b) Vecernia,c) Pavecerniqa,d) Miezonoptica,

e) Utrenia cu Ceasul I,f) Ceasul al III-lea gi

g) Ceasul al Vl-lea.

rea dupl momentul din zi

ln l, Pe de o Parte, recgmal-

J,, alta, datoria monahilor de

i f Tes', III, 8), se aiunge la

implinirea idealului rnuncii qi rugiciunii continue, cirora se vor consacra vieguitorii

ntArrdstirilor de obgter3.Randuiala serviciului divin zilnic din rn rlstirile Sfandui Vasile a fost adoptati apoi

dc ministirea Sfhnrului Sava de langi Ierusalim) care a dat Ortodoxiei risiritene, dintre

eHlugirii ei, teologi gi imnografi ilu.gtri, ca Ierusalimului,

Durnaschinul, C.osma de Maiuma qi $te iror imne gi

cttntribuit mult la dezvoltarea culnrlui o gi indeosebi

l,nudelor zilnice. Din ministirile savaite, r trecut mai tA

Viif-fp in cele srudite, din junrl C,onstantinopolului, infiinlate sau organizate de cei

d6i tiaqi: Teodor qi Iosif Snrditul, dintre care al doilea a ajr:ns mai tArziu episcop {Tesalonicului. O ultimd fazd. de dezvoltare, in care se ajunge aProape de rdnduiala de azi,

errp,ltl serviciul Laudelor zilnice in minlitirile din Atos, incepAnd din secolul X, cAnd

S1llpnrl Atanasie Atoninrl fondeazi (in 963) Marea Lavrl. De aici, datoriti mai aleq

i spirituale a isibasrnalui, rind'tiala s-a intins qi

slave ale ci4ilor de slujblle din firile RomAne, Prinin Rusia Prin mitroPolitul

(irigore (Ciprian) Jamblac (11406), recun mitropolit al intregii Rusii'

tt Yczi Regulile mari, rlsp. Ia intre b. 37 (P.G., t. XXXI, col' 1016)',, il,;ti#;, qi in carrouul 18 al sinodului din Laodiceea (a doua jumitate a sec. IV): ,vA.ceeagi

rlrri$r1 a nrgiciu6iior trcbuic si se fhci totdeautta, qi Ia Ceasul a[ nouilea 9i seara" (CBO, vol. II, part'

l, p. 96).'' ,, C:i. Sfhnrul Vasilc ccl Marc.Cuud.nt ascetic: ,,Toati viala trebuie si fie ttn timp de rugiciunc..."(l',( i., r. XXXI, col, tt77),

,RBor PRoF, Drt. t]rur BRANl$l'ti

Gcneraliz,ilrca rLrruror celor qaprtc Laudc in pravila sau canonul oticial c{c sluib'i a

tlisericii 611 s.a flcut dintr-o clati pcstc tot. Con'rpletarea nlrmirului Laudclor biscri-

;criti Qi gcneralizarea lor ln Prlatorcqte nu numai influenqeiiiind rccrutagi in general dintrelc cxpouenqi ai viegii monahale in miiloculor de mir rAndr.riala de slufbi cu care erauiormizarea rdnduielii de slujbi a celor gapte

ale SfAntului Ioan Cassian, or

ale Sfintului Benedict de Nua, inci. mai dinainte, SfAnnrl Ambrozie, episcopul Mila-acolo, cel dintAi, modul de cd,ntare anffinicri a psalmilor

pi a inlelor noi in cursul laudelor biseri:egti, ca mijloc de luptl impotriva ereziei

rricne.O dezvoltare mai noui a serviciului C,easurilor din ministiri o reprezinti Mezorele

(Meoc6 Cea-

suri) sifn'. luibei

Laudelor din Ceaslovul orrodox (rugiciuni vor fiaritate mai departe, la studiul separat al fiecirei Laude (cap. Istorie Si sirnbol,isrn silry ?-plicate). Precum se va vedea din capitole Laudelor

noast;e bisericeqti este rezultatul unei evol au contri-

buit toate .po.il. istoriei bizantine, cu ce teologice

mai importante ale vieqii lor spirituale, in Influenqe

multiple la ori.qine, in care se amesteci substanta spirituall a .culnrlui sinagogal. cu

clcmente ale cJdui Bisericilor celor mai vechi din Ierusalim gi Antiohia, cu spirinrlascetic Vasile din,CaPadocia,acestor ierarhi qi teologi, ca SfA

mari in i de obgti monahale, ca

gi Iosif Studinrl qi Sfand Atanasie Atoninrl sau smeriqi monahi, ca Sfinnrl -E!.qSiml ori Sfintul Ioanichie cel Mare, ba chiar gi simpli laici, martiri, ca SfAntul

Mardarie gi SfAnnrl Evstratie, gi-au adiugat partea de contribuqie, cu rugiciuni gi imne

rlmase in intrebuinqare pAni azi in rAnduiala acestor sluibe.

BIBLIOGRAFIE

B. Batiffol, Histoit'e d.u Brhiaire roru.ain, ed. a III-a, Paris, I9II.f . llar.rdot, .L e Brniaire rontain, ses oriXiroes, son bistoire, Paris, 1907 (Col. ,,Science et

l(cligion").

ra Vczi loan Cassian, De institutis coeruobiotwm,P.L., t. XLIX, col. 53-476. Ed. mai noud; fealtoirssirr ,BiiJ;?fl1: i-l#,1ji';J'-"t' \ffu;,tf;)??")ae lutrenial, pri,,a,

tcrtin, nzzr (Pavcccrnila)'

1233

l,rtu Rctr:n sPt:clAl,A

Acelaqi, Le llrfuiaire.., |irris, 1929 (ec{. noui: 1941, llibl. cat[. des scicnces

rcligicuscs).'' s,-31ffier,Geschicbte d.es llre'viers, Freiburg, 1895. Trad. fr. de R. Biron, Histoit'e

du ';:j;,llT:ti,'To!;, d.i rito bizatctino), Roma, re2e,

(o r,2).ni d.r*, la ,rTrnd.ition Apostoliqwe" et les docuruen'ts d'irittis,

Irt,,La pribre des heures", Paris, 1963 (,,Lex Orandi",35), pp' 101-lI5'Paris, 1906.in ,,Catholic Encyclopedia" (New York), vol' XI

(l V Z.+Z 1'u' qi vo[' XIV (1912)' p' 514 s'u'Mase, Paris, I92I.

C. Callewae rt, De parvis horis rottaanis ante Regulotn lan^cti Beruedicti, in ,,Collationes

B*!.rrr.r,,, X;gX (i929), pp. 4BL-492 (retip. in vol. Sacris Erudiri, Steenbrugge,

1940, pp. 119-126).- i.H Dalmais, Cirigirtetconstitutiond'el'office'M'D',21 (125.0), PP:21-39' ^ ..l..i"qi, Les s/ns d.i, hrrnrs dans les liturgieiorientales, M.D.,64 (1960), p?...53.14'

...g. Oi"t o,rrt i , Ai.nd.uiila ieasw"ilor lit lUetnrl d.e noap r. Snrdiu in Lwc,tirile €rudi)

Acnd.. Teol. d.in IAev,1909, t. II, pP. 546-595'- --

i. Duche sne, Or"igines'dw culte cbritien, ed. V, Paris, 19-25' ^ -

L. Eisenhofe r, Hind.bwch d.er Katoksch in Litwrgih, vol II ( I5a), pp. 527 -537 .

f. L.b..,o.r. La vie chritienne aw l-er siicle d'e l'Eqlise,-Paris, 1927 '

i{. Lecle.cq , Brivinire, in DACL, t. II, col' 1262-13L6'Acelagi, Laud.u' ibidem, t. VI[, col. 1887 g'u'

L"frii, None, Sexte et i'ierce, ibidel, ! XII, col'.I554-1557 gi t' XV, col' 1396'

i. M"ie"r, L'op.ce *r"iiiqi h. ln fin d.a IV-e sibcle: Anriocbe, Palest;ne, Cappadnce, in

C,CP,47 (1963), 53-88.-' -Miiller' Ioh.'- gardlrff, Nachtlicher Gottesd.ierust iwt. apostolischen Zaitalter' in

,,Theologische Literaturzeitung", 8 I ( 1956), pp' 347 -351''"- p. pi.ir, Brlvi.airi, i., ,,Oi.r. pt"tiq,r.'des'connaissances religieuses", red' de |'Bricout, t. 1, col. 96I g.u.-

o. Itous ieat, La piire da rnoines au tentps d.e Jeatc cassien, in vol. 35 din col' ,,Lex

Orandi" (Paris ).963), PP. II7-I38.- jrhoo, Pierre, Ldiitt Air;n. lllstoire d.e la fomoation d.w Brniaire, Paris, 1959 (col'

,,!-ex Orandi,27)."'" A..hqr, La pyibre d.es hewres, in vol. L'Eglise en pribre. hctrod.uctiotc h h Liturgie, red'

dc P' 787 g'u'ruentdt (in rus.), ed. II, I(ev, 1913'

ffices d.e 16'5sru5irxe' sainte d' 'ir"usnleru' d'w IV-e ow X-e sibcle'

l)aris, 1929.|. Tyciak, Moraruntba. Die geheiru.e offenbarwng wntl die hirchliche Liturgie,

Warendod,1947.pr. prof. p. Vintilesct, incercd.ri d.e istoria LitwrXhiei. LitwrXhia creftind. in prirnele

h'civeacuri, Bucuregti, 1930 (extras din rev' t 'I'):- A..i"Ei, Cu,s (liiograf.nt) d.e IstoriaLitwrghiei, Bucuregti, 1940, p. 305 I.u.

LITuRctt:,c st'EflAt,A

Cnptrolul III

Vecernia

n. nANourALA SLUJBET

l. Denumirile slujbei

2. Timpul slvArqirii

in vechime, Vecernia se sivArgea dupi apusul soarelui, la ieqirea luceafimlui-deseari sau pe la aprinsul luminilor. de unde vine gi denumirea greceascd cea mai veche:

l"rryuLrdv'(lat. lucemare), pe care o gisim in scrieri din sec. IVa. Astizi, dupiTipic'vremea sivArgirii Vecerniei este ceasul al zecelea din zi. adici aproximativ ora. 4 P.q.,deci inainte de ciderea serii (iarna pe la orele 34 p.m., iar vara pe la 5-6 p.m.)'. Ilministiri. la sirbitorile cu priveghere (sAmbiti seara, in ajunul praznicelor impiritegti qi al sirbitorilor sfingilor mai importanqi), Vecernia se oficiazi dupi apusul s.oa

lui, urmati de Litie qi Utrenie. Ca excepqie de la regula generall, in ceea ce.prive

timpul sivArgirii, Vecernia se face in timpul dimineqii in urmitoarele cazuri: in Duminica Rusaliilor (Vecernia Lunii Rusaliilor, care se sivArgeqte in ziua de Rusalii, indatdupi Linrrghie), in Vinerea Patimilor (Vecernia S6.mbetei Patimilor, care in unelpi4i, mai aies la'bisericile de enorie, se face dimineaga, Lrpi sluiba Ceasurilor.impi_r{ieqd j, qi in toate cazurile cind Vecernia se unegte cu una din cele. trei Linrrghii:. cu I-iroigirii SfAnnrlui Grigore Dialogul (in toate miercurile qi vinerile din Piresimi, afar

p. 86 q.tr. (ia Ghenadic Eniieanu, Liturqlico, BucureEti

3. Scopul Vecerniei

Scopul sau rostul rugiciunii de seari este si aducem lui Dumnezeu mulgumircttru ziua care a trecui gi si-I cerem ajutorul pentru petrecerea in pace a nop[ii carc

Iorooie6.ln lcginrrl cu istoria sfAnti a mAntuirii, Vecernia ne aduce aminte de ridicarea dc

Cmce 'qi

inmormAntarea Domnului, care, precum Qtim, au avut loc spre seariT. Ve-Plrinti bisericegti o puneau in strAnsi leginrri cu Cina Domnului qi cu moarteapc cnrceS.

4. RAnduiala Vecerniei

RAnduiala Vecerniei diferi, ca dezvoltare sau extensiune gi solemnitate, dup{zilei liturgice, adici dupi cum e vorba de:

- ni de rAnd peste slptimdni;- Ziua unui sfAnt cu doxologie mare (insemnat in calendar cu cruce neagri);- ziua unui sfhnt cu polieleu (insemnat cu cmce roqie);- sAmbitd seara (Vecernia duminigii);

i Vczi, de ex.: Sfintul Ciprian, Despre rugdciwnea d.oruneascd. cap. 35 (P,L, r, IV,_col._ 559-560):,rpll cc a apus soarele gi ziua s.-a sfirgit,.diri.nou, trebuie si ne rugim;,cici Hristos fi{:"::!-::litrrt gi zira cea adevirati, de aceea gi noi, cAnd ne rugim la ipusul soarelui gi al zilei din accst

qi cci'em ca si risari din nou lumini peste noi, ne rugim pentru venir^ea lui Hristos, Care nc va

hrrrrrl luminii celei vegnice" ; Const. Apist., YII!, 39 Qrad.. rom;. cit., p. 258): ,:\9gi91u"i .f1.-"t11 ,

tB, drept rnullumire ci v-a dat no"ptei spre odihni de ostenelile din_ timpul zilei"; Sfhnnrl Vasilc

li1;1,'Regulile ruati, 37,4 (p.G.,i. XSq col. 1016 A): ,,Iar cAnd ziua se sfirgegte, se cadc cIllrrrrrirr pintm toate cAte arir luat in curgerea acestei zile qi pentru cele ce am. implinit cu buni, ,r1r,ri si mirrurisim toate cite nu le-amTmplinit..." etc.; Sirneon al Tesalonicultti,Dospte fintclc.itiini. cao. 299- rrad. rom. cit.. p. 197 ..ient"r." Vccernici inseamni ci liudim pe Flcltontlitiini, cap. 299, rrad. rom. cit., p. 197:,,ii.,t".." Vccernici inseamni ci liudim pe Flcltontllru c[ ani ajuns ia apus, adici la s?irginrl zilei gi hirdzim lni Dumnezeu tot ce am ficut intr'ltrsrr,

{t:cca, mrrllirmim pdntru viala noastrl, pentnr hrana, p€ntru cugetcle, cuvintele gi faptele noastrc,

llc rrrg,lrrr oaptca inpace, fhri picat qi flri sminteali. CIcl noaptea este ca ulltlttho'l ,rl s cici ca o moarte ne vine noui noaptea".

/ Vczi, Litwrqhier (ed. 1956, p. al7);,,...Sluiitorul altanrlui... dator estc.,,

ll lf,v,|.;casc cuiernicie si gindeasci in sine gi cu umilir4tr str

Ellpr.tc, cum e Sale patimi, vineri seara s-a rdstignit Pc crucc

Elltrtt tlicat a noastri..." etc.' , Vi.ri, cl r. XLIX, col,

llil tZSir ri se cuvintelc lui

ilevlrlr ,lA rnet. ca o jct'tfd dc

IlttH (lts. are s ri Pe- carc, dc

anunlcncilr sce cAnd a lrrcre'

dlttlnt ltisclici urmiltoarc, lllHrlirrrl vcecu a toet{ lumca,

lntlir.lcrc,r nrf, pt ctrvint sc numc$tc dd.icare...".

34 35

Pntur [,Rot, DH. Et,tti JJnnNr,s'rti

- prrnzrric iurpilriltcsc srru hrrrmrrl biscricii.Miri sinrpll, nr:ri pxrgin dczvoltatl gi mai pugin solemnl este Veccrnia zilelor

rAnd (dc lucnr) din cursul siptlmAr-rii, adici zilele sfinqilor care nu sunt insemnaqicalcnclar cu nici un semn; c formati mai mult din lecnrri gi se sivArqegte de obiceimiri iu ministiri qi in catedrale.

Ccva mai dezvoltatS., mai solemni qi cu cAntiri mai multe e Vecernia sirbitoricu tinere din cursul sipt'imAnii (sfir-rqi cu doxologie sau cu polieleu, praznice qi hmuri), precrrm qi Vecernia de slrnbi.td seara (Vecernia duminicii).

Vom descrie, pe larg, mai intAi rAnduiala Vecerniei sirbitorilor (singr-rra careoficiazi, de fapt, la bisericile de mir), gi apoi, mai pe scurt, rAnduiala Vecerniei zilede lucnr. Descriind in amS.nunt rinduiala Vecerniei sirbitorilor, vom st[rui indeoseasupra rolului preotului, slulind singur (firi diacon), iga cum e cazal in majoribisericilor.

a. Rinduiala Vecerniei sirbitorilor. La vremea cuveniti, cAntiretul sau parserul toaci (in toaca mare), trage clopotul gi aprinde candelele. Intrind in biseripreotul zice rugiciunea: ,,Intra-voi in casa Ta..."' (vezi Litwrghierwl). tnainte de Vecnie se citegte Ceasul al nou5.lea, cu care incheiem slujba zilei respective gi despre ca

vom vorbi mai tArziue.tn timp ce la strani se citegte mgiciunea de la sfArqinrl Ceasului al IX-lea (

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostnt...") preotul ,,ia vremea" (binecuvAnrea) pentru inceperea slujbei zilei care urmeazi, in chipul urmitor: lasi epitrahilulSfinta Masi, iese pe uqa dinspre nord, trece printre strana stAngi qi masl, vinemijlocul bisericii sub policandm, se inchini de trei ori spre risirit, depune metaniescaunul arhieresc (firi a se inchina) gi intri in altar pe uQa de sud, trecAnd printre inostas qi strana dreapti, siruti Sfinta Masd qi igi pune din nou epitrahilul.dtern (perdeaua ugilor impiritegti) $ dl binecuvdmtarea (,,BinecuvAntat estezeul nostru..."), stAnd in.fapa Sfintei Mese gi inchinAndu-sel0.

CAntiretul (sau cel mai mare, daci este de fagi) rispunde: ,$min. Veniqi siinchini.m..." qi citeqte Psalmul CIII (,,BinecuvAnteazi, suflete al meu, pe Domnul...In acest timp, preotul, cu capul descoperit (daci poarti culion), iqi ia Litwrghieru.l, i,

pe uEa dinspre miazinoapte gi vine inaintea uqilor irnpiritegti, unde, stAnd cu faqa

altar, se inchini de trei ori gi citegte in taini cele Sapte rwgdciurci ale lwncinil.or,nAndu-se la sfirgitul fiecireia.

Dupi ce se termini. citirea Psalmului CIII, preotul zice ectenia rnare din faqa uqiimpiriteqti, avind capul acoperit (daci poarti culion). La sfirginrl ei, se inchiniintri in altar, pe uga dinspre miazizi. Daci pAnI atunci preonrl n-a atv'ut timp simine citirea celor qapte r"r-rgiciuni, le termini. in altar.

e Vezi mai departe, la cap. despre Ceasw.ile linugice.r(' Vezi Simeon al Tesaloniculti. Despre sf.ntele rugd.ciwni, tlt\l cap. 331, trad. rom. p, 2l

Liturghierul, Bucuregti, L937,p. ll Ei Bucuregti, 1956, p.2l; Gherasim Saffirin, Tipic aswprasewi,ilord,ivine, Bucureqti, ).905, p.6; Ic. D. Lttngulesctt,M,anwald.epracticdktwryicd' Bucuregti, 1926,9; F. lJalamace, -trphcalrunt La.pwlctictt litwrgicri (curs litogr.), p. 5, 130; A- Popovicitt,Tipiculcii Ottodaxe, ed. a II-a, Sibiu, 1927, p.57; B. Cireqeanu, Tezaunrl htwrgic, vol. III, p. I.Mitrofanovici si colab-- Lttutacca Rtsertcu. ()r"todoxe. ed. 1929- o.472 s.a. Numai citeva oorcecii Ortodaxe, ed. a II-a, Sibiu, 1927, p. 57; B. Cireqeanu,-' ) r' '' , "' -_^-Y-- "' """o'-) -'' "-) r- --Mrtrotanovici qr colab-, Ltturgtca -Btsencu. ()rtodoxe, ed. 1929, p. 472 ;.a. Numai citeva fiprceMltrolanovlcl !l colaD-r Lttul'[tca btsetlctl ul'rorltxe, eo. lyzy, P. {t/z !.a. \ctrlarc, ca cel dc P. Procopoviciu (Ntualistica, p. 18) qi cel de C. Teleaga (Tipicon, p.49),clrlarc, ca cel dc I'. l'rocopovlclu \lotualttt ca., p. rU) !r cel cle L. Ieleaga (ltptcqn, p. 4y), precrlrnLiturghierul din 1950 (p. 21 ), recomandi binecuvAntarea din fa{a sfintelor ugi ca la Ceasul al IX-kconfbrm pllcticii miniistiregti, dupi care preotul, imbricat numai cu epitrahilul, nu zice nimicrrlrrrr, ci rrrrrlai clirr falrr uqilor impiiriteqti.

3637

Ll't'u nc; tr ;A sl,l'lotALA

lJrrncirzl citir:ca Oatisrnoi d.e rhnd. dirt Psnltire, pc analogul f]ri acopcriffIAnt, aQezat

dhr vrcnrc ln nrijlocul bisericii. SAnrbiti seara, in ministiri, se citegte Catisma intdi intrci sr{ri: la ficcarc stare, preotul zice ectc ria mici. In timpul citirii Catismei, preotul

Fx,[rc sril ios, sculA icile de enorie, atAt sAmbitl seara,

€At {i ltl sirbltorile la praznice qi la hramuri), se cAntide obicci: ,,Fericit in prima stare a Catismei I (Ps. I,llCfs, 1,6; Ps. II, vers. Il qi Ps. III, vers. 7-8), urmate de,,Slavi..., $i acum... Aliluia"(de trci ori)rr.

[)rr1rA Catisma (sau dupi ,,Fericit bdrbatul..."), preotul zice ecteruin ruicd, iar la*fnnil sc cAnti dupi aceea ,,Doamne, strigat-am...", pe glasul de rAnd al Octoihului(linrlrrttir seara) sau pe glasul indicat de Mfucei (la sirbitorile din cursul siptimAnii),

ntilrtrrile gi stihirile sirbitorii la care ne aflim, precum ne arati Tipicul qi Mineiwl:tiv. Triodwl sa:u Peruticostnrrytl - la fiecare sirbltoarer2.

tl tinrp ce la strani se cAnti ,,Si se indrepteze rugiciunea mea...", in altar preodr;i face cddirra rnare.

l)upi ce termini cu ciditul, sau in timp ce la strani se cAntl ultima stihiri de lat)runl1c, strigat-am..." (inainte de,,Slavi..."), preonil igi descoperl capul qi imbiaci

l.()f,nd la stranS. incepe s5. se cinte,,Slavi..." de la,,Doamne, strigat-am...",preotwl

usile irupdrd.tesrl, plecindu-se cltre credinciogi. Iar cAnd se incepe stihira de laacum..." se face tohod.wl (ieph,ea) cw cd.d.elniya, in chipul urmi.tor: stAnd in faqa Sfin-Mcsc, preotul primegte cidelniqa binecuvAntAnd timiia, se inchini in faqa Sfinteite qi, ocolind-o pe dreapta, fXri. a cidir3, iese pe uqa dinspre miazS.noapte, fiind:cclat de paracliser cu o lumini (daci vrem si dlm mai mare stri.lucire slujbei, iespurtetori de lumini). AjungAnd in mijlocul bisericii, sub policandru, sti cu faqa

rrlsirit, se pleaci gi zice in taini Rwgdciut'rea intrdrii (,,Seara gi dimineaga qi la,,." etc.). Apoi, trecAnd cidelniqa in mAna stAngi, binecuvAnteazi, intrarea, zi-

lncctiqor: ,,Bine este cuvAntatl intrarea Sfindlor Tii...". Purtitorul flcliei mergeIttrrrAr-rarea in faqa icoanei MAnnritorului, unde rimAne pAni cdnd preotul intri in, itr preotul inaintAnd pe solee face cidirea mici, astfel: cidegte icoanele

ti gi pe cele laterale, iconostasul) strana arhiereasci, strana dreapti gi cea

apoi spre risirit de trei ori gi din nou strana arhiereasci, iconostasul qi icoanele

ului de la Utrenie gi de aceea nu se cinti in ajunuli Mare. De asemenea, nu se citeye catismi la ve-imi (dupi Lirurghie) 9i Duminica Tomii, la Ve-it gi in insigi ziua serbirii seara) gi la Vecernia din

ziua Schimbirii la fali citim catismi numai daci[h rlttrniuici ori luni seara.

lr ()tliuioirri, atAt cintarea stihirii precedati de ultimul stih din psalmi (,,Ci s-a int{rit mila Lui[oi,.."), clt Ei a stihirilor cu,,Siavi..., $i acum..." se Iicea de ambele strane (coruri) reunite inrr'rrl lriscricii, ceea ce reprezenra Lln momcnt solemn (festiv) al slujbei, inchipuind unirea a toatit cru'c $-a flcut prin venirea MAntuitorului (vezi Simeon al Tesalonicului, Despre Sntele

III, p. 127;

PREo'r PRor-. Dn. ENp Bn,tNlSrn

pe solee, in faqa ugilor impiritegti. CAnd strana a terminat

$i acum...", preotul cldegte cmcig spre sfhntul altar, rostind:dupi care intri in altar, prin ugile impiriteqti, continuend

cildirca in jurul Sfintei Mese gi cidind tot altaml.Cintlret-ul sau cel mai mare, rosteQte (ori cAnt'i, daci e cazul),T,uminI lini.'.".

Dupi aceasta, preonrl stind in spatele Sfintei Mese, cu faqa spre credinciogi, zice:

.,Si luim aminte ! Pace tuturor !" (La strani: ,,$i duhului tiu").,,tntelepciune ! Si luim aminte !", iar la strand se cintdprocbirnenwl zilei sdptimini,

de trei ori, cu stihurile indicate in Ceaslov (Catawsier).La slrbitorile care au paremii (citiri din cirgile sfinte ale Vechiulwi $^Noului Testa'

went), indati dupi prochimen se citesc parerniite, din miilocul bisericii. In timpul citi-rii lor, preotul, rimAnind inapoia Sfintei Mese, poate sta Jos.

La sfArqinrl paremiilor sau indati dupi prochimen, cAnd nu sunt paremii,irucbid.e wsile irnpdrd.tesri gi rostegte ecteniahrtreitd: r.,S5. zicem toqi din tot sufletul gi

tot cu.qetul nostru) s5. zicem...", din altar, fiind imbricat in felon.Dup5. aceasta, cXntiretul (

1...", drfl altar, tlnd lmbracat ln felor].t (la mlnistiri, cel mai mare) citeEte rugiciunea ,,Invredni

ceQte-ne, Doamne...", dupd care preofltl rostegte, tot din altat, ectenin cererihr:LcILc-Irc, Lr(ralllllg... ) uuPd Ldlu PrgvLul fvolviL!, LvL uur 6tL4L) vwvv,"vv

plinim ruglciunea noastrS.'cea de seari...". Preotul se intoarce apoi spre credincioqi qi.iibinecuvAnte ezi, zicind: ,,Pace tuturor!"; apoi, intorcnndu-se din nou spre r5'siri

zice: ,,Capetele noastre Domnului si Ie plecim !", dupi care citegte in tai&l!e. ,rvaf/llerv --T-

Rugd.ciunea plecdrii capetehr, pe care o incheie cu ecfonisul: ,,Fie stipAnireaTale binmecuvAntati !".

La strani se cAnti acumstihoalTna. ctr stihirile gi stihurile ei, apoi cAntiregul ci

,,Acum libereazi..., Sfinte Dumnezeule..." qi celelalte rugiciuni introductiveminlstiri qi la catedrale, ,"A.cum l1bereazi...." il citeqte cel mai mare, iarcontinuS. cu,,Sfinte Dumnezeule..." Qi celelalte).

Dupi ,fatil nostru" Qi ecfonisul respectiv, la strani se cinti troparYle, cttlor. sAmbiti seara: troparul invierii glasului de rind, ,Qlavi...", al sfinrului de laMiru.ei, ,,$i acum...", al Niscltoarei de Dumnezeu, din ale Invierii, dar pe glasul troparu/.ve) )rY\

qsurrr !. , ru ^

r

Iui s$nnrlui la prazricele impiritegti, troparul praznicului respectiv de trei gri;sirbitorile sfinqilor, troparul sirbitorii de doui ori, ,,Slavi'.., $i acum..'" al N

Dupi tropare, preotul deschide ugile impiriteQti Qi zice: ,,

face otpusnrl, dupi regula aritatd inLiturghier (vezi ed' 1956, pp' 33-36)' Apoi i

minAnd cu cea a Floriilor), seara la Vecernie se cAnti, alternatiq cele douimari, specifice postului; ,,Si nu intorci faga Ta..." gi: ,,Dat-ai moqtenire..."' De aceea, it

aceste duminici, seara, se face slujba Vecerniei mari, pani la prochimeq punAndu-se sti

Lr:'uttc;tcR SPECTALA

vrrhod cu cldclniqa, prclchimenul mare al Paqtelui: ,,Cine este Dumnezeu..,"),r.Selhr"c, dc aselncnea, volod qi Ia Vecernia din seara urmitoarelor praznice: /oia inaltdrii,Schirnbarea la fagl qi Inilqarea Sfintei Cruci; precum gi a zilei hramului bisericii. ....

b. Vecernia mici gi Vecernia mare. Slrbitorile mari (duminicile, praznicele impi-rAtcqti gi sfinqii mai irnportanqi) care au slujbi cu Priveghere, au de reguli in cirgile deeuk (Mineie, Triod., Penticostar qi Ocmib) doui Vecernii: Wcem.ia naicd qiWceru,in. rnare.

l) Veceruia wicd a acestor slrbitori este un fel de anticipare gi prescurtare a Vecer-ttici mari. Ea se si.vArgeQte numai la mlnistiri, inainte de apusul soarelui, dupl ceasulnl lX-lca (adici la vremea obiqnuiti pentru Vecernie) gi numai arunci cAnd urmeazi al€ face Priveghere de toati noaptea (vezi denie). Dupi Vecernia mici se ia cina gitpoi, dupd apusul soarelui, se incepe Vecernia mare cu Priveghere. Daci., deci, nu sefiec Litie sau Priveghere, Vecernia mici nu se face nici in mS.nistiri, in bisericile defltir, Vecernia mici nu se sivArgegte niciodati.

Prin ce se deosebeqte Vecernia mici de cea mare | - La Vecernia mici. se toaci infttnc'a cea mici (tochiqi); nu se zice nici ectenie nare, nici ectenie mici qi nu se citegte(Jntism'i, ci indatl dupl Psalmul CIII se cAnt.i: ,,Doamne, strigat-am..."'cu stiluri maiplqine (numai patru). Nu se face vohod gi nu se zic nici ecteniile de dupi vohod.'Lalfllrqit (dupi tropare) se zice ectenia intreiti scurti (ca la inceputul Utreniei). Iati deciFhcma rAnduielii Vecerniei mici:

llinecuvAntarea;Psalmul CI[;,,Doamne, strigat-am..."(numai 4 stihiri);,,Lumini. 1in5...." (citit) ;Prochimenul zilei siptimAnale;,,Invredniceqte-ne, Doamne... ";

Stihoavna;,sA,cum libereazd..." gi rugiciunileintroductive;Troparul;Ectenia intreiti (scurti) qiApolisul (mic),

2) Vecem.ia lnare a sirbitorilor cu Priveghere este de fapt Vecernia sirbitorilor, aqaetlm am descris-o mai inainte, avdnd ln vedere indeosebi practica bisericilor de enorie.. l)ar la ministiri gi catedrale, unde Vecernia aceasta se face in cadrul Privegherii,

dttpi regula dtn Tipicwl ware (inscrisi gi la inceputul LitwrXhierulur), ea are unele[rarticularitiqi care (intesc si dea sluibei o solemnitate mai mare gi pe care le vomEnurnera la rAnduiala Privegherii din cap. despre (Jtreruie.

c. RAnduiala Vecerniei din zilele de rAnd, in perioada Octoihului qi a Penticos-htlului se deosebegte de cea pentm duminici qi sirbitori prin urmitoarele amS.nunte:

- Catisma de rand se citeqte firi a fi intrerupti de ecteniile mici, la cele doui stirir6.- La,,Doamne, strigat-am..." nu se cAnti decAt primele doui stihuri (pe glasul in-

rlicttt de Minei), iar celelalte se citesc; stihirile se pun mai puqine (pe gase).

hirile de la ,,Doamne, strigat-am..." pe I0 (ca sAmbitd seara), ficAndu-se vohod cu cidelpita qicAntAndu-se prochimenul mare, de rand (unul din cele doui indicate mai inainte)Dar de la prochimen inainte, slujba urmeazi dupi randuiala Vecerniei din zilele de

din cauza posnrlui, lisAndu-se deci ectenia intreiti la sfirgit (inainte de otpust)Ia.Tot dupi rAnduiala sirbitorilor se face Vecernia in zilele de rAnd din Si1

Luminati, care au prochimene speciale in Penticostol,, in seara duminicii S'foma qi in seara Duminicii Rusaliilor (stihirile de la ,,Doamne, strigat-am..." Pe

ra Vczi Triodul, la Vccernia clin l)uminica lisanrlui sec de brinzi qi la Vecernia Dtrnrirricii I dinPlrcsirni (ccl, Brtctrrcqti, 1946, p. 120 g.u,, 238'239) liTipicul clc G. Tclcaga, p' 310,

'' Ve la locurile respective (ed. 1936, pp. 53-54 qi 316), Tipiculrnare,pp. 589 qi[()l ;i^G. p.310.

It' Itt ui, duminica seara nu se citegte catismi la Vecernie, dar la ,,Doamne, stri-i ori se cAnti ,,Fericit birbatul.." numai daci luniluni seara se citeqte Catisma a 6-a, marli seara:ara Catisma a l5-a qi vineri seara Catisma a l8-a.cincea), in toate zilele de rind de peste sipti,mAniin ristimpul dintre22 sept. - 20 dec. Ei dintre 15In siptimAna a cincea din Postul Mare, la Vecer-

.0-a; marli seara, a I9-a1 miercuri seara, a 7-a; joit('rrrilt il l2'a; ilr vincri, a l8-a; (vczi Rdndaiala citirii Psaltirii, in Psaltirea, ed. Bucuregti, 1978). '

lmbraci fblonul, dcschidcugilc inrpiritcgti qi faceVohodul (icEirea) cu ci-clclniqa, cidind in naos qialtar

(c:idind, dc pe solee: ,,in-qclepciune, drepqi !"

,.Lumini lini..." (cintat)

Prochimenul zilei sipti-mAnale (cAntat)

Paremiile (numai la praz-nice gi sirbitorile sfinlilor)

(din altar): Ectenia inrre-iti (,,Si zicem togi...")

Rugiciunea ,,tnvredni-ceQte-ne, Doamne..."

(din altar): Ectenia c-ereri-lor (,,Si plinim rugiciuneanoastri cea de seari...")

Stihoarma, cu stihurile qi

stihirile ei, ,,.A.cum liberea-2i...'l Qi rugiciunile in-cepitoare

(dupi,,Tatil nostru..."),,Ci a Ta este impirigia..."

Troparele rAnduite

cleschide Sfintele Uqi qiface Apolisul (Otpustul)

Rugiciunea,,invredniceg-te-ne, Doamne..."

Ectenia cererilor (,,Si pli-nim rugiciunea noastri ceade seari...")

Stihoavna, crr stihurile qi sti-hirile ei, ,y',cum libereazi...."qi rugiciunile incepdtoare

(dupl,,Tatil nostm..."),,Ci a Ta este impir{qia..."

Troparul sfhntului zilei dinMinei Si al Ndsci.toarei

(din faga Sfintelor Uqi) Ec-tenia intreiti

(din f"!" Sfintelor UEi)

,,Lumini. lini..." (citit)

Prochimenul zilei sipti.mA-nale (cAntat)

Rugiciunea,,tnvredniceq-te-mi, Doamne..."

Stihoavna, cu stihurile qi sti-hirile ei, ,y'.orm libereazi..."qi rugiciunile incepitoare

(dupn,,Tatil nostru..."),,CI a Ta este impiriqia..."

Troparul Sfhntului zlleidinMinei qi al Niscdtoarei

(din fala Sfintelor Ugi)Ectenia intreiti

(din faga Sfintelor Ugi, in-chise) Aoolisul (Otoustul

,,Lumini lini..." (citit)

Prochimenul zilei s5.pti-mAnale (cAntat)

(la sirbitorile cu Priveghere -Vecernia mare

VECERNIA ZILELAR(numai Ia sirbitorile cu

Preotul

Cant.

Preonrl

Preotul

CAnt.

Preotul

CAnt.

Preotul

(imbricat cu epitrahilul,din faqa Sfintei Mese):,,Binecuvintat este Dum-nezeul nostlrl..."

,+A.min. Veniqi si ne in-chinim...", Psalmul I03

(iese in faga Sfintelor Uqiqi citegte rugiciunile lu-minilor)

(din faqa Sfintelor Usi)Ectenia mare

,,Fericit birb'itul..." (cAn-rat)

Ectcnia mici (.,Iari qi

iari, cu pace...")

,,Doamne, strigat-am...",cu stihirile qi stihurilerinduite (stihirile pe 10,pe 8 ori pe 6)

(La ,,Si se indrepteze...",

(imbricat cu epitrahilul,din faqa Sfintei Mese): .,Bi-necuvAntat este Dumne-zeul nostru..."

,,Amin. Veniqi si ne inchi-ni.m...", Psalmul I03

La fel ca la Vecernia sirbi-torilor


Catisma de rAnd (ciriti inmijlocul bisericii)

Ectenia mici (,,Iari gi iari,cu pace...")

,,Doamne, strigat-am...",stihirile pe 6


(imbricat cu epitrahiludin faqa Sfintei Mese),,BinecuvAntat este Dum-nezeul nostm..."

,Amin. Venigi sd ne inchinim...", Psalmul I03

La fel ca la Vecernia sir.bi.torilor , I

La fel ca la Vecernia si,r;bitorilor ]

,rDoamne, strigat-am...",stihirile pe 4

La fel ca la Vecernia sir-bitorilor

-"!"''"qt

I,LrURc;TcR SPECIAI,APnucl'r'PnoF. Drr, ENE BnANr,slri

- Nu se fhce vohod sau ieQirc cu cldelniga (de aceea preorul nu lmbraci f'clonul,r[mAnc pAn{ la sfhrqit cu epitrahilul, gi nici nu se deschid ugile impiritegti, careinchisc in tot timpul slujbei); deci, indati dupl,,Slavi..., $i acum...", de lastrigat-am...", se citegte ,,Lumini lin'i...", apoi se cXnti prochimenul zilei siptimAniiindati se citeQte rlrgs.ciunea ,,InvredniceQte-ne, Doamne...", urmatl de ectenia cere[or: ,,Si plinim rugiciunea noastr'i cea de seari...)', pe care preoflrl o zice din faqalor irnpiritegti gi cu capul acoperit. Apoi, ca de obicei, Stihoavna (de la Octoih,de rAnd al siptiminii), dupi care ),Acum libereazi..." gi celelalre, rroparele,intreiti, incepAnd de la ,,N4iluieqte-ne pe noi, Dumnezeule...", pe care preotul o zidin faqa ugilor impiritegti inchise, de unde, intorcindu-se cu faqa spre credinciogi, flindati qi otpusnrlrT.

I) Vecernia rlhc zilele d.e rd.nd. ale Pdresincilor, care se face de altfel numai in mgi catedrale, se deosebeqte de cea a zilelor de rind din restul anului prin urmitoareparticulariteqi (pe care Ie indici Triod.wl qi Ceaslotwl):

Tabloul comparativ al rdnduielii Vecerniei de diferite categorii

t7 Caukrwl aclatrgi la sfhrginrl Vcccrniei o frumoasi rugiciune a SfAntului Vasile (,,Bine clti cuven-rnt, Strlpnnc Atotliitonrlc..."), de citir bcnev<ll (,de-1i cstc voia"; vczi Ceaslov, Bucurcgti, 1945, p, 14).

lr

l,wti, rnnryi si ioi seara, dupi prochimen (din Tri.od. sau din ceastov) se adaugd douiFB|'elnii, iar finalul (incepAnd de la troparele apolisului) este mult mai lung ca celg[tlrlrtrrit, qi anume: troparele Mineiwlwi se inlocuiesc cu cele 4 tropare drn Triod.'(uNrlsciitoare de Dumnezeu, Fecioard., bucuri-te... l; Botezrtorul lui Hristos...; Ru-fiRti-vli pcntru noi Sfinqilor Apostoli...; Sub milostivirea Ta..."),6llletanic. Apoi: ,,Doamnc miluiegte", de 40 de ori, ,,S1av5...., $ffipi cinstiti,., Intru numele Domnului..,". Preorul; ,,Cel ce esteItfnnil sc citc$tc ruglcinnca ,,tmp[rirre ccresc..," (irl'Ceaskr), Apoi, preonrl zicc rugr-

Pnur:'t'PRoti, DR. ENU BRANI$1'E

ciurrcir SfAntului Efrem siml (,,I)oamne gi Stipanul vieqii mele"'1')' :y metaniilc qi sti

lrurilc ei; urmcazl rugdciunile incepitoare.("-S!nte. Dumnezeule""' Qr ":1!j'[lliii.ipf;iirli nor*r", F;^;;g miluieqte" de--12 ori: Lgiciunea ,,Preasfinti Treimr

;,i,Rl'ii; Jeofiingi..,,'F'ie nt mele Domnului binecuvi :"^

(tl t1;i m111i);l'rsl'^"1:

ilffi; -;, il:'ii'xrii i',J*. ;i;""a",, pe Domnul in toati vremea"'"r8' Ap'

;d;il;-;;'.".alrn*1i'L r".i.i-'..", ,,Slav'i'-, $i acum"', P"-'Tll: miluieste" (

l'r;i'.;ii ,"gin.."uen, eazi...", dupi care preonrl face otpustul Vecermer.

Accst final se adaugi (numai pani la rugS.ciunea Sfhntglui Efrem Sirul i

rrrnratl de otpust) qi la'V;cernia d.e d.wrninicd. seara in Postul Mare, care, pentru

iir..*l rAduiala obiq,uiti a Vecerniei duminicilor (vezi mai inainte).-"'-il itt*ia d.e rniercwn ft wrxen slard. tfi.Piresimi se uneQte cu Liturghia Darut

.ri {rrirr,. sfinqite, a"fn " rAnduiala speciali, pe care o. vom descrie pe larg, mai

rrarte. [a cap. deipre Litwrghia Dataril'or m'ai in'winte sfinyite'"-';ill.i.,;, il;. "., ,^'ulol sinoptic (comparativ) schiqa rAnduielii Vecerniei

Ultorito. (micl qi mare) gi a zilelor de rAnd, pentru a se vedea deosebirile dintre

(vezipp. 40-4I).' -d.'V..."nii cu rAnduiala speciali (deosebiti), in cursul anului bisericesc'

tru unele zile liturgice mai importante Lin cursul anului bisericesc avem Vecernii

Ga;;i randuiala obignuiti a. vecerniei sirbitorilor, :: d::r-.b::-llll:ili;;;;.; h-r;.'rp..ifi.., adicr prin rinri gi ceremonii care se sivArqesc o si

g";i[il,* ,.,, ir r-i.riir., unor evenimente de cipetenie din viaqa Mantuitomlui'

in aceasti categorie intr5. urmatoarele:1. Vecerni" S'dmbetei celei mari, care se oficiazi in Vinerea Patimilor, fie la

mea ei reglemenrari, adici in iurul orei 4 p.IIl. (il mlnistiri), fie inainte de ami

Gum;,;i,ta""ieEe in bisericile de enorie)' ryndlx+i ei este *-ll-V::tl?:"":u:P;rilor. Preoml imbracl de la inceput toate veqmintele (de culoare neagri). Nu secitt

;;;-i se face ,rohoJ cu Evanghelia; dupi prochimen, care este special, al zi

"i-pn.ti.-r*f,rin.i. Mele.'.". se'citesc.parirnii,-Ap iar la stihoavr

i;;;;;;;;;; sra"ti!-niitni it" attnr i'it asazi',!!. n-,- , -,^- ,-.^,..,*:*:**i;i;i"i; spune nimit despre ,.ort.r.. SfAntului Egi,r! dar ritualul acesta este

cris mai pe larg i""-"" ."piiot a.or.Ui, e" iir"Uiier, intitdat: ,,tnvigituri- p<

,ior,.r.r'Sfentului Aer"le; el simbolizeaza coborArea de pe Cruce a trupului DoT{f"i qi p..g;tirea lui O*,* inmormAntare2o. La sfArgit, se rosteqte apolisul special

Vecerniei Patimilor (vezi in Litwrghter)'Schema rAnduielii acestei Vecernii'este, deci, urmitoarea (sublinierile indici pI

specifice):-' - pi.""rf (rn brd ca t in to ate wsru.intele) : BinecuvAntarea obignuiti.

be;,.r /-1" Verugr sl ne ftlchi,lrn...", Ps' CIII (preotr-rl citeqte rugici,nile in altar)

Preonrl (din altar): Ectenia mare.

,r in Ceaslov se adaugi aici qi Psatmul CXLIV (,,inil1a-Te-voi, Dumnezeul meu"'"), care insi

Triod este rinduit Pentm vremea meser';; V;;i;;;;.,'Lhwrghier, Bictr.gti, 1956' p'-404, 9'u'..Duprinvi1drura din Lirurg-lriere'

^^ ^^ ^:'^i* cr^.,x t' .l- l"' Qtihnarrni / Pe Tine Cela ce Te imlrea Epiraftrlui arc loc in #; ;;;;a;ih ,Si^*].." a" i" sritto.rni (,,fe Tine. Cela.ce Te imbraci

i::;t;::;'"i.;';;t:; -,rl

.lo'.t,,.; invirinrra coresounzitoare din Tipicul biserieesc (vezi, de.'rLc 'Prrq^lrrr'r -'\I; i,,.; i.r;t;nrra coresounzitoare dilr Tipicwl biserieesc (vezi, de

lurnina ca gi cu o l^^;6x "\' dcr drrn; invitihrre c , -: ------^.-^x .{- r^ ^.i-^ ctihii:'iiilil: ii;; dcvremc' Ei anunie inci de Ia prima stihi

Stihorvnci (,,CAndru Vczi nrni oc fi ln*ebuinlarea lui fu cultul ofiodox, in (ru Vczi nrai pc yi ln*ebuinlarea lui fu cultul ofiodox, in G

l96l, rrr T-8- n. 124.'" vczl nral Pc

rru. 1961, nr. 7-8, 1'r.

Lu'uttclcR SPECTALA

CAnt.: ,,Doamne, strigat-am...", cu stihirile dinTriod (preotul, cldire mare).Preonrl: Vohod. cu Evanghelia.CAnt.: ,,Lumini linl.." (citit), Prochiru.enal special nl zilei (,,Implrgit-au hainele

Mcle.,."), Paremiile (trei, precedate fiecare de cAte un prochimen special), Apostolul(preotul, cidire micl).

Preotul: Evatcgheka (din faqa uqilor lmpiriteqti).Preonrl: Ectenia intreitl (din altar).CAnt. : Rug.,,tnvredniceqie-ne, Doamne...".Preotul: ,,Pace nlnrror ! Capetele noastre...". Ecf.: ,,Fie stipAnirea impirigiei Tale

biuecuvAntati..,", ectenia cererilor (,,SI plinim rugiciunile noastre cele de seari...").Cint.: Stihoavna, cu stihirile din Tri.od. qi scoaterea Sfil.ntwlui Epitaf d.e citre preot,

lrr mijlocul bisericii.CAnt.: ,y'.cum libereazi..." qi rug. incepitoare.Troparele zilei (,,Iosif cel cu bun chip..." qi ,,N4ironosiqelor femei...").Preonrl; Apoliswl special al zilei: ,,Cela ce pentru noi oamenii qi pentru a noastri

tnilnruire..." (vezi LitwrXhierul) .

2. Vecernia zilei de Luni din SiptimAna Luminati se face in Duminica Paqtilor,fic la vremea ei reglementari (dupi-amiazd, cum se face in ministiri gi la bisericile de

frrri), fie citre amiazi (orele II-I2) crrrn se obignuiegte la unele biserici de enorie, maiilcs la oraqe), fiind cunoscutl in general sub denumirea de a d.own inviere. Ea ne aduceHtinte de'prima aritare a Mantuitorului citre ucenicii Sii, in insigi ziua invierii, sprelcarl (Ioan )OL 19 q.u.); rdnduiala ei se deosebegte prin urmitoarele:

Preonrl imbraci de la inceput toate veqmintele (luminate) qi di binecuvAntarea cah I'riveghere (,,Slavi Sfintei qi Celei de o fiinqi... Treimi...")21, dupi care se cAnti;Hristos a inviat..." (de trei ori) gi stihurile Paqtilor (,,Si invieze Dumnezeu..."), cu in-@njurarea gi cidirea Sfintei Mese ca qi in roaptea Invierii, la Utrenie qi la Sfinta Li-hrghie. Nu se citeQte nici Psalmul CIII, nici catisml, ci indati dupi stihurile Pagtilor,prcoml rosteQte Dupi,,Doamne, strigat-am...", cu sti-Itlrile previzute ohod cu Evanghelia. Dupi ,,LuminIUnd.,." se cinti (,,Cine este Dumnezeu..."), iar lndatidup[ prochimen, in loc de paremii se citeqte Evanghelia de la Ioan XX,19-25 (la ca-

Etlrale, in 12 limbi)2z. Apoi obignuitele ectenii, Stihoavna (firi,yA.cum libereazi..." gi

lltgilciunile incepitoare) qi otpustul Pagtilor, flcindu-se la sfhrgit sirutarea SfinteiCrtrci qi a Sfintei Evanghelii, lAngi iconostas, cu miruirea credinciogilor.

Iati, deci, schiga rAnduielii acestei Vecernii (cu sublinierea pi4ilor proprii):l'reotul (ln tonte wynintele larninate): BinecuvAntarea (,,Slavi Sfintei... Treimi...").l'reonrl gi cAnt.: ,,Hristos a inviat...", de trei ori.l'rconrl: Stihu ile PaStihr, cu inconiwrarea Si cdd.irea Sfiru.tei Mese.Prcotul: Ectenia mare (din sfAntul altar).OAnt.: ,,Doamne, strigat-am...", cu stihurile dinPenticostar (preottl cldire mare).l'rcotul: Vohod cu Etangb elia.

in Tipiewl bisericesc al Sjhntului Sinod (vezi, de ex.,nticostar Ei Tipical mare (aI Sfintului Sava), se dianului (,,Binecuvintat este Dumnezeul nostru").

eant, Tipicul in Biserica Onod.oxri, in B.O.R., an.

sc bati cloponrl qi toaca dupi fiecare verset al

l)Rno1' Pnorr. Drr. HNri BHlNrg'r'li

CAnr, :,,Lurrrini lin[...". Prochimenul (,,Cine este Dumnezeu...,,).P rcr.rttrl : Evangh elia ( c'lintrc ugile impiriteg ti ).Preotul (din sfAnnrl altar): Ectenia intreiti (,,SI zicem toti..,,,).Cint.: Rug.,,Invrcdnicegte-ne, Doamne...".Preotul: Ectenia cererilgr (,,Si plinim rugiciunile noastre cele de seari,,).CAnt.: Stihoavna, cu,,Slavi..., $i acum..., Ziua invierii...". ,,Hristos a inviat...

trciori)._ Prcotul: Apolisul Pagtilor gi miruirea credincioqilor, langi iconosras, cu

Sfintei Cruci gi a Sfintei Evanghelii.I)upi aceeagi rAnduiall se face Vecernia gi in celelalte zile ale SlptimAnii Lumina

ctt deosebirea ci nu se mai citegte Evanghelia gi de aceea vohodul se face cu cidelnica la slrbitorile obignuite, iar prochimenele obignuite ale zilelor siptimAnii se iicsc cu prochimenele speciale ale zilelor SiptimAnii Luminate, din Penticostar.

3. Vecernia pentru Luni dupi Rusalii (Lunea Sfintei Treimi), a cirei rAnduialiS{si1t atAt in Penticostar, cit qi in Molitfefuic (sub titlul Slwibn plecdriigenwnchihr),oftciaza, atAt in bisericile de enorie, cAt qi in m.inistiri, indati dupr Liiurghia dinminica Rusaliilor. Ea amintegte de pogorArea sfanrului Duh, precum gi'de procnea care se flcea odinioari (secolele IV-V) la Ierusalim, in ziua Rusaliilor, dupi .

turghie, cAnd se mergea de la biserica de pe Golgota la Muntele Mislinilor. undefdcea slujba Vecerniei'5. Slujba are urmiroarele particularitigi:

Pre e veqmintele, ca la Lirurghie;Du inceputul se face cu ,,impirate ceresc...,,, de

cAntat, lelalte;F.ctenia mare, de la inceput, are, in plus, cereri speciale pentru coborArea

Duh asupra Bisericii;Nu se citegte catismi (deci nu se cAnti nici ,,Fericit birbatul...,,);Se cAnti prochimenul sirbitorilor mari (,,Cine este Dumnezet...',y;Dupi prochimen, in loc de paremii, preorurl, stAnd in genunchi intre ugile impi

teQtr, cu taqa spre credinciogi, citegte qapte rugiciuni (molitfe), aQezate intre prochiii ectenia cererilor gi impirqite in trei Brupe, prin doui ectenii mici laupl primapi, de doui rugiciuni, gi ectenia micd., se adaugi ecenia intreiti, iar dupi a douapi, tot de dour mgS.ciuni, qi ectenia mici, se adauqd ,,invredniceQte-ne, Doamne...llmeazi apoi a treia grupi, de trei rugiciuni, qi ecteniii. t, ,..rt. -giciuni se iSfAnta Treime gi se amintegte despre cele qapte daruri ale Sflnnrlui Duh, coborAt peBiseric5., in ziua Rusaliilor, ficandu-se totodati miflociri pentru mo4i. Dupdrceste frumoase rugiciuni se datoresc Sfhnnrlui Vasile celMare2a, iar dupi al1ii,nrlui Sofronie al Ierusalimului sau SfAr-rrului Mitrofan Mirrurisitorul, din secolul IX25

')Y:ri. fyegrinllio-lytheyae (Eg.eri!.e) ad.loca sancta, XLIII,4-7 (ed. Hildne pitri, pp. 2+8-ZSO).- -) r f ' -

lo Y"1r, de Ex., V. Ivlitrofanovili , Liiurgica, ed. 1929, p. ZO+ gi'1.. I). Buzatu, in'rtv.'crr" (Cririova), an. 1945, nr.7-8, p.322.

25 \/^-: l^ ^-- r/ rr:- -a : .vczi, dc cx., v. Mitrofanovicl, op. cit., p. 717. De fapt, cele qapte rugiciuni din rdnduiali:ci Veccrnii alcinriesc o dubluri a celor qapte rtgiciuni ale luminilor, pe care preonrl le citeqte.-:.-: l^ -,-:-- r7tritri la orice Vecernie, in timpul Psalmului CIII. Dintre ele, patru (gi anume: prima, a treia. a cl;i n grrsca) sunt tr:gicittui speciale ale Vecerniei Rusaliilor; primele doui dintre acesrea contincgrtrc cic cvcnimcnnrl. praznuit (Pogorf,rea Sfdnrului Duh), iar celelalte doui sunt rugiciuni

arcir picatckx qi odihna cclttr rnorfi, fiind legatc de pomenirea mor{ilor din simbita precedenti.(lclcl:rltc.trci. rugicir.rni (a dotra,_a.parrar g.i i gaptea) surrr nrgiciuni alc serii, tiind dcci lcgare <

crtat'cil

rrrnrc,rul rlirr zi lrriarc a, ir.t,,i ii?iiilin .,,r,']t. ?';;;il;;;;r'1,i.;;;i; ;iili,t;h'il;;r;iliil:prttronrctlrttl tlitr zi itt clrc ar trctrui oflcilti slujtrrr. Accsrca sunt luarc clin rindtriall alt<lr sltrjbc, I,,lirrtrc clc csrc rttgilcittttcit clc lit st'irr;irul prinrci prtrli il Prrvcccrni;ci nrari, dirr Oanr/rrtr,'rrrrdc

lt't t,i 'l \'iulttl) .

45

"(

[,II.U RG I(]A SPECIAI"A

Oqrtrsnrl arc o foruruli spcciall, unicii prin lungimea ei (a se vedeaLiturXhierul).littii, dcci, sub formi de schiqi, rAnduiala acestei Vecernii:Itrcotul (in toate wsrnintele) :,., BinecuvAntat este Dumnezeul nostru...".OAnt.: ,,Atnin. Impirate ceresc... (cAntat), Sfinte Dumnezeule..." qi celelalte; dupi

p'l'rrtdl nostnr.... Veniqi si ne ir-rchinim..." qi Ps. CIII (preonrl citeqte ruglciunile lumi-nlhrr, in altar).

l'rcotul (din altar): Ecteda mare (cw cereri speciale, powivite sh"bdtzt ii).Oirrt.: ,,Doamne, srrigat-am...", cu stihirile din Penticostar (preonil. cidire mare).l)rconrl: Vohod cu cidelnita.( )rint. :,,Lumini lini...". Prochimenul (,,Cine este Durnne zetr...").l)rconrl (in Xeruunclti, d.itttre wsile irnpdrdte5ti): Cele fa.pIe ruXdciuni (intpattite in treiln, prin d.ou.d ecteytii ru.ici), ectenia intreiti qi rugiciunea ,,InvredniceQte-ne, Doamne...".Prcotul: Ectenia cererilor, ,,Pace tuturor, Capetele noastre..." etc.()int.: Stihoavna, ,,Acum libereazi...", rugiciunile incepS.toare gi celelalte, Tropaml

ricului (,,Bine eqti cuvAntat, Hristoase, Durnnezeul nostm...").l)t'conrl: Otpwstwl special nl sdr"bdtorii.' ,rCela ce din pirinteqtile qi dumnezeieqtileuri,.." (vezi Litw,ghierwl).4. Tot ca Vecernii deosebite putem considera qi cazurile cAnd Vecernia se sivir-

impreuni cu SfAnta Liturghie, oficiindu-se in cursul dimineqii. In aceste ca-irrcepunrl Vecerniei qine locul primei pirqi din Liturghia catehumenilor (pAni la

xlulcu Evanghelia) qi prezinti unele deosebiri faqi de Vecernia obiqnuiti.Astfcl, Vecernia se poate uni cu LiturXbia Danr.rilor rnni inainte 1finpite, aQa cum se

itt toate miercurile qi vinerile din Piresimi; particularitiqile ei in acest caz le vomlir rAnduiala Liturghiei Darurilor mai inainte sfintite.

Vcccrnia se uneQte qi ct Litwrgbia Sft.ntwlwi Vasile de patru ori pe an (in ajunulqrcrii gi al Bobotezei, in Joia qi in SAmbita Patimilor), precum qi ct LitarXhia Sft.n-i lonn, intr-un singur caz, gi amune) in ziua Bunei-Vestiri, atunci cAnd acest praz-uuclc in zilele de rAnd ale siptimAnii, adici de luni gi pAni vineri, in Piresimi. In

itceste cinci cazuri, preod imbraci de la inceput toate veqmintele, deschide uqiletcgti gi di binecuvAntarea) ca la Liturghie (,,BinecuvAntati este impiriqia Tati-

,"), La strani se citeqte Psalmul CIII, in timp ce preotul citeqte rugdciunile Vecer-(fir a[tar); apoi preonrl rosteQte) din altar, ectenia mare, dupi care indati se cAnt5.

,rln)r1e, strigat-am...", cu stihurile gi stihirile previzute inMinei, sau in Triod. (Ca-1,1 tttr se citegte). La,,Si se indrepteze..." preotul face obignuita cidire mare, iar laieunl,.." face Vohod cu Evanghelia. La stranl: ,,Lumini lini...", apoi prochime-

rii paremiile sirbitorii2T, dupl care indati preonrl roste$te ectenia mici gi se in-

l;l Sflintului Vasile cel Mare ; a doua este mgiciur.rea pe care o gisim in Ceaslw la sfirgitul Ve-i, liirxl atribuiti tot Sfinnrlui Vasile cel Mare; iar ukima este de fapt a gaptea rugiciune a lu-rt' rlirr rinc'lr.riali Veccrniei, din Lbtnghier. Toate aceste Eapte rugiciuni se disting prin remarca-

lot lirtrrrrrsclc de fond gi dc forma.rn ltt ;tjttrtul Criciunului qi al Bobotezei se cinti prochime I zilei siptimAnale; in |oia dintrltrtilrrrr Pirtirnilor se cXntd prochimenul special din Trind (,,Scoate-mi, Doamne, de la omul vi-tt,,,")i in Sinrbita cea Mare nu se cinti prochimen, iar la Buna-Vestire se cAnti prochimenul zi-+lh1l't'iol.f ltr rrirurtrl Criciunultri se citesc opt paremii, impi4ite in trei grupe prin tropare cu stihuri; in

I lkrhofczci sunt 13 parerrii, impirlite de asemenea in trei grupe, prin tropare care se cintitr rlc stil.rr.rri; la Buna-Vcstirc se pun intAi ale Tri.odulwi qi apoi trei ale praznicului;lil('(lc sfl11ufl; la truna-vcstlrc se pun ltltal

lttrtr rrci prrrcmii, iar in Simbita Mare, l5odulwi Si apoi trei ale praznicului; in loia ceaii. impirtlte de asemcnea in trci smpe. prinillrll rrcr Prlrcnlfl, rar ll1 SamData Mare, 15 Parem[, rmPa4lte cle asemcnea in trcl gmpe, prur

uu lrri Moisc (clin Icgirc) Ei prin cAntirrea cclor trei tineri (din profelia lui Daniil), cu stihurilc

l)rrtx:'r' PR<)tt. Dtt. tiuti BltANt$'ll,

cc:r,)c prlrtca c{c Liturghie, clc lir ,,Sfiutc Dumnezeulc"'" inainte (ln SAmblta

ir'f.,.f .i.'-3fi;;1;i;fi;i"ut"...'i se cAnti ,,CAti in Hristos.v-aqi botezat...")'

fi;, il:t;;iiria"iiiii lr"'i*t'i, in.'iete-'ciruci cazuy.in.care "':'ybi::,:?:!qh;"i:ii;;i;iiitt' tt ci ritwrshil. sftntwtui loy.n (ct1*,gtlli..iilarticularitiqilor):' ..

trilorul (in toate iesrnintele): ,,Binecuvintat[ este impiriqia. Tatilui"'"'CA.t,: ,,Amin. V."iiirl r-re it-,chidm...", Ps. CIII (preotul citegte ruglciunile

rrilor, in altar).Preotul (din altar): Ectenia mare.

CA,t.: ,,Doamne, ,*i!r,-"-...", cu stihurile qi stihirile respective (preonrl,

mare).Preotul: Vobod. cu Etanghelin..Lai"., ,,Lumini tie...{i,prochimenul; paremiile (dinMinei, respectiv Triod.)

Preotul: Ectettia wticd., crtecfonisul ,,Ci sfint egti, D-umne^z:+^""::ry"'"'

CAr]t.: ,,Sfiute Oo-ror..tle..." (in Se-bit' Patimilor: ,,Ciqi i1Hristos"'") qi

lirltc, ale Linrrghiei obignuite.

unirea vecerniei cu Liturghia, in toate cazurile mentionate.mai inainte, constil

o ,..liiir..nqi a timpuJ"r.[.ni cAnd Liturghia se sivArqea, in zilele de ajunare,

ai-in.rqr, ci ari,ci spre se ri, dupi vremea Vecerniei' Cum in zilele acestea se alu

*Ji.a ,ro r. minca nimic pAni dupi Crasul al IX-lea sau dupi Vecernie, pentru a nu

i*.-p. ajunarea, Liturghia se sivArgea spre searS', d

se implrtdqeau qi apoi puteau minca (ve-zi qi Ia .cap'inainte sfinqite)'8. be dtfel, pe arunci liturghia

.se^

u"n"d"f cu'E,oanghelia (intrarea slujitorilor in altar), insoqtt oe canrarca ,,uurLc

.;;.;i.-.." (vezi mai departe, la cap. despre Istorin Litwrghiei) ' -,.: ---"-

C" ,i-pul, pravila'uadilionali a aiunirii nu s-a mai respectat cu stricteqea

"ai"i"Jsi rri.l'.r.ai.rcioqii;u r. mai impirtiqeau in aceste ,iryi 9.iTi:l-!i::t

; ilr..p;; i ,. ofi.i" si1" i'1.r. de aiunare.'tot diminea a, ca. in zilele ftrr ajunare, I

dati cu ea a fosr atrasi la ora diminegii qi Vecernia (pAni_la paremii), care. o pre

odinioari gi care consrituie gi acum Partea. introductivi a Liturghiei din zilele de a

n"i., ti"a"b locul pergii res ,ecti,ue a iiturghiei catehumenilor din celelalte zile'

B. ISTORIA $I EXPLICAREA VECERNIEI

l.Scopulqisemnifica$areligioasiarugiciuniideseari

sfarqirul zilei qi apropierea serii sunt momente de popas important in viaqa n

,ifniia.'O zi trliil il;;;t o., p", in plus spre s ealt+ fatal qi. ireversibil al

;r;;;;;; pe-a"i.qtl; innrnericul nop(ii care se.apropi: ne *"tt-:1i11*!3t-tli" ,p.o.it vieqii noastre, la moarte,'iar gindul mogi! i-a flcut intotdeauna pe

,,i li"ai*n "-ir-rt. qi de Dumnezeu, Stipinul viegii qi al morgii.

2s Oan<>rrisnrl bizantin Matci Vlastare (Sint. Aten., YL,345,460-462) explicl.sivirgirea

ghici scralc (snr clriar n".,,riir.J-i,-r oi"t "

iit. linrrgicc.prin aceea c1 gyllmentele istorice cor

i;;;i,;;il (iir,;rcrcr qi Botcz.rrl i)ornnultri, Cina gi Invicrea Domnului) s-alr Petrecut rloaPtea

l;i;;i.|. J. Mccistcr, liit,ila buudiziumle ltizantitto,ll.ma, 1929, p. l9).

46 41

I,ITTI RCICA SIE(]IAI,A

Ascmcnca gAnduri qi stiri sufletcgti triiau, mai intens decAt noi, creQtinii Bisericii

;rtimarc, care raportau toful la Dumnezeu. Dupi cum am vizut, seara reprezenta pen-

inr ci ntr numai incheierea unei zile de munci, ci gi incepunrl unei noi zile. In momen-ttrl dc r{scruce dintre doul zile consecutive din viaga lor, ei se sim.teau datori si aduci

lUi l)tunnezeu, ca pe o ,,jertfl de seari", ofranda laudei lor de mulgumire pentru ziua

lnehciati gi totodatl s5.-I ceari, prin rugiciune smeriti, ajutorul pentru trecerea inFacc a nopgii care se apropia; de aceea ruglciunea de sear[ era socotiti ca o datorie de

ilpgenie a vechilor creQtini qi ea avea, in viaga lor religioasi, o semnificagie gi o im-FOrtirn[i deosebitd.' tdentificarea lui Hristos cu Lumina spirinrall gi vegnicl, pe care ,,intunericul nu aHlprius-o" (In. I, 5) qi care nu apune niciodati, inspira gi caracteriza

-rugiciunea. de

ftdrrl e Bisericii primare. Ideea aceasta o dezvolti, printre cei dintAi, SfAnnrl Ciprian,ncopul Cartaginei (t258): ,,Ni se cuvine a ne mga din nou la apusul soarelut gt la

r$inrl zilei; cici Hristos este soarele adevirat gi ziua adevlrati. $i apunAnd soarele qi

rqindu-se) ziua lumii, cAnd ne rugim gi cerem ca si vinl peste noi iariqi lumir-ra,rlirrlm venirea lui Hristos, Crl ce ne va da harul luminii veqnice"2e.

Cu un veac mai tirziu, vorbind despre datoria creQtini a ruglciunii de seari, SfAn-

Vasile cel Mare spunea: ,,...Cand ziua se sfArgegte, se cade si multumim PentmcAte am primit in curgerea zilei aceleia gi pentru toate cAte am implinit cu bun

; apoi si mirnrrisim toate cete nu le-am implinit, fie ci greqeala noastri e cu voie,flri voie, sau in taini flcuti, fie prin cuvinte, ori prin fapte, ori ascunsd in inimi;tfu toate trebuie si-L facem pe Dumnezeu induritor, prin rugiciune. Cici cugeta-

rlsl.lpra celor trecute e de mare folos, ca si nu cidem iarigi in asemenea picate; ciciBccca s-a gi spus (Ps. IV, 4): ,pe cele ce zice1i in inirruile tlflstre, intru astewtwtur"ile

trc vd cd.ili'8|. Cam in aceeagi vreme (secolele IV-V), autorul anonim alfuenirnin-npostolice ii indemna pe creQtini: ,,Seara (faceqi rugiciuni) drept mrrlt-umire (Iuirdczeu) cI v-a dat noaptea spre odihni de osteneala din timpul zilei"3t.

ldcilc Sfhntului Ciprian gi ale SfAntului Vasile despre scopul Qi semnificaqia rugi-nii dc seari in viaqa religioasi creqtini au inspirat, in cea mai mare parte, qi textul

qapte rugiciuni ale serii (ale luminilor), citite de preot in taini la inceputul Ve-lci (a se vedea textul lor,inLitwrghier).

2. Originea ritualului principal al Vecerniei.Descrieri vechi ale Vecerniei

()hicciul de a sfinqi seara printr-o rugiciune sau slujbi speciali exista la evrei. Esen-

irccstcia il constinria ritwl aprind.erii si aVzdrii sfesnicwlwi cu lwwini, in faqa clruiarl irprindea tim'iie gi care apoi trebuia sd ardi toatl noaPtea ,,inaintea Domnu-

t', ttlicii in faqa perdelei din Comrl mimrriei (vezi Ieq. XXX, 6-8 qi Lev. )CXIV, I4).I leesta a trecur qi in viaqa religioasi a primelor generaqii creQtine, alcituite in cea

tliu'c parte din foqti evrei, el cipitand o semnificagie noui, creQtini: lumina,,lina.'attir'rrfiri aprins la vreme de seari le aducea aminte creQtinilor despre ,,CuvAnrul (care)

htttriu,r cea adeviratl gi Care, venind in lu1ne, lumineazi Pe tot omuf' (In., I, I9).

to llr t 35 (P.L., t. IV, col. 560).ttt llilt XXVII, 4 (P.G., t. XXXI, col. 1016 A).

'r ( :,rl II, p. 258).

PnrioT Pnot'. DR, BNli BltANl$'l'li

tcs uar B.5z -r

* "Ifi;;;1;;;;; i.^r,'LiirrAirion Aposrolique d"apris les ancirnues versions. Introd'' trad' et

o". B. hoitc. 2-e dd.. Paris, 1968 (SC' 1I bis), p' 100'

ea. ten. iphraem II Rahmani, Mainz, 1899-1reed. la Hildesheim 1968), p. 135.

Cart.'VIII,'..p.35-37 (in trad. rom. din SPA, Il,pp'259-26O)'

, 2-e (d.,Paris, 1968 (SC' ),P.r

'* -^rt.irttI,' cap.35-37 (in trad. 1om.{i1 sPA,rl,pp',259-260)'

t iiiAiiijl, i u* trii,_1"p 211irt e1ie,1ouili de pol rq texte ladn, introd. et trad' de

Lt'runc;u :,q sPF,( )tAt,A

(hle mai vccl'ri manuscrise dc clrqi liturgicc carc se plstrcazi (ca dc ex. Codice-lo-h)vltologhiu l3nrberiniXrec 336 din Biblioteca Vaticanului, secolele VIII-H) ne trans-nlir rcxml rugiciunilor citite astizi de preot in timpul Vecerniei, iar manuscrise din se-

colul X inainte ne dau gi alte aminunte din rdnduiala Vecerniei de odir-rioari, cu varia-liilc ci de timp gi loc.

Pc la ir-rcepurul secolului XY, Siru.eon al Tesaloniculwi ne dd. cea dintAi descriere ama-nuntiti qi explicare a Vecerniei din timpul siu, care era absolut identicl cu cea de azi,Btf,t peiltru zilele de rAnd, cdt gi pentru cele de sdrbltoarear. In afari de vecernia obiq-ttttit{, Simeon a mai descris qi o rAnduiali mai dezvoltati., a Vecem.iei cw cd.ntdri(&o;rcrttrdg borueprudq), care se ficea mai mult Ia ministiri qi catedrale, in ajunul du-ffirricilor gi al sirbitorilor mari, fiind combinati cu Litia, ca la Privegherea mi.nlsti-lGrtsci de azi. Ea urma schema obiqnuiti a Vecerniei, dar avea in plus unele antifoane,Bdicir grupe de psalmi cAntaqi antifonic.

Chiar de pe vremea arhiepiscopului Simeon acest gen de Vecernie solemna iegisedin uz mai peste tot, din cauza lungimii ei excesive gi a lipsei de cAntireqi buni.

[,a uniformizarea rinduielii Vecemiei, adici la fr-xarea ei in forma pe care o are azi,I eoirtribuit qi apariqia ci4ilor liturgice tip'irite (Ceashtwl, htbologhiwl qi Tipicwl), de lalflrqitul secolului XV inainte.

3. Explicarea rAnduielii actuale a Vecerniei

t, Partea inmoductivi. Precum am spus, toate cele gapte Laude sunt puse in legl-furfi intimi cu istoria sfAntl a mAntuirii neamului omenesc. Fiecare dintre ele amin-

sau simbolizeazi urta ori alta dintre perioadele sau din momentele qi faptele celei insemnate ale iconomiei mAntuirii. Din punctul acesta de vedere, Vecernia evoci

cea mai veche din istoria sfinti: epoca Vechiului Testament, adici vremeaiei nedepline, dinainte de venirea MAntuitorului.

Ircotul di binecuvintarea de inceput, din altar, deoarece altarul bisericii inchipuietGt'ltl satr paradisul, iar preonrl ii inchipuie acum pe primii oameni. in timpul cit erauItte,t irr rai. inainte de ciderea lor in picar.

Itsllnrul CIII (,,BinecuvAnteazi., suflete al meu, pe Domnul..."), care, in Psaltir"e,

lf€ el srrprascriere (titlu) ,,Pentru facerea lumii", ne vorbegte despre crea(ia lumii, de-lpt'c liurnuseqea qi minuniqiile firii, aqa curn se inflqiqa ea atunci cAnd ieqise din minaEltlitrlrului gi cind toate cate {Icuse Dumnezeu erau,,bune foarte" (Facere, I, 3t); elItlgrilvcritc totodatS,, cu miiestrie, providenqa sau purtarea de grili a lui Dumnezeufrt,t tlc fhpturile Sale. De aceea, Biserica l-a gisit potrivit pentru preamirirea lui Dum-[1E/,crt-Orcatorul la inceputul unei noi zile gi de aceea i se mai spune gi psahnal intro-

tt l)rt^prc dunnezciascarugticiwne, cap. 33I-334, 336-348, in trad. rom. tip. de Toma Teoclores-Etlt'l tflhtat Nt4tra tuturor dogwclor credin.lei rtlnttve ot+odoxe..., Bucurc;ti, 1865, pp. 214-229.

inctl clin vcircul al dsilca, 'ltrruliarr amintcqte dcsprc obiceiul aprinderii sfbqrricului

aJturlrile dc scarl pc'tru'rugiciunc, ilr desfiqurarea cirora domuea inci improvizaqia

CurAncl irrsl s-a cotlstituit uir rirual intrebuinqat peste tot, in cadml ciruia

pri.,-i.rl; cere irrsotea rinrl aprinderii sfeqnicului de seari, avea ca temi' pr'rY - -:r^: ^: ^^.---. ^^^.^i-ir'^cx ru lumina nanrrali a zrlei qi pentru cea spirituali adusi

M ,,multumire de seari" (ein)'uluroq {XcrOtoticr) amintt

arflt SfAnnrt Grigore de Nisa,'in Waya Sfuitei Macrinas3, cit qi Sfhntul Vasile cel M

iar" ,orb"qte deipre obligatia creQtinilor de a aduce lui Dumnezeu laudl de multur

t,i rte.qint"zilei, prin cAirtarea imnului,,Lumina linr...", din care e[ citeazi un s

L*g#,",-. Cam'in aceeagi vreme_, il 4p.T, Feryilrl.Ieronim o indemna pe una

.o-[rp""a."te[e sale ca,,,a'rrinzAnd sfeqnicul, sd adrrcl lertfl de seari"3s.-- c., dintai desc.i"r. " rirualr,rlui rugiciunii de seard. o glsim in aqa-n

Rd.n d., care ests o prelucrare a lucririi Tra'dl?f, apostolicd'

lui I III (caP. 25)36.tt- - -l:- ^^^^-^: --.^:Urr rinral aseminltor n: transmite qi un alt document, similar, din aceeaQi Bru

,,R.ind.ri"lilo, bireri..tii;', gi anume Teitaru.entwn Doruini (cart.,II, :ip 1,1)t1_ -"- Uri aminunqit ni ie discrie rinduiala sluibei de seari in.al ueilea document,

,C"."qi categorie .,, ..1. dinainte, adici in CinstituViite apostolice (Aqezimintele Sf

lor Apostoli) din secolele IV-V38'tnfor-aqii interesante despre felul cum se sivArgeaslulba de seari la Ierusalim,

at r lrr Slpu.*en" patimilor, sluibi care prezenta multe analogii cu cea descrisi p

;i;i,;.;i prin anii aso-ags, peierina apuseani Etheria sau Egeria (alias Silvia), in

simnirile eide cilltorie la Locurile Sfinte3e.--- Di; i"fbrmagiile date de acesre izvoare, vedem ci in a doua jumitate a secolului

r. f*"r. J.;" o iarrd,ri"la a slujbei de searl, cu rinrl originar qi central al aprinderii

-i"ii"., cu'rugiciuni Ei cantili de imne qi de psalmi (antifo-ane), care erau.in gen

ffiili"t*.]ir..i", n}e.in t .r.qtin; la aceasti rAn riala flcea aluzie gi sinodul

La.odiceea (can. IB)."--ilil"il anJui'600, cilugirul Ioan Moshog 1i Q9fr9$e.

(viitoml P]tr1arh,a1

itrt."il" pr.oiilo. in altar (vohodul de astizi), la Vecernia de sAmbiti seara qi

nici seara.

h'orru.uln d.e biruecupd.ntare d.e la incepwtul Wcemiei (,,BinecuvAntat este Dumnezeul

[^;;i);;r-iraJJp. ririlqd Nil al Minrstirii_din Sinai,,asisti acolo la tt3!bl_-: ,..") arati ci, in epoca de inceput a istoriei mAnruirii, pe care o reprezinti aceas-

,...rnii'd. sAmblti i.^.r, p. care ei o descriu. Ea cuprindea, ig5e altele: nlujbi, omenirea nu Qtia altceva despre Dumnezeu decAt ci El existi gi ci e Unul

i"e.ii.i, birbatul..."), Psairnul CXL (,,Doamng strigat-am c5.tre Tine"."), iT"llr. Caracterul nedesivArgit al revelaqiei din acele indepirtate vremuri este simboli-

r1i prin f"pn l ci, la inceputul slujbei, se deschide numai duern (perdeaua ugilor

(,,Acum slobozeqte...")ao.r{tcqti), pe cAnd ugile impiriteqti rimAn inchise, inchipuind astfel cunoaQterealugiti gi vag5., pe care lumea o avea atunci despre Dumnezeu qi care se intemeiad;;it air"j secolului Y\I. Sinod.wl ualnvt (69-2) vor.beste, in :y9""1 90,,1::

lf,gi rrrult pe amintirea revelaqiei primordiale, de la creatie.

12 Apologrriturn, cap. 39 (P.L., r. I' col. 540 A)'

" P.G., t. XrvI, cot.985.

'a Despre SJhntul Dwh' XXIX, 73 (P.G., r;XXXII, col' 205 A)'

'5 Epiiola id Laetarn, g (P.L., t' )fiII, col. 875).

P(rr(, notivcatr tiragc, Paris, 1971, p. 188-9'u.).40'l'crvcstirca lul lom Moshos si i hti Sofronie, ed. de J

io ct nnrunneztfl, I, lloma, 1864, pp' 220-221,

4tt

B. Pitra, inJwris ecclesinstici Grqecotwrn

I't{r()r' ['Rctt,. Dn. IiNu l]HlNt$'t ti

dr.tcfit, sirtt hucpritor (irl Vcccrrrici rii totoclat[ al zilci: npoorprordg ryo]upd6, prcdnaci'rtrttclrtii psrrlom), Hl a fost collsacrat ca psalm sp-recific al sluibei de scari (

!:oneptydc), ntiri alcs pentru ci in vcrsetele20-21, care se repeti la sfArginrl ps

sc vgrbcqie gi clc apusul soarelui: ,,Soarele gi-a cunoscut apusul siu; pus-ai intunerics-it litcut rx)aptc, iutru aceea vor trece toate fiarele p'idurii".

Iesireo preotulwi din altar gi riminerea lui ir-r faqa ugilor implritegti inchise, undecitcqtc (in taini) rugiciunile luminilor qi de unde rosteQte apoi ectenia mare, inchiprrluugrrrca din rai a primilor oameni, dupl ciderea lor in picat; preonrlrlcunt ()lncrlirea de dinainte de venirea Mintuitorului, implorAnd mila duirr fhqa porqilor zivorite, ale cerului.

Rw,qdciwnile pe cf,re preotwl le citette in toind., in faga uqilor impiriteqti, se numesc

ndciwnite Wcerniei sat ale lun+inihr d.e seard. (eb21critoO i"ulutrorj) pentm cl ele se

tciru odinioara la vremea cAnd se aprindeau in biserici luminile sf-eqnicelor gt ale ca

clclclor. menite si risipeasci inrunericul nopqii. De aceea, in ele este vorba de lumispirittrali a cunoEtintei de Dumnezeu, care lumineazi cirlrile oamenilor in inntneri<rtccunosrintei qi al picamlui. in rlnduiala de azi a Vecerniei, ele sunt in numir de qa

tc, ngmir socotit sfAnt, care aminteQte atAt cele qapte zile ale creaqiei lumii, cAt gi n

nTirul Laudelor bisericeqti ale unei zile liturgice. Ele alcittriesc una dintre pi4ile c<

miri vechi ale sluibei de ieari, pistrAnd reminiscenge (formule qi expresii) din rugicinilc serviciului divin zilnic, de seara gi dimineaqa, al sinagogii iudaice. Texnrl lor de a

il putem urmiri in manuscrise pAni in secolul VIIL O astfel de rugiciune ne transmichiar cea mai veche rAnduiala a Vecerniei, pistratl in ,,Tradiqia apostolici" a luilita2. Dintre cele qapte rugiciuni ale luminilor, cea mai frumoasi gi mai expresivitm scopul Vecerniei ca rugiciune de seari este ultima; ea seamlnl mult cu ruglciunicorespunzltoare din rAnduiala slujbei de seari in vechile RAnduieli bisericeqtia3.

Ca qi Ia cele 12 rugiciuni ale diminegii, de la inceputul lJtreniei, despre ca{e _vovorbi mai tArziu, rugdciunile luminilor din rdnduiala Vecerniei acnrale erau odinioanrai numeroase (in unele manuscrise erau, de ex., noui) gi rispAndite de-a lungul irregii sluibe, fiind citite de preot in timpul ecteniilor rostite de diacon (prima rugicilue se citea in timpul ecteniei mari de la incepunrl slulbei; a doua, in timpul ecteni

rnici de dupi prima stare a Catismei din rAnduiala Vecerniei sirbitorilor; a treia,comitent cu ectenia micl de dupi. starea a doua q.a.m.d.); cu timpul, au fost gnroate la un loc, la incepunrl slulbei (in timpul citirii Psalmului CI[), Pentru ca I

sit rimAni liberi qi si poatd rosti ei ingigi ecteniile rostite odinioari de citre dr

clupl impuqinarea gi disparigia treptati a acestora din serviciul bisericilor parohiale.

rrlticl, cele mai veihi martuscrise ale LiturXhieru.lui nt cuprindeau decAt rugiciuprcotului, aEezate una dupi alta, firI ecteniile diaconale, care se scriau in manuscrirrpartc; de aceea Liturghierele noi au preluat aceste rugiciuni aQa cum erau aQezate

nrirnuscrisele vechi.Cntisrcta d.e rd,nd., adicd psalmii care se citesc la Vecernie dupl ectenia mare (azi

lriri la Vecernia zilelor de rind), reprezinti perioada de pregitire a omenirii de

rc dc venirea MAntuitorului, cu ajutorul inviginrrilor divine date de Legea Veche,

patriarhi qi prooroci.I\alrnwl CXL (,,Doamne, strigat-am citre Tine..."), care se cintl dupi catismi,

lrsalrrrtrl propriu qi caracteristic al Vecerniei (psalrnus lwcernaks). E menqionat ca

a) Vczi in urmri, r-r<>ta 8.'tf Vczi, clc cx., (,lozrt, apost., Ylll, 37, in *ad.. rotn. cit., pp. 259 -260.

50 .sl

Lt'l'u ttr;u;l spHcrALA

tlirr rf,ndrtiala rugiciurrii dc scari,chiirr in Constitupiile apostolicea+,la Sfhntul Ioantlc Auras rii la Sf'Arrtul Ioan Cassiana6 gi e intrebuinqat, in aceasti calitate, atet laittnca cic scarl a evreilor, cAt gi in toate rinrrile liturgice creQtine, impreuni cuii urmltori, cintaqi (citiqi) - in acest moment al Vecerniei inci din vechime (Ps.

I,l, OXXIX qi CXVI) gi numiqi in general psabnii de seatd. sat psalrnii larninihr"l'lt ci ci se cAntau odinioari in timp ce in biserici se aprindeau sau se aduceau

:lc cu lumini) - psalmul CXL exprim5., in accente duioase qi impresionante) sra-dc riltricire qi de dezn'idejde a omului despirgit de Dumnezeu, izvorul gi dreptarul

snlc spirinrale, precum qi ideea de pocdinqi, intim legati de rugiciur-rea de seari,tlirr cultul iudaic.

flildirca de la ,,Donnatce, strigat-atro..." este simbolul vizut al rugiciunii noastre, pert lnilgim spre Dumnezeu) aQa cum se inalqi fumul de timAie, cerAnd si fie bi-irrriti de El ca o jertfl de seari, precum zice psalmistul: ,,Si se indrepteze mgi-

nrca, ca timiia, inaintea Ta; ridicarea mAinilor mele (ca) jertfa de searl, au-I)oamne !" (Ps. CXL,2), care se cAnti la incepunrl c.idirii. Dupi unii linrrgiqti,'ilccasta ar fi, totodata, o reminiscenEi a ritualului iudaic prin care se implinea..,1^.: l^ T\,.--^-^.- l.-: IiI^:^^ )^ ^ ^^ ^)--^^ ^C---l: l^ -:-A:^ -: ):--'- :teit clati de Dumnezeu lui Moise de a se aduce ofrandi de timAiere seara qi dimi-i^rr faga altarului in semn de ispiqire a picatelor (Ieq. XXX, 7 gi Num. X\'[,

, In rirurile Bisericilor Orirntale necalcedoniene (la copti, sirienii iacobiqi qi ma-ca s-a dezvoltat mai.mult decAt in ritul bizantin, lu6.nd extensiunea unei slujbe

lritc de Vecernie (slujba timAierii de searL), in care se accentueazd.ideea origina-prrciinql, legati de ritualul rugdciunii de seari..Ritualul vohodului (ieqirea cu cldelniqa). Cu toate ci slujba Vecerniei repre-It't gcneral, vremea de dinainte de venirea MAntuitorului, tonrqi rAnduiala ei anti-,il, r)arecum, venirea Aceluia care este gelul ultim al istoriei mAntuirii qi in Care

lnrplinit toate aspiraqiile lumii precreQtine qi toate preinchipuirile gi simbolurileVcclti. De aceea) stihuri din unii psalmi, ca: ,,De Te vei uita la flridelegi, Doam-

nruc, cine va suferi ? CI la Tine este milostivirea !" (Ps. CXXIX, 3) exprimi,irrcrederea omului vechi-testamentar in mila qi indurarea lui Dumnezeu, deciIui in mAntuirea dupi care suspind. Astfel de versete servesc drept introduce-

ttiltirile din rAnduiala Vecerniei, compuse sub inspiraqia mAntuirii realizate in'l'fttrtruent.

trilc Legii Vechi, adicd. versetcle sau stihurile din Psalmii CXL, CXLI, CXXIXVl, cintate irmologic inainte de fiecare stihiri, se impletesc deci gi alterneazi cu

l_alc l,qttiiNor, aritdnd astfel leginrra indisolubili dintre cele doui mari perioadellturici rnAntuirii.Etllririlc dc la ,,Doamne, strigat-am...", ca gi cele de la Stihoavni, comemoreazi gi

lic invicrea Domnului (la Vecernia din ajunul duminicilor), fie praznicul rei-rr,ttr thptele sfinqilor sirbitoriqi in zilele respective. Numirul lor este in raport cu]rlc inrportanqi al fiecirei sirbitori: la Vecernia invierii (duminicilor) se cAntl

llllrili, lit Vccernia sfinqilor mari B, la Vecernia zilelor de rAnd 6, iar la Vecernia(,t s:irbiirorilor cu Priveghere) numai 4.€ltit'crt l)ornnului in lume este simbolizati mai sugestiv de ritwalwl yohodului de ldItti,r srlrtr:itorilor, adici ieEirea cu cddelniga satintinrea micd.

ff t ,rtt. ll, cirp.59, tt'a.el. rorn. rir., p. 80.r" 1'ttttt, lr l's. CXI-, P.G., r. l-lX, col. 426,427.* l'rilhliott'r Piltnrnr, lX,36 (P.L., t. XI.IX, col. 818).

lrRilol'PRoF. DR, tiNn []HrNr,sr ri

l)escltidorcn usilor hnpdrdtcsti inaiutc d.e yoltod. simbolizcaz[ rcrlcschidcrcapcntnl or:t, prirr vcnirca h-ri Adam ccl Nou, iar lurnina purtatd inaintc:r sh-rjitorilorchipr.ric lunriua aclrrsi ir-r lume dc Minnritorul, Care a spus despre Sine: ,,Eu suntna lumii" (In. VIII, l2). Dupi cum spunea Simcon al Tesalonicului, prin iegireatului in mijlocul bisericii gi apoi prin intrarea lui din nou in altar ,,se aratiUnul-Niscut, Fiul lui Dumnezeu, pogorAndu-Se pAnI la noi din crugurileiariEi Ia cer S-a inilqat gi pe noi ne-a suit... Pentru cI ieqirea gi pogorirea (

irrscmncazi qi smerenia lui Hristos; imbricarea in vegminte (felon) simbolizeazltnlparea; gederea in mijlocul bisericii qi plecarea capului inseamni ci MAnmitorulristignit ir-r mijlocul plmAnrului, a murit gi S-a pogorAt in iad pentm noi... intoaclin nou qi intrarea ilr altar inseamni ci (Domnul) S-a inilqat de pe pimAnt la ce

S-a suit acolo de unde a venit, cu tmpul pe care l-a luat... Vohodul Vecerniei ini totodata qi pogorirea lui Dumnezeu) care va fi in veacul cel de apoi"a7.

Cd.direa cl.e la yobod. reprezinti timAia despre care este vorba in ruglciunea inca simbol al mgiciunii noastre. Ea se aduce spre slava gi cir-rstea lui Hristos, a

vcnire in lume este inflqigati de vohod qi a Cirui viaqi gi lucrare riscumplriconstituit o adevirati jertfl bine-plicuti lui Dumnezeu. Dupi unii liturgigti,tlmAie simbolizeazi. acum norul in care Domnul S-a inilqat in cele cereQti !

Imnul ,,Lumin5. lini..." (<Dorg il,opdv, lwnwru iwcund.wrn; slav. : svinte tihii -veseli, aducitoare de bucurie), care se cAnti sau se citeqte la vohod, este unulcele mai vechi imne de inspiraqie creQtin5., intrate in uzul lirurgic. Dupi unii iimr-rul provine chiar din secolele II sau III. Intrebuingarea lui in cult, ca imn sptrugiciunii de seari, prin care creQtinii aduceau lui Dumnezeu ,,multumire pentru s

nic", este menqionati in chip expres, inci. din secolul IV, de citre SfAnnrl VasileMareas, care citeazi un fragment din el, numindu-l ,,cAntare veche" (d"pyaLacunoscut.; inci de pe atunci ca fiind a Sfintului Antinoghen martilxl, episcop oridin Sevastia Capadociei, martirizat in persecuqia lui Diocleqian (303 sau 3ll) gi rtit in sinaxarul ortodox, la 16 iulie. Vechimea imnului este confirmati qi de faptulgisim, ca parte a rAnduielii Vecerniei, gi in riturile liturgice ale Bisericilor orientalecalcedoniene, adicl la monofiziqii sirieni (iacobiqi) gi egipteni (copqi), cu mici varide text. Numai Ceasloavele slave qi romAneqti il pun gregit sub numele Sfdnnrluinie, patriarhul Ierusalimului (f638), clruia ii putem atribui, cel mult, consacrareaciali sau generalizarea acestui imn in serviciul liturgic al Bisericii de risirit.

Dupi cuprins, imnul ,,Lumini lini..." are un caracter hristologic qi totodati triEl este, adicI, adresat lui Hristos, Care este ,Juru.irua cea l,hd. (aducitoare deslavci Tatilui ceresc", - dar, totodatl, afirmi cu precizie atAt distinc-tia celor treisoane ale Sfintei Treimi, cAt qi unitatea lor in dumnezeire (,,...liudim pe Tatil, pe Fipc Sfinrul Duh, Dumnezeu..."). Textul imnului ne face deci si binuim cd alcinriintrodr-rcerea lui in serviciul liturgic s-a flcut pe vremea discuqiilor trinitare qi hrist<cc, din secolele III-IV. Textul acesta constinrie, de altfel, un ecou fidel al celei mairugiciuni de mult-umire pentru lumina de seari, care ni s-a transmis in cadrul ritudcscris in Rd.nelwialn biserriceascd egipteand. (sec.III), amintitl mai inainte .

in vechime, imnul se cAnta in momentul cind-pe cer se ivea luceaflrul de seari,irr biserici se aprindea (se aducea) sfegnicul cu lumina meniti si imprdqtie iscrii, sfcqr-ric a cirui amintire clari. o pS.streazi, de altfel, atit textul imnului (,,...

't7 Dtsprt sJilrtele ntlyticituri, cap. 333-334 ;i 347, in trad.. roru. cit., pp.218,226.'tB l)csprc Sliirttul Dnb, XXIX,73 (P.(]., t. XXXII, col. 205).

52 ('l

Lt't'U nci tr :A st)tiotALA

nil cca clc scirril" = OcSq borueprudu), cAt qi ltrmAuarea aprinsi sau sfcqnicul purtatItcil prcontlui lir volroclul Vcccrniei sirbitorilor, dar mai ales rirul luminii (sfeqni-

ri) clin rAncluiala Vecerniei unite cu Linrrghia Danrrilor mai inainte sfinqite, iniuri (a sc vedea mai departe, la rAnduiala qi explicarea acestei Linrrghii). Lumina

nprirea irr mijlocul credinciogilor adunaqi pentr.tl mgiciunea de sear5. era ca o pre-sinrbolici (spirinrali) a MAnnritomlui, Care se identificase pe Sine cu lumina lu-

(lrr. VIII, l2). Rostirea sau centarea imnului in acest moment) voia si. spuni ci,hnosul qi inrunericul in care se zbitea omenirea din perioada Legii Vechi, aqteptarea

Vetrircir lui Mesia erau ca luceafirul de searI, ca o stea ciliuzitoare, dltitoare de in-;lcrc qi de nidejde.l)c aceea, importanqa momenfLrlui este marcati prin formula ,,Inqelepciune,

i !", care - ca qi cea de la vohodul cu SfLnta Evanghelie din rAnduiala Liturghiei -sil atragl luarea-aminte a credinciogilor asupra prezenqei sirnbolice a lui Hristos,cstc ,Jntelepciwtea de la Dumnezeu" (l Cor. I, 30) qi trebuie intAmpinat prir-r ati-

tlzica de respect, adici prir-r poziqia dreapti a corpului gi prin cuviinqa gi atenqiaggrc rrebuie si ascultim imnul care se va cinta (citi) qi care ne vorbegte tot despre

rs-Minnritorul.€, Prrrtea de dupl vohod. Prochimenele gi stihurile care le insoqesc sunt resturi din

ii care se cintau printre lecrurile biblice de la Vecernie (paremii), Utrenie gi Li-ic. Aceqti psalmi se cintau odinioari in intregime, dar cu timpul au rimas sub

runor simple versete aQezate inainte de paremii (la Vecernie), de Evanghelia di-ii (la Utrenie) sau de Apostol qi Evanghelie (la Liturghie). De aceea gi poartiirca de ruporetpeuog, adici aQezat inainte.

Pnrclrimenele de la Vecernie sunt rAnduite pe zilele slptiminii, fiecare zi avindI ei, iar cele de la Utrenia duminicilor, pe glasurile Octoihulwi. La lJtrenia

silrbitori se cAnti. prochimenul propriu al slrbitorii respective, iar la LiturghieApostol are prochimenul gi stihul lui.

},n Vccernia din SAmbIta Patimilor prochimenul nu se cAntI, in semn de intristarel)omnul, Care arunci Se aflI in mormint.

l\treruiile, care se citesc astizi dupi prochimen, la Vecernia sirbitorilor din pe-Octoihului gi a Penticostarului qi la Vecernia zilelor de rAnd din perioada Trio-

(ruicrcuri gi vineri seara din sdptimina brinzei gi toate zilele din Plresimi), sunti (pcricope biblice) alese din anumite cirqi ale Vechiwlwi qiNoului Testancent. Cu-rl grccesc ncrporpicr insemneazi, de fapt, prroverb, parnbold, pild.d qi se aplicd, Pr"o-

tlor (l'ildelor) lwi Solotnan.. Cu timpul, denumirea de pnrencie s-a generalizat pentruc lccturile biblice folosite la Vecernie, pentru ci de cele mai multe ori aceste lecturi

lntt r'lirr I'roveybele lwi Sol.oru.on. Numarul lor e variabil. La Vecernia sirbitorilor dinurl,r Octoihului qi a Penticostarului sunt, de obicei, trei paremii. La Vecernia de'tri rii vineri seara in siptimAna brAnzei, se citeqte o singuri paremie (cu cAte

prrrclrimene). La Vecerniile zilelor de rAnd din Piresimi sunt cite dou.i. Vecer-rlitt irjrrntrl marilor praznice impiriteqti se distinge gi prin nurniml mai mare dettii cirrc se citesc: Ia Vecernia din ajunul Nagterii Domnului sunt 8; la cea dinrl llobotczei sunt 12; iar la cea din SAmbita Patimilor (uniti cu Liturghia SfAn-

tl V,rsilc) sunt I5 (vezi gi nota 27 a capitolului precedent).httglcirrrtca ,,InvredniceQte-ne, Doamne..." pare sd fie de o adAnci vechime, prinI e i, crrrc lminteqte nota de smerenie gi evlavie caracteristici rugiciunilor Bisericii

ll,l't', l'lir ilparc ca ficAnd parte din rAnduiala Vecerniei de simbiti seara in Povesti-

lni lorrt Moshos Si a lui Sofrunie de pe la incepunrl secolului VII (vezi in urmi).

Pnnor Pnor, Dn, ENn BRANt$'r'E

Cilt privcritc cctcnin cucrilor (,,Slt pliuirn rug{citurca^notrstrl cca clc scirrrl, I)onului"), cerc sc rostcstc indat{ dupl rugiciunca ,,InvredniceQtc-l1ct Doamne .

irrtrcbuinqarca ci in slujba clc scar.{ se ridici la o adAnci vechime; in rAnduialaclc scari, dcscrisi in sccolele IV-V in ConstitwViile apostoliceae, gisim textul ei actualldat in forrni de reztrmat. ,l

Tot atAt de veche trebuie si fie gi ruXdciwnea plecdrii capetelor (,,Doamne Dzcttl nostru, Cel ce ai plecat cemrile..."), pe care preorul o citeqte in taini dupldc mai sLrs; ea corespunde, ca idee qi funcgie, celor doui rugiciuni citite odinioacltre episcop pentru binecuvAntarea credincioqilor, inainte de concedierea lorbiserici, la sfArqinrl rugiciunii de sear[, rugiciuni al ciror text ni s-a pistrC onstituyii le ap o sto li c f o

.

Stihoavna sat:- apostibwrile (w &n6ott1cr), care urmeazi dupi ectenia cererilor,o serie de stihuri, strofe sau tropare (de obicei patru sau cinci), numite aga fiidoul sau trei dintre ele - gi anume a doua, a treia (qi a patra cind e cazul) - suntdcauna precedate de cAte un stih (prima se cAnta flrl stih, iar a patra gi a ci,,Slavi..., $i acum..."). Acest stih poate fi un verset din psalmi sau, mai rar, dincirqi ale Vechiwlui Testarueyrt (ca, de ex., Pildele lwi Solomon).

Ca qi stihurile de la prochimen, stihurile de la Stihoavni reprezinti resturi alepsalmi care se centau odinioari in intregime in acest moment al Vecerniei. DinV inainte, printre versetele lor au inceput a fi intercalate, ca gi in grupul psalmilorla vohod (Ps. CXL gi ceilalqi), noile strofe ale poeziei imnografice, de inspircre$tini (troparele sau stihirile de azl). Acestea inlocuiesc apoi, cu incetul, stihurilechilor psalmi cdntagi, dintre care au rimas pAni azi numai doui sau trei, adiclcare preced stihirile a doua, a treia gi a patra.

Rwgd.ciwnea dreptului Sirneoyr (,$cum libereazi pe robul Tiu, StipAne..."),citegte indati dupi Stihoavni., este una dintre rugiciunile de origineintrebuintate in cultul ortodox. Texnrl ei il aflim ln Evanghelia de la Sfhnnrl Luca29-32); este exclama.tia drepnrlui gi bitrAnului Simeon in momentul cendir-rtAmpini qi gine in braqele sale pe pruncul Iisus, adus de Sfanta Sa Maici la40 de zile dupi. nagtere. Ca qi cAntarea ,,l\4ireqte, suflete al meu, pe Domnul...",consemnat de acelagi sfAnt evanghelist ca fiind exprimat de Maica Domnului,rugiciune de origine biblcn apartine perioadei de intrepitrundere a celor douitamente, adici epocii in care amurgul Legii Vechi se amestecd. cu zorile LegiiAutorul imnului, bitrAnul Simeon, face parte din lumea Vechiului Testament,alte personalititi biblice pomenite in Sfintele Evanghelii (SfAnnrl Ioan BoteziSfAntul Iosif gi SfAnta Fecioari, Ana prorociqa Q.a.).Toqi reprezinti apusul epociichiului Testament, dupi cum Vecernia este amurgul zilei naturale. Cu ei se incheise stinge perioada istoriei omenirii dinainte de Hristos; dupi ei, se incepe o erdilr istoria omenirii: era creQtini. Mesia cel aqteptat venise, dar era inci prunc gi nudcscoperise decAt la puqinii privilegiagi ai cemlui, ca bitrAnul Simeon, care iochii cu sufletul impicat qi plin de bucuria venirii lui Mesia.

Pe bund dreptate s-a aQezat deci citre sfhrqinrl Vecerniei cAntarea de mubitrAnului Simeon, care exprimi linigtea implir-ririi unui qel gi impicarea pe careclidcau acestor suflete nidejdea qi siguranqa apropiatei veniri a Riscumpirifig'iduit qi agteptat de atAta amar de vreme. Ca gi Simeon, putem inchide gi noi

{e Cart. WII, cap. 36.in *ad. rom. cit., p. 259.5" (lart. VIII, caf . 37,in *ad. rom. tit., p. ZOO.

54 55

I,ITTIRGICA SP}:CIAI,A

ftr pircea n()p(ii tii a sornnului aclnciltrlr de odihnrl qi intremare. Iar cttur sontlrrtl rlop(iill lirchipuic pc ccl al nrorqii, rugiciunca dreptului Sirneon uc aduce anrinte qi de sfhr-

qitrrl vicgii noastre) cAnd va trebui ca gi noi s[ spunem, cu congtiinga linigtiti gi cu

Ittirt:it iurpacati:,,Acttm Iilrereaza, f)oamnlrr ctrltul .t"giitr, rugiciunea drepnrlui cea mai adAnci

Vculrirrrc. O g'isim in cele mai vechi Ri.t'td.w in Constitwpiile

Flntstolicest, unde este agezatd ca final al doxologiei (,,$av'i intru cei de sus lui Dumne-

lgg.,.", cLl titlul,,Imn de seari" (boneprudq rSpvoq), fiind folositl, probabil, inci de pe

Antllci, ca rugiciune de searI.'lroparele, care se cAnti la sfirgitul Vecerniei, inainte de otpust, qi in care se

proclaini pe scurt virtuqile de c'ipetenie ale sfinqilor zrlei sau mireqia gi importanqa

i6rlrltorii, se nurnesc Ia greci ano].rxirrcr (slavo-rusi: otpustitehrii tropnri), adici tro-Dnrclc apolisului, tropare finale sau de incheiere a slujbei.' l,cnrru moriwl aritat mai sus, la otpwstul (apolisul) Vecerniei ii pomenim, printre

tlqii, pc Sfinqii Ioachim qi Ana, pirinqii Ni.scitoarei de Dumnezeu. Ei ii reprezintl aici

Be drcptii Vechiului Testament, care L-au aQteptat pe Mesia, firi s'i fi ar,T rt bucuria de

i,l, vcdea. Cu ei se irlcheie qirul sfinqilor pomeniqi la otpusnrl de la sfArgitul Vecerniei,

Cepirrcce cu ei s-a incheiat epoca Legii Vechi, pe care o reprezintS. sau o simbolizeazd

Eersti sluibi sflnti.

4. Simbolismul Vecerniei in raport cu via+a Mintuitorului

Itaportati la fazele vieqii gi activitiqii MAnnritorului, Vecernia amintegte ristignireaMflrrtuitorului gi patimile Sale, care au a\ut loc spre seari.: ,,Dator este preonrl s5'

flvf,rricasci sau si'asculte, seara) Vecer i

ht urlilinql si cugete cum Domnul gi

lEr,rrclc Sale Patimi, vineri seara S-a ristiflf 1lcrrtru mAntuirea noastrl..."52.

BIBLIOGRAFIE (lzvoare gi lucriri auxiliare)

M. Arranz, S.J., Leg pribres sacerd.otnles d.es vlpres byzantineq in O'C.P', vol. XXX\{I(lq7l), pp. 85-124.'

l)r. A. Baumstark,Abend.Xebrr, in R.A.C., Band I (Stungart, 1950), col.9-12-tr:rrrrn. Nilo Borgia, Orohghion, ,,Diurno della chiese d.i rito biznntiruo, Roma, 1929

(,,Oricutalia Christiana", vol. XVI, 2, num. 56).l'r. Prof. E. Branigte, ktoriasiexpkcarenVecerruiei, inrev. B.O.R', an.L966,nr' 5-6.A.A. Dmitrievski, Desa"ierin rnanwscriselor LitwrXice pdstrate in rui.rudstir"ile Rdsdri-

Htlui ortodox (in rus.), 3 vol., IGev, 1895, 1901, Petrogtad,1917.Acclaqi, Sitviciwl d.iyin d.in Sdptd.ru.d.na Patirnilor Si d.in cea lwnoircatd l.a leru;akru. (in

ftlx.), Kazan,1894.I . M . Funtul i, W cernia rnd,n d;tit'ens cd. (in grec. ), Tesalonic, I 971'V.N. Iliin, Denia (PriviXherea) d.etoatd.nld.pteil. (in rus'), Paris,1927.Vcniirmin (Krasnopievkov) Nwaio Scrijal (Tabll NouI), ed. XVII, Petersburg, 1908.

h | ( )nrt. VII, cap. 48, in *ad. rorn. cit., p. 215 .

^) Y c't,i I'ovtiluirile din Liturgltier, Bttcureqti, 1956, p. 414.

.a'r!!llf'F|

Pruro't Pttott, Dtt. ENU Bttlttt$'ni

Iuarr Marccl s, Lln Horologion inid,it d.e Saint-Sabaq, in ,"Vl6langes EugCnc Tis$crant",vr;l. IIl, ltorna, 1964,

Aceiaqi, gwelqwa anciens d.ocwrnents swr |ffice d.u soir, in ocP, vol. XXxv, fasc.

(1969), pp.347-374.' ec6iaii, La sypaxe rnoruastiqwe des ilpres blzantirues, in OCP, t. XXXVI (1970),

248-272.Acelaqi, De officio ru.atutino et vespertino itr. r,itibws ot'ientahbus' Roma, L96-81L969.

t-. Merieniei', L'Optt d.es Viprei selon le rite byzantin, Amay-sur-Meuse, f.a.

V. Mitrofanovici gi colaboratorti, Liturgica Bisericii Ortodnxe, Cerniuqi, L929B. Sarnoilov, Vecirn'ia ortod.oxri (in rus'), in lMP, an. 1971, nr. 2, pp' 7l-78 ai nr

3, pp. 66-70.M. Scaballanovici, Tipicwl clruerttat (in rus.), Kiev, l9I0'Silviae vel potius Aeth'eriae peregrinatio ad loca sfr.ncta.) Heidelberg, 1939 (ed. a

ingr. de W. Heraeus).Simeon al Tesaloniculti. Tt"actat a.supra. tuturu' d.ogm.elor cred.inyei noastre

trad, rom. tip. de Toma Teodorescu, Bucureqti, 1865-1866.E. R. Smothers, @rr5q il.crpdu, in ,,Recherches de Science religieuse", 19 (l

pp.266-283.P. Trembelas, RuXd.ciwnile (Jneniei si nle Veceruiei (in grec'), b-It"'.

Atena), an. XXIV (ilSa), pp. 4l-48, L75-L89, 359'374, 520-535 Ei

( I 954), pp. 7 l-87, 244'259, 337'352, 497 -52O.' prof.'N. Uspenski, vecerutia ortod.oxd. (in rus.), \n Boxoslowhis Trry.di (opere teo

gice), vol. I, Moscova, 1960.' '

P;. P. Vintilescu , Despre poezia inonograficd. d.in cfutjle dr ritwal...' Bucureqti, 1937.

Acelagi, Vobodut si pnrtea finald a Vecerniei, in rev. G.B., an. 196L, nr' 7-8'

Carrrolur IV

Litia

I. Ce este Litia Ei cAnd se siver$e$te

La unele din bisericile de enorie (mai mult la orage), in ajunul sirbitorilor mari(praznice, sfin.ti cu Priveghere, hramuri), iar la minlstiri gi in ajunul duminicilor se

Uncqte cu Vecernia o rAnduiald deosebiti, numiti Litie. Ea nu constituie o sluibilprrte, de sine stititoare, neavdnd nici formuli de binecuvintare la inceput, nici&rmuli de incheiere (otpust); de aceea nu se sivArgeqte niciodati singurl, ci se

lncadreazi fie in slujba de seari (Vecernia sau Privegherea), fie (mai rar) in cea de

Ellm ineaq'i (Utrenia).Acest serviciu liturgic, propriu la inceput ministirilor) nu este generalizat sau

icat in toate bisericile de enorie, deoarece el nw face pafie dintre ceh Sapte Laud.e

ale cultului ortodox, adici slujbele care alcituiesc oficiul divin al unei zile li-ice gi care au un caracter normativ qi obligatoriu, atAt pentru bisericile mdnlsti-

catedrale, cAt qi pentru cele de enorie (Vecernia, Pavecerniqa, Miezonoptica,qi Ceasurile). De aceea, in bisericile de enorie Litia se oficiazd, numai sporadic,

mult pe la orage gi mai rar la sate.

2. RAnduiala Litiei

ln ..." ce priveqte rAnduiala Litiei, putem distinge doui variante principale:Una ministireasci - adici Litia aga cum se sivArgegte de regull in mAnistiri, inca-til ln serviciul Privegherii; aceasta este rAnduiala corect5. gi completi a Litiei;Alta, mai simpld, care se oficiazd, de obicei in bisericile de enorie, uniti numai cu

V.

Fig. f . Agezarea artoselor qi a celorlalte ofrande pe masi la Litie.

ir) Vom descrie aici mai pe larg pe cea dintAi, aritAnd apoi numai prescultirile Qi

S.N

E.

Arlose

/.4,k,Grdu

6l/itr

tlmplificlrile care se fac la cea de-a doua.

57

Ciirrtl sc thcc Litiir, sc trqazi)i clirt vrcrnc in mijl<rcul [riscricii, sutr policanclnrr o mpc t'arc sc ptlt-t: artlse, o sticlugd cu vi,t, alta cu untclclennt qi un vas rnic (o fhrfirrioari)pufirl,qrdu, agczatc in chip cle cmce) astfel: artoselc spre risirit, grAul spre apus, visprc- nriirz[noapte, iar untdclemnul s1'rrc miazizi (a se vedea F'ig. 1 de mai sus').

sc pun, dc asenrenca, stcgnice mici cu lumAniri aprinse sau rrei lumaniricrtrcl$.

. Ficaudu-se, dupi. regula, slujba vecerniei mari (vezi in urmi, cap. III), indrdupri ecfonisul de dinaintea Stihoavnei (,,Fie stipAnirea impiriliei Tale binecuvitatii..."), clntireqii incep si cAnte stihurile Litiei, sau, cel puqin, ,,SIavi....,, de la Litiiar preotr'il, cu capul acoperit, ginind cidelniqa in dreapta qi p....J"t de un purtitor <

Itrrninl (sfeqr-ric), iese pe uqa de miazanoapte a altarului (uqile impiriteqti fii;d inchigi r:rcrge in proru.aos, unde se aqazi cu faqa spre risirit in faqa unei mese (unui analopc :are unl.aqaza.li icoana sirbitorii qi lAngi care se pune qi un sfegnic cu luraprinsi sau.doui sfeqnice, de o parte gi de alta. Cind este gi diacon, el merge inai

Pn rtrx' Pttott, Dtr, Hr.rtt B nrt Nt.st,ri

preonrlui, qinnnd cidelniqa.

(ca qi la sfirqirul Lirurghiei): ,,Fie numele Domnului binecuvintat..." (ps. cxli, 2),trci clri. Apoi oreod (clerul) cAnti: -Boortii err siricit " r/de nhirei ^. oio.,,itrci ori. Apoi p (clerul) cAnti: ,,Bogaqii au sdricit..." (de obicei pe glasul

I .srimbiti scara sc cAnti ,,Niscitoare de Dumnezeu-Fecioari, bucuri-te..." de trei ori;srlrbt\torilc slinlilor tlc cloui.ori tropar-ul sfinnrltri, iar a treia oari ,,Niscitoare de Dumnezeu...';;pritzrticclc inrpirrltcqti nrrnrrri tropirnrl prirznicului, dc trci ori.

8

. . Aici pregqlcideqte masa in cele patru laturi, icoanele din pronaos gi pe credir-rcir(daci este gi diacon, el merge cu lumAnare inaintea preorului); iar dupi ce cinrireau terminat de cintat stihirile (,,slava") de la Litie, diaconul (dacr nu este diapreotul insuqi) rosreQre ectenia Litiei, drn Liturghier (,,tVlAntuiegte, Dumnezeule,porul'I'au..." etc.). La ultimul alineat al ecteniei se face pomenirea nominald apeltru care s-au adus (de obicei se por-nenesc acurn numai credincioqii vii).ecfonisul ecteniei, preotul, cu faqa spre credinciogi, zice: ,,pace tuturor !"; diac(preonrl): ,,capetele noastre...)'. credincioqii ingenuncheazi, iar preotul, cu capulcoperit,.citegte cu glas mare rugi.ciunea Litiei: ,,strpnne, mult-Milostive..." (dupi ticcle vechi, preotul o citegte cu faqa spre apus).

Dupi aceasta, cler gi credinciogi, precedati de purtitorii luminilor, se intorcttaos,.in timp_ce cAntireqii continui slujba Vecerniei. cintAnd stihirile Stihoavnei,celelalte. pAni la tropare. llerul se aqazi in faqa mesei cu artosele gi cu celelalte prisc, iar dupi ce a rostit ecfonisul rugdciunii,,Tati.l nostru...", preorul (cu capul'acrit) cddegte in cele patru laturi ale mesei cu prinoasele, ocolind-o imprejur, flri splece capul (cAnd este gi diacon, el sti in faqa preotului, cu lumanarea aprinsi).ttmpul cddirii se cAntd troparele rAnduiter, incepind de obicei preonrl (primul tropacontinuAnd cAntireqii (al doilea tropar) gi incheind preorul impreuni'cu cAltire'tiicrcdrncrogii (al treilea tropar). DupI a treia inconjurare gi cidire a mesei, preonrlc'lcqte, in continuare, icoanele impiritegti, iconostasul, jet-ul arhierer.,

"poi clerul gi

crcdinciogi, incheind cidirea in faga mesei cu arrosele.Dupi cidire gi cdntarea troparelor, preorul ia in mana dreapt.i un arros, face cu

scmnul cmcii peste celelalte qi il agazi la loc (unii il qi sirutd, inainte de a-l pune lapc mas.i). Diaconul (preotul, daca nu este diacon) zice: ,,Domnului si ne rugim !", i^ -D*^^_ ' )prcotLll, cu capul descoperit, crteQte mgiciunea penrru binecuvintarea prin&seloipc masa (,,Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru...,,); cAnd spune: ,,insuqirrccuvAnteazi...", face semnul binecuvintS.rii intAi spre artoase, apoi pe rAnd,-spre cleltc .prinoasg dl p. masa. Dupi aceea, preorul iqi acoperi capul, iar cAntire,tii cAn

J,tt'tl ttc;tcA sl'ti( )tAt,A

Vll-lca), iar cfflrtircqii rcpcttr itcccagi cAntirre dc inci doui ori2, in timp cc prcotul iaulr ilrt()s, ilslrutii, tl fringc in chipul crucii qi il pune inapoi pe masi..

Prcorul mcrgc rrpoi pe treptele altamlui gi, cu faqa spre credincioqi, ii binecuvAntea-2,1, zicAnd: ,,BinecuvAntarea Domnului peste voi...". CAntireqii: ,$min. Slavi intru ceirlc stts, lui Dunrnczeu..." (de trei ori) gi se incepe citirea celor gase psalmi ai Utreniei,(otltinLt.{ndu-se asfel serviciul Privegherii, in timp ce preotul, mergAnd in altar pe uEatlirrslrrc ntiazizi, citegte acolo primele qase rugS.ciuni ale dimineqii (a se vedea mai de-

;rnrtc, la serviciul Utreniei sirbitorilor). In timpul cintirii Laudelor, preotul iese la te-trnlxrd (iconostas) gi ii mimieqte pe credincioqi. Tot atunci se impart qi artosele bine-ettvintate, care s-au tiiat intre timp in buciqr.

l{czumat'i intr-o schemi graficl, rAnduiala Litiei ministiregti (incadrati in serviciulPrivcgherii) este urmitoarea:

l'reoml (din sflnnrl altar), ecfonisul: ,,Fie stlpAnirea impiragiei Tale binecuvAntati...";(l:lnt.: Stihirile (sau numai,,Slava...") Litiei, concomitent cu iegirea clerului dir-r

flllitr, pe uga de nord, rner,qerea in pronaos gi cldirea in jurul mesei (analogLrlui) culcp,ura sarbltorii, gi in tot pronaosull

Preorul (diaconul, daci este), ectenia Litiei: ,,N4Antuiegte, Dumnezeule, poporul'l'ilu...";

l)reorul: ,,Pace nrturor !";Preonrl (sau diaconul) :,,Capetele noastre... ";Prconrl: Rugdciunea Litiei :,,Stipine, mult-Milostive...";CAnt.: Stihoavna Vecerniei - concomitent cu mergerea clemlui in naos, ,yA.cum

Illlcreazi...",^rugiciunile incepitoare (,,Sfinte Dumnezeule..." Ei celelalte.l)reotul: Intreita inconjurare qi cidire a mesei cu prinoasele, concomitent cu cAnta-

feit troparelor r5.nduite, de c5.tre cler gi cintireqi (credincioqi);Preotul: Rugiciunea pentru binecuvAntarea prinoaselor: ,,Doamne Iisuse F{ristoa-

ff, l)rrmnezeul nostru...";(lAnt.: ,,Fie numele Domnului binecuvAntat..." (de trei ori);l)reotul gi cAnt.: ,,Bogaqii au sird.cit..." (de trei ori: o dat5. cleml, de doui ori

ellrrtrlregii).Preonrl: FrAngerea simbolici a artosului binecuvAntat, mergerea pe solee qi bine-

euvnntarea finall: ,,BinecuvAntarea Domnului peste voi..." sau otpusnrl Vecerniei,ducrl nu se face Priveghere.

b) La bisericile d.e enorie, unde in aiunul sirbitorilor mai importante de obicei nu se

titcc I'riveghere, ci numai Vecernia uniti cu Litia, aceasta din urmi se face mai simplu,Ctt ttrmitoarele deosebiri faqi de serviciul mS.ni.stiresc, descris pAni aici:

lcrqirca din altar a p^reo.tilor pentnr inceperea Litiei se face prin uqile impiritegti,fArc rlnrAn deschise. Intreaga slujbi a Litiei se oficiazd. in naos, lAng5. masa cu;rt'ittoitsc'le (cu litierul), unde clericii se aqazi de la inceput. Unii adaugl partea finall a

Vcccrttici (de la Stihoavni. inainte), intre prima parte a Litiei (cea care la ministiri settlieirrzii irr pronaos) gi a doua parte (binecuvAntarea artoselor); alqii insi o omit, gi dedcccit, indati dupi mgiciunea Litiei (,,StIpAne, mult-Milostive..."), urmeazi. cAntareatloprrrtrlui ,,Niscitoare de Dumnezeu, Fecioari, bucuri-te...", cu intreita cidire qi in-tltttittrare a mesei cu prinoasele, apoi binecuvAntarea pAinilor qi celelalte; iar dupi cete ('ilntii ,,Bogaqii au slricit...", preonrl merge spre altar qi face otpustul Vecerniei, ca

. I Oiur.rrca ,,Bogalii au s.iricit.,." este vers. l0 al Psalmului XXXII (,,Bine voi cuvinta pe Dom-

Itltl irr toltil vi:r[;r tnca...", carc, in une]c ministiri, sc citeqtc pi.ni la acest verset, iar vcrsetui se cAntitll trti ori.

.59

)R[o'l' I,Rotr, DR. tiNu BnnNt$'tt;

qiiimgi dininsuqi

em de Domnul").la Vecernie, ci dimineaqa, inainte de Utre'ei. PAinile binecuvAntate la Litia oficiatl

3. Istoria Litiei. originea qi formarea randuielii de azi

Dupi cum s-a putut vedea din cele exp

derivl gi cuvAntul ktanie, adicl ruglciurien care invoclm pe MAnnritorul, pe Maicalitie se ingelegeau ktaniile sau rugiciunilein frunte cu clerul, sub formi de procesi-

ri din sat sau din oraq.

Litie, in ingelesul de iegire procesiona

cu cAntiri, se flcea inci din vechime,calamitili publice (seceti, inundaqii, boliinvocavinte,litnniivreme(437-+46Sc spuneintreit-sfi

credinciogi. De altfel, termenul litie se

_ ul popular, cAt gi in clrqile de sluibl, cu

Vcchile rugiciuni ale litiilor tatea de odinioard au fost

p,Istratc in uz'pinf acLrm) dar au divin din biserici gi alciru-

il p;il; f"1i" , i*i.i cic azi. E, ccentuat caracter penitengial, adicl cxprimi

60

Lt'fu R.(iI(iA .SPECIALA

r:u irrsistenqi scntimcntul dc poc[inq[ qi irnplorare pcntru iertarea picatelor, dcoarece

Irr conccpqia vcchilor cre$tini, nenorocirile, pentru inlS.rurarea cirora se rugau, eraLl

corrsidcratc urmiri sau pedepse ale picatelor.l,a rugiciunile vechilor litii procesionale s-a adiugat cu timpul un ceremonial nou,

cnrc alc,iiuieqre a doua parte a Litiei de azi qi in cadrul cdruia se binecuvAnteazi pAinile(nrtoscle) aduse de credincioqi Ia biserici, spre cinstea qi pomenirea sfinqilor sirbito-fiqi, sau a praznicelor respective. Aceastd parte a Litiei, care se intercaleazi la sfirgitulVcccrniei (intre tropare gi otpustul Vecerniei, sau incepunrl Utreniei), are originenrilrr.{stireasci. Ea a luat fiinqi gi se sivArqea adici la inceput nurnai in ministiri, atunci

crlrrcl se flcea Vdenie sau Priveghere mare de toat'i noaptea) adici Vecernia mare, uni-t[ cu Utrenia. Cum aceasti Priveghere se incepea de cu seari gi se prelungea pAnilloxptea tArziu (in unele biserici chiar pAni dimineaqa), citre sfhrgitul Vecerniei se adu-

ec1,i i,', biserici vreo cAteva pAini, care erau binecuvAntate de citre cel mai mare. Apoitc tringeau qi se impirqeau fragilor gi celor ce luau parte la slujbi, care igi astAmpirau

ntrtcl fbamea qi cipitau puqinl putere, pentru a putea suporta pini la sfhrqit osteneala

Privcgl'rerii gi pentru a putea ajuna pAni a doua zi la vremea imp'irtigirii. Apoi se

htccpea Utrenia sau Privegherea propriu-zisi (serviciul de noapte).Obiceiul acesta era cllnoscut, pAni nu de mult, sub numele de dptorl,dora (fractio

pauis, bulg. petobleabne), adicd fi.d.ngerea mp. Fapte II, 42), denumire care se

htrrcbuinqeaziincl. gi azi pentru Litie in rutl grecesc gi cel bulgiresc. RitualulbitrccuvAntirii, frAngerii gi impirqirii pAinilor, care nu avea la inceput caracter liturgic,I luat treptat o dezvoltare gi o solemnitate din ce in ce mai mare gi s-a unit cu

ntgtrciunile de implorare citite in vechile procesiuni, devenind o adevirati rinduialimu sluf bl aparte.

l)in ministiri, Litia a trecut cu timpul qi in uzul bisericilor de enorii, unde se sI-Vdrrlcqte nu numai atunci cAnd se face Vdenie mare sau Priveghere (adici la sirbitorile€6rc au in Mineie stihiri speciale pentru Litie), ci gi cAnd se oficiazi numai Vecerniaobiqnuiti. AtAt in mlnistiri, cAt gi in bisericile de enorii, binecuvAntarea pAinilor nul1lni irre asrizi rostul de odinioari, cAnd se f}cea Priveghere de toati noaptea, ci a

G{pltat un rost simbolic, ca gi prima parte a Litiei, precum vom vedea mai departe- .'I)cosebirea

de origine qi de scop dintre cele doul pi4i componente ale serviciuluide rrzi al Litiei se vede gi din fapnrl ci astlzi chiar, mgiciunile din prima parte a Litiei1g citcsc uneori de monahi, fIrI a fi urmate de ritualul binecuvAntirii pAinilor.

4. Explicarea rAnduielii actuale a Litiei

irr vechime, cAnd litiile se flceau afari din biserici sau afari din cetate, ieqirea cre-

clirruroqilor afari din biseric'i simboliza alungarea omului din rai: ,,... Fiind noi afar5.

rlirr llisericl, aritim ciderea din rai qi cum ci ni s-a incuiat raiul qi cerul", zicea Simeon

el 'l'csalonicului, in secolul XV3. Semnificaqia aceasta simbolic[ a Litiei se pistreazi qi

ttrrlci cAnd ea se sivArgegte in bisericl, precum explici acelaqi mare linrrgist al Bisericii( )r'tocl<rxe. Dupi el, iesirea clerwlui Si n cred.incioSihr in pronaasul sau tind.a bisericii (adicillr irrciipcrea in care odinioarl qedeau penitenqii), la inceputul Litiei, inchipuie alunga-

Ieir prinrilor oameni din rai gi pociinqa noastri, uniti cu rugiciunea pentm redeschi-

tlcr,c:,r uqiloq, cerului gi a milostivirii dumnezeiegti. CAnd flceau Litie, credincioqii de,t

I l)NP^t tlirtele rytgdail.rti, city:t.342 gi 353, in trad.. row. cit., pp. 224,236.

' ' 6r

)tiliul' l)l{t ll'. lltt. l:tttti l}nnNt.s l'li

rlirri.irrri sc rrrgag cu atituclineir uurilit[ a varncgurlui din Evanghelie, carc,. intrind in

,,,:;.rii;iil ," ..ig" ,ii fii;;J;;tr$ticnt clc.nrulqinrca pacatclor sale, s-a oprit intr-ttu un'

sfl.i.ii,.r'iii,i.r"r [r"'pr.,i;i ;i;i'.1'-ir,.rina 11.^1 si-* ydice,oilii,?p^*_..,.,',.:1",'1,'. "1,*,:t1#;;i'il;il:5.r-;zeule, milostiv fii mie, pic[tosului !" (Lc' xV[I' l3)'" "i;;;;;;;;';"s"i;-"J. irn Litwrsbi'n'.q.i Tip.i'.'t'i' pistrall t"'1li :":1:ru,isiiri, uqile'implrlteqti rirnin i.chise in timpul Litiei, iar clerurl iese pe uga

;,;;;.i; "ri,,.'"rr.ri.

tr. ti-lrir".i.ile de tip vechi, ia care.naosul este despirqit de

il;ri.i; ;ai ,"., p..a.i."?;;ieiliiilor fiumoase"), aceste yjsair perdele .se.inchiclupl icqirea clerului i ,'ii.ai,r.ioqiloi.in Pt-".n*: .tt,.:t-t*tttnid

dupl sfargitul pdrl

i;i;[i . ii,i.i, atunci clnd clericii gi credinciogii revin in naos-' it nl.rirriile rostite d.e liturxhisinri itc pronans - adillurqticiwnile rostite d.e kturXhtsr'tory it't' pron.atts - adi

tulc, popoml Tiu..." gi rugiciunile Litiei: ,,StIpAne, .

i.ry,'.riiu..tal, iar prin.mulqimea.sfinqilor.pe :"tt ii,'^1]l= azarr â6r.r n^,i.1.il:',,ilil}r"iii"i it-" p"t..ii lor de mii'locire pe linga ezeu pentru

po.icntnnrrprcn. rto*riii ii, pt"vnttos itt. ma.os,.-a. t. 1'" . p.'Ttl 1dou.a 3 .Llti?

in " "qit"i raiuh.ri qi a milostivirii dr.rmnezeiegti faqi de ngi._!s.te

"q1I ' : -- -i cum ne-aln fi unit cu ir-rgerii prin Flristos'?.i enrl oentru nol 51 ca ilir i; t;---: r '+'^^ -'-.^^- 1,.^x inFnrmeqzl rcelesi atlfofnrecum zlce slmeon îr.r'rr""i."ruia.'De

aceea, dupi cu(n ne informeazi acelaqi.autor

I;ffiH#'.#^^J":"e-r"ane (coruri) se uneau simbolic in acest moment, cAqlan<

ffi;.]||l,.lirlit Stihoavnei.'Din nefericire, aceastS. fmmoas1 semnificaqie simbolici

;;'*-: :;*: " r i'i.; ., ";^...U,ii"t" despre'originea 11 :T.1 9-t-"^t:b,"':tr1-t:',:j.*':

- . t-r,, pieriut cu desivArqire din vedere ir, Serviciu divin' s-au pierdut cu desi

ei se oficiazl in naos'n, .no1ie, ylde intregul,serv"iy,l,!.lrl

^_:..r-.- .i "i_r_nri' ,0,n,,, cnre se binecuvd.nteaf,;";;-L*;(,it-.-oGt." sau ,,litiile") amintesc gi simboli

zcazl celecinci paini .r, l"i. Mintuitoml'i sirurat mulqimile il ,"::i::^'l^:!f ,Ti:,I|;lifiH[;..ffi inmulqirea lor. De a..e", dupd unii titurgiaii, ieqirea clerului qi

.*al".i"uf"im pi""""s inseamni m€rgerea poporului i? p:tl: tti: i:"t:1tl JLrLurrrLrui'v^ "^ t'" ^::*:--::--:"-i:. A.'"i bisericii inseamni biffi.*, ,* Lirr.*ua.r,"rea artoselor de ci.tre preot-in mijlocul I

."."rarir"t.a pAinilor de cdtre Hristos, in mijlocul adunirii Popo$.oi:., r- L:..^^,--,a-Simbolismul "..r."

.*,-de altfel, indic"i chiar in extul rugiciunii de binecuv

or.' ,,O""-.r...., Cr* "iUin..o'"e,iat

ttlt cinci pAin. qi ai.siturat cu ele cinci mii

Ll.u;'ii r" pJti....". ;;.;;;;;.f,ai cAr-rd p..otoi ia i r mAini i1":Yl*-:::.1-1,:luaru<tLr ,r PuJLrL.'' 1;;;:: li lr ]--.,*.' : Mannritorul i,suQi."rl"i" ci'cind apoi il fringe qi il imparte in patru, el imiti pt

e;;;;"';Gu "..t.i -i"I"i,' 1 PI":'g'l $",^ 9".p," :-,3' i'i:'l'::',lf15't ""YXt-"ffitii.f.. *iil',5rii}v1, q i0; M.. vi,'zt i+; L::JT: r?-17 qi In' \n' 5-r3);

[" îif.f.

tor aQa , n."iii la Cina cea de taini (vezi Mt. XXVI, 26 gi loc' par')'* tir- oriir.ii. iai ,liit i*rtarbrmrcul, care se aduc Ia Litie gi se binecuvAnteazi' a

dati. ctr piinile, ,t ,rlrrrii;t;;il;:+ sau ofranda a{us1 {e -Tt,gPy:::ti,*l,""a"r. i..lp"L"l.

"i.f pl-*1"nrlui qi din.elementele principale ale hranei noastre'

-:rr.. :^-r{-i ^1.,.c la il.".r,,n,l omerririi de cdtre Abel qi dupi modelul jel

in care-L imPlorim P. P::T:^',:" Ifl:Ti,mulgirca aceloragi roadc, ca de ex., p.r-" -ge.iune din slujba Cununiei: ,,Umple

't Duln't slhn'h: nrllricitrli, crrP' 341 ,*ad' rou' cit'' p' 221 '

LrIu nclttln srL,(llAL,A

clc lor de,prd.w, de vin, de untd.eletnru gi clc_toate bruritlgilc, c1 1o19i indcsnrlarea avArrd,

r,1..r, ii.;[;, li1isigi...". GrA.,l..rt., de altfel,.roadi plminrului dl".'i1:-::_9..31it]:iri*.,,I.*y, carc,'ca gi vi'ul, es e intrebuingata in cult ca materie a ieryfei linrrgice, lcesl:a;,u-;;;J.i;rJ, prii, rn"iire, tftipul qi shngele Domnului din Sfinta Euharistie' CAt

;;';,r;,J;ltri-"t Ui*.uvAnrat la Litie, amrnteQte, dupi ugii, untdelemnul din

:ioiul vlduvei din Sarefta Sidonului, care, datoriti puterii dymn91e15t1ce1ucra prin

ir,ic.,l tii", trebuia si nir se mai termine in-timpul:t:'tti ({.n'e5i XVII, 12-16)';i'ri,poiii'NAttdtonr"ei d.e Dwmnezew, specific Litiei (.,Nls,!ntoa,re. d: ?:l^::tt:i,,.i',1, b.,..,ri-te..."), este alcatuit in cea mai mare p e dln salutarea adresatl de

ii ii i. sie,-,,, Elisabeta Sfintei -Fecioare. la Buna-Ve ,l: (L-t I, 2-9 -D): ?t '::-"-1

I.n,.'i,i t. sfirqitul Vecerniei (Litiei), pentru ci, dupd tradiqie, Buna-Vestire ar fi avut

ii.rr.. Este considerat ca unul dintie cele mai vechi imne de inspiraqie cre-gtini,.dar

liir; r-,iUti.l, introducerea lui in cult fiind atribuit.i patriarhului Chiril al Alexandriei

i, Vli;1. i"i."rol, alcinrirea lui constituie probabil unul dintre,p1"9"t.1. tll:i.i i,ii" .^.. nir..i* a clutat sa dezvolte culnrl.Maicii Domnului: l,r,lT19i:-

iiiftir'n,rrl"r"gice provocate, in qec. V, de erezia lui Nestorie gi de cea a lui Eutihie'

i cchivalent iatinesc a[ acesrui imn ii constituie in cultul catolic cunoscutul imn

introdus in secolul XIII de Bonaventura.iiintarea ,,Bogaqii au siricit.'.", care se cAnti 4ye1-9]":*yAntarea

pAinilor' este de

,r1 resr (qi ;"-. verserul tO) ain Psalmul XXXU (,,Bine-voi-cuvAnta pe D9*-( )iintarea ,,Bogaqii au s5.ricit.'."

,Jli, ;;;hI;. oaitiorta se cinta.sau^se.citea in intregime, a3A.t la tt^ttiT]..L"iy-i, .f*e impirqirea anafurei, cAt gi la sfArqitul Litiei, dupi implrqirea pAinilor piry-rrr,rte T)e rltfel inci si acrrm in'unele mindstiri psalmul acesta se citegte de la in-de la in-lr,ir". O. altfel, inci qi acum in'unele mindstiri psalmul ac:s.t1 s9 ci1e5t9. de la in-

,, i*, u..r.*l "i l0-1." se cAnt;., aQa cum prevede incl rAnduiala Litiei dinTipicul

n rpi de la incepunrl LiturXbierwlwi- .. .

'liit u-r rest dintr-un pr"h .a.rt"t odinioari in intreqi este Qi cAntarea ,,Fie numele

prrrnrrlui binesuvAnta,..:; tpr. CKI, 2), care se c6ntl inainte de ,,Bo-gaqii au-siri'cit"'"

iti:.*r. Simeon al Tesalonicului6 o numeqte.',mult-umir;a tui]1{ 9|I::-I,,'^"!);-,.**,iliipn-tA;*6le prinoasehr binecuvd.ntate la Litie Si dapreîn'.trebuinfarea h.r, invdqa-

u .fi f" ,ieral*l rd.nduielii Litiei, drn Liturghier, sfune;,,Cade-se a gti cI pdt!t?:,, 1:.

hiir".ruarrirt, este irUluit"".. d. ,or.. .#1., pentm cel ce o va,lua cu creding[... $i

rtstrt si qtii, pieonrl., qi J pizegti, ca si se.feieasciûntdelemnul acestal.tt,1,1,bt::,

i,i;,,;;-; il .o-u" ii , h""" oarr sd-l binecuvintezi; asemenea nici vinul, nici

ii, iriti fai.rlte, cAnd vei face (din nou) Priveghere; ci altele, nebinecuvAntate, si

i:']il .ni'ti.^p"ii"..i'ar wntd.eletnnwl acesta care s-a binecuvintat, de este candeli la

ripi,.t, orrd.'rti sfAnta icoani spre sirutar_e, punAndu-l,in.candeli, sn min*_'1i _1_e]

pj,1r,r; gi poqi sd-l mlninci gi in bucate.Iar.ilnwl si-l bei cu buni cucernlcre' ca pe

Irre.rr binecuvAntat. lr*iltt si le tai gi si le imparqi credinciogilor, care pot.si le

a,if i',i. ... .insr., fie in biserici, fie acasi, mai inainte Ie alte bucate' Iat Xrd'wl,-satr]ir,],,,.,.,i, ,"., .r, alnrl si-l amesieci qi cu multumiti sI-l intrebuinqezi. Si nu indriz-

- ^: -: ^^^^. ..:- L.^X -,,m oir cfinfele canornei rr thic'Lirurghie cu acesre pii,i iau cu acest vin, dt pi cum zic sfintele canoane

acirr,',, lrtcrarea celor sfi nte"'.*'i,',",;,i,;i.;,i.i,-i-pirtirea gi consumarea p1inilor binecuvAntale la-, Litie se face rn

gfrri,it *"*i.iuttii t'rivegherii, de la I septembrie pind la I-ruminica Tomii, Pentm os-

:'r,,,.il,.r,t.r,.Vintilcscu, poeziainrnograf.cdd.incd.rliledcrituatsichntat'eabisericeascd',Bucureqri,

19,1/, pp, 5ti-5t).' n i iir1,n slitttolo ntgdtir.nti, citp. 342' trtrcl. ront" cit', p' 222'' I ititryili,t',lhrcrirc;ri, |956, P, 47.

63

tcneela, slujbci qi.mrrimca 'opgii,

iar clc h l),mi.ice Tomii nflnrl laImpArtrrea lor sc fhcc

1 dqtla zi.la Linrrghie (Tipicut marc, p, S9g).La urele biserici, de obicei la ora qase. din untdelemr.ri uir"*"Antat la Litie

111--rll,:1r._,t:;,p-,,Tri,,, adici bucigele. de vati inmuiate in

"."i'"nta"t._"Ji::r,,]:ff, de hArtie; acesrea se impart la credi,ciogi, care I pt;i;";];'t.;;il; i';

[,ITURGICA STECIAT.A

LirurXhierul explicat, Bucureqti, L972, pp. 54-57.

Manuale de liturgici::, Glrenadie, Litwrgica, Bucuregti, 1877, pp. I 3 3- 1 3 5.

, l,ctrcdcv, Litwrgica saw explicarea sewiciwlui d.fuin, trad. qi prelucr. de Icor-r. N.Ilrrcurcqti, 1899.

, Mitrofanovici qi colab., Litwrgica Bisericii Ottodoxe - Cursuri univ., Cerniugi,pp. 618-62I.rttr, G. Rigcanu, Litwrgica..., Bucureqti, 187 6, pp. 86-87 .

de leacuri.

Cerniuqi, l8BB.

Pr._C. Moisiu, ,,5d, std,tm binie, sd'stdyn- cw piid...r,' p,', Pwdywitor hturgic pentrapopor, Bucuregti, I 941.

d.e Tipic o,r.todax, Cluj, 1940, pp. 50_51.pp. 9-10, 39-47 (qi alte diverse ed. rom. mai vechi

, Kiev, 1907,foaia43 v, g.u.nstantinopol, 1895, pp. 13_17; Alte

1928,.p. !66 q.u. (atti ed. Sofia t95t).litwrgicri, Bucureqti, 1926.dr Tipicwl Biseri.cii Onodnxe RAmnicu_\

Dr. P. ProcGherasim s 36' PP' 21-22'

g, rereaga, ,i:::.','&,,"tif* pp 7e-80.

!t;: Iaqi, 1816, cap. 2, pp.'liprc ed. Sf. Sinod), Cernica, 1925; Bucureqti,L976.

b) TAlcuiri liturgice:I.. Y Ag1 Sirnbolica biblica Si westind,Timigoara, 1935.

BIBLIOGRAFIB (izvoare Ei lucriri auxiliare)

1) g,i4lde sluibi si manuale de tipic:Arhim. F. Balamace, Expricayiuru.i la practica ritu,gicri, Manual de Tipic

Bucuregti, 1924.

f, Bgior qi $t. Roqiany,.Trlit b.isl"icac, ed. a II-a, Blaj, I931, p.225 qt.M' Draginsl<r, Ntualwl bisericii o*idnxe-catoki, (wr^n i'le-Tipic

SimeP.G., t. 39-342'

tutarorcredtnte,

c) Studii:Pr. Prof. Ene Braniqte, Litia - stwdiu coruparativ al rdnd.uieki ei in d_iferite

ortodoxe Si ntanuale de ttpic, in rev. S.T., an. 1956, nr. 5 6. "

J. Braun, s.I., Liturgisches Handlexihaz, Resensb,r,s- 1924 nn r 9F-l 96Ic. D.v. N. ' b-o'

Prof.Moscova, 1960. ' vol'

348;

64

(lat'n'out-tt. V

Pavecerniga

I. Ce este Pavecerniqa. Timpul sivirqirii'Pavecerniga mici Ei Pavecerniga mare

pavecerniqa sau Dwpdrinaren (' Al,65etnyov, pwecerie) cornpletorimt,

"";i;r f,.ir'r, ai Nrplli.*d.a, este siuiba de seari, care.- precum arati gi

,. ,e,.arq"q,. fie dupe ci.rl,'ca in uriele ministiri, adicl la incepu6 nopqii, fie

ales - indate dup.i vecerni., ." in bisericile de enorie, adicl l.a ceasul al zecelea

f.ir." or" 4 p.-.), .rr- [r..ir.azd, Tipicut cel m.ate qi,Triod.wl. Cu e1t: tr]*i:if.rlrr.f"t divine d.'r."ri. tn manistiri gi in unele ca-t9draJe,^Pay1t*iti1,1t^[t^t-,'11

bisericii (nartex ,", pioi-r"or), ca toate Laudele mici, aduci,du-se acolo sfegni

bi.sericile'de enorie.i f".. in'naos; in unele chinovii se citegte insi in chilii, de'

ecare monah in parte.Rinduiala Pavecerniqei are doui variante: mare Qr mrca'-

Pnvecenoiya ntfire se i'i.,arg.qt in toate zilele din t".t*l Mare, fl': d:

care monan lll PafLc.In general. Pavecerniqa mici se sivarqegte numai la ministiri qi foarte rar la

.it"^;J;;;.i.. in biseritile parohiale nu se face decAt Pavecerniqa mare, mz

,t-*'i-i1'ii;i;;';;:;".,r.t..*..o,rte de la regulile speciale ale Posnrlui Pagtilor) qiI f- --^:^-^--iresimilor, Precum gi de mie

aceste zile se face denie gi de

scurti, se savArqeqte in toate

afara Postului Pagtilor, iar in timpul acestui posl nyqa-i in urmitoarele zile:.in

;#il;t.-;;^ a"l"l"iJu.- (rr*t i. sa-ulia P.atimilor, :1'd nq se"mal

il;;.:;;iri; ;'*;t ;a"i".ii ain siptdm.all a cincea, fiindci. atunci'.: fi':)r"" ir""".i:?;r.i.i;a, ;i.rluri, ioi gi vineri din Sipt imana Patimilor, fiindcl in

,if. ni"a denie in 6iroi.i,la minlsiiri se citegte I'avecerniqa mici in chilii de

monah in parte.

cile de enorie. tile parohiale nu se face decAt Pavecerniqa mare, mai

miercurea gi vinerea din Postul Paqtilor gi mai mult la bisericile dtn oraqe.

RAnduiala Pavecernitei mici gi mari se afli in Ceasl'ov'

Se compune din trei plrqi distincte, spre.inchipuirea Qlcinstirea Sfintei Trei

ciror inceput este *"..^a de ruqiciuniie introductive. in pflrtea' fuctd'i predt

-g1.i""., de mulgumire) pentru zlua care a trecut; pa''"tea' a d'owa are cara(

-iltt p..rit.nqial, exprimAnd mirturisirea Ei pociinqa p:":ry pto"':f s1i-rsll":

;;;'-;;;;;-;;;i,r. irrJ.ot.ui rugiciuni de cereri, invocAnd ajutorul de sus pentru

rea in pace a nopqii care incepe. Pe scurt, rAnduiala este urmitoarea:

Partea intAiPrcotul (cu epitrahilul pe grumaz, in faqa,uqilor imp[rltc{ti, pcrdcar'ra fiind

A. L rtarqirirl Vcccmici): ,,Biriccuviptat cstc l)ttmtrczcttl llostnl.,.",

[,trunctcR sP],clALA

(lilrrt.: ,,Vcuiqi si uc inchinim..." (preotul se ir-rchini gi intri in altar), Psalmii L,lX rii CXLII (sc citesc in mijlocul bisericii), slavoslovia mici (,,Slavi intm cei de sus

l)rrnrnczen...", cititi. dtpd, Ceasht,, cu mgiciunea ,,Invrednicegte-ne, Doamne, inaceasta...", Simbolul credinqei, Canonul - al Niscitoarei de Dumnezeu, al

ri dc rAnd din Octoih, sau al sfinnrlui zilei, din Minei - (se citegte numai la

iri) qi ,,Cuvine-se cu adevirat..." (cAntat).

Pnrtea a doua

C1lur.: ,,Sfinte Dumnezelile.,.", gi celelalte mgiciuni introductive, Troparele (al

rlei, din Minei, al hramului bisericii qi al zilei siptiminale, din Ceaslov), tro-tu zllel, dlnlvltnet, aI nramulur Dlserlcll Qr al zuer saptamanale,rlc irrvocare., din Ceasl.op (,,Dumnezeul plrinqilor nogtri..." gi ce? " gi celelalte), condacultii seara at invierii glasului de rAnd, in celelalte zile ale sflr-rtului sau al sirbitoriiivc, din Minei),,,Doamne, miluieqte !" (de 40 de ori), rug'iciunea ,,C,ela ce in

vl'cmca gi in tot ceasuf...", ,,Doamne, miluiegte ! (de trei ori), Slavi..., $i acum...,ec csti mai cinstitl..., Intm numele Domnului...".

rl: in Postul Mare: Ecfonisul ,,Dumnezeule, milostiveqre-Te spre noi..." (dinqi rugiciunea Sfintului Efrem Siml, cu metaniile gi inchiniciunile obignuite (din

tt4ilor impiriteqti, sau intre sfeqnice).

n tot restul anului: Ecfonisul ,,Pentru rugiciunile Sfinqilor Pirinqilor nogtri..."rltrrr).

a treiartt.: (numai in timpul Postului Mare): ,,Sfinte Dutnnezeule..." Qi celelalte rugi-Itttroductive (cu metanii); (in tot timpul anului): Se citesc cele doui rugiciuni,

icoanelor impiritegti, in faqa cirora s-au pus dinainte sfegnice aprinse, astfel:

, (lil icoana Maicii Domnului): ,fespurcatl, neintinatd...";(ln icoana MAntuitomlui): "$i ne di noul, StipAne, celor ce mergem spre

pe noi, Doamne, milu-,,"; (la strani): Troparele de umilinqi (,,kliluieqte-nelc pc noi..." gi celelalte).rtul (din faqa ugilor impiritegti gi cu capul acoperit): Ectenia intreitl ,,Ndilu-

1rc noi, Dumnezeule, dupi mare mila Ta..." (o gisim in Ceasl.ov,la sfArginrlrticii de toate zilele), apolisul mic (,,Slavi Jie, Hristoase, Dumnezeul nos-

cetcnia de obgte (,,Si ne rugim pentm pacea lumii", ,,Pentru rugiciunile Sfin-irrgilor noqtri..." (inministiri, aceasta o zice cel mai mare).lnr se vede, rolul preonrlui in oficierea Pavecerniqei (ca la toate Laudele mici)

rcdus, constand tn binecuvAntarea de la inceput, ecfonisul de dupi tropare gi

, cclc doui ectenii de la sfirgit qi otpustul, iar in Piresimi, in plus, rugiciuneari }lttcm Sirul, cu metaniile qi inchiniciunile cuvenite, in unele pi4i (ca de ex., in

tln,r) prcoqii citesc ei ingigi cele doui rugiciuni care se zic, alternativ, ilr faga icoa-

Itlprlriitcgti; unii citesc aceste rurgiciuni stAnd in gemrnchi, cu faqa cltre icoane.

3. RAnduiala Pavecernigei mari

trtiti clczvoltat[ decAt cea a Pavecernigei mici, fiind impi4iti qi ea in trei pi4i, cit qi Pavecerniga mici. O redim mai departe, pe scurt.

n lrrtlirtrrl (cu cpitrirhildc culoarc ncagri, in faqa sfintelor ugi, perdeaua fiind inchisi):

Frtc crrviirrtirt l)trurrczcul nostnr..." (apoisc inchini qi mcrge in altar).

Pnlitx' PRorr, Dn, [iNll BnnNr,s,r,ri

cinstit5..., Inrru numele Domnului...;,.

cint': ,,slavi '|'ic, I)trurnczcul nostru,.. inrpirate ceresc..." etc. Nunrtri insilptiinrAnri a Posrului M1*i Ps. LXIX qi parte din canoru.ul cel rnnre at Sfd.ntwlwiCriteanul, prccum aratd T-riodul

__ _ Ir]_S"l:ltlte siptimAni ale posrului, dupi ,,Veniqi si ne inchir-rim...,,, citim: psal

Iv, vI, xrl, xxIV, x4x { XC. (in mif locul bisericii, impirtigi in doui stiri gi fi<clu-sc meranii la ,,Aliluia..."). cantarea prorocului Isiia (,,cu noi este Dumnezeu,ctr .stilrurile respective, cAntate alternativ, la cele doui strane. Troparele din Cet,,ziua trecAnd..." gi celelalte (citite). creaj, (in mAnistiri il citegre cel mai mare).l'rurile de invocare a sfinqilor, din ceashv (,,preasfAnti. Stipini,'de Dumnezeu Ntoare..," qi celelalte. ,,Sfinte Dumnezeule...", $i celelalte (frri metanii). Tropareles{primAnale, din Ceaslw

.(la. sarbdtori, troparul sfnnnrlui sau al sirbitorii respe(dhMinei).,,Doamne_, miluieqte f' (40 de ori), Slavi..., $i acum..., Ceea ce eqti

l,t't'U tt(it< ;n sPftclA t.A

4. ObservaEii tipiconale in legituri cu Pavecerniga

Itr ,rf,rri'l clc zilele aritate mai inainte, Pavecerniqa mare se sivArqegte, in ministiri, qizllclc clc nrarqi gi joi seara din siptimAna brAnzei, ca o anticipare a rAnduieliiorSfttlrri Mare. Se face, de asemenea, qi in ajunul Nagterii Domnului, al Bobotezei gi -llltclc cazuri - la Buna-Vestire, fie seara (la ceasul I din noapte), ilr loc de Vecernie,tlitttinceqa, inainte de Utrenie sau in loc de Miezonoptici. in aclste cazuri, Pavecer-i n)nrc sc face uniti cu Litia Praznicului respectiv, inlocuind Vecernia mare a Praz-Itti. cirrc s-a sivArgit dimineaqa, fiind uniti cu Linrrghia SfAntului Vasile (in ajunul:elii qi in cel al Bobotezei), ori cu Linrrghia Darurilor mai inainte sfinqite (in aju-Brrrtci-Vestiri). in toate aceste trei cazuri, Litia impreuni cu stihirile Stihoavnei'seclttpit slavoslovia mare din rnnduiala Pavecerniqei, inlocuind astfel resturl acesteiI (n se vedea rAnduiala pe larginMineiele respective). in unele pi.rti, ca de ex.: intll Molclovei, Pavecernita acestor trei praznice, cur ori firi Litie, se face dimineaqatc clc Utrenie, inlocuind astfef Miezonoptica.

lttcori, vineri seara, in Pdresimi, Pavecerniqa mare este inlocuiti cu cea mici, dacielrcqtc o parte din icoasele Acatisnrlui Maicii Domnului (trei), pAni la a cinceatdtttiin[, cAnd se citeqte Acatisnrl intreg.Pnvcccrniqa mici nu se sivArgeqte nici in sambita Pa imilor, qi nici in toatr Sip-

Itit I uminatd, cAnd este inlocuiti cu slujba speciali a Ceasurilor Pagtilor (vezi mairtc lt slujba Ceasurilor).

t. Scurte limuriri in legituri cu istoria qi explicarea Pavecernigei

al l;orrnarea slwjbei Si intrarea ei in wzwl cultuluiEluibrr Pavecerniqei s-a dezvoltat din rugiciunea de mult-umire pe care credincioqiidttcctrr lui Dumnezeu, in particular, inainte de culcare, incl din primele trei secolelrtrrrici creqtine, precum se vede din recomandarea pe care o face, d.e ex., Clernent

lrinwl, in secolul III: ,,E sfh.nt lucru si multumim lui Dumnezeu penrru roare,tlc a merge la culcare, caci ne-am bucurat de bunitatea gi iubirea Lui de oa-

lHf , lncAt si mergem la somn cu Dumnezeu in suflet"t. La inceputul secolului al.lc*t, littsebiu al Crzareei vorbegte de a Qaptea laudi zilnici de ruglciune! care se

Preorul (din altar): ,rP_enrru rugiciunile sfin.tilor pirinqilor noqrri...". ,

^ cAnt.: Rugiciunea Sfintului vasile, din ceaslov (,,Doamne, D.r"rn.r., cela ce

rnAnnrit pe noi...").

stihurile respective. Troparele dtn ceaslop (,,Doamne, de n-am avea pe sfintiinrgitori..."), iar la si.rbi.tori, condacul sirbltorii respective.

frg"_ql, Rugiciunea sfhntului Efrem (intre sfegnice sau pe solee), cu cele rreitanii gi l2 inchiniciuni.

Partea a treia(Aproape identici cu Pavecernita mici).c.a1t.: ,veni.ti si ne inchinim..." gi psalrnii LXrX qi cxLII (care se citescuanf.: ,,vemu sa ne rncrlrnam..." Qr l,saknl LXJX gr cxLII (care se citesc la i

punrl Pavecernitei mici). slavoslovia mici (cititi: ,,Sl vi. intm cei de sus..,,), ,,tnvnicegte-ne, Doamne, in noaptea aceasta...". canonul (citit in mijlocul bis"iicii, perrapod): in sdptimAna intAi, al zilei respective. din Triod, in celelalte siptimani;Ni.scrtoarei de Dumnezeu, glasul de rand, din octoih, gi al sfintilor care cadSimbita lui Lazir gi Duminica Tomii. CAntarea,,Doamne al puterilor, fii cu noi...ii

cAnt: ,,sfinte Dumnezeule.,.", $i celelalte rugiciuni introductive. celertrgiciuni citite alternativ la icoanele impdritegti, cum se aratd in rAnduiala din

I'reotul: (numai in prima siptimani din post) imbraci felonul, deschide sfintuqi qi citegte Evanghelia, apoi inchide ugile gi dezbracd. sfita. (in tot timpul posnrlRugaciunea ,Stipine mult-mrlostive Iisuse Hristoase...", care gine locul(cititl dc pc solee, cu faga spre credincioqi qi cu capul acoperit). Ectenia de obqte (nc ruglm pcntru pacea lumrr"). ,,pentru rugiciunile...,,

it intre masa de seard si culcare2.,lt prrrc insi ci, pani ln a doua jumitate a secolului al fV-lea, Pavecerniqa nu flcea

l),lrrc clin programul zilnic, oficial gi obligatoriu, de rugiciune, al Bisericii. Consa-

'r ci clcfinitivi ca slujbl zilnici a serviciului divin, cu o rAnduiala stabili, a ar.r.t loc intitrttcr monahali organizati de Sfhrutwl Vasilr cel Mare in pustietatea Ponnrlui,

llltt crtrc cl a scris, intre anii 358-362, Rqwlile ruanahale rua.ri, unde aflim qi cele maihl ttrcrrqituri despre rAnduiala unei asdel de slujbe. Ajci (Rexwln XXXW, Sfantul

6lllr vor[rcqte despre o slulbi intermediarS., care se oficia intre Vecernie gi Miezonop-;'i, lr irrccl'ruml nopgii (tr1q uundq o;pyoltbvrlg), cind se citea printre altele gi psalmulil (t6u bueulrooto6 ycrl"pou), in care se cerea lui Dumnezeu o noapte pagnicd qi firi

t..ltnlqtyt1lul, II, 4 (trac1. rom. de Prof. N. $teflnescu, in col. ,,Izvoarele orrodoxiei", Bucuregti,a,p.l74).11'uunttet' /a P.r. (IXVIII, l6l-164, P.G.,t. XXIII, col. 1391.

6tt 69

rtrr:rrt rl((rr. r.rK. ]:NE rrRANlsTIi

Pt'ihiuril' Psllnrul lccs^trt (,(,cl.cc locuicqtc.sub ncopcritrnAlnrl (rlui pr-eaiuirlt...,,)Pilsrriu pAnii azi, atAr in rAncjuiara pavecerniqei -rri'ai;i;ilj)i,,igi. """J.., .a,'qislrritra corcspllzitoa;e (cowpretoriwwt, Q|yil1aL d; ft 'ril;il'caroric.

sc poatc spune deci ci, pe la anui aoo, r,"*i..",t" ,;;I;;;r. ca a qaptea

l: ?::fl.tX:l:,:H:-:: momente {e rugeciun. ,;in;.; ,-";r.'1liiio. din pont,

iin jurul Sfrnrului Visile cel Mare. putin'ma e;;';r";;;;cI se referi la acelaqi lucru, vorbind despre vremea sa. Dupicea de. dimineaqd, Ceasurile qi Vecernia),au mai bine zis incheind totul cu imne,'

dgo.c_am{ati o practici. izolard gi limitati

iljfi ,*;.'#i'J:::lr::"p:;['::,'L'r",T'X**;lr;'.t$:I.it#*'*n'ilrvrrrLrNltL uLrPls_r-avElcrlllra ln lntormatllle el despfe CUItffl din Ienici Sfdnrul Ioan cassian, in descrierla rinduieiii;;;;;, ;;Lil-.i -^., ho r.,r,Lr orarrLul roan uasslan, ln ctescrlerea rinduielilor comunititilor monahale din EgiMesopotamia g.a., vizitate de el- s-ar putea insi *;;lilr;;;^eoi s.; fi. acead.,nare (synu. ciuni diirainte de culcare ;;;',

;i'::::?Y: ,d:'q",'*' "-i"i'qi'- sfil.ntPahprnie, pi.o..or,a ,r Lrauuccrea latini a lui Ieronima.' olw"tt

,.,,I!--nF!f, lflStwlui Ipatie (Hypatius, episcop de Rufini ana, f44),scrisi de discilul sdu cal,inic in secolul v, s'e spune ..i, p. cflnd era intr-o mlnistire din Tracia, dr

,Y"::::-::::::'-T 9:lti:ur'fr,1*l a'primit d; il;;flin p,r,,, si paine,Dapd.cinare, numiti aici srw.iba d,inwintea' sornnwrwi (npcoQ6nuroj. 5ilL l'.Jrril'sivdrgit-o apoi, in fiecare zi, aldhrri de celelalte i;;J r.irri:;,"ffi..rrn cu uceniciiin ministirea sa de la Rufinianas.

- -- It 4p*, Pavecernita a fost consacrati oficial in ofi iul mini,stiresc abia in sec,

Ylli.l jLttrl. T:,l*it. ale lui Benedict a. N".ria- 1 84;i;;"r. i"t..u*"t.#dintAi denumirea latini de azi

" ,..ri.i il"i* a;*fr;;;;'i;;;;;";'r;;:;;;X;,bilind qi rinduiala ei din v emea aceea6. Dar qi t" Ap":,-;;J1i""." dinainte de cuera pracricari in pieratea particurarr a monahilor si;;;J;;;i;r cu mu1inainte,fiind recomand.aqi, de exemplu, de citre sfantui Ambrozie

-JMilanului, in a dcjumitare a secolului al IV-lea7.

_ Iniqial, a existat o rxnduiala unici a pavecerniqei, gi anume cea numitdn{: :'K:!^: :*:,:!!y, ^ de care, pomeneste rrp ;rii i ii k ir, (ietuger.* I J sE*sava. cea micd a luat nagrere, probabil, p.i" r..brJ xrr, lrt'pr.;:"?rrJ ru:,il:

I:l-",:..Tli:ll. ff-lq rezervarr numai penrru vremea posnrlui Mar{ il;;prezinti Simeon al resalonicurui, in prima jumitrr" "

,..or.rr,ri ivr.b) Explicaren slwjbei. Scoltul Si sirrubolisrnul eiSlujbr dc origine evident minastireascd, pavecerniga nu a purut intra decat sp<rlic in uzul bisericilorde enorie. in prog.r*ur zilnic dL--ga.i'ri. ar monahilor, IarcpLrt ea era destinati - aga^cum. arati gi denumire" - ,tfi; ;;;arai;r Gili"iprirnele ore ale nopqii, cu un intreit scop:

70 7t

l,t'l'u ttctt< :A,sl)li( IIALA

I ) Exprimarca mttlpulirii citrc l)unrnczcu pentnr ziua cxpirati, carc constituietttl mai alcs al scurtelor troparc din partea intAi a Pavecerniqci mari (,,Ziua tre-

l, rtrulqumescu-Ji fie, Doamne...")., 2) Ilxprimarea seutimennrlui de pociinqi qi implorarea iertirii durnnezeiegti pentru

lc slvArgite in ziua trecutd. Noaptea a fost privitl totdeauna cu teami, ca oripuire sau ca un simbol al mortii, care poate si. survini oricAnd, pe neaQteptate;

n(cca, rLrgiciunea pentru iertarea pdcatelor Ia inceputul nopqii era o griji fireasci gi

drttorie in viaqa monahilor de odinioari. Aga se explici prezenta in rAnduiala:crniqei a unor citiri, ru,qiciuni, cAnti.ri cu caracter evident penitenqial, ca de

Psalmul L, troparele de umilinqi gi rugiciunea Sfintului Efrem Sirul dinrniqa mici, mgiciunea lui Manase, regele iudeilor, gi cea a SfAntului Mardarie,

n doua parte a Pavecerniqei mari, unde caracterul penitenqial al slujbei apare gi maiil decit in partea corespunzatoare a Pavecerniqei mici.

Ru,qdciunea atribwitti l4i Manase, regele iudeilor, se zice ci a fost alcltuiti de acesraBnbilon, unde fusese dus in robie de citre asirieni, din pricina plcatelor lui gi unde,,t'iind in strdmtorare, s-a rugat fierbinte Domnului Dumnezeului sIu gi s-a umilitln faqa Dumnezeului pdrinqilor sii, qi I s-a rugat gi I s-a inchinat, iar El i-a ascukat:iunea lui din inimi..." (2 Paralipomena, XXXIII, I2-L3). Dupi insemnarea din

a doua Paralipomena (cap. XXXII, lB-I9), texrul acesrei rugiciuni ar fi existatdoui cirgi pierdute, care au servit ca izvor de informagie autorului anonim al celor

clrqi Paralipomena) qi anume: ktoria regihr lwi Isrnil qi Istoria proorocilor. Critica)lic[ o socoteQte neautenticS.; rugiciunea ar fi fost compusa ^d. .- iudeu palestinianllntlra greacl, probabil in epoca Macabeilor (sec. II i.Hr.)e. in orice caz, ea este una

cele mai vechi rugiciuni folosite in cultul creqtin. ExprimAnd un sentimenrnd de clinqi sincer5,, a fost primiti in SeptwaXinta, intre ci4ile necanonice (bune

eitit) cu cuprins poetic (liric), iar Biserica Ortodoxi o folosegte in timpul Posnrluica una dintre rugiciunile menite si trezeasci in suflerul credinciogilor senti-de umilinqi qi pociinqi pentru picate. Texnrl il gisim qi in Constitwyiile aposto-

r care ne-o dau ca pe un model de rugiciune de pociinqi, incadrAnd-o in locul ei; din cartea a doua Paralipomena (cap. XXXIII, vers. 12-13). In unele manuscriseti, rugiciunea aceasta flcea parte dintr-un serviciu pentru morqi, care constinria

a treia a Pavecernitei man.Itrrgiciunea care incheie partea a doua a Pavecerniqei mari (,,StipAne Dumnezeule,Itttc atotputernice...") se citegte gi la Miezonoptica de toate zilele (vezi mai de-

), precum gi la Ceasul al treilea, unde este atribuiti Sfantwlui Mard.arie, martir in:cugia lui Diocleqian (t3Oa;, pomenit in sinaxarul ortodox la 13 decembrie. EaItrrrti din Pdthniyea Sfindlor Mucenici Evstratie, Auxenqiu, Evghenie, Mardarie qilc, pomenigi in aceasti zirr. Mucenicul Mardarie ar fi rostit aceasti rugiciune ina-

, rlc'^ a primi clrnuna martiriului. Unii o atribuie insi Sfintului Vasile cel Mare.J) IIr al treilea rAnd, Pavecerniqa este meniti si deaXlas rwXd.ciwcii de cerere pentru

Ch'it,vca aiatotttlui d.ivin hc ped.erea ty'ecerii in pa.ce a nopyii care incepe, pentru pazaFtttttttlui gi pentru ferirea odihnei din noapte de primejdiile care, in vremurile de de-Flttll, c:rau mult mai dese gi mai mari ca azi, ca Ei de nilucirile gi ispitele diavoleqti, care

o A sc vcdea Studiul Vechiului Testament. Manual pentru uzul institutelor teologice, Bucuregti,lUhh, p. 2.57.

l" (l.rrtca a ll-a, cap. 22, in rrad. rom. din SPA, II, pp. 4l-42._ rl Lit H. I)elchaye, Synaxariwru. Ecclesioe Constantinopolitanae (Propylaeum ad Acta Sanctommfiuvrrttlrris), Bruxcllcs, 1902, col. 305.

sullt mai st.{nlitoare rloaptca, cAnd. paza cugetului gi a mingii este adormitl sau maif-"^*.I lglul !le!, Acestei nevoi'ii corespunde --i i"iai,*,a-..lor q"r. frrk.,i ,inccputul

_P_avccernitei mari, care formeazi un fel a. f".rt.tl l, .irpJLrJ-'i,ceputul Utreniei (vezi rai departe). Dintre ei, ieL #iil;;"ant qi mai deatestat in documentele vechi este psahnwt xc (,,,ce|." t"*i!q1" sub'acoperi,3r1rjj^.:11{l ql

"*1":a.: sub umbra. Celui Atoipur.rni....;,1, i."re, precurn ams-a intrebuinqat inci de la inceput in slujba Pavecerni,tei r,arirr.int'o.toJor,,-.ai:1:trt" lnrri li_nrrgrce. El exprimi s.entimentr-rl de paci, a. ri"iii. qi ,igorrrrgn lil-se incredinqeazi scunrlui ocroriror al lui Durmezeu. Aceeaqi i;Aj".J; ;Jild;;doui cantiri caracteristice pavecerniqei mari, a. " ,"-ri.r-uil" r.o*"*t p*i,grrtiii, qi anume cd.mta,en proorocwlwi'Iswia (,,bu noi .rt O.rmrr.;;..-.;\";i ,i;;;n:t:Y1"fi:cw noi..'. Amandoui se canti gi fitazi in n"a *iia"ic 1arteinffi, decele,dour strane.(coruri), ca in Biserica veche. c., ai"tai, * r.1rriit..i,.rt 'lrrtaunele_-prescurtiri, din cartea pro,t",ciei rwi Isaia.(cap.,v'III;

";rr;;.le 9-li, l2_i5; ii,.l.,T versetele ? ]i 6,^i..traducerea SeptuaXintei); in

"r, corrcepqia celor vechi

slmDorsmul mortll (preinchipuirea mortii) este arnestecatd cu sperarta venirii luicare ii insufle..rea gi ii intirea pe cer vechi in necazurile qi rrf.ri;q.i. lor: ,,poforulumbli intru intuneric a vizut lumini mare; cei ce loliqi ill;,ir;, qi i"'""jurrilumini va st-ri.lucipeste voi... cici prunc S-a niscut noua FiJ..,, erc. cea de-acantare, luata drn Proargcia.lli !y? (: p.. 13, in trad. Septwagintei), se cdtcele cinci stihuri ale psalmului cL (piimul repetandulse l.:fa;ffi... 91r,pr^ir" qte cele pa*u rurgdciuri cane se ciiesc arternaiiv ii faia' icoarrtar

sfkryitul Pn'vecenritei, to"t. 'd. o rari frumuseqe. euhologici ji tr..r.n, 5111ii ;;;,q:ntry .exprimarea scopul i^pavecerniqei ca slujbi de ceier" j, m..pri".r

""pii.dintai dintre ele, adresati. sfintei Fecioare (,,Neipurcatn,neintinatl...,,), este frcuPyel d.irL Atnoreon, fondatorur minrstirii Sh"t.i F".6; ,,B;La.er6"i."; r riy6xnq) din constantinopol^(sec. Xr), care a jucat un rol i*i*r*t in istoria cultua spiritualiti(ii ortodoxer2. intrucat somnul era privit i";d.;J;a o imagine preipuitoare a mor.tii13, autorul acestei frumoase rugrciuni irivoca aiutorul Maicii Doniyl-,":lr^1."-,'.,Jipp,*l viegii noasffe pimenteqrr, , iii f"1fip.fe grele rf. Gijfl:ryI": 4i"..!rye (,,si fii'lAngr. mine... si in vremia'ieqiiii ;.[, ;i&i;il.i,i,]pizindu-1..."). De aceea,.mai ales i'Apus, pavecerniqa,.;di# gi ca o -gi.imijlocire- pentru un sfirqit cregrinesc qi uqor al viegiira.

cea de-a doua rugiiiu-ne,'adresaii M*toito-rui (,,$i ne di noua, Stipine,ce mergem spre somrl0dihni suflenrlui gi trupului...rr), este opera monahului'lntigchu5 din secolul vII, suprantmit pind.ect t, priti;i-; ,Jr" o lucrare inti'"*l*l: w* scriptl,tl'r (rlcxu-Etrtqq tnq' Av. rpcrQnq), t" i30 d. .rprtot.l{---

c,ea de-a patra rugtciune (,,Nidejde" -9 Lrt rrtai...',), iemarcabirl prin ,Llnea cu care exprimi, in

. partea finali a pavecerni,tei, .iedi.rg" ortodoxa inTreime gi speranta puternici pe care o inspiri ..r"iil r" i"lilai"q.rrj L.i",i.ii

'2 A se vedea indeosebi.Ir..Gheorghe (V. Cande a), (Jn d.ascdJ icwrnenic uitat: CuviosulEverhetinwl.,Ctitot ia Si scnerile sfe, in 1Ju,

tiO, 1956, pp.' 456 +,5t. -

il::tS.":l:,lp$ roan Gurd de Aur, o*;ii'trw,G i;p; (p.G., r. LX, col. 202): ,,...A:]I,':T:ll"efl::,.i llyi! :.._ll:"p" mocii, este imagine" sfn.ei'tu1ui_ D;;;itt;; d;,#;;'rrt

somntil Ei firea a biruit; esre icoana mo4ii, este imaginei sfnrgfrului. oi.e [ "1!!.;;;;;j],*.i,::,qt^';.dr:l:._:lti Tl1 casn, ii ".1\1.

toli zicAni'ca t" -,j.-a"i.:l cr. qi Amalarius. Da

PHnnT PR0F, DR, [ll,.lri l]uNr,5,rr

oJJitiis, lY,8: ,,Somnus esi irnarrr, I Y , o; ,,Jomnus est xnago morus,,.

ll 9j:,r:: !i::ll:f::. !g*'i*|e Litwsih, rlot. ]r, Freiburg im Breisgau, re33, p. 546.'s,r)c'sprc.er v;,i Kr'k;;b"^.h;;""i!,;rt,t; ;;;;;;;;;h;:;:,:;;;,r;:;;",ilifl',irli;.n*. ,p. 146, gi A. PrCvosr,,4 ntiochus,itr DHGE, r. III, col.209-210.

1173

Ltturtcil<;R spr:ctALA

Itt, nopqii, estearl irnpului dinlrr rie de tropaItr Viaqa Sfrnrului Auxenqiu din Bitinia (t470$t'ff rrtului Ioanichie.

'l"ot semnificaqie trinitari. au, dupi Simeon al Tesaloniculuirs, qi cei trei psalmi carelc citcsc la inceputul Pavecerniqei mici (Ps. L, bi ultimuldirtrrc ei este expresiv pentm scopul Pavecerniqei ajutoruluidttntnczeiesc impotriva primejdiilor nopqii, asem ('vezi ver-;crclc 7-B: ,,Degrab auzi-mi, Doamne, ci a slibit duhul meu ! Nu-ti intoarce faqa de lalllirtc, cn sd. ruu rud asem.d.n cw cei ce se poXoard in rnnrtnirut. Fi si aud dimineaqa mila Ta,cil lrl Tine imi este nidejdea...").

€ltr f,:i;lntl,

Itt Ceaslnv, Pavecerniqa micl este urmati. de Rurqdciwnile d.e seard (ale celor ce mergtpt'c somn), care alcituiesc un capitol deosebit al programului zilnic de rugiciune atllottahilor, ele fiind destinate sd fie citite de citre fiecare cilugir in parte, in chilia sa,fle hr continuarea Pavecerniqei (cAnd aceasta nu se citeqte in biierici)', fie ieparat, ime-dlnt inainte de culcare. Rugiciunile acestea) emoqionante prin p..t.i." credinqei gi aplctrlqii de care sunt inspirate, sunt indeaproape inrudite ca idei, conlinut gi semnifica-

cu cele din rAnduiala Pavecerniqei, alcituind un fel de continuare a acestora.

BIBLIOGRAFIE

n) Ci4i de sluibi gi manuale de tipic_,(haslav, Bucuregti, 1945; Litwrghier, Bucureqri, 1956; Triod.ul, Bucureqti, 1946.Flvcrse manuale de tipic gi de liturgici, indicate la bibliografia capitolelor anieiioare.

i b) Expliciri gi studii:A, Baumstark, Abend.qebef, in ,,Reallexikon fi.ir Antike und Christenrum", Band I,lrgirrt, 1950, col. 9-12.A, Drnitriewskii, Descrieren tmanwscrniselor litwrXice pd.strate tn ru.dndstirile Orientwlwi

fi'loflo,r, vol. I gi III (Tunrrd), Kiev, 1895, gi Petrograd,lgIT.- l)r', L. Eisenhofer,IG.tbolische Litwrgik,II Band, Freiburg im Breisgau, 1935, pp.l*s-sss.

l'1. l.'c h ren bach, C ontp k e s, in D A. C. L., III, 2466 -247 O .

S, I'c trides,,4p odeipnon, in D A. C.L, l, 257 9 -2589 .

l)trrf. Pr. VIad. Prelipceanu gi colab., Stwdiul Vecbiwlwi Testotnent. Manual pentruUtttl snrdenqilor institutelor teologice, Bucuregti, 1955, p. 257 (pentru origineaHtg.lcirrrrii lui Manase, regele iudeilor).

eon Metafrastul). Dar unii teologi apuseni atri-i DTC, t. I, col. 2585).

cit., p.223.+l 5.

PReor PRor. Dn. Exg BRANI$TE

A, Raes, Les Coruplies darus hs dtes otientoow, in O.C.P., I 7 ( I 95 I ), pp. I 33-145.V. Rafth, F.D.P., Alcuni problemi relativi a Compieta (Unele probleme referitoare

Pavccernig[), in rev. ,,Ephemerides liturgicae" an. 1968, fasc. IV-V, pp.315-334.Simeon al Tesaloniculti, Despre sfintele rugdciarui (slujbe), cap. 343, qi Pdtp. la

*eb. 79r ln trad. rom. cu titltlTroctat aswpra. twtwror dngrnehr cred.inyei nlastreBuctrregti, I 865-1866, pp. 223, 341, 342.

Vandepitte, Saint Basile et l'oriXine dts Cornpkes, in ,,Re'urre Augustinieme", I:. II, pp. 258-264.

Cnt'lt"ot.ur, VI

Miezonoptica(PolwnoSnigo)

nANourALA SLUJBET. rsToRrA $r ExpLTcAREA Er

I. Ce este Miezonoptica. Timpul sivirgirii.Cele trei variante ale slujbei

Miczonoptica (Meoouurttrdu) sat PolunoSruiya Q{octwrnwvn) este cea dintAi dintrelrclc divine care alcituiesc ciclul rugiciunii zilnice de dimineaqi. OdinioarS., ca ginumai in unele ministiri se sivArgea la miezul nopqii, in tinda bisericii. Azi se

in general dimineaqa, inainte de Utrenie, in naos.RAnduiala Miezonopticii, pe care o aflim ln Ceaskw, are trei variante, gi anume:n) Una pentru toate zilele din cursul siptimAnii, afari de sAmbete qi de duminici;b) Alta pentru sAmbete gi

c) AIta pentru duminici.Toate aceste variante sunt alcituite dupi acelagi plan, variind doar citirile gi

care le alcituiesc.

2. RAnduiala Miezonopticii de toate zilele

Este alcituiti din doui pi4i, dintre care cea dintii are caracter doxologic, adici se

spre slivirea lui Dumnezeu, iar a doua este o rugiciune de mijlocire pentru mory.l'arteaintd.i se incepe astfel: DupI ce s-a bitut toaca, preotul, avAnd epitrahilul pe

di, binecuvd.ntarea obi nttiti (,,BinecuvAntat este Dumnezeul nostru..."), dinuqilor impiriteqti (dvera fiind inchisl). QAntiretul rispunde zicAnd rugdriunile in-

(,,Slavi Jie, Dumnezeul nostru..., ImpS.rate ceresc..." gi celelalte); la,,Veni,tiItc inchinim...", preohrl se inchini de trei ori gi intri in altar pe uQa dinspre miazizi

trece la strani, daci vrea), iar la strani citegte, in continuare,Psabmul ! apoi (inmlil ei flri prihandln c se citegte Sizz-

hlu ." gi ceielalte).Be citcsc woparele din Censlov: rrlati, Mirele vine in miezul nopqii..." qi celelalte, care laflrbrtrtorile MAntuitorului, ale Sfintei Fecioare qi ale SfAntului Ioan Botezitoml, pre-Ctttn gi la hramul bisericii, sunt inlocuite cu troparul sirbitorii respective. Apoi:*Donmne, miluiegte !" de 40 de ori gi rugiciunea ,,Cela ce in toati vremea gi in totfertstrl^..., Doamne miluiegte (de trei ori), Slavl..., $i acum..., Ceea ce eqti mai cinsti-f6,,,, lntru numele Domnului...", iar preonrl (din altar) : ,,Dumnezeule, milostiveq-E"'l'c spre noi..." (daci suntem in Posnrl Mare, preotul iese acum in faqa uqilor impi-ff,tc{ti qi zice rugiciunea Sfintului Efrem Sirul, cu metaniile qi inchiniciunile obignui-te), Apoi la strani se citegte rugdriwnea Sfkntwlwi Mard.arie (,,StipAne Dumnezeule,Frlriute Atotputernice..."), cu care se incheie partea intdi a slujbei.

75

rKfJ0'f rRoF, DR, ENE BnANI\STli

l\r'rtca a doun ir Micz.url'rticii crc toarc zilclc sc luccPc ctr ,,Vcniqi st1 nc

i*l,l:::: :1,.'.rI.:1:::: citesc piatm,ii oxx.si cjrxiaU iiiii i'iiiili,,i

9:t"j:rr.t:^!):;:,r-..,rj)1i:.:,'qi cctelalte) qi a.

" ,.ii;i, *ili'ii", *i[ri"["'r;;;ffiiT:"fT:!:j::"9!!)!*,,1::o-91:?itb, Doamne, ., *i b,": ; ""'{laiTati.:;;'.';;A,:,

: r,l:,

71i,*yare -de wruitiipri (,"N4iluiegte_". p.

""i, O""_irJ, -if"lu,^^_.*,ll,l).- ,-lol aceasra, 'pr.otul

:i:i, {"'f;I; Gilr, };;#rd';;r;:';,,;Y:Itn,:.::l:.i:t ?_:-nezeule...,, 1ii c*,r*l, r{;;;;;;i),i'i',,iiî")i'.,

:: 1':, P"Y"T:_*:1I^ l:',-. . . " ),,s e ple aci, s pre . ;.ii ; .i"s i ;ffi; _ ;i #'r"# ; : ;?r rL ur

i:"f"f :::u';:.::.::1_t,r_i:i:,'t, obsre (,,sd.ne rugim penrm pacea lumii..."i, a"piincheie cu,,Pentru rugiciunile...,,.Partea finali a Miezonopticii de toate zilere este deci la fel cu cea de laPavecernitei mici (vezi in urmi).

3. RAnduiala Miezonopticii pentru sdmbete

Se deosebeqte de cea penffu toate zilele prin urmitoarele:In partea intai, in roc de catisma " iv[-", ,e citeq; catisma a IX-a (LXIJ-LIX, implrEigi in trei stiri);

, Partea a doua, adici rugiciunea pentru mortJ, se suprimi, deoarece duminica

:,),i,1: n:::),: Xf,l,,:* a invierii; a.{,,a;{3"n-e ;;.;., de mai sus, ;tu.l face otputtu{ (,,C"t cc a inviat din morgi...,,l, ,p"ifii J*. "i;;;;*;ffii;iJ;;nia d.e obste, ir.rcheind cu,,penrru rugiciurile.. ;,,.; $irl-ui.r"ffica din celerarte zile.

Troparel. a. a"ia s;iuiiii'fita*;ei s*,t alrele (,feziditd Fire, Ficitoruletoate...");La sfarqitul pirqii intni, dupi rugiciunea finari (,,Stipane Dumnezeule, piri

3j:,:::::'T::; ],^Tj9l"qe o atti rugdciune, " sra"o,r"i E",r-,JJi,i;ffi;"fi,;Ji;i;;;illt'^rrq d;lAl^ {}--x î -: ^ ^ -L | | ^toate zilele, flri nici o_schimbare, aQa curn

" fost erprra _"i i""i",..

^^ seTlllt in timpul postului, nuse fac metanii gi deci.,o r. Lit qt .ri.iSflnnrlui Efrem.

4. Nhezonoptica pentru duminici

Se deosebegte de celelalte prin urmitoarele:In parte_a intai, dupi Psalmul L, in roc de catisrnd Ei de siruborwr credinpei, se

?:y,,!-!,If!7I:::ry,"( iesnicui) al gtasut.i de rini, iii o,rrif,;;K"i;;:. T"1l?:"1,0:'::.,r

lan5.i ca11,': PH: ;. ;rd"i. ; ei,r*i#lila.i#f#t:_ ft^:"l II, qi tot in. mijlocul_bisericii, c ete t ) *'p ii ii;d)- iil' iiii;*iiu,n;:r:^.^"^,^j:I_ilr.l liuda pe_Treimea cea -ai p..s.rs de d,rmn.reire...,,).

i:l::,0:,,:"^'*.^{qle11;i;i,-i^;iffi 1:t.1"e,T::',T";"lau.._."qi[?l11111:i.'^.*1.;:::1i,!!y,iatinyierii,p.'gr,,Jd.1;;J,;;;il;i;,,;') r- -.Itri,daci se intAmpli vreo sir6itoare impiri.teascd.

Rugiciunea finali este adresati. sfintei rreimi (,,tntru tor puterniciflcitoare- Preasfinti Treimo ,,\ "i -iron+o ^--â,r f-^^---:

^toare, Preasfinti Treime...,,), Ei u citeqte preotul irir"ii, f"r_[" ,qilo.

cr.r faqa spre rislrit.

76

crrf nrai alcs Psahnul CXVIII (,,Fcriciqi cei flri prihani in cale..."), care alcltuicgte

regte-ne pe noi.

qi de

Ln'uR(;t()A sPHotAt,A

5. Observagii tipiconale

u1 l)in micrcurea SiptimAnii Patirnilor pAni la Duminica Tornii, nu se mai oficiazdrrinla obiQnuiti a Miezonopticii; in noaptea Pagtilor ea este inlocuitl cu Canonul

i celei Mari (din Triod), in SiptImAna LuminatS. - cu Ceasurile Pagtilor (vezitlcparte, la cap. despre Ceasuri); iar la Naqterea Domnului, la Boboteazl qi la

Vcstire se face in locul ei Pavecerniga cea mare cu Litia (vezi in urmi, lairr) .

h) CAnd Utrenia se face din ajun seara, sub formi de Priveghere, atunci de obiceiic tnrli citesc nici Pavecerniqa gi nici Miezonoptica. Numai in unele ministiri,

ca se citegte, in acest caz, dimineaqa inainte de Ceasuri.

6. Tablou sinoptic

'l\in tabtowt siruoptic al cehr trei rd.nd.uieli ale Miezoruopticii, se pot sesiza mai uqorilc comune qi cele deosebitoare dintre ele.

Itrccum se poate vedea, atit din expunerea rAnduielii slujbei, cAt gi din tablould.ivin al Miezonopticli se reduce laurativ de aici, rolwl preotwlui h senticiul

larele:n) I)ouI formule de binecuvAntare, dintre care prima pentm inceperea slujbei, iar a

Iu cursul ei (,,Dumnezeule, milostiveqte-Te spre noi...");b) tscfor-risul rugiciunii domneqti;c) l{ugiciunea Sfinnrlui Efrem Sirul (numai in Piresimi);d) l')ctenia intreiti, apolisul qi ectenia de obqte, de la sfirqit, la care se adaugl:e) ltugiciunea citre Sfrnta Treime, la Miezonoptica de duminica.

7 . Bxphcarea Miezonopticii

a. Scopul gi istoria sluibei de noapte. Miezonoptica este expresia cea mai concretinevinr>viqiei monahale gi pustnicegti a privegherii, adici a stirii de trezie din timpu.l

ii rii totodati simbol qi inchipuire a laudei necurmate pe care ingerii o aduc purureal)trrnnezeu in ceruri gi pe care indeosebi monahii - adici cei ce se striduiesc si fiegct'i tu trup" - se sArguiesc si o imite pe plmant. Prin ea, in timp ce lumea doarme,

icr, rcprezentatd indeosebi prin cilugiri gi prin credincioqii ei mai zeloqi, iqi indepli-rlntoria de a liuda toati vremea pe Dumnezeu qi de a face neincetat rugiciuni deneincetat rugiciuni de

x'irc pcntru lume. in secolul III, Ipolit Romanul se referea chiar la o veche tradiqie,clreia la miezul nopqii intreaga creagie - pdmAnnrl, asffele, arborii, apele -

n(' ull moment in stare de repaus, pentru a liuda pe Creator impreuni cu ingerii gi

fr rrrllctclc drep.tilor, la care credincioqii trebuie s5. se allnrre gi ei prin rugiciunea dinfEeqt rrr<rrrrent (Tradi;ind.plst. cap.42,trad. B. Botte, pp. I30-I3I).

Irrrlcrnn pentru rugiciunea de noapte giseau primii cregtini in exemplul MAntuito-ftfltti irrsur;i, Care obignuia sI Se roage adesea noaptea, fie singur (Lc. VI, 12),fie impre-Ulli r'rr ttccnicii Sii (cf. In. X\l[I, 2), cirora le recomanda: ,,Privegheagi qi vi rugagi inE dt,1 vrcrnca !" (Lc. XXI, 36 gi XVIII, I). De altfel, rugiciunea din timpul nopqii era

'tir',rrl in pictatea iudaicl inci din epoca Vechiului Testament, precum confirml

Rtrgiciunca cltrc Sfhnta Trc-inre, a lui Marcu Monahul(citit{ de preot)

Otpusnrl: ,,Slavi Jic, Hris-toase Dumngzeule.,."

,,Crl ce a inviat din mo4i..."

Ectenia de obgte: ,,Si ne ru-gim pentru pacea lumii..""

Pentru rugiciunile Sfingilor

,,Vcniqi si ne inchindm..."qi I']salmii 120 qi 133

Rugiciturilc incepitoare(,,Sfi nte Drrmnezeule..." gi

celelalte)

Troparelc gi rugiciuneapeutrll pomenirra mo4ilor(,,Pomencqte, l)oamne...")

Troparele de umilinqi (,,tVIi-

Iuiegte-ne pe noi, Doamne,miJuiqte-ne pe noi...")

(din faga ugilor impdri-teQti) : Ectenia intreiti:,,1\4iluieqte-ne pe noi,Dumnezeule...'l

Otpuseul: ,,Slavl fie, Hris-toase Dumnezeule..."

,"Flristos Adeviratul Durn-nezrul nostnr..."

Ectenia de obgte: ,,Si ne m-gim pentu pacea lumii..."

,Jentru rugnciunile Sfingi-

Rugiciunea Sfinnrlui Evstra-tle

,,Veniqi si ne inchinirn..." qi

Psalmii 120 qi 133

Rugi.ciunile incepitoare(,,Sfinte Dunrnczeule..." qi

celelalte)

Troparele qi rugicitmea pen-tnr pomenirea morlilor(,,Pomenegte, Doamne...")

Troparele de umiJingi (,,N4i-

luiegte-ne pe noi, Doamne,miluieqte-ne pe noi...")

La fel ca la Miezonoprica detoate zilele

Otpustul: ,,Slavi fie, Hris-toase Dumnezeule..."

,,Hristos, Adeviranrl Dum-nezrul nostru...'

Ectenia de obgte: ,,Si ne ru-gim pentru pacea lumii..."

,,Pentru rugdciunile Sfinlilor

Miezonoptica de toate zilelePreotr-rl

Prcotul

(cu epitrahilul, din fa.ra uqi-lor impirireqti, lnchise ):,,Binecuvintat este f)umne-zeul nostru..."

.Amin". Rugdciunile ince-pitoare qi Psalmul 50

Catisma a XVII-a (PsalmulI 18)

Simbolul credinqei

Rtrgiciunile lncepdtoare(,,Sfinte Dumnezeule..." gicelelalte)

Troparele glas 8: ,lard Mi-rele..." qi celelalte

,,Doamne, miluieqte 1", de40 de ori

,,Ceea ce eQd mai cinstiti..."

,jntru numele Domnului...'

(din altar) :,pumnezeuJe,milostiveqte-Te spre noi..."

Rugiciunea Sfhnnrlui EfremSinrl, cu mctanii (numai intx)st)

La fel ca la Miezonoptica detoate zilele

La fel ca la Miezonopdca detoate zilele

Catisma a IX-a (Psalmii64-6e)

Simbolul Credinqei

Rugiciunile incepitoare(,,Sfinte Dumnezrule..." giceleldte )

Troparele glas 2: ,,NeziditiFire..." qi celelalte

,,Doamne, miluiegte !", de 40de ori

,,C€ea ce eQti mai cinstiti..."

,jntm numele Domnului..."

La fel ca la Miezonoptica detoate zilele

La fel ca la Miezonopdcatoate zilele

La fel ca la Miezonopticatoate zilele

Canonul Treimic aI glasuhde r6nd, dn Octoih

Troparele Treimice (Triadcalele) din Cewbv (,,Cuvi-ne-se cu adevi,rat a liudaTreimea...")

i

Rugiciunile incepitoare(,,Sfinte Dumnezeule..." gicelelalte)

Ipacoi al invierii glasuJuirind,dnOctoih

,,Doamne, miluie$te !", de40 de ori

,,Crea ce eqd mai cinsritd..

,.intru numele Domnului.

La fel ca Ia Miezonoptica r

Pnror PRoF, DR. Erun Bnrrrvr5rr

siltgttr. Catisnra a XVII-a qi a fost rincluit s[ sc citcascl la Miczorropdca dc toaretocmai pcnrll ci in el cste de mai multc ori vorba despre ruglcillnea flcuti de psin timpjrl-nopgii: ,;{dust}-mi-am aminrc n,a.pten de nirmele ?l"l-n".-ne, Qi ;l:F" Ta" (vers,.55); ,jyyiezu!^nuplii m-am sculat ca si. Te sli*,esc pentru judrTll"".:.1" drepre" vers.62); ,,pen; nu resar zorile Te chem, cici in numelenadilduiesc. Inainte de sn'a'ja dhninet,ti deschide ochii mei, ca si-i ide.r."r. in invitdTale" (ve11.- _\!7_!a9 Referinqi gi indemn la rugiciunea din timpul nop(ii s. faiePsalmul Cxxxl[ din a doua parie a Miezonopticii de toate zilele (vezi'vlrs. 3: ..]tea ridrca;i mainile voasrre spre cele sfinte gi binecuvantaqi pe Domnul,,). urmdiJ9:*{.pti$isnrlui gi exemplul Mnnruitorului, sfinnrr Apoitol pavel, imp.eunl cu-(ca toqi iudeii mai zeloqi), cand se aflau in temniqi la Filipi, in Macedonia,',,s-auruiezul nopliL s-at rugat gi au canrat laude lui Dumnezeui, (rrpt w. 2s).'

"

I,ITURCICA SNBCIAI,A

" I'rir-r caracteml ei cu tonrl nocturn, Miezonoptica ne aduce cel mai bine aminte desfinte ale creQtinilor din Biserica primari, cAnd intreg serviciul divin avea ca-

:tcr uocturn sau sub formi de priveghere, cuprinzAnd in el gi ruglciunea de seari, ca

pc c'ca de dimineagi, a Bisericii (vezi in urmi, la cap. despre Istoria Laud.ehr biseri-li). Intr-adevar, la inceput Miezonoptica era parte integranti din slujba Privegherii

de t,,,rtE noaptea, obiqnuitl in Biserica veche mai ales in nop$le dinspre duminici, ma-

fllc praznice qi sirbitorile martirilor mai importan(i. Cu timpul, sistematizAndu-se

ilerit scrviciu, pentm prescurtarea lui, oficiul Miezonopticii a fost scos Qi a rimas ca un!€t'vir:iu separat gi independent, care se slvArgegte ori la miezul nop(ii (in unele

Filrrlstiri clr respectul tradiqiei vechi), ori dimineaqa (in bisericile de enorie, mai ales la

feril qi numai in zilele de sirbltoare); dar qi intr-un caz, qi intr-altul este uniti cu servi-€ltrl Lltrcniei, ca un preambul al acesteia.

l)csprc adundrile de noapte ale creqtinilor pentnr rugiciune aminteQte, la inceputullecrrlrrluialll-lca (c. lll-113), scrisoarea proconsuluhljPliniu celTd.ndr al Bitiniei cI-

Tablou sinoptic

19

lrRliot' Pru.lrr, [)rr, ENri ]lnnNrsj'l,ri

trc itnptrratttl-'I'ririatrr; iar pc la sfhrEinrl aceh.riaqi secol gi incepunrl celui urmit'l'enulian.lc sfhnricqtc: pc fi:r:reilc crcQrinc sr nu sc mrritc cu birbaqi pigAni, pentmaccia tru le-ar permitc si participe la adunirile cregtine de noapte (noitumcae- co*vocancs)t. ln secolul al III-lea, Origen aminreQte despre rugiciunile din timpul noptii,c."t: q: crcqtini3.

-cam in acelaqi timp, Sft.ntwl ciprianl, episcopul cartaginei, ple

clc la identificarea lui Flristos prin lurnini (vezi in urmi, la expiicarea Veierniei;, Ifica gi recomanda credinciogilor lui rugiciunea de noapte, aitfel: ,,Aceia .r." i,totdeauna in Hristos, adici in lumini, sd nu incerim din rugiciune nici in tinopFl". Bl di, in continuare, exemplul prorociqei Ana, care petrecea zi qi noapterugrciune, la templu (Lc. II, 37). ,,Noi, care vom avea in impirdtia lui'Dumnerrlumar zt - fdra interwenirea nopgii - si veghem in timpul nopqii ca in timpul lumi$i fiindci acolo ne vom ruga totdeauna gi vom aduce multumiin lui Dumnezeu, si.incetim nici aici a ne ruga gi a aduce mulgumiti lui Dumnezeu"4. il veacul al iv-in Risirit, Sfil.ntul Vasile cel Mat'e consfrntegte oficierea serviciului divin de noaptepravila zilnici a monahilor, justificAnd r-,.."rit"t." ei atAt cu exemplele biblice aminrmai inainte (Ps. cXVII,62, gr Fapte vl, 2s), cit qi pe considerennrl ci dimitrebuie

.s5. ne giseasci treji qi meditAnd la_ inviqiturile dumnezeiegti, conform,manddrilor psalmistului (Ps. CXVIII, 148)5. Citre sfirginrl veacului al IV-lea,^ peapuseanS. pSeria ne spu_ne ci, duminica, la Ierusalim uqile bisericliArunstasia (invietse deschideau inainte de cantanrl cocogilor (,,ante pullorum cantum") gi credincizdboveau pAna dimineaqa in rugiciuni gi imne, la care luau parre totdeauna gi preogiidiaconii, pregitiqi penrru privegheri (,,ad vigilias')6. cam in acelaqi timp, sft.ntut io,Gurd de Awr aftma. de asemenea, ci. in vremea sa, creqtinii zelogi stiruiaurugiciunea de la miezul nopqii pAni dimi rea(a7; ,,in timpul acesta - zice elin altr pa- gi rugiciunile sunt mai curate, precum gi mintea este mai limpedes.

b. simbolismul slulbei. Din punct de vedere simbolic, adici pusi in legrturiistoria sfinti a mAntuirii, Miezonoptica ne aduce aminte de inceputul patimiiornului,.mai ales.de rugi.ciunea sa cu sudori de sAnge din gridina Ghetsimani, rde prinderea qi aducerea Lui in faqa arhiereului Ana, Care a a\,,ut loc in noatridirii, dupi Cina cea de tainie. 4

. Dar Miezonoptica ne aduce- aminte gi de invierea Domnului, care a a\,'ut loc indoua Parte a nopqii, ci.tre ziuilo; iar scularea din somn pentru rugiciune fiind simbr

I Epkt: X, 97; ,,Ei (cregtinii) susfin ci toati gregeala gi vina lor consti in aceea ci aveau obiceiulsc aclune intr-o anumitd. zi (stato d;ie). inainte de iyirea nrilor (ante lwcerm), cAntau alternativ un irIui Hristos ca unui zeu... Dupi l!.ea:: despi4eau, spre- a se aduna din nou, pentm ca si ia im1rtd o hrani (cibwn), de altfel obignuiti gi nevinovati..." (textul latinesc al-epistolei Ia f.P. Ki

vizut pe Domnul..." (P.G., t. LYI, col.420).adici priveghere de toati noaptea.s86).

967. p. 393.nnrlui Atanasie cel Mare, cap. 12. 16.20 e.lxxvur, c<t. 276):,,La.miezul ,opfii tc ,.t ,.Jil'f'rllxi,Tl"'j'#ffi;i?9;i'":ih ??"o.?;l

itccil orrl l)<tnrrtttl a inviat clin rnorfi ;i a Liudar pe Tatil; dc accca s-a rinduit noutr si1 liuclirnl)rrtrrnczcu lll Acca or.{".

burg im Breisgau, 1910, pp. f8-19).L, r.I,col. f408 gi 540).

s60c_562A).)OC0, col. J.016).

6rie,Jowntal d.e wyage, Paris, 1971, pp. 188-f 90

EO ril

l,l't-t r ttci t< :n sl,t.)( ;lAl.A

rii prcinchipuirca invierii noastrc din rnorqi, ne ducc cu gindr-rl gi la ludecata dintti, cAnd l)clnrnul va veni a doua oar5., pe neaQteptate, la miezul nopqii, ca mirelepilda celor zece fecioare (Mt. XXVI, 6). De aceea) toaca de la miezul nopgii a fosttrinati cu trAmbiqa ingerilor din vremea de apoirr. Ideea aceasta o exprimi. in chip

Ituuat cele doui firrmoase tropare din partea intAi a Miezonopticii de toate zilele:, Mirele vine in miezul nop(ii..." gi ,,La ziua cea infricoqltoare gAndind, suflete al

rr, privegheazi...".lilc se gisesc qi in ritul copt gi sub diferite variante le gisim in celelalte rituri lirur-orientale, ceea ce inseamni. ci sunt mai vechi decit secolele V-VL Aceste rropare,c{au Miezonopticii culoarea ei proprie, reflect5. ideea - foarte curentS. gi familiari

lliserica primari - a Pnntsiei, adicl credinqa vie in a doua velire a Domnului, venirecirre primii creEtini o sperau ca foarte apropiati, trebuind si aibl loc, dupi credinqa, la miezul nopqii, deoarece Domnul insuqi le atrlsese atertia: ,,Privegheaqi deci,;i nu qtiqi cind va veni stipAnul casei: seara, ori la miezul noptii, ori la cAntatul co-

rr, ori dimineata) ca nLl cumva venind flri veste, si vi afle dormind. Iar ceea cevoui, tuturor zic: Privegheaqi !" (Mc. XIII, 35).Conqinutul celor dou'i tropare ne indeamni si ne gAndim qi la sfArgitul viegii noas-care poate vem pe neaQteptate, gi si ne rugim pentru ca el si fie in pace qi subrtirea sfinqilor ingeri. De aceea Biserica pune la indemAna creQtinilor o mgiciune -

in aceastS. privinqi - intercalata la sfhrginrl primei pirqi din Miezonoptica pen-simbete: RuXdciuneo Sfil.rutwlwi Ettstt"otie, unul din cei cinci martiri din persecugial)ioclegian (1303), pomeniqi in sinaxarul ortodox la I3 decembrie (vezi in urmi, la

Paveceru.itei). Sfintul ar fi rostit aceasti frumoasa rugiciune inainte de a fi:rrt pe rugul pe care a fost ars gi ea se afli incadrati in descrierea Pitimirii celor cincitccnici din sinaxarul de la 13 decembrier2. Ca qi rugiciunea Sfhnrului Mardarie din

ttiala Pavecerni.tei mari gi a Miezonopticii de toate zilele, rugiciunea SfAntuluiie reprezintS. rugiciunea exemplari a unor mucenici creQtini pe pragul mo4ii gi

poate fi rostiti de orice credincios in clipe grele qi de aceea a fost incadrati in.riala slujbei de la miezul noptii pentru sAmbcte.

l)lrr gAndul la a doua venire a Domnului, cAnd El va judeca viii gi mo4ii, ne in-si ne aducem aminte gi de cei morti Qi s5. ne rugim qi pentru ei in ceasul aces-

rlc rroapte. Aqa se explici prezen(a troparelor qi a rugiciunii pentru cei morqi, din a

ttil parte a Miezonopticii de toate zilele gi de sAmbita: ,,Pomenegte, Doamne, pe ceiilttrr-r nidejdea invierii gi a vieqii veqnice au adormit, pirintii qi fratii nogtri..." etc.()nnoaruele h,eirnice nle cehr opt glasuri (Troieqnicul) din slujba Miezonopticii de

itrici. sunt opera marelui dogmatist qi imnograf risdritean, Sfintul Ioan Damas-Itrul (sec. VIII); iar Troparele Treiruice (Triadicalele) din rAnduiala aceleiaqi slujbe seiorcsc SfAntului Grigore Sinaitul (tt3I0)t3. Aceste doul grupe de imne, impreundIullriciunea finali datorati lui Marcu Monahul, episcopul idruntului (,,lntru rot pu-rici gi de viaqi ficitoare, PreasfAnta Treime..."), alcdtuiesc partca principali a Mie-rpticii de duminici, in care predomini lauda gi preami.rirea Sfintei Treimi. Miezo-

Jlttica de duminicl este, astfel, una dintre pu[inele slujbe gi forme de expresie directitttlrrrltri de latrie (adoraqie) a Sfintei Treimi, cu accentuat caracter doxologic, in rinrl

t'gic bizantin.

rr si" Silrtc<rr.t al Tesalonicul:ui,Despre sf.ntele ngd.ciurr.i, cap. 304 (P.G., t. CLV, col. 557).t' l'.t;., t. CXVI, col. 468-505- (intre scrierile lui Simeon Merafrasrtrl). Cf. qiSimeor.r Metafrasttrl). Cf. $ Bibliothecn't lraffL cd. III, clc Fr. Halkin, Bruxcllcs, 1957, col. 646.

'\ l\irrrcrrir irr sirirrxirrul *lujh.i .ti,.r Mirreiul pc apriiic, zirra (t.

BIBLIOGRAFIB

A. Baumstark, Noctuma Laas. Typen friibchristlicher Vinil,hienfeier und ihrvor altem irn riimiscben wnd. rnonnstichen Ntws..., Miinster irn watfalien, t9s7gie -wissenschaftlichen Quellen und Forschu ngen, 32) .

Ierom. Nilo Borgia, 'flpo),dyrov ,piurno" d.elle chiese di rito bizantino,1929 (Orientalia Christiana, vol. XYI-z,Num. 56).

Ceaslov, Bucuregti, 1945.

__ Henry Chadwick, Prayer at Mid.niXbf, in vol. ,fipeletasil'. MilaruXes

offirts na Card.inal Jean Dnnidhw, Paris,1972.Dr. Ludwig Eisenhofer, Hand.buch der lGtbolischen Litwrgih,Id Band (

Liturgik), Freiburg im Breisgau,1933, pp. 500-512.A. Gastoud, La Vigiles ruocttu,t es) Paris, 1908.LitwrXhier, Bucureqri, 1956 qi 1967.Manuale de tipic Si d.e litwrXicri (enumerate in bibliografia cap. IV qi V).In plus: Isidor Marcu, Curs d.e Teohgie pastorald., vol. LLiturgica, Blaj, 1906, pp. 309-310.]. Mateos, Offi.ce d.e rninait et offi.ce d.u rnatin chez Saint Athanase, in O.C.p.

(1962), t73-1 80.Simeon al Tesaloniculai, Despre sfintele rugdriuni, cap. 304-305, qi Rd.spwn:

innebdriJc wnui arhiereu, 79, (in P.G., t. CLV qi *ad.. rorn. cit. la cap. anterioare ).Pr. P. Vintilesot,Istoria Litwghiei. Curs dactilografiat, Bucuregti, 1940.Idem, Ofioial Miezanopticii, in rev. G.8., an. L961, nr.7-8.Vykoukal, Vigil, in LTbK t. X, 606-607.

CADnI)LUI, Vll

IJtrenia

A. NOTIUNI INTRODUCTIVE $I RANDUIALA SLUJBBI

I. Numirile slujbei

(luvAnnrl Utrmie, intrebuinqat de obicei in limba noastri pentru desemnarea sluj.dc dirnineaqi., este de origine slavoni (de la Utro : diminea(i) gi traduce cuvXnnrlsc 'O "Op0poq (aurori, znrri zllei, revlrsatul zorilor) sau forma lui adjectival{udu, de unde vine rominescul ofirind' intrebuinqat pini nu de mult, irr unele re-

ni romAneqti, in loc de utrerue.Sc mai intrebuin.teazd (mai ales in Transilvania qi Bucovina) termenii, de origine

rnd.necat, rudnecare qi m.d.necd.nd.d, derivaqi de la cuvAntul latinesc monicare (ade dimineagd.,inzori, inainte de rlsirinrl soarelui), derivat qi el din nd,ne -

ncafi. S-a mai intrebuinqat gi denumirea de Laude (druor, Laudes, I:balite), folosi-Rcum in Biserica Romano-Catolici pentru indicarea slujbei de dimineaqi, pentru

Una dintre pi4ile cele mai importante ale acestei slujbe o alcinriesc psalmii dc louddCXLVII q.u.), cAntagi spre sfirqitul ei.

2. Timpul sivArEirii

eAt privegte tirnpwl (rnamentwl d.in zi) la care se slvArqeqte, odinioari (ca qi azi, lnministiri), slujba Utreniei se sivArgea in ultima parte a noptii, adicd lnccpca

ineaqi, cam cu doui-trei ore inainte de risiritul soarelui, aQa cum aratllciunile citite de preot in taini., in timpul celor gase psalmi (vezi mai departe). Seivca aqa ca svetilna sau lurnindnda sd. se cinte cind incepe si se luminezr de zhtd,,

lwohgia (,,Slavi Jie, Celui ce ne-ai aritat lumina...") coincidea cu ivirea primclorE nle soarelui.Ast{zi, numai lJtrenia Pagtilor mai pistreazl, peste tot, caracterul nocfltrn al Utrc.

dc odinioari (iar pe alocuri gi cea a Criciunului), sivArqindu-se, dupl miezul1ii; in celelalte zile; IJtrenia se sivArgeqte de obicei dimineaqa, dupi rislrirul son.i, In mlnlstiri gi in unele catedrale, sau chiar biserici de enorie Ei mai ales la orafc,Ill, In manastrn Ql rn unele cateclrale) sau chrar blsencl de enone $r mal ales la oraflc,

nirrnul duminicilor, al sirbitorilor implritegti qi al sfin.tilor cu priveghere, UtrcniRl{vflrgegte de cu seari, in continuarea Vecerniei qi a Litiei, qi anrnci poertl dcnumi-

tlc l'riueghere (slujbd de noapte). Tot de cu seara se face, de reguli (atAt ln mdndo.clt gi in bisericile de enorie), miercuri gi vineri in siptimAna a cincea a Posnrluit precum qi in toatd SiptimAna Patimilor, dar singuri, adici flri sI fic unitll currria, qi atunci poarti denumirea de Yd.enie sa:u d.enie (de la slavonescrtl ydcnio -

, priveghere).

83

l'Rr irn' l)trrltr. Dn, Iir.ru llnnIr,$'r'ti

3. RAnduiala Utreniei sirbitorilor

Utrenia duminicilor;Utrenia praznicelor impdritegti gi a sfinqilor cu serbare giUtrenia zilelor de rAnd (mai simpli gi mai scurti).Cum ins5. intre Utrenia duminicilor gi cea a sirbitorilor din cursul sdptimAnii

prca puqine deosebiri, noi vom expune) ca gi la Vecernie, mai intAi rir-rduiala Usdrbdtoriht, in general, menqionAnd, la timpul cuvenir, micile deosebiri dintre rAduminicilor, de o parte, qi rinduiala celorlalte si.rbltori, de alta.

La vremea rinduiti, paracliserul (cintiret-ul) trage clopotele gi toaci penrru(toaca mare).

Preonrl intri in bisericl qi apoi in altar, dupi aceeagi reguli ca qi seara la V(vezi in urmi,la cap. respectiv).

Se citegte mai intAi Miezanoptica, dupi rAnduiala ei din Ceashv (vezi la cap. r

tiv); iar cAnd trebuie si inceapa Utrenia, preonrl vine in mijlocul bisericii, se ide trei ori spre risirit, depune metanie la tronul arhieresc (in minlstiri iqi ia bivintarea de la cel mai mare, daci e de faqi), apoi intri in altar pe uqa dinspre mise inchini in faqa Sfintei Mese, iqi pune epitrahilul dupi regula gtiuti gi ia cldelrmAni, binecuvAntAnd timAia, cu formula: ,,Timiie iqi adrri.m...". Apoi deschidera gi stAnd in faqa Sfintei Mese, cu capul acoperit, di binecwvd.nta.rea (,,Binecuveste Dumnezeul nostru..."), cidind totodati cruciq. ContinuS. apoi si citeasci inftrl altar, flcAnd cddire mare (in toatl biserica).

CAntiretii r'ispund: ,aA.min. Veniqi si ne inchinlm..." (in Postul Mare,rugiciunile intrgductive obiqnuite: ,,Sfinte Dumnezeule..." $i celelalte) qi citesc)flX qi XX (,;{uzi-te Domnul in ziua necazului..." gi: ,,Doamne, intru puterea Ta

Bfirrrci.., Trcimi...", crdind in fata Sfinrei Mese, in chipul crucii. La strani (in minis-tlri, c'cl nrai mare, daci e de faqij: ,,Amin. Slav.i intru cei de sus lui Dumnezeu...,, erc.

lc incepe citirea celor sase psalruti ai Utreniei (de reguli in mijlocul bisericii).

LI'rurtc;rc:A spFlclALA

in timpul clintrepiLri aici se omitc,Sfintci... Treimi...",I'tflilnc inci dc douirttitri biserica. Apoi indati la strani se incepe: ,,Slavi intm cei de sus lui Dumnezeu...,,gi ci-tirca cclor qase psalmi2.

Tot cu, . Treimi..., Anii Luminate, darctt ttuele de restul peri arita mai departe,l,r cirp. desp rdnd.wiatd

cidirea, in aga fel ca la ,,Tatil nostru..." sI fie reintors in naos gi stAnd in mijloc,policandru, si rosteasc5. ecfonisul: ,,Ci a Ta este implriqia..."; iar c6.nd zice:Tatilui gi a Fiului gi a Sfinnrlui Duh..." cideqte de trei ori spre altar, dupdcontinua cidirea, ca de obicei, reintrAnd in altar pe uQa dinspre miazilzi.

I)upi ecfonisul de mai sus, la strani se citesc cele trei tropare ale crucii (icgte, Doamnq, popoml Tiu..., Slava..., Cel ce Te-ai inilqat pe cmce de bunivoie..acurn..., Ocrotitoare, infricogati gi neinfruntati...") t.

DupI aceasta, preotul, stAnd ir-r faga Sfintei Mese cu cidelnita in mAni, ziceintreitd scw,td: ,"Nrliluieqte-ne pe noi, Dumnezeule..." Qi celelalte (vezi Li

veseli impiranrl..."), continuAnd indati cu rugiciunile in^troductive obignuite: (,,5Dumnezeule..., PreasfAnti Treime..., TatII nostru..."). In timpul acesta preonrl

ciclind de cnte rei ori spre SfAnta Masi, la fiecare cerere (alineat) din ectenie.ccfonisul ecteniei, cAntareqii zic: ;{.min. Intru numele Domnului binecuvAn

Fltn, F.

6ll)i irrr

!ftr'ic ;illttcu rc

a.r l,,.r ,,:itil, yi -,.,,,,. uupa Lrrrrca.pnmuor rrer psalml dln cel;ase, cand preonil trebuie sd iasd in fata'ittlpiirite$u sprc a citi ultimelc sase rusiciuni alc dimineriitul Proscomidiei r'ed Bunrresi 1q67 n R? c,r \tul Proscomidiei (ed. Bucureg i, 1967,p. g3 E.u.).imbricat toate vegmintele inainre de incepereae rugiciuni, ci le citegte tot dir.r altar, de irnde

rutinua, daci a inceput-o mai inainre, lucrarease citesc. dtrpi rinduiali. Ceasrrrile. rinralul

rrru n [)cr)n1-l Llntrgnle !l lmDracarea vegmmtelor pentnt inccpere a loc

lli,r,.,]:tl.-",-lyi" dupi ccrenia de la cintarea a gasea a Catavasiilor, face,

'r,Y-r;ri.P*rtr?ttarut { Tipiryl ce! mare, la randrriala Utreniei de luni tlupi Duminica Tomii. cf. EiMttrotanovici, T. Tarnavschi gi N. Codarciuc. Liturgim ed. 1929, p'. 712; Catapasier ioctoi'hlhrcuregti. 1959, p. 28 nord.Alir c practica gene rali in biser. cile romineqti din Muntenia, Oltenia si Moldova (vezi- de ex.n, F.

dt('rt e;rzt in timprrl Latrdclor gi al Ceasurilor.F l )tttttinica: tiooa.,rl inri.iii de dorri n.i

'!'! r rrvl'drrrl r\.tnldt(2drcl Ltc r/LllllllczcLl Pe. Slastll Oe ranq Al UCtOrhAlAt. La praZntCele impiri-.t,'u,jltt}

nttntai troparttl.praznicului rcspc.ri*,, de trci ori, iar la sarb:iror.ilcifirililor;i in zilcic dc::. :t1lrI rropirrttl sf.lonrlrri cic.cloui ori,,,Slavri..., $i acurn...", rroparul Nriscitorrrcicle I)umnc-

p.:rrirrte". Iar preotul dd, binecwvd.nt&1/ed. pemtru irutepwtwl propriw-zis al (Jtreniei: ,,

I Accrsta cstc rindr.riala previzuti irtTipicul cel ware (fa1a l5), de acord cu cea din Cea.shv gi()Mnvnsienrl Practic (Ocr<tihul mic). Dar dupi Tipicul biset icesc (de ex., ed. Cernica, 1925, p. 16,

sc.citcsc' rttgiicittttilc irltro(luctivc (,,Sfirrrc l)unrnczculc..." qi cclchltc), apoi ilrdirtil trrrparclctr ticqtc, I)oirrrr trc, poporrrl'l'ilu..." rii cclcl:rltc.

\ ttr.tLytLJt[rttl t'rLrLttL \\JLL(.)Illut rrlrc/. r_ral qLrpa trptcul o$e?.tcesc (oe ex., eo. Lernlca, l>zJ, p,221, nr), Psirhnii XIX qi XX nu sc citesc dccit ir.r zilele de rAr.rd din Postul Mare, pe cind intclc gi tltrnrirricilc l)ostului Mrrrc gi ilr zilele clin rcsnrl ar.rului, irrdatl dupi bir.rccuvinrareir de i

'ir,,. \ tr'oparlrl stennllul drn Mint-i...$i acum...", tropanrI Ndscdtoarei de Dumnezeu (Bogdro-I lrrvrcrrr) P: $li.ul tropamlui sfinrului. Daci sfinrul zilei nu are rropar, se zice.,Siavel., $it ."'^tt'trparttl Niiscitoarei dc l)umuczcu pe.glasrrl dc rind al Ortoihutii. La praznicele i-piri-

th r ; r,1 glasrr I rrrrl'rrrnrl rr i sffl r.rtu I u i.

PRtx)'I' PRotr, DR, tiNti ll n ANt,stli

ln practici, la celc mai multe biserici de enorie, catismele nu se mai citcsc, ci

dtrpi troparele de Ia,,DumnezeLr este Domnul..." se zice ectenie mici qi_apoi se

ud)trrlr, iie cu ectenie'mici intre ele, fie firi ectenie. in puginelc biserici unde se mai

catismeie, ele se^citesc toate trei una dupi alta, frri intrerupere, apoi sc cAnti sedel:

Binccuvintirile invierii, cum prevede Tipicut bisericesc-

indati dupi a treia catismi (sau dupi ultimele sedelne), duminica se centi j

vd.rutdrile invierii (,,Bine eQti cuvantar. Doamne... Soborul ingeresc..."), ia1 l-a s11

le din celelalte zile, in loc de a treia catismi qi BinecuvAntari, se cinti Pol,ieleul (,,)

Dom1ului..." la sirbitorile MAntuitorului qi ale sfinqilor, ,,CuvAnt bun..." la sirbiNiscitoarei de Dumnezeu), cu stihurile gi Mirimurile sirbitorii respective,

glsesc in Catatasier gi in Psaltire.

in timpul Binecuv{ntirilor tnvierii (sau a Mirimurilor de la Polieleu), preonrl

cdd.ire rnare, dupi rAnduiall; daci este Qi diacon, acesta il insoqegte pe preoq mer,l

cu lumAnarea aprinsl in mAni.Dupi BinecuvAntirile invierii, duminica preotul zi:e ectenia micd., la strand, se

| -y A----- - ----^^ A-^+)f^-^^-l^.",t.gt. ,iihi." numiti Ipacoi (s,tbasculriror) qi indati se incepe cintareaAnffianelorsuiui de rAnd; la sirbitorile din celelalte zile, dupi Polieleu gi Mirimuri urmeazi t

nie mici., ultimul rind de sedelne ale serbirii qi apoi antifonul I al glasului IV (,tileretilemele..."); acelaqi antifon se cAnti gi in Duminica Floriilor, Duminica T

^^^^-.-"... ,l.\a.lmulr, iar preotul face cruce cu sfinta Evanghelie spre credincioqi gi apoi olir locul ei, pe antimise.

D,ypi Psalru.wl L,^la strani pe cantd ,,N4irire..., $i acum..., pentru rugiciunile..." Qi -ttinica - stihira invierii (,,inviind Iisus din mormAnr...';) cu stihul'iespectiv, iai lalitlrc sirbitori, stihira corespunzitoare din Minei. in timpul Triodului (iniepAndtltlminica Vamegului qi a Fariseului pAni la duminica a cincea din PosnriMare in-

), in locul acestora se canti,,Uqile pociinqei..., in calea mdntuirii..., La mulqimeatrr mele celor rele " dinTrind..

ar trebui si urmeze acum sau cdntatrea canoanelor, cttface incl in general la mi , precum qi la unele biserici

l,l"t'tt ttclt:n sl,licIAt,A

rri viizfurd..." se cdnti de trei ori.I rr prcci, ugile impiriteqti qi dvera rimin deschise tot timpul cAt Sfinta Evanghelie rimine in,'rrl hiscricii

, ttrrlu 7).

llordul Moldovei. In practici, la majoritatea bisericilor de enorie, Canoanele nueitc.sc; de obicei, dupi ecfonisul ,,cu mila gi cu induririle...", urileazd, cd.ntarea

tfrJwlih/t. Dupi CAntarea a treia a-Catavasiilor, preonrl zice ectenia mici; la stranitttttil sau se citesc Condacul, Icosul gi Catismala (sedealna) sirbitorii (sfAntului)lvlryei; dupi cintareaâ Qasea a catavasiilor, preonil zice iarigi o ecenie mici qi se|C (bndacul gi Icosul invierii (dtn Octoih\ qi iinaxarul zilei din Minei. La multe bi-ll, mai al:s la.oraqe, Catavasiile se cintl flri intrerupere, adicd. flri ecteniile mici,colldac, flri icos gi flri sinaxar.

t'li.rt Evanghelii ginrre cele ll ale invierii se ciresc Ai in /oia inillirii Domnului, in Simbita luill' l,r.lnillarca Sfintei Cruci (inôrice.ziâ siptimnnii ar cidea) gi'in toate zilele Siptiminii Lu-;dc aceea. in aceste zîle se cinti gi,,invieiea lui Hristos vaztnd...,',fira ca si se scoari Evan-Lr rniilocul bisericii. In duminicile dintre Sfintele Paqti qi inallarea Domnului, ,,invierea luiqi Duminica Rusaliilor, deoarece acestea sunt praznice .^'

La ultimul antifon, preotul deschide dvera (daci a fost inchisl) qi $ile imp

zicAnd: ,,ingelepciun. i SA lon.., aminte !". Cintlret-u I cAntl indati prochiru.enwl

dc rAnd, duminica, ori aI sirbitorii respective, in celelalte zi-le.

Apoi preotul (diaconul, daci este) zice: ,,Domnului si ne rugim !"' Dupi^risr,rl oLiqnuit, preotul rosteQte ecfonisul: ,,Ci SfAnt eQti Dumne'eul nostru...'' Ce

qii: ,*Amin" qi cAnti indati: ,,Toati suflarea sa laude pe Domnul !", de regull dupi

onrl ia SfAnta Evanghelie, punAnd Crucea in locul ei pe antimis gi, stAnd in latura

miazinoapte a S{rniei Mese, cu faqa spre miazdzi qi cu capul descoperit, citegte Ev

u Ntt sc cAnti,,invierea luiHristos..." qi nu se scoate Sflnta Evanghelie nici in Duminica Florii-7l ,;riui ilr Duminica Rusaliilor. cici anrnci se cite;te Evanghefia pr"aznicului. dintre uqile impdrd-l, lrr sr'hinrb, Ia.lnillarea Domnului. in SAmbiu tli fazerli la indllarea Sfirrrei Cruci"(in orice zi

tttrilnii ar cirlra.), se.citeqte-djn Fv-angheliile invierii ldeci din latura de nord a Sfintii Mese) qi

tl,l ,,ltrvicrea lui Hristos vizind...", dar nu se scoate Evanghelia in mijlocul bisericii 1"erii1-t

' l)trtttitrica -a]/-em

patry rinduieli de canoane, dintre care trei din Octoih (nuIal invierii, alnrl alli 1i ,rlt rrl al Niscitoarei de Dumnezeu) gi unul de la Minei. Stihirile se pun de obicei pe

'14 la. fi-

.;rcirsrrl silu cAntare (vezi regula combinirii lor mai clar Ia Gherasim Saifirin, Tipic, pp 2l-22, Eil,f.l, l,rrrrgr

]ll,qT'i" eezi: Tipical rntwe, cap.2l. (pp.i0); Mclc 'r

ungulêscu, op. cit., pp. ZdilZ;tl Ntrisirr Eti, 1959, pp. ,1+-+S, ,'r<lru.Siliil,t" ienJ a invicrii; iniimpuicitirii, diaconui (da i este) sau un paracliser stl

87

lltrtit) I l,notr. DH, Huti BnnNtus't'li

l,ir ()tntarca il l'l()rra a (latirvasiilor, prcotul (sau cliaconul, daci este) iaclcsclriclc dvcra gi cidcqte in faga Sfintci Mcsc, zicAud: ,,Pe Nlscitoarea deqi Maica Ltulinii intru cAntiri cinstind-o, si o mirim !"qr Maica Ltulinii intru cAntiri cinstind-o, si o mirim !". La stranl se cAntdstihtnile Mdrirnwrilor Sfi.ntei I'ecionre (,,r\4iregte, suflere al meu. pe Domnul !'meu) pe Domnul !" cu,cc citi mai cinstiti...", icc citi mai cinstiti...", iar la praznicele impiriteqti (gi in ziua odovaniei lor) seMfu,irnutile slrbltorii resDective- de la Cnntarea a nolr2 a Canonrrhri sirhitoriiive. de la CAntarea a noua a Canonului sirbitorii.'rwnuv'tle sarDator[ respectrve, cte la uantarea a noua a uanonulut sarbatoru.

in timpul cintirii Mirimurilor, preotul (diaconul) continui. sd cideasci.,cd.d.ire ru.are. Duminica, in momentul acesta, Sfinta Evanghelie fiind scoasi inlrisericii, preonrl, dupi ce a cidit icoanele de la catapeteasml, indati cidegteEvanghelie, stAnd in faqa tetrapodului pe care ea este pusi. gi flcAnd de acolocidirea din naosul bisericii. In unele biserici, la CAntarea a noua se tra,qe Qi cloori se loveste in toaci.

lI), ,,Slavl...", cu Svetilna sfintului delaMinei,,,$i acum..." cu a Ndsc.itoarei-riit2. Daci este gi diacon, incepe el cinrarea, zicAnd prima datl ,,Sfhnt este Dumrnostru..." (cAntlreqii repeti aceeagi), a doua oari ,,Ci. Sfint este Dumnezeuliar a treia oarl ,,$i peste tot poporul Dumnezeul nostru" (vezi Litwghientl, Bttcr1967,p.74).La sirbitorile din celelalte zile se cAnti Svetilna de la Minei,ftrd,mai cinte,,Sfint este Dumnezeul nostru"l3.

Indati dupi svetilne la strani se incepe centarea Lawd.el.or (,,Toatd suflarea sipe Domnul..."), cu stihurile qi stihirile respecrive, duminica pe glasul de rand alhwlwi, iar la celelalte sirbitori pe glasul indicat de stihirile din Mineita. Dumini

Dupi irmosul CAntirii a noua urmeazi ectenia mici, dupi care la strani sedtrrninica ,,Sfint este Du nezeul nostru..." qi Svetilnn de rAnd a tnvierii (una di

Slava Laudelor se cAnti Voscreasnn sat Stihira Evangbeliei (Eotinala) de rAnd (urcele ll, indicati de obicei in calendar)rs, iar la,,$i acum..." se cAnti.,,Preabi

llnlpxtru de la ()ttoth $r patru de la Minei. La celelalte sirbitori avem, de reguli, patru stihi:

'" Itr dttnriuicilc Triodr.rlui gi ale Penticostarului (afari de cea a Mironosilelor qi de cea a TSlirr[ikrr), in l)r-rnrirtica Strimogilor gi in cea a Piringilor dupi trup ai Domnului (penultima gidirririntc dc (irac'iun), uu se cAnti stihira Evangheliei, ci srihiia respectivi de'la Slavairrdicntil in'Iriod' Pe,ttuostol,, ori - respcctiv - in Mineiul pe fucembrie, in accsrc tlurnitlliItlilsrit'i v()scrclsnrl, srttt srilrira dc rflnd ir Evanghclici sc cflnti clupi otpustlrl Urlenici,

vnntati eQti, de Dumnezeu N'iscitoare, Fecioari,...", pe glasul Voscresnei decelalalte slrbitori se cAnt5. stihirile de la ,,Slavi... $i acum.. ." ale zilei, aritate la

Apoi preotul (diaconul, dacl este) deschide ugile impiritegti qi zice inchicitre icoana Minnritorului: ,,Slavi Jie, Celui ce ne-ai arS.rat noui. lumina !". CAncl,nti, doxologia (slavwlovia) vnd.?.e pe glasul Voscresnei de rAnd (duminica), ori alLaudelor (in celelalte sirbltori).

Duminica, in timp ce se cAnti ultimele stihuri ale doxologiei gi,,SfinteLlle...", preotul iese printre ugile impiriteQri Qi vine in faqa analogului pe care seSfinta Evanghelie, se inchinr gi siruti SfAnta Evanghelie, dupi aceeaqi rAnduiali

12 in Duminica Floriilor, se cAnti ,,SfAnt este Domnul Dumnezeul nostru..." firi'I-r'iod, locul acestei cintiri il line rugdciunea pentru binecuvAntarea silciei sau a stilpirilor).cilnri, de aserrlenea) ,,Sfint este l)omnul Dumnezeul nosrm..." nici in duminicile in care cadtricc ctt date schimbitoare, Ia care trebuie si se cAnte svetilna praznicului respectiv (Nagtereanului, Boboteazi, inilEarea Sfintei Cmci).

'3 In afar'i de dumir-rici, ,,SfAnt este Domnul Dumnezeul nostru..." se mai cinri gi in Simbi[,tzir, inair.rte de svetilni, precllm Ei in Simbi.ta din SiptimAna Sfintelor Patimi (i)enia ProlIui), firi svetilna

Ia l)trnrinica avem opt stihiri ale Octoihului; daci qi sfintul zilei de laMinei are stihiri, lasc pun. pxtru de la Ottoih 5i

tle uctqthulur; daca El stantul zilel de Ia 1y.

de la Minei. La celelalte sirbitori avem, de

88 89

LtTu ncitt :n sltl'lol At,A

mr:rgc spre altar, Precedat dc utr

'trlror dc lumini (flclie ori sfeqnic)'(lArrd a aiuns pe ,r.p;i;'di;-i;il'altamlui, s;jntoalce

'c1 tf 3'::l'*Tt::tl-t]6nt"arl flcA.d semnul Sfiniei Cruci cu SfAnta Evanghelie spre er, apol se ln-

i.tr1 in sfAnnrl ,f,"r p.""ili.l,,,peie,.q,i gi, luAnd SiAnta Cruce de pe sfhntul

itnis, aqazl SfAnta Evangl-relie la locul ei'

l)trpi ce s-a cAntat pentru ultima oari ,,,Sfinte Dumnezeul....l'd9 la sfirqitul doxo-

i;iil il;l':;';;;[;';,'w,,t,*'ii;i 1i, "i", ryl 9f,:']:.9?:1f:",:"::.::il:,il,ilii'(r^di.;; ;;ri'.ian-ir., a toati lumea s-a ficut" in duminicile in care este

lt,,rt ,r.rrl dintre ".i-;[;il;"ii. "ri,,inviat-ai din mormAnt.'." in duminicile in

rlncl unul dirttie primele glasuri, ori iat-ai din morment.'." in duminicile in

ffi t'.l#["r',rf ii"'.ftjil;' p;il;i"';.ii iar la celelalte sirbitori, troparul

,rr\torii respective.;iil;;;i ( ori diaconul, dacr este) .rosteq :2':!:::: ?y::!:. 1:{:):",1t:i: I:'fjil#;:#i.' "'i

; ;' t;;;;;";;;; ;;iintro, .(,,si''.prinim rugd9iu-lea noastrd cea de

ilt.-..'x r.r^,--,,1.,.i"\ n..i".f.,,-tisrrl celei dela doua ectenii, t"t"1:3i1:.::tfi3j1I a: ,,Pace ruturor ! qi^"Cap-etele noastre Dom-

i iailsi co fata spr SfAnta Masd' t"":tfll:t^11

nnl se cdnti rar,,Jie, Doam qi descope-',"i;;i;i:;Iti'Tit. ia't'ry' .fi1#,i*::uicgti..."). Dupl ecfonisul z a v y-^ -jr6;il"li (r;;tit;D,e;pr-regulr, dintre uqile impirdteqtir6' ^ ..

n practica, Ia bisericilJ;;A;;t d'" untle pl^rqi, T'i-"t-:]i,Y,Tt:::,1Pt:::':;;tffi[:'#,#i.i-16[ ilil;;;r;;te de la,raiqirur doxologiei) se suprimr, aqa cr

;; ffi; i."prrri a. rr li{.Ei"rl -J"*tr"gi.i

preotul ori face apolisul Utreniei' ori

rre indati SfAnta Linrrghie.

4. Randuiala I]treniei in cadrul Privegherii ministireqti

apol o la Ql

in toate bisericile ortodoxe) '

chisc.

PtrHo'r PRotr. DR, ENE BRANT$ fll

irr crl(ilc clc sltribri ()ctoih., 'rriod., rrc*ticostar qi Mineie), sitrr,birr,rirc cu pri'. T:.,.::,.:. fll,r:::"1..i 1r:ai. a""a u"l..iiii, v)rr*i, *lia";iv;;';;;;,P;;;;;;;*;ffifi i:;li#YJoYi'iL"*iiiiK?:,i:\,:::,?:?3Kslujba Vecerr.riei), atunci cAnd se

::r:i::::.f*::.i,l,l:Td:liri, Ia timpur "uii,*il î

+.::"..i.i th"ol'E#lf ,l.ri:T:"1,','^11Y::Y:::':'l*dq;ru;+:#;i,.i'li,i'iL''.iT',JJr,Hi':11in'lare, rlrmati de Litie gi Utrenie, in chipul urmitor:

Ij::l, lr :T:."i.,,1 :.Xt::llii"i q,^.y e,r",d, des ch ide dve ra qi uq ile im p il5t:'"',1,t:l:*.ill:3y11r-"1,'a'a"i.'!'ti;i;;;;,#il*I}l::ry,ffiIi];l* frri si spuni nimic, ...".i ;;;-;"1;";il#;#':H.'i j: lH.XJTi,mlster.

In momenft, cand preotur iese din sflnnrl altar. p.rin- tqile impirireqti, spre a

llT:.f:f^":It_,(i.it T [p:r, aceshria, p"."itir.-t, ginAnd i- -r-i ^ rx^r:^ ^-__

11'.T.t:,,l,ilT9 h.-ilocr.rt bisericll. * Aq,,pre risirir, sanll-ltlnd asrtel strigarea flcuti odinioari monahilor sauStf2ne snre r ct. f,. .r.,-- -]^ ---^-:strane, spre a sta in srare de ffezire gi cr-r atengie Ia sltrjba care se ficea in timpulLffifl ff:f:"ir.:i.,i1:,:l-?.:J,"r"t, + :i;__i,D"d"..- .ra.,.. ci i,, p['i,Y,;;.;';pTi],*JH,T:,ixHl*,1,:.,.,:];r,"f d,.',5;x;'.,Ti,:-:p5j1ili.._1X"1

:"tinui cidiiea, irr,Ji.,- rt.* pri.i uqil. i, caqlnd Crucls sDre risir'it Anni ^^-ri^,.; -x)i-'^- : -) - ^ " , --^-.''

diY:':Ji, cidlnd in.chipul ;;;i'J. ;i;;:;{';Qlo',.i Qfi-.^: 'ri..^:--: - . r ,- inCepUrulIa incepunrl Utreniei).agj .iti""i;i cel mai mare, dacd e'citeste ka,ntr.l e inchindw...rr, dupi ciciteqte Psalrnul ,t

tncn'narn" '", dup

:*",::ll:..,4::ii:+Iffi i;::'ffi ,d,1?1"t"':$;#";'".,1,,x1i,1#,

strane; stihurile acestea se nurnesc attixandare, ae u cuvannrt-c*u - L.,Ldrs'rr Lcror qc

rn ti-^,.r ;;;ffi::::'Y::*" " =^- ..1,,o.r.hiraTI't"m'fH:in timpol ,..ri, ., " (,,r'jeschziind'ru mAna Ta

ioif*'I-ri.ii.ri" uQa dinspre miazinoapte inil;;;^;;::::,,^ Wcemiei, apoi zice ecienia iidaca este.d1r.9ir,t z,uc er, rar preorur intra.in

^t ^, p{'ri{31k;:.";f;Lec.tenia

rua

De aici inainte, "r:-i,,siuiba obiqn,ita , v.[.r"].iHi; combinati cu Liti

:ffi,X,-"ffii1i:"j l?.',T,i'",1"ij;::':3::,*1,'j*::y,Y::.,1111ii,,,"%:tp; .?]canfar,,bogatu au sdricit...", in loc de otousnrr obiqnuit ,l v..irri.i;;;'di,;H".;:,T1,-::f: r..,^:"t:: ji, ;ra1d ;u ,r,^p

,prf?.a*c"li,l"*"* "'r_ecuvdnrarea rntrrui peste voi. toti...,,, rx.anJ r"- ;Jii;;; i#"ilitji;;frJ#1il'ul,

;}T':1":li:u ll:y,::l-* s-us lui b";;;;;, . "'ra. i..i l,;i;';,D""-,e, buzerevci deschide..." gi indati se i"lep. .t.#;;i;r'r;.:';;;#1, ;?,1Tlll. rtlsirbitorilor) curn s-a aritat in urmils.

5. RAnduiala Utreniei din zilele d.e rindIn zilele de rand. rinduiara utreniei este mulr mai simprd si mai scurti. Ea cu,pri,de mai pugine cintiri, predominAr.,J."irl.;Inir. ;#r.;Lfi; .;..i; ;: H:

-

t7 in Tipicul rusesc acra*ril. (cc.ca."

" -"i.l.rgit'-jtti formuli e pusi pe seama diaconului sub forma: ,,Stdpdne, binecuvdn.

;)i;;I;;t1ti:lf iHfffi;)l.lqi:::::.r ;11il?:;k*:r:]]i,:,p::j: !!::,sr:,*t 4'll|lfflliii,ji; ,ulflll,lil,'r."*-:iil;'li:"":!:i4;l;ia,'silii'i'i,i!1"::;:,;'i{:'fl,f,.c r r i r r gra rt, I 9 49 (rczi dc d oit. ) ; a il. u,"r rr'.(- rt, ;;;-;; ;, rtu:#i{I, rTv .

90 9l

Lrrul((t t( lA st,t.)<)tAt,A

rcll,'"poi,,Bine este a ne mirturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule..." qi cêlelalte

illi*ii#.pi.o".., dtpd. Ceashu. DupI ,,Tatilrostru..." se cAnti ""piPt

tfTTHi

g1e cg Utrcuia slrbitclrilgr (cauoanclc, Laudcle, d9x9[9gia) sunt cititc. Dar ccca cc

;i;;;r;ir"$; in prinrul rAnd clc Utrenia sirbitorilor este lips.a citirii Evangheliei, citire

c itlcrltuiestc. precum am vdzut, una din parqile esenqiale ale sluibei sdrbitorilor''r;'i;;;i;;; O;;;irtri ri de ta inaltar"ei Doynnwlu! M*q,u incepurul acytei leri.oa!.,rxrni sluibei se face absolut la fel ca la Utrenia sirbltorilor, panl la cadsme; aces.tea

lil flri,Jc-te"ii i",.. ele. Dupi sedelne, se citeqte tnAtt4 Pcnlw't'tl r' (de l'e p"sti p-*1clrcsc Iara ectgllll IIlLfc trlc. l-rLtPd ruururL, o! LrLLqLv

lliid;;1il;lriJ.'pa scdelne se citeqte Ei,invie dati' si

iti l;sahnul L). Dupi Psahaul ! indatl se incepe citirea C . qtiuti; la

;;; - ,lor" ,.'cidegte ca ie obicei gi se cinti ,,(tea c9 eqti mai cinstiti...", cu

iif" tlniiir""rile) din Cea.skry sau Caiawsiel .+p"i. ectenia mici si sY:TF:\, {X,.-,

tlirrt este Domnu] Dumnez. t nostru"re. Daci sluiba zilei respective are stihiri la laude,

iEnrl n".""iprimele doui stihuri de la Laude (,,Toati suflargl si laude pe Domnul.-'"

;i;;;iip. rllt"ti i"g".ii ri...') pe glasyrt stihirilor, i citim.Laudele dupi ceasl'ov

inhnii CXLyIII, CXLIX qi L) pann ia stihul cu care agi prima stihiri 1|.1udel,or** .airr" stihirile, cu Stau"'tor (daci existi). Dar daca sluyba lilei nu are stihiri Ia Laude,

icitim Laudele in intregime, dupi Ceaslop.

$;i ;;.;"rl: ,,Slavi Tii, Ceiui ce ne-ai aritat noui nina !". Uqile impirltegti se

.iiia "."- .r.r-ri dacl dupi Utrenie urmeaza indati nrrghia; daci urmeazlG"-if. ii" -e"nstiri) ugile rlmAn inchise gi se vor deschide numai pentm otpust, in ca-

,.Arrrl nreofirl este deia imbricat ,.rrt.o Liturqhie. La strani se citeqte dnxolagia

Qte-ne, Doamne..."). APoi pregnrlde dimineagi, Domnului"; duPirugiciunea pleclrii capetelor (in: ruBaclunca PrtrLatu LdPsLrrut \ur

rI), cu ecfonisul ei (,,Ci Jie se cuvine-a ne milur"'")'iilpi "..rr.r,

se cdntl ia ,t.ani Stibomna Laud.elor (specifici U=qini;i z,itê^t3^r,^$i

i,-,Sf*n '$i acum...'i tropaml Nestetoarei de Dumrezeu (Bogorodigna) al zilei

r,i-it-rrl. resnective- oe slasul troparului sfAntului.pe noi, Dumnezeule...") qi

otpusml dePlin al Utreniei't5., cAt gi otPustul le zice din

mbricat toate veQmintele pentru Linrrghie,

l' intAi cea de la Octoih, ayoi: ,,Slavi...", a sfhntului de la m"'" a

Nrlsciltoarci de Dumnezcu iii rt"tl.SA-Ue,, i. p.*. intii a sfintul , cca de

[?;;trr,Ji" Ntscitoarei t rt d. ".o1,

(Tipicul *oi', ' p' 18, fala 32 q P' 20)'

6' utrenii cu randuiari deosebiti din cursul anului bisericesc

/ ---__Tqr!4 Ls lva wl

tcrminAnd cu cea din seara

., Deniile din SiptdmAna fent drr^i rA-,{,,:^r: rr-..^-l,il"i;;';" i"jffii"'oiresimi. c,r rtencohi - fapt dupi.rAnduiali Utrenieiintbraci si felnn,rl

r arcslmr- crr deneehrr-. ci au. Evanghelie. De aceea, pra"ruiirnbraci qi felonul. Ld du 'Evallgnelle. lJe aceea, pre(l. -Aiil"il,i-#il ma..catismi, fie indati dupi tropanrl

ugile impdrdt^ -,raLd urll(Jl .

uiur ,rrPdl aL

grupd aparte o alcdtuiesc cele din loiaPi(ile Murteniei icuia -i.; .: t'--.,-A^..I a- ^r--^ -:-

n!sr"], 1'ril,iii "r-#

J \o)Y #ff ,'rtrIrnrri in Triod,Shljba infricogaroarelo

te citcsc in tot ctlrsul sluibci (Sfhrrta l'vangltelic

irr,r,i..rciti). Pc lAngl acestea, avcm in plus cele

if.t.i,, ^,':-ir. I-\^.,n'rhri si se cAtrti- alternAnd cu

lli,llll(irr

(irr nUmif de nOUa). tar Clupa ele (lnalntc oc a laPtca EVaIIHllcucr) )! lorrLa

';;;r;;;;';Li c.i-b*tir-au hainele Mele loruqi qi oetrtru :iq'f Y:l:l1T:'.i'T;i(;".'z^;'rii'ilr-ii{ii"t c"r-" studinrl), .."*.,g dupi Evanghelia a opta,

ii.'itJr.* unui tripesni( sau a unei triode,.neavand d9 irile a cin9ea,133:XJ::

deie, a zecea Evanghelie, slavoslovia micd

a noastra cea de dimineaql..."), Evanghe-

(a 12-a).este de'faPt sluiba inmormin-caracter Profund fi'rnebru' rin-

ifice:

I,ITUI(CiI0A Dt'EL,IALN

Tablou comparativ cu rinduiala utreniei de diferite categorii

rvr, ptr. ENa, DKANIU-IE

,- .-t::t]:9'n,t y,t y-1:,nor zile liturgice mai irnps6*te din cursul anului biln care comemordm evenimenr" errr nFrc^'arr o r4nr*,i,,, ,-^.-*Iio1T:l:" rry persgan: {nporranre din i^-^._,- r e

ffi,:';'ilt :#;rif. ;:il;; iil^"pi, i. ;**q condac, cos.qi sinaxar, iar dupi canta-

;. .'^^,'^ ,,n^oooi...".i, mici svetilna zilei (,,intru o ziai invrednicit, Dgaqne,.p9r' | -^^l^--:^ *:^X

au o rnnduiali deosebiti de cea a ,if"t. J.*ra"J ii a" *, "

,a.unele m.qiciuni, cAntiri or.i rituri qi....-"a, care nu se sivArsesT. 9t. mai importantg dlntre

"."r,.,,""i-itiri_irl ;;. ;:;inini e,rr- ^L:^- t^ L:^^--:-:r r .pAni acrrm, chiar Ia bisericile J"-;;;.i;'Lrma veche de priveghere, adicd de:::liliT"T:y"l_?Bil: * s.onci#li

"',,ii, l;;g;;,^;;i,,, in prima ,

ordinea ,""i; LiJ.G;,:;,1t.:'#'*irrr*ni si vineri s,

" !_\tyryi.y?re. Ete. sunt de fapr siujba Uti."i.i a.-------:-\* yr ^ ,LoplLlrv - sambiti ai-i".rtr"i'i""L:#; "ffi'Xl?:ru'rtuttlr;'iroFf::*l,i"l:-f::::ll":lld:i:f r",."

"._.azd, pe aceea a zitetor de randpi resimi, dar cea' dintei' r. .r;;;;;; i;*; e;i|';:::: H r,l.ijlrr.ff

,iiX..,:: Jf[:"]

t,,il,..,lli 'l:::::ry: cnnon,t i,ltwi,l aC;;;;;iil'i;;;;;; d sfhnturui Andcriteanut, iar cea'de-a dour, frin-;r;- r\"rr"ti:'^:: i:t{r::')lr\ffHiiry;(Acetistwl Mnicii Dornru.wrui),'.;;;;l; )+ a" icnese .i ;^:A:^^ ^^- -t- neazd

oficiazi vineri seara, ste tot, cl

rirlblri dirnineaga (Vezi articolul nostru yrlin ti legriturd. cw- i UWeniei

Irltttltttei celei Mari; Sa*iAti ai*lnea|a, ori ?, in rev. ,",tnli.top' B $oara)' an

| 95(r, nr. 4-6, PP. 46-60).

L" f.t * la Utrenia dumi- jo.EIo'sod

Itrt.=

lilcluIEldlol,-l--IEIr

nicilor

La fe[ ca la Utrenia dumi-

nicilor

La fel ca [a Utrenia duminicilor

La fel ca la Urenia dumi-

nicilor

Citirea celor $ase !91!ni

7qY==')

I

EbIo

.i

!::!.1

(imbricat in ePitrahil cu cidel-

niqa, din faqa Siintei Mese), ,,Bi-

necuvintat este Dtrmnezeul

nostru..." qi face cddire mare (in

toati biserica)

,,,{,min. Veniqi sI ne furchinim ""qi Psalmii 19 qi 20. Rugiciunile

introductive (,,Sfinte Dumneze-

ule..." qi celelake)

Troparele Crucii (,,N4innrieqte,

Dumnezrttle, PoPorul Tiu .." qi

celelalte)

idin altar) Ectenia .'I4iJuie;-

te-ne pe noi, Dumnezeu[e'..",

,,Slavi Sfrntei. . Treimi"Citirea celor qase Psalrni

92 93

PnRor PRoF, DR, Eur Bnnrur,5'r'r.:

Prcotul (iitiler cekrr: l2 rugdciuni nlctlinrincqii(din thqa trqitor imprlrrltcgti)Ectenia rn:rrr

,,Drtmnczrtr este Domnr:l..." gitropirrcle r:lnduite

Catismele de rind Ei SedelneleInvierii, din Orrrrrlr, ctr ecterriimici inrre ele

Binecuvinririle invierii (,,Bioeegti cuvintat, Doamne..., Sobo-nrl ingeresc.,.")face cidire mare(din altar) Ecrenie miciIpacoi al invierii, .qlasul deriLnd, din Octoilt

Prr:otrrl

CAnt

Preoml

Antifoanele invierii, elasul detitrd, din OctoihProchimelrul glasului de rind,drn Octoih

(din latura de nord a Sf..Mese)Evanghelia invierii, cea de rnnddin cele II(sau preoill) ,,invierea ltriHristos vdznnd...l'Scoaterea Sf. Evanghelii innaos, pentru sirutarePsalrnu[ 50 (,1Vliluieye-md,

Dumnezeule..."

-Mi.rire..., Pentru rugdciuni-1e..." gi celelalre (in duminicileTriodului:,,Ugile pociinqei...,,gi celelalte

Ruqiciunea,,N{Antuiegre, Dr.un-nezeule, poponrl Tiu...',, orintrmai ecfonisul ,,Cu mila Ei cuinduririle..."Caooanele gi Catavasiile derind, cu ectenie micl dupicint III gi VI(cu cidelniga, din €ara Sf, Mese),,Pe Nisciroarca de Dumuezeugi Maica Luminii..." gi facecidire mare

,"N4iregte, suflete al mcu, peDomrrul..." gi ,,Crea ce qri maicinstiri...", incheind cu Irmosulclntirii a IX-a a CatavasiilorEctenie mici,,Sflnt estc Domnul Dumneze-tul nostru" gi Sverilna de r5nd aIrrvicrii

(litirca cclor l2 nrgrlciuni tlcdinrincqiiLa ti:l ca la Utrcuia duminicilor

,,Dunrnezen este Dontntrl...,, gitroparele rindr,rite

Catismelc de rAnd gi primele douirinduri dc Sedelne ale sirbitorii,cu ectenii mmici intre elePolieleul gi Mirimurile Sflnrului(Praznicului) din Catatasier sauPsnltit'e

(Prcotul face cidire mare)La fel ca la Utrenia duminicilorAl treilea rind de Sedeloe alesirbitoriiAntifonu[ I al elas. W (,,Dintineregile mele..."Proclrimenu.l sirbitorii din Minei(oti din Trbd sat Pentixostar)Evanghelia sirbitorii din (fagauqilor inrpiritegti)

Preonrl pune Sf. Evanghelie la loc,pe Sf. MasiPsalmul 50 (,,N4iluiqte-mi,Dumnezeule...")

,,N4irire..., Pentru rugiciunile...,, gicelelalte

La fel ca la Utrenia duminicilor

Canoanele gi Catavasiile, cu ecte-nie mici dupi cinr. III Ei VI


La sfioti: la fel ca duminicaLa prazoice: stilririle gi stihurilecAnt. a IX-a a Canontrlui

Ectenie miciSvetilna (LuminAnda sirbitorii)

Citirca cclor l2 nrgdciunlclimincgiiLa fcl ca la Utrenia

,lumnezru estc l)omnul..."panrl Sfbnrlui zilci (ilrre: -Alihria .." gi Cintirile miCatismele de rind qi(citite), firi ectenii rnici

(numai intre Pagti gi

,Jnvierea lui Hristos

Psalrnul 50 (,"N{iluiegtcDumnezeule..."

Canoanele de la Minei gi(citite)

La fel ca [a Utreoia

La fel ca la Utrenia dtrminiciInr.rosul cAnt. a IX-a a

lui de la Minei gi.Cuvine-seadevlrat..." amAndouiEctenie miciSvetilna Sf. de la Minei oi asipt. din Cewkru

stihurilc glastrltri dc rAnd, din

Ocnihl lt ,,Slav[..." voscrcislla

(stihira Evanglrcliei) cca de rind(tlin frrga ulilor imPiritc{d des-

chisc 9i inclrin:ir-rdtt-se spre icoa-

na Minnritorurlui): ,,Slavi Tie,Crlui cc ne-ai Aritat lumina !"f)oxologia nrare (cintati)

rilc slrlriltorii, dfi Mhrci; la

,,Slavi..., $i acum...', stihirile

sirbitoriiLa fel ca [a Utrenia duminicilor

Doxoloqia mare

Ll'ruRctt:R sPEC:lAl.A

stihiri la Laudc, accstca se cAntl

,,Shvi Jie, Celui ce ne-ai aritatItrnrina l" (ugile impiritcati ri-m'in incbise)

Doxologia mici (cititi^ drrPi

Ceaskr, crt rugiciur-rea,,ltlvred-niccqte-ne, Doamne...")Ectenia cererilor (,.Sa Plinimrugiciunea noastri cea de

dimineali-..")Stihoavtra Latrdelor (din Minei.ori din Octoih)

,,Bine este a ne miLturisi Dom-nului..."Rugiciunilc incepitoare ("Sfi nte

Dumuezeule..." qi celelalte)

Troparele ziler, dh Minei

Ecrcnie intreiri,,i\4iluieEte-ne Pe

noi, Dumnezeule..."

Otpustr:l (apolisul). in ministirise citqte Ceasul I 5i aPoi OtPus-

CArrt.

PrcorulPrcotul

CAnt.

CAnt.

Preotul

CAnt.

Preorul

Cint.

Crint.

Prcotul( l.4rrt.

Troparul de rind al invierii(unul din cele doui)Ectenie intreiti,,lr4iluiegte-nepe noi, Dumnezeule..."Ectenia cererilor: .Si Plinimntgiciunea noastri cea de dimineaqi...", ,,Pace tuturor ! Ca-

petele ooastre..." gi rugiciuneaplecirii capetelor (in tainl), cu

ecfonisul ,,Ci aI Tiu este a ne

milui..."Otpustul (apotisul)

Tropanrl sirbitorii, dn Minei

Ectenie intreitl,,i\tliluieqte-ne pe

noi, Dumnezeule.."Ectenia cererilor: .Si Plinim rugn-

ciunea noastri cea de dimineaqi..."


Otpustul (apotisu[)

nrl Utreniei

iI(VAJIE: Partea finali a Utreniei duminici-tor 5i a celorlalte sirbitori, care urmeazi troparele de dupi doxo-

," ,up.i-E i., unele biserici de enorie, dupi tropare incepdnd indati Liturghia.

Lcle trei stiri ale Prohod.wlwi sau cantarea de jate pentm moartea Qi ingroparea

,mn,rlri, .".e se cAnti de citre preot Qi credinciosi. in iurul Sfhntului Epitaf, aQezatE?trl I rl rqrsr,

[n rrriilocul bisericii inci din timpul Vecerniei

El sirnbol al trupului mort al Domnului. Inilntf,n. in faqa Sfrnnrlui Epitaf. Intre stlrile

Lrrudclc (,,Toati suflarca s{ la- Laudclc (,,Toirr{ suflar-ea si laude Laudele citire din Ceaslav

tdrite invierii (,,BinecuvAntat eQti, Doam-duminicilor. Ele se cAntl acum, Pentm ca)

in cAntarea funebriinviere.centarea ,,Sft.nt este

Dotttnul Durnnezeal ruustut...))) care se cent Svetilni' precum Qi

udc p Dornnul..." crr stihirilc si Domnul..." cu srihurile $i stihi- 148-150). it dtcl la Minci

95

_.rH yn^trtv I r:

filcca .tlitti,lr{ ilt accastil scaril, la lc^lsalinr. cl9 Iâ G.lg.ta la sfiirrtul Mo,rant.cltrialn rrccstci pr<;ccsiuni.cil il;ir; *,,a,-,unti, i, Litirrhier, rir capitorur ,,invdpcnrru scoarera SfAntului \er (Epitaf),,.in aJ

"',d'ra'a' !o...:ii:"t;i',,':'J"'.r.-.n. a, acestei denii cere nei re*uri bi?^:f(f!:y,:,yi!e;.1"îr"'.-i., ""';;oiioft;'" evanshetie\ c,rc ep -,.^.^ ,.__, . _

1."'Sfh,rrulu;"E;.:"f i;'iLrrrrs' urr- aPostol gr o evanghelie). care se citesc dupi i

Inilgarea Domn,,rrri l:::::'::l.if1':t'1 lui pe Sfhnta [4asi, t'nd. u, rdmdneI, i lsarea D omnurui A..' i; i;.L ;T :;; # t"" llH:,XT:#i*? lufih: :Prohodutui. Este unul di".;.-;;;;;.rlir#ri A:_ - - -lri bisericesc r

_ rs!.rvre Laaurr lut bisericesc cdde lecruri biblice.irqi'i"ib."il;- gvlnghelie), inq

sc toate acesre trei lecnrri taqi zile gi la ser

u;;l;i ;;il;ih: ::#,iltff1iil ii."i#'[L' YiIi " rost asimlatd cqsebi prin cinrare, .1,,';^,"sebi prin cAnrarea duioascu Sfintul Epitaf, denialmpr€sroltante sluibe ale-^-.rr!urvrratrLL )rLrruc aleologr, pe drept cuvdnt, ca,,pun*ul."t"ii;;;{:;;:1iiill"',.".:::i:;X;1rt4e unii

c\ .a -A^.r'-:-ry cu- ,"aut "p".r"-irr"i*d, ..^ ^_ -,':":,,X1;',^'S^,^l?.-Y!',"i! i"d",ii;'i sn"

cei la orele 12 noaJs5.rbitori I^. ^.^-,,*i-

p.i"aeriir-.,m;ii;;;'^.r*;ill',ill jif i?illl,,agi lumini !,,, continuAndu_se apoi prin it(Lr rurr.urrd.: ) conunuandu_Se apoi orin ieda credincioSihr d,in bismcri, ,; ,;;;;r;,,.,,i;;;,"*,

rû,T:(!:!i:. ! "u,,i i fur. yaviii, i li,,un fel de rimbigare , ""iiiiLi""";;,ri;re crteQte .h,vanghelia Ie inchipuie ,.r_ o.mormAnrul gol, au alergar, ;r"*;;;:;a"o!'.iii,.X1jT,*|Ji:f,1:1:'J:"1'"',,fT,'.1*I':::t,: a treniei se omire, ,q" .a, inJSfintei... Tre kSfintei... Treapoi stihwrileconjurAnd msi sfesqi sfeg .. r^-- -iostit. n faga fiecirei laturi a mesei. Du;i fi;.;;;,apoi i f1Y 99ryti '^ " '- --;.ltpoi i .. LUTLU, c

i,ffii"a, , ,,arm,,o"C);;irir;?;'r;;1,i""",:l'Jl'.': '.T;("Zi

"- _Cf ,l:.M Ap-ostol Epitrfu,!r. r r. rvr. n Dostol, tpitaful litutgit- gic'ii*, arr. 1961, nr.'l-2, p. i f Sl - V.r?.r;'i in rev. ,,Glasul BiJnr,t. )--^";-^- _-; \:,: du Chriet nu t/o_.'{; *:::'"::"/ii*7::n, n!,qr,*, Lisabona, r,aAi,,Jff.FKrX,f;

o-'"- t.

scale vezi m.ai pe larg: Gabriel Bemoniscwtfts tn tlte Grerh CLur,:h Rn*. r(

'lln v>({v Y LZr llldl

seryices in the

" Ilcinrr,rrca'.i"..lr;i::'"':- )^1,111^,,Church, Roma, I

*::"l tl mi:i n*,* l::,'lT" :li': I de.,ar,a r i, in

. b i s er i ca r u m in a ti, s i mz,cirzil. tunrina i,vicrii, ."*; ;rdl;;i;.i;"#;ti rnrunencur de af,ard in biserica luminati, si

irr v,,1. c,,l.ciii"irrri,rti')rr rt4rtndnvo,, -,,, ^".r-"..-;,7;I. Schulz, Kaltsymbotih a* uyririirr,ioirn'Irr v.t. c.tcctiv svrnt,ititiair-'o,ti,;;;;,:r',;;';;;:;)!^)#i;,"EiY;ffiP;,*!(!:{:;rrr;;i:;:l;",

96

lu7J, p, 7ti)

l,t'r[tRCl(;A snHolAI,A

;lic) aprinsl, iar dupi fiecare peasni rosteEte ectenm'mtcfl"

.S. i,ipii*l deci partea de la inceput a Utreniei, dintre ,,Slavi Sfintei." Treimi"'" gi

riii,, ri.,"r" (adici citirea celor qase psalmi qi a celor 12 rugiciuni ale dimineqii), pre-

qi toati partea Utreniei sirbitorilor dintre êctenia

mare Qr canoane sau catavasll)

: catismele sau sedelnele, BinecuvAntlrile Invierii (care s-au cdntat, prrrl antrcl-

lrr slujba Prohodului, in noaptea precedenti), antifoanele, prochimenul gi Evan-

{in (.ar. s-a citit inainte de binecuvAntarea pentru inceputul slujbei).

i'irrpi cororul invierii urmeazi' ca de obicei, r'uruind'ttd'n invierii ('Crr trupul

irrd c" un muritor..."), fhri ,,Sfj.nt este Domnul Dumnezeul nostt-tt..." (carc s-a

la utrenia Prohodului), "p"i Lowd.ele cu stihirile invierii, ,,S1av5...., $i acum...

ii*i*i, gi si ne luminim cu prlznuirea...", ectenio inn'eitd. .qi ecteruia cereril'or de

incall, omiqAndu-se, cleci, doxologia (care s-a cAntat qi ea, prin anticipaqie, la slui-

Pryrhodului)'gi apoi ltpustul special al Pastil'oF6 -

;i A;.;rii .e,-,arirll'o ,.. ilrrlb" Uweniei in toate zilele Sd.ptdrnd.ni,i Sfintehr Pas.ti

nana Luminati), cu deose'birea ci inceputul slulbei m1 s9 ryai face afarl din

f .i,." de obicei, in biserici, cu,,Slavi Sfintei... Treimi"'", dupl care se cAntd

rs a'inviat", de trei ori, apoi stihurile Pagtilor, ca qi in noaptea Invierii, ectenia

, qi t"ar.e canonul, apoi'Sveti[ea gilaudele, tira doxologie (a se vedea rhai pe

ln Penticostar, ediqia lgT3,revizttiti de autorul acestui curs)'

e\ De la Duncinica foncii iarui. la indlyaren Dornrcului, incepunrl Utreniei se face,

ii. ,lrUAi".i, c6t gi in zilele de rAnd, tot cu,,Slavi Sfintei... Treimi'..,1.lristos a in-;' iJ. t..i ori) qi indati, citirea_celor gase psalmi, in timp c9 gr.eoq! face obiqmrita

ir. -".. de la inlepptut stulUei'1 Apoi ectenia mare gi rAnduiala obignuitd l ytt:-, cu deosebirea ci ,,tnviere" lui Hriitos vizind..." se cinti (sau se citegte) qi in zi-

I dc .a"a, o singuri'dati (dupi sedelne), iar in duminicile din acest interval de timp

ef,nti de trei ori (dup[ citirea Evangheliei).ij r,a U,.."iile iu rhnduiali deosebitd, descrise pinl ai:i, putgp adiuga qi Unenia

'ktmt , Sft.ntei Cruci (l august. 14 septembrie sau inilqarea Crucii qi Duminica a

clin Postul Pagtilor iau t)uminica Crucl), Ia care se adaugi, {aqI de IJuenia ce-

r" reiUltori, itwalwt solerun al scototerii si incbindrii (cinstit ii) Wtli Crutci in naos,

cloxologie gi ecteniile finale (vezi rdnduiali pe .larg la locurile respective din

, Mineieie pe august qi septembrie gi din LiturXhier, la cap. Ecten'iile la scooterea

i1ii, p<tpoirrc, si uc vcsclim..."), carc sc. cAnti in intrcginrc (rcpctirrcltr-sc, la ttc-

, *tit.,lrii") qi carc alcinricqtc p"ri". principali a slujbei. La ficcarc pca.sni (cAntarc),',,i i;tAtSit'toatd biserica,'prutind in rnana stAr-rga SfAnta Cn-rce gi o lumfu-rare

itci Cruci [.n )4 septerubrie).

r,, l)csprc particularitilile randuielii slujbeidin noaptea Sfintelor Paqti in Biserica rusi, vezi descrie-

ti,, t)--,,^Jdn@i; T,*bm,nli Knlco.tln.ri (C.ilendar bisericesc ortodox). Moscova. 197O, pp. 62-69.a,l97O, pp. 62-69'" I

'csPrc Panlcurarlnllle rallclulcrr sluJUsr uur rruaPLra ururrurvf r

tce ih ttrivoskrtnii Terhwnii l{alend.ari (Calendar bisericesc ortodox),t'yczipenticostanr] la rAnduiala Utreniei de luni a doua siptimini dupi Paqti (ed. Bucuregtt,

[)ntiryt' Pnrlrr. l)rr. ENti BnANrus'l,ti

B. rsToRrE gr EXPLTCARE

I. originea utreniei. Evolu,tia slujbei pini la randuiali actualt

. c1 ti vecernia, Utrenia igi are originea gi modelul in rugrciunea de dimine

culnrl iudaic, de la te_mplu gi sinagogi, prescrisi. in Legea Veche qi nurnitr(vezi, de ex., Ieg. XXIX,38-42; Num. XXVII, 2-8;I paral. XVI, 4O; U l"r"i.ll q.a.). Minnritorul insugi a practicar-o (vezi Mc. I, 35 qi Lc.yI,L2).'

Dar in culnrl Bisericii primare, IJtrenia a fost de la irlceput incadrati in sedivin de toati noaptea (Priveghere), care, precum am vizut, sla scindat mai tircele trei sluibe deosebite ale serviciului divin zilnic: Vecernia, Miezonoptica ginia, aceasta din urmi fiind ultima parte a serviciului livin nocturn de odinioari.

Marturii despre o mgiciune publici de dimineaqi a cregtinilor avem iltii incuta epistoli a lui Pliniu cel TAnir catre impi.ratul Traian, de la ilceputul seccI.{-lea; apoi, la Tertulian,. care ne di qi cea dintii descriere sumari. a rugicidimineati, precrxn gi explicarea ei (De oratione, 23-2s),la clement Alexandrirdagogwl II, l0), la Origen (Dnpre rwgdciwne, XII, 2), in aga_numita Ri,bisencenscd egtpteamd, care este de fapt Tredilifr apostltid o'tu; tpi6t t,la sflntulcel Mare. (Regulile monnhale rnari, xxfr/rl), canoanele 25 qi 26 atribuite luiRomanul q.a.

cea mai veche descriere completr a rAnduielii Utreniei din Biserica veche oinAsezdtu.itr.te.le (Constitwyiile) apostohcde, scrise pe la sfhrqitul secolului al IV-leacepunrl secolului al v-lea, care are probabil'in vedere r:zul de anrnci dinAntiohiei.

. C"P in aceeagi vreme (circa 385), pelerina apuseani la locurile sfrnte,Aetheriovia), descrie cu aproximaqie randuiala serviciului divin din a doua parte a noptiicum se

_ desfiqura el la. Ierusalim, serviciu care se compunea din doui pirqi.

parte, alcituiti din psalm.i, imne, antifoane gi rugiciuni, se oficia dupi -1.r"1inainte de cintatul cocoqilor (ante pwlhrwrn caniirn). La ea luau parte asceqii,"firele gi credinciogii mai zeloqi, conduqi de cagiva cierici (preoqi qi airconij. Rparte, la care, duminica, asrsta gr episcopul insuqi, incepea' cu cantarea idimineqii (,,incipiunt .rnanltinos hyrnnos dicere"). bpiscopul insugi citea perievanghelici de duminicr, in care se vorbea despre invierea Domnului. Rugrciconrinuau apoi pAni la ziua (wsque in lwce)3o.

. Agadar, in rAnduiali Utreniei din acea vreme (a doua iumitate a secolului al IVintrau doua servicii, distincte la inceput: oficiul propriu-

dinspre ziui, gi Laudele diminetiigi ale lui Cassian (vezi mai departeroapte ca o incheieie a lui. In rir-rduiala Risarinrlui,âceste

servicii s-au conropit de fapt intr-o singurd slujba, cea a lJtreniei de azi.'in rd

_._-'] C"paisajg^li 41, la B. BoLte, La Tradition A7tostd,iqwe d.e Saint Hilpolyte, Miinster W1963, pp. 83, 87,89.

; ?*:^"f.,t* \?l j-n:18;32-!I:,i :."0: 1om. de Econ' c.N. Ni1u, in sPA,rt,pp. ?90 26r).,,, yj..:.^yrlr, cap. J.r, Jd-Jy (vezt trad. rom. de H,con. C.N. Ni1u, in SpA, Il, pp. 260_261)'"-Yczi Silvine uel potius Aetberiae peregrinatio ad. loca sand.a cap. 2a $i edilia H. p&ri,

lStt-189) .C^91r1 qi Qn 2l din cele atnbtiite lui Ipolit (citat la u. r-'..r.-,i, i iiii t" oi].|i

VIII, col. 1892): .,In lrecarezi- la cAntare: cocosrrl,li (aa.ili,i,i-* : ^ )-2 ^"- i^î,.r^,.r^ -^-ir -rVIII, col. 1892): ,, re zi, la cAntarea cocogulii (galliciniwm = ctt 2-3 ore inainre clc z.ori),o1ii, ilxrcliac<lnii 1i lcctorii,Ei tot poporul si.se--adune gI si s indeletniccasci cu lrgAcirrrrcir,psirlnrilor, cirirca Scriprurilor ;i cir rirgiiciuni..,,,.

98 99

LI'runcllc:n SPEcIALA

rlrri,clcau.rnrasi's'lmaii:pl*"!l'f T:::):*:X"*'#,il:'fr'r:)*d:T"l:Itti, clc aLl remas. lllsa mar Lr.'l'dr r! ' 'iii*"i* e{octurne, Matutines), care

;iH;i-il;t.r. '9.-111 *;:!':1T^:i"#;,

re carro,ne: si Laudes (Aiuot), care

,t^ffiHqil'?,!i'::.":-:::ii{i":r,[::::!":;"y:K:;(Aiuo'l)'careEI'.ff I 5:T: tii #ffi ;'d*"#;:i gl' tr:?T:::"#?;erprrnd pioltir ttgY9t' Uffenla rlrurur ""^;;;;;Ji"-pr,.,i.a ministireasci sub

ilt{tfl;;ir'"" Utreniei in timpul "9?:i1-',:11-itecr-i ,l r'rminicil".';;;i;;tblio.il"tIrqirea Utreniei in flmDul noPul a rdrrrdJ'1L.lf'Jr'-inicilor qi al sdrbitorilor

il;H;;r*^ Jir "iunul'praznicelorîmpa'j,');,,^;*din timoul posmlui Mare (veziI Priveghertr dtn _alurut

PrazruLLrur- *"'"':).iiton clin timpul postului Mare (vezt

t," nl"ii-poftanti, pr€cum si^:* RlT11l- ,^"r,rrase insr d. f;;;."i;, A.an-lllH:li-ffi:"i:'?Jff :i.T,:,iti;ffi r"i;::::':i',.':;:'*'".'x:'.'J::ifl'#liiifS;' ffT'il'J'flT:'l'"**ii ff'ffi

i\., '"J"" ""e a nopqii' ca odinioarl

.:-,,r ln ..n ,.teno., "rrilrititrenia

Sfintelor Paqti (Qi' pera ori in pnma fT:.." noP\Ir, rdr rru "' - ;;al-itrenia Sfintelor Paqti (Qi, pe

i".. 1pr..om am vizut in cap' "*tl?-11:: ta evtet ce odinioara. ii "'abi*l.js;.,( K:iH'',S"',fiffi f ".t;J' i'."iliffi;;.-"" i, odinio'ra, in a doua

Gc n ,opqii, de dimineaqi in :::tffillntirrrnaqii 1'r^*:^-1:Fr, rrc di s ":,ti-o*))#t" ll iarao-iii)"oi\"n d' \r.,,,v).crssLr,s) ";l'în,*(!rY ' rd,uu

[#J;;.i;;1n\citor si a zilelor'd"'i"1*L-f:1 oin ron-pana acum L)ul qipdnaacum LXII qie,iei in toa p"ir-"r L' unele din can-CL, mogten lo', ilrp..tiu. dinUL,. mogren lor respective din

biblice *1. "gj9T::,'.11:?:"'":",::ff citiqi) qi.rugdciu-

Ittcit aceasta va deveni cea mal oezvolla.ta rtulud a

ill;*ffi;;i", .if" i""i. riturile liturgice risiritene.

2. Scopul Utreniei qi simbolismul ei' in general

Lltrcnia este serviciul divin in care obqtea Ht;r;[::# scularea din somn, primele ei gAnduri

cre$tineas-

î::liffi gJ:ffi;H^,;;;*!"la ti::ri'i'L'ILr-r 4,ulvru r-^ :-- - creQnneas-

ri lci care incepe, qi "';'l* "';;;5;, qY* ":Xi1y:',5lgf*1fi :Ulli

€il, ca grlla sPtc rr*r ur- rutxa, Donrnne. DirninenlO

tfl':: u,;#^',iiili,;Y, "f i,it-i11i-flHr,t.t1

il lrt. itTtitute eoenobionr.m,cart. II, cap. 2, gi cart. rII, cap 5-6 (Migne, P'L', t' XLIX' col' 7tl'79

tl 136),tt Rlrtriln.cap. l2-13, P.I, t' LX\rl' col'.443-448 (Comp' Ertrad' rom' din Vechilerdndrticliale

tr nt,,),tjnltnb. ftobrusa, 1929. pp. 693-69-+.)'. , -:- ^ ,(e\. nimineAta (faccti nrgitcituri).

lil 136),

!;l;l:,::,:,!:;':t?,if););'3i,i tri,i?l;-4]i:,:1",'?T;i'i;.1^lLll,a?ifril'ap (faccli "'1îl"l"i rnr1r. co,sf. dPoJt. carr: Y rur L(l'' -- )tca si adtrciud ziua".

ui,,.i'1'*i"'ce'r)omnul'..'ITT::il":F:))1,,i?^f,,;Bl.Zi.}is:i.c.lllll.r;:m.."llli:llJll]#:;:ii,';,i'kT;i,i7^1";;;1,il3'g'

;G ' 'r c,-v' cor 552 A qi

f,'lli,l,l1i'ttf;,,'.'.1',id;.' Itcsr'ilite uotahate pe ta'rs'xxxYtr' 3' P'G'' t' XXXI' col' l0l3'

Pttlrt'r Pnor, Dtr, Huti BnnNt,s'r'rr

. l)itl pttuctdc vcclcrc istorico-sitnlrclic, rugilciunca clc dirnirrcirqii uc ducc culir pirtilrrilc ittclttrrttc dc MAntr.ritortrl dc la nriezul noptii pAn{ la ziuri. ac{ici dcLttt tlc lrr Atta la Caiafa, de scuipirile, lovirile gi batjocurile ipcluratc de E136. Uttc rducc rrurintc, totodati, de ccle doui mari evenimente din viatatflrrrprlirtc in ultima parre a nopqii (spre ziui), adici naqterea gi inviereaLrti3T

3. Explicarea rAnduielii actuale a Lltreniei

Precum am vi.zur, ca slujbr a dimineqii sau a incepunrlui zilei, utrenia inchigcncral, inceputul sau zorile cregtinismului, ivirea luminii sau a revelaqiei dumncarc a urmat dupi noaptea innrnericului, a pS.catului gi a Recunoqtinqei. De aceea,nrttlt decAt Vecernia, slujba Utreniei constituie o impletire de elemente din WchliNowl restam.enL reprezentAnd in general epoca de tranzilie de la Legea vecheNowri, epocd, pe care, precum am vizut, o intrezrrim inci de la sfhrginrl vecerniei.fcl, psalmii profetici, care prorocesc gi exprimi presimdrea veniriialterneazi cu cintiri ca ,rDumnezeu este Domnul...", care vestesc venirealui in lume, sau cu troparele gi stihirile diferitelor grupe de cantdri (sedelne, anti!aud9 etc.), care slavesc atit lucrarea riscumpiritoare a MAntuitorului, cAt qi

lRt l. gi virnrqile sfingilor care au contribuit la rispindirea credinqei creqtine inDar mai ales vohodul Utreniei duminicilor, adica scoaterea Sfintei Evanghefii incul brsericii, este actul care, precurn vom vedea mai pe larg ceva mai tArziu, inchi- ---_-_-, _^_-^__T'vesteQte Invierea Domnului. Ton4i, puncrul de greutate in alcrtuirea gi cuprinsulduielii Utreniei rimAne, mai ales in prima ei parte, ror elemenrul dinyichiu'l Tradici cel care simbolizeazS, qi reprezinti epoca anterioari venirii Domnului.

a) Pattea d.e la lncepat n Utreniei (pAni la ,,Slavi. Sfintei... Treimi...,,), nurnirlinrrgiqti prolog salu proinoion, adicd innod.wcere, cuprinde rugiciuni pentru autori1au lgndycerea supremi a stanrlui, concretizati odinioari (in epoca sclavagisti gifcudali), in persoana impiratului

Rugiciunea penrm conduci,torii statului igi are temeiul scripturistic in isfintultri Apostol Pavel, din prima sa epistoli citre Timotei (cap. rl, L-2): ,,ydcmn deci inainte de toate, si faceqi cereri, rugiciuni, mulqumiri, pentru totipentru cond.ucd.ton si pentru toli care sunt in inalte dregdtorii, ca si petrecempraqnici gi linigtiti, intru toati cuviogia gi buna-cuviinqi....". rJna dintre obligaqiilegioase elementare ale oricirui crestin, inscrisi in porunca a cincea a Biiericii,rugi,ciunea pentru cArmuitorii gdrii din care facem parte ca cetiqeni.

De aceea, toate elementele care alcituiesc aceasti parte a Utreniei ne amiintr-un fel sau altul, despre impiraqii de odinioari. Astfel, cei doi psalnoi, care se citerinccput, adici Psalmul )(Ix (,,si te audi. Domnul in ziua necazului...'i) Ei psalmul(,,l)oamne, intru puterea Ta se va veseli impS.ratul:..") se numesc, uneori, gi ,,pin'rp.f,riteqti", pentru ci in ei se vorbegte, intre altele, despre prerogativel"; bil;strilttcirea cu care era investit odinioari cel ce reprezenta suveranitaiea absoluti indcsprc supunerea pe care i-o datorau cetiqenii gi despre datoria lor de a se mga p(

rn Vcz.i l'ovtilttirile d.fu Litwghier (9d. Bucuregti. lg56,p. 415): ,,Sivirgind (preotul) ULrrrrilinlri sil ginrlcasci cum l)omr.rul a fost dus cu'dcflimiri de Ia Ana la caiafa...;; et.

| \tati -Sfhnnrl

Ciprian, l)e oratione dtminica,Xxxv, p.G.,t. Iv, col. 559 Ei Simeon al T

l(x) t0l

iltcil rii liniritea lui (vezi, dc cxcmprlu, vcrscntl ultinr al primului-psalttt: ,,l)oamttc,rricqtc 1'rc irnplratul gi nc auzi pe noi, in orice zi Te vom chema !")'

Acclrrqi caracter il au qi cele trei tropare ale Crwcn dtn partea introductivi a lJtreniei,

rrift: tincori ,,tropare impiriteqti'j, adicl: ,,N4Antuieqte, Doamne, popoml Tiy l]ppnrtrl Crucii, cf.'PsalmuiXXV[, 12),,,Celce Te-ai inilqat pe cruce de bunivoie.'."

,,diolositoarc, infricogati Qi neinfruntati..."; in acesta din urmi ne ru-qim: ,rN'{Annr-

t pc accia .I.ot" le-ai pomncit si implriteasca gr le da lor biruingi din cer...".

hiittyrin intreitd scurtd, de la sfArgitul prologului lJtreniei, cuprinde de asemenea un

rent special de mgiciune pentru conducitorii statului.Accst exordiu al'Utreniei constituia. la origine, un serviciu religios deosebit de sluj-

prg;rriu-zisi a Utreniei qi analog cu Tedeumul sau Polihroniul de azi (vezi la cap.'l.rrc'Ierw,lii). La ilcepui, ,..rt serviciu se sivArqea, intre Miezonopticl gi lJtrenie,

;;ri il ;'d;r,iril. ."r. eiau ctitorii sau fundaqii impirltegti. Cu timpul, a intrat -Ei

prtr(tica celorlalte mlnistiri. lp:i,' "-:I,'_l' Y ll^lfo:lltl ,o^':::::19j,'-"^11i'l:lpindu-se cu lJtrenia qi rimAnAnd astfel ca un prolog sau o introducere insepara-

n rcestei slujbe.Itrccum am vizut (in cap. anterior, la rAnduiala Utreniei), in timpul de la Pagti Ia

Domnului, prologul Utreniei se suprimi, deoarece IJtrenia din acest rasttmp

ilm.rr irr.l de la inceput icutiti de el, predominAnd rugaciunea qi lauda adresati lui

I el se suprimi de asemenea qi in resnrl anului, atunci cAnd Utrenia se face

Birrrrr.rl sdrbitorilor mari, sub forma de Priveghere (vezi in urmi).-h1

In portto unu.dtoare a (Jtreniei, adici incepAnd de la ,Sla1i Sfintei..' Treimi"'"la i"noane (Catavasii), predomini lecturile sau cttrrile biblice; inceputul acestei

1i rcprezinti prin excelengi epoca Legii Vechi.il,,rmol" ,,Slayd Sfintei...'Treinci..", iu car. incepe aceasti parte, constituie binecu-

., p..i- incepunrl propriu-zis al Utreniei (in fbrma ei originara). Ea are un ca-

trinitar desnrl de vidit;'in loc si-L preaslivim pe Dumnezeu in unitatea esenlei

;ci) Sale, ca la inceputul Vecerniei, il preaslivim pe Dumnez:" ql in Treime liu-. Cu Uirenia n" ahim deci intr-o perioadi mai avansati. a istoriei mAntuirii gi a

ellqiei despre fiinga qi insuqirile lui Dumnezeu. Lucrul acesta il exprimi qi formula

arrl ,. incepe rispunsul credincioqilor la binecuvAntarea dati de preot: ,,Slavl intru

{c sus lui Dumnezeu..." care precede citirea celor gase psalmi qi care nu este altceva

:fit cAntarea ingerilor din noaptea nagterii Domnului (Lc. II, I4)' Astfel, de la ince-

, Utrenia.r. do.. cu gAndul inapoi la nagterea Domnului, care s-a intAmplat noap-

r prccum am spus deja.'l',rttw,ile

din aceasti. parte a Utreniei sunt alcltuite din grupul de psalmi pe care .il nu-

HeDrrtinta sa (mai ales Ps. Lxxxv[), cind speranqa El rncreoerea sa ln maNurrca

ii[,t.lrritA, care rrebuia sI vini (vezi, mai ales, Ps. CII). Citirea lor simbolizeyl. v.refel

A?i;;,;;i;ri; Je dupi clderea in picat a primilo de aceea, in ministiri, cAnd

[jrrc,,i" se face seara in cadrul irivegherii, se cest timp toate luminile din

hlle r.ic,i, afar[ de cea de la analog, lucru care se flcea odinioari in toate bisericile.

'x tirnrp. Sirrcon al Tesakrnicul uii, Despre sfintele ru.gd.ciwni, cap. 309, P.G., t. CLV, col. 565 A 9i

Aul, ,ioti.iit.,- j. zOZ (la Simcon, forrnula dclinccnvl-ntarc apariadiugatti cu atribuntl ,,9i ir.rtru rot

prrt llr ricci (Tlclimi)" (rct[ ncxvco8r udpco Tptd6r... ).

Lnrr lt(;tCA sl,l.)(llAl,A

i ales Ps. 'Lxxxlr f;, cAnd speranqa gi increderea sa in mAntuirea

frtlrn Hrapsalruwl (b E\o:yalpoq), adtcd, cei Snse psalrrui ai diminetii sau ai lJtreniei: III,if xvrr, rxrl Llxx\,r[, CII qi CxLrI. Aceqti psalmi expriml sentimente gi stiri sufle--Ciri

ti,arte ,,".ir.., cAnd iAnguirea omului Ligii Vechi pentru pS.catele, deznideidea gi

. qHV ' I NVr. ['I1I DNts f,RANI$TA

citau ;i nronahii din

cci snc psalmi atl fbst rdncluili sil sc circ:rsc{ la s.luiha clinrirrcqii ,e,tr, cr lnfi;,:'#l',t]#'rl:jir'f': ".'1..". n,,*',.e .rln sonrnul ,,,priiil a.',,rc.rugdciunca,/r)s rrr (\. ,^- -.. ^.:,j:T-giam

adormit; sculatu-m-;"i;'.;''i;nnut ml va sori

meu, pe Lrrn{l

(bco0ru66 exclmoqtenir II, g

IITillc. grmmeara tn Constituytile apostolicechi.v; el s_a pistrat, de asemenea, ln

Itr:_preot r- .i*__-r - r ti,, -L^v HILUL

aces ror rugiciuni r" ia"a"i "i, ti'".",

j""il|ilri,llnele -r.rrcrrica.,^^Li ^t^ -unele manuscrise vechi.t..r* oii -"i.i"r* 1re r+1, ori mai pugine (I, 3,Tllj7,:l ll;.",f1l::Ijif,-1." ":iaa ,.,',i,an,. ra un roc, in .!::j::l T:fgii stuj be,

.deoarece .r" ..r"'Ii,iffiil;t,#:,.11ffi':l :l':::: ?:11T,

.1T::t odinioari^in .h,p;;;i6il; ;;iau o inchei.'. ior;.; a acesror e*enii. a" #Iffi:lffihi$rl, , ror, fixar definI2,^dupd numirui'oret". n"ffi o;;i #^" -:r^: ^^_- 4_ + ,.au fost strAnse si snr.rt rat+a tn,.^ r^^ Iau fost strAnse gi grupare toaie la un loc-ntel, pentru ca, dupi citirea lor, preotulAqezarea acnrard a acestor rugaiiuni in cadrul rinduierii utreniei drn r;ruogLriiizd, dupi unii, aproximativ din .". ,ily_r." r-^inte

Numai ecfonisele acesrf";U.i-d. p.ii."?ir.fr. s in curile lor de odinioari dintive. fi.

* ruLrrc aT a erautiverfi L4r dcrall

strane. Lurcn[cror tecturi sau cAnt

inci li clt nroieirrnil- ^^ ^^-^ ra

inci ^ld---*-.. elrvrrrr

eqti-impira.rt ;r;ii qi A{a., qasea a,Catavasiilor (nu e altceva decAt e,pe care preonrr o citea,-probab, in ,"rH t'"ilffJhi::'Jrif:?

'*yfi:'::x..1.1-"L1,!"f l'it:*a"'i;!;i'iii"o"*,e..'",careedinayn.4;i77isilt;iffi ;#i,i",,Tii,ffii,:?:il:.".a..#rugiciune trebuie si se fi .iut odini6ail i*-...cre percopa evangherici a Utrten-ti al, ;

-ni;; rl;,H'il"b: o:i ifff"ffi J i 11a.douisprezec"a iu conginut a"_"f"gi., ni.ielor si rrr dn*^l6gi2.v5r4.

exprimi, mai toate, multumirea ,

dresate lui Dumneieu din prii."urcualc rul t_rurnnezeu din partea

fl ""',:;:::r:**i:,+':,q.ilii;"fi ::,:x#:liffi :*:%:*iT#**ca s im bot at celei r,rprrr"*rli;; ;;? ;.;:#j:: :l,;ffi :: #",T ir):#;il,.19

il Sfhnnrlui 1l3n*,. cel Mare), cap. L2, 16, 20, lt, ,tau ca rugiciune_ de diminealal; Sfennn Vaiite cet

XXVI . uur ^rlrraste cel Mare), c

I.)1tirt, ttau ca mgiciune de dimineald);16,20, P.G,,

x r . r X, cor. I 3 s - I 3 6, r i sE, r, r ir "',"d li i; Nl,? ii] U::, ; : ::r.1T]7. f ;,Jrif i,";.ilcrtillt tt nronahii dirr Palcstina Ei cci din Rpr'rci.

--'-,

I.,lt't-t ttc;tt)n slJliolA l,A

l,cgc ('l'hora), iirr irt cel Nou prin lisus Hristos - estc coururlii cu tcma Propncirifrit,ri dc dimir1eagi clin cultul ebraic, ceea ce constinrie gi un indiciu despre

tc eitcau odinioarl in timp ce afarl era inci noaPte gt inmneric, deoarece, precum

Vilzrrt, incepunrl Utreniei se flcea in vechime, mai ales in ministiri, cu dou5'-trei

ri irrainte de ziui. Ultimile gase dintre aceste rugiciuni se citesc afara din altar, in

rurlilor impiritegti inchise, ca qi rugiciunile luminilor de la inceputul Vecerniei,iv, atAt citirea psalmilorrl inflqig{ndu-l pe omul izgonit din rai. Pentru acest motlv) atat crtrrea psalmllor

ici, cAi qi , -gi.ionilor ciiite in taini de c5,tre preot in timpul 1or se supriml la

in clin ,,o"p.." Paqtilor qi din toati SiptimAna Luminati, inlocuindu-se cu

lli:..,11,"1}i$t:ij,;s:T;t;aPn[:::ll#j#:iir;ry.*r#J#i,:'l;ffi imeu. pe Lrrnl

llun vcchirne a acestor rugictunt.iiirr cuprinrul unora clintre aceste rugiciuni (mai ales a gasea gi a opta) se vede ci

noaptea Pagtilor qi din toati Siptimana Luminali, inlocuindu-se cu^_--r--- - -l

i care au menirea de a vesti gi a sirbitori marea minune a Invierii Domnului qi

I cxprima sentimentele de bucurie ale credinciogilor.hi:tutiamnre (h peyd,l,r1 ouucrnrrl), care urmeazi dupi citirea celor gase psalni, e

ii de la incepurul Vecerniei qi al Lirurghiei; ea reprezinta rugaciunea comuni a

iciogilor, rostiti prin glasul preotului ori al diaconului, gi constituie tranziqia de

It$rrrite bi6tice (psalrnii'la cintirile urmatoare, care, precum vom vedea, anungi

iilc cpocii Noului'Testamenr sau prevestir-ea mAnnririi care se apropie.()intarea,,Dumnezeu este Domnul..,", formati din versetele 26 qi27 ale Psalmu-

ii-XVff, se'cAnti de patru ori. ca o trAmbiqare a veqtii venirii Domnului in cele pa-

lnnrri i. lumii. Spre a se arita c5. este vorba de o ,,aritare" sau manifestare a Dom-

li. odinioari, in momentul cdnd se incepea aceasti cAntare, se aprindeau toate lu-

Itilc (care, precum aln spus, fixeserl stinse la incepunrl citirii.celor qase psalmi,.ceea

,. tr.. qi azi prin unele'biserici). ,,Se aprind acrun toate flcliile - explici arhiepisco-

Simeon al iesalonicului - p.rrt- cuvlntul ce zice: S va lwi Dwru.nezew a strdlwcit

ci, adici peste pistori (Lc. II, 2), qi se cantd. ,,Dumnezeu est€ D_omnul...": Pent*,*r. .r, cale a se face noaptea-inchipuirea naqterii gi a ardtarii MAnnritomlui celei

;:[ trup, de vreme ce noaptea S-a niscut. Pentru ci Isaia zice: ,foui, celor ce qe-

n in.i.li"a""eric qi in umLra necunogtinqei, Iumtni mare s-a aritat..."40.

AtAt ,,Dumnezeu este Domnul...", cit qi stihurile urmitoare (care pe alocuri nu se

i citeic deloc) sunt resflrri din Psalmul CXVII (,,iVf{rturisigi-vi Domnului, ci este

t, ci in veac este mila Lui..."), care odinioari se cAnta in intregime in acest moment

Litreniei, fiind apoi inlocuit treptat de imnele cele n ri (tropare), rdmAnind sub

nr,r celoi cAteva stihuri izolate (vers.27,26,1,LL,17,22 qi23), care exprimi mai

simbolismul momennrlui respectiv din rinduiala slujbei, adici vestegte apro-

itlntrr venire a Domnulut.' 'lroparele inaugureazi qirul cintirilor de inspiraqie sau origine noui', pur cregtini,

Itt rirrduiala Ut..ni.i, fiind primele producqii ale poeziei imnografice incadrate in

E.i..rr,i slujbi- De aici inainte, cAntirile qi citirile drn Vechiwl Testaru.ent se impletesc in

ierviciul fitreniei cu cele ale'Nowlwi Testaruent. Dintre toate slujbele serviciului divin

Ellrric, Utrenia esre aceea a cirei rinduiala a fost cel mai mult imbogigti cu producqii-

ir 1r,cri.i imnografice creqtine (bizantine), care este reprezentatS. aici sub toate forme-

i, ii d.""-irifei: ,ropri., stiluri, condace, icoase, antifoane, canoane etc.ar qi prin

inrf Ut...ri" se adapteazi la-calendarul anului liturgic (ciclul sanctoral sau mineal).

'," Simcon a[ Tesaloniculri, DeEre sfintele rugririuni (slwjbe), cap' 309, P.G., t. CLV, col' 568 9i

hui. rom. cit., pp.202-203.' i, V..ri inl, ',Jcsprc Formele Si denumirile poeziei hwtografice din l,itutgica gen'erald.

t02 I03

rt(Eor rRoF, tJR, tsNE ItRANt{iTn

(hlntdrila 'lrciruiu, carc ittlocuicsc ciintarcr ,,I)urnlrczcu cstc I)ornuul...clc rilrtcl clirt Pircsinri, cxprinri participarea Biscricii t^ .eirtnr.n irrucrilor. Cill,Icnt:i,j,fi lii ,()aprc pcrlt* a vegliea cu i,gcrii qi a aduie l;p;;;;;r; A;;i'i;,I;

, tiop"r. t."i-i'..-ain aceasr[ parte a--: -:,j9j 19 termini., invariabil, prin intreitul imn,,sf6.nr" ,t irrg.iit;i, Ji"l-,L., rri(VI, 6) gi din Apocalipsi (IV, 8).cu citirea catiswelor de rd.nd. din psarth,e incepe o subdiviziune noui gi

serviciului Utreniei, care qine pAni la canoane.catisnaele cle rd.nd. din Psabit"e, adici grupele de psalmi a ciror citire urmeazi

sc numesc. aga de la cuvantul grecesc rcci,Oropo, adici sederp (de la roOi(co, aqen1n1.cd in timpul citirii lor f! poate qedea jos in stranen'. ln'unele ai".nrqil.,iii:,|:t!,",Pt:rs!:!ef?,r;ry.cyt llericac, .oc.toih, .Ttu4l.?,),.t. .rri '"", ""-i,l-ilholoeil' (le Psaltitii), adici citirea pr"t rlto. ,tcituigi'din',,stihuii,, sau versete. Icatismi e impirqita in trei stnri (pirgi), in cinstea Shntei freimi. La utrenie se

f, lygLrl,v.erii^doui catisme, iar iarna trei catisme, dupi ."- "i"a Regwla d.e laputul Psaltini. rn timpul citirii lor, dvera sti. inchisi, simbolizand ,..-., de po<

ma a XWI-a, adici a treia catismi din rdnduiala fitreniei d" d";i.ri.;lil;;?;Jci.r-rta deci odinioari in intregime- dar cu timurl a fost srrhnbnrrr .lc elnt4,ito -^tâ

. . Se poate qedea jos, de asemenea, in timpul cAntirii acelor stihiri care alterne

citirea catismelor qi care, pentru acest motrv, sunt numite sedelne, ssêzd.ndeiî iit(dupi termenul grecesc rcrOtopcrto), adici iAntiri ale catismelor. Intrebuintareacult se pare c5. este anterioare secoleior vIII-rx, cind sfintul r."e;; s;;iiril;qiona ca pe un lucru notr (Cwud.nt diru. postwl Nnsierii...).

catismele gi sedelnele reflecti - ca qi stihurile de la ,,Dumnezeu este Domnul...!."qI:lg - antagonismul sau lupta dintre elemenrele Ligii vechi a. " p".* qii;ieLegii Noi de alti parte, in evoluqia cultului creqtin. $i aiciie vede, incr .i. -"ii, ,.ruta de ruprimare sau comprimare a elemennrlrri

".ini precregtin, i., auo".." ..toi,nou, de origine pur cregtini; in bisericile de enorii,'p...r.- il,il,-;. .;i; l

dinainte de venirea MAnruitorului.

multe ori se suprimi citirea catismelor qi se clntd numai sedelnele.Aceeagi lege a procest'lui de suprimare sau comprima.e gi-a flcut deja efectrl

a_supra altor grupe de cantiri din restul Utreniei. ,qotf.l, ,tih.rl ,,Birr.cuvdntatDoamne, invagi-ne pe noi indreptirile Tare !", care se repeti inainte, fiecirei sl-rl)aru[c, rnvara-ne pe_nol tndrcptanle lalel,,, care se repeti inaintea fiecirei sti(ttecarui tropar) de la Binecuvintirile invierii din rAnduiaia Utreniei d. d"-;;;este altceva decat verserul 12 alpsalmului cxvlll, psalm care alcdtuiegte ,i"g;a;

:rle BinecuvAntirilor invierii,'Cd.direa din timpul Binec

sc de femeile mironosiqe la._--^^_t--tt',T.plgt" }".g...:a rrupului Domnului, potrivit rinduielilor tradiqionale pentru n

!:1li*a!(de la ruo)'ubl"eoq, mult-milostiv) este o cinrare care la praznice qi latorilc sfinqilor mai importanqi inlocuiegte Binecuvintirile invierii de duminica. Lahirtortle Mantuitorului qi ale sfintilor, Polieleul este alcituit din versetele alese

ll:tlTii CYruY.(.Robii Domnuiui, Alilui"...,,) Qi CXXXV (,"N4irnrrisiti_viIur ca cste b.p...''), care preamiresc in chip deosebit gi laudi milostivirea luirt,, Ld LsLs lr.:r... ,, care preamaresc rn chrp cteosebrt gr laudi milostivirea lui Duzctr-'; dupa trecare verset al Psalmului cxxxv se rereti refrenul ,,Ci. in veac e

'r2 Vczi Sinrcon al Tes.,.op. c!y., cap. 3.1!, p G ,,. 9!V, col. 569_572 gi trad.. row, cit., p. 204.'13 l)c.s1'r'c l)oliclcu vczi ja Simcoir al resalonici"li, ip. ,:ir., , pl. s-d ,"'t,.c, r. CLV, col. 56gtrtttl. nttt. cit., l\.203.

l0410.5

Ltt'u ltcitt:R sPtict At.A

l'16tr e.rg ttlu cr\cr5uo td bl,eog o(uto0), ccca cc a Ei ficut ca accastl cAntare s5, ca-

dc r r r r r n irca dc l'o liclcu (rnult-wilostirt sau ruubd. ruild.) .

;$ rilrhrirorilc Sfiutci Fecioare, Polieleul este format din versete ale PsalmuluiV (,,()trvAnt bun rispuns-a inima mea..."), dupi care se repetS. un fel de refren

), cirrc incepe cu,,Bucuri-te..." qi care reprezinti frinturi din diferite imne gi

lni pcntru Maica l)omnului.trci din dun-rinicile Triodului (duminica Fiului risipitor, duminica ldsatului sec

tc qi dtrminica lasatului sec de brAnzi) se adaugi, la Polieleul obignuit al sirbi-(l'srrln-rii CXXKV gi CXXXV), gi Psalmul CXXXVI (,,La rAul Vavilonului..."),

elprin:i plAngerea qi nostalgia popomlui evreu pentru Jara Sfinti, atunci cind se

llt rubia babilonicl, simbolizAnd acum plAngerea creqtinilor, dupi raiul pierdut,rrriginarl qi fericitl a omului, din care l-au izgonit picatele.)riururile (Td Meycrl"uudpro, la ruqi Velicnnie, germ. VerhewkchanXslied), cu sti-frl', cirre trmeazi dupi Polielerl) slrnt o particularitate a rinrlui romAnesc qi slav

I trtr lc au). Se numesc aQa pentru c'i ele preasllvesc mirelia praznicului sau a mi-tt'qi rncritelor sfingilor sirbltoriqi, incepind totdeauna cu cuvintele: ,$irimu-tee,,," (Meyo)"iovopev oe, Velicaem). Acestea alcinriesc primul rAnd de Mirimurirlu-zise) gi sunt de origine ruseascl, fiind atribuite, dupi suprascrierile din uneleile l\altirii qi Catmasierwlwi, Fericitwlui Macarie, filozof qi ritor (predicator), la

elc cdiqii il adaugi pe Tirnotei Moru.abal.lc slrbitori mai au gi al doilea rAnd de Mlrimuri sau ,,Pripele", care incep de

cu ,,Veniqi toqi (credincioqii)..." gi care sunt opera unui imnograf romAn din se-

al XIV-lea: IOr Fihtei Monahwl (probabil de la Cozia), fost logoflt al lui Mircea, ctr numele mirenesc de Filos.ile Mdrirnurilor sunt de fapt diferite versete din psalmi, potrivite cu eveni-

silu cu sfAntul sirbitorit in ziua respectivi. Alegerea stihurilor pentru fiecarerrtrc (de reguli cdte qase) este atribuiti, in suprascrierile din ci4ile de slujb[, lui

Vlernid.e (teolog bizantin, LL97-1272). Ideea exprimati in texnrl Mirimurilorizatl odinioari in ritualul scoaterii qi inchinirii icoanei sfintului sau a praz-

rcspectiv, ritual care avea loc in timpul cAntirii Mirimurilor gi care se mai;rl inci in unele ministiri, cAnd,se face Priveghere.

rfn sau stihira numiti lpacoi (bro"Kotl : ascultare, rdspuns, ecou, risunet) sau(cum a fost tradus cuvinnrl respectiv in unele ediqii ale Octoihwlui n4a.re Qr

prcccdi cAntarea Antifoanelor, in rinduiala Utreniei de duminica; la celelalteori, Ipacoi e agezat dupi CAntarea a treia a Canoanelor. ,,Ipacoi" insemna la in-rr.li'cr-rul care se intercala printre versetele psalmilor cAntaqi in cintarea psalmo-

Astrlzi. stihirile duminicale numite astfel sunt rAnduite pe cele opt glasuri qi toaterrrii in chip solemn invierea Domnului; de aceea li s-a dat aceast;. denumire, ca

cilrc trebuie si fie ascultate cu deosebiti luare-aminte gi flri si stim los. Dupit;ilerritori ai culnrlui, denumirea de,,ascultare" (ascultitor sau stihiri a asculti-

te tcll'rii la Hristos-MAntuitorul - Adam cel nou - Care, prin ascultare, adici prinIrircrr voii Tatilui, a anulat neascultarea vechiului Adam gi l-a adus la vrednicia

dhrrfli; sc poate referi qi la sfintele femei-mironosiqe care, in fmnte cu Maica Dom-, ,rrr vcnit cele dintii la mormint qi, ascultindu-L pe Hristos cel inviat, au vestitrrlilor'trucuria Invierii, anulAnd astfel neascultarea Evei, prin care s-a cilcat po-

1i rr vcrrit blestemula

{{ Vr.ai, tlc ex., Tdlewire pe scurt, tdlrnfuitd din cea pre larg ellineascri, a lui Nichifor Callist1fit1wlnl, ln afiifoanele celor optglasuri..., dc icrotn. (ihcrontie, Neamftt, 1817, t. 98 r.

Antiftaruele sau Tieptelc otr.tifitnnelor (duoBcr0po[) tlin Octoifi sunt cAnt{rirturnitc ,,irntifbauc" pcntnl ci se cAnti alternativ de c{tre celc clcluh arrrrr" ,",, .,cA-ntircqi. Ele sturt compuse de sfhntul Ioan Damaschinul ori, dupi cum credsfhnnrl Teodor srudillls, pe baza psarmilor cxlx-cxxXlit lcxx-cxxxrfbrmcazl Catisma a XWII-a, numitl gi ,,cintarea treptelor,,, p"ntru ci setreptele de la intrarea templului din Ierusalim, de citre doui coruri (cete) de

Ptrtxt'l'PHr-rrr. Dtr. ENti IIRANt$ tu

care sr'iteau fatd in fati gi cantau pe rand. Fiecare dintre antifoanele celoi optformat din noui tropr.i sau stihiri ,.ra., g-pate trei cate trei, in trei antifcrurrllar crln noua troPare sau suhlrl scurte, grupate trei cAte trei, in trei antifoanCtru fiecare glas, cu excepgia celui de..la gliiur w^II, .r.. .rt 'f-pi4it in patnrfoane, avAnd astfel t2 tropare sau stihiri scurte. impirtirea aieasta a antifoanelcrudrir:, dvarr(r asLrcl lz [opare sau stlnlfl scurte. lmparqrea aieasta a antifoantdeci o evidenti semnificaqie ffinitari, referindu-se la'celi noui cere ale ierarhieia ingerilor, care cinti. sfintei rreimi lauda cea necurmati sau neadormiti, cuunim gi noi spre a-L lauda pe Domnul.. CitireaEvanqheliei este partea principali gi specifici a Utreniei sirbitorilor. ln

ei se gmpeazi o serie intreagi de cintiri qi iormule (BinecuvAntl.it. irrui..ii o.ileleul, Antifoanele, Prochi enul, ,,Toati suflarea...,'invierea r"i u^,", ,#lq.a.), menite si incadreze gi sd puni in lumini aceasti lecturi biblici, prin cijslrbitorile din cursul slptimAnii, se simbolizeazd. aritarea sau venireai"iH.iJlume qi inviqirura Lui mAntuitoare, iar duminica, invierea Lui.. Dumiryca se citegte la Utrenie una din cele J.l Ettarughehi ale invierii (Eboybo:0ruci), deoarece duminica este ziua siptimanali in:hinaia comemoririi tnvierii'noraru lnuefll Inulur. citirea celor tt';J;"p.;ri;i##'"r. Er*gh.riei incepe de la prim" dill{upi. R.-us{ii (Duminica Tururor Sfinqilor), ciclul loi repetnndu-se ,;d; di" ii-duminici, in tot cursul p4-, _.y gxceptra perioadei penticostarului, cand ii"rr r";unele modificiri. Ciclul celor ll Evanghelii duminicale ale Utreniei era deja fixatcolul al WII-lea, dar momentul in care se citea Evanghelia in cursul lJtreniei nu ernrtindeni acelagi. Astfel, la Ierusalim se citea (ca az'i) dupr antifoane- De c6nrl lastantinopol se citea dupi doxologie, fiind incadrati'de cecare qi-au pistrat pAn[ astizi locu] lor de la sf]rqinrl Utreniei

Pentru ce sunt numai I I Evanghelii ale invierii gi nuPentru ci mai ,o,,. uoii.i;;#f,"iilit #;llIIl",T"i citre snnsii sii Adupi inviere, cand acegtia rimiseseri n.rmai Il; din pricina ciderii lui Iuda (

:.T,.*Bl",.qt. XX\III, ]8, ruc XVI, 14; Lc. XXIV, 22 qil.). Dupi numirul Eva,Ittlor Invteru avem gi ll Lr inAnde gi ll voscresne sau stihiri ale Evangheliilor,cum se va arita puqin mai departe .

.Ptntru ce F,vangheliile invierii se citesc in latura di spre miazi.noapte a Sfinteise I Penru ci in aceastd laturi este sinrat capul MAnnritorului, din scena icon<numiti Ep*afiw (punerea in mormant), zugriviti pe sfinrul antimis gi pe sfanraf (cxnd acesta se afla a fzat pe sfrnta Masi, adici de la pagti la iniliare), iarcare cit.Qte.Evanghelia Invierii il inchipuie acum pe ingerul care a vestit Imironosiqe invierea, $ezdnd pe piatra rrsturnati a mormantuluia6, ,,in partea drrunde era cS.zuti niframa capului, cum precizeazi sfantul nvanfhedst MarcuIVI? 5). De aceea citeqte el l,vanghelia diniuntrul alrarului, langa sfanta Masdirrchipuie Mormanrul Domnului, iai nu dintre ugile impiri .yiEl nu in vizul mul

as Nichifrrr Callist Xantopulos, a/. qi *ad.. roru, cit., f. I vean sirrrc<rn al rcsal<>niculii, oisp:re sfintele slujbe,cap. 335, ., t. cLV, col. 603 si trad, rom.

p. 2l tt,

I06 t07

Lt't'u tttllt :A sPli( )lA 1,4

biscric{, dcoarece lnvicrca nll estc cunoscuti inci decAt fbrncilor mirouosige, care

rtrrzit ccle dintAi vestea fericiti a marii minuniaT.

l,n silrbitorile din cursul siptiminii, Evanghelia este cititi insi dintre uqile.iqpird-(crr la Liturghie), deoarece nu mai este vorba despre cele II Fvanghelii ale.Invie-

i'*t,*.-tpt.3tot'il reprezinti pe MAntuitoml insuqt, vorbi.d in faqa.mulqimilor,

ii" p"it-, gi invierea Saa8. bvanqheliile respective se aleg atunci dintre perico-

lti ierbr conqinut vorbeEte despre evenimenflrl sarbitorit (la praznicele impirl-) ori sti in vreo legituri oarecare cu viala gi virnrqile sfinlilor serbaqi.

[itoaterrn Sfintei Et inXhelii in rniilocul biseri^cii la Utrenia de duminica inchipuie ari-ii,r-""i"1 a"pi invierea Sa qi vestirea invierii la toati lumea. De aceea se cAntl

:J/;;il;;,jl'.aiq.ilili, ;t ;. inchinim Sfi ntei invierii lur H'stos -"'ll1 trvenlg) tog creqrncrolll) sa rrtr lllLtrurdrrr rrurLLr urvrvfu ru rurAi.ii*d'imnului ,,tnvier.a lui Hristos vizind..." este atribuiti SfAnnrlui Ioan

inul.'iittttrnrt, este intrebuinqat inci din vechime in rAnduiala Utrenieiae, in acelagi loc

l.l9l'ru.wl,,eSfcIIlLIcUulllLdLlllLduIrrYLLllllllvllrlGIrgulqrq

iu,:. if g[i- qi azi in toaie riturile liturgice rasiritene; el exp.rimi aici sentimentele

Urnilintl gi smerenie, cu care credincioqii il intimprna pe Hristos, Cel ce S-a. araut

i;i.it i. irin citirea'Evangheliei ori prin cAntirile care ne vorbesc despre E-l' Odi-r r.r' e' r i:-^:-^-::^^--^l

"i-r.'la"r, ,*if"ni.fr constituia inceputul vechiului oficiu al dimineqii sau al

tet r ici propriu-zise ( in Apas, Lawd.es rnatutinaz ) .'CriitiLini

i"vierii i..invind Iisus din mormAnt...") se rmini cidul cAntlrilor in le-

r cu Evanghelia, care alcinriesc o parte distincti - qi anume partea cea mal lm-

rti qi maiiaracieristici - a Utreniei duminicilor,^ prin care. aceasta se deosebegte

(il;;i; ,ili", de rAnd. Stihira aceasta este de 9 adAnci vechime, fiind socotiti, de

iii,"rgiE,i ca fiind de provenienti egipteaniso. intr-o formi puqin deosebitl se

rif qi i"'."li-,rl catolic, la venerarea Sfintei Cruci din Vinerea Patimilor.

ii i'l"pl aceasta urmeazi, precum am v5.zut, citirea Cnnoanel'or sa:u cinterea Cd'tfl'-

lior, , r, alcituiesc partea.'a treia n seruiciwlui (Jweniei qi des

Ittrlrrl despre Poezia irnnoXrnficd. din cursul de ,,Liturgi:i gen

condac qi'icos, iar despre sinaxar a se vedea, in acelagi c trs, ca

d.ivin).i)anoanrl alcituiesc una dintre cAntirile caracteristice serviciului Utreniei. Fiind

ale poeziei religioase creQrine) inspirate - precum. am vdzut -. a{;an11rile po-

rrlc ci4ilor Vechiwiui. qiNowiwi Testarnent, ele reprezi rla 9e.a-lnai.sgiluciti expre-

poctici, in culnrl ortodox, a legiturii strAnse dintre Vechiul qi Noul Testament'

[ln*r.ii.-""-ite svetilne iat iwrninfrndo (:,d' Qcoccrycoyxd), care se cAnti inainte de

lc, sc numesc aga fie pentm ci odinioari ele se cXntau in momentul cAnd incepea

te fiimineze de ziui, fie pentru ci in mai toate cAntlrile care poarte aceasti numlre e

rlr: lrrminS: lumina naturali a zilei, adusl de soare, ori - mai ales - lumina cea

ti qi veEnici, intruchipati qi adusi in lume de Hristos-Minnritorulsr. Ele sunt

.'l,.xccplie se face, precun am vezut. numai in noaPtea Pagtilor, cand Evangh.glia se citeqte nu

,,,i'iii-.t"'i. ,f,r^rf,iij ci chiar afari din biserica, in miilocul qi-in 'dzul credincioEilor 9i chiar Ia in-

ttrrl slujbei, penrru a se vesri astfel la toati lumea m"i., -i.,*.,. a invierii, a cirii amintire anuald

,t,'.,',,.rri-'r'.o.rci (comp. qi Pr. Prof. P. Vintilescu, I!'tury!i:e!1!l licat, pp'^70-7\)'{I Si,n..,rn al Tesalonicuitri', op. cit., cap. 335-336, P.G., t. CLV, 608-609 |i wad' rorn' cit', pp'

Itt ltu."'(J.V.ri, dc ex., Sfinml Vasile cel Mxe, Epist. CCWI (Cd*e clerul d,in Neocezareea Pontului),

l, t XXXII, co|.764.(" A. lJ,rrrnrstark,Litutgie nmparie, ed. a 3-a, P. l12.il Sirrrc.orr at Tesalonicillvi,op. eit.,-cap.3l3,'i'.G., t. CLV, col.572 tii *ad. roru. eit., p.2O4.

Pttrxrr PRorr, l)n. Eruri llnurNr$,rri

cursul intregiiintrcbuingeazl= a trimite),

:::,_.,.iii rr.rurrarrtrlrc ,pr\) ,t"tmtlat,Dre ofl tr,p^re ale t,imiterii; denumirea

expllca pnn aceea ci in ele este vorba ori de trimiterea sfinteloi femei citrea acestora la neamuri, p:gl.o propoviduirea tnrri..iioi; ;;; ;;' agna"i"t, ir]Sfinnrlui Duh, flcuti de Mintuitorul inainte de Inilteree Se b r." ea -.i ^,,*S.tannrlur Duh, fdcuti de Mintuitorul inainte de inilqarea sa ra cer. se mai:1?-.,r]:T :d,

odinioard., i, biserica cea..mare (ca,.J."il prrri".ir"ial din Corse trimitea unul dintre cantireqi in mijlocul bisericii, ;p;";;;;a acesre cantiri,lcele 1l svetilne duminicale (b(onooct),,ip," ai*i""r;;;;t'r""t, ca qi voscrle, in legiruri cu Evangheliile coresp.r-ai""iJ rrllffi;, p:;;" ;i; [ ##,I1"^:i1.,_l,r\iTlFg,* unii. de iTp.,.r-ryr u1,,ryi, l_."r'[ii"-iri'ii"i.:r.oilr1dupi alqii,

{e^.fiuI siu,'consta,tin al Vri i., porfirogeninrr (r... ;ft-tkri;::"''^ stihul ,,sfiint este Donaruur Danm.ezeur nostru..." qi celelalre,ir.. ,. canti dinaintea^svetilnelor, slrnt uate din ps. XCVII 1vers. 2, 3,5 qi 9;, ps"lm care,bil, se cAnta odi,ioard in intregime. imediat i.rrint. J.?.r,ia.

* -

cu Lawdele incepe a doua subdiviziune a acestei ulrime pirqi a Utreniei,pini la sfirgirul slujbei.Lawd.ele, Lduddrile sa.o Hrala'.a_le (oi Atuor, r,6 flaoanvod,prov) sunt cAntirile

cipale qi caracteristice ale rinduielii Utreniei. Ele sunt "t.i*ii" ai, o serie de stil.numi.r variabil (duminica 8, la.pra_znice 6, la sirbitorile -ri -li gi in zilele4), carc aherneazi. cu versere din psarruii 'cxrvrrr, cxriiqi'br, ".r-iii iiaiLtuiatici'*J.i,rJi,.f,l,d.i;;.;;;;;"##:,."#,:i-[,:,kr1Tf

,11,,Liudaqi pe Domnrrl l" tnrrchuintarea acestor ps^r-: r.. ^^11 -, , ,. . dimensionair ;il il ;i#i":; :|frdin culrul si ste universali in to ,_,.- ,^-^+i^ ^^l--igepgia celui r.,,ano-carouc) din care a fost suprimati in lgll de citrePsaltitii romane. odinioari, ei se cantau in intresime, dr.,; fi..r." .,",.r)ulLr.yza romane. (Jdrnloare) er se cantau in intregime; dupi fiecare verset clrostit de citre solist sau conducitorul cantirii, p"i"-i .;;',;,;."u1: ,,Toatisi-laude pe Domnul !". Asti.zi, numai in zilele'de .ird .r.. ,, ", ,tit i.il;L;;4*'! ac-egti psalmi se mai citesc in intregime, c" oainio"ra, ,q" ..r- ii grsim inceaslov. !'a.slujba din dum_inici qi sirbitoii ," .n-", ai" .r'#tri primele dour::::.1"":flTlg g-+y.m,versere care.se_cAnri p. rrrg i, i*frut, precum gi cetrS_n.I1-:!i!_il_(v_ersete) din ceilalsi pr4rri (pr. axlix;B ; pr. 6r_, t_5 ; ps. rX,l,S' CxxxVII, 1), cnntate Iecitativ'printre stihirile Laudeloi.-stftririt. acesrea reD'^^)'/) -*':'*:" rlLrLGLrv prurLru rl.ul,.uc r-auqelor, )ilnlnle acestea re

li,.:Tp:r,:i, T1,-".i de inspiraqie crestini, alcinrite J. aif..iii-i_rog."fi dinvI -lea jnainte gi care au.inrar tre ptar in' twiru eu, o,i n, iii i i' i ;;;;;;;:ultimele doui stihiri de la Laude se cinti. p..c.d"i. ,r, d!-rr..r.tele dinclc ,,Slavi.-.,_$i acum...',; duminica, ta Stava I-audelor, se .arrr" rr"?i;;;;;;i;rtle.Evarryheliei numite qi voscresne (termen slav, caie i"r""-rrn inviere) sau E:!,t::l{:{*;^ffi i;:.,.bili[s];U:':H'l;,:i';,il'i,'Jlli,i"Jii,'ilril,#i]la cuvAnr latinesc rnamico-are: a se-scula'dis-de-dimi;;;d,;;;,ru ci mai roatel'rcsc despre ,,mxnecare", adica mergerea foarte de diminiaii'a femeilor mironos

IOtt I09

,rrri.rul l)onrnului, in ziurr irrvicrii, Ele corcspund - ca gi svctilnelc - cclor I I,,;iliii' i;'ffii.rii' pl, ."i. r" ."*enteazi^sau ie-parafrazeizi, si sunt alcituite de

Ll'tr.J t((il(iA sf li(llA l.A

:rtril bizantin Leon inqeleptul sau Filozoful (t9f t;'

t" l)rprc sfintele ntgriciwrti (slajbe), cap. 313, P'G', r' CLV, col' 572, $ trad" rom' cit'' p' 697 '

uA lbiinrt." si't;;;,;i oiprian, Dc doruhticn orotiorte, ctp 35, P'I', r' lY, col' 560 ll-C'

l)o,rologia satu Sloyosloyia (rrttmitit uneori qi Mdrind.a), sau hnr+wl in'geyn7 (deoarece

ni,,l .f ,.rr.t -,,Slav1 inrL cei de sus luiDumnezeu..." - este imnul cintat de in-

lir Nasterea Domnului, Lc. II, I4), constituie una dintre cele mai vechi pirqi ale

;i,'il'U;;;;i. i; a;fu" ta de azi, doxologia este un imn cu-caracter trinitar,',ii.e*i,

,,in cinstea Treimii", .r- ,1.. Simeon al Tes rloniculuisT. Dar in serviciul

{i;;; ; fort irrt..Uri",,"t la inceput in forma sa originari gi ce_a mai simpli, de

nl ingerilor, adici aqa tr- o aflim in. Evanghelia de ta SfAnn{ t".-1 Jr1,,1n]:1"

r,f t#-e o gisim, de ex., in Cottstitwyiile apiitotice ( t9a_a WII-a, cap. I3), inse-

1i r,induiala'Lituighier, indate dupi',,Unul SfAnt, ul Domn..'"; _dar in acelagi

I llt riindutala Llftrrgnlel, lnqata (luPa ,)Lrrrur rrdrrL) ur vv',r

i,,ii''"* o gisim, in alt loc (cartea a VII-a, cap' 47 qi 49),.q:ja.amplificatl aproape

iirri.r.t. a. azi, ,'r;11imn de laudi cltre Dumnezeu-Tatil qi ]-iul, -amplificare

provo-

ii.rig.r., a. discugiile dogmatice hristologice dm secolul al IV-lea, provocate de

i,- UiL.i"., din pricina ereziei pnevmatomahe a lui Macedonie, s-a adlugat gi

ir,r"" Sfhnirlui Duh, cea de-a treia persoanl a Sfintei Treimi (,,Doamne, Impira-

, Dumnezeule"' qi Duhule Sfinte !")' imnul clpitAnd astfel un caracter expres

"Ji.n ul.e*it ,,i*cinstea ireimii", iom ,i.. Simeon al Tesaloniculuiss,-qi de-

i;J'; ,,'i;to. de lupti al )rtodoxiei impotriva erezlilot antitrinitare' Amplificarea

iii,n, ." de obicei, i". p. bazi de texte biblice, indeosebi cu versete din psalmi, lu-

tcxrual sau cu mici adaPtlri.()dinioari, doxologia se cAnta in mome cer p

atlici lumina zilei. be aceea, cintarea ei zi, pr

dincon: ,,Slavi Jie, Celui ce ne-ai ar5'tat n care

iru ,r.r-"i ci ne'di lumina naturala a zrley dar ne-a. aOus gi lumma sPlrrtulrJa: a

)ritinqei de Dumnezeu, El fiind ,,Soarele ^cel

adevirat gi lumina cea adevirata"", tar

,,iii,- f"-i"a Lui vom vedea lumini.". tn cadrul Utreniei, slavoslovia ocupl deci

il ii;r; ; rost analog cu cel ocupat de_imnul ,,LuminL lini..." in cadrul Vecer-

iluilii in urmi, la expliiarea Vecerniei). Ea inseamni momennil culminant, apo-

rli,r.ra.i aduse de Biserici lu Dumnezeu) ca izvor al luminii naturale qi totodatl ale

sDiriruale. laudi care constiruie scopul de cdpetenie qi elemenrul predominant al

iil';;;;; U,..ni.i, incepind inci dinainte de svetiln:. intr-adevdr, formula ros-

.[ preot (diacon) inainte'de CAntarea a noua a Catavasiilor (canoanelor) ne pre-

lstc venirea lui Hristos, ,J-umina lumii", mirind pe,, trSscitoarea de Dumnezeu gi

itit Lwyninii...". Cintarea svetilnelor, care coincidea odinioarr cu incepunrl lu-

i,i'.ii a" ziui, ne aduce amint e de zoriie tnd,ntair"ii, pentm c.a, ce)/1 mai t.irziu, cAnta-

tftrxglogiei ,i rr. ,.r.rnge atat revirsarea luminii, cit gr velireal^,ri Hristos, ca pe gn'i,r1rii,i,,

,,Slav5. lie,'Celwi ce ne-ai ard.tat nord.lwninn !'. AtAt la*9:1.:,iA:it-d:-,gi.',.,",, i. f"pr, imne ale slivirii lui Dumnezeu ca izvor a[ luminii, atAt de

.r.,.ir p"r-ri- viaqa omului, ca qi pentm aceea a intregii existent.e organice. _ .- :

i,|"".'qi termenul a",,t.rmi"n" sunt deci predominante qi centrale in stmcnrra gi

i,,,rrrri"r parqii finale a Utreniei, care ar putea fi numiti slujba prin excelenli a zo-

rilor sittt a ltrrninirii, clar qi a [xcurici, prccur]l o caractcrizcazil Sfhntul Vasilerc60. l)rrci in slufba dc seari (vecernia) rizbate ,rclrncolia ilir.rctl a amurnr.icgoriirii qi a dispariqici tr praie a.ltrminii, in cea de aimineaql iutr"nia;, aimfrizbucncgte exuberanqa buc riei, a jubilirii pentru lumina care re.rine, ."ii .r.q[itat qi inviluie din nou lumea, aducind cu ea nadejdea gi frcand se puLeze viaqi,teptatr din amorgirea somnului gi din intunericul nopEii, aQa cum venirea lui Hri

Pnuo'r Pnrlr. Dn, l{uri t}nltr,},ni

lume a adus bucuria mAnturrii.

ru.atines byzanthta, in O.(

secrites d.es Vipres et d.es

-_. Nil." B-orgia, ' Qpo),6yrou., ,!)iumto" d.elle cbiese d.i rito biznntino in ,,Clrristiarra", vol. XVI, 2,56 (nov. L92g),209-218.

9rli fu"rI tropar,, care se canti dupi doxorogie la utrenia de duminici,amandoud, d;sp1e .Inviere, de aceea in greceste se gi numesc tp*rcipra d,ucrr(tropare ale invierii). Dupi suprai"r.-iri." din vechile hthohgbii rnari grecegu,rite la venegia, aceste tropare sunr opera Sfannrrui Ioan orm"rchin; .t. ,o fort t

buinqate la. inceput in slujba invierii gi incadrau odinioarr Evanghelia care, lastantinopol, se citea in acest moment al Utreniei duminicale (vezi in urmi).

Rugdciunea (fiini. titlw), pe care preonrl o citegte in taini'la sfirgitul Lltrenieiectenia cererilor (,,Doamne Sfinte, care intru cele de sus locuiegii...,,), este JLLLL,r4 LufLlrl(rf \rrr.-ruarlule Jnnte, uare lntru cele cle sus locutegti...,,), este derugi'ciunea de binecuvAntare $r de concediere a credinciogilor din biseiici Ia sfl1Utreniei. Ca sens, ea corespunde deci ctr Rugdciunea arnionulwi de la Liturgtrrevedea.mai departe, la.explicarea Linrrghiei).'Ea trebuie si fie desnrl d.,7..ff.,,rugiciune similari, dar cu alt texr, grsirn gi in randuiala utreniei descri

In diferitele pargi care alcituiesc serviciul Utreniei se exprimi. astfel un gir i51,:?.:,:,1:,timqirii .ngastre religioase,.pe care ni le rrezesc, pe rAnd, rugiciuniG,rile qi citirile slujbei. in..p.m cu senrimenrul de trisiet;,;"';;;;iliil;iaflaqi odinioarrîn intuneric. gi pi:".r: exprimare prin cei'gase prlt ,r; g;r.e- ,umentul de mangaiere gi de nidejde, pe care ni le aduce chntarea ,,orm.r.ieP::* ; _,ll,..l".rl-itoare; jubili-. il sentimenrul de bucurie qi fieasH"ire,nuite de Polieleu gi de citirea Evangheliei; dupi sentimennrl de liniqre qi ircare ni-l toarna in suflete citirea (cAntarea) lini a Canonului (caravasiillr),uda lui Dumnezeu prin in onarea svetirnelor gi a Laudelor, iar in cele din urmiria noastri. explodeazi, culminand in slivirea entuziastr a lui Dumnezeu, din cldoxologiei.

Constr.taliile d.plstlkce (cartea a VIII-a, cap. 39).

BIBLIOGRAFIE (lucriri auxiliare)

.^ Ev. Antoniadu, Deslre rugdciwnile Wcet"niei si (Jtreniei din sfintele noastre rd(11-gr!.,), in rev. ,,Byzantinisch Neugriechische Jahrbiich'er,, (Atena), t.(1936-1937), pp. 245-280.

. I99-, Despre parianta cw cdrutdri sau bizantind.-lwrueascd. a sluibehr sewicialuide zi Si nld.pte (in grec.), Atena, I951.

priires prabytirnles dapp.406-436.ruinisteriel dans pribres

6tt llt4ttlilc rnari, 37.

lt0

I,ITI.'RGICA SPIiCIAI,A

, l)rrrf'. Hnc Branigte, Sluiba lJfyeniei - Istoric Si expkcare, in rcv' S"l"' art' L972,

1 2,1,p, 70-89.il, 1':,i t i.*.". t, L awd.e s rnntwtin es, B rtigge ( B ruges ),Î 928'

iil.i;il irro,*nrt ktwrgic al Sfi,itei Biserici Ortodoxe d.e Rd'd.rit, t. III, Bucu-

1914.4, Ftrnnrli, slw,iba (Jneniei (in grec.), Tesalonic, 1966 (extras din rev' ,,Grigorie

)-

ii,tJtrenia reascd (ingrec..)Jesalonic,1972'Hanssens, ,t griiu'dt l'offict d'es Matines' Roma, 1952' ("Analecta

llriittra", 57).l"iiiililt Beitrtise zwr Geschichte d'et.Ge!ets!'it1'rgi'' !' 2i( E:"::k!K !::

';;,'i;','-;;;:"Z"irtiilttr, tur katholische Theologie" (Innsbruck)' 72 (1950)' pp'

l.cclercq,Matirces, \nDACL, t' X (1932)., col' 2677-267,9'

i,iil)t (oirrrii i""a.t"ti, in aielasi di.q.-, t' VIII, col' 1887-I898''il'î;;;:"i;;i;)' p-ttai'l'd.e t'dbros 61zantin, in rev' ,,Proche orient

^z r \ ^: I/-'.,.1^- -l OKI, II'(196I) qi extras aparte) Jdmsalem, 1961'

e - J-. ----+)-^ -l^-- Q+ Ati, o1fi.r, de rn)nuit * rtii il'*otin cbn St' Athannse, in o'C'P' vol' XXVII'

| (1962), pp. I73-I80.;ei;i:D:;;frcii rnatutino etnapertin-o tyri7ibul orientnkbws, *gq1]19i191:, pfi,iofrrrii.rici, T. Tarn",os.hi qi N. Cotlarcix, Litwrgica Bisericii Ortodnxe, C:ut-

Urtivcrsitare, Cerniuqi, 1929.iiitt ii lwrii*o uUi L ii by*otin, trad. fr. par P. Mercenier, in rev. ,,Irdnikon",

(suppl.), pp.138-142., ,S.Û"Ur",i"ici,fipicul clruentat (in rus'), t' I, Kiev, 1910'

: !;, il"il4A'il.lu rii si-.drea), trei litic"te dgsq : FryPy'"(( d'e ta Cozia

;;;d*,' l; ;;;. 14.o., an. Dsa,nr. I -3, m ; 4;6, ti "9. 1?5 5, ry, 1.0

-I2'.' ,' t, -t--+^1- -.1^^5.,:-l; ^1, I/o.omioi ci fftt,S',""ri""r, Co,in;Urylt ta sfinteli rdn6wiek ale Vecemiei Si UTeniei (in

( lonstantino pol, 1923 -L924.iutn,, siesttlstitr, Moscova, 1954 (retip. dupi e{. dil 1906)'tc|n, stest Ustail, lvloscova) l)'DZt (rsLrP' u.LrPz

ii. ir. fr.-bila, xwXdriunile 'tlwiniei si ate Wcerniei (in grec.), j" tt-Y'

oyto'; (L.rrr;, *xri-xxv (1953-54), retip. in ,, 4trpdu Eblol'6yrou"' t' II'Hu, [955, pp.188-274.n,V. tV,jriftrsl<t), inyeteswl Si strwctura celnr Sase psalnni (in rus.), in f-fu1.P, an'

)t, trr. I0, pp.63-64.li'l i,-f.'P.' Vintiles ctt, Despre poezin incnograficd' d'in cdryile d'e rituol Si cdntarea

rlfi ncd, Bucureqti, I937.A.;[ii; oitt"t Uirrniei, in rev. G.8., a.n'-r9-63, nr' 7-8, pp' 683-699'

A,'.t.,,i, Litwryhierwt explicnt, Bucureqti, 1972, pp' 59 -7 5'

I

Canllol.ur, VII.I

Ceasurile Liturgice(orele canonice)

I. Ce sunt Ceasurile Liturgice. Locul Ei timpul sivdrqirii

ceasurile sau orele canonice fac parte dintre Laudele ,rynicir, adici celemai mult din citiri f}cute la stran5., rolul preorului in oficierea lor fiind foarterl)e aceea, randuiala lor se afli in ceaslov, cartea prin excelenqi a cantireqilor deLa noi, lu1li ediqiile !\ L937,1956 qi t967 are Lirwrghierulul au adiugat,preor, randuiala ceasului IX, inainte de cea a vecerniei. Slujbe de o imsecundarr, asti.zi Ceasurile se citesc aproape numai in ministiri qi in unelechiriarhale, la care se pi.streazi regula de slujba a mdnistirilor.

!9 reguli, ele se citesc ln tinda (pronaosul) bisericii, ca gi pavecernita qi MicAt privegte ru.ornentul d.in zi in ct.r, se ofi.ciazd, odiniLari ele se titeau ,

in momentele din cursul zilei indicate de insiqi denumirea lor: ceasul I, laqfudqi sfert din zi (aproximativ ora 6 dimineaqa); ceasul III, la incepunrl sdoilea-din zi _(aproximariv,. ora 9 dimineaqa); ceaiul vI, la miezul ,il.i 1"p-ora r2), iar Ceasul IX, la incepunrl ultimului sfert al ziiei (aproximativ ora 3cu vremea insi., ele s-au grupar _! jurul Laudelor -rii'1v"..rnia gi ucitindu-se in leginrri cu acesrea, astfel: Ceasurile I. III gi W se citesc diminealutrenie gi Linrrghie, iar ceasul IX seara, imediat inainte db vecernie.

ceaswl r incheie cichrl Laudelor de noapte (dimineagi) qi se citeqte totdeaunadupi utrenie, ca o continuare sau completare a ei, chiar atunci cand utrenia secu seari, sub formi de Priveghere. De aceea, in astfel de cazuri, otpustul desirUtreniei se face la sfAr.qitul Ceasului I. Aqa se explici pentru ce siujba Ceasului Io formuli de binecuvAntare pentru inceput, ca gi ceasul Vr, care ie citegte in c<area Ceasului III.

leasryr"il ru gi trz alcdtuiesc ciclul Laudelor de zi gi se citesc indati dupiinainte de Linrrghie sau inainte de obedniqd, in zilele in care nu se face Li

ct^yl_D( incepe grupa Laudelor de seara; el se citegte dupi-amiazr, iinte de Vecernie. Cu el se incheie serviciul divin al fieciiei zile liturgice. Da. ind5

1and. de peste saptimanr (de luni pand vineri) din postul Mare, piecum qi migi vineri in saptimana branzei, ceasul IX se citeqte dimineaqa, indati dupi$] inainte de obedniqa gi vecernie (Lirurghie); de altfel, in timpul posnrluic.easurile.in general alcatuiesc o parte importanti qi un rnoment central aldivin zilnicr.

2. Rinduiala Ceasurilor comune (obiqnuite)

Rl.nd.wiala httu?,or ceasurihr este alcituiti dupi acelaqi plan. Ea e compusi dinprrqi: prima parte cuprinde lecruri din psalmi, gi anume cate trei psakni la fii

I V. N. lliin, Denia sxr Prluegl,terea de toatd noaptea, p. l4l .

t2

l,rt'uncltc:R sPli( )IALA

ilc t,r,-rdr.rrl sfintului sau al slrbltorii, se citesc clte trei tropare, care se schimbi

, Ic1:rczctttAtrcl deci cp<;ca Vcchiurltri 'I'cstarrlcnt, ill carc s-a prczis qi s-a prcinchi-

lttirrrir".; 1r**". . .i,r,r" o alcltuicsc o serie de tropare, care ne duc cu g{pdul la

ii i; il;;^.cle sfinte i, care s-au implinit.profeqiile gi prcinchipuirile dir.r

lll'cstamcnt, iar partea a treia cupride o rugiciu,e de incheiere'.,

itriil tii V Ii se'incep cu binecuvAnta^rea preotului (cu epitrahilul, din faql uqlritc$ti)'ai rugiciuniie incepitoare (,,impirate ceresc"', Sfinte Dumnezeule"'"

;i,b;i* ci cel dintAi inausureazl ciclul sluibelor.de.ziui,.iar cel de-al doi-

gielul de'reari (la ,,Venigi si ne inchini.m...", preotul se inchinl de trei ori gi intrd

).rite I si tr7 se incep flri binecuvantarea preotului, direct_ cu. ,,veniqi si ne

t,..". deoarece unul se citeqte in continuarea lJtreniei, iar celilalt - in continu-

tpil irceasta, la fiecare Cras se citesc cAte -t1-1pi{T-': Ei 3"1-: la ge-T-uT, lslli V, f .XXUX gi C; la Ceasul III, Psalrnii: XVI, XXIV q !;.13 -Ceasul

VI, Psalmii:

, LtV qi XC, iar Ia Ceasul IX, Psalmii: LXXXIII, LXXIV qi L)fiXV',rr;i t" ,i.. ,,ir"".*." Qi.sg citegte troparul sfAnnrlui '!t'i !:+ b?t!j:^:l)

,i,;, tropr-l Nisciioarei Ceasului respectiv, din Cens1ou, apoi o.serie de tropareilI

nrici'. Uimeazi,dinnou ruliciunile incepitoare qi ap i Condacul sfAnmlui sau al

rrriia (duminica, ipacoi al glasului de rind)-iirrrpLf postului irlr.., pi..r- qi miercuri gi vineri in siptimAna brAnzei, in loc

,i;;',ii;fe"orl"i sau al serbato.iii. zic troparele spec fice fiecirui Ceas (adici: la

ii i, ,,Oi-i.reaqa a,zi glasul meu..."; la Ceasul III: ,, oamne) Cela.ce.pe,Preas-

iiif,i.i'o"n..."; l" Ceasul l[; ,,Crla ce in ziua qi in ceasul.al gaselea...", iar Ia Cea-

fl' ,,C.r, ce in'ceasul al ,rouller...", de cAte trei ori, cu stihurile respectiYe), i?rin

Ccasuri gi dupi zlle (vezi Censl.ovwl)-

'ip,i ri"plt. gi.o.td".., se zice,,D{amne, miluiegte", de,40 de."tii

Ti!1-:i""t"i'1. fr .;"il r]r.-., qi in tot ceaiul..., Doamne miluieqte (de trei ori), Slavi..-, $i

,,., C.., ce eQri mai tinstit1..., i.rt- numele Domnului...", iar preotul (din altar)

lclc :,,Dumnezeule, milostivegte-Te spre nol...".c[ sunrem in postul Mare, pieotul iese acum qi citegte, in faga uqilor impirij.*!

.irrrtca Sfintului Efrem, cu metaniile qi inchiniciunile cuvenite (la Crasurile I, III

rrr1,r'irn,rri1 (l3olor gi l(olilr.rtr, op. cit., p.92, n.2).

, { i ,rrrp. Ghenadie , Liturgica, Bttcluregti, 1877, p- 53., i;,,.;i'.r;; ;; rd;.,i ;i ,1 ,-Ana"i ,iop"... ,. lit.gt. irrtii. fhri ,,Slavi.'.". troparul sfirtrului din

arroi --Slava..." si troparul sfinnLlui al doilca' Duminica se Pune intel troParul lnvlerll' aPol

,ri .,;','ii.,p...1 ,tann l'ui, ,.$i acum...", rroparul Nascatoarei Ceisul.i rcspcctiv.i f i,i.i .r.,i, a"i shnli gi ,ii'amind"i condace, anrnci la Ceasul I gi VI se pune condacul sfannrlui

iii i,r,' ta Ceasul III gi IX, .ond"cul sfintului al doilea (Saffiriry Tip.ic, P .27,,A] I-y"fltX1 /,1.

iiil, i,rr l:r Ceasul III gi IX, condacul sfintului al doilea (Satttrur, !Lp.tt'P'.2/',Ql ":-Stl"::'] 11-l'Ti,i,, 1,,nrdralirurXicd",p.8).Dtrrninica,septrne^deobicertropa

rl.qi condacttl Invierii laCeasttl I'

rlilrritrltri zilei la'tleasul III qi ale hramutui la Ceasul \rI (Lun ulescu,.ap. tt]., p. ?il Daci insi

il ,ii; ;;i;1i;;n sfint c,, dlxologie mare, se citeqte condacul lui la Ceasul I, al L-rvierii la Ceasul III.. --..: .r...-^*^ ^1.--^-ri,. /a-A:.:- 'f.ini. n L\\t *l cel mare' in

:^- -^^A^,--l^.wl cel mare. In, iar condacele:i condacul hra-

escu, ,P. cit., p. 2l).ttt, ruiluielft.cste --dupi unii - rtn.rezttmat

, r.rtrrri;ifi I cctcnici mari care, odi,ioari, s-ar fi aflat qi in ri,duiala Lau'jclor mici (Ceasttri,

:,*'liritl'ii Nli-rrn,rpti.l;, ctupn cei trei psalmi de la inccplt, ca qi la Vccernic qi Utrenic, gi carc a

l t3

PHno'r PRotr. DR, HNU BHANr,s,l'ti

r1.i.Vl cAtc 4 nrctatrii qi l2 inclriniciuni, iar la Ceasul IX nrrrniri trci nruanii marifcl faccm qi rnicrcuri qi vineri in siptimAna brAnzei.

l)aci nu suntcm in Postul Mare, urmeazi. indati rugiciunile irrcepitoare (Dtrrnnezculc..." Ei celelalte ) gi se incheie cu o rugiciun., ["r. are texr propriu laCeas. qi pe.care o citegte in ministiri cel mai mare, iar in bisericile de elorie cAndandu-se jos din strani (la ceasul I: ,,Hrisroase, Lumina cea adevi.rati....,,,condacul ,,Apir5.toare Doamni...."; la ceasul III, rugiciunea SfantuluiL.-,ruaLur ,,^pararoare troamna...-'; la Leasul llr, rugi.ciunea Sfintului Ma,,stipane Dumnezeule, Pdrinte atotplrternice..."; li ceasul vI, rugiciunea sflvasile cel Mare: ,,Dumnezrule qi Doamne al puierilor...,,. iar la ceasul IX rusjSfanrului vasile cel Mare: ,Stdpane Doamne, Iisuse Hrisioase, Dumnezeulin timpul cireia. prgonrl, lisAnd epitrahilul pe sfanta Masi, iese pe uga de migi merge de se inchini in mijlocul bisericii sau la iconort"r, p.rrt- vecernie, iapo_i din nou in altar, pe uQa de miazizl).

. L.a sfirginrl ceasuiui I" se ta_ce otp.rsn l mic is"u otpusrul desivirgit al utr

dacr nu s-a flcut la sfargitul Utreniei); de asemenea, la sfarqitul ceasului vI,urmeazS. indati sfAnta Liturghie (atunci se deschid pcrdeaua qi'Sfiltele Uqi, inaiotpustl care se di dintre sfintele Ugi)6; dati insi urmeazi obedniqa sao iersulPiresimi), arunci nu se.face otpust: ! a sfarginrl ceasurui IX, se rri. otporn t -imai daci s-.a citit in pridvor, cum se face in minrstiri; daci s-a citit in naos, ca inricile de mir, nu r. ir.. otpust, ci indati d6;;;;i;.;ffiH:;;ffi;:";pen!ru inceputul vecerniei. La sfarqinrl ceasului tlt nu se face otpust.

servatii tipiconale qi rituale

lir.ir-,t. de Ceasul IX se toacd pentm Vecernie qi se aprind lumini; una in altar, cAte

l. lir icoanele impiriteqti qi alta la iconostas. , . ^ , r-: r,id;i C.;rloif"r,

"ra. f.ia.r"a, cAt qi ugile impiriteQti -stau

inchise. Se deschid

i i, Jf.i.qin l Ceasuiui Vt, pentru otpust, qi rim'in aga daci urmeazi Linrrghia. Se

^^---:l- f*i-X-Xr-ori .lo"-re .arP l/r.ltTl, de asemenea, pentru bvanghelie, la Ceasurile impiritegti, despre care vom

mai departe.Ir unele biserici minlstireqti e obiceiul de a se citi dimineaqa, dup{ Ceasul I, Aca-

rl Maicii Domnului, al MAntuitorulyi 9al al S-.feiilhj Nicolae; y f'P.T-t:-'1it il, i-b.l.rt ir, .pitr#it qi felon, deschide uqile impiriteQti Qi, timAind biserica

lag5, vine la icoand qi cite6te Acatistir[.:alIa) vllrc Ia lLu4rra lr LrlLlLr lrL4LrrLur'

iiTt.ri.i (afari de ra;b;i; ai Juminici), la fiecare as se adaugd, duPi Pt{-ii.aiiui,la,. o catisml, {upl regula pe care'ne-o arati uriVritury' cu?n se citegte Psal-

tin 5fu.*tul'5i Marele post, de la iqcepunrl lsatyirii. Excep(ie se face ]ur5a li tll.:._1

ec cqri rnrti cinstitrl,.,"r uuntclc l)otrtnultri..."

rntlr Ectbtrisr.rl (trtrntai

pnt):

,,Hristoase,ccir adcvirati..."

,,,\p'iritoare

Otpusrul mic (oriclcsiviqit al Utte-

Rug. Sf. Mardarie: ,,StiPi-ne Dumnezettle, PirinteAtotpr.rternice...".

Rug. SL Vasile cel Mare:

,,Dumnezeule qi Doamne al

Puterilor...".

Otprrsnrl mic (daci urmea-

zi Linrrgbia).

I,ITU RGI(:A SPT:CI AI,A

Rug. Sf. Vasile cel Mare:

,,Sr'ipine Dounnc, Iistrse

Hristoase, Dumnezeul uos-

tru...".Otpusnrl mic (numai daciCeasul IX s-a citit in Pro-naos).

'l'ablou.l contparntiv de nrai 1os lasi si se vadi mai bine identitatea planuluicare este compusi rAnduiala tunrror Crasurilor.

Tablou comparativ

Preorul:,,Binecuvintat esteDumnezeul nostru..."CAnt.: jmpirate ceresc..."qi celelalte.

(In post: trop. zilei din sip-timinl, dttpiCeasku).

Dumnezeul nostru-r,CAnt.: ,,irrpirateEi celelalte.

,.Veniqi si ne inchiPsalmii 83 84 9i 85.

(In post: trop. Ceas.Ceasfuw: ,,Crla. ce inal nouilea...", curesp.).

(In post: cele treidin Ce*rbv:,,VizAndrul..." qi cele.lalte)

zitta resp., it't Ceoshrr)

.,(cll cc in toarA vremea 5i in tot ceasul...,.I)olnrnc, mihrieqre" 1de 3 1.............r'i)

|

,,Slrv;i... $i acum...'' I ...

" l)rrpi,Snflirr.n (Tipic, p. 2g).r la otpustur ceasurui vI se pomenegte sfAnrul anror alcilrc sc vil sivlirqi (ca la I)rr>scomidic).

t14

Ct,,r.ii I, precum ai l""i;m;tqi gi miercuri in Siptimina Patimilor la Ceasurile I qi

cAnd nu se Dune Catismi'lil pri-.f. rl.i rif. J. SlptimAnii Patimilo5 in unele pi4i se obiqnuiegte a se..citi la

iri,ii rir."miqii ,,stAlpi ai Evangheliei" (Teuaevangheliu), adici Evangheliile sii.. io i.r.r.gim.,-i"r cea de h IJan pinl la incepunrl Patimilor,-adici pAni-la cu-

l;, ,A "."i; ce"iul sd Se prosllveasci Fiul Omului..." (cap. XII, ]3.). Se fac trei

ii .f. i, Luca, iar de la ceilalgi evangheliqti cAte doud; de toate, nour citiri.

ii.,rrr,, ..""rir, in fiecard din "..St zile, la Ceasul III se scoate SfAnta Evanghelie,

;i;uii" impiritegti, in mijlocul bisericii gi se aqazi pe un analog,.intre doui sfegnice

iiii ,f r."itti"id.i, inceprml Ceasului I). Pieotut cadeqte apoi SfAnta Evanghelie

iirr.i,,. gi toati biserica, apoi, dupi troparele N.iscitoarei, citegte pericopele *,:pt-t--

, ,,i.and, ,,$i pentru i^ ,e ,r. invrednicim noi a asculta SfAnta Evanghelie":" tt:'f,ii "."""

int.l i" altar qi inchide uqile impirifelti (Sfentl rvlnSlrel.il iiiT:ilircrrl bisericii). Aqa r. .i..q,. gi Crasul VI, dupn Paremie, cAnd cideqte numai

irtrr livanghelie, gi"Ceasul Ii, cAnd cddeqtg din nou in toati biserica; dupi citird,

rtul ia Sfinda Evanghelie qi o duce in altarT.

F.-', Vczi 'friodul, inscmnarca de dupi Utrenie Ei Ceasul VI dc luni Siptimina Patimilor (ed' 1946'

€F n()8 ii 609). Cornp. Ei I']' Procop-oviciu, op. cit'' pp' 65-66'

,,I)orunuc, miluiegte" (d. | . .. .

40 dc oli;

il5

rKEsI rRoF, tJR, tsNIi ERANI.$ llj

4. Ceasuri cu rAnduiali specialil

in trei zile linrrgice din cursul anului biserices(

I :\1 e+ dec.), ajunul Bobotezei'fs i*".it.iiiVie .; r- - e!!,/r urur.rur DUUULLZL! (J lailuarle,l Ql !

')--^.----. orrr;ua r-casuriror are o rind,iari deosebitd.'mai dezvoitati

Aceste ceasuri se numesc ,,ceasw,,e lrt"i'\ t^"-,d)r)r;i'i:)ri;,!irrii;,"a2"\^H::*.,3,r,-9:yl,j: cel cr rnai.mari praznice id#;;;;i airK,rrtanului (IDomnului, Botezul Domnurui qi i""i..."i qi deoarece i;;--hil;i":i:i}:'.t,:;i.:iJ.i^-SfT1,Sol, din Constantl"gp"]

^sist" "; im^x..a.r D:-^---,--: cu roari rcu toatllui8, iar la noi - domnitorii tr.", A.-aLrl"_* ql at (domIn. ajunul_ Nagterii qi al Bobotezei, Ceasu diminezori : -,. ^ r,. : . j^ orl^ ,.t'\)rt la ora ze

btceadic zilere re

zhn Anduiali

t\r^- 5) qi i,Marr, ,rr-o.a ullpa utrenre).

Alcituirea rAnduielii, Creasurilor impiriteqti din Vinerea patimilor e atrial Alexaldriei r 0,' iar a"ra"a._qir.",1" g*"*fizarea ei s_artriarhul Ierusalimului (1639), cAruia'tWiieiele de pi arirrtL",.,.".,,ew rr .Lrruur(, -compozi.tia ,t,ri.iiol'i;.,il:,#i^tl*i:uti!.":r!ri

impiriteqti din ajunul Nagterii qr ai" "i""J Bobotezei.Atat in aiturul Nagterii, cdt qi in cel'al Bobotelilii" vinerea patimilor, toaresurile se citesc flri inrrerupere'unul dupi aru, a.e'"ipori'ii are binecuvintareaotului intre ele.

vrrqrl ?r r(r l

!:.9:::!^!l*l::* imbricat in epitrahil _gi felon qi avand in dreapta cidelniRfl..:y"^T;.1:.1"^?:TT:1!.p#"1(,_rii"-.*,a1,*;;;.'o,#;;'ffi;1fi :1[TltrlT:",,Y::,^ ryTd ^::-lul

sfi nte i"bruci * .ia.r"iqr -ilJ};il]'io'"i

al:t: :f:^.:l'_,.T-r.'.,ri., Tg4.iunile incep*;.-[il;d [i.,'il*.r.rrmare) ^ln

trmp ce la strani. se.zic.rugiciun.e incepatoare (,,slavd Jie, Dumneze,: l*7ltli-illTi::..-li celelalte)'gi se citesc .r.t pr"t ,ri'i.-*rr"g"l aqezar dinlr"t,,ltlP,,r,._.i.1i.(fi ecaieCeasarenrrrr"tii*,-rrqiru.*iA;#Urltiii;;]lf: [ *l:* #, 1,,:*y _ointre

cei "",

p*r,"i "i;;;;;;;; i; 6:i:T.ili]T:i:,1."::l,t.j,ll,,-.ITiullsirbitoarea.i.egnec&ef iG;;.;#;:?,".Htii1:I,::::l dinainte de paremie ,. a.r.r,iJ "ii. #;##."-dA:Jr;:J^:,i:":l', .q" 3?:::I. :der f ) Du pi :itiri';;-;rlil;; d#;"i[, i['i;se citeqte un fragment de psalm, ."gl.i.,.rit h.;dl;;;;.: i"si",l'-ffi#f;.::

E vczi George C-odinos curoparara, De oficiis Mognae Eccresiaz, cap. 6, B gi 13 (?.G., t. cLcol. 64-65, 8I $i-88-89)." vczi Dan simioriescu, Liter"atura torudneascd. rre cetewoniar. cond.ica twi Gheorgahi,1939, pp. lI5-lt8 gt20-t22.r" Accsta ap;lrc,-dc alrfcr, ca organizttor ar troparelor din randuiara ceasurilor inu'ca

rP.rrimifor, i. maioritarca franrrscriselor litirgice rrr. i..[..q, iifui,adr, in

lrLL)Ld 'tl"rrcr crc alficl. ca organlzator al troparelor din rdnduiala Ceasurilor impdritcgti c

Yji'iiLr'irr'rit.r' ir maiorirrrca ;;,i.r*i;.ilr'irrrgi.. (H. Leclercq, Aexandie, in DACL, r,col. I ItlT).

lt6il7

l,l'l'tl ttcil( )A sl'l':( llAl,A

lrrltc), trrr ct;rrdac carc arttl rostul qi inscmnitatea slrbritorii, ,,I)oamuc miluieqte"

49 tlc ori), rttgiciunca,,Ccla cc in toati vremea qi in tot^ceasul..., Doamne miluieqte

trci rlri), Slavi..., $i acum..., Crea ce egti mai cinstiti..., Intru numele Domnului...";lntl: ,,[)umnezeule, milostivegte-Te spre noi..." (la Ceasurile I qi \aI) sau ,,Pentrulciuuile..." (la Crasurile III qi IX), iar la strani se citegte mgiciunea de la sfhrqinrl

urrlui respectiv (aceeagi din rAnduiala Ceasurilor obignuite).Urrrreazi indatd Censw.ile celelnlte (III, W Si IX), dtpd. aceeagi rAnduiali ca gi Ceasul

, iar lecturile (psalmii, pa-

ilr, irpostolul gi evanghelia), troparele (stihirile) gi rugiciunea final'i sunt la fiecare

nltele. La Crasul III si VI nu se mai face cldire mare ca la inceputul Ceasului I,nrrmai cidire mici, inainte de evanghelie, iar la inceputul Ceasului IX se face din

cidire mare, ca gi la Ceasul I. La sflrqitul Ceasului IX nu se face otpust, ci se in-c lndati Obedniqa.Oflntl ajunul Naqterii gi cel al Bobotezei cad simbita sau duminica, Ceasurile

rriteqti cu Obednila se citesc in vinerea precedentl, dimineaqa (flrn Liturghie).t,n Ceasurile impirltegti din Vinerea Patimilor nu se cintl nimic, ci toate se citesc.

O rAnduiall speciall aveau odinioari gi Ceasurile din Joia qi din Simbita Sfintelorlnri, precum gi cele din ajunul Rusaliilorrr.b) Ceaswrile Payihr, in ziua de Paqti gi in toati Siptimina Luminatl, precum qi in

tdovaniei Pagtilor (Miercurea ajunului inilglrii), rAnduiala Ceasurilor obiqnuite e:rriti cu alta, mult mai scurti, care se citeqte, in mdnlstiri, in locul Laudelor mici

cilstrri, Pavecerniqi gi Miezonopticl)12. Rinduiala aceasta o gisim in Penticostar, qi

cnrtea intifi.rlatd,,Slujba invierii", dupi Utrenia din ziua Paqtilor gi se caracterizeazi

tl aceea ci nu are lecturi drn Psaltire, ci este alcinriti numai din cAntiri ale Invierii,sum se poate vedea din urm5.toarea schiqi:l)reotul (cu epitrahil): ,,BinecuvAntat este Dumnezeul nostru...";

i (cAntat ori citit);i inainte de dimineaqi...");mormAnt...");d..., Ca un purtitor de viaqi..', $i acum...,

cn ce egti locag sfin;it..., Doamne miluiegte (de 40 de ori), Slavl..., $i acum..., Ceea

c;ti mai cinstiti..., Intru numele Domnului...";l'rconrl :,,Pentru rugiciunile Sfinqilor Pirinqilor nogtri..'";OAnt: ,,Firistos a inviat (de trei ori), Slavi..., $i acum..., Doamne miluieqte, pirinte

hlttccuvAnteazl !".l''rconrl : Otpusnrl Paqtilor (v ezi P enticostnrwl) .

rl Vczi lrrof. I. Fru.rduli, Cea.surile Mari ale Joii celei Mari, a.lr Wnerii celei Mnri Si ale Sd'rubetei celei

Itni, rlupti Cod. 7 d.in Bih AcelaEi, Ceaswr"ile_Mari

nlr Aiwrilui Rusnliitnr (n in Tesalonic"' 197I .

rl l)c alrfcl, i. uzrrl al Sfintului Athanasie

Atlrorrirul (/,.G., t. XCIX, col. 1709 g.tt.), citirea tot timpul dc la I']a9ti

pilrI lrr lxrstul Sfirt;ilor Aposttlli.

rREOT I'ROF, DR. ENE BRANI$'TE

5. Explicarea slujbei Ceasurilor

a) sluiba ceasurilor constituie una di,tre cele mai interesante vestigii aleilrdepirtat, pistrate in cultul ortoao*,-a".e ne amintesc de rrrr s'rirrecrri'rqrPdLLdL' Paslrare ln cultu ortodox, care ne amintesc de un strlvechi sistenl

lll:*f.:.:lfi,lL p:li :ftI".i, ;9re:nr*z.aro^rr--,ffib, ai,r'.,,rrrr nopsii, sisiuzitat, la multe din popoarere vechi are orientur"i -l;i".i.'ir'"oi"ffiill i'J:l*;0":?,,:lll1lll,-d,.^-"1d1-a,trecut.qi in viata.i"ila-l'","..,"-,^-.-,,^. qi in v5]rgioasa

a evreilor, iar de de la acegtia s_a perperuat qi lri'ilarg^la cap.. despre ,4 nwl litargic yi swbdiyiziunile iwi, din L

"*Slt:!.,]"_]iTE1.: se suCced din trei in trei o.., -^r.And incepurul celorsferturi din zi. vechii cregtini, care fteiau in g"neral o viaqi ,.ltd;#;.#; rifundi, simqeau nevoia se-qi indrepte gi,duiqiirg o"m1.r"r, ,ji raude gi sr I sege nu numai la cele doui. I. aude zilnice principale 1.., a. ,.rilii cea de dimicare eralr obligaqi si participe, ci gi i, cursur ,il"i, "dopta,rJ;;; aceasta mcare marcau pe anrnci, la mai toate popoarele orientale, inceputurile c.lor patruale zilei,

.adicd cele parru ceasuri sau' ore d,e -ga.i.;.. DIrr,.. "..r,.a, cere rtrecut cel mai devreme in culnrl cregtin (inci_din'.p"." ,p"ri"ri.i; ,rr.r,, precum

IT.lliSr:yl* ]I1,vt ti IX, pe.cAng g.lr"t r "

;n.',^t irr-iU..r, -"i tnrziu (veactqatnllea), fiind o .re"ti. noui qi originald a pietigii ;;""h;['i# ffii,ilj:OriSinea Si istoria Lawdehr biswiiestil5'.

De aceea, tAlcuitorii serviciului divin anteriori sec lului al patrulea, ca Tern:lia

1

r.,! _r,,:H : f 11l.9,f,yll T.."t j ""!,,f .r

i p- U i.a r;-, ;;fi 5i c.,,,,,. r rr, w,atribuindu-le o semnificagic trinitari:.,Nti vedem ci la facerea-rugiciunilor -*;:=r5,fgiyl,cil:i,l - Daniil cu ..i ti.i ii".;*i;-.;edinqr qi biruirobie au pdzit ceasalâi treitea, ot sorrhi it at notuaLi-c#;;ffi; tH#tT:i::T:i:r_,',.f_T:,i"-,!rlnurit; mai din urmi. cici i"taiJ-pa"e [-"t ;-r"d?arati numirul Treimii.depline; de asemenea,."t prt.oLr-;A.I ir-;T;#;;ffi 5treime qi de la al saptelea oani la ar nouilea ,rtr,'"q" i, Tleim.a aepmi se aratd. c

;'Jri'i'i'#Hi;hovnicesc a e foloseau la rugdciune in timpurile hotirAte.

^ . *p"i s-a ararar pe raga ca aceasra a fost o.semrrifrcaqie pli;i d; misrer, ci cei riqi frceau in acest mod. rugiciunea ror. cdci i;-;;-;'iil'{ I'pogorat sfentulasupra apostolilor, implinind haruJ frgiduingei Domn"r"i. o. "r.menea)

petru in?,yK:ii*-r:i^..:ll lgc.

mai inalt a fost'.inviqat, ".ai-pri"

,."_", cAt qi prin gllui Dumnezeu care poviririeqte i9*1,-." '#;ffi;::;'#'.L?t i"jfiH'l#i,".::T,:u,:tj.:,:9:-,^1T1,_,l"i"f daci pigAnii ,. pot.riafi t*,i F;G-x, t;.j:Pr:::I: y::,t!t:?, fiind.ristignit, la a noua.a spilat pe.r..f"'""1[ii.'p.i.,]l),"titlT.,._1-ri",:,p"ati riscumpira gi si ne dea o noui viaqi; atunci piin rsivArqir biruinga Sa,,t7.

Explicaqii aseminitoare s-au dat mai tirziu qi crasului I, dupi ce el a intrat, alrttdc celelalte, in programul oficial al rugdciunii ,il"i* ar-p.'r"JI-a"istirilor gi apoi

il 9f, q |' Frogeq ma,1946 (Bibl. ,,Ephemerides Litr'* l)e Oratione.25tF .r*-s;,;- -î*^r: I, col'-l193, $t t- II; col. 966-968),

ma, 194_6 (Bibl. ,,,lphemerides I iturgicae,,, l9).

'),I;*:!:^"^p":.y:!:"i:,i!;^llii. !: ",?*,:'up ot:iii"c!;i;1;.Hi::)h,,,,, d, pnhn,,

^ "T:K:::l:)::*:y:::; !:!:r,:i1*il',iii *y ,Lex-o. randi" rr**i7u"({6?#,iK:{tr',) r:, l:*r*" yir*:f , cap. 34- 3 i. i

p. i,' L iv, ."i. s s I s oo I .t,' tb.itcry. Cf, qi.P. salmon,.res origines d, ta p:rii"; ;;'iiiii, a,^prx le tdmoignagc de Terrulien,ypricn, in v<rl. ,,rVlcla,gcs Christin[ M..rmairn,;, Niil;;,-ifi5: ir. ),57-irc.tu Cypricn,lrr vol. ,,r\{ela,g., ih.i.tin6M"h#;,,, "Ni;;;;;,"i;;i:;;:;T;i{o..

lttl ll9

l,t'ru tcllt :R sPU( ;lAl.A

Ccn ir biscricilor de e11orii. Aqadar, fiecare din cele patru Ceasuri sau momeutc de

f'fr.ir'iir. Jin timpul zilei aie un anumit scop in viaqa religioasS'^ creqtinl^ qi o anumiti

fiiiift.*qi. simbolici sau comemorativi i1legiturl cu tstoria sf|nti a mnnnririr'',"iiirrl.' ctiwl I, adici inceputul zilei, coiespunzitor cam^ cu ora 6 dimineaqa in

iu ".t

ino.girlui de primivari gi a celui de toamni, este pArga sau incepitura Pnl,.1,r*, deci o lertfl de laudl, jiusi lui Dumnezeu pentru ziua cea noul pe care El

Jl re o triim gi pe care ne rugim si ne aiute a o petr:ce ca fii ai luminii, ca pe o

rc din nou de'fiecare zi qi ca pe o inviere din somnul nopqii, care simbolizeazi

,.r.-,,p.",- aceea se impreuni aici citirea.ceasului I cu sluiba dimineqii - zice

,i., ,i T.rrlonicului -, cici qi el, ca o pirgi fiind incepituri zilei, se aduce

*rni c, dimineaqa qi c" un dai qi ca o iertfi de laudd lui Dumnezeu gi, pentru ci: floturile s-au arirat cu luminl, de aceea le cheaml impreund cu ingerii.spre la-

ir;i'I;;;;.J'ii. Gm"l I ne aduce totodati aminte de ducerea Domnului de la

,f* I" pit"t, de judecata qi de osildirea Lui la moarte, care au avut loc in cursul

ililii (M.'xrV, 65 qi xV, 15)'e. .. -.- ^.-^ .i*t-i^rii'ii".Jp""ir sfeitului al doilea din zi, corespunziror cam cu ora 9

nin."qr)-r. .i,.g,. in cinstea Sfintei Treimi2o, ca o multumire pentm *..:_..,:^1:ilirri bi" zi, gi ne aminteQte totodata atAt de ristignirea Domnului p',.Tfi

^!r1.:, sfa""rf Evanghelist il;;;, ; ar"rt lo. la ceaiul treilea din zi2t, cAt qi de

i.ar." Sm"n f"ib"h in ziur Cincizecimii (Fapte II, )"''i:tot*t W (i"ceputul sfertului al treilea din zi, care corespunde totdeauna cu amiaza

;iib.J;Gi), adicr rugi.ciunea de la amiazi sru de la mijlocul.zilei, se citeqte tot_------ .t .

,iaua Sfint.i'Treimi, ca o multumire pentru injumitilirea zilei_qi ca o rugicrune

ane feri de,,dracul cel de amiazi", de care vorbeqte Psalmul Xc, care se citegte

nr23 deoarece in acest ceas strimoaqa Eva a pierdut ra ul.Prin^ amigirea,diavolului,

*n."rin."n.a de la pugrl lui Iacov l-a recAEtigat prin credinqa in Hristos'"' In gene-

tA Desprt iuni (slujbe), cap- 299 (P.G.,1. CLV, cot' 552 A ii *(' rom, cir''.p' .197.);*'€dî a' [iii,st i,, i.d..s,,.r..q,i,.1297-: p ie3]:.:ii'lyu "Y::t^'"I',:"::::*,'h:ii,':u cucernicie ;'ge;e;u1i;il uanruitorut qira.id.-t nott.u d-. bine. f,rind-leg1t: :l,:ti;

I rl zilei, a fost dus de liCaiaia la Pilat in pretoriu,la.locul a9 iya;iiti. :',T llt::":^::^t:'.t:J:ni Lcolo |udecitoml "

,o"re-lo-.r, de arhieri:ii cei flie de lege qi de biuanii iudeilor a fost clevetit

r.lc iudecitoml cel nedrept osindit"),/'';:;',];;;;;I ,-.,.".i .', ,.levirar a cAstigat daml ca i ne invete a cinsti cele trei ipos-/:.4.1 af,^;;;;;i{'C".;;;;i cu adevirat a cAEtigat daml ca i ne invele.a cilsti cele^trei ipos-

r,ill" siaia"irr..):(itri;iii*/, la slujba Dumiiicii Rusaliilor, canonul al doilea, Cintarea a

cir, stihira a patra).;''V"ri-ip"iii al'Romei, Trad.i?ia apostolicd (alias Rhnduiala bisericeat"scd egipte\nd)' c.ap'.41:

,t,,ri-to In C.,acul al. *eilea si laudi oe^Dumnezeu..., cici Ia acest ceas Hristos a fost ristignit pepAinile pu-mielul celPistorul gi

nes versfins.D..-:" toKQ ^^ 1)6-1)7\

li mottahale, Dobru;a, 1929, P.352.la ,rf)oamne, strigat-am'.." la Vecernta marc du'l

ni,-in ceasul al gisclca, Izvorul miuttrrilor sprc a

rREOT PRoF, DR, ENri RRnrur,s,t,ri

rilei, coresp anzitor cam cu oru a p.riSfintei Treimi, ca o mulqumlr. p.rl*i

LtT't, RCiI(tA spr.lcrALA

tlin ttrntl dintre ccle gaptc Laude sau slujbe zilnice. Ceasul al nouilca incheie deci'irrl clivin public al fiecirei zile liturgice, care incepe cu Vecernia gi se termini, curl ll uouilea.

b) Prccum am vizut, in prima parte a slujbei fiecirui Ceas se citesc psahni. Aceqtiatiittt inci de la inceput continutul principal al serviciului Ceasurilor. Astfel, Psal-l. clc la Ceasul III gi Psahnii LIV gi XC de la Ceasul VI sunt deja amintiqi in Rr-twnahale ale SfAntului Vasile cel Mare3r. Dar numirul psalmilor citiqi la fiecarenu era acelagi peste tot. Astfel, dupi informaqiile date de Cassian, in unele locuri

erbiceiul de a se citi atAqia psalmi cit indici numiml ceasului respectiv, adici trei latxul III, gase la Ceasul VI g.a.m.d. Intr-un Orologiu - manuscris din secolul LX - la

Ceas sunt prevS.zuti cAte opt psalmi32. Obiceiul cel mai rispirrdit era insd. ca s[€ltelsci la fiecare Ceas cAte trei psalmi, ca gi azi33, adici in roral 12 psalmi pe zi,

rrrrrtrrr L<r u nlullumlfe pentna m, r, re$ re d" ;;;;;J;;'. :'; B#;,]:,rf,l, I*ffiil' ili$:'i, ; Ii;:gX,,L l

ii:,:;:;;;ti.fl.::1:t,E^:':; ci Eva i,tru "..,*,, a ieeit din rai, din p..;;;;

25 tr- '\1 vt..ywwJew,,

2s yezi,Constituyiili ':on'1

, ?..XxxIV (texrul citat maiaftr.ci a fos ,; ,,r(Lrgacrunr taceEi... la Crasul WCLV. col- q lculu, Despre sfitrtele slaibe, cao. 29\CLV. col. 5-_ .- .. tc.utut, t)espre $trtele slujbe, cap.29i. p,

!11-rc-a J;;p; il^iTi,",* n\i,;,'p#l;S: fl:1,:'^':::al,.ll_,' qaserca ce-as in,.i,.Lu,'rr,

cU pa inirr-.it;+;--^ -:r^ CeaSuri din zi a lumctr.Pa injumitilirea'z'ile ceasun drn zi a hce s'3 nii"; Pr. r,."r. i;. a rdstignit pentru

26

clupi faqtr,fu ziua Si in.;r si ne imp

fanrul Evanghelist Marcu de o oarte .si

--.]_1:-,_i r,fi gilor, cdci Sflrrnrl'Marcil

t(n'yr1:o,tfpo n, ,e .r*rnj. E"l,-.ii.irr1lr.-

ll-atl cleloc scopul de a l-ace cronolooie ^*..tr-au deloc scopul de a itace cronologia cxac.- ", ,,chip vag sau aproimativ. in f.n,t .:;;;;';-';I::'.',:' I raflmrlor,.cr local-izeazd faptele in(lcasrrl al rreilea tal d.il"" deCcasrrl al rreilea 1al doilea cle

amrrntiazd pini la ora 3 p.m. ii aI I I/2 a.nr., -' 't, L/4 d.tlt-)

strl al gasclea, ;^^' .";l'::l' j"n'tYl dar oe tapt ne apropiem deI:.t,rrttqile, co,t . Veil Lhanoine A. Weber, Ieh)wttqile, colt . Vezt Chanoine A. Weber. Lerr Vczi, de ex. ipolir ai ), P' 562.cilrdtt-1i arninte dc ilrisros al!m9t'5,, la Ceasu.l al gaselea,

, rtclici alegi in concordanqi cu semnificaqia speciali a momentului din zi pe care ilitttl Ceasul respectiv. De exemplu, Psalmul V - primul dintre cei trei care se

la Ceasul I - cuprinde pe de o parte rugiciunea potriviti pentru momentulItc(ii, ,,aritAnd dumnezeiasca luminare din strilucirea soarelui celui vlzut"35, ca devcrs. 3: ,,Dimineata vei auzi glasul meu; dimineaga voi sta inaintea Ta qi mi vei", ori versetul 16 al psalmului urmitor, LXXXIX: ,,Umplutu-ne-am dimineaga de'l'r qi ne-am bucurat qi ne-am veselit in toate zilele viegii noastre"; pe de alta, eleitt versete profetice in legirurl cu patimile Domnului, de care ne amintesc Ceasu-cit de ex. vers. 9 al Psalmului V de la Ceasul I: ,,Cici nu este adevi.r in gu^ra lor,rt lor este deqarti; groapi deschisi grumazul lor, cu limbile lor viclenesc". Indeo-

I primii doi psalmi de la Ceasul al treilea (Ps. X\{ qi XXIV) gi de la Ceasul al gase-

(l's. LIII qi LIV) prorocesc pornirea cS.rturarilor gi a fariseilor impotriva UnsuluiDurrnezeu gi patimile indurate de El.Dnr ultimul psalm de la fiecare Ceas arati gi milostivirea gi ajutorul lui Dumnezeu,

c de psalmist gi acordate celor ce pltimesc pentru El. Aga, de ex., Psalmul L -fltilca care se citeqte la Ceasul III - pomenegte de venirea SfAntului Duh (vers.,13). Psalmul XC (,,Cel ce locuieqte in ajutorul Celui Preainalt, intru acoperimAntul

tczeului cerului se va silaglui"), - ultimul care se citegte la C.easul \lI - (amintittlc pe vremea SfAntului Vasile cel Mare)36, pomene$te de ajutorul dat Fiului

rtr\ la templu, la rugiciunea de la ceasul al IX-lea (Fapte III, l)". Cf. EiCeaslwul, trop. Cea-

ttumirul orelor zilei. Se citesc cAte trei psalmi, ,,pentm cinstea Treimii gi pentrutinqa tainei ce s-a flcut intr-acel ceas", precumzice Simeon al Tesalonicrilui34. Ei

ll rrl I X-lea, 5i Litwrgbierul la Povifuiri (ed. cit., p. 39\.Alli irttcrpreli din epoca patristici raporreazd. to-ate ceasurile de rugiciture din timpul zilei la Cru-t,trtigrririi, cum face autorul necunoscut al scrierii Daprefeciorie, atribuiti SfAntului Atanasie celc (/',(t., t. XXVIII, col. )65-)72): ,,'lrebure si te rogl Ia ceasul aI treilca, pentm cd la aceasti. oriItl'r'tlrtit lemnul Crucii; la ceasul al qaselea, pentru ci Fiul lui Dumnezeu a fost indllat (atunci) pe,=ei l,t rrl nouilea, trebuie si te rogi din nou, pentru ci Ia aceasti ori Domnul $i-a dat suflerul per ( litrd soseEte ceasul al XII-lea (miezul noplii), cAnd Domnul a coborAt la iad, trebuie si facemlr itrni mai lungi gi mai stiruitoare".

. t0t3-1046.t-Sobas: Le Cod. Sinaiticws grec. 863 (9-e s.), in70-75.

, col. 116 A., t. CLV, col. 592 B $ *ad.. rom. cit., p. 2L2).

t. XXXI, col. l0l6 A.

120

PRB01'PRorr. Dn, Etu Bnrrrurgrn

gi l)rc

p{tirrritor dc c{trc Tatll rii aratl binrinta a$upra iadului, dr:h.{ncliti clc ccl cc,cr,l. putcre dc sus, e in stare sr calce peste aspid{ qi pesie vasilisc qi pcste leubilaur. (vers. t3). Psalm.ii ceasului II (!r' Lxxxill, r-iixv'qi' I_X)fivfinrAntuirca noastri cea prin moartea lui Firistos qi prin omorArea SfAntului SIilqi ctrm ca Dumnezeu este. viu, micar ci a gi -..rit .., trupul pentru noi, cicijertfl{ qi folosire celor vii gi celor morti din iad. care erau la locul plangerii; qi a

Riry,"l, bu,r voirc,. a intors robia noastri (izbivind) sufleiele 'rr.r"r,i";

a-tdrldelegrle noastre gi intorcandu-se ne-a inviat, a veselit poporul siu cu invieroa griit: Pacea gi Mila qi Adevirul s-au intampinat qi , piirrit din cer Dreptarvrcme ce Hristos a sfl,ramat cu.moartea pe moarte, pimand va da roada sa,

*l ,lyl"!:u rrupul"37. Iar psalmul cel de p. r.-i,',,pleaci, Doamne, urec(Ps. LXXXV), ,,insemneazi roate acestea gi cum ca cel ce S-a ristignit'gi a rtru noi esre preacuvios Qi. fhra picat, indurat gi mult-milostiv qi adevirat, carestipAnirea gi semn bun Fiului celui ce I -a ni.scut din roaba sa, Mai.r lui DumCrucea gi invierea Lui, prin care s-au ruqinat vri.jmaqii,,38.

. c) .Troparele speciale ale ceasut ilor, ca gi *oparelc Ndscdtowei, caredesnrl de vechi, cel_pu,tin din secolele v-\h, deoare.. .t. * ger.* ;i h G;tl;purzitoare din rinrl Bisericii c,opte3e. cel de la ceasul III (,,Doamn., c.tr.. pefen;ul ri.u Puh...") are forma unei adevirate epicleze qi d" ac..a el este intrca formuli de invocare a sflnnrlui Duh inainte de epicleza propriu-zisr din Li

d) in afari de psalmii de la inceput, in randuiala ceaiuriior intri ca pi4inente) precum am v5.zut, lvopat ele qi cond.acele care se canti dupi psalmi gi ."r.

intipiriti amPrenta originii lor capadocrene din iecolul al IV-lea.'Tot SfAnruluiccl Mare ii este atribuiti, in ediqiile catolice ale orolngiwh.i (pentruuniaqi), qi frurugiciune ,,Cela ce in toata vr_emea Ql in tot .."r..i...,,, .rL f".. prrt. Iin rirururor Ceasu-rilor gi provine din stranrl cel mai vechi al componentei acestorEa estc luati din serviciul Mtezonopticii gi are caracrerul unei rugiciuni finale (de

" Y:.::-fr;,t^YY lf^dgilea de la Ceasul rX), vers. 8, ll-13: ,Ctva grii pace peste

Strr... Mila gi.Adeviml s-au ltimpinar,_ Drcptatea si.p".." ,-r., ,i..rt"i. aa.re"Jat fffi; :gi l)rcptatea din ccr a privit. Ci Domnul v Anhrl nnctnr ic; .,. ,l^ .^,{,,t .x,,

dupi zil:le srptimanii, pr:cyn y rugd.ciwnea cu cd./.e se incheie stw;ta qi "t

.a..ialtul la fiecare c,eas. cea de la s6rqinr ceasului I, pe care de reguli o citegte pinsuqi (in ministiri, cel mai mare), esre anonimi,'iar textrl ei il'aflim inci'in ccu^echi Evhohghiw - manuscr.is grecesc (cod.. Barberirci, din secolele wII-x). ceaCeasul III este arribuiti Sflntului Mardarie (vezi despre el la explicarea pavecem

ia-r celg de la sflrgitul Ceasurilor W qi Ix sunt atribuite in Censhv Sf1nnrlui Vasi

Mareal. Ele s,nt o mirturie a rolului important pe care l-a ar,ut u."r, -rr. pibisericesc in organizarea gi generalizarea il"jU.i Laudelor zilnice in serviciul &iRrsirirului cregtin. $i daci autenticitatea lor esre greu de sustinut, este qi mai gnfie.respinsi; limba, sulul 9i conginu rl teologii'al acestoi -ga.i""i p;;^A-;

:,;.8!1!.* di,r,Tr a privit.,Ci Domnul v enn t

""rt...ql ", il;jJil;;.:.;;; :,;":,r,Iil l":-rqnicu.\i, Despre sftl cap. 327, aup;, *aa. ,o*. cit., j,}9f. A. Baumsrark, LttlAil irupirie,ecl. crr., p. 107,

lll l:i t,yt in Liturgltielal staiEi cel rotndneic) ct ci din cel grecesc a fost inlirurat (vezi/urtrlcscu, ceasul al *eileain rd.nd.uiala epiclezei, BucureEti, 1"932, extras din rev. B.o.k).P. Virrtilcscu, Ceasul al *eilea in rd.niuiala epiclezei, BucureEti, 1"932a fost inlirurat (vezi Pr.

ll. h:l1,

lulotoqttiypre,,r,. ..*r.,,.,i,-'d,n;;:"fi;i ff i;;;ffi;il'i!'ir";I;tr;.r.(lclstrri sttnt atribuitc SfXnrului Gherman l, patriarhul Constrnlino'poi"iu ain sccglul al(M. Arrarrz, I.es piires presbytlrata det Petita'Heurts dans l'arrcien eitt iir" brz,antitt Rtv(M. Arranz, Les pilra prabytlrata des petita(cxrrits clirr ()CP, vol. XXXIX, fatsc. l, 1973), p. 77.

122

d.ans l'auien Eicbologe byzafibt, Roma, I

t23

LI'l'tl ltc;tt :n sl'li(llALA

snrr rrpolis), hind asenrlu.trtoarc-cu unele mgicir.rni din CottstituYiile ilplst1lice

I

, cclc rl 15,7)42.rhrjtra ruior Laudelor mici din pe,rioada Piresimilor este

erisiicl i Efrern Sirul (,,Doamne qi StipAnul vieqii mele..."),

inc. prin excelenqi a monahilor gi asceqilor, expresre- a smereniei gi a pociinqei,

ntrl ti'prin metaniile cu ingenuncherile care insoqesc de reguli rostirea ei'

ii irirp"..t., cAt qi rugdciunile exprimi in general funcgia simbolicl a fiecirui

[, p.*., referindu-se'i, -orn..rtul respectiv din cursul zilei, la care se citea

urtr ficcare Ceas, precum s-a ardtat mai inainte.

Vechile evhologhii-manuscrise greceqti, preotul era mai mult angajat decAt azi in

irrrr.ilo., prin rugdciuni pe care el ie citea in tarni, iltercalate printre pi4ilente al slujbei, rugiciuni care au dispirut apoi din uza3. Acestea consdnriau o

iii"i a.r""it"te "

rn lU.l Ceasurilor, numiti ,,Sluiba catedralf', care s-a pistrat la

iiir"p"l pAni prin secolul al XII-lea. Amintirea ei se pare cI s-a pistrat pAnd azi

trad.. rorn. cit., p,

speciale ale'ceaswrihr irupd.rdtEti, despre care am vorbit mai inainte.

at l,a lrriire d.es Heures (La priire dzs Eglisa de rite h|zantin, I, ' 0 po),6ytov), Ed' de Chevetogne,tl,

1'4t. 77 -78 qi 252'253.it V';;i I( d;il op.- ,it., swpra. Cf. Acelaqi, Les Xrandes itapel d1 Q_lilrlu @z*nri.ry P?'la;

,llyatrrrc*Russie, lnvoi.,,Lito.gie de I'EgIise paiticuiere et Lrturgie de I'Eglise universelle" (Conf'

lt.scrgc I Paris), Roma, 1976, pp. 50-5f ,

it. ufr.r, 9i: La priire'dtt Hliits,6d' par Mgr.-Cassien.et B- Botte,^la5i.s-t9!l 19:l^:L:tr,ii", ii;,'U. Dihnais, Le sens dcs Heiru d.ais tes liturgies orientales,.in M.D.,64 (1960), p.

fi, ti. li*nn , La priire des Heures, in vol. L'Eglise en pkirt. Intr.oduction i. la liturgie, Toumai,

l, l', 789 t.u'

CAPI'I.(x,UL IX

Mijloceasurile qi Obedniga

Oficiul divin ministiresc al zilei liturgice, alcituit din slujbele celor qapte

carc le-am studiat pAni acum, a fost amplificat, in ultima fui fazi de dezunele creagii mai noi ale pietlqii monahale rS.sdritene gi anume: Mezarele (

sa:a Mi,jhcenswrile qi Obedruipa, carc au fost incluse gi ele in pravila rnlndstirugiciune zilnici. din Ceashvwl otnod.ox.

l. Miihcensurile sunt grupe de rugiciuni, care se citesc numai in ministiri,Ceasurile liturgice. Ele sunt in numir de patru, gi anume:

pe care cilug[rii erau obligagi in vechime si le facl fiecare in particular, inintre slujbele Ceasurilor, pentru a-qi ocupa timpul liber. Mai tirzit, s-a luatpe alocuri si se citeasci aceste rugiciuni chiar in biserici, f,te in naos, fie inpronaos, de obicei, in continuarea Ceasurilor respective, cum prescrre

iru.phdtesei bizaru.tine Irina din secolul XIII. In alte mlnistiri, aceste rugiciuni au

inil pe seama monahilor, spre a fi citite in chilii. Unele manuscrise prevad citiin biserici (etg trlu o'bucr(tu) numai luni, miercuri qi vineri, iar in celelalte

andi citirea in chilii2.recomanoa clflrea ln c

tn tot cazul, rAnduiala Mijloceasurilor a ri.mas o creagie liturgici destinatl e

mlnistirilor si n-a intrat niciodati in practica sau obligaqia tipicului de slujbi almlnistirilor qi n-a intrat niciodati in practica sau obligaqiacilor de enorii. Astizi, in mlnlstiri, ele se citesc de citre monahi mai mult in chiliiales in postul Criciunului gi in postul Sfingilor Apostoli, pe cAnd in posn,l Pagti

sunt inlocuite prin Catismele care se citesc dupd Crasuri (cAte una Pentru fiecare

RAnduiala lor a:

Se incepe cu , numai la inceputul Mijloceasr,rlui Itreilea se prevld gi rugdciunile incepitoare, de la.

Dumnezeule..." i trei psalmi potriviqi cu momenflrltiv al zilei; apoi rugiciunile incepitoare (,,Sfinte Dumnezeule..."), urmate depare) proprii fiecirui Mijloceas: ,,Doamne miluiegte" (de 40 de ori), ,,Sla,..,-..., Ceea ce eqti mai

'cinstiti..-, int- num.le Domnului...". Dupa ecfonisutotului (,,Pentru rugiciunile Sfingilor Pirinqilor..."), se rostegte rugi'ciun.1 |falEfrcm Sirul. Dupl aceasta, se incheie cu citirea unei rugiciuni al cirei text diferiMijloceasul respectiv, dar toate cele patru rugiciuni sunt atribuite Sfhntului VasiMare . Formuli de orpust (apolis) se prevede numai la sfArEitul Mijloceasului IX, ,

rcce cu el se incheie serviciul divin al zilei respective.2. Tot o creaqie mai noui decAt Crasurile gi tot de origine monastici este qi Oba

s1tyt Prd.nzdnd.a, care se citeQte in ministiri dupi Ceasul VI (ori dupl Mijloceasul VI,sc citcgte Ei acesta), inainte de prinz, in zilele in care nu se face Liturghie (iar in

t l'r. l'rof, P. Vintilcscr.r, Cam litografiat de istoria Litarlvhiei, l}rc.,1940' p. 334'2 V. Mitrolhrxrvici rli c<iirl't.,l,ifirry1ica, c<1. 1929, p, 496.

125

,r,flrtrl sc facc Liturghia l)anrrilor mai inaintc sfinqitc). I sc nrai spurc gi -Iipicl sau

T'urr,ro strtt' AKol.or0d ;; i;rcr;u! denumite :1f' dupl mrtropo[$ lT:1']i,,',io,f,'ii, insemneazi,,inchipuirea Sfi.tei I inrrghii" qi se explici prrn aceea ce

;il;i;iiill. ."*ori to*iii*igt,t.i, iar alteori - sl q,*l. cand ea se sdvarseste ina-

T,ii,' l-i.'ili': ;;6;;i - ; p-ftin'nipui' Liturghia3' ^Dar;i;;i Jc h Psalmii CII qi CXLV, care se citesc (se.cAnti)', ---_-

,,uii ,rii-iti psalmi tipici (preinchipuitori sau mesianici), 9r1 .,e.ra cansa ,u'uLd

, ningura in care *" ir.til1t1-i" in.epot aceastr st$u34 c-1-plt:1t:^1::I-i",:lflld ut !<rr! !rq vrvv!

:i"dr"6;td"iyn @, t^'ii/a - in;z, masi), tradusi corect in romAneste prin

;: .t-rl; ;fu; ci, de reppli, ." tt slvirseqte .inain191 m3se1dt, BI*

;,'d;d"ttJiirrilr*arl ,e cit.qt" in mS.nistiri in zilele de rA,d (in care nu se

rc Linrrghia) sau in ;# ,'k ll; i:iii'g" octoihului, il :ll' Sl'.:*^::;t:ii fi.:;';^ q,'Jii;r[rli" sran-rui Vasile (ajunul Criciunului gi al Bobotezei)

i],ii,t"irgni" sra""rr"i rJr" (;e;e Buna-vestire c.1d3 inrr-una 1- ,t:*:,lii1tf*lrcsirni), iar in postul M";., se citeqte-in.toate zilele de rind ale siptimAnii (de

pn'in "i"i.ri

inclusiv)..fn peri,:ada Ocioihului qi:"1,"^::l^t::"j:":l:]':1t"*;",::iliffi ;;"c."*r vi .;;;;.I.-s,Je a lui, deci inainte de masa de prAnz,.iar

ti;G;;ili, i,"' "ir',riNrui.il ti "i19ptqzei, pre,cum ai,Ti:'fyj:-l'"Y:'^',1,:l

;lli;-"#;il;;;G;; d;pt a."'"1 IX, inainte de vecernie qi Liturghis adici

lntcnnrl din zi, .a.ta tJirrioari, in mlnistiri, t9 lltttruP:1-'i""1tt' ":'Jilll rlu sur 2r, >srre -

.,, s, f" ;k"( Obedniqa qi-a pdstrat caracterul iniqial de slujbi dinaintea meser'

llfrnd.wiata slajbei se afli\n Ceasl'ov

rclrriqa incepe cu binecuvAntarea p,reoflllui, ea fiind socotitn.tl : t::lfT:rt'":r;; a;;ft VI (ori a Ceasului IX), * care e imbin :i de obicei' Atunci cAnd se

Irr continuarea Crasului Vi- iin p.tiora" Octoihului gi a Penticostarului),.se i1c9;$i.irrr*'i;rffi"r-cii t,Bi".*'odrrt""rl, suflete al meu, pe Domnul"'") qi CXLr/

dUrl,l, suflete al meu, p1'b-o-""t..."), urmaqi de ,,Unule-niscut..." (de obicei citit)'

llrltl. ,

tlr iltlr.tIr ,tC CiteSC aCUIn apOStOIUI qt eVanghelra Cafe af ffeDUl cltlfc Ia l'rLLrtF,nL) dPvr eurrvv

trutlinqei (daci urmeazl iih gf i', acestea nu se citesc acum)',U;m;azl,Tg*ti:t-';;i;it,$rb.E*, lasl, iartl,tr"-".^t'le, gregelile noastre"' t,illystov) qi rygi-clomneasci, arpl ."r.'r.1[-,tl it. cit.st;'tondacele r 1d"t:t (1 'il.:i :ifa1,**

i'),';;i;, ^l

nir-i"i ui*tlti ,,sravi"'",- "i.mo4ilor: ,,Cu sfingii odihnegte"'"' "$u,,.;;,

"r'Nat.itoarei d.;-,r;;.;;" , din Censlou-)' Apoi: ,,DoT -*:' t-Yitct:]"jt

,I3ri .truriciunea cdtre Preasfinta Treime (,,PreasfAnta'Treime, Stipanie de o fiinqi"'")'

li i-i".,".rrr;il.;'d, ;;i..ar. ".r* i.,]r,ut.,Sr re^ Lmple.gurile ry*fl1.^!j*i')rrrmr-re...,,, se cAnti,ii. ""-.f. Domnului binecuvintat..." (d. trei ori) qi se citeq-

,r,,l,ii.,f ift[ (,,BinecuvAnta-voi pe Domnul in toati vremea..."), urpat.$e *Cu-, ,. .ii

"J"',r1."t..., Sla,ri'.., $i acum"', Doamne, miluieqte^! (de trei ori)' Intru

rtclc l)omnului...". Preoflrl fa.e "cum

otpusnrl mic, cu care se incheie slujba'

Lt'rU Rc;tt:A sl'11()lAt,A

, Sir,.<,,.l al Tcsalonicul rli, Despre sfintele rugdciwni (slujbe), cap. 329 P'G', t' CLV, col' 593-596

flltl, tutt. cit., P.213.{ V, Mirrofirnovici Ei colab,, op. ch., p.494. Ci)rnp. qi Pr. Prof. P. Vintilescu, Cwrs litografiot d'e

ltilt l,inry1ttici, lluctrrc;ti, 1940, pp' 334-335'

l)acii irrsii sc fhcc qi^Linrrgrric, 11, se mai citc[te ,s{ sc ,mprc gurire n.asnici cctc urmiroarc. .ii,',a.ttJi,d'il;;i;,rea crtre sfinr. ii6i.., se zice: ,,ijl,f,mlllll;ri,lllli' ' si"'i- li;;;;,.,", -1,i.i,. j'ra.Li b.ir, i,i,,li,.perrj'adi fri"d;i;i, cand obeiniqa se citeqte dupi ceasur rX nr, ".D.^l*:: /-\rr ! .---. -";il:;,

ci indaticirilor (,,iitia Ta,,)

ci: nrgiciunea citre rrcasrenr2 r rerme trlr,ix A^ -^t *-: ^""t:.qln arara postqJ

k.J."S*_rr*;I,=#::,,l!',ffi S"Hi,ffi ,.,.1-il#if )dHX*':"*i

Pnnot Pnorr, Dn. Iir,lti Ilnnrur,s,r,li

Slavi.,., gi acum..., bo*-r", ""iil$* i?#"1i;ii, ,llHri##::ll1

b) Originea Si exltkcarea Obedniyei

lllgrrritc zilc scrviciul Ccasulrri III qi al Ceasului IX. Prin secolelc XII-XI[, partca

i;'l;r;.i,; ;Olrcclniqei a fost i,rcadrati Ia inceputul Linrrghiei euharistice, ad5'ugAn-

oe I'srrirrrii CII qi CXLVro.Feirii,tt dc la inceputul Obedniqei dau acestei slujbe nota ei caracteristici, legAnd-o

iff,rii.r',a,f in care Mi,nritoml, rastigntt pe cruce, aco:di iertarea Sa tilharului ce-

Hi,*1.rt ,ii intresului neam omenesc. Obednila este deci slujba iertirii pentru care se

r"ci cc acelagpcric de |oi

rirr vi le a 6-

tsirlim intre,ii..l.

"r.*.pea, iucadrate Ei in rinduiala marelui Can 'n de pocatnla, ctupi conoa-

;i'ri;*;;a de'dupd Cintarea.a 6;a. !e.altfel' FeruIl:' :'1t lt,tlT:-lT:i:

LI't'r-l ltc;t <;A spl'l( )l AI-A

rese f':urst trlllostlve$te-le spre noi",mer r[("Lroar4ne g Stipdnul viegii m.Ve vecernld, firi binecuvAntare, ci

rilc biblice. ,,rn, *.ntionate de SfAnrul Amtrozie ca frcAnd parte di, rinduiala

lil;ffi. ;ffi;;*iiil'il ;.l.J^I\r', l"ii;-'ir"l sirienilor iacobisi sunt inca-..Ve v LrLrrrla) lara DlnecUvantafe,lr r rduttul \-lll.

Tabelul de pe pasina urmirrrere ,.,J _-, ki,-^ r^^_-r. .r r.rirrdrrielii nn-i-;I-i- duttte cele doui

rgi ,rzi in serviciul divin de dimineaqa (Utrenih)t2randuielii Obednitei clutre cele doui varisfirqinrJ V...-i.i r. restmi.(luni, ma4i qi

ci. -,_;-i,,-^:^;-: zilele din afara rnsnilSchemI cu rinduiala Obednigei

Psatmii 102 qi I45,,Unule-Niscut..."Fcricirile pe .qlasul \1[ (,,intru impirigia Ta po-

lu'lcneQte-oe pe noi, Doamne..."), cu stihurile res-

pcctive din Ceaslot

ApostolulEvanghelia.Sinrbolul credin-tei

acestei slujbe o avemIX), care cuprinde qi rlujbi a impirt{girii Ia vministi.il^ cr,Ji+- 1-rrrreDurn[a aceasta rdnduiara, ra sfhrginrr ei se impd4ea

"ilHffI"'ir r*i*,-r"

Originea Obednit<limului- cici r^Lrrt,,i,i;r"fr",: $??^r?l 9_ri:nnrl,

qi arume mlnEstirif. din iurul

L i nrrghi e ; aceas ri sr; i bd' e; J;ri- *i'a..i' ri *ii'iiil,| lL#fili #irr.effij..ljjr'"

ficea ifnpirtrsiriea. ,;;;i 9?-rp*r.r. pentr- _ ,gcasci ilil;;$i;..";:;:."{ il'Missa htrshie secri\ . r^r^ri^.ir^-in recIrl recC.,',rr.r".." dffi;;i ;,;;:tt:il?;

Rugiciunea,,sl.ibeqte, lasi, iarti, Dumnczeulegreqelile noastre...",Jatil nostru..."Condacele, dupi rinduiala din Ceaslov (al zilel, al

hramnlui etc.)

.,I)oamne, miluieqte !" de 12 ori, Rdqlciuhea citreSflnta Treime (,,Preas{inti Treimc, Stipinie de o

Acestea se citesc numaicnnd nu urmeazi. Liturghie

Acestea se zicnumai cind nuse face Litur-gl.rie

fiingi..."),.Si se umplc gurile noasrre de

huda Ta, Doamne...",,Fie numele Domnului binecu-

vrintat..." (de trei ori)Psahnrrl 33 l.,Binecuvinta-voipc Domnul in toati vremea...")

,,Crrvine-se cu adevirat...",.(lcca ce egti mai cinstitl...".,Shvri..., $i acum..., Doamne, miluieqte ! (de trei

oli ;. Birrccuvinteazi !"(din rrltar) Ecfonisul,,Dumnezeule, milostiveq-

tc-'fc spre noi .."()tprrstul mic

ril 161-16+.

" ii g'L'' t' xV' col 1556)',, ;;,;;i;pj.ii.iz$.

CXnd se citegte dupi Ceasul lXCind se citegte dupi Crastrl VIPcrioada Octoihului si a Penticostarului

Fericirile pe glastrl VIII (,.intru irnpiriqia Ta

pomene$te-ne pe noi, Doamne..."). cu stihurile

respective dio Ceasht

Simbotul credinqei (numai daci nu se face Li-urghie)Rugiciur-rea,,Stibeqte, lasi, iarti, Dumnezeulegreqelile noastre...",,Tatil nostru..."Condacele, dupi rinduiala din Ceaskry (al zilei.

al hramului etc.)

,,Doamne, miluiegte !" de 40 de ori

,,Ceea ce eqti mai cinstiti...".,intru numelc Pomntrlrri,Pirinte !"Ecfonisul,,Dumnezeule, milostiveqte-Te spre

noi..."Rugiciunea Sf. Efrem Sirul, cu metanii (indatiincepe Vecernia)

t21

PARTEAATREIA

SfAnta Liturghie

SE)(;TIUNIiA I

RGHrA cRE$TrNA iN nrsERrcA vECHE(pAni la form area Liturghiilor ortodoxe)

Carrrolut- I

Fiinga qi instituirea Sfintei Liturghii

I. Liturghia, jertfa Legii celei Noi. Instituirea ei

u[ activitiqii rlscumpiritoare a M'innritorului in lume il constituie patimile.gi

il;; il.;, -rdi.n i.'.r.'*gero.asi .'9"'i -*- E] :':il'^ T1lyy'i,{"lX:

':;J;;;;li ;;1; ,*a.r,fi, (vezi Evr' Yrr,27;rx,.27.-28; X' 10-14);

il ;;;;,; g.,j..rqlii. viitoare de credincioqi de pretutindeni tl t-. f?i:.:[qi '^^'.4,""i., N{a"tuitorul ni-a ldsat un miiloc de a o face

pr ) - Prin intemeierea I.t^*i 9elei..\9r,.care avea si' se

dc Biserica Sa, in locul jertfelor Legii Ve,chi' . ^ - -y r^l,i.i..." acestei ierde fus.re

-pi.".rtitn de tr4Antuitorul cu mult inainte inci de

- i;; ;i *"-. 'i, *.r*t"r.a gnutr mulqimilor, dupi

^

ce . sivarQise minunea

'"^.^ "-; *- r4r rlin cer I)e va mAnca

v-, y' pH*o#:,{{,;^K;il.#.Hftx:ffiTLHffi:;irr.rii;g". Vi, Sr;. Initituirea ins{r, Pe care ne-o telateazd

- --i--^.î ^ ^--,+rcliqtii sinoptici qi SfenilApostol lavel in,prrma sa epistold citre.Corinteni, a avut

-ii-"r -"qi 1i"-"rr[i f! .-.e,.'di:u i:i,Yu:]" -?*. ::1 $;",:3i;,f5 j;,r-irrr.i t" masd impreunn '. o..*.ii Sii,.,,i! timp ce ,,1ancay ei, Iisus a luat painea

il;a;fia;, qi a dar uceruiilor sii, ,iidid: rûayt, rxd.ncapi, *ttt1 to1.pPyY?:ftt;rh;J Eimulgrmrnd, le-a dit_lor, zicind; B 6in*-aresto to?; drertd._este

iiio,jirsi; Lt ; Ni; t*ip:*'r" rnwllt 1i vyrya'-srye -"!^py!!tl'/'Mt'

XKM', - Ai-p. qiMc. )ilV, 22-24;Lc. XXII, L9'20; I - t' {,?3-?5)'.f.r."il.lnifor I egii f.in1,p...tluite cu sAnge de animale (vezi Ieq. XXIV, B),

tritorul intemeiazi deci o LeXe, un'l'estanoent sato

l)umnezeu gi oameni, pecetluit cu insugi trupul qi

c pcste o zi in chip reai, pe.Golgota, qi care, T :,""11llL PLOLU v Lt rL' rruH ^v4r) r" -"^----) r-

Arrrstoli. prin anticiparie, sub forma sacramentah, nesatty'"'-dr4) d Parr'r r'* -':-li'i,,ir"i,]r""t;;.-il';:;;:-a.."r,i i.r.a trebuia sa o aduci de aiciînain* y.:{:il;[.i;il.""i"t r. d. ;;i t*, ul"*i.9-ry1-adaugi-qi-9"rylja: "'{ceasta

si faceqi

rr,lir'r""i.."1i" ,-i",i."a) Mi1!" (Lc..XX[, 19 gi I C?t',I],1n);lX\ Tiilti*.:Ti'ii:ilJ;;;;;;:ii sei .r'r.nierei sau pieoqi slujitori ai jerrfei celei Noi,

ntirtc atunci de EI, i". r..iair. fa rAndul lor, au lisat aceastd porunci, precum gi

errtrrl si Dutcrea de a o'iii;id'; f*;a',i;ii"- TIii:'.,*Norr'lui AqezlmAnt, es At^?i:::

Hfliiii'i .i *" deci )errfa Sfhnt'i, adusl i, chlP sangeros oe catrc lvralrturlurur pe Cnrce

l3t

PRfio'r Pnorr, DH, EuiRnnNl,$,l,li

Pclltnl tttiltfttircrt ltlnrii qi Prcvcstitr:r sllu iurticipatti clc H,l, irr chip rrcsrirrgcros, irr(lirrci cclci clc rrrirri.

2. Raportul dintre ritualul pascal iudaic,Cina cea de Taini qi Liturghia creEtini

Prccum reiese clar din datele sfintei Evanghelii, ,,cina cea de taini,, in cadrul cMAntuitorul a insdruit sfhnta .Llrurghie, aaicn jertfa N""r"ir.gimant, "

rort ac1>ri q.191_ba1 anticipatia pagtelui iuIaic din aceian (vezi Mt. ifvr, I7;Mc. iIV,l,c. XXII, 8, 11, 13, l5), cum inrerpreteazd. chiar unii dintre vechii exeseti ....1l'c-'

^-\r1) d, lr) lJ, rb), ss6 rnrefpr€teazi chiar unii dintre vechii exeged crori o masa speciali., anurne pregititi de Mintuitorul la sflrgitul activitiqii Sale

rticc, masi cireia El i-a d t inri'.r.".t r religios, instituind'in ;;r"l^;i'sfa";;ri.stie gi rostind atnr cuvantarea Sa de. despirtire citre Sfintii ap"ri"ti, cAt gi rugisa arhiereasci., aqa cum cr exegegii mai noi2. orr .H"i'i" ,'..rt an "dta;,-;poate. ti_gidui orice relaqie cinei cu masa riruali, prin care se inaugura serbareatclui iudaic. AceastS. mas5. pascala avea loc in fiecare familie, i" r."r" zilei de I4lY

t: _1..{qyra

d1g1 ,rn ceremonial mai mulr sau mai puqin'unifb; ;;;;.*;";,^r;de Lege gi de tradiqie- care era acest ceremonial, pe care lla ..rt;;; i ^,ie"*..Dupi ce veneau de-la templu sau de la sinagogi, toqi ai casei, in fmnte cu

miliei, ili sRilau miinile -qi.se agezauin juml #;.i, ail-i" pr.g"tite, pe .rr" iidoui paini (azime), mielul pascal fript, un vas cu vin qi pahare]ierburile amarevas cu oqet care aminteau de sufbrintele evreilor in robia Egipnrlui. $efirl funa din nAini o hinec,y{n1x cu o formuli rinrald ,.r.,i 1$in..urrAntrt ni

irate ar veqniciei, CiJh";#lX i#llilllijt li';a el mai intAi, apoi didea gi celorlalqi. Luand apoi pa--._-_ -T-^ r*, uurprca cu vln) rn care amesteca qi puqini api, il binecuvi.nta cu o aiti

T:Trlif".r: cu cea dintAi (,,Binecuvintat !i, Doamne Dumnezeul nostru,al vegniciei, care ai frcut road.i vitel'), bea dintr-insul qi apoi dta., qi ..tori"iii I

p.^ rp9,I.ma masa) in cursul:."r:i1 se beau, in total, irtr" .a"a",i if. pat ri. .iLa sfarqinrl mesei se aducea intiistititorului ultimul p"irr, ,r-pt,rr cu vin ameslapd, cum prescrie ritualul iudaic. Acesta spunea: ,,si mulgumim Domnului Duului nostru... !", iar cei de faqi risp,ndeau: ,,Binecuvintarfie nr.mel. oo-rrJoi,qi .totdeau,a.!". $efi.rl.familiei incepea apoj r-nultumir.", .orti.rd o -r.. *!;cuharistici, de laudi gi de mulgumire, evocand toate binefac"ril. lui o"*".r.i,crcaqia.lumii qi sfarsrng_cu.cererea pentru implinirea frgiduintpi diui".; ," .a"iri,Psalmii CXIII - cxv[I qi.cxxxv (cxxx\il), n"mifi hailet'(de taudi), .".".ucvocarea robiei din Egipt gi mulqumiri pentru eliberarea evreilor din ea.

I u.r;. d:..119.1q.."t.Cry:yty_t!

!a1t9i, 7e (p.G., r. Xrrr, cot. 1728 C_D); Sfinrul roan,l:,!..,,r,,?-,".ilir.txyx7 @tias-LXXXT) ta Matei, t' (p.i.,,. rVirr,iot. iis_zeO);proterius,]Ill'J,!p.1t cd.tre Leon cet Mgrr, cap. Z (inrre .pir,)rf.t. i"1 il;,;;:^bX)(XII086); Slinnrl loan l)amaschinul, bogmatica, iV. t3 1rrad. r.,*. d" D. Feci

Leon, nr. CXXXII, in P.L., t. LIV,ioru, p. 262):

::l:ll,l.ll,.!l1us.a sfA.ru.lui qt slEviruul si;;r,e"pi * fii,r""ril';;";;i;;;;;;;[;:;:1"SIi ;i rr plinit rcstanrcnnrl ccivechi...', erc. \ ------"/ vev're 's v'

,..,,,'..!...!,r.:U:.:.1.-, !i,T* ortodocli, Prof. Chr. N.Ghiaouroff, Le jow, de la Sainte Cine, Sofra,(cxtrns clirr ,,Arrrr:rrtrl Acaclemiei Jeo]ogice din sofia,,); ai",.. .ui.iri.i; i. B;;ff"1,;;";;r";d+;!r,'!-'!:l!,:'{i'l,t:iritte, fi-e-strie, r,!ych.a\11ie.10-e id.'r,"ii.,11,i, f.-iJs,^i*,; ail,iar,lnlrntt,Mctsc antl Hewcnrunhl cc1. III, ilerlin, 1955.

t32

intrc protcsranfi:

Lrrt.l nclr< ;,t sPl"lotALA

l,it vrcmea cAnd incepea sii sc intttnece, se aprindea gi o lumini, care era qi ea

et'trvitrtirti ctt cttvinteic: ..BinecuvAntat fii, Doamne Dumnezeul nostru, impirate

veryricici, Carc ai flcut ldrnpile de foc" (adici stelele). Cel mai.tAnS.r dintre membrtr

nilici aclircea apoi un lighean $r un Qervet pentm a spdla mAinile comesenilor; la

, Iisus ildepii.t.qt. acest rit, spilind picioarele ucenicilor Sii, dupa cum relateazi

nttrl Ioan (XIII, 3-I5).i)rrp,i un iiro"l'as.miniror se desf).qurau de altfel qi alte mese rituale evreiegti, mai

ccic de sabat (care aveau loc vineri seara), al ciror ecou se resimte qi el in ritualulistiei creqtine, alituri de cel al meselor pascale.

tJrrui astfel"de rirual s-a conformat qi MAntuitorul la Cina cea de taini' Dupi-opi-ccklr mai mulqi cercetitori, pAinea pe care Domnul a binecuvAntat-o gi a dat-o

r(il9r Sii Ucenici era una dintie cele doui pAini obiqn ite-la cina pascali.a iudeilor,

c,rrc geful familiei le binecuvinta la incepunrl mesei gi le frAngea, impirqindu-le^cg-rilcir, dupi ce el insugi gusta din ele. De asemenear paharul pe care El l-a oferiticiloi, dipa ce l-a binecuvAntat, a fost ori cel de-al treilea pahar ritual, din care

comesenii, incepAnd de la qeful familiei, ori al patrulea qi ultimul pahar rirual.

nmentalS. a jertfei sd.ngeroase qi mAntuitoare, care se va consulna Peste o zl Qr care

tgtrreazd, sau consfinq"qte un nou leglmAnt sau testament_ (6tcrQnq).intre D^umne-uqs lvrrurr^riv,

qi oameni, pecetluit cu sAngele sfAnt al Celui ce Se va da spre ristignire..In mo-

irl cAnd MAntuitorul adaugi, la rugiciunea solemnl gi finall de mult-umire qi-de

lil, cuvintele ,,Beqi dintru acesia toqi..." (Mt. XX\T, 28 gi loc. par.), ia naqte.re Li-

lhi,r cregtini, prin anunqarea Paqtelui celui nou, al noului legimAnt vegnLc, adaugll

ngrialuiui Vechiului Testament, leglmint care ia tunqi in preajma mortii qi invieriillului gi qintegte la a doua Sa venire. Linrrghia creEtini reprezinti deci implinirea

rtttici a hgiduingelor date de Dumnezeu poporulul evreq..promisiuni evocate iniifcsterile sale liturgice, prin care se intreqinea'flaclra nidejdii realizirii lor3.

l)iltre cele trei rinoptiii care descriu Cina, singur Sfintul Luca amintegte despre

rrrrrl (ori al doilea) pahar ritual, din timpul mesei: ,,$i luAnd paharul, multumind, a

I ,,[.uaqi acesta qi imp'irtiqi-l intre voi; cici zic voui: Nu voi mai bea din rodul viqei,

5furi'.'ina va u.rriimpiritia lui Dumnezeu" (Lc. XXII, 17-18). Tot el reproduce cu-

iiii.f. Me.rruito*lului: ,,i)u dor am dorit si mi.ninc cu voi acest PaQte..'", pe care El

Dcosebirea dintre ritualul observat de MAntuitorul la lini qi cel prescris de Lege gi

Iitic. consti mai intAi in faptul cI El a folosit nu azimi, ci piine obignuitiiti), deoarece Cina a avur loc cu o zi mai inainte de inceperea serbirii Paqtilor,

in seara zilei de ioi, 13 Nisan, cAnd azimele inci nu se Puseseri in folosinqi; al

, la formulele rituale pentru binecuvAntarea pAinii qi a vinului, El a addugat pro-

bale cuvinte (,/A.cesta este trupul Meu..." gi ,,Acesta este sAngele Meu..."), prinsc indicl sensul nou qi grav al celor sivArqite: prevestirea sau antrclParea

i M. I(ovalcvski, Orilyirtes et diveloppement d.e la litwrgie cltr'/tienn.e, tn rev. ,,Pr6sence orthodoxe"

(llrris;, rrn. l96tl, nr.3.p.47.

Yllll('lc lvlanfulforullllul. )r\/u Ll(Jl dlll uullL rd rrrdrrdrrL Lu vvr 4!!or

ft-il rostit, probabil, in co amlntea

€rr1rr. ,,p{i.r." sufeiinqelor Domnul

Eu Uccr-ricii Sii la sfArgitul a parte.a

Ht,rlrrrilor hallel (Ps. CXXXV) qi acea cuvAn exegetrc

il rrr,,r"l (numita hagadah), rostiti de qefu cu evenimentele co-

itt.',,l.,.o,. la sirbitoare. DupI unii, acestea rea qi consumarea ul-

tltrrrrlui pahar ritual (al patrulea), cu care se

l'Rrilyl PRotr. Dn. Iiuri l!Hltrr5.rt,

Lcg{tttra clintrc Lirurghia crcqtinri (Etrharistic) ;i firnrrclc vccfti irlc cultului iclcsprc,carc sc vorl-rcqrc.iiu cc in'cc n-rai insisteniit-, utiin.,,iirinip,,-,u numai dcfCol()gll nrrltt:st:rtrti ci ci de c4t're ,-orali,-i oi ^.r^.1^^-i -^t^ E-^^^.-i ^: -t^ -^rt-!r--rcologii protcsran[i, ci gi de ciitre catolici gi ortodocqi, este fireas.a qi a"<rricc, organism,spirinral, nici Lirurghia creQrini n-, l.r^t naQtere aint.-" iail,,crcaqic.s.potltani, in intregime noud qi fIrI nici un precedent iri trecut. Istoria eiccpc abia o dati cu aparitia cregtiniimului; daci in eea ce privegte esenra ei -miste rul .in .sine - ea este intemeiata de MAnruitorul la cina .." d. tî.ri, inprivcqte ideile principale care alcituiesc nucleul sau s6.mburele ei orisinar siij.,':r:" ruL'L pfrrrLrpdrL rdls drLaLultrsu rrucleul sau samDurele er orlglnar Qr,torrc'lrtl comun al nrhrror anaforarelor liturgice creqtine de azi, pr.c"m qi iprecum Qlcxtcrne de exprimare, acesrea provin dintr-o vechime, continuind o tradiqie gitr-ral inspirat din vechiul Iesrament qi legandu-se astfel de revelaqia primoiaaHincepururile istoriei sfinte a mAnruirii'noaitrc.

. Dar faptul ci Mintuitorul a intemeiat Euharistia cregtini in cadml rinral atcine asemrnitoare meselor pascale iudaice, nu inseamne in tinrrghia creqtini a;,stinri o simpli continuare sau o copie a unor uzuri rinrale iudaicE in ...q,i"ir-,pretindeau unii teologi protestanqi. Ecouri mai puternice ale ritualului meselor iuse pot constata in rirualul agapelor, care insoteau irr epoca apostolici Sfanta Eu(vezi cap.. urmitor). Dar intre acestea qi masa euharistici sunt deosebiri fundanIn {i:a de paine gi. vin, masa euharisrici nu cunoaQre nici un alt fel de bucate;haristie s-a intrebuingai totdeauna paine dospiti, iar nu rri-i,-r-" folosit unpahar comun etc. Deosebirile acestea arati ci. Euharistia nu era o masi. c(obiqnuiti) gi nu avea caracter particular, ca mesele cvasi-riruale din sAnul fariudaice, ci era pub_lici, participind la ea toqi membrii Bisericii. ia aminteqte det9a qi.d9 fertfa lui Iisus (vezi I c.or. xr,26: ,,cdci de cate ori veqi man." pAirr.,gi vegi bea paharul acesra) vestiqi mo"it , fiomnurui, pani cand va veni),,; departiciparea la ea, adici impdrtdgirea cu trupul gi cu sAngele Domnului, nu eradecat celor botezaqi qi vrednici (curaqi) din punct de vedere morala.

3. Diferitele numiri ale jertfei liturgice

Litwrghie, indeobgteslujba sfinti.a Legii celei Noi nu a fost cunoscuti de la inceput subwrghie, indeobste folositi astdzi m ri ales in cresrinireree ^rt^.I^*; t.iti astdzi m ri ales in cregtinitatea orrodoxi. lnainte de i

rca in ,z gi generalizarea acestei denumiri, au fosi folosigi pentru aceasta alqicare.indicau fie fiinqa.sau esenta qi scopul sfintei slujbe, fie un rit sau altul, caconsiderat ca o parte de cipetenie i ritualului sacru.

. a) Astfel, cele rnai vechi numiri, care se intrebuingau in epoca apostolici gi pe

f.. serirr-, chiar in ci4ile Noului resramenr, stnt: frd.ttgerea p'dinii. (rl"d,orq "o'6'dliractio__panis, fagte I!, +2, _+6, qi XX, 7), Ci.na bonanwlwi

'lrufrcxxOv 8eizuyoy, icor' X, 21 gi Xr, 20)5, binecivrintare' (ebi,oyicr)6 sa.o paharul binecwd.runirii

+ Yczi Didah p. 9: ,,Nimeni insi si nu minAnce dinvoasrri, afari de ?, 1t oA. rom. cit., p. gg).

s Cf. gi Tcrnr 4). ' L

6.Mait{rziu, e1,r},o7ta se numea piinea binecuventati care prisosea de la Sfhnta ferrfl Ei

;,Itjeji tr3,î ;i.;6il;;pii;;;.fi'ffi11J:;ii"#i"'-1"J;â?:1,ilt'.."o'rfr!11i[X,tt*]l;,::]:f]:-..,r,):,r.u

care." imp,.ar-iea. intre clerici. dupi Lirurghie (vczi Const. apost. \TIl, 3l;, iartatrzru sc clilclca 1i crcdincioqikrr 1la noi: anafi.rri). Vczi Pr.Irof. P. Vinrilcscri Anafirya.rou i'nti,l,trlrziu sc_cli\cica-;i crcdinciogilor (la noi: anaftria;. Vezi lrr."prof.'p. vinrilescul Anaforaiauirr rcv. S'l-. irrr. 1953 rrr l-i . i I,( ",,irt rcv. S'l', irrr. 1953, nr. l-2, p. I tO g.t'.

r34 t3.5

Lt'ruRctr:r sPr,gAr.A

I

u rnq E'bl.oytcrq, Bp. I Cor. x, 19, pd'ine (d"proc') qi pnbarul Dorwului (to

o, ro'O ruptou, Ep. i Cot. x1,26-27)', r ,-^ r.- -.o,.tiarrrt rinrr'r'ri sivirsit[[":lf,?iHi];:"'"kt]uY".'; oi;,ii'!ii;rse referea rs.esensialur rinrarurui sivirsit

M $ rrttrito rur insuq i, "#i"" ;:;'#;r ld;Fi il'Jl - ttlT:ll*':,i ll:l*'i:

iilrcla lromnulrul cuharistic c treia indic

carc qi e' "-ii:"i',carc QI t " "r. tr.. XIV' 22,' *"-''r pAine qi ".' !,t-i.-l f;.tl--u.,,.,rr.e la Sfi,nta Euharistie.rr)Rterialer. rt)Rteriale

hl Rtte numiri, Pe care le glsimrriolice gi mai tirziu, indica valoaolice gi mai tirziu, rndtca valoa

.1lJi :::o"t aducerii :,i' ':':ty'^' ((,*rJiri.;;;i;";;;i;i', ii,t,n sau iaina

rtstte sau .l-ii^r-i-î A-.lirrerqe rtrihute: minu-vtstte sauItfiptou)e, d i"'oqii-a;obicei de diverse atribute: minu-

(, l:a:: il ^Î:,i,ii'1'"ffi",.."(*1ffi3] :ft

sacrrtrcrurn,;r;, i*fi.''Domnului (rpd'nela rupiou) sau

ne\a)12. Alte. numm'se referi Ia iaracterul ei de lucrare

e sfinqigii slu;tton "'' -tt"t"t

qi spre folosul obgtii credin-

/s*nrur ;::1,".ffi!ii,tl,ffi'fa..E,i

st";r""t" (nornocrp y:(q ..lgq, ô"ff?P"i[,

r tr, (flotrloc[p Tug rqs ,!pwvvHv_!/. 'eli, --:r^'---' ll ce--,r r^,. Grrri de Aur- Owilia k Sfd'ntwl Filt-r',, t i its i,"ii*ta; SfAnml Ioan Guri de Aur' (

lu,'ur"it'i'iitif'uii*i'i"ilaTernrlian'Deexhu't'institatis'llt. tl, col. 926).sfilrinrr Iustin Martirut, Apotysia.I,.:,9 jl.:,$],":::::u l"i;lloli;'IT:%i:rJ,:tl:tr{{"( ;;m' de N' Steflnescu' Bucureqti'tHa rom. de N. Steflnescu, Bucureqti'

911' iucharistiae iarramtnturu); sfintul911"

".i. ?"a-.;filAlcror1rnq)i Sfinrul Atanasie cel

t. iOA P9 Sfinnrl Grigore de Ntssa' cuv' td

Aa1\. owili.a. Yl.I. 4 La

u;f:;"?'[;' , p.G., t.LXr, col. 22e; Sfantul Ioan

I lrrrr.rsclrintrl, pogtnotico,IY, 13 (*ad. r0't1" ctt', p' 267)'

PRuo'r PRot', DR. lltr,tti littlltt,s t,ti

cirrqilrrr: rc)"ed1iepd, sirtr.d,yro (s:ivA*lirc sau plinirc a turui irct sfhut), iepoupytoil.'j 'l];11:9:.:Hn, ?.._,',-:-If:i.,1etl, r,yotgt,vt" r:uiilr'i*i,i.r, misrer, sravrsi, = tnino-deastuie\ta, iar .altele,..i ""r"e,i-j&il; i##";il;, ;;)i;;;;,i:;sfhnti, dc la ouudyro. a. aduna)'t r. ;.f.;; la forma exrerni a adundrii credinciperrtru sivArgirea slujbei (cgmq. Fapte Xrv, 27), fiini ii.",i,. ." cere mainumiri ale Lirurghiei propriu_zise.

c) cuvdntur intrebuinqat astizi in Biserica,gi. te_orogia_ ortodoxi, ,pro"p. "*,ff

,1g1 *i::,:",":::,::Tq"l. sluibe,,u..,.i ai iffit; ii;;""pytcr ). rernio.grne greaci, el esre destul de vechi,.fiind intrebui"i"? i;:i' ;i.,ri.,t. de eradar i, i,qelesul si.u actual s-, intrebuG..". -"r, -ri a;;il.-rrIrr."p,r,, r.ertorsemna orice serviciu sau slujbi publici, adici ;il.-il6;r"Jftr*."d:

*ll.^:_q:,:?!,::. (l.eitou de,la.'i.oOq : popo, + Lpyov,lucru, lucrare. oDerir4;fi ;d:'9i;,1l;'J:'ylir,1*?'"i,i[,",LtlH[",,;,,liH*:f

l:,".?:;:],1 jffii,1ll"::ii:,]ilôr unei tdri. in'a,.'ri.hit,i", orcrr.\ ^r^^*---:-a, cuvinrul a avutintAi insemnare gi a' ruvanrul 2

spre a indica ii;.l; Profane se iin .r""ti.i"- e'

are relisioasceasci. a Vechiului Testament), .;fftrr ['r5:S,'3

H*j::#:.:!!i''"';ffi 'Hd;i,trn*$il'.,:ffi ff ,rz:-"ff {;ifblosesc apoi autorii .,4,1o, Nrrtu i;;;;;; ry,[r,"s'i,fiil.;rYlrLTil ilri23), vorbind despre Zaharia, tatil .sfi"i,i"t r^"- n^.j-r".:;f.rre era preot Ia, ,,5iimpii ilii;L:'?"rffi:JiJe asemene Evrei (IX, 2lj, ;grtct \L,,}.) zL))''--r'- uL Dru,ud (tci ore64 rn€ A*roDpylcrg) de ra cortur Ma.n.i"iacesra, cuvantul l.ertorpyicr a intrar in terminol"gil ;;.ailu, ni.ra intrebrcirqile sfi nre ale Nowtuj. Ti*arn e nt p.",-, -i"J,* ;"ei;;lril;t.'#;,'i'::ilffi

de slujitori ai celor sfinre, .at gi r"cia..a, .*...iiri." ;ft;ri-rea actelor de

iS:b!t,.IIJ, !9 (P-.G., XI, col. 992 9i 1000); pseudo-Dionisie ArerIII- 2 si ?' Ctn ?) ratlaa /e/a\rn- - vr

_ ------"!_4rv4,.r, yvr,

ibid.eru, p.25 gi t5Z;lckrr); Stlnrul Chiritt ,t /- -1/).(i., r xXruII, cot.376-377:.4!-8_Bjt56 Cr I0 lrpir]"iii*ir:ff)il,,:;J,:;:,:):,G , r XLrr. .i szs_i,zu Ci,",i Guri de Atr, oruit.IX rdtrc poporulA xy: ! h Matet: t)tnttta tyft v td Ana, 1a.UE:: \Yri,T!j;!,,,i,,.r,.?!,,:,;.\X; r r vii ..i iilll g,1,.'.{iL^.a,,,,i'r,tiuao oionisieAreoo.si tu'.cit. 1i'r MEL,, p. ;;,;;;.;'..;;"i:Z'..;.'i?ft"#il,i1fi"3F;Arrirsrrrsic Si,ainrl, Czr ."î ^.,,,xr.,.,-l-;;,';.;xxxx, col. g25 g.u., r. L2\_\_\I_^, COl. dZ5 $.u

xf *ly:"ryFi ::ii5fisti,T,-G*,c ..ltrfba Ia'C9q:l ,\,",.,,er (AErroupyEry ,,qq.I€rro;rrilT"*i"i.11"11ffil^Krvnq); I l)aral-, IX, l3: .....birba1i d"sroini.i-penrru srribi Ia rrrr.,r rnrac,,r,,i r,,: r\..--y'l'|rv'|rb/r r r d,dr-, r^r rc: ,,...DarDall clcstornrcl pentru slujbi la lucrul rocagurui ltri dumnct::::::yli.::1,.i.ryi!"" 6rrcou tou'e.oo;,, $-'r.;..i r^.. ri-r;.---,-;1|; in A ^,\t'ltt,ttltti,tt atul tlte Orb , ii| dH Htifrfvoi. I1,..()xfirrtl, ltlgz, Il-W. Bauc WiirtetbutltNurtt'lltrmncnts urtd r trchristliclten Littraw,lll, Aufl. ilr, I9BZ, cr

t36

LrTrrRcirCA splicrALA

tc cle slujitorii cultului crcqrin, incepAnd cu Sfinqii Apostoli. Asrfel, Epistolal')vrci (VIII, 2 qi 6) intrebuinqeazi cuvintele )"er"roupydg gi l"ettoopyiq, penrru alir chemarea sau misiturea sacerdotali (preogeasci) a Mintuitomlui: ,,El (Mdn-tl) este slwiitorwl celor sfinte (xiv &yirov ),ertoupy6q,...) qi al cortului' celui

..."; ,,Iar acum mai deosebiti slujire a dobindit..." (Nriu 5t 8tcrQopcot6pcrgt l'ertoupytcrg); in Faptele Apostolilor (XrII, 2) verbul ].ettoupy6ro aratr servi-irr public oficiat de colaboratorii Sfintilor Apostoli in primele comunitili creq-

,,$i slujind ei..." (rcri l,ettoupyo0utrou cxbrrrru).IJneori insi, acest cuvant are gi oItlrtrc mult mai largi., indicnnd toati lucrarea apostolicd gi misionari in slujba

lflgltcller cregtine, ca in Epistola c5.tre Romani (xV, 16), unde Sfintul Apostol pa-lptrrrc despre sine: ,,...ca sifiisluiitor al lui Iisus Hristos" (elq to elucrr l,ertoupydu

' Irloori), Co-p. gi Rom. XIII, 6; XY,27;2 Cnr.IX, 12; Filip. VI, 25 q.a.ln itltttch_rtatea creqtini, cuvAnnrl litur.qhie avea deci un inqeles mult mai larg decAttlc rrzi; el indica totalitatea actelor de cult sau a serviciilor divine- Drecum si admi-, precum qi admi-

f'crt lor, adici. ceea ce intelegem astizi prin cult qi prin sluiire prelleascd. in general.inqeles il fblosesc, de ex.: SfAntul Clement RomanulrT, Sfinnrl Irineur8,

ai intii la Cina cea dei apoi la ceea ce in.telegem azi prin Litwrgbie, adici slujba sfhnti a lerrfei Legii" qr apol la ceea ce ln(elegem a^prrnLttwrghie, adici I

Noi qi a impdrtiqirii credinciogilor cu Sfintele Daruri2s.

t texrul citat la nota 6); Ibidew r,...arhiereului ii sunt incredintare anu-I )" P.G., r.I, col. 288.I ;- '^,;^,, II, cap. 3 (1,G.., r.,!1-,..ot. 849): ,,Intemeind fericilii_Apostoli (p-e-

ll ':,'"11-- DrsErrLa \r\orrlcr,,, au

încredinpr lui Linus slujba--episcopiei (tqu'tfrq^bntoronflq

It, bis. rY,)., (P.G., t. )c(, col. 303): ,,ca al patmlea de la apostoli a fost ales primus in aceeagi

iu al cezareeire, sinoadele locale din fuicira (314)20, Antiohia (34L)21, sardicacnrr. 12) gi Laodiceea22, Teodoret al Cirului,, E.". Numai cu timpul, gi ,nume:nn. 12) gi Laodiceea", Teodoret al Cirului2r g.a. Numai cu tiitr secolele V-VI, intelesul lui s-a restrAns, aplicAndu-se mai inti

(tr)u tcrru obt6ft i"ettou"cyia.v)".(.lirn. I Ancira (sint.Aten., t .Iil.r_p.21 gi la Nic. MilaE, canoanele..., rrad. rom., vol-. II, paneal): ,preo;ii c!r? t u jenfit idolilor suit Er"i1i sd ruai stirirSeascd ceva din it lUtt, piioltpi"

loupyeiu rt to5v tepcxoroSu )"ettoupyr.<r5u). C,omp. gi Can. 2 al aceluiagi sinod.Vt'zi, de ex., Can. 4 (texrul grec in Sint. Aten..,- r. III, p. 132 qi tratl,"rotn. cit.,V('zr, de.*.,91,-,. 4 (texnil grec in Sint. Aten.., t. III, p. 132 QittMl,rotm. cit., p. 65 q.u): ,,Dacicpiscop caterisit de sinod, ori preot ori diacor-r... ai indrizni si sivirqeasci ceva din slulbaceva din slujbaitsci)-.." etc. _(tol"pfloete n rpd\an cflq l,ertoupyiog). Comp. gi can. 12 al Sin. Sardica (343).lr(i,rrr. l8 Laodiceea: ,;{,ceeagiil.r1ui, rugeciunilor (irv dtdilu'}"ettoupyicrv r<ou etlciu) si se

1 A,c'sta il intrebuinleazi spre a indica rd.ndwiala slujbelor de seara gi diminea{a: tci,q boneprucigq, l'o0tuct,q )"ertoup14crq (inEpist. cLrr, P.G., t. LXXXTII, col. l44lj, precum gi slulba botezuluil't)r)l)ylo( tou 0etou Bcxnttolcxtogl in rr Bis., rr,23 (P.G., t. L)c(X[, col. l06sc). comp. gi Is-

,ttlilioasd PG., t.^ LXXXTI, co.[..1333: trlu trlg 'Euvanng... ],ertoupytou. in acelaEi inlelei gisimrtlittlrrt cuvinnrl Lertoopfl"cr qi in actele Sinodului III Ecumenic, Efes, 431 (Epiitola SinoduluittttPirat, despre Chiril al Alexandriei qi Memnon): ,,gi neadunAndu-se' (neineiduind) siltttpirat,.d:9p.. Chirilâl Alexandriei Ei Memnon): ,,$i neadunAndu-se (neingiduind) sn

|t"tscl nici sirbitoarea Sfintei Cincizecimi, nici slujbele (l,ettoupyi.crg) de seari-sau cele detllllt'itfI..." (citat la /oh. Caspari Suiceri, Thesawu.s ecclesiasti.cus ex Patribusgraecis...r, Ed. secunda,l, Arrrsrcrdam, 1728, col.2211.Jl t1...,: .r.- ^-, r^- t - t ^.

ht,trr,tstirc qi rr litcrrt Slililtn Litur;tilli'(tflu tepd,u l"ertorpyi"ou); Cin. 32 trrrlnrr f,!c,'N,4fl, XI,9s6).

1l V*,i, cle ex., Teodoret al _Cirului, Epist. CXLW (reproducind cuvintele SfAnrului Apostol Pa-rlltr Ilpist. 2 Cor. X]IL l4: ,,I)arul Domnului nostru Iisus Hristos gi dragostea lui Dum'nezeu-Ta-" cl(,), rclaugii: ,,Ci in.toate bisericile accasta este incepitura,slujbei ceiii de taind (tr1g puptrrrlq

totqtlto,g npootptou)", adici a I-iturghici errlraristice (p.G..r. LXXKI, col. 1393 A).ro Vcz,i, tlc cx-.,codiceh lwyitiary, Nr]v. vII (cirar la Suiccnis, op. ait.,ri,22r): ,,...incarc a inrcrrciar

,,.1

^ al h Biserica gi teologia apuseani, cuvantul liturllhia a conrinuat insr s[-qi pl

pAni azi sensul vechi, de cult in general sau orice slujba bisericeascl, iar pentrul

Pnuor Pnor. Dn, BNri BRANI$IIi

pe care nor o numim Liturgbie, apusenii intrebuingeazi termenul de missa (ladie Messe), provenit din formula finali cu care se incheia altidati Linrrghia'a5qi.cu care credincioqii erau concediaqi din bisericr: Ite!Missa est! (Mergefisfd.ntd s-a sdodrsit. sau:. Este tin'?pal iesirii d.in. bisericd). Forma latinr tarzie, miis'de missio : trimitere, concediere), se intrebuirrqa la inceput cu sensul decatehumenilor din biserici la sfhrginrl primei pirqi a Liturghiei26, apoi gi alor, la sfArgitul Linrrghiei. A rimane deci pAni la rnissa catechurnenorwrn (fuadici pani la sfhrgitul Liturghiei, a insemnat, de la o vreme) a rimane pinmissa, adicd,la Linrrghie.

r

BIBLIOGRAFIE

Arhim Evangelos Antoniadis, Caractentl wltinaei Cine a Dornnului Si pnezeiestii Eubaristii (in grec.), in ,,Anuarul qtiintific al Facultilii de T

_ - -P._Borella, LiturXia ebraica e liturgia crestiana, in ,,fuvista Liturgica,,, 4 (19

332-347.

Atena", XIV, 1958-1960 (dedicat lui G. Sotiriu), Atena, 1963, pp. 309-884.G. Bickell, Messe und. Pascha. Der Aposmhsche (Jrcprwng d.er Messlitargie

Xenauer Anscbluss, nn d,ie Einsetzwngsfe,ier d.er heihgeru Ewchnristie dwrcb ChristwsPnscharitual n acltXewiesen, Moguntii, I 872.

T,. Bouyer, La premibre Eucharistie d.ons la dcrni.ire Cbne, in rev. MD, nr. Ipp.34-47.

L. Spiritwaliti d.e la pribre eucharirtiqwe,Paris, liturgie chritienne).

F. L906.F. Cabrol, Litwrgie, in DTC, IX, 787 -844.D. Doikos, La Pd.qae iuhre bibkqae, in ,,.A,nuarul

Tesalonic" (in grec.), t. XIV (1969), pp.125-233.Facultitii de T,

Adr. Fortescue, La rnesse, trad. fr., III-e id., pp. 523-528 (Appendice I:de la Messe).

. H. Haag,Pd4ue,inDB, Suppl., vol. \l[, Paris, 1960, col. ll44-II49 (ctla zi).

J.M. Hanssens, De ritibus ewcharisticis et paschalibws in ulthu.a cena, in rev.dica de re morali...", XVI (1927), pp. 238-257).

_Acelaqi, L'Agape et I'Eucbaristie, in rev. ,,Ephemerides linrrgicae,, ((1927), pp. 525-548; 42 (L928), pp. 545-57\ qi 43 (1929), pp. t77-L98.

|.M. Hanssens,Institutimres litwrgicae de ritibws wientakbws, t. II, p. 407 qt.,2Fr.|. Leenhardt, Le sa.cra.ment de la Sainte Clza, NeuchXtel - paris, f 9+S 1r

pp. ea8).H. Ligier, Textus selecti de lvralna. orntione ewcharisticn, ad.d.ita Harq4ad.ath

n onnullis /udaeontrn b ened.ictiones, Romae, I 965.H. Ligier, De la Cine d.e Jisws h l'anapthore d.e lEglise, in rev. MD, cah. 87 (l

-_ 26 Vczi, clc ex,, , lt (Ed. IV de W. Fferaeus Hcidelbcrg,

Ll):.-'-']f- .(c'prsco missa"; Fer. Augustin, Sermo LXIK,-BXXXVIII col. .324)t cbumenorun". -

r38 139

Lt't'tlttti lc;A sPhl( )lA l.A

W,l),E. Oesterly, T'he lrwish BachXrowtd, of the iturSXt, Oxford, 1925'p, pr<rbst, LiturXie der'd,rei eysten'christlicben Ia Tiibingen, 1870'

tJ, ltrrch,I'Euiharistie d'apris la Sainte Ecritwre,inDTC, V, Il09-tl12'ii, Strathmann - R. Meyer, Aertoupytcr, in ,,Theologische Worterbuch zum

I

UEtt Tcstament", Stuttgart, 1933.

[in* in"ti"n, fiEre de'Taiz€, L'Eucbnristie. Metnorial du Se'igneur, Sacriffice d)acyiolt'

,i iiotinctttioru.,Il-e, dd., NeuchAtel (Suisse), 1963 (Coli. Communautd de

F, tr.rnb.l, , Originitr Si catactm,tl cwltului creStin (in grec.), Atena,_1962, pp. 1-80.

ii, Usp.nrki, Cinn cei d.e toind. Si Masa Dornruulwi (in rus.), in fMP, an, L967, nr.

70-75.Prof. P. Vintilescu, Cwrs d.e ktoria Liturgbiei (ms. dactil.), Bucuregti, L940, p.

|il]'O-t P. Vintilesc r, Principiile si fiinla cultului ord.od.ox. - Curs de Liturgici ge-

tlfi (ms. dactil.), Bucuregti, 1940, pp. 1-2-L5.J.. C"lz, TuchXebeie wnd.-Aiend.rnahlsgebete tn der altchristlicben wnd' in d'er

Kirche, Leipzig, 1905.

l9i(P,

CAPIToI-UI- II

Istoria Liturghiei creEtine

LITURGHIA CRE$TINA IN p TTTELE TREI VEAC

I. Liturghia in epoca Sfinflor ApostoliPrecum reiese din cele spuse_pini. acum, cea dintii Linrrehie a fost siMlntuitorul insugi, la cina cea de ,ri"",ia,ia, r,r;;;rl"f,rr"i unei me

rvrdrrlur'(rrur rrrsr-rQlr la.Lil'la cea de tarna. cAnd, irt cadml rirualtrlui urrei mese

::*f.":Il,:,iTly: rful* Euharistie, i.-.iil;i ;a;t#,. .,irurui Legii ceculnrl creqtin' . ceea .. ; fi.";Ei;; ."ffi il, ;ffi?i;i.::ffi lTf l'filginar din care s-a dezvoltat treDtat ,o",i ,*d.riala de mai tirzlt aSfintei Litprecum am spus, MAn "

rar"isn".iil,r; sit $;;;;it iliffi;JTHIceea ce, ficuse El la CinI ta facegi intru pomenirea Mea,, (Lc. XX[, Icor. Xr, ."rr.i po-r,;i, i;#iii;i,Hi rJii "Hil,,noiau in MAntuitorului intru continua aducere_aminte

T,:,:: ,pe MAntuit"r"r i"r.,qi;-a;-i;'a;"r, inainte de apAinea !t "--y-1rrr-r' ucenrcrlor , a binecmrd.itat, iai.arra t"-" i"ii", p.rrr.,rr , a. ?n /I:XY::,yI\^?g:Zl'^y_i_KV, ?? 2l; ri 'xxri, l7 is, Tt;, Xr, 23 s u.).se adunau deci pentru rugdciune,'sn"qli'Ap*toli mu.rrum"r, ,i'r#i i"riil;t'"xr^t'P"^T:ul

si. nrefaci piinea qi-uinur Je pe masa to, in ir,r,iii Sfinrur siu TSAnge, cu care.apoi se impirtiqe_au. Ritualul ac.r,;;;;;l;i;; dupi modelul:i*'^,,,,Tf :::1.-*_:::li,l,1!tu,ei Liturghii r"_r"*;.;1*.ir. nrurgice crestisimburele originar care a_ri.mas ."ni,r*Jri toate Linrrgrriii. iT ai" .;ij.i .;:'r:'Jlde,volrar, cu.1!mpul, rAnduiala de azi a liturghiei .r"qii;;.--- '' -

Pe baza diferitelor r:nt yry gi aruzii incidentale d'in slrieril. Noutui rrferitoare^la sivargirea Sfintei Euharistii ii -"i ares din rrrriâ,,,r;r. ar.,14 Jdvdrr'sd ,ulLcr Duna.st, sr mal ares dtn instrucqiunile date de!:**:[:-l'_l.li!r cu privire r, "i."'i" 1i c";:'xi]:;b),,. po",. ,,,ci,itualul ewh ar"i*ic consta in' u.metorr.t;i;; 3G;" ;iir. o",j*rlli'#;3::t"l,r*1.:":i I ]$i 91 -"tq"-t.. 1."-p r cor. xr\i;-i; i; apoi, amintindtimitc si de moartea rûi i-rristoi,

',on;;:"'ir',"j.;;il A i[:ffi1i':'ffil:

3:X:.?::.j."_X1t1ie-.1 li uj.1ur, aup;..".. urmau frA,rg"rea pninii qi impirt!sc flceau gi rugdciuni.penlru direrite iltg"rii J.;ii;'.'iE, i,T#: ii:ii'il"Ici,,ile de laudd qi multumire. poporur ,"lro.ir, rispunzind ra sfirgit cu vechiul

A

nrcn ebraic,4rufu (I Cor. XI, i6).'La acesre elemente principare are randuielii. Liturghiei din aceastr primi peri<

:::llj::,',:':fl1j1',T'T :: ""I n 'ai"g3' E';Ei;,i;;ali", "-i",ite sporadicr:iclcntal in unele din carqile sfinte ale i{rrTri'i;;;îrri);i"grrr;;;;r:#iinfbrrlaqie asupra culrului cregtin din aiea-epoci.

Astfcl, nu c tocmaijsuldaci 't*itiil pdcii", de care se vorbegte in unere rclin Noul Tcstavnent (I T;. v, 26;'Rom. iVI, 16; I cor. xvl, 20 gi I ptr. v, 14

I (irntlr' 1i Sintcorr rrl 'Itsal<rricul ri, Da/ne dt*mrezeiestile taitn, ca;t. 44, tnul, nutt tit., p, 64,

t40

Ltr"u ncttla sPIi()Al,A

l)t'ir(:ticat irrclt de pe aruttci in adtttriirilc linrrgicc;.tot aqa cle pugin s.iguri-qtc qi

irrirrtarca ip cult a unei rudrturiiyi pwblice de credinyd.,la care face aluzie SfAnnrl

'r. (d,yctncxr) (vezi Iuda, 12), pe care unii le consideri - nu flri dreptate -.ca orgire sau o supravietrrire a meselor rituale iudaice de simb'ita, pistrate in obignu-

rl Ihvcl (l Tim. VI, l2).!rt irr lcgituri cu Euharistia aveau loc qi botisrneh, adicd, acea revirsare abundenti

. / -t --:: ---^--^rsc r;i inultiple daruri spirituale, caracteristici Bisericii primare (revelaqii, Proro-glosolalii. exorcisme, tilmlciri gi darul facerii de minuni, vezil Cor. XIV); ele aq

in chip firesc, atunci cind ardoarea iniqiall a creqtrnismului s-a atenuat qi cAnd

rul spontan, specific pmnciei nrturor religiilor, a flcut loc unor regult gt

iri instirudonale.nfhri de ritualul euharistie propriu-zis, in cadrul adunirilor de cult din aceasti

irttrau gi urmitoarele elemente comPonente) care se pot deduce din aluziile in-l nlc ci4ilor Nowlwi Testatnent:l,cilurile din epistolele Sfin$lor Apostoli, allturi de cele din cirqile sfinte ale Za-

i'l'estnaent, care ficeau parte din rinralul sina.qogii (vezi Fapte XIII, 15; l'I'es.

; (irl. IV, 16);I'redica,'sub.

'forma ei cea mai simpli gi cea mai familiari, de oncilie, adtci

i asupra textelor citite (vezi Fapte XX, 7,ll, unde se intrebuingeaza chtar

de bptl"6co; I Tim. IV, 13; I Cor. XYI,26);Cfrntd.rile reli.qioase (psalmi, imne gi cAntlri duhovnicegti: I Cor. XVI, 26; Efes.

9l Col. III, 16); intre acestea vor fi fost, probabil, imnele din cirlile Noulwl'les-; al preotuluiZaharia, tatil Sfinnrlui Ioan Botez5.torul (Lc. I, 68-79), al drep-

$imeon (Lc. II, 29-32) gi al Sfintei Fecioare (Lc. I, 46-54), precum gi unele

rte de prozd ritmati, citate in scrierile Sfinnrlui Apostol Pavel (Rom. XlI,2i Efes. Y,142; I Tim. III, 163; II Tim. II, lI-I3), care sunt privite de uniiirlti ca rudimente ale primelor imne specific cregtine;

ilugdciunea, care forma preocuparea de cipetenie a c-elor dinlai cregtini (Fapte

), cu invocarea frecventi a numelui lui Iisus sau cu refrenul: ,,Prin Domnul nos-

rtrs Hristos" (Rom. V, Il,2l;IY,Il q'a.);Colectele ptniu. sri.toci (I Cor. XVI, I-2), care erau obignuite gi in serviciul sina-

, ca o aplicagie practicl a indemnurilor morale, Ia iubire qi intrajutorare, date in

2.Liarghie Ei agapi

'i'rrr cu Euharistia erau conexate in veacul apostolic qi rnesele frdyetti (de d.raXoste) snu

'! ,,1)c ,rccca zice:l)t'ltcirpti-te, cela ce dormi,$l tc scorrli din morli$l tc u. lurnina Hristos".I

,,{ )rr :rclcvirat mare este taina dreptei credinle (cregtinitilii):l)rtrurrczcu S-a aritat in trup,S ,r indrcptilit in duh,A lirst v.{zut de ingcri,A lirst propovidult intre ncamttri,A lilst crcz,ut itt lttme,S ,r irrll[lt iutnr slav{".

t4t

irrqa prirnilor crcqrini, rccnrtaqi cliutrcvcl (l Cor. X.1,20-22), de SfAnnrl Ap

:):':!::]" J.':_:?.::" nos t- aPos rorici .tola cdtre sruirueni a sfintului.Ignatiu al Antiohiei, cap. vI[), nu reicsc clagapa preceda sau urma cina euharistici. cei mai muigi iitorici iiiiru.giqri .iJ

lgapa preceda Euharistia, deoarece primii cregtini .irrt",, sr-i- imite intruMantuitorul, care a infiinqat Euharistia la sfir$itul "".i -.r. rit "l. iudaiccylT); agap^a r,eqr:zenta asrfel.cina cea de taini ai Jt".;;;"ceremoniarur ei ideaproape rinduiala meselor riuare iudaice. tn unele scrieri vechi (ca de ex.celor.l2.lpostgk, capitolele rX-X) ni s-au pistrat chiar formule riruale de bineca pAinii gi a vinului, intrebuingate la agape.

In tot cazul, indiferenr de ordinea dintre ere, Eabaristie qi agapd. au fiingatcepur ca doui lucruri distincte, care au .o.*irt"t pe.ri i; l":.fi*l veacului alIntre ele nu existi un raport genedc,.aEa cum pretind u,ii dintre teologii prordupr care la inceput .r., ".,

.*irt"t aeiljagrpele, iar Brrt ^rirti*

,-"r fi niscut dirrcaunrirprer.rrr"r, j..-.,:*;;;#i"i':A;Lr""ii,'rlT.:ffi "fr'.::,:'ltorii ale impirarutui rraian.n-au mai permis p.";;r*r;-;;il;lir ir.r intinderc::f-T:llg d: qeni atu.ncl. {eapa, care imita ,i;;;i

"i.-;'.i;, iudaice, arasffel ca punte de trecere de la ritualul iudaic la cel euharistic cregtin.

", ^_a:l}f:=f.'.,p ce Bisericii primare, agapele se prerau foarte uEor Ia:1,:** (dezordrne). ar in veacur apostoric, sfannrr Apostol pavel mustrlrile ce se ficeau la acesternese (cel puqin, tacoit;;[t;{;.i1." ere si aibl,aici inainte prin familii, iar nu in aduniiile & il; i;Jr;l-cJ. xJ,2t_22 Ei 3Aceasta dovedegte ci agapa n-a rost "i.i"i;i;;#:;ilil ilt".i;fli X';c.reqtir,r gi ci ea a trebuii si se desparti foarte de timpuriu'J. Brrrr"rirtie. Fiidegrabi o formd say ? expresie a vieqii a.

"uir.- iri*r.,,iJ,;' .rr".r.ristici:"fl y::ii ^.:,:llT

di"" Iems arim ( vezi F apte rr 2 4r, i6i : i;w'

^ qi dis ptui ;o dati cu aceasri formi. de viaqi, qe cen{ ii"nrrir,ir, d;d?JlH.il:]#nIt;

PjT-19:=.Irl1l"e.1yt.quit. aiolo y{e!a s-a mendni,t rnri m,,rt tim^ .-^^1despirgiti de Euharistie qi a evoluat, Iuind aspectul

:l: r" constari., 9: *:.-rl* dinrnenqiunite'de la

!r: arynlic.e (Cart. II, i"b. )Sl sau din lucririle Fericirului(co Manichaeum, xx,-20)'. in cere ai" "r-i-." se confundn cusau urpereLe runera.rq care au incd loc, in unele pir.ti ale ortodoxiei, ra inmorrr

': llll:l:le pentm yorqi. Tot ca iesturi di"'";:ril. --.* r.l.i.i.i din Biseripoi fi socoti,.'qi -.'.t" .o-r,r. .;;;;i;.-'1" #1il#i';t:'#lil,] il"J:r:t;rile praznice, mai ales la hramurile de biserici qi h r"fri ffiJ--.r.t. de orazfost i,tocuite, pe alocuri, prin ofrandete cai.,. ia"i ilt*ir;;;r;tjH#,ir:#:iinrpart celor prezenqi: piin sau ,,pasci,,, bianzasau peQte, carne de miel qi vi,).

3. Liturghia cregtini in veacul al doilea

Izv<lntl cel mai important pentru reconstituirea rinduiefii generale a rinrrghicir':::,?,!,!!:,"!:'X! :..---11!i1

rvsti1, 'ir,.d,

il'd p. i;^#;'rso, ii r"J.3uiil:1-rit<rlclc 65-67, unde morul descrie qi expiicn p. ,....r iarra,ri"t, Lffi;iljii;T: i.ii.lil?lll {e

a r,anera pe^cregrini de caiomniil..".. .ir.rl"-., p"'r..." tor, incu acltrnirilc lor dc culr. Aceste capitole alcrruiesi ;;;i lin,irrtrpliti

142

;i ,rrlrtotlri, in MliLV, pp. l3-21.

t43

Lt"t"LlRCtl()A sPl:ClAl,A

r'rcqtilrc din prinrclc trci scctllc, dcqi nu c vorba de o descricre dezvoltati gi

lrrrr iirrnrulc dc rugiciurc, ca in Liturghier), ci de o.simpll schemi a rAnduielii

l'rr'l,inrrghici, irrdicAnd p" i..r.t momentele sau pi4ile ei principale, in ordinea

rlcsfil[ur;re; cap. 65 descrie o linrrghie baptismali, c1v; 16 di o. explicare

.r iinrlui'e.rtraristie, iar cap. 67 desciie o liturghie duminicali obiqnuitia.

ia cotehurnenil.or (cap.67) consta din urmitoarele:iri clin ,,memoriile Apostolilor sau din scrierile profeqilor", adica drn Sftnta

a Noului qi a Vechiwlui Testa"tnent, atit cAt ingiduia timpul;sau omilia proestosului liturghisitor (cu caracter exegetico-moral: sfat gi

rl'iria*r.l., se va fi adiugat, desigur, cAntarea religioasi (psalmii), de care insi

Ittstin nu pomeneQte.in ewhiristicA se sivArgea st1nd toqi in picioare (cap. LXVII, 5; deci la Li-

(ittchumelilor se putea sta qi jos) gi se compunea din urmitoarele:rugiciu,e generali, frcuti de toqi credi,cioqii (cap. LXV, I gi LXV[, 5),

cctcnia mare de mai tArziu;rytta.rea. frdpeascd (a pdcii), pentru pt"irna oard rneny'i.onatd. clar ca. a.ct litwrgic

V,2);niui'pro.rrosului pAine qi vin amestecat cu api (cap. LXV, 3); e cea d.intd.i

rlocurnerutnrd des1re in*ebainld.red. d.pei t Sfh'nta Euharistie;

Frrrstosul inalgi asupra lor rugiciuni qi mult-umiri (etrycrl.xcrl .ei-rycxptottor),[ 1ror" 1cap. tXV[, 5), iar poporul se asociazi, ris.punzAnd Ia sf|rgit: ,,.\min"-

I rugnciunii se faie amintir." Patimilor Domnului, rostindu-se gi cuvintele

rrului de la Cina cea de taini (Apol. I, cap. LXVI, 2-3 1i Dialngul cw lwd.eul

lu.l, cXV[);Ur"r^ i-pa.tigirea: diaconii dideau celor de faql gi tot ei duceau Sfinta Euha-

cclor absenqi (cap. LXV, 5 qi LXV[, 5)'

4. Liturghia in veacul al treilea

(Liturghia descrisi in,,RAnduielile bisericeEti")

dcscricre completl a Liturghiei, in felul celei din prima Apologie- a SfAnnrlui

. tttr intAlnim in scrierile dirt secolul III. Catza I Fie rigoarea disciplinei arcane,

liif crzi."" expgnerea misterelor cregtine sub ochii celor neiniqiaqi, fie lipsa prileju-

ii. * pun. in discuqie culrul cregtin, fie ci Linrrghia era pentru creqtini un luguiirtrili". gi cunoscut, ca sI faci obiectut unor expnneri sau tratate speciale'. De

, ir' *.ri.ilt. Pirinqilor bisericegti din secolul III (Clement al Ale-xandl9i, 9ig.1irriric el Alexandriei pentru Egipt, Ternrlian gi Ciprian pentru Africa, Firmilian al,eci Orpadociei pentru Asia Mici-q.a.), nu aflim decAt menqiuni sau aluzii izolate

lerrrrrlc sau indirecte despre starea Liturghtet dtn vremea lor'p,lrc prctroase pentm starea Liturqhiei din primele trei secole.sunt scrierile pse-

grrrft dir-r grupa cunoscuti sub denumirea colectivi de ,,Ri'ndaieli bisericesti"'t-orrlnwngin,

t)rd.onnances eccldsiastiqwes), dintre care cele mai importante sunt

f 'l'e rr irr p.C)., t. VI, col. 428-+32. Textul grcccsc al capitclor de intercs littrrgic (61, 65-67) cu

rKE(r-r'rR()F. uR, tlNtj t RANI$TII

a) cgiptcan{s;tr) ! (Aqezinrintclc Sfinqilor Apostoli)o;c)cca dintai provine dir-r secolul al III-lea, iar celelalre doui, in forma lor

rrir o scric dc p:ttru cctcuii, rostitc tlc cliacon, dintrc carc prrinra pclltru catchtt-

I rlrrtta pcntrri energumcni, a trcia pelltru candidaqii la botez (corupetentes.sau

2l) qi a patra pentru penitcngi. Iliecare ectenie era urmatd de cAte o rugdciune

tlc' cpiscop pentru fiecare dil cele patm categorii de participanli 11. sfiltat"l,rr" itit"ru ir-r timpul acesta cu capul plecat; apol leQe.au succesiv din biserici,

ulil cc erau binecuvhntaqi de episcop, trecAnd pe sub mina lui.icgirca penitenqilor, to(i cei rimagi se sculau in picioare gi incepea LitwrXhia

loi 1cap. XI g.u.), cu o'noui ectenie (ectenia mare) qi o rugiciune a episco-

Htluccau apoi episcopului, la Sf|nta Masi, pAinea qi vinul alese pentm Sfinta

irtr cpiscopul rostea ,t.,pi" lor o lungi rugiciune euharisticl, aseminitoare mai

*n^iorrrm din Linrrghia ortodoxi a SfAntului Vastle. IJrma o noui ectenie, o

rtc cititi de episcop'ca pregitire pentm impirtiqire qi se f}'cea impirtigirea, in

lllcllte, care merge uneori pini la cele mai mici aminunte) este o dovade in spri-

irrriformitilii lituigice care a dominat in Biserica primelor trei veacuri-

Lt'ru ttcitt :it sl,l.t( )lAl,A

?j^d, azi. Aceste reguli qi formule sunr puse, printr-o ficqiune literain, chiarMAntuitorului sau a unora dtntre Sfinqii Aposioli, care le dicteazi lui Ciementl 1*.,lrr,, ir"dirr.ioqi, dupi care urma sarutarea picii.. gi spilarea miinilor

i*irgrilor. Se luau misuri pentru asigurarea odihnei gi a liniqtii in biserici. Dia-nul sau lui Ipolit (1235). se socotegte, in generai, ci mai roate rinduielile bi

provin din secolele IV-v, dar ele contin qi folosesc sau transmii de faptvechi, din secolul III sau chiar gi de mai inainte. Ele sunt cele dintaine transmit adevirate formulare liturgice, adici descrieri ale rinduielii lidesfi.gurarea ei normala_, cu textul mgiciunilor gi al diferitelor formule, ca in

enurnerate mai sus derivi din lucrarea lui Ipolit cu titlul Tradiyca apostoticd. (l'trt1 ncrpd8ootq), care era socotita pierduti, dar care s-ar regi.si in traducecrarea) egipteani cunoscuti azi sub denumirea de R-d.ndwiala'bisericenscd eai

cea mai importanti. dintre rinduielile bisericegti este colecgia cu titluisau Asezrirutntele sfintihr Apostok (Araroycxi ^cciv dyLtov 'Anoot6l,cou),compilator necunoscut) de origine probabil siriani, din a doua jumetate aIV. E impirgiti in 8 ci4i.

Material de interes liturgic - privitor la locaqul bisericesc, la r|nduielile de!y:qit. liturgice ale membrilor ierarhiei biseiicegti - .rrpii.rd ci4ile: a57-59.), a $3p_te_a (cap. 33-49) qi a opta (cap. 4-a2i. Cea mai importanti estegpta (cap. 5_ l5), in care gisim cel dintai formular de Liturghie cunoscutEste vorba de o Lirurghie de tip sirian (antiohian), sivxrqiti'cu prilejul hiepiscop. Aceasti Linrrghie este denumiti de obicei Litwrghia clenointind,cart. vI, cap. 18, se spune :

^constiruqiile sunt date de sfrnqii Apostoli, prinepiscopul Romei, care le-ar fi consemnat in scris.

In ambele randuieli (clrtea a doua gi cartea a opta), se disting clar celeLinrrghia carehumenilor gi Liturghia credincioqilor.

Iati randuiala Linrrghiei clementine descrisi in cartea a opta, cu menqisebirilor faqi de rAnduiala din cartea a doua:

.Lhwrgbia cateham.e.nihr (cap.6-10) incepe cu 4 sau 5 lecnrri biblice, dinprimele doui din vechiwl Testarnent (Lege qi profeti), iar celelalte dinNoul Tt(Epistolele sau Faptele sfinqilor Apostoli gi Evanghelii). primele trei lectficute_df anagnosr (citeq), iar apatra (Eva,girelie;, de diacon rr., p..o.. 1.r,r.din vechiwl Testarnent $1 cele din Nowt Teiiam.eni se cantau psalmi resp<citre cantire.ti qi popor..indati dupi citirea Evangheliei, urma omilia sau'pcantarea psalmilor, cat gi omilia sunt menqionate numai i., .r.t., a doua).

'J"*j l3_ H. Achelis, Die 1it*1ten ewellen d.es orientalischen lGr.chentechts, r, Leipzig, Lb-.X. Fnnk, Didascalia et constitwtiones.Apostolorurn,Il, paderborn, 1906, pp.97-1L9.6 Text ir-r P.G.,t.I, col. 555 s.u. si la P.A. Laearde. cutstitutitnes Abattnlnmtm. r .ioqt

v, vu,,r.wrwrrurro) 4l,u)ruwf a//r) u) [aucrDoflf, lyuo, pp. y/_lLy.6 Texr in P.G., r.I, col. 555. E.u. $i F

p.+. Lagaide,'Curstitwtio"Ls Zpori.o:ti:-i, Liprr^-Tcxttrl grecesc a.l capitolclor de interesliturgic,in"MELV, pp. 179-%3.Trad. .om. i"'sp;, ,"ili:7 TExt.siriac 1i trad lat., editat de pa?riarhur sirianiinit Ign. Efrem Rdr-r.ri, Testamzn

i nostri Jesu Qhrlti, Mogur-rtiae, 1899 (reimprimat la Hiliesheim 1969). Trad. latini antini nostri Jesu Christi, Mogur-rtiae, 18^99 (reimprimat la Hi 1969). Trad. latidc irrrcrcs linrrgic, h MELll,.pp. 23s-273. o'succinti expunere a rAnJuielii din acestoc urrcrcs lrnrrgrc, tD 1wL,LV,.pp. 235-273. o succinti expunere a rAnduielii din acest d,(crrt' J,

1-ap' 23), precrdati .dd g.p.g.ltqe a documennrliri, pe bazi, de snrdii mai vechi,

Prot. 1,. v.rouov, in,,Bogoslovskia Trudf', vor. vI (Moscova. igzl). oo. 2o7-2'rg\Prrrr. I-., vor.nov, i._,,Bogrxlovskil Trudi", vol. vr (Moscova, 'r97ll, pp. 207-2rg)... " E:f . nrai _nrui: Hippolytc dc Rome. La tradition apostolique, rexre' iatin, introd.

r:ottstihrriort, Miinstcr-Wcsrfirlcrr, 1963 (LinrryicwisscnschaftlichciQuelf,r.r rrnd f"r..nit',rg.r, Hcii

cirrcia se citea Psalm"i fXXfU. Se rostea o noui ectenie qi o mgiciune de

rirc dupi impirtigire, apoi se flcea concedierea credir-rciogilor, cu formula:

ht pace, rostitl de diacon.ale titurghiei, asemlnltoare cu cea din Constituyiile apos!9\iry' gisim des-

i irr celelalte doJe documente literare din aceasta categorie, adici in Testarnen-

ini qiin Rd,nd.wiala bisericeascd egipteand. (Trad.iyia apostolicd. a lui Ipolit).

5. Uniformitatea liturgici in primele trei secole

toate ce scrierile din grupa ,,RAnduielilor liturgice" provin din regiuni.diferite

lrinitiqii (Siria, Egipt'qi 'Roma),

tonrqi textele (formulele) gi regulile liturgice

e'se aseamini intre'ele, uneori pini la identitate verbale, ceea ce indicd penJru

p snrsi comrlni, care poate fi lucrarea Trad.itia fl.plstlkcd a lui Ipolit. Toate des-

dcci starea Liturghiei de la inceputul secolului III, adici tipul primitiv al Litur-

I 4i1 diferitele regiuni ale Bisericii. Consonanqa generalS. a rnnduielii din aceste

BIBLIOGRAFIE

rros. Gr. B[bug, A,qapasiLitwrXbiain Bisericapriruard, in rev. S.T', an 1954,nt.

it, ltrtifol, L'Agape, in ,,Erudes d'Histoire et de Thdol. positives", ed. VI, Paris,

fiecl:rqi, Agnpes, in DTC, I, 55 I-555.i1, lt.i,-gr.tner, Ewchnristie wnd. A,qape iwt. (Jrcbristentwrot, Solorurn, 1909.

f )rrrrr. F. Cabrol, Les origines liturgiqwes, Paris, 1906'Irlcrn, 1,a pribre d.es prentiers chritiens (col. La ile chrdtienne, B), Paris, 1930.

Irlt'rrt, Ia rnesse d.ans la ktwrgie, in DTC, X, 1346 g.u.

ir, <;.'l',rol gi H. Leclerrq,I[on *tnta Ecclesiae litwrnica, Vol. I: Reliqwioe kturXicae

144 l4-5

ldcnt, L'Euc itif d.e la Messe, Paris-'l'ourrr ri, 1912.H. Chirat,I d. td.ge apostoliquc, paris, 1949 (,,Lcx Orurdi',,o. crrllnrarrn, La ixnificatiott. d.e la sairute'cirue d.ans te ciristianisrne

,,Revue d'Hist. ct de Philos. relig.", XVI (1936),l,pp.l-22._ -I. Danielott, Les repas de la Bible et leur significati.on, in rev. MD, lg (l/ -55-

. L. Deiss,u4ux slarces de la Liturgia, paris, 1964 (texte privitoare la Liturg!y1,_de la origini pani in sec. v. Trad. engl.: Early sourca of tbe Litwrgy,

PRnot PRol| DR, llNil Ilnlur$,ni

1967).I . Duchesne,_OriXina_d.u culte cbritien, ed. a V-a, paris, 1925, pag.47 q.u,

Trad.

I,. Einsenhofer, Handbwch d.er hntholischen Litu,gib, t.-II, Frei'buig im.pp.27-33 (o buna sintezi despre agap{ qi Euharistie).

V. Ermoni, L'Agape dans l'Egl:ise prirnitive, paris. 1906._ A Fortescue, La Messe. Etwde swr la hta,gie rontaine.Boudinhon, ed. III, Paris, f.a., pag. l0I g.u.

_ A.B, Golubqov, Liturgbia in prirnele veacwri ale crestinisru.wlwi,,Bogoslovschii Vestnic" (Vestitoml teologic), Aug. -Dec. 19 I 3.

._ ),Y _Hanssens, L'Arqape et l'Ewcbaristie, in rev. ,,Ephemerides li(L927),525 q.u.

^ I,A]"ngmann) 5.1., Ln litwrgie d.es prerniers sibcles, iwsqw,k Gregoire leL962 (C,ol.,,Lex Orandf'. 33). aplruti si in trad. enslezdj Tlte Ea,ht Litr,Lv62 (\irl.,,Lex orandii qq), aprruti gi in trad. englezd,: The Enrry Litwrgy toof Grexory the Greai,1960 qi in L germ.: Litwrgie d.ei christtichert Frll.hzeit'bis aad.en Grossen, Friebourg-S chweiz, 197 3.

I.F' Keating, Th e Agape an d. th e Ewcharist i,r th e enrly church, Londra 1 90 1.,

.. E4._ Schweitzer, Gottesd.ienst irn Newen Testa.rnent, in rev. ,,Zeichen derlin), 1965, nr. ll, pp.393-400.

t. Werner, The saa,ed. brid.ge . Litutyical paralleh in sinanoXue and earlyYork,1970.

grec.), Arena, 1962, p.

3, (in rus')' in/MP' an' 1

Bucuregti, I940.

Ll'ruRcit< :A spECI At,I

B

LITURGHTA CRE$TrNA OrU SECOLUL rV iNerNrr.LITURGICE $I LITURGHIILE CRE$TINB DB AZI

l. Originea Ei formarea riturilor liturgice

am vizut, unitatea fondului sau rAnduiala generali a Liturghiei a fostprenrtindeni in Biserica primelor trei t,eacuri, ceea ce s-a vizut din unifor-

n engl

(ms,),

L870.

XII.

cli1 Ierusalim, oficiati de Sfinqii Apostoli, inainte de dispersarea lor pentm misi- "

I,iturghie pusi mai tirziu pe seama SfAnnrlui Iacob, fratele Domnului.. atei Sfintii Apostoli inqiqi, cit qi ucenicii qi urmagii lor la conducerea Biserici-

acliugat contribuqia lor personali la ritul primitiv uniform, adaptAnd rinduialaghiei la nevoile gi credintele locale, la caracterul etntc al credinciogilor respectivi

{ifcritele practici qi datini care constituiau specificul vieqii lor religioase.

,r liturgicd pe care am constatat-o in tot cursul acestei epoci. Cu alte cuvinte,

lria primelor trei veacuri se infiqiqeazi ,,ca ttn tip uniform, dar inca fluid qi sus-

il de modificiri de aminunt"v; el are la bazi rAnduiala Liturghiei Bisericii pri-

rsificarea tipurilor locale (regionale) de Liturghii a inceput prin multiphcarea Ql

.tea textelor anaforalei, adicl ale rugiciunii Sfintei ]errfe, care constituia partea

4li din formulaml sau textul verbal al Linrrghiei Euharistice. La inceput, fiecare

avea dreptul si improvizeze aceastd rugiciune, dAndu-i o redactare personali,

I pe canavaua aceioraqi idei sau sentimente, cunoscute Qi respectate de toqi

i-sitoriir0. Se pistreazi mai ales in Bisericile ri.siritene necalcedoniene (indeosebi

lrii iacobiqi), o mul.time de astfel de anaforale) care, pentm a li se da o mal mare

ate, sunt aiiibuite, de obicei, unuia sau altuia din Sfinqii Apostoli sau dintre ma-

rhi gi teologi, deqi nu toate provin de la acegtia. Unele dintre acestea) distingAn-

t' A.lr. F,,rtcsl" 1,. lJrrrrl,cr, I'Eglise urcicmqinrev.MD, nr. Ill (1972) ,pp.7-19.lr ( i,nru. Acl nora 3.l' s. Srirrvillc giniralcs..., P. 15.

prin'adAncimea ideilor lor teologice ori prtn trumuseqea expresiei literare, au foslirinqate mai mult decAt altele. devenind uzuale in anumite Biserici locale gi dind

e t '- I : -------^- --^- --^l^^: autorilor lor Liturghiei intregi in care erau folosite, deqi, precum vom vedea,

riile nu reprezinti niciodati. in intregimea lor, opera unei.singure persoane, ci

t,,td."rrna rezultatul unei evoluqii progresive qi indelungaterr; ele sunt o oPera

:tivi, a Bisericii intregi; formatS. din clerici qi credincioqi, operi la care elemennrl

[tnhrtl va avea, ca gi in evoluqia Laudelor bisericegti, rolul cel mai important.Altc anaforale au'rd.mas numai ca piese de schimb, care se intrebuinqeazi, in unele

rc llisericile necalcedoniene, in cadrul Liturghiei comune (uzuale) numai la anu-

I zilc linrrgice din cursul anului, inlocuind anaforaua principali a Linrrghiei res-

ivc. Ur-r element principal, care a introdus de la inceput o variaqie in textul qi struc-

r ll.ltrritelor anaforale, a fost modul diferit cum au fost aqezate dipticele sau ruga-

rile dc mijlocire generala Pentru vii gi morqit2; in unele anaforale, acestea au fost

141

plxsiltc inirirrtc clc sfirrqir.ca l)arur.ilor _(auaforalc dc tip.alcxrutclriu), ilr altclc,l]:l:::,:1,,.f.*: :ll,..Ii::l l)amrilor 1",,.r"',i. .r" ,ip -,,ii[r,i.,.,i, ili r,, alrelc, rur:lccsrca sc afli risipirc in ror cursul anaforalei 1""Jror"r.r"'ffiil"r;;;;ilj.",,.,31'-;,:T::i:1..,:I:_:.p1-:",," .,",.iu"ii1.;;;;",,,1t;;;lor riturghisirarhi, mirur tere adaptiri iocare,

^pre.; aa;i.,! .""iifr .n?#ffi i': :tlsau accentuarea unui amdnunt intr-o regiune) a alhri. l- .Li--^^,.exercifrt nrr n"-^i a.- -^--*-t ----. t r --.exercitat nu numai in textul ,,r.ford.toiiii.gi asup Xi;i.'li:,l,1il'flT:i,y.l,T*:-'ri ll1lt', .a, ii ai-pr ,[ ra ibile variante sau diferenq. riruffi, 3i;;;.]:"r" unere se por constata irr.i airrtrae

l1l]:l ?:,:: :"^Tl,rrarea intre'.r.

" t *t"r"1 rru.gi.. ail-ai6 ir.r. documenrenite.din acea epoc-i gi enumerate mai inainte.

Aceste difere,te sunt la inceput mici gi neinsemnate. Ere se reduc la vars('ruL la varlrugiciunilor, la ordinea gi numirul lecrurilor fokrelgioase cAntate la slujba Liturghiei etc.sebiri se accelrtueazi, se dezvolti qi se inmulqesc

iitil*:*1,tit,"+;;;il,11'?,H*ii:'-1['ilY*:::'.:.*,I"jil#i.tic ri s tali za t cu ti m our in diferi te forme, t"d;;; ;il;." ;;i .Hj ;;f:,'#i:' ":i'$,:"T,qL,TH:,:",r: f:.y,l*.1;le dl""ur.r,,ute in scris. puqin cate putin, sobiceiuri in materie de curt,. ae la inceput,;;;;;i;.^i.i, .*r'.ri."::IJ'i:;ceremonii din ce in ce mai impo.rtan're (i -"i .;;;il;;;;'rLa"te s_a furugiciunilor si a formularelor; uzur nai."'rr"lii"r.iil fith;. I"r. t..brir.r ra,

l:*,j:r:,r11:: lr,.T. trebuiau,l t.-,irr.re. Mai tdrziu se flcu un ultirracu un uadoptandu-se formele fixe, care ",, -"i-nr"ri nimic pe searna arbitrarului lsau_a.hazardului improvi zatjeit3 .

Dintre diferitele "ri*,: rirurgice, derivate din rirul uniform primitiv, s-au'in uz indeosebi cele din metropotete sau...,t..l" ..1.;riffi;;;ante din punct*1t":,:,rfit^":j1]1,3]:i""ar gi politic .r,,-rl-;.;"rreri, Rioo-:^:r^ locale mai micinoi sau din tocatititi mai pugin #.ffiHi fiformularul lirurgic aflate in uz :..ne cele rli- ^-^"-l^ A- -^^^):---

:"1'-: -^-lan, ipe cele din oragele de regedinqa are patn fi:Roma, iar mai tArziu Constr.rti.ropoi). R __rsi et r ri -." r,' ri*^,,| ^: - -,

, ^ ' . '-gi au ri.mas cu timpul singurele t" .*.ntatea unora dintre marii teologi sauccntrele respective ori au a,"rrt leginrrin.t.i.-L^l^t^- a.^ ^-- t tpatriarhalelor in secolele IV qi t se ivesc gi diferitele forme sau tipuri rocarr

ri .-1.:.:1,?Striarhate; cu un termen tehnic, "..rr.r r...r rltu.n ongrnare sau principale, din care vor deriva ctr

plificat ccremo,ii dej I orr

Irr fblul acesra, fie1'r incuul in nrai mu I I;

Pntxtt PRotr, Dn, ftNIi Rnallrrs,r,t

rr L, l)trchcsn r:, Oriqilts dru tultc t,ltrltittt, cd. Iy', px1.i1;, 1925, pp, 55-56,

l4li

.rl-_ -,, I .. rr'r!!rqrv, uur ldtL v(,l qcfiva cu ElAIL!^HrupE (upun, oe ltrurghii._,,.-^"'-"i:r,.

de a se.stabili o uniformitate absoruti pe tot intinsul domeniurrri de rtri:n1 j::Tl;;i":.#;"'#:':1T3::lnH:lH?,,If 'xlxlff ff#:T:,3;pAni ta un dmp, adicd se stab,iseri;"i;ii";;r;;;;;rfiilir*r1'r""'i1'_li'J.il'introdus schimbiri in ritul existent i; ;l;"i" c_err ..ri,,-^ + -^-^_^_::,.1;c,_.. ^^-_,*^_-:: r r on s_au

LI'l'U lt(;t( )A st,t":(lt A LA

Rr1s,1r'it, uur cvcnirncnt detcrnrinant pcutnr fbrmarea, fixarea qi consacrarea definiti-n l,itrrrghiilor aflare astizi in uz a fost flrimitarea unitilii cclor doul mari patriar-

rilsrtritcne: al Antiohiei gi al Alexandriei, prir-r despirqirea Bisericilor necalcedonie-(lrrorrofizite qi nestoriene) de la periferia imperiului roman de rislrit gi transforma-'|lr

lrr Biserici locale auton( me qi independente de Constantinopol, in urma sino-dc la Calcedon (45I). Secolul al V-lea constituie deci o perioadi cruciali pentm

rinrrilor liturgice rasiritene; Bisericile necalcedoniene, constituite pe criteriiIc, se vor dezvolta de aici inainte nu numai independent de Constantinopol,

;i scparat una de alta, creAndu-gi fiecare propriul rit liturgic. Concomitent, Apusultin se dezvolti qi el, din punct de vedere liturgic, pe drumuri proprii, deosebite de

nlc l\isiritului creqtin qi determinate de geniul (spirinrl) specific al latinilor qi al

ltrclor formate pe vechiul teritoriu al Imperiului roman de Apus qi cregtinate sub

rcligioasi a Romei.

2. Clasificarea riturilor liturgice

illnsificarea riturilnr kturgice-swrse gi a diferitelor tipuri sau gmpe de Liturghii deriF rlin ele nu este insi uniformi la toqii liturgigtii.Noi adoptlm, conform metodei celei mai mult acceptate, impirqirea tuturor Li-

riilor cregtine in patru grupuri sau familii, reducAndu-le la cele patru rituri-surseipale, qi anume: ritul antiohian (sirian), rinrl alexandrin (egiptean), ritul galican

romanl4.Vom vorbi, pe scurt, despre fiecare din aceste rinrri in parte, stabilind la fiecareqinca gi caracterele distinctive (specifice), formele cele mai vechi (documentele) gi

ttrghiile derivate din ele, intrebuinqate astizi in diferite Biserici creqtine.

Toate Linrrghiile existente azi in Bisericile risi.ritene derivi din cele doui Liturghiiorigine apostolici: cea a SfAntului Iacob qi cea a SfAntului Marcu. Cea dintii a daterc Liturghiilor din grupa ritului linrrgic antiohian (Liturghiile de tip sirian), iartlc-a doua a dat naQtere Liturghiilor din grupa rinrlui liturgic alexandrin (Litur-

de tip egiptean).

3. Liturghia SfAntului Iacob Ei Liturghiile derivate din ea

(Liturghiile ritului antiohian sau Liturghiile de tip sirian)

l,irrrrghia uzuali gi reprezentativi a vechiului patriarhat al Antiohiei a fost Litur-rr Sfhntului Iacob (cel TAnIr), fratele Domnului gi primul episcop al Ierusalimului.Alcinriti la Ierusalim, Linrrghia Sfintului Iacob, a trecut la Antiohia, unde a inlo-Liturghia mai veche a acestui oraq, adicl ritul antiohian pur, oglindit in Liturghiattd Clernentind d.escrisd in cat"tea fi zpta. a Constituyiilor Apostolice, despre care alnit mai inainte. PlecAnd de aici, ea a devenit apoi Liturghia intregului patriarhat al

filtiolriei, adicl a intregii Sirii rlsdritene. RAnduiala ei generali din epoca veche se

puirtc rcconstirui cu ajutorul datelor din unele scrieri patristice qi.documente din se-

lc IV-V, care descriu intAmplitor momente din servtciul liturgic, sau explici riturilirrtnrrle din Lirurghia timpului gi locului respectiv.

l{ Vczi, clc cx., Pr. Prof. l). Virrrilcsctr, Cun de Istoria I'burghiei, p.232

, Yn. srtE prn NIQ I E

AstlL.VIII_a * ,, Lirurghici c_otrrplctc csrc cca diu

u.rm:i) si ;ili,i]lTil:,,1hl::,'tillsi:ff,i'"':X;r\,/. ^ urarrlqlluul IAL^

v ,û dcscrisi it-t ,,Testarnentwrn Dorninirrts.Innrrohi nrul Chinl al Ierusalimului descrie $irurghi.. lrsqrrrlrvJ'vr n

ii\* j:yf :Lrr!:L,i'U'i1yîii^,,,\if #,ti))},0r,,,^n;li,::,"1baptisrnale, explicAndLitur.qhia sirienilor rtsi irr{1;;;;r.'i.;,;11";i."u?il:l,fblT.rjceleiagi I-inrgirli la Antiohia snre .f4,"ir,,t cc.^t,,rsi IV ne fuunele din oruitiite exesetiii ale Sft }e^nlr.i'iltaceeaqi vreme, unele din .r.ro".r.i" /d

Lirurghia sfinrului Iacob a fost cea mai rispanditi dintre Liturghiile vechi

;:,H:"r.X rly X"p*'].û 1f:_10.._,:

.. in,*i*i isi;{, pl.#ina, Asia Micd)ilr Grecia. La sfirgirur . ser.oiului' w1, u.i"gii ri;dd"iiil'i-r*, "i.;J#i'!?l

lT:,"rj jlp: o linrrghie normari a Risirirurui creqdn. "r;r";i l;-..a a sfrnrului(vezi cBo,1,2, p. 397). Dinea au derivar roate riruigrriile uierioare folosite I

t_lj:,f::l::"X.^::,.^jl Asia Mici qi in Ciecr. ",; ;;i;;a.[ Lin ,gr,i,or maiSfintului_vasire qi cea a Sfdnrur"i lor" 1liru.gniir.lir,i*il, .#i:#i#llocul' In Iemsalim era incd in intrebuinrr). i,., #.-i-rl;-l;;;:'"--r.r r\-,^---rruru' arr rErusarm era lnca rn rntreburnlare in secolul IX, iar in resrul orientui:llt*:f:::11 !i,'Ttoil"1li) ._" -!"qi""t pa"e pi1,i,.."rJ' xu, cand a ifi tqeptat inlocuiti de riturghiire 6;r;;.1-^-L Ha'c rr,r rLLUrL, '\,' carq a r

Incd din secolul IV, Lirurghia Sfinnrh,i Iacob se oficia in doui limbi: grr

:.:1.:.:_t*-:.-:-"-'Sl r.easti limbi, qi in siriaci.t;:;. ;6e*a.rplrgii.rl-;monofizite qi nestoriene (sec.. v), redrciarea greaci a ri.mas "#;idil..#;:f$"::,:1.*^::.:hlte .ny,,1rh,ale, at Antioil;i a,;ir;,"iiin,,lui (numiqichi;i), care au ffadus-o qi i" ti-u, ri;ir.t;h;; i1,,;.u"r"qi1'jl'J'ri#p;fl;]i1l:,111119"*lt rinrl bizantrn. Astizi, .l,a"ii".* gi.".a se oficiazi runele biserici ortodoxe de limbi greaci, ",id;;J;;; #';i;;ume ra 23 oct,ffln't3i.t^"cob) sau.in duminica te, -ri rpropiati de

"..rrtl' a"ta: iar la Ienrserrqu ur qurrruuLa Lca mat aDfoplata cle aceasti. dati; iar la IeruSa

?:irlT:::::rô:if duminicd dupe craciu",.tl,J* a*;;;-.;. si de sfnnrulcel Mic, intre rudele apropiate ale Mdntuitoi.rl"i. rv.rv'rl

...,,.Y::T:lttfr?ll, care s-a pistrat rexrul grecesc al acesrei Liturghii (cele maidi, secolele X-XII) ne transmit i"re " f"J-a evoluari, ." d.rr;?Hi :;';

I Iitltttnttt, La Mc've, tu,.w.'.'o) ot tantls pttLt4vrques, yat$) Iyo4[ (Lcftrcs chr(ticrrrrcs, 9).

ll. Text grec. gi trad. fr.: Cyrille de feru

,lT'r:,!'.-.li%ff'A*rLt j.il;*,,*,i:i.t566-s77.

rrau. cngl. ra /\. Mr 566-577'

f:!::J#;!!,r i;li:, li,;,,y"' 9:::yri?,'rTh**:{lin trad. lat., ed. ie A. Riick..,

_N.Lus Daprrs?nt et.twrssae qaem:" '' catecheticli...., Miinsterl i.9gg.-irâ fr.catecbet cts..., Miinster, 1933. Trad. ?.: uL rvruyrusll.,-;;{"rad., introd., index oar R- T..."r,, et p t-.t-,,---. -^ -:st )-1

Tra,r . -

,r- er k I lar/FA-"^

' ''st l-l r' -' 1949Trad. rom. de -L!?Z\il' ve.zi reconstin i.il.'u.., 73-1974,I.M. l{ansseI.M. l{ansscl'rlcrd, ZurArutlysc fur QucllenI Iitltrtnrrn- La Mcrv

150

/ tt, 1rp. 663-682.

t5

LI'rLr R( it()A,sPti( IAI.A

: irlc Liturghiikrr nrai ttoi, tlcriviltc clin ca (rnai rrlcs cclc bizatrtinc)r". latil, pc:

rtrhtiirla acestci Linrrghii, a$a cllm sc slvArqcEtc ea la greci:

t)rrpI llrcgtrtirca l)anrrikrr Ia proscomidiar, preotul, stind in faqa Sfintei Mcse gi uqile im-

tte,iii iii,r.i ilchise, zice o mglciune Pentm icrtarea picatelor. Apoi deschide uqile,rltcriri rii rostcitc, cu voce tare, o formuli doxologici in cinstca Sfintet l-retmt (care ser-

e,r [irlmtrli de burecuv'antare petttm incepurul sluibei), apoi o rugiciune pentm Biserici

trupul..." (care la noi se cAnta la Liturghia Sfhnnrlui Vasile din SAmbita Patimilor), in

) cc diaconul cu preorul fac, in tdcere, vohodul mare, aducAnd Darurile de la proscomidiar

llillnta Masa; in faqa Sfintelor Uqi, la inrrarea in altar, se intrempe cArrtarea Heruvrculut qr

Egtul roste$te 611 voce tare nrgiciurea punerii inainte a Darurilor (cea de la proscomidie din[izantin: ,,Dumnezeule, Dumnezeule, cela ce pe piinea cea cereasci..."), Dupa

rcrea Daruiilor pe Sflnta MasI. preotul le cideqte, zicAnd in taini o -rugiciune

a cidirii.r,ostcqre Sirubolut irertiruyei., preotul zice in taini mgiciunea pacii qi se face sirutarea picii;ptul zice din nou o rugiciune a plecdrii capetelor, dupi care urmeazi un fel de dialog intre

rt qi diacon, apoi intrc clerici qi credinciogi pentru binecuvAntarea reciproci, nccesari ca

lrltire pentru iivArgirea lertfei, aseminitor cu dialogul dintre preot.qi diacon de dupi

fitrrir., cu Darurile, dirt fitwryhietal ortodnx. l)iaconul rostcqte apoi o lungd ectenie mare

[nrrrlr mrl frumoasl qi -ui *pii-itoare decAt cea din ritul bizantin), in timpul clreia preotul

r', lilitii qi traduceri ale texnrlui grecesc: EL? pp.3l-68; Hrisostom Papadopulos,

tllrir'a SJhntului locob, fi'atele Dorunului, ed.. VII-a, Atena,. 1959, ed. \^,.12T,;. ,^ ,

l.rr.r:rycs, F.dition critique du texte

i noui, publicati de Pr. Alex. loncscu, in rev' GB, an.1963,

Eirult. in taini patru rugiciuni deosebite gi consecutive, dtntre care a treia este rugiciunea

Frrrrc.r.ii-ilainte a Darurilor, de dupi vohodul mare, din Liturghia bizantinJ. a Sflntului Vasile.

Ul1c,rzl apoi formulele introductive la anafori., inclusiv dialogul prefeqei, cu unele rnici

Variiyrtc r.tb"l. faqd de cele corespunzltoare din ritul bizantin. Preonrl incepe apoi si-citeasci

ln tirini marea liug.iciune a Shntei ferrfe (anafor)), intrer-r-rpti de aceleaqi ecfonise qi

Ftr;lrrrrsuri ale credincioqilor ca qi la ritul bizantin, dar cu o panicipare.mai largi a acttofa;l'cirtl anasoralzl seam.ini mai mult cu al anaforalei din Linrrghia bizantinl a Sfhnrului Vasile,

llr,ri rtlcs in partea finali (dipticele), unde rugiciunile de milloc incep cu pomenirea celor vii qi

rurrtirrui c-u pomenirea morgilor, deci invers decAt in rinrl bizanttn.Ilrrneazj o ectenie diaconali, rugiciunea domneasc'i, apoi rugiciunile, formulele li 4tu-

rilt.prcgititoare pentm impirtlqire, aseminitoare ctl cele din rinrl bizantin: frAngerea Sfir-r-

trrltri 'Ltrrp, pliniiea potiruiui, fi.rrnarea apei calde, inci o rugdciune pregititoare. apoi im-

;r,1 r,l;irca ilericilor gi a credincioqilor, un imn.de mulqumire al preotului pentr-r-r impirt'iqire

[,.,r,,n-rr, al celui corespunzitor din Linrrghia noastri), o mgiciune a cidirii Dar-r'rrilor,

I ^r)rr t rEt/r. rJN, I]NH DKANI$ I L

::::lli.l.i]:1 ll: :!i:t::,',t rtrgitcirrncn llec{rii r;apctctol zisrr ctc prcor irr taind, apoi oa lrnvorrrlui, r()stitii dc prc,t clc pc anrvonrrl'clirr nrijl<lcul hiscriciila clc conccclicrc: ,*l\4crgcqi cur:l crc c()llccrrrcrc: ,"r\4crgcqi cu pacc !", iar prcotul, din rrltar, irrchcic cr.r o scurtlbu'rccuvantarc, zisi in taini (,,s-a binecuvantat l)umnezcr.r. Ccl ce rre hinr.crrvA

i,|1!::::.t:,,1:i l_:i: irnpirtiqirea Sfintelor qi a t reacurat.r"ri.f* rrl,ri ..urn qi

ir-r vecii vecilor, amit.r l").

Precum. a1.viz9g, din Liturghia Sfhntului Iacob, derivi toate Liazi in diferite Biserici risi.ritene, calcedoniene gi necalcedo"l.r.,fi r;;;;

1) llrurghiile din uzul sirienilor iacobiqi (siiienii d" veriy; --) r- --

b) Liturghiile bizantine (Linrrghia Sfinrului vasile qi rirurghia sfantuluic) Lirurghia Bisericii a.me,re qi

. {) -rin rghiile sirienilor orieniali (persanii nestorieni), numite uneoririt chaldeian.

, a),si.r"i.erli de ves.r Qacolil!),.din fosrul patriarhat al Antiohiei gi cel al Ierug

::Tiiu, de restul.Bisericii dupr sinodul din calcedon (a5r) au pdstrat innumai versiwnea sit"iacri a Litwrghiei sftntwlwi lacob, pe.ri. o iolor.r. qi

"r;ghie normali, tot in siriacd veche (azi o limbi moarti), int.oJ".ana insi ruc,laritiqi caracteristice doctrinei lor (ca de exemplu, adaosul ,,cel ce Te-aipenrru noi" din texrul rrisaghionului2,. Lirurghia siriaci a sfenilnui Iacob siinqe.az-i gi la sirienii risiriteni din Marabar llndia;2r, precun qi r, -r.".iqii(un(i cu Roma), care au primit insi nulte influenqelatine.

I -'

. .Precum am_vi.zut, deoarece in Biserica veche textul rugiciunii principaleghie, pentru sfintirea Darurilor (anaforaua snw ruxdriuru.ii sn"triknfe), erazat de fiecare din ierarhii mai imoortanti- a enistri in R i"i'ir,,n m.ra n,r-X-zet de trecare drn rerarhri mai importanqi, a existat in Risirit un mare numirrale euharistice. Biserica sirieniior de vest (iacobigi)

" plr* pani astizimulte.dintre aceste.a, gi anume 67..anaforale irtnru"l.ii"ti ,ir-ilii;i iacobiyi, iocorifeii lor sau atribuite unora dintre Sfingii Apostoli qi sfinqii-pirinqi..'Aziparte dintre ele se intrebuinqeazd in diferite'o cazii capi&;;r;hirril;;.;;la rAnduiala fr-xd a vechii Liturghii a S{ nnrlui Iacob22.

Existi gi o Lirurghie a Darurilor mai inainte sfinqite penrru uzul sirienilorcu o formuli de epiclezi adresati MAn uitorului23.b vte, d.et"itate d.in Litwqqhia Sfld.ntulwi lacob, vompe la

_ c) Biserica anneand. intrebuinqeazi o singuri Linrrghie, numiti uneori aGngore Luru.indtorul (apostolul armenilor)'qi folosite'arj'^tit d, armenii pcat qi de cei uniqi2a. Ea derivi direct din Liturghia sa".rr"ilr."ulrql^.rrri^Jl

'"i",",!:r,i::'-l!; ::sL i"!!, pp. 6e-ll0 Vgzi.sj {. Riilker, Die ryrischeJa*obusanaphma!:::l,t:: des lahob,lblon Edrssi.' Mir dem g.i".t'lr.t.n-fr;;il.I,il fvi;;f;;giegcschicht, Quellen u. Forschungen, 4).21 6 ---- )O trad. rom. a acesreia.a pub_licm pr._A]ex. Ionescu, in rev. GB, an. 1963, nr.4.4) 467. Trad. germani l;,nia,,"

^.r. 1gq 3uragy_". G- V;;;il;a f,Iib ana. oieder Thoruaschristrn Indiens, paderborn 196g. p. I ib I.u.2') Edty. in Ir.O.p, vol. II, qi de A. Rtickei, A. il;, H.W. Codrington, $.a.: Anaphorac:quot in cod.icibus adhuc repertae sunt..., editae et iatine u..r.., Rt-lJ'(pontif. Inst.

quotqaot tn cod.tcr.bus adhuc repettae sunt..., editae et. latine u..r.., [o-ie lrontifl Inst.S*9;),.r;l T: ]; il,rrjrl9i., IV in Ie40 (Lirurghia sra"nriri i"'"" i.tror,o-;.rhc3fogicar snrdlc; .. an. fi[tj_",t.i:.'oi"{; r:i?rr'?,'I'1, i?r:T}, I?t-' rracllrsa $r ilr r()m. dc mar multe ori. vezi. de ex.: ed. I . .lfaura f i*tlliscricii awneil', Bucurcqti, 1937 (rext armean Ei trad. ;;,;J.

'c". "r-i tr;;"?ilr.'.1jffi

t52 r53

LI'rURrit<:a,st'tictALI

Ccl ce nc bi

ilccilstA in seccllul IV ln prtqilc Capadociei, de unclc tru vcuit primii misionariqlrcliz,at<rri ai armcnilor, gi poate fi considerati. ca reprezcntAnd un stadiu mai

tlri. rrl Lirurghiei bizantine, de la care a gi primit, de altfel, unele influente, in afardeelc latine primite incepAnd din timpul cruciadelor.-lpccific ritului liturgic armean este intrebuintarea azimei (care nu esre o influenqiulic{) qi excluderea apei de la pregitirea Sfintei Euharistii. Biserica armeanS. este, de

im W. 1923

ir, singura Biserici orientali care nu foloseqte anaforale de schimb in formula-l,itrrrghiei.cll Sirienii rd.sdritoni satt nestorienii persani (chaldeeni) din Iran (Persia de altidati),

gi Malabar (din sudul Indiei) gi chaldeenii uniqi (numigi qi creqtini dr ritrun) intrebttinteazd, azi o varianti a vechii Linrrghii siriene a Sfhntului Iacob, cuparticularitdqi specifice Bisericilor nesroriene, gi numitr Liturghia Sfin2ilnr Apos-

Acld.ni si Morij (Maris), intemeierorii Bisericii din Edesa gi Seleucia (Addai e, unul din cei 70 de ucenici, iar Marij e discipolul lui)2s. Ea se folosegte tot insiriaci veche.

Pc lAngi anaforaua proprie acestei Liturghii, nestorienii mai folosesc inci doui dinhilc anaforale liturgice risiritene, ca piese de schimb, gi anume: anaforawa lui Teo-lfierpretul (adici Exegetul saw Td.lcwitoval - Teodor de Mopsuestia, f42B) care e

ruinqati in duminicile dintre ajunul Criciunului gi Florii, qi nnaforawa lwi Nestorie,)Llintat;. la cinci sirbitori pe an.re alte vestigii de adAnci vechime, care o apropie de tipul sirian primitiv dina oPta a Corustitwyiihr apostokce, Liturghia nestoriani pistreazS. in rAnduiala ei

r lccturi biblice, dintre care una sau dour din Vechiwl Testaru.ent: Lege qi profeqi,sc mentin gi in rinrl sirienilor de vest sau iacobiti.

Oaracteristicile ritului nestorian sunt: frimAntarea qi coacerea de cltre clerici a pAi-dospite intrebuinqate la Linrrghie, care alciruieqti o parte a proscomidiei, apoi

ln din textul anaforalei a cuvrntelor MAntuitomlui de la Cind (,,Lua.ti, mAncaqi...,,,) riiaqezarea dipticelor inainte de epiclezi26.

4. Liturghia SfAntului Marcu Ei Liturghiile derivate din ea(Rit"l liturgic alexandrin sau liturghiile de tip egiptean)

l'irrm,larul linrrgic originar gi clasic, intrebuingat de Biserica Egiptului, a fost cu-,l.rctrt sub numele de LiturXhia Sft.ntwlwi Mancw, deoarece traditia atribuie acestui

lfErtt cvanghelist activitatea de evanghelizare a Egiptului. Documentele care ne-auFl'rtttstr. is formele ei cele mai vechi, cunoscute pAni acum, sunt:

r) furaforaua din Evholngbiwl lui serapioru' episcop de Thmiiis (sec. IV)27, care seEnt'itetcrizeazS. prin aceea ci, la epiclezi, se cere coborArea CuvAntului (b ),6yoq) pentm;1t'c

I irccrea Darurilor;

lltttlir I irrtrod. gi aparat critic, la Arhim. Zareh Baronian , LitwTghia Biset"icii Annene in cahu] cebrlalteilltttiu ucuregri, 1975.

-toriand, fixarea definiwi a texrului acestei Liturghii, in forma transmisipArrl^: arhului nestorian fesuyab III, pe la incep tul r".joloi VIt.26.f,rrurghrrle.nesroriene aufost editate, in t'.ad. lri., inLoc)vol. II. Trad. engl. inEL, p.247r,rlur6ruuL rrLDLUrrElrE du luJt cuLaLc, Ur LfaU, lat., lfl ,L,rU. VOl. lL. f fao. engl. ll7 LL, P. Z+/

1'tt. lirrd. rom. de..T..Tarnavschi, in rev.,,candela", an. 1892, pp. 617-621,669:692 gi oa^a-oao.'I r,rrl. gcrm. qi srudiu dc )oh. Madev u. G. Vavanikunnel. ar. cit.- i. 12 s.r.rl. gcrm. gi srudiu dc )oh. Madey u. G. Vavanikunnel,op. rir., p. l2 g.u.r/ l.ld. nrai nouitinMELV, pp. 5l-O+.

l)nri(l' PRotr. l)R. Iinri llnnNr,s,rti

t'cctl. in LOC, vol., uoittLorrvain, 1960; E.. . Berlin,L.\,v, p. [9erltn, 1952. Exisri Eiolicirrlc llcutru scrvicrrrl [riscriccsc,rr lirlirirrc i.ccPi,d clin sccol,l ,lrr l, ahisirriirrrir si tr.ircl. t

b).F'ragnrcntul clc anafirra cgiptcan{ din.scc-olclc vl-vltr scris prc un papiruEcopcrit intrc mincle unei mlnistiii copte dc la D€r-U rlyzc.fi2l.

--

c) Linrrghia descris.i in aqa-numita Rhnd.wiald bise,iceicri d, care, pam spus, nu e altceva decat o__traducere (prelucrare) a lucrrrii apustul;cdonrlui Ipolit din Roma (sec. III)2e; dar nu toqi liturgiqtii"."nria..r ";ff;;constituirea vechii lirurghii egiptene.

PAnd in secolul v, Lirurghia sfintului Marcu a circulat in tot Egipnrl lnf:::i ^ry!!*::, 4re ycd .a rimas mai departe _in intrebuingar., o.todo.qiloi ;secolele {rI-xrII, cAnd a fost inlocuiti la ei cu Liturghiile bizantine, ai" irrt"Jprimise de altfel inci mai dinainte multe influerq.'(." de exe-plu: un'rir supru,,sc Lrc alfrcl rnca mal cunarnte multe mfluenqe (ca de exemplu: un rit sutproscomidiei la inceput, ritul vohodului mare, imnul ,,urrtrl.-Nircut,, qi Heruvic

^ Dupd'.ce insr copqii^(populagia indigeni a EgipruLui) s-au despi4ii de Biseri

constantinopol, adoptand monotrzitiri""r 1+sii,'ei gi-au ,."ar^ qi riturghia i;Ior nagionali (copti), punind-o totodati suL numele'sft"tiuiZnir"il alAlexand,,. {c5pta v.ersi.une.copni (Liurghia sfintului chiril) a pistrat mai bine cadrul

tlv al Lln,.ghrer egiptene,.degi a primit gi ea multe influenge bizantine (rimba cranume dialecrul ei bohairic, se pistreazi inci in serviciul rit rgi., pe cand ina fost inlocuiti cu araha). Versiunea copta a Liturghiei sfa"niiui'rrlarcu pistreadgi unele expresii in limba.greaci, ca: K6pre btvbqoov,E'rptrrr

";- (scrise cu cara(99nte.) Anaforaua acesrei Liturehii se intrebuingeazi, azi'la'copqi in timpJMare, in posnrl Criciunului gi la pomenirea morqilor3o

In afari de Liturghia zisi a sfhnnrlui chiril cu anaforaua ei originali, cmonofizi.ti mai au azi doui anaforare de origine mai noui (de tip sirianj, ai"i.ena nwrnitd a sfa,ntwlui vasib, care e anaforaua normali a copqilor, fiind intrel

a:?.*.r,.],".."p,rT. 1. alglui, { ahg ruwrnitd a Sftntutui Grisore (d.e N,intrebuinqatr la srrbitorile Mantuitorului qi in ocazii -ri-rot.-rre. Aman,i,trebuin.teaSi in limba copti., dar existd gi redactiri ale lor in limba greaci., din

crrpgilor.qi ale iacobiqilor_sirieni qi atribuite ra-diferiqi autori, ., JL .r.-ptlI)omnului nostru risus r{ristos, anaforaua sfintei Fecioare trlrri", anaforauaIoan - fiul nrnenrlui (Evanghelisnrl), anaforaua sfinnrlui Atanasie,

"rr"for"r, lri,scur q.a.32. Toate sunt insi.de origine mai noui 1""ii i.;;;;.r. abia din sec,sau dupi. aceasti dati).

Particularitiqile principale ale Liturghiilor de rit alexandrin (copte gi etiopiene)

28 Vczi rexnrl gi coment. dtn DACL, lI, I gg I - I g95.'-'.-Ed^9. B. Botte, La Trad,itinn A.pi:trt1qry d.e saint Hypporyte. Essai de reconsrirution,

srcr-Wcs_tfhlerl 1963; Acelagi, Hyppolyte de' Rome. r,a Ttn;,;it;o" ,lporio6qry d'apris lesperuions. Introd., rrad. e r notes, 2-e 6d.. paris- t96g (SC I I his\putiont l1r1a.,.,.1a,. ",r

ror3: 2-e €d., paris, t96g (SC, I f bis)."" Eclit. de A. Riicker, Die Anaplnra d.a Pan^rarchin tgriitns von Alexanclrera (Denkmller

ntcrrischcr Messlirurgic.4). in rev. OC. Zt ('1927\ t4?-t\73r Anrbclc editar. in r,oc v'i, ili,ih!;_fj;E;,Ii,rvain, 1960; E. Berlin. 1957. Exisri s

fost traduse3r.Din ritul alexandrin d9!yn $.Litarghia Bisericii etiopiene saw abisiniene, ofr

vechea limbi etiopiana (dialectul gheez). Ea este humiti Liturghia cehr'\2care nu e in fond decit o rraducere'eriopiani gi prelucrare i^i f,errokati a Li::l:: , 9f1".t"i,Chiril..Existi. si t4'anafoirie de scnimU, il;;;;^.;i!

1.54

;i tlrrcl. cngl,

r55

l,t't'utt(;l( :A sl'l()lAl,A

l,n l,iturgfuia catchunrcrtilor sc fhc patru lccturi din Noul |'estaruertt, Qt antunc:

,iirr'.:p;;ilfi" sian"rf"i Ap.stol l'avcl, a <loua di. epistolcle sobornicegti, a treia

t.ilrrtc si'a patra din Sfintele Evanghelii.i,"iiiii.i.rr' ir"i-"r" a. invocare'a SfAntului Duh pent

" t!"Hti-P,i31t-'i]:,

111';Ji,tir;J;;ili ;".i"hi"; este aQezari dupi anamneza, in liturghiile ritutui ale-

iii;.:ffiirtiii i" a""e formule, dintre care una inainte de cuvintele MAntuito-

rlc la Cini, iar alta duPi anamnezi.'iiG,i.i;; de miilocire generali pentru. Biserici (diptice) t iE:',I1 lI^1]L:

i,'!-1,r ii,r Uir*,i" ii ,f,.thi^n-.i mult inainte^1 ei, qi anume chiar in cursul

inii L'.itt"ii"ice de la incepunrl anaforalei (Prefaqa)33'

r.iir"i ie "aiqilt.

.lriifSilit"rgice ale ilisericilor recalcedoniene, tipirite de';;;;--oi'Uniqilor orientali, nu meriti toati increderea, din ca,za.llilor introduse in

'ele de editorii catolicizanqi; de aceea, pentru restabilirea

i-nut..ttl. trebuie apelat Ia vechile manuscrise3a'

5. Riturile liturgice aPusene

rl Atit Ia Roma. cit si in celelalte pdrqi ale Apusului creqtin, a fost la inceput in

;il,;;;;; ri"rr pii-t.ii,, "n

r"r-, al Linrrghiei oficiate in intreaga Bitt:it-1ti:t:lli;Ie;i iliil;r s-, sing"l"rizat din punct de vedere liturglc, avAnd in uz o

ric cu caracter aparre, Je-origine foarte obscuri, deosebiti de toate ::l.lilr:iiii-.[-.^rfi fi*ilii pri-i1i",'ig timp ce

-in celelalte pi4i ale cregtinitiqii apu-

il';;;t.;;iJ ri*ii. i'i-niu, "d"' +1 Risirit, "^

d":1- T ?fiTil T'.'-'-"li'l-':::-:i;.H;,'i;;e"i;.ip"+" .ii" secolul v,.avem in Apus dour Liturghii deose-

i' ... J. ta'n oma - din care'.-a dezvoltat fitul roru.an - qi cea-din sudul Italiei, care',.,ii.ir* itil*i nu*it gikrun De fapt, denumirea de it gaklan ptoprrt-zis se d.i

ii'i,li*gi. J.r""rt"t r"i"i.fut numai.in Galia.(sudul,rri5rpi d: -:) l,'.1'jTll'(sccolele V-VI) si i" gi.iJria lnoraul Franqei), Irlanda qi Angli.a, in diferite vari-

,ti'i-i"rr[te.nirli,-r"u a.r i.., ,..rrt, se indici -irurghiile localizate in toate

fr" p*.iAJgiseriiii apusene vechi, afirr de Roma, adici: Italia sudici qi nordici,

ln, Spania gi chiar Africa.Ai,irl* "iigi.'iiiin

t"i lJ.* pirerile sunt impi4ite E sinsulintu,:1,.Tt::11,*::l'ffi;i.irghi^ *[riJe, ,al.n reprezintr dezvoltarea locali a ritului linrrgic pri-

'ii' ffi ..' i; idy' h. C;ri;

49 -"':itf t:ry 911*:1T:* li tl*: :':il^t*',i,:';#;ili'd;ff4"",rr, lryon;, cel mai important centm al Gatiei de sud.

Ril,,1'grli.[, f"t,I"f"*it,.+j1"t'a9 citre cel roman, qrecum.v:-1T-1t1-gl*ii'\rirrr Fqulsr --'

s^;;' ht ,,"''i sllDra ' ^n doui orage: Mi-

.lclrrng'i-a menqinut in Spania. El mai^supraviegutegte azr nurnal r

u, f,,|.a"r rta[ii; qi T;|JJ; ajpania). in Milano se intrebuinqeazi' Litwrxhia nw.wt'i'tri/ - -t --.- ^: ^.:.-^^ .l o.ecnri ^trs\ irr le'ttrir;ona

sau n Sfii.ntwii,q*;UiorU (cel mai cunoscut e >iscoP al. acestui oraq), iar la'rinrlrr. il.t itt;n rr*;li'*oirabd iadlci,^rntrebuin(ati de cregtinii 9t,tlTg", _1:'-?-i,

;1;iil;1ff;J#';;;"i;;i";i;.rrir"r"i de.cordova), Li .rrghie numitl qixoto-hispani-

el *rtr isid.orionA, prnti .n? p*n de obicei sup 11mel9 9f":*J*,Itt"d"t- * lt:tf[ifiJf,), cel mai'ilus.- di.r,..'fnrinqii bisericeqti ai Spaniei' AmAndoui aceste Litur-

133. Trad. - ,,

- ni, vezi sudiul nostru' Cwl'

tltl llit "ortodoxia"' an' 1965' nr'

I , r,r,. (in grec' )' Atena' 196l '' ' t,r

PRnor Pnolr, Dn, ENn BnnNlg,rri

glrii rcp riri romanizate arc._vccrrir-rrui rir garicalrrs; cre poart{

lfl*f de origine orilnialr,. pr,.:; ;ifi.f i;ii,,.,sei Romei,secm.i a .^r:^^_-^ ^^r^_r- ?I

,11 t"p..-agie a rinrlui roman, Dir:rtre acesrea, cca,

i;iil:J. ::jic are a c ale nd arului I a Linrrghie, rdi.t ;;;ri

" -g"e.i" r-ir., ffi I ;:Dintre formele vechi ale riturui galican, intrebuinqate odinioari in diferitele

a I e c req d n d ti ti i a pusene; ;; -;iffi ?r."l. r#f iffi'jH " ::r',:#'j,':Gherruan al Parisului (din secolele iir""-vrirr;:r; ii*1r".I'-rrruscrise cril5.)."prr-.*, * i:i:"i'iiffirn (Bobbio\.Missale

v) v4Lsebegte pri anonimi', care !fii"d'i"i; ruri lirurgice crdin n,i_olo +-î ,.^^-_-_: al Linrrghiei cidin primele trei veacuri._r-rala carq rncepe tzorareeRomei di" .J;:rilitf,:::a Bisericii rru e sigura. Poate cd traduce?ea in limha lerini e .it ,incenrrf in li-k. ft-^^^: ^ ---:-:

tr; ^';'nitiv,inceput in_limba greaci, a pricinuit unele dinrre 'rii"Li

iili.ili,: Y*::*1:u:"^*:Tr:x !'i?"er,"i, Linr opera rDamasus (366-384). pe cand alqii o ",.rl"r. r"i papa ctrerarirr (492:6;;.8insi ci modificarea aceasta s-a ficut in eren" fiind "..o-r,.+i -*i^ra $x-,.+x r^^r--^:.'r r r. 'trrn'tt'rpnh1^t; -*:^-^'-i---:--^- stre, ficuti la sfirqinrl secolului

tinuata de papii qi Sinoadele dDeci -r-.rr* D ^-- -Degi, precum "- r_p,rt, Ror.na s-a gisit de la o vreme izoratd,de resnrr Ap

:^T::,* I.1T: I,iturgic, tonrEi episcopii Romei ," ft;, ,fbriiii inca ae U::f.:]"]yl lde a impune Lituighia l";;.lr;i;il;#;d;î"r",r rtatiei qi a;iylllllllr,l;_.::_"_.:.se vede.dintr_o.1c1is-oare a lui papa i"".."ti" r catrJ epilDecentius..din Eugubium, pe ra ";J4G;. Totuqi, incercirle b;"#;ff:tfIiI:H: T:u,'-i::::;*t,y:: 9:,id:jt::tortatd a T it,rohiei oori^.ô ^-:- ^âroman s-a intensificat in secolele VI_VII|3tir,:l dintle.naqi si regii carolingieni aiuz a Liturghiei galicane. indeosebi'irepin cel scurt qi fiul siu carol cel Mr;.;;"i1.^.1,"*:tll ,.,^Tl ,

r"11rr" jn lqperlJ- ior; cet din urmi a sitit sinodul lDurL }lll(JttulAquisgranum (Aix la châpelle, g0i) sr la misuri .o,rr,.arrgtioi.. i., ,..rt s.ns::iI:, ?:::q1f.îll__9_' l'_! "n"',

p11; ;AlJe--r-,"" ^0,&"i, qr p,i,, misioninrani care au creqtinat popoarere_ ai" i-plii"i l,rt 6;;ti.:ii,ir;-.,"*ii',iiHil':

#l#1,"::ty;"î:$j ,Tpl", rit".gr,i,,"1; ., C;;Ji#i de oraqere MiToredo). nu frrd oooziqie qi'.""..ii"ii, Lild#;;'#; iffi ;";,il?:i":lirrf)uenqe din partea c.l"i galic.rn;.-"--"' "'In Er,ul Mediu s-au foimat insi diferite tipuri loc ate ale acestei Liturghii, aficcare ,nele caractere specifice, a.e pr." -are inse lt"t..-artr.t de Linrrghii

l.t't't-l ttc;tr ;a st, tiot Al,A

(p,rlticrrlarc) avcan unclc diocczc nrrri c{cpiirtatc dc lloma, ca: L1on, Paris, Trdves,

*, S,rlisbtrry (usus Sarum) g.a., precum qi unele din marile ordine cilugdreqti, ca:

rrieirnii, Franciscanii, Carfi-rsienii (Leq Chartreu-x) q.a.''e. Aceste Liturghii, pe

Clcrncntc locale sau regionale, au suferit gi unele influenqe din partea Linrrghieigirlican, ba chiar qi din partea Liturghiilor rasaritene. Cu toate ci ele sunt consi-'tlc

mtrlgi liturgiqti ca reprezent|.ndyitwr"i litwrlrice deosebite de cel roman, ele nuele tapt dccAt vaiiante locale ale acesfuia, aQa cum sunt dialectele aceleiagi limbiao.

tlbl, multe din ele au ieqit din intrebuinqare, fiind inlocuite de missa romana.11 putca spune deci ci in intreaga creqtinltate catolici se intrebuinqeazd, asttrzi o

trl t,iturghie: Liturghia de rit roman, cunoscuti sub numele deMissa (d.ie Maw,)4r. Existi deci in aceast.i privinqi o rigidi qi aproape absoluti unifbrmitate in

uir papali. Puqinele excepqii sau abateri de la regulir care reprezinti resturi ale

t'itrrri linrrgice apusene vechi (ca de ex. Liturghia milanezi sau ambroziani qi cea

) sau variante locale mai noi ale ritului roman (ca de ex.: Liturghra ltonezd,iilc celticea2, Lirurghiile neogalicanea3, Liturghiile diferitelor ordine cdlugi-

), sc clcosebesc prea pttgin de Missa, pentru ca si merite numele de I,irurghii apar-

iit'ritc ae ce" rom"ni, in general intrebuinqati in culnrl romano-catolicaa.

6. Rit liturgic Ei confesiune

'l r1i confesiuni creqtine nu atit prir-r doctrina sau organiza,tia ei - care sunt aproaPe

tticc cu cele ale Bisericii Ortodoxe - cit prin culnrl qi disciplina ei.(irrrsr:rtarea aceasta rimAne valabili chiar pentm acele confesiuni in limitele ciroraI rlczvoltat ori s-au pistrat mai multe rituri linrrgice, cum am vizut ci este cazul cu,r'ir'rr ltomano-Catolici, in care ritul roman Ei resnrrile vechiului rit galican (ritul

r'rrrlrt'lrr, Ilituilc liturytitt: nh Apunlui (in grcc.), Atenit, I966.

56

Pntiol' PRrltr. DH, llt[i BnnNt,s,l,li

1,]l!i rf:i*, qi ccl nrr>z.ar1b), d_cqi dcrscbitc inrrc ele, au roftlQi ., acr comrrn

9:11i9::d,atea famitici ..c,nrcJionar; Ji,; .; il;;il c;;Irii. .ana grupuriltl'":i?lt_"errqin alnri rit.liturgic d".ai J ri.onfesiunii di., .r.. f". parte admitrebuie.privite ca excep(ii de'ia regura g.".irH sau chiar ., "ro-iiilTii#a.tia u,iatilor de diversi nationaliidti,?"i.-rprqi., administrativ Bisericii

;t.q'tr-' ;*"h.ii'i.".i, grecesc (sau ,greco-carolici", catolici de rit armean etc.'u., ciz similar il reprezintiF/r vzurlq Lvr

1:.,*-1,::.ri de cuiend trecuqi t" ".t"a"*i., care nu au adoptat rinrl linrrgic

PilTill,ci qi-au.confecqionat "l ,i; ;-pii" ili"..gr,i, JJ"i ii["" aii,nGherman al Parisului)) care nu e decAt o iullstrrralr al rarlsulur)) care nu e decAt o incercare de reinviere a vechiului ritoqlnloara ln vrgoare in Franqa; este vorba deci de ortodocsi cu un rit lituroic ,

oficiat in limba francezis.deci de ortodocgi cu un rit liturgic

7 - Liarghiile oficiate astizi in creEtinitatea risiriteaniEi la romano-catolici

Recapinrland deci in lumea cregtini de azra6 se sivarqesc urmitoarele Lia) in Risirit:

t bizantin:

(ambele derivate din redactarea

:1,r, _"JrytqT lpostolice a Sfinrului Ircoi, ieqiti din intrebuinqare de prinll-t1r), ,Limbile p_rincipale de ofici, re: greaca, paleo_slava 1d1n sec. iX;,(din secolele x\T-XV[), ;.;..Sr*; (di" iecolete X-XI) qi ,."U" 1J, il iviiiIn Bisericile ru.ecalcednrciine (k ru.on'ofiziyi Si nestot ieiD', '-

- -- - ' -

.r^!^:!!fl,j! sfiintului.Incob_('ieqitiair rLrri..r.a siriaci a vechii Lirurghii aposr)lantulul lacob), cw circa t7 anaforale d.e schirnb, folositi in Biserica siiienil,cr i,(.1* :-:*t, {ii.t31 al. antioirieii, i" ijir*iia maroniqitor din Liban (unrF.cu 19-") Qi in B.iseric_a creqtinilor tomigi din India (Malabar)., ,li'y?li!^sfinyihr Apostoti Addai (Tadeu) si twnrii, d.riurii toidin versir:nea siLrrurghlel Stdnrului lacob, folositi in Biserice nectn,i.qilel persali, in limba siriiclr

ry.foratq ay sih1rut ( a lui Teodor de Mopsuestia.1.. Sfiintwlwi Grirqore eori ca o Linrrghie anoniclc'rvara c,n redactarea greacd a Liturghiei sfnnrului I;;;l; r"rJri,T?"lrtcnc, in limba armeaniveche.

.-,.,!1ty.!!:!,!fantulu,i. cbiril (at Alexandriei) (forma evoluari. a traducerii coptecr.rrr Lrturghu apostolice a sfhnrului Marcu), ca doud anaforale d.e schincb (una a

as Vczi stttditrl nostr-tr: o noud titltA.hte httrebuinlatd de utodacSii apwseni: Liturghia d.uprillyn1nn al Parisului saw Liturgbia A, ft, "igiir;, i1 ;1; rt 1.., loastri- la_caftea lui' E. r<or"f.u.iy,'i7 I

in rev. ,,Ortodoxia", an. 1959, nr. l, pp,

i;s_i:jl,lrfi?,l"1dpiiTii{:ir:#:;ii'.}lt''o t*"* Messe sehn saint Gennain de P-iris'

,-j,).|.|:,r*r: Ti:lT4]1 -;J'L,i. ,art.i,"ne (calcedoniene i necalcedoniene) qi la Biserica

illlll:l-fii::ll:f.1r.:l.l:ye"g dTi c,ofef,,li[ p;;,;;;; d" ;;";;;;ili#ir'J ffii:il::""'llil;ilXiH'],,'.i"^lif':':f 1"^:2?^"i:P:,:il:,::"" I.iisrirn Il o Darrc..r-nrtmira t-;trrgtri, i Darurilrr. te sfnlite clirr rinrl linrrgic

llllll:L*llil.li": ll"ill,; ;;,;; ;;;;.', ... ,,,, .,," " r; sc,rsut pr.pr.iu .l ctrvarrnnrrri tlcpirrtc, lir cirp. rtisl.rcctiv). rfl A sc vcclcir urni pc lrrrg irr cirpirolrrl urnrriror.

Ll'ru ltt'; t< ;R st,EotAt,A

Vlsilc ccl Marc qi altir u Sfhntului Grigore dc Nazianz), folositi in Biserica Coptitittl prtriarhat al Alcxandrici), in lirnba copti (egipteanl).

LlUryiltia celor 12 Apostoli (traducere remaniatd., in limba etiopiani, a Liturghieilfc, firlositi in Biserica Etiopiei, in limba etiopiana veche (dialog.:ui. gheez), ca )4

d.e schirnb.

) Irr Apus (Biserica Romano-Catolici):tylkw ritwlwi roru.an, Liturghie anonimi, de origine obscur5., folositl peste tot lafifitto-catolici, exclusiv in limba latini pAni la Conciliul II de la Vatican (1963), iarpA nccca tradusi in limbile naqionale ale rururor popoarelor catolice.Lin n:tt hia Sftntwlwi Arnbrozie (Lirrrehia ritului milanez) gi

Lilttr:qbia Sftntwlui Isidor d.e Swilla (Liturghia rinrlui mozarab sau spaniol), ambelet'csturi romanizate ale vechiului rit galican, cea dintAi folositd la Milano (Italia),rr1 la Toledo (Spania) in limba latinl, italiani gi spanioli.trrtal deci se oficiazi azi in toati lumea cregtinl ortodoxi gi catolici zece Litwr,-

ctt a1'rroximativ 87 annforale de scbitnb, acestea din urml fiind folosite exclusiv incilc orientale (necalcedoniene). Daci adaugim la acestea Liturghia de rit galican

n Sfantulwi Gherta.an al Parisulwi, experimentati acum de ortodocgii de limbir,ii clin F-ranqa) avem II Liturghii; iar daci avem in vedere ci cele doui Linrrghiirxc (cea a Sfintului foan Guri. de Aur gi cea a Sfintului Vasile cel Mare) nu sercsc intre ele decAt prin textul anaforalelor qi al cAtorva alte ruglciunia8, putemci la ortodocgi se oficiazi. de fapt o singuri (rAnduiall de) Linrrghie, cu doui

rrrllc de schimb: una a Sfhntului Ioan Guri de Aur gi alta a SfAnnrlui Vasile cel:, ln cazul acesta, numS.rul total al Liturghiilor din lumea ortodoxi qi catolici se

l:r I0, iar al anaforalelor de schimb cregte la circa 88.

BIBLIOGRAFIE

t. l)espre Liturghiile apostolice (a Sfintului Iacob qi cea a Sfhnnrlui Marcu):Attrtgr-rostes, La litwrgie d.e Saint facques d. firusaletru, in rev. E.O., an.1900, t. IV.It,(i. Coquin, L'anapbore alexandrine dr Sairct Marc, in rev. ,,Le Musdon", 82

9fr9;, pp. 307-356.l,M. Funruli, Dwmnezeiasca litwrghie a lui /acob, fratele Downului (in grec.),krrric, 1970.

Acclaqi, Dwruruezeiasca litwrXbie a npostolwlwi Marcu (in grec.), Tesalonic, 1970.A, (iastoud, Eglpte (Litwrgie), in DACL, IY, 2, 2483-86.ll. Lcclercq, facqwes (LitwrXie de Saint), in DACL, yll,2,2LI6-2121 (cu biblio-lic [ngatl).At'cltqi,Alexarcd.rie (Liturgie), in DACL, \ llB2-L2O4.

, llris. Papadopulos, Despre liturghia apostolicd a Sfarutwlwi Jacob (in grec.), Arena,le0t.

l', I(odopulos,Anaforawa litwrgicd a Sfh.ntulwiMarcw (ingrec.), Tesalonic, 1959.A. 'l'irrby, La prih,e ewcbaristiqwe de l'Eqlise de /drusoleru., Paris,1972 (despre anafo-

futr,r Liturghiei Sfinrului Iacob).

l)cspre rinrrile liturgice ri.siritene, vechi qi noi:llitunrstark, Die Messe inr. Morgenland, Keru.pten, 1906.

h.A

PRuor Pnor, Dn, ENr Bnlrul$rr

F,.!, :ighn.nut, Eastent. LiturXics, Oxfr:rd, I g9 7 ( reinr pr, I 965, lg 67 ),_- I.H. Dalmais, La L_i_turyies d.lOrient, paris, 1959 (trad. engi. de ii.E::!y-,!bi'utg..ryew.York, I?60, qr- y1d. geim de tt.v. Lizenzaugs: Died.er O sthirc h en, Zijrrich Aschaffenburg, I 960 ) .'

I H. Dalmais, hiqwa, historiqwe et dnctrinales de larites orientaux, in , umbniques,,, i lUOa;, pp.27_46.

J- Godart, Trad.itions andew,res d.e la grrande pribre ew.iharistiqwe. Ln *aditimoccid.entale, in248-278.

rev. ,,Les Questions liturgiques et paroissiales,,, an. 46 (L

- ^]4 Hanssens, Institutiones litwrgicae d.e ritibus orientalibus, 2 vol., Roma;t932,

!.. Ianin, I,e1 Eglises Orieru.tales et les rites orientawx, paris, 1955.King Archdale, Litwrgie d;Antioche: Nte syrien-et rite'chald.ien, paris-Tr

Mame) 1967.

1{_ce]a5i, Tbe rites of Eastern Cbristerudnru, Londra, 1950._ N. Liesel, Die Litutgien d.er oxhircbe, Freiburg im Breisgau, 1960 (gi trad.Eastene Cathokc Liturgies, f 960).

4'11"t, s.J.,In rnor"ientaleru,Roma,l947.S. Salaville, I itw Messe , 2 vol., p ans,'1942 .

^T..Tarnavschi, Despre cele rnai insetnnaie litwrXhii ale Bisericii Orientnb,,,Candela", 93), gi extras) Grniuqi, 1g93.

Card. EPN rr i,if?;6#,Lii,i,1)i:llll;13i;Fr. Van niloicheia wni

4egen End.el. Ziade 34_1488.Acelaqi,

^ IA |ungmann, Missarwru. Solletmnia. Eine genetische Erhhirung der riirnischen2 vol., ed.V, Viena,1962.

. s'.I'P. v-an Dyck - J. Hazelden walker, The origins of the Mod.ent. Roru.an[,orrclon. 1960.

t60

l,,l-I.[J l1(

Lucrlri cu cafacter generat desprc riturile linrrgice vechi qi Liturghiile

te dc azi:iir,,,ntrt"rL, Liturgie cllnpa,rle, Chevetogne, I939 (ed'

rrnrl. cngl. : Clrup a.ratine Litwrgy, London,. I 95 E'

Ilirtte, Rites et fnrnika h u'Xiqwes, in vol' L'EXkse eru

III-c, rev. de B. Botte,

pribre, dditd par A.G.

ilort, Paris, 1961, P. 15 g'u.

n)riiiu:, i:ittooriti,i). - fi,lotnXU et spiritwnlitd de lo pri re ewchat'istiqwe, ed' II, Pa-

968,d;Orient et d.'Occid.ent (lucrare colectivi), 2 vol:, Paris, 1970 (Col'

"LexI", tt, 46 qi+7).iili,iggi ii-gard pahl, pyex ewcharistico. Textws et var"iis liturgiis nntiqwiodbws

, llrit'xlurg-Suisse, I968.'.\,i,iiii,Vi*iu, ,ilrrti d.e rnaXnn oratiorce eucharistica, nd.ditn HaX7adah Pnschae et

lis jud.aeorwn be , 1965'

iiri,brr, LitwrXie und. d.erert Rtforw' Miinsteq 1893'

,

'l{"hm".ri, Les ktwrXies orientales et occid.entales, Beyrouth, L92.9. ^

$;;-"J, rynU.tt'ttii iA wchi si cele d.e azi-(ingrec.), 2 vol., Constantinopol,

'l'lrcodoru, Ntwrile ktwrgice (in grec.), in,,Enc' relig' 9i morali", YIII'207'2L0'

Stit:l'tuNuR ir ll-n

LITURGHIILE RITULUI BIZANTIN(Liturghiile ortodoxe)

CRprrolul I

Nofiuni introductive

Originea gi vechimea, autorii (autenticitatea)gi rispAndirea Liturghiilor ortodoxe

r. originea, formarea gi rispindirea Liturghiilor ortod.oxe

?:1.1f::*lii lylr.Sr dl qane ,"i*. " !,.*rgr,iil", cregtine vechi si noi,9,11l.y't lT..!:11*",e inSi in diferitele s,".ri. .r!iii*â" "lil;.';#:;;jdelung, in cele ce urmeaza, asupra ai*;fiiib. r"irJirl"tr,. ?i'i";il:,"Y.i;elrurrJi) ur LLrv LL ullrlcaza, asupra Llrurgnllor lntLitwrXhiile or"tod.oxe sau bizintin, p. .r."i" vom st

ilor intrebuingate azi ivom studia dintr-un irintreit punct

dere, gi anume:a) Tipiconal,_ adici rnnduiala lor actuali.,b; Istoric, adici evolugia rinduielii lor de la nasrere pAnd azi si

_?^,!I:ff:t.:;li}rSic, adici interprerarea t", do.r.ina?a, ,i-UJl.l qi mistici.ortodoxi Romini -.ca toate Bisericile "*"a"o a.;:il.J;,"r:#;ili;t,

anume.: Lrrurghia sfintului Ioan Guri de Aur, Liturghia smnJ"i vasi_le celLinrrghia Darurilor maj in1i11e sfinqite lnumiii ai ,3farJ;Erig*. orJ"rsrurt numite Litwrxhii de rit bizantin, pcntrt ci in forrn, rn. A. .-i o .,, -r^-lBizang ( Constantinopol), capirala imp..iJ"iIumea ortodoxi. Ne \/om ocupa, deocamdata,..; -4.-1,,:^t- ^^t^: )^ - -r;i ra.duiala celei de-a treia vor constitui obiecnrl unui capitol separat.

, ,_9_|'flT:i Litr-rrghiilorôrtodoxe_este siriani (antiohianii. p;;;fi; spus, ere deriI-inrrghia de tip sirian l.9flld"l J.acob, qi angmg ai" "ari-t" gr"..ascd a acesteia, aqa

:l ]:tf:-"r--T1.i"lei F *i" Micd - -oi ,t"' i, c.,rrl* EfirJ*i"i - prir, ,;;ttlrii apni, puqin mai tarziu, in.c.onstantinopol. I ucrul s..xptca piinLgnnrrile istorice

:llT:.1^:-1.":.j: l.j mari cenrre ale.crqtindridi ;d[-;d;ril;'., Antiohia, cl:f9f::i :' !i'*l, Tpf ca vechiul iliary'.'i '" u.,*..-a. '#;;iil';frf;bi.scriccasci pe care a dobandit-o prin aleryrea l*dr;pr.rpr;rlr-, i#"1iff#i:"il#Li";llr::lr:: f.l Mil" qi sub numele de'Constanri""p"f ,r, .ro*-Ro_i, centrul celinrpxrrtant ai tumii cieqtine de Risrrit .i" aur,i"hi^. D;il;.*se, inci. din:llT;y]li? acqiunea de evangherizare a regiunilor din Asia MiJ, i.i..pa.ra or sfinnrlt.li'avcl.in'veac'lrt...-;rJr.*f.,o;Lr#.i-pffi ;ffi ;Hfr .i::?H;H;tHT#rrisnr qi c{c crczia lui l'avel.desamo_sa.ta (2sl',264 zos;, ,i"""J.lr''.rr" au luat parte.giprczrnran(i ai Bisericikrr. din siria, palestina, Asia Micd,'ir""r, n-irirri", caprd*o'qr.liitc clc a irrtra ilr sfcra de influenqi

" co.rrt"rl'tirropoluiui, crzareeac6""dJ#::ffi;i:

Jx)rtrilrr cc:rlrru al Asici Yi:i - gravita in jurul Antiohiei. E uqor dc inqclcs a..l ..rrrr- 6iuJ'ti.lri,ur rlc ir ,ficia Lirurghia s-i rispAndii in plaile ccza;.i b;ft;i.r li ,ii" ,t*.iMil.

t62 r63

Lmttn<;tcn sPf,lclALA

Pe tlc rrlti prirrtc, lliscricrr dirr (irnstatrtinopol,. tAnira capitall, a hnperiului dc

tf,rir, c c<>rrclus[, ,o.nl"]'in'r*nca organizlrii'ei definitive (secolel. 1Y;YJl9.: :11'

,fiii,rigi;-ri he di. Capa.locia -.ci'sfitrul Grjgorie de-^Na4a.nz (379) sau Nec-

,ti,,,'i*ll- (ag .-ABT) - iie a;" Antiohia - ca Eudoxiu (360), Sf1nrul loan Guri de

ii,rSl-r* N*iorie' (428-43).), care era antiohian prin fo.rmaqie. Acegti episcopi,

iiit,-tl p" ,.rr.,rr.t d,ti"thJ;iCo'-"t"tttittopolului,.au,ldus cu ei gi au impus in

iii. a" sub autoritatea gi dependenqa lor, Liturghia din

l,inrrghia Sflnnrlui Iacob, care.se o!t'1, ptt:"T_13I I /lr tlrF rrta

i,i ii" i.,".i, adici in patriarhanrl Antiohiei qi i"-!"3!3. Jrrra urL.,uu^4' Pa,a 'ricr',i,it r"prteiii Bisericilor necalcedoniene (secolele V-VI)'

!. Autorii Liturghiilor ortodoxe. Autenticitatea acestor Liturghii

a, LitwrXhia Sft.ntwlai Vasile cel Mnre este,.flrl indoiali,,cea #i l:,:-!t,9]l"t*ifii1:;;;;;:;;";':r;:i;"iigi"., o vaiianti a I'irurghiei Sfintului Iacob' tg"li;

ruhii bizanttne. -B,a este, la orlgrne, o varlallla a r'rlutF,ruLr rrarrLurur ^4!vv' ^v:*^r'il,"d;";;;'crp"i;:lLi, 'u"rlr,r,l care, 9gl p"Silnintnl ll*iciunea?'iTiojil

-L "

prmfr; fb.*i aefinitiva prin SfinnriVasile cel Mare (i37?)j::iTii;i;;ffi..'i.i .*rii, ;i ;; ;Jt prec,m :g^- 'i4'1 ::l': *: :lT::11::;ril",I;#;;;;;;.'illi_"J..,,er, Linrrghia sfanrului )za1il1,

in forma ei ^ma]];;;1;t* ton t;|il;il Liturghiei Sfa.,n loi [acob, faqi de care are insi

rlc rugiciuni mai scurte.

'ir..iil"." il ,ot.,rti.itî.a Liturghiei _sfelnrlyi flsitg sunt, de 'rcLil^1t-1uns

con-

nlrc atit de contemp".*ii $ta"r[t* Vasile, cit qi de documente posterioare lui'';;;d sfr";;t ciira, i iirianr, in cwtdntarea sa funebrd lt "y!!1y,Y::,'i;;;;'(.;p.'5+1, rp"". ii "..rt"

a compus ,,formulare de ruglciuni Ei rAn-

lir iltamlui"I.';t';;;;;rfr, ffintwlui Yasile' atribuitr lui Amfilohlt:,tpi:'"1 dj 9"* !L.::Lo"'^]:

;;;;(;r:;;7ii1^'iir"ri"ir'" de episcop,.sfAnnrl Vasile s-a rusat lui Dumnezeu

c zile in sir sa-t i.,,,r.i,i..1;;r i;;".1'i."ia^ [" *j11,s...f i :" r.:lriit_:,i1:i'i"l iiiJi'i.";;il;;E;J* p'"p'i" al anaforalei linrrgice' c=n3 e1a,r:4rl n;;i. il;r-;;;*, iti, qrp.eazi,it-" rrrt,i Minruitomlil'::'iTq[li"*'.l.d"t^'ljliir, f .i.p"*l ,..ololoi'rrl (iToy Petru. Diaconwl.qi âlli

cilugiri din Scilia, intr-o

iiiiii âit*ra

episcopultui irititii qi altor episcopi "f.titgi'.exilaqi

pt -"T-".:] ll *:;

i;; ;il; ;'t *i di.r aiiiicdte Liturghiei Sfhntului Vasile, despre care autoru

,iiciscrisorispunciseintrebuinqeaziin-iotRis.Irinrl3'-. i-^)^- )^*'iirti"''-"ri';[-;il (;; -siit: lstoricul Ltontiu din Bizany :1.*,. :,,-I'_?9:,: 1:

ff,,r"ir"r,ir-7.^.";.1"',t ca narintele doctrinar ,11 -t:t'?iiltt-q*"ll-:":i:1::l'-":1

ll;;ffi;; fintei lertfe) ,,plini de.btasfeTii'1, c1t-9 se deosebeste

ctlr rlc ,,cea cea de o.igin.'"pottolici, atribuiti SfAntului Iacob),

tft ;i clc cea

I P.G., t de

Aprilotia... Si d"e

, 1,.G., t are

;:":'8ft ff:il:.::"'IHf r:1,Tiil,.:'',5:'J'."',;, bonos in bonitate conserva: omnls enlm

iur., .t nullus resistit voltmtati rnae "'"'19,P.G., t. LXXXVI, col. 1368 C'

lltttlqic plinritiri tttriform' rrl Biscricii tlniv' tlin sec' l-lll (tcelaEi pesre tot ca rindttirlirrIrrrEi- r ' '-""

5i plan gctrcrrl' ;ti.'*1.l.fiiiii'i

improvizlrc)

ln-E=!n=7.>-r-'4

2.

-2.

|+F-t-

-ov.

EF

Ea

tlil,8.

ara,\

C1 -.-' /. =-

= J.-Rrl Ts=! $

+ ai'

? 'a. *-< P -.

e_ = 2"- =7-?(, a J :4,

5 <:' -:l.Lj a -! =.az 4 1+ ^)

= = r'j 6 5! e a.-

7 -n -'- '27= n' .:' j:-)=9-'j =' a :O.5 ij .a:

=J2 =

'H' io

=i!:-=Z.E!.a9Tg

f--rtab->u<n7.=

i-a,gt)(a-

d'o'I-

Zln?<

ia

N-

t-

3

n

-. G-

o7

31 E'

>7

=Id

=4,=-,-N '3.

iG,N

0q =t F9.7_ A. A'Yod i1 =AIq Pat=lts-!2 N C,'9 P 4c.3-- N2,1'v -'.9?9N<

*) :ac,=:+,N

=z-fi =o, i.i

-Fl ,

(h O-ao

a

T

tE

E*Fe

,E_

lixqrfI

fl,4,

A'"=-.

GTG

JG =-^) X

-j/ ^]

r.J

:!>ec

-)qa

oC--,G

,e; *'G_

N 'i

-c

li

+vELr,

=,c ,

F1s21

N'f

c

-a(- Ll;d : !.

t/') D ':a *, ta, (tN-E-Z Z o

(h(h-

.zLj.qD

qq=':Y',tri'

tFl'ElE,5

Fi,X ELn

,rl

s,ri=a4"'b=a-='r c ^" =ci'aiui<

7

Rirtrl linrrgic prrirrritiv' trlrilb'n1 rrl Bisc.icii urri* rrirr scc. I-Ilr (xccrn$i pcsre totcrr r.i,rluill:Iiii plon gcncr:rl, .1,,,, .,, .,,gi.:i,iiii i,r,r.,u,,r.r" t]ERUSAJ-I]VI

--tC

'z

T

z.----

!^-1.r i \.

=ix3=s;+=.G

I =;'>iG=3' -= s-X+.J S

='6 \-J =.F:l H'5,5=

c;O=j

E'P: *

E+igi l= l?e'iEi viz'1 c.==-== j="i-r=.' =<'2.'?i- i =.* i i r

=.?..!=.=- =' i ='

=..U - - =. - E- = :A F = + - a -= 3 - ==.:-.

;' "' = -.a

l=;= r =ri-=si =2=J,- =.= = r;, '

-c--3='== de

N =, !n.

PREor pnor, Dn. Htr BnnNr$t"ri

grafii gi panegirigtii sdi de rnai lil; illqrn ci er ar fi arcaruir vreo Lirurghie.gigtii de pind acirm socoteau ci cea dintAi rr..tirrne .ti*^^+.X r^într-n mi^.i.^-:--^:--:.--r--y '\ . r""" --- CeVa S-

ik nccalcedoniene n-au mai imprumutat aproape nimic de la cele calcedoniene.

intr-o mici scriere intitulati orrpii prri""r, ceva s-ibuitl Ihului Proclu al Constantinopolului, i; ;";; se pune Ioan o

Rrportul dintre Liturghia Sfintului Vasile Ei cea a SfAntului Ioancrare (sau mai exacr o-prescurrare) a Linrrghiei timpului siu, posterioari cereide sfintul vasile cel.Mare dupe ritu-r.qhia mai veche a sfintului racobs. M

qi raportul lor cu Liturghiile de rit antiohian

ffi:""ltiJ.r#i.:t.t o valoare docum.ntari., deoarece op"r."f,rf rn.,rgio.,rirtm s-a vizut deja din cele spuse pAn'i acum) cele doui Liturghii bizantine (a

ri Vasile Ei cea a Sfnntului Ioan) sunt amXndouS. prelucrdri ale uneia gi aceleiagi

cel mai vechi manuscris cu textul rugiciunilor. Lirurghiei Sfintului roan _ gime cod'icele Barberini din secolere vIII-il @ziin uiuu"G., vlilcanurui din Rorr

qlrii mai vechi, adici aceea a SfAntului Iacob. Ele sunt deci Liturghii surori, for-rlproape in acelaqi timp; cea dintAi reprezinti probabil varianta capadociani, iar

li-Vasilc' cstc.potucnitrt qi in ciur. 32 rrl Sinrxluhri tml*nl)aruaschinui2, dc pirinqii Sinoclu.lui .l Vti-[; ;;r_.ri.'f,rlfii; tr**.gia;#t*,u::\*1*iyl*ighiilor bi din cer^r,,r \nrr ecr---r rr^

filllljrlica auror ar un f:"::::'-q-Y{. jl,qlfk /--,.^ ._.-: ----:, b.f""3

.ma1 nugil -r gi clari este origin.loan Gurd de Aur. Nicj mporanii acesrui iorrfii ci na-o-j-i^*lj ^:i t^ .;

p,ne numele sfannrlui Ioan Guri de Aur t" r"-,* I ilu ai"". rugiciunile:f ,r:.j :: :tifll'l li T l1r. -rugec,u.,

e" penlry . {.rrr."."i qi rugiciune a pro

Dacd n-avem izvoare directe care si confirme existenqa gi intrebuingarea Lirsfdntului Ioan inainte de sec.- wI, in schimb, ,.".rrm."'ri-.rt i^ritorgtii .rtJTi:i :111.::rj.^y:d.^tlnyshii ale sisericil"; ";;l;;"i.-#, .m.a ea le_a s

Lt't'Lt lttitr ;A,st'ti()tAl,A

, enrc a fost in uzul siricnilor iacotriqi, cstc ?lproapc idcnticl ctl cca corcsptttrz{-

rlin l,iturghia bizantin[ a Sfhnnrlui Ioau. Pc de alti parte, pasaje intregi din Li-tir Sliinnrtui loan sc gisesc in anaforalele din Linrrghiile pergilor ncstoricui, cu-

lUtt, sutr rrumcle lui Teodor de Mopsuestia gi al lui Nestorie (vczi lecqia preceden-

Atc,rsra inscamni ci Liturghia numiti azi a SfAntului Ioan, care a servit ca modelLiturgl-rii, exista probabil sub alt nume, inainte de secolele V-VI, cind sirieniii rii ltcstorienii persani se despart de Biserica Ortodoxi, cici dupi aceastd dati

tlc.rr doua, varianta constantinopolitani a vechii Linrrghii, care se intrebuinqa in

ilClc IV-V, in tot Oriennrl creqtin, adic[ Linrrghia, de origine apostolicd, a Sfin-

I l).rrrca di1 Liturghia de azi cuprinsi intre lecturile biblice (Apostol gi Evanghelie)

t'tip,iicitrnea amvonului; aceasti parte reprezintl deci elemennrl originar, -de.

sorginte

it,i ;i capadociani, in Liturghia noastre. Partea de la inceput qi cea de la sfirqit,

diei de dupi vohodur mare ; l"i;JG; ; -

;; i"' a;;;;;i;'i; -i;;ii'j;',ft

#:ffW:::;.,I:_.{::__.,"1" lts"lgyl _s*a,;i,";v) din secotel. i )ii. ritlul de Litur

lrrcob. AmAndoui urmeazi indeaproape rAnduiala generali, adici succesiunea

:rrtclor din Liturghia Sfintului Iacob, dar intrebuingeazi' alte rugiciuni, in gene-

sfh'rutului Ioan Guni d.eAwr (' H @ril i;;;rpv]g .or) i., f.ort", #it"itff.-Xlilff:it^?:,::,?"1u t,a*" manuscris din.secolele VrirJXâ&. Bibl. Sin. rus.

nlni scurte. Ele au aceeaqi rinduiala qi nu se deosebesc intre ele decAt prin textul

rlt rl anaforalei (Rugiciunea Sfintei Jertfe), mult mai scurt la SfAnnrl Ioan Guri de

*" lslit8'ad) qi apoi in al+rl di. il;i;h xr.*,r'ftial'*!]iiro ,r,,din.Bibl. Vaticanului, Roma)2.dccit la SfAntul Vasile, precum gi prirr alte cAteva dintre rugdciunile citite azi de

t fir tain5., care au texte'deosebite in cele doui Linrrghii8.Hrrr obiceiul in Biserica veche (continuat pAni azi in Bisericile orientale necalce-

illcrrc;, ca in cadrul rdnduielii stabilite (fixe) a Liturghiei, si se adopte rugiciuni -.qilglcs'anaforale - brodate pe tema sau schema tradiqionall gi compuse de diferiqi li-

sursi. sau ca moder. Asrfer,'rugiciunea ""hr.i;;i;t-A;;;;il;, numiti a cehlitori sau ierarhi iluqtri prin pietatea sau prin reputagia lor c'irnrrireasci, morala

Llstc deci probabil cI opera SfAntului Vasile gi a Sfintului Ioan consti, ln primul

. i1 compunerea celor'doul arraforale personale, mai scurte decit cea veche a.. -

""'.'Pol tr lacob, tratele duPa trup al lui Hrisros Durnnezeul nosrru, ciruia cel dintdi if:*::::T:"*"tl'_..:t:i1,.*'ariniLrrui,.j; valk yiy:iepisc,p i,Zi)),i,"J.li,L ,.n,,," ,_. ,i,.::::",::::p:,^.'?*_?:,"" eok",,,lir:,!;';;:;;7f;,{;;,:;;7ii,r)it#),iTT,

r ""Apoi gi I.acob, fratele dupi .3q l- rri Hristos Dunnezeul nosrru, ciruia cel dintai i s-a ttrrlui lacob, pe care apoi au lnlocuit-o, fiind introduse in rinduiala de pini aici a

trghiei, care-a rimas pini la un timp neschimbati. Cele doul anaforale - a SfAnnr-

Visilc si cea a Sfinrului Ioan - sunt deci singurele care au supravietuit in ritul lirur-hizirrrtin dintre diferitele otd.irues missne (anaforale liturgice) intrebuinqate odinioarl

r _.!.<ta,lol I, pam. II. Arad, t93I, p.397).t3 (p.G., r. XCIV, col. Il52-lt53j:.,Dar

ilt llizanqe, cit gi in tot Risiritul creqtin. Am putea spune deci gA q1 i" BisericileItkrxe de rit bizantin se oficiazi de fapt o singuri (rAnduiali de) Liturghie, cu

y1r._ ".,., ,. ^ . -- )._- ,.-i,._,'rX,i;Io,,,;,y*,i?l_,rrj"r"L,l,i,l,.,,p"frf;;y:#

1,7,::f:f "::*::T: k;;::;:i;1*"ffi[]tu,irl.:'.1:'i].?,"ff,Xi:,!{::î:K,'{0,K,(cr.ei rrad [T oi,..;p;[TF1f,*Tlj;*:;1!!,'.hfi "i,[;i

.i,'fi.1,&1i','r3i:J:;,rT: rJ rrlaforale de schimb, aQa precum am vizut ci este uzul in toate celelalte Biserici

""*nj1".'.;':_S,,l:g"yi:,' xii:-);s;if :,i'Jii'"J:""Y#"'f,f "J:l;::X:, ''r'f;,ii3fti; tlircnc (necalcedoniene), in care numirul anaforalelor inci folosite asrizi vtriazl.

t)c rrltfel, de la SfAntul Vasile qi Sfintul Ioan - sau din vremea lor - nu provine de-(@apporiuteg npooelli(o1rsv tq dyio, ouorqo_raprro-.1, edirr, rn ir, p. jii, ."r. r, r. 2r q.u.. Epistola ad clentm Ravennatim tla rrlabilloi. De litutnia crairili-p'.,erotia rrrr.- r-

?::{:::::y:"*,o, auct,re Basitio:,J ;;;il;#ffi1:ilti,"ilH;::;"!L",L,Xyi',1i,*,

i T^*1, ,:"*U6g1ero5 trl,g @etcrg i.ertoupyicrg, p.b., I.LXV. col. g52 B.

]#:ll.;:f r^r;"!,:lli"i';^di;i;;";;);;i;;;:;"77"i,i'irr,'alcocappa, in OCp,LXVril (1962).' pp. 2:88_2ss.

- .'Yezi, mai pe larg, la placi

iji.'1;*Y:::rfI:r_*d{:,,ettesdtuaappemznts, - ., .

titursiaSaint lean Chrviostuw. i,.,,rol.-,Hp-rrooorolrrrF,"X.t^îl"gOS,T; ii;::;;;:inDACL, r. \1, c.l. toos rori+; l.u-i;.;;;rl,i;* tuttoncs titurlvicae .r. trr

catehumeni), cele doui nrgiciuni pentru credinci-te a Damrilor (de dupi intrarea cu Cinstitelc Da-T at dl n ostta,..ru^giciunea. de dupi impdrtiqirea ctr' (consumirii) Sfintelor Danrri.

l6(r 1/,r1

Pnno'r [,Ro,r, DR, l]uti llrrnrur$,1ri

prccrrll qi ,nclc ,i"r:-.-.]1'] rcsnrl Linrrghici.,.astrc_(c, Hcruvicur, crczul,l;1:1.:rlr,t_L!:osc

posrcrioarc epocii cclJr doi Sri"fi-r,lri,rii ,*., a"r"oltiri orrirultri bizantin, precum vom vedea *;i -p;l;;'iri'."pii"[r'iUiliH[ll

Ortodoxe.

4. Rispindirea Liturghiilor Ortodoxe.Traduceri qi limbile in care se sivArEesc

ire a fost inlesnit mai intdi de faptul ci noile Lirep amentale ale rdnduielii I in,,-hiit^.--^, ,.^^t,intln L- \- urarrlqru -taLuu lLme cu acestea. Rispdndirea ]rice favorabile. Asriel, Antio I

a

i"'.upa,,l.;; ;;;;;;ffi p q.aratu_l Ni chi for Foci, s pre, raiqi*i rl..,J"i;l'ill.,:1.*:_,o"Il"1rl, Cruciaiiror (r084). timp de a;n**I;i, patriarhii tu- aleqi uneori chiar dinrress:i - qi'-a, ;;t regedinqa i" c";;;;i#ili'ill"Tff l':11"?"T ::I:.:f:'_1i, t4'T9", m r rere ",.^-'; ".-. r ;;:^:; îi ortodoxe, fSpre sfhrqitul iecolului xI[, .e";;i$i '",,""J.xffili'*#.1T?ll: 1..11,,:1,-91]ilrrsic con obisnuiseri.Pe de alti parte, mi.nistirile'din resrul urrodoxiei - ca cele rr" slrtpii?a.Ierusalim sau Sfinta Ecaterina din M,rr,t.t" ,Sinei _ ero- mî +^^-^ ^-t ^,_

cr!,! vr(vqu^r Lrsrlrrc qrn rnllrauva sau sub patronajul Bizanqului (bulgarii, sarbii,li,l.::,rl r"-,t *:. au.fi,cut'parte din sfeia rui &-i"-fil",jlorticd bisericeascrrrrurari-di;;r;;#il:Ii"l;;1iliffi #.fli,fi ,1lii.tt,:,i',',f ibisericeas',,,...ni::.::::l.d;,i,r]"..ri.. a vechilor.Lirurghii pri, cele bizantine s_a intcnsificat

Lt'r'u nc; tt:R sPliot ALA

t l,irtrrghiilc intregii crcqtiniit{qi ortodoxc, intrucAt deci domeniul de rispAndireor l-inrrghii coincide ca intindere cu teritoriul intregii Ortodoxii de azi, ele se

I ttrrrrrcsc - pe drept cuvAnt - qi Litwrlhii Ofiodoxe.llitr ptrnct de vedere al extensiunii geografice, ritul bizantin esre ritul linrrgic cel

rrlsprindit in toatr lumea cregtini, dupi cel roman (latin). Lirurghiile bizantinetirlositc in toate Risericile ortodoxe de azi qi chiar la uniqii -pti din ele, fiind

clin limba originali (rotufi 6rd).ertog) in limbile nagionale folosite in Biseri-

l. romdneste, Lirurghiile Ortodoxe au fost traduse gi tipirite inci din secolul XVII in Ardeal), degi limba slavi n-a fost inlocuiti definitiv in slujba bisericeasci. de-

f,hirr spre sfhrqitul secolului XWI qi incepunrl secolului XV[I. Paralel cu misiunilerlcii Ortodoxe Ruse, Liturghiile bizantine au fost traduse in limbile gi idiomurilehttttror popoarelor de sub dominagia vechiului imperiu msesc (limba finlandezi,

;aponezi etc.).Hxisti, in sfhrqit, numeroase traduceri ale Liturghiilor bizantine in limba latini qi inI toate limbile moderne (german5., francezd., englezi, italianr, rusi., spanioli.,

zi, ungari. etc.), frcute la inceput pentru interese p pagandistice sau gtiinqificer snrdiu), apoi chiar pentm uzul liturgic al comunitiqilor de apuseni, de diverse

rli naqronalititi, care au trecut la Ortodoxie.

5. Manuscrise' Ei ediEii

(hl rnai vechi manuscris in care aflim textul grecesc al Liturghiilor Ortodoxe, adi-ucl rnai vechiLiturgbier care ni se pS.streazi, este CodiceleXrecesc Barberini nr.336lliblioteca Vaticanului (Roma), provenit din Biblioteca Barberini (unde avea nr.

li5 sau LXX\/II). E nn hthol.oghiw, scris pe la sfArgitul secolului VI[, in Rdsirit.15 sau Lxx\/Il). F, tn htholnghiw, scris pe la sfargitul secolului vI[, in Rdsirit,cottgine deci gi diferite rugiciuni din rAnduiala sfintelor taine gi a ierurgiilor. Nu-pt'inra Liturghie poarti aici un nume de autor, cea a Sfhntului Vasile; celelalte

[, .t Sfanrului Ioan qi a Sfintului Grigore, sunt flrd. titlu (anonime). Acest manus-i ('ir toate manuscrisele vechi ale Litwrghierului, nt cuprinde din Linrrghie decAtttl rtrgiiciunilor citite in taini de preot; lipsesc atit instrucqiunile de tipic,'precum qittttlc (rolul diaconului), care se scriau in manuscrise aparte) numite diaconicaletrourrd)ro.

lr'l'cxrttl EirSceI! al Liturghiilor din acest manuscris a fost tipirir in mai mulre edilii, dintre care

ttrai.htrrrlîn Ef,. p.308 .g.u. I)espre manuscris "Vl !.Stritimatter, The Barbednurn S. Marci ofrlcs clin scc. vIII inainrc ai s-a i,crreiat i, i.. XIII. De r"*.i,l,iu,;trii,jHIffi:,J

168

frrif f .r)trrle^rn E_l'. P.5Ud.1.u. l)esPre manuscns vea, A. Strrttmatter, The Barbednum S. Marci oJnr.s.(iu.tr, in,,Eplrcmcridcs I.inrrgicac", Roma, 1933, pp. 329-)67. Cf. gi lrr. prof. CAndca, Crlt,riti linryThi*din lune, art. in r.cv. Mll,tt'r. 1965, nr. t:a, pp. 224-225.'

,qhi recesc ripirit anrnci. C."'ai.rthi "aiti.dc apare abia in 1578. Ediqii .li*rlr"i.l

catolicl, mai apar in cursul secolelor X\ry qi XVII'qiD-,..^ll^^ ^: ^ -

e\,299-313 qi392-395.ini'r'r, - o e, k*iler d.er Entst e h ung sg e s ch i cb t e de s by zanti,t'is c h ert

llrtrmstark, Die Messe itn n, 1906 - .

irni. Oiit<"irta.ntinop0litd. d.eru IX Jahrhund.ert. Ubersichdi-

A;;,i,i;;te[ung d., *i.ttlgrten Quellenmaterials (Kleine Texte"', 35), Bonn,

Zwr (JrXeschichte der Chrysostotmwslitwt'gie' in rev' ,Jheologie und Glaube"' 5

Ntws, in ,,Oriens

Ma'uscriscle u.ltcrioarc, ditrtrc care cele mai nunrcr.asc provin clinXI'XVll, se imbog{1esc treptat cu indrurniri de tinic dirr re irr ,.n m.,i h^.,^trr,ri ^.r,1r,..^ ^x^.---^-t r-- t-,,rrrai mulrc se pistrcazi in bibclin Apus qi Rdsirit (BibliotcclJitilioteca.Naqionali qi Biblio^

rqlrvrrdt4 lt DIUII(J

txrcl clin Moscova S.a.) qi au fost editate de dominicanul Iacoh G,;i._t.:l,,1.,1]1,*()va I.a.) $r au rosr edrtare de dominicanul Iacob Goar (E,b1l<ttunle L;raecll"um' Paris, 1647, veneqia, L730, retio r 9i9\ .t. ca,ap111lrrLur ltLulA. Dmitrievsl,r (Deslyterea ruanwsu,isel.or i;twrglrL fuisriyitulo,!11::'',t-l!?, t,B's- qi le0l,.si.Petrograd,'1e c pan. T(<:e! *ei,ljtyr4n1y ppa rnanwsct"iiele din fiuna, Atena 1935 ) s.a.r

r .

Uea drntir editie tipdritd a Lirurghiilor bizanrine inuurLN LrpdrrLd d r-rLurHnruor Dlzantrne lnrna, din iniqiativi catolici, qi e flcuti pentru studiu gi pinsl la Venegia gi cea dintli'edi.tie linrigici, penrru strrih-t^:

Bruxelles gi Anvers. Pentru nevoile liturgice ale Bisericilor Ortodoxe de limbiI'Y::*I. :.^:lpif::, p^'"::T .",,,.:ql{.11,.. .;*i i. ii,itig,;q,i, aproapela veneqia, pani citre sflrqitul secolului XrX. Abia d. i;-t,-d;r-rA;ffili"Kx:1j:,ii^!,fl4ii,tipdrite in centre oftodoxe ca: Atena, C";r;;;i;"pol, Ierusalim

Pturt'r' PRrlt;, DR, ENti IJrrnrur$,l,ri

xandria qi Tripolis.

'1....*1..i::: P:+t4q,rou bu d,yrors.nctpdq lpcov, rcoduvoo to6 Xpoooot6pou. Testo

xrlirtrl l)osoftci. Tracluccrilc accstora au fost inlocuite insi de cea definitivi'

rtr lui Antim ruir""nrl,-iip;;id i; i{am,lic in rlpo.qi in 1713.qi r*qfdl11,aq1

il r;ii;.iil.;o*err.q',i. f[.tru fostii uniqi ardeleni s-au tiprrit ediqii la Blai, in-

.iirr anul 1756 inainter8.

BIBLIOGRAFIE

[,tL'u [.ci tt :R sl'ECIAt-A

S. Bas'ile, in ,,Revue des Etudes

Bnsile, in OCP,26 (1960), PP.

Din secolul XWI inainte, au apirut gi editii tipirite la mindstirea vasilianl,,rta-fcrrata.din_Mungii Arbeni.(ringi tgryll, pbrrt- fblosirta ;;;cilor uniti din jp.re:um..qi la Roma, penrru uniqii de rit bizantin qi d" ti-bt glr.iA";i.r;alc lumii.

Existi nurneroase ediqii critice (qtiingifice) ale.r irurghiilor bizantine in gre,

:,:p"::1:"^::"9-" lvholthionll lui iacob Goar din ,";3il-ivri,), pini la edi

de prof. grec Pan. Trembelals.Prima edigie-tipiritd a Liturgbienilwi ortodoxi, limba slavi. se datoregte cil

lly:::::i:?1 Yi:r^.tu: _.1::^" tipirit_o la noi in sari (probabit ta rergoviGMindstirea Dealul), in 1508t6In rop{919, Liturghiile ortodoxe au vrzut pentru prima oara rumina tiIlragov, in 1520, sub ingrijire" di".orri.rt U"t;;,;,-rilî;'i.rl i;i?,rfiii;h:f rMai pe larg despre Lirurshiile bizantirre vezi l, A tte^h r -,yaditiort.. lvtAr Pe larg ocspre Lirurshiile bizantirre vezi l, A tte^h r - ,yaditioru nit

ct charistiesiact

iiriius", sec. III, t. II (Leipzi g,1927.), pp'.1-32''ii.,'."bit

Clrrytittormwiitw' tii"und aii'ty*tpt Lirwrgie d'es Nestor"ios, in Xptrooo-

1,, Roma, 1908, PP. 771-857.il i;;;i;,

ô iiiii aat, 6t rtin bizontina- confere a..., II-e ed., Grortaferrara,

liouyer, Eucharistie. Thiohgie et Spiritwnliti de ln pribre eucharistiqwe, ed' II, Pa'

9(r8, pp. 273-304-Olraron, Les saintes et d.iyiru.es litarXies de nos saints Pires fearu Chrysostorue, Bnsile le

ct GriSoh,e le Grnnd' Paris, 1903.

nt, Le rite byzantin. *"ii-il.t*ngit chrysosto-rnienne d'a s les patriorcats welhites, in

,}p*oo"olrui i", Ro-", l?98, pp.,47 3 -7 |6 (qi t1t1-"IEngberding, Die,tnxiiJrkj' ai -q:*l:?.::"'* buplolyrnwstitusie an d'ie

ctu R.P. Dalmais, O.P', Paris-Tournai, 1966'LnlL uu

^\r^ ! I/ qgr

ê^-,

E, rcno"ri-S arkis, Ln litwrgie d.e Saint lean phuloygm;e et -s,on

onltne synenne)

il*-r"ii Kucharet, fhe byzaniine+lar litwrXy of St. lohn Chtysostotn, Its on'g'n;-il-d;,;,' Lg62 1coi. ,,L'orient. Svrien", l"l,1I, 9:: Il^.iain and.

tvlion, P'llendale (Canada), L97l' .

fiil ft pG;"* , i;tnittt, iiirc:es et d.wetoppetnents 6w texte xrec dr la litwryie d'e S' fean,aa, Roma, 1908.K.,'i;;;;it"tititi d.e la liturgie byzantine d.e S. Jean Chrysostorne, in oCP' 24

derne de azi, din care le.'men!i"11- p"..r. tipdrire d" linrigisnrr'##;h:;:nranr3,^de titurgisrul itatian piacide d; M;;;;; d;r;;if;rffiia srantut,ri ;;;&;;;"','1;';;;;;-;' ms*e d;orient - ri ttturtie de st' fean ct'trysostorn'e'

^,r,, D D T\.lmcic (-) P Peris-Tournai-L966.

; i" lbrtr.irchliihe Studiem, La o964-),pp' 105-122'

lfitt). pp. 5-Io.A,.i.ii, L'awtbenticiti d.e la titurxie b.yzantine d'e

r,urtirrcs", l6 (I958), pp. 158-161.

Auclrrqi, '[Jn

nowveaa dicwrnent de h litutgie d'e S'

I 4ll.*""i,':11,'.''f..Tll.fl:p.li.,d-"!a messe diMa;ia SS;, I a.i il;;;L N;;" il;.['ffiii;,',rzfi',i

":t, i': llyr.shii d.upd ma"r,,,i,,ir-;;;-i;;;iii'g.... ;, Atena. I e3 j

'),,.1:,.,lIn;,_I:.,: ,,_I,."s1!, fo.a.r[ i-8.'F...dl;;ipil^fo*tl.opi..., de Acad. tl I,ittrtqbier romdnesc tipait lCoressi, BraSw, 1570), in aceeagi revisti' an' 1959' nr' 9-10' pp'

i:i:iii.''*"""u" riiaii^rri rii"rrt,;ril't"i iorrs,i. Teii stabilit, srur iu inrrod. 9i indice de Al. Marei,re riri. I 961 . - Stucliu linrrgic la pr. prof. E. Braniqie, zl i'ffi),,.;i'i"t'i! l'jl.l,?ul11'',,19-11,t.1 103,1

1958^(.^*'"+1; nsr{ rcvisti).ttrt'1ti, 1969.lo vcz,i cil.r. Auncr, -Les uersions mumaines dz la liturgie d.e saht Jean chrysostome , Romc, 1.908 (cx-

rlirr vtrl. Xpuoootoprra,"lj'"'n,*'iii*il ,i, t ir"S|**l - Stidiu istorico-liturgic, tczi dc lice'r1i'\ irn. r yc<l,.l'lr. r u- I I , pp. IOJS_ 1069 (a sc vcde a g

l \":ip. prin fbnx'opii:ic dc lrr. prof. Sp. CAndea, t.eutat LifitrCA1{ea,'t'eutat Lifir,glticnrfui mrtdncsctitwil ()trui, i^ rcv.IwA, an. re60, nr. r-2i pp.ro-;i?;.:;i;i.1;;flnli"*ru.rirrr ir.,rr, rrscris claci.), Btrcr'rrc;ti, I 93ti,

PREoT PRoF. DR. ENn BnnNrS,nt

S. Salaville, LiturXies orientales. La Messe (2 vol.),paris, 1942.antinische Liturgie. Vorn Werden ibrer'Lt

rglri (Divina Liturghin), Hist

J. larnrys9hi, Stud. cit, din rev. ,,Candela,,, an. 1g92, p. 527 st.P-.-Trembela, Ntu,"ile riturgice a[e Exiptwru; s; zura*itui-1in''giec.1,

pp.323-349.

. - Pro{. Pr \. Uspenski (Le,ingrad) , Rwgd.ciunile ewharistice ab sfinyihr

{are si loan. Gwrd dt.4!\ (in rus.j, in',,Bofoslorskie iruJi;,-."i.t 2,Edit.Moscova, 1961, pp. 63-76.

Pr. Prof. P.G waele -#ffi:'l'?il{i

wissen-schaftli

CAPTIoLUL II

intrebuintarea liturghiilor ortodoxein cursul anului bisericesc

L $I LOCUL SAVAR$IRII. OBIECTELE NECESAREPENTRU SAVANqIREA SFINTEI LITURGHII

l, lntrebuintarea celor trei Liturghii in cursul anului bisericesc

Llturghia Sfintului Vasile a fost la inceput Lirurghia normali sau obiqnuiti inOrtodoxi; de aceea, in unele din cele mai vechi manuscrise ca, de exemplu,Barber"ini, ea era aqezati inaintea celorlalte doui linrrghii gi inscrisi sub de-de Linrrghia zilnici (de toate zilele: rcrQrlpepi.uq l.ettoupyio). Cu timpul

.ulume de prin secolele IX-X, din pricina lungimii excesive a anaforalei ei, a

treptat cu Linrrghia, mai scurti, a SfAnnrlui Ioan Guri. de Aur, iarei a fost limitati la un numir restr6.ns de zile, din cursul anului bisericesc.

, astizi ea se slvArqeqte numai de I0 ori pe an, qi anume :

n primele cinci duminici ale Posnrlui Mare;n ziua Sflntului Vasile (l ianuarie);

Joia gi SAmbita din SiptimAna Patimilor;ajunul Criciunului (24 dec.) gi in ajunul Bobotezei (5 ian.).

Atit in )oia gi in SAmbita Patimilor, cAt gi in cele doui ajunuri, Linrrghia Sfinnrlui Vasilefncc uniti cu Vecernia (adicI se di binecuvAntarea ca pentru Linrrghie, dar incepem cu

pAni dupi Paremii sau Vohodul cu Evanghelia, dupi care urmeazi Liturghia, de latc l)umnezeule" inainte). Cand insi cele doui ajunuri cad sAmbita sau duminica, atunci

r,iua ajunului se oficiazd Liturghia Sflnrului loan, iar Lirurghia Sfanrului Vasile se face ini zilcle Praznicelor (al Naqterii Ei al Bobotezei), firi si se mai combine cu Vecernia.

Lirurghia Darurilor mai inainte sfingite se oficiazi de obicei miercurea gi vi-dirr Piresimi (afari de Vinerea Patimilor, cAnd nu se face nici o Liturghie), luni

in SiptimAna Patimilor qi in cdteva sirbitori bisericegti mai importaqte dinPiresimilor, ca: SfAntul Haralambie (10 febr.), a doua gi a treia aflare a Cin-

ri Cap al Sfhntului Ioan Botezitorul (la 24 febr.), Sfinqii 40 Mucenici (la 9 mar-ql rriunul Bunei-Vestiri (24 martte), daci acestea cad intr-una din zilele de rAnd de

si\ptimAni (de luni pAni vineri inclusiv)r.E, Liturghia SfAntului Ioan Guri de Aur se sivArgegte in toate celelalte zlle de

rici qi slrbitori, in care nu se face una din celelalte doui Liturghii. Ea este Litur-normali sau obignuitl in Biserica Ortodoxi, sivArgindu-se de cele mai multe ori

Eilt'srrI irnulni bisericesc.

I M,ri tmlrrunlit dcsprc timpul sivirgirii Linrrghiei Danrrilor mai inaintc sfin1itc, vezi mai de-

l1)

cirp. privitor la accastil Liturghic.

Pt{tio't'PHott, Dtr, litrtti llHnNt,s ui

in athrl dc vrcurcir Ilostulrri Marc, Linrrghia Sftntului loitn sc slvArqcqtc

srlrlrirtorilc din cursul anului, cu cxcep(ia celor trei zilc din pcrioacla Octoihultti,facc Liturghia Sf"annrh.ri Vasile: I ianuarie, ajturul Nagterii gi aiunulpcrioada Posnrlui Mare, Lirurghia Sflnnrlui Ioan se face numai de opt ori, gi

prirrrclc gasc simbete, in Duminica Floriilor qi in ziua Bunei-Vestiri (in orice zi ar

irr Iliscrica grcccasci. in afari dc cele trei Liturghii bizantine, se mai s'svArqeqtc

Sffurtu.lu.i lacob, o singuri dat'i pe an, Ei anume in ziua Sfhntului Apostol Iacob (23

bric), sau in Durninica cea mai apropiati de aceasti zi, iar in unele bisericifacc qi in prima duminici. dupi Criciun, cAnd SfAntul Iacob e pomenit intretrup ale l)omnului.

2. Timpul sivirqirii Sfintei Liturghii. Zile hurgSce Ei ali

Precum am vizut, in prima comunitate creQtini din Ierusalim, Lislvirgea la inceput zilnic (vezi Fapte II, 46). CurAnd insi, mai ales indiaspora, sivdrqirea Liturghiei s-a limitat la o singuri zi pe siptlmAni, adicizi care a devenit astfel zi liturgici siptimAnali prin excelengi. Cu timpul, nlelor liturgice din cursul sdptimAnii a sporit la doui (sAmblta gi duminica),patru (miercurea, vinerea, sAmbita qi duminica), iar in unele pirti din Apus,ie sivd.q.a chiar zilnic. t., t...rrt, n-a existat deci o perfecti concordanqi itele regiuni ale Bisericii in ceea ce priveqte numirul zilelor liturgice, care a

epoci la epoci gi de la regiune la regiune2,Astizi, in mindstirile mai mari gi chiar la unele catedrale chiriarhale, se

Liturghie in fiecare zi, aqa curn recomandi de exemplu Simeon al Tesalonivorbegte despre obligaqia preotului de a liturghisi zilnic". In mindstirile(schinrri) qi la bisericile de enorie se sivdrqegte Linrrghia numai in zilele desirbitori, iar in zilele de rAnd din cursul siptimAnii, numai atunci cind este(de.obicei, sAmblta, cAnd se fac parastase pentru pomenirea morqilor)4.

in ceea ce priveqte wevned. saw ceasul d.in zi la care trebuie si inceapi sluibalLiturghii, dupi predania veche a Bisericii, este censal al treilen d.in zi (

9 dimineaqa), cand Domnul a fost ristignit pe cruce (Mc. XV, 25) qi cand S-a

SfAnrul Duh peste Sfingii Apostoli. In practici, aceasti ori variazd', dar nu se

ccpe SfAnta Liturghie nici inainte de risiritul soarelui gi nici dupi-amiazis.Excepqii Ia aceasti reguli se fac numai la citeva praznice impiritegti, qi

Pagti, la Criciun gi (in unele pi4i) la Boboteazi, cAnd Liturghra se sivimiezul noptii sau dis-de-dimineaqi (reminiscenqe ale epocii Bisericii priscrviciul divin al tuturor sirbitorilor avea caracter nocturn, de priveghere)6

4 Dtrpi Pwriywh"ile din Litwrgliir (vezi, de ex., ed. 1956, p. 432), sivirgirea Linrrghiei lnsinrbiri cstc obligatorie pentm toli preolii de enorie. Simeon al Tesalonicult'ti (Despre

rorn. cir., p. 355) prcscrie, de asemenea, preotului obligalia de a liturghisi negregit cel pufinori pc s{prauriua.I llr"1',,i T-ipirut cel tmre (cap. 10, p. 16), incepurul Limrghiei variazi in ministiri intrc c

3 gi 5 clin zi, dupi zilc gi praznrce.' " Pcrrtnr acist paragraf, vez,i:.Tipicul .cel.myry, cap. l0:.I:lr"] SIhntr Littrrghic-(la cap,

pruutrt, slujbci); Scris,raica srtrrxlirli a prrtriarhrrlui ccumcnic Paisic I cilrrc prrtrilrlitrl Nic<>n dl

t1A

LlTtrltclt< ;A sl'ti( )tALA

Btltt insrtr in cttrsul anului lriscricesc cAtcva zile aliturXice, adicd, zile in care, dupiiit vcchc a Biscricii, nu sc sivArgegte Linrrgl-rie nici cl'riar in ministiri. Ele sunt

ht curc tipicul gi cirqilc de slulbi previd ajunare deplind, adici post desivirgit pAnilil Llllume:

R) Vincrea Patimilor, zi de ir-rtristare gi de post, pentm ci. atunci a fost ristignit qi)ltilt l)omnul; de aceea, in popor, ziua aceasta se mai numeQte qiVinerea seacd/;

) l,trrri qi marqi din prima siptimAni a Postului Pagtilor - fiind primele zile deetr irjunare deplini;

) Micrcurea gi vinerea din siptimAna brAnzei, pentm ci in ministiri, in acestel, pt'curergltoare gi pregititoare pentru Postul Piresimilor, se cAnti ,y',-[iluia" in locnl)trrttnezeu este Domnul", se fac metanii gi se ajuneazi;

) Vinerea dinaintea Criciunului qi a Bobotezei, cAnd aceste doui. praznice cadInicir sau lunea, pentru ci atunci se ajuneazi; se fac numai Crasurile gi Vecernia,'nrca ei, flri Liturghie.rrc deosebire de romano-catolici, unde se pot sivArqi mai multe Liturghii in ace-ri fi in aceeaqi biserici (de aceea, la ei bisericile au mai multe altare), la noi, orto-i, r'tu se sivArqeqte Liturghia decAt o singuri dati pe zi in fiecare biserici gi deticcare preot slujitor; de aceea, bisericile noastre n-au decit un singur altar, cu

exccp(ii. ,/.ceasti unicitate a Sfintei lertfe insemneazi numai o moarte a luir moarte pe care o dati a luat-o pentru noi, gi numai o patimi a Lui, pe care o

u rribdat-o pentru noi"8. Cu alte cuvinte, precum explici marii teologi ai Ortodo-Mintuitorul s-a rlstignit nu de mai multe ori in lume, ci o dati pentm totdeauna,

rrre zi este ca o icoani a veqniciei gi fiecare biserici, o icoani a lumii intregie.

3. Locul sivirgirii Sfintei Liturghii

lillnta Linrrghie se sivArgeQte numai in bisericl, inclusiv paraclise sau capele sfinqiteiurtimis, gi anume in partea ei cea mai sfAnti, adici in sfhnnrl altar.

l)irci printr-o intAmplare oarecare, biserica s-a intinat prin virsare de sAnge ome-prin vreo necuritenie omeneascd, prin nivilirea ereticilor sau a plgAnilor

lttsir sau prin ingroparea vreunui eretic, nu se mai poate sluji in ea inainte de a fiitri prin binecuvAntarea episcopului.

Crttroanele interzic slvirgirea Linrrghiei prin case particularero. Numai in cazuri cucxccptionale, ca de exemplu pe cAmpul de lupti, la hramurile de ministiri sau la

l,,Jl,tO,, risp. la intreb. 2 (la C. Delikanis, Ilo,rptcrpltrd ElypcxpQcr, t. III, Constantinopol, 1905,

' Ytvi Triad.uL noti la sfiqitul rAnduielii Ceasului al nouilea din Vinerea Patimilor (ed. 1946, p.l;'l'ipicul bisericesc, Bucuregti, 1893, pp. l9l-192; Simeon al Tesalonicului, Rdspwns la inh.ebareallrrclc tipice prescriu insi si se faci Linrrghia SfAnrului Ioan Guri de Aur in Vinerea Patimilor,

'il irr ircca zi cad ezi de ex. P. Procopovicitr,Ritualistica, p.25).A LittnqJhierul, 956, p. 432).q

Arrrrinturte gi Ia Pr.- P. Vintilescu, Binayia Liturghiei, in ST, seria II, an. II, nr.(ttrrrrtic-iunie 1950), pp. 125-L36. Ca o derogare de la tradifa ortodoxi qi ca o influenli din

lr',t crttolicismului, Biserica greacl a ingiduit ilr ultima vreme sivirgirea a doui sau chiar a treirplrii iu acccagi zi intr-o biserici, motivati fie dettttliltii in acccagi zi intr-o biserici, motivati fie de lipsa bisericilor, fie de nevoile credinciogilor

lrrt,llirc ir Sin. Bis, Grcciei din1957,veziMO, 1962,34,p.255).lll UVczi Crrr. 58 I.aodiccca ;i 3l tnrlan; SfAnnrl Vasile cel Mare, Regulile monahale mici, 310

l7-5

PRgot Pnor, DR, Hurr Bnaur$Tri

sfingirile dc biserici la carc vine nrr,rlt{ lumc, qi nurnai cu invoircase poate sivArgi Lirurghie in afari dc biserici, intr-o casi particurlar[ saucurat, pe o masi pe care se intinde sfhnnrl antimis; acesta gine loculfiri el nu se poate oficia Sfinta Lirurghie nici ir-r afari de biserici qi nici in

4. Obiectele necesare pentru sivirEirea Sfintei

in afari de sfh.rutwl antincis, mai sunt llecesare pentru sivArgirea Sfintciurmi.toarele lucruri:

a) Sfintele vegminte;b) Sfintele vase (discul, potirul, copia, linguriqa, steluqa) gi

vegele);c) Prescuri (de diferite forme) ficute din flinl de griu gi dospite (de

iar in caz de lipsi, cel pugin doul: una pentru Sfnntul Agneq gi altadaci n-avem prescuri, purem folosi o bucatl de pAine, pe care inscriemcu copia in locul peceqii;

d) Vin curat (din struguri) qi apI. Culoarea vinului este indiferenti (gie, daci nu, qi albi)rr;

e) Cirqile de slujbi necesare: pentru preot, SfAnta EttanXhelie qi Lipentnr cAntireqi, Apostolwl qi Octoihwl rnic (Catatasierwl practic) sa:ustrani cu cAntiri;

f; Mai multe lumini: cel pugin doui pe Sfinta Masi, una latrna in sfegnicele impiriteqti, iar in caz de mare lipsi, cel puqin una (flri depoate sivArgi Sfinta Linrrghie).

tt Yezi Pr. Prof. P. Vintilescu, Culoarea vinului pentru Sfdnta Ewltaristie, in rev. B.O.R,,l9aI (qi extras).

176t71

148-l4g gi l5l din Notnocanonul slat

(lApltr)l,L,L Ill

Sivirqitorul Sfintei Liturghiiqi pregitirea lui Pentru sluibi

I. Cine Poate sivArqi Sfinta Liturghie

srlvarqi sfinta Linrrghie numai arhiereii qi preoqii care nu sunt opriqi de la a

in impedimente morl'corl rannnr'e r m ^qci

e

e ori oficiazi SfAnta Liturghie'

,ll'l IITlPcLrurtslrLL rrrvt roh m, daCi e

iL, p.L"*r nu poate tgh

tlc arhiereu sau e o d; asci (Prin

,: ^r;n ^-.ire la a sivirgitf'q , o"4t.tt ciItq

- l: ''...^-,.1r â ftrceert ne ( rIE l'dr rr rLll ,- -; aritat cI

1:Ic a ft vrnovat de greEert Pc Larc r dtrr+rr

rlc " pa"'sta de a sluli' Cd cel'ce nu face Sfinta Lirur-.--',^'-' i:::;-.- "" l,,.i"^ri si vinovat va fi Tainelor lui

dtiiie "q.rLninrul Pdrinqilor' impotriva sa lucreazl gt vtnovat va Il rallrcrur rur

[Rs: ca de esre vinovar ;;l';; tL impirtdqeqtlcu neurednitie, cu c6't mai virtos va fi

lil'*,tt ;;;;;;i.i;i';',i" si-'"n al resalonicului2'

wtul poatesluii singuris;,; il*.;;(ii, ilr arhiereul sluieqte de obicei inconiurat

lhor de preoti gi diaconi.ilnconulnu poate ,t ;i ,itgttt SfAnta Linrrghie' dupl cum nu poate sivArqi singur

o altr sluibi, .i ,rr-"i"..i;;t"*i i" to'"tnittd' iIt:::f1f.**lt1i13ilalta slulua) Lr ,urr4r !u Hrvvls^ -- e din'renduiala slujbei gi rostind ec-

rvAntarea acestora, unele lucriri mai mirunt

r precurn vom arita -;;;;i;;;, iA"a 'om

expune rinduiala SfAntei Linrrghii'

ecesitateapregitiriisPecialeastujitorilorpentruSfAntaLiturghie

lviirqirea Sfintei Linrrghii este achrl s.uplim.pe care il,o"",:,:uy-".rqi preotul in ca--

ntisiunii lui sacramen;;l;.-i;;t;lelalte sluibe' ca Vecernii:i,Y-,llj::1:f E:::H;1# a"iH#t;;:;#;,;;li, il-i "..,., nu esre posibil pentru Sfanta

,*ll,'io, sluiirii Sfintei T,iturghii, preotul -vine

i1:1lt-1:t,:t:.lii:t:l;:::t"1;;?f1l;+liil;i s'#1";iil;;d.,i;il.1rt el ir adnge, il poartd inmiini,qi il consuma sau

nr)irrte credincioqilot. Ei;J t' sint inqeles ti' ptntru.o asrfel de i:llp:l:1:i*Xllll;t,:r::""."r"1#i".tosului cu Dumnez.", i.9ot"l nu se poate in{iqiqa oricum

fl, oare cine ar.,rr.r" riit;;;*t iltt'ip "t'"tiincio; i1fl1alTl1t^1*,'fl'::*:-,i;,lllii,ii'i".;#;", )"4;ff;;i;;ii, i" "..p"temînrrqisa

inaintea lui Dumne-

t tiirii cuvenita ,,haini a.-,to"il", ry t"i.ttt^grr1J 3I-o tt!ll::--Ti:"1::..::Ttf'li

fliXffillXk'iffi; M.'xxi{jr-ril. Si a".n prapita biset'iceascd impune chiar

:ioEilor r -'--' ^ -'-l)^"1''""i r'rd;lils;ta.pitqltit',111:Tt"-:1"',Y,11;::ii:i i:lH t},f,; ." "iai-î

.fi. se.impune deci sluiitorilor de

Sfrnte o rece ei sunt obligaqi si' se impdrtigeasci ori de

I A sc vedea Can.29 Cartagina (C'B'o', [, l, 186) qi cap

l2tl ritltrri.') l)$pre Prellie, trad. rom' cit'' p' 354'

l'Rtjot' l)R<lrr. DR. liNt j llnANt,s,t,t j

'lixrnai dc acccir toat:i. viaqa prcorurui ar trcbui sr fic , c.rrtinuinrttlqumirc Pcntrtl Sfhnta r-in,.grrii'. .l..irn"a^;re r-r.rnctin,io ,.;r.. .--.- j 6.-cu carc l)umnczcu i_,rr.1 ,tllrgnrc, a circi sivArqire constiruie."* ,rri ,*fijl

I', il * H fTiljl ti# i:r i[:!, ffi::l J i,:; ;*"o i,H.'' i ri

" .. _'i " ;;;

d i s ri, gri de res rul i * din.ioqi[; l;; ;;;."r"J.[Y i:1?l,':JrK"#::,(*T:':ir"1"1i'"*"ie, irr pr

3m,,i. rm.l11'"1de o purinc"" [;';t;;,;;;:3,';,?'d".e," ori trebuie si

a Pr!!|iluj,^premergitoare slujbei, am codrtrcati in acele norme pr..ir.,,fo,care nu reprezinti altceva decdt slste

^\

4, r ud. c q, r, o,; ai ;Ti:,l'fi: ii :,'""Ji "t

::' :n j,.j

indelungarc experiente in r."urti'.ir',.ri.. Acesteci. pregitirea impusi p.eotului .ril-'i,_.'a.,.r. ,,,"pi;;;";,3.i,iillii;Tlf :lgitfiiii'='ij*:['i1T*,i,:;'::l?":i."ry\iSj ve.r._ _", ;-.j1^q]

c_u trupul...".(gd. I gez, p. is'il.Si vedem -"i i"d -.+.""p. '.""ituJir. ;:'"",1ir,T;lil, u, fizic pecare ffebrindeplineascd preorul care vrea si sltrjeasca. r gi impedimentele care il 1;":,1;::r":#;;iltr;iffilTij'*'gt'ii,'q, gisim'.,pu,L indeosebi in

3. pregitirea sufleteasci (morali)tn ce consti in esenti aceesti nrcoit.i-o -îrite in Liturnhiei. pe scurr, instrucqiuniletipirite in LituyXhier, pe scurt, instrucqiunile d

trezciasca Lirure'hie- o e]: ,'Avdnd si savdrqeascl

:: lx,_bl:6;?;;;'J l::,:y::,:1,iti:::.,sc infrdneze ;.;;;r", si priveghe ze pdnd;,ta_v*T:1 #l*lri,.fl:Jf,:Injccrc rAnduite de sfintere cJ;;,J..;'i#.*ibjz.;. B;; ;;:.;.*;ii." rrR.t r,.a 1

f i iji.I ",.,1:], ifl .,?_y : i,i{t,"j ; "i.',T.",',r_

; *,gh i e i po a te fi d ec, con c re ri ze,

il:;;;n;"'r.J"aiiiii,i"",;il^L:"fi [))'i)r,"i#'ii,n',f ,lonz\:,:;:;il;:;T;i'nf ,ii .13.if"i[1.,I",H;.*::?,,,: llfl^.,],y-llnritorurui, care spune: ,,De_fi:ill;i ,fl lffil?'.';*hli "g.1i;Il'iiiir'qx?:ll',",yJl :3i: ;r,H ,,", ,",,1

llfi ]:L:,Ti;l',x,',luy+r[..i#ff 'i:'i:'ffi ":;.:r,ff :','f iiilx,l,lif ::.$3*j:rJ;l*r*?j,:,:?i,:ixg.##!:.:;TJ"LE[",iJJ#tj\ayrL. yrLJ) > ceaolntal

sc' prcgiregte de slujbi este pficea'inirnii. El trr_, r ._ra,,rrrrL uL rru,ua cste.pctcea tnmtii. EI trebuie sd fie tmpdcat ritthi ,imicâsupra. c-uiva qi'si ;";;;;; il., ,tr;r,u nrr.r.i,..r ,.,-x ^--^r-l:r.i l,mea.,slujbi purtind irri, mAnie sa-u

Il ll H',il:'r Iryy Is ; l:i;,, i:: :l;' :; J;

""' Il:1,1,' l'i lf ;l:#iiJi i

ffi 'll?lil!ll,l,ly:,iil*::i,:;!,;r""8;.,il"l,#"i",il.iXit?TitTll;,tstul, ,rDumr r rrr. r v) ro/ ql ccl ce it sluies<

lm:llll':::;,1,:X,*i+1i1"_'i;il1:T,!i-T,[1'1?,"",?',10i"'!^q;:tr,':;l:['UJl]fl,:,;]:':31: *'i*:,^:.,:11,']fi.i{fl{"J;'l:'il:il:ffii "Y:fr!:,"!ft!ie' vrajbi asrpra cuiva, si n" "i-ia" r;il#Lffi;'[L?Tlllili;,{-.-._

'(irrrrl'. ;i Mc. XI, 2.5: ..'r'rr(lcltlirr ccrrrrisi,,u ,,.,f1.i,I1..;11it]ct".'e.1'ga1i, iertali oricc aveli iinrpotrivir crriva, ca git,rs11,oql tliu ccrtrri s,i v,i iciic g.i.i"iii"'r,^r,,.,j

,t Yczi t\npitn dt k coii'a.[i. i.ll, _r. o,'ii uair*i,,;, rr,"rir.{ii ,'iiii'."rli'oa,,,ccr cc ,a ,rv..r, ,,,,,:n'!"!i,i!!:l,ii:::.;l:i1,1s.12, p. 47t).. (i,nrp. qi

tirtitnir, rrrrcrrrc;ti, r.r.rz.1', r'ii,l,i;.i'*:,1 i;J,i'li,?i!{'#"i,!;lJ[i[.ti'i;,lil3l1 lfl;,[1il],l7n

LrruR(il(lA sPIlclALA

Perrtrrr asigurarea cchilit'rrtrlui qi a irnpicirii sufletegti depline, preonrl linrrghisitor

; ;,,i;; l"ti-ii',.rtr, i.r"int" de sluibi, s5. se fereasci dr tot ce i-ar putea risipi sau

ili#. ;t;;;;til;;I;iste si seninitate, cu care trebuie si intre in bisericr' trl-

ru/ inqirn .ht r" pl."t. -"t. ", prrt." si primejduiascl aceasti^p":t t l"illt-:j 9:

corrrl trebuie s.i se par.ascn micar in ziua slufirii: synya.rea.gA.ndurilor de multe

nrlburarca liuntrici s"., i.,trirt"rea, m|hnirea qi trin livia, ispita sau zburdiciu-

;i;F";;;u.;.i. xi.ri. din cele ale lumeqtilor griii nu trebuie .9:.i tl,t_1i?1c1tl:lilrli,i.I ar;p;;iri";;;;;;"nrl se'cuvine sr in in stuibi. ,fimeni din cei

;,; p;f,; ";i !u disfltrri trupeqti n]1 est: vrednic s ie sau s1. se..an1-fi:j': :ir*.,f i. i., i-plrate al ,lû.i" ifliwrxhler, Rug:iciunea n taini din timpul Heruvi-

i, ,f'..i1giija cea lumeasci sI o iepidim i" .cend intrlm in biserici- !: 1:_TX,

ill^; il;?;.b".id;.iiite qi nevoile de ordin gospodiresc din zilele de sirbi-

srl fie satisficute din ,il"'r* sI fie lisate pe seama maicii preotese, ori a celorl-

ffrcnrbri ai familiei Preonrlui-P,.Spot.a"ttia. Pacea inimii presuPune nu numai relaqi. norm^l: * t1T:l1i-":q:1

fi,.,'ifr."-r"" .*lqi" .-rqtiiriqei, ny numai pacea cu altii, ci qi cu noi inqine-. De

, iii'i"r"f ci preonrl "r. i. conqtiinti vreun pdcat mai mare, el nu trebuie si litur-.^^ î A^-l^*^--;;;;ffi;;;; "t#rnrrisi

la duhovnicul siu qi m1 v1 l11.canon qi dezlegare

^,iir[^{. ruA*ut isirea ir;ot.rl", inointe d.e Litwrghie este deci obligatorie in asrfel de

- r ---- -: ^:*-^ -^^^tii ^+^ l-^^.,.i rtti Ae nirefe orzve Ii>. "t,f.L

chiar cind preot*l nu-gi simte congtiinqa impoviratd de picate,grave, t

;;Jt;;;dania diricAnd in cAnd (cel puqin o dati pe a1r,, t" T"fFl Mare)' in

I nrlri,telui siu duhovnicesc (arhiereu, un preot iau cilugii mai.bitrAn)7j: ;i;;;t"";": T; r" pi.,'itirea sufleteascd qinteste. ii contrib,ie !i

,1,1 :"Lq-ti:

Io" p?."*r [turghisitl ,i.u"i. r-" indeplineascr, gi anume srvirqirea sa.o.citirea

iiii;T' iiatiwni,' prii care Preoftll se pune.in legituri t" PlTl:'T:^lt:1tj,r,"i i,rtai din ceie qrp;L":"d. sau sluibe ale of,rciului linrrgic.zilnic, care preced

ii^ (irr..pat d cu Vecernia) gi pe care orice sluiitor al altarului a. t..b*t^:i^1.:+;Jiia.i cAte ori are de

"hit^. SfAnta Liturghie, aQa cum de fapt se gi intAmpli

iri ,", la catedralele chiriarhale. La bisericile de mir, unde- de- obicei preotul

il; il biserici decii iecernia qi Utrenia (uneori Utrenia fiind preced,Jl 1'lrrlpii*1, .i.r.. obligat si le citeascl' cei puqin.singur, qi^pe toate celelalte

- ^- -A-L.l+,Y â6r6r d^--.-;;;;r,,r,6easurile), de cu sear5, sau la vremea rAnduit'i pentru fiecare'

ii f,i,-,gl cele q"pt. r"oa. se adaugi qi.alte sluibe de devoqie sau pietate personali,r !

-t -:--^ ^^ )^ ^-.i-:;;fi;:p..r.rit. chiar pentru laiii inainte de impirtiqire, ca de.ex'

i i' irlioi, i ntistul P re: a s fi n r e i ^

N d's c ri ro olt,.dt . D*"^"

?: -!t:!?':l -,,I.i-.i.ministiri,'.ii..'.inbisericidimineaqa,inaintedeLitu.5,--rscletoate Rn d.uiataifiiniirupfutd;iri(cateseglseqteatAtin Ceasht, cAt9iin

Itn|,icr.,ci r-r,rgiciunea lui spre blestem qi spre picate se socotelte, Ei si faci pe toati ziua cite 50

lllct irnu

^,\ l h t t e l e Si D unnt e ze ieyi le L i t u rg l t i i, Btr cureq ti, l-9 3-7, p' 15^l ^ ^ ^n yczi t ovtiluirîle din Lt*rgi1.;, siiii..q,i, t967,'pp..388^389: =I.ar

p1egnrl,^d:t I1,"i9] P^t.-t].r.t1l r)csrr-s picate de -".""., ,e nu i,'rdierneasci i'sluii Sfanta Lirur:ghic. pAnd cind n1 1e lai1i p.f i'," di picanrt in care se afli. cu ciinld qi, prin-Te1'i:':t.:u,ff:l-:1'::i,1,,PTt:t:j.t:'l

il,iil';l;:.., tilii;il^;r.,..r. r" mai intoaicc'la'pn51t ci de va iidrEzni a sluii, in picat dc

.n1rhu.,..r::.-.t -; -" ". ',"';;;;';";-"r-fii" fociin$ mai inainte lt.t"'t.tltl{,9i t!-1\-B1i:t,.1:

nlrr,r ifii.A:; Dumnezeiegtile laine, din pricina nevredniciei lui,

ll vo,t r.f. Errc Brtrnistc, Vialn ldantricd a praotului. Iwportdltla ei itt

pil),.trel,irrrcv.ll'O'R',an'1956,nr'l-2'pp'12'3-138't4n

PRtol PRotr, Drt. HNti llRANr*st,ti

I,iturxhjer). Aceasra este.cornpusi din croui pirqi: una ipainrc tlc in-rplrtiqire,urtri canonul imprrtlgirii qi 12 rugiciuni pregititoare, qi alta dupi(rugiciunile de multumire pertm imprrtiqire). Di, prima parre se cireQte,de t de rug.iciunile pavecerniqei, iar resnrl (adicise de slujbi.

steia de rugiciuni, pregititoare pentru SfAntamai ales pentru impartiqire, nu trebuie si se reduci insi la o simplr r"citarc,mecanici a. rugiciunilor respecrive) ca o obligaqie profesionali, ci trebuie si irirrrcL<rrlrLa a ruHacrunuor respectrve) ca o oDllgatle protesronala, ci trebuie si fide meditagie, adica sa constituie un prilej ae [xndire qi de iniliare a sufletuluiMAntuitorul gi la patimile Lui, precum qi la toate momentele iin istoriaaceste- slujbe le amintesc gi le simbolizeazi: ,,Spre vrednica slujire, maigitindu-se slujitorul Altarului, daror esre, dupi rdnduiala Bisericii, si'siv6vecentia, la care cu cucernicie si gindeasci in sine, cu umilinti si cugete cumQi Minnritoml nosrru _Iisus Hristos, dupd. mintuitoarele sale patimi, vineric^-:., pentru picatele noasrre s-a rrstignit... sivargind utrenia,'cu urnjgandeasci cum Domnul cu defdimiri a fosi dus de la Ana la caiafa (i ..,..,ferit de bunivoie.prlr.r. peste obraz, scuipiri, batjocuri gi lovinrri frri demiezul nopgii qi pAni la zi:ud., pentru picatele noastre,,8.

- -_.La fel ne poviquie Ete Liturghierwl, in continuare, penrru slujba ceasurilor

vl),^care se sivarqesc la ministiri intre utrenie qi Lirurghie, sfargind astfel: ,t!a,.in. scurt amintite, gi la alte mdntuitoare patimi ale ijomnului, ., .o..rodind, intru zdrobirea inimii, cu osardis, iar de va fi cu putinti chiar qi c;rugiciunile C,easurilor sa le sivArgeasci,,e.

citirea Pravilei de rugiciuni - $i in primul rand a Randuielii penrruconstituie o obligaqie atAt de imperioasr in cadrul pregdtirii pentm Liturghie,respectarea sau neindeplinirea ei e considerati in pwdpwirile din Litwrghier cade moarte: ,,Iar daci pregn:l qi diaconul pravila Bisericii de mai sus gipregitire pentru dumnezeiasca impirtigire, de bunivoie, din lene sau dingriji o va lisa cu tot,l sau numai o pafte dintr-insa, de rnoarte .r" g..qi,,id. N;cand, din pricina unor lucri.ri urgente din obligaiile sale pastorje in vederea

9u{let9fo1 (ca, de exemplu, spovedania gi ^ - "- : celor pe moarre q.a.), nuDUrLLlrur \Ld, qc cxcrlplu, spov€qanla $l celor pe moarte g.a.), nu t

I.d.p!"1 toati pravila, preohrl p_oate i i cu obrigaqra de "'i-plLirurghie, cele de lipsi. orice ar fi insi, precizrazi'ci ,,rugiciuniiegrni negregit si le citeasci (preonrl) mai-nainte de Liturghie. (ed. cii., p. asol.

4. Pregitirea trupeasci

a) Aceasta incepe, pentru preolii cisrtoriqi, cel pugin cu o zi inainte, prinde la iruprewru'area tntpeascd cu soyia, masuri .rr. qir-,tiqt., de altfel, tot'ladc ordin sufleresc-moral a liturghisitorului. Lhwrxhierwl pretinde preogilorabstinenqd chiar cu cateva zile inainte: ,,preoqii gi'diaconii care au sotii suntnu se impreuneze cu ele cateva zile mai inainte de a sluji sfinta r-iruigtriin acea zi, clci cel ce nu se va infrina qi va sluji foarte gregeqte,,u.

8

, "d. cit., pp. 353-354.

, "d. cit., p. 3-5_5.

r , cd, c.it,, p.!_59,ccl, cir,, p.351.

I80

,\lintclc

t8l

,, ar rcsaro,lT!,1,lll.:.]'':.::1,:1*:u,l;:il::,Lil[',il,.oo]l'il i':.'il'i,$ '"- Â.^to.olati Stirrt esle C5a Pdmtecelwi' $tiut. este cinumai ca Preonrl si nu

ci inci din ajun sI nu-qta.e, qf, l')

tczc DAntecele cu prea mutta mancarc + L'duLur.) !o!r aceasta p

iil'uit.:r;; ;i [h";r-'omn"r 'rp nnante crr visrri:i:i:rlil si destrau Ql tulDura sL'rrur

il,i;H;; "lrn.r.,. adici' de se mrc rn ---'

i,,i,, precum - de altfer. iTqon :':f;iTl::it"lti.f'J,it;lI il\ltfiHTr;l'r:ff ; :1,5t ;; caz uupâ,,LZur ^'-' *i' -cind

incepe cursul zi-

,rcscripqia de a ajuna:J:J'#J;;;?"d1.,i"-.r"ti, dacr avem in vedere ci

Puru:i::l!'fi ',ffi'li:'i5'"i""T'1'J'deatuma,i1-T.oyl;[f :i'+l",:*:i'{i"';][i't ce nu se pot'"'u':..'#:';"r:;;;;;; inJierni si ia sf^ntut rrup qi sange

ii, ',""p,." si in ziua "]:t'J["ft;,iXil"1""ilr, ,'tl i-tl'--r-;- -.resiri si o deslvAr$iti

i .ompletl Pentm Liturghie "::::ll11i-.o deslvArsiti

; li----L:-:r^? -"""; 'i-ill'-1:l:'T"T1';1l5r;;::1';; Tl*i;1,'J:T:#:r;:1:'lc oll'lc o

inir Penffu sd

tic crrPtur inI rll le.lui I n0n itr rL rur ^ rtoi,lrar." credingei, curigindu-nt- P.tit' stroplre Inlmuc Lrs LUHUL Lqs \\ Jr"'-"

)) tr-.- v lO lr\| ' t -.-: ^: ^^.^ra1 t^t cee^ ce contribuie la o

l, d'ecentd' qi pentru tot c€e1' ce contribuie la o

e pect din f*t' credinciogilor' trebuie de ase-

sil nu fie uitatd.,r."r^--ii;t"irile dtn Liturxbier adaugd in chip expres

;iillffifiii p.."*t ri {ia9o1"r ccte A^tor e fi curat'

lElc{til Llturgnrr, preotul y LudLvr

ilrrtr,,t. $i piecum trupul sd-l aiba

nli Si intreXi' cici de vor fi Pitatelll Sl futreX4 cacl qe vL)r tr Pdtdl!

ftali aa moarte, deoarece inaintea lul nrlsrL'5 !/urtrrLzLsr

hrclc Sale Taine, ,. ","d;;;;ag"i' a' s9am3' D'"t'-:1:t:i:"? celor Sfinte sunt

ll'"u"lli,i,lj::", il ffi'.";;i;?;Ftere snnte' mrcar de vor n din

rl,rl si fie cuviincioase;iffi rt hnge aceasta' ' pyl^::It"!t,?:K:'i,')iiliofi#i"?ii',;;;;'i;^;;";;;'Pentm"'p"t"rqicinstea'r',rinl, ca qi credinciosul ce-l Pliv.el1e tf 1'trut1^T.Tl:fI,::;;^*frf:'"'"l:

;l ll|}|;;,"":'#?;::'#;;.J,^nqiti"di a. cu seari qi srra gi-o va spila, ca nu,

trll .tccstea a doua zi, si inghiti tt'mu"."p"'il"-tft1tê-1=':ltt:*Tft'i:tr1'itr;;i,'liffiT:J,;"#;:; ;' ';;1;;i;

g"." ir ii'i'in'aqa, l's"l't:1nu va n riu' numat

lht'i rtccasta cu luare 'H-*t;"ti"";gr'iia 'pi' qi

'a" ftri de teami si sluieasci

t,r'r'uR(;loA .sPliolAt,A

crlrl au elu-

,,;i ,. in'tplttigeasci" (ed' 1937, p' 356)'

rr r(,iv,. ta hrtreb.^l4 si ls *4;i1T-'l?31i,3'"1 111;',',1;ll!&,::.";iJ't"1,!G1:"','isn;[i;'Ari"l{il

'a n" " sivirqeasca dccit de

' ( i,rrrrr. si cir'. 47 c."tgi';'ii'dt"lis ill'" (CBo' vol' iI' part' l' p' l'.,.i. afi#rtri si nu se sivirqeascd dccAt de Pcr^s9ane ctlrl au altF

;iA;. ;;;iî i-ao,uol it, p^"' r'p' te7' 203 si vol' I' part'

ntr. .1y l-t>Ll.'t\ ,\lirttclc si i)

r)ltlP. ll u:111. iil \,artdSrrr39 r -392).'ili,"it'ib**uzcicstik Linrylltii' ctl' cit'' P' 351

PRBoT Pnop, Dn. Enn Bnnur$rri

lli' "l'],,,11;i,::11,.::i,l::!,,.,1,.,

roarc, accsre . prcscripqii pri vitoare ra

;:::'.:.1,':#'}:iffi ::11':i':r-g':T;nJdffi 1'rfi .iHJiilJil;11'"':J:ilr.".fL',.,: ilil3pltuT:.:^g:,:."1 e u",i ;;;;ffi;;#,'i,ffi:tilll,,H,,,::ij,j:l"iiffi .l',ffi :,::;i:*l:lld;":J'F#i:::;::.'[?fi :il1llli.l.llill f.p !, i,t1_o qinuti i"liiltii'qi .".,q'p.',iaiiiisplace gifclar preorul cu o infigirqare, exrerioari neglijentd, dezordor"ie'r"u:,]f,ii1:,, l.!' "I, . in dezacord ;;;;f#-u? ;ffi:ranta estetici (de frumos)trel'ruie si se desflqoare serviciul divin.

5. Efectele Ei folosul pregitirii pentru slujbi

?:::::P!tt:lt:_?y sunt efectele a:cest?,, rudsuri preventitte, invederea stuiirii:Xil:#::1,::,-,.^:.:, 11 !i"*i '".".aoni,r, ;;;';;;';"{d:;'ffiffi'r"Jil,'il:suflercasc:i d"

"l.uaqie, a" ,-,rkli.-;i;-;;:"

auca amDran[a, atmosteri sau dilor- fin,."i,;.il;',j':: i_^t^^_: ^^.- _ ,, :ocupirile terestre qi cotidiene; cu

i:';l'*:ll"l'."#,*::s,:r""^l::l,I.#,ii'ffi ;:'::"oxi,iili',11'i.?'il3i#llJ,'$'ll-:":#"i"::rT.:-:t:iil;;;effit;Tff 3Hffi .:::i5#::1"'J il ,'jff :tr,;, #;r *;:i i:"1,:' i:i ;'1 iil;i.'1 i r,., (

,. )/\rrvp,rrLru_sE qe.altar gt sivdrqtnd Taina, (p

l$,.,^:jiYi umani; luAnd oddjdiile sacerdotale,'se 'i

ff lf l,1l"f jr,raceasta'."ai,oi.-a;.d;,;HHl;ffi'."i,X',li#'li,i,iT

nrl Sinaiului"rs.Pregltit asrfel sufletel^,.,a,, ,Tp.$r:l pieg*l poate pigi impdcar spre sspre a sivirgi, cu vrednicie Ei dupd'cuuiingn, Sfartr l;-rd...''

"""*

,,, I,i;,.1'il?1kotr' cerul Pe pdmdnt, trad' rom. dc St. I)obra, i, rev. ,,Rrzc dc r.mini,,,

t82 183

CAPI,I{)I,UI, IV

RAnduiala Liturghiei SfAntului Ioan

qi a Liturghiei SfAntului Vasile

Eluitn Sfintei Liturghii se imparte, de obicei, in trei pirqi mari:

l'roscomid.in,Li turXb i n c at eh uwt enilnr qi

l,iturX h i a cre d i n cioSil.or.

irri ',l...rirnqi metodice de sistem !n .tu{iyl g!l*i .ligtg^1ii:,':i-:::f::ii-paiti."

",et i, expunerea rA.duielii (tipicului) slujbei, cAt qi in expunerea

A. RANDUIALA PROSCOMIDIEI

I. Ce este Proscomidia

lrrovoncid.ia (fi rup6Qeorq, fi npooroptsfl) este ptiTl _Pr::: "^:l:t-t:Ttill':,I";

i,l:ii,ffi);[:Er=,;L;#a;-'-*.s''npoor'opt("Y]:^1:-':::::,:ii"":.""*]:"';'iirrainte, a oferi. in inqelesul curent astizi, pr

' / . -^-:--::\ t1i^-+it-l^- T-\^-,ri oAic\ e rneteriei iertfei li-iil;i*#;;;it'i;F";e;"11cil$;torDaruri,"di'ilTj:1:']^1'-':f :I:'."ii'tiir)iiir,'ilil;i;;;irii "i. r"'-a.gi_intinderea unei adevirate sluibe

."'"" ii iii p.op.i.r, ." "-6r-"t[ introductivi, de binecuvintare, la inceput qi

Uttrr de incheiere, otpust sau apolis, la sfirqtt'ffi r;;*;:;;;,-il"t."-iai'e nrr trebuii socotiti ca o sluibi deosebiti de Linrr-

- | r-- r:^-^-^ -L:lX ^;6;i";i;tral i"a.p."aenti de ea, ci ca o pane integranti qi indispensabild a

2. Timpul sivirqirii Proscomidiei

, l,ir min[stiri qi la catedralele episcopale, un{e se oficiazS' ciclul complet al celor

lentc l,aude -;tniee p-"..'midie *..irArseite, de regull, in.timpul Ceasurilor (I,-III

il, J*L e. Dar la',bisericile de enorie, unde ceasu-

nu se m azi indat.i dupl,Uyenitl Pl":tl1ni*t5F;f-';l: "ii..i in timpul Utreniei. Cind Litursnia f$ggtur Yi'il:.t-:^?'e

uniti cu Ve-

Eeri,i., arunci proscomidia se face in timpul Ceasului IX qi al Vecernter'

3. Locut sivirEirii Proscomidiei

Sprc dcosebire de celelalte doul pirqi ale Liturghiei, Proscomidia se sivArqegte

trr,rrrl i1 sfilnrl alrar -;i;;" i;-pr"", Iui de nordlvest, la masa numiti proscomi-

iii,i, t.lr"*i-fr...{u."ri'ii,;;;;';r; fi"for,r* unei firide (scobituri) i. pcretele dc n.rd

lcuun

PHrxrr Pnorr. l)n. tir.rri BnnurS,ui

;11,:lfiy:,lll..f]:,.1.1:,ll:-yrc.i. citrniirurc sau incdpcri aparrc, c,rrc comunic{ cu

r;Hl;: l ;1":: l* :-: -i:_ ill il,

:,.1, 1, ; i1-i; ryy il;".

^'D.Iffil"..'i[,i ili:ilffi i.ij::H**,::I,**::': 11.,ti-.li-.sfin,.i li",,gr,i-i ;;;il,;.#':r^;::ili?l?,1trcgirnc nunrai de preot, ilra particircrparea credinciogilor (a cAntiregilor) qi fdil'siru si audd. ccva din ea credinciogii.

4. Pregitirea slujitorilor inainte de inceperea proscomidiei,

Daci preotul a inceput Utrenia. dupd reguld numai.cu epitrahirur, arunci, drr<lsrit cctenia mare de la incepurui U,'..";"1 in f"r. ,,";r^- L^*-,:tlier rra rr",. r^ *:^-:-: 4- -r : r ,

t ln ftft rrarl^P i*^:-:-^^-: trtri inrrltar pe uqa.de miazizi, inchide ar.o,

lcsc pc uqa de miazinoapte a altamlui iir,itcc,' t,i-o l,- ,""::r^--.t t-:--- : .. , ' ,:rritcsc, vine irr ruiihcut bisericii lsub poricandnr). srdnd cu fala rpr. rare.i.,lli',rrci ori, se inroarce. spre scar,,ur

".'h*;;;;;i id;;;;;r,,r., Ir"r se inchindsprc risirit, zica,nd in goapti:,,BinecuvantaruG;;".r".]j"rror,ru, to:,?j" i'l:," j|^, TIi.1Til. ince oiioa..

" r,il^,,_,. ii-;#; li[r.. . ., snr,.

l,l i:1,._--T t","ol, uga milosuvr.r... --,1. -ir,"intirrl

p.-irt

ilffi":i:j:,T:'*"::1'lr-lilT Ti" -'ry p. . . ",, se .inchinr siMAnruitorului; rrece ra.icoana i-pe.nI*r.'l a Maicii Domnului, se inchini qi ozicind troparul respectiv (,,Ceea ;. .a;ii;;;",1 mirei ,,\ a-^r^j,

-

ne .4^,r t^ :^^^-^ i:-^- . lrlrl mller A'^l^': l'-^ru il face mpc rAnd la icoana dinspre'iiazdzi (fi.; ijt,t:t"t"j

:ii1[::T:]::f :Tf:I..Iil ii i".h..i-si saruti-icoana de p. i.o,o,,i];[^",frH":ff tnr15 # r5i-nic,lui^

zugr,.vit' pe ea. vine ai,, .,to i,i';]i,:!f '#IIsc irrchin.i Ae An ,i ^_;""?"ll.I^lp

spre risirit, \i descoperi capul, d.i.e p"r.tesc i,china de doui ori si, precana, qi .rpJ,;il"'';;J#"-g"i#:r",5"HffiiI;lliH.*,liii::l*:*":1a"_1lire, ..;.'iJ,i..r,i"e-r..e ffi;;1 face aporisur rrLr s f h rs inrt pros comidiei. s; ;[.r.^G;: ;"-dt,ffi ;i, ffi ;ffi ",

I if ::^l!:'ii::,-l_.1, !! ,r:.ell prinre.iconos. ' intrd in sfinnrl atrar'-"-"'-lr Yrr rrlLqrru

":::':;:Y,:Y'' tntrd in sfinnrl altar pe ri{nuazizt, sirutAnd icoana sflnrului

l,l,*'*:l};"kiiig::'-'-yti:,i" .. ,,;,uHTT*tlt"(il['i1nrari), siruti Sfanta Evanghelie, sltnta Masi gi sra"t""c"#. - #t':ill'il:#(fhce inci o metanie).

!l::::,_",_liy"tr] pregiritor al inchindrii penrru Lirurghie s_a rerminat.

',1:-:: : :## :::'.:, 1; :::'y: :,artarurui 1 ""

j. a" L ui.;i;;; *ri#iiilhriiii:';,'::?::i?.:^:!:,i:t: wsn'ointe, i', oiji,,"" p;;,;;;; "i;;;,;t:;;t1:lclc sacramentale respective.

- rrs! qrvr rd rPdldlLrlr urtqe_Ql sIrcviuovilgie nriinile mele...,. etc. '

-Ircce apoi.la spilitor, unde-qi spali mAinile, rostind mgiciunea:,,Spila_voi

I)acri prcorul s-a inchinat la sfintele icoane qi a imbricat toare vegmintele i,ci[:i.I]1f,1:#T,:lTIy_,:::1-.1

(:y- fh. ^";ii

pr;oqi a"-""".i.1,",i,.,.i, dupi ce a rcc*crrirr nrarc, dir.r sfi.tur altar, er p"",. i"..p-.hi;d #;.i"i'nrJrlll_TJ#l

I84

I,TTURGICA .SPEC]IALA

5. RAnduiala Proscomidiei

:gtul merge la proscomidiar, unde orAnduieqte toate cele.de trebuinqi pen-tru

, ,laci n-a'i1cut-o mai inainte. CAnd toate sunt gata, se inchini de trei ori in faga

idiarului, zicind de fiecare dati: ,,Dumnezeule, curiqeqte-ma pe mme

I qi mi miluieqte !,, gi apoi, luind copia Ei prima prescuri cu amandoui mii-te iiai.l in dreptul fruritil gi zice troparul ,,Riscump iratu-ne-ai pe noi din bles-

l,cgi i... " (v ezi LitwrXhier, B:uolr.eqti, 19 67, p. 90) .

l'rcgd.tirea Sfontulwi,4gney Si a potiralwi

I Vczi cirpir<rltil ,,Pcnrnr mrrcria Sfurgclui lui Hristos", ilPovd.piib drnLimrghbr (ed. 1956, p. a2\'t

Y ct) Liturlflticrul (ccl. I 956, p. 438).

I tt5

r1'l[ aceasta, trecAnd copia gi prescura in stAnga, se inchinl. gi di binecuvAntarea

i ir.r..prni Proscomidiei (,,ilinecuvAntat este Dumnezeul nostru..."), binecu-

rcl rotodati prima prescurl-(din care va scoate Agnet-ul), prin facerea semnului

i gr,rci cu dreapta i""r.,pm ei. Apoi, qinind-o in stA ga, trece copia in dreapta gi

pcazi cu vnrfui ei, cruciq, de trei ori peste pecetea prescurii, ^zicAnd

de fiecare

(cind atinge sus:; ,,intru'pomenirea Domlului Dumnezeu, (cAnd atinge los:) qi

ruitorului nortm (stAnga:) Iisus (dreapta:) Hristos !".tlll,ululur llLrJLf u \Jl4rr}i4. / lJuo \urv4HLq. / rr

ruc apoi prescura pe ialerul de lemn, infige copia in dreapta pecetii (stAnga pre-

i; gi,',aird, zice: ,,Ca un miel spre-iunghiere S-a adus". Face acelaqi.lucru in- -; - -- ^_-:^^--^-x ,r. ^^^: l- na+aa

pcceqii (dreapta freotului), zicAnd: ,S-i..a o oaie nevinovati..."; apoi in.partea

zicAnd:',,tntru smerenia L- iudecati Lui s-a ridicat" Qr, i1 fine, in marginea de

t pccetii (cei dinspre preot), zic1nd: ,,Iar neamul Lui ctne-l va spune |"'Dirpa ,.."rta, infige copia ir prima tiieturi, pdni aproape de coaja d9 io13 prescu-

ii r'.o",. pecetea ing".trt), desflcAnd-o de restul prescurii qi zicAnd: ,,Ci s-a luatje p,imlni viaqa Lui;. O'inioarce qi o aqazi cu fa(a (pecr tea) in jos pe s$nnrl disc qi

ry -! -: ^ ^--:-----:\ -:-AÂ. l-AÂ tî-erirciq mierul, pAnI aproape de coaii (dar firi si o stripungi), zicAnd: (9and taig

rus in los') ,,|unghie-Se Mielul lui Dumnezeu, Crl ce ridicd p.icatele lumii", (tiindI tlc la driapt^ la stanga:) ,,pentru viaqa gi pentm mAntuirea lumii"' Apoi intoarce

nrxr Agnetul cu pecetCa (fiqa; in sus gi impunge cu vArful cogiej in partea dreapti(rrrrde e r.iir 1S1, zicind:',,Iar unul din ostaqi cu suliqa coasta Lui a impuns".

i.i,n., p..o*l laid copia, ia in dreapta vasul cu vin, rar in stAnga pe cel cu api,. gi

irrrf din amAndoui odati-in sfAnrul potir, zicAnd: ,,$i indati a iegit sAnge qi api, iar

€e ir vlzut a mimrrisit gi adevirati este mirturia lui".

S[ aibi griii preotul ca, arunci cind toarni vin gi api in s$1tu] potir, si ryr1i maiprrtir.ri api decit vin (cel mult I/4), pentru ca nu cumva apa si schimbe firea vinului, ,,cicii,ri1,, nu'se va sivirqi cu vinul c^rle s. va schimba in gusrul apei, qi preotul de moarte va

Hi.ifl. D. a in sobor, sau cAnd vor fi credincioqi mulqi de impirtigit,

iitr.i,nrl p.o ii si scoati un agneq mai mare ca de obicei qi si toarne. din

Vx,,rrc in p at si ajungi t,r,r.ot celor ce se vor impirtigi. Cici dupirlirrlirea Darurilor nu mai este ir-rgiduit a tuma vin qi api in sfintul potir2.

Alxri preotul face semnul binecuvintirii deasupra sgnnrlui potir, zicAnd: (,,Binecu-

rt,itit cstc amestecarea Sfintelor Taine, totdeauna...". Acoperi sfAnnrl potir cu un

tperilmAnt mic qi il di mai la o parte.

PRDo't' IrRot;. Dtr, liruti llnn rur,s,r,r i

b) Sconterea mir idckr

4. Sfintii Ierarhi

Dtrpi cc punc dc o parrc (in anafor,iqi) rcsnrl prcscurii din crrc a scos

Ri:::l.l:-1_1o!"_o'":.trri (iau .at doilea com de' preslriq'o.i a doua ;binecuvanreazi qirpuna,d-o pe talerur j" i.-r-,, taie din

""-. pi.ii.*#'[rHiHf.U,j:e'*::,1::i ^.lT!:l

li pgmg,1r..,'pr",bin...,va,i;;, srivitei, Sr.roastre de Dumnezeu Nisci.toar.-..',; lrarrd p" .";i;;..rrii'plrtl.i..i, osfi,t.l disc, de-a dreapta sfinnrrui ag"..iii"'stanga pr""oJrill cu vnrfur i. a n J,,,o "

-i, o',,;i;ll iffi H[:]i lf i:- #:,'iiTl

oolXi*,l, I i] Jiifi#prescuri), o binecuvArlteaSa qi scoare^pe ra"a -fia.i.'|.r". "li e cete (arernai mici decAt Panasl

,.At^ ,,,.^ ^- -rA--.r 'r,1'-'' jlt Pitrate. fie (mai obiqnuit) tri':rnchi"l^" ^'^-^^cAte una, pe sfAnrul disc, in.,iarrgl Agr-,.r_uLi (d.;d;;:*:.1:11':ifis.2) gi rostind ['n..L" ii. ele formulsfingi care tr /) in ordin"ea urmitoare:

NCERi!_-

ortM Bet .

^ {n"i ia a.patra prescuri (sau "t

pii.or"J corn de p..r.liay, o binecuvanter

:T.1 "^:::1,:9f: l::1, ji:oale.p. .a"J ."r" ...i -l;.il "-.ij,i^"1pentru epicului, pentru conducitorii,stltului $ .t"d;:ffiHla dreapta alteia, qi zicind la fiecare^,,t t^^,,1,,: .l ^1. ____-- pomeneQte peP"l l":r.lq,il pomeneqte.gi pe arhiereut care l-a hirotonit, d".i .?J;::;P,$:l *:l .

i1.u:4 Ap";,, r-qa,^..i"ii p;*r fi;ed;-a i- co pia in dnsupradiscur"i,,;;"*'ft i#;,'.ffi ffi ffi fl::'ffi ,,lu:ffi :i".?ff ,I_i.,#subnrl celor trei art1.l,r: prT." **qf i" preon_rlui) gi citind in qoapti rug{I1:i^f:T:nirea generali a celor vii (,,primeqre, Doamne, jerrfa aceasra...,,),

::l::::.J,:pj.,ly:-,?:,-credinciosii vii pe cire ii are de pomenit, ,.ogA.,a 1care cAte o miridi qi addugind-o la grimijoara miridel". p"ni-,ii, cu cunlene$re, Doamne, pe robu_lTiu (roi6a Tasau: robii Tii) i...,;.Ia apoi a cincea prescuri

-(sau al cincilea corn de prescuri), o binecuvanter

finind-o cu stAnga deasupra rrA"n r"i Jir.,l."".. cu copia alti serie de firamituripcntru mor.tr, frcand cu ele a doua grdmijoari, la ar."p.l i.t.r ai",ai (in d;e"p-t#|}:?:*::*",: ::I-.illid,cjunea #"5i,ri nlf- ..i -""ii,"p.,,,* pomenirea qircir picatelor ruftrror celor din veac'adormi.ti irrt- urr"r-l;..iii6..;1, t"rfar;ffi:;HHi:::_B-:,"jT:_f toqi mo4ii.pe care'ii are de pil;-r, t'"*pind cu ctitoriiclaqi,ai bisericii si coniinuand." ;;fi;;;i .rr" t-" hirotonit, o*, J..#'""0'.'lii'.ti,tru ficcarc llurne scoate o.-miridi- adhrgand-o J" ..l.l"lt. qi]i.eriJ,',,p.rrtru pomenlrcrt:rrca picatelor adormitu ,r"aA;;-rtei roabei) r,ri o.r-rii)ii, i..:y""'"",,,]':'.r,r:Tf:::1,,:,.:*

mo4i .o,tinui siil;i,ifiilf,p-rZ"_raiei, pisttra primirii pomelnicelor, seur,iudu-s. p."r..r n".lr. ffi; .#; miridi 6inr)rtra (pcntru vii) sau a cincea (pentru mor.u) gi adruge;Ju-r":i" gre,"rjoara rcr

r Vczi-le h l,iturllhicntl clc llucrrrcgri, lg37,pp. l 0 l _ 1 02 Si 1967, 1t.

t)7,

. ttt6

LI't'tJ ltc;tc ;A sPE( )lAl,A

Apoi prcotul scoatc clin Prcsctrra a patralsau.din bucata,dir-r y^*T,: l-tT::,Tf*:,ili " -iriax ii p.ir,i-, ii,',", p"'.^.. !e ci o adaugi la,grimiioara ml{a9Jo1

;; ;i;lf-*';;';;a;;ii- ,riit". f.,t.. ."1. doui grimijoare de qiride pentru vii qi

, zic.lnd, ,,pomlnegte, Doamne, dupl mulqimea indurdrilor Tale, gi a mea ne-

" ctc.i 'r"

ri"",. qi mirida pentru cerere speciali (daci este), citindu-se mgiciunea

:tivtr din Litur,llbier (la cet'erile pen*Lt folwria tT"ebai,xte) '

iiraria a" scos miridele, preotul lasi copia, ia buretele qi stringe cu ingrijire pe

nririclcle dedesubnrl Agnet-ului, ca si nu cadi vreuna jos'

se rduce apoi cidelniqa aprinsi, pe care preotul o binecuvanteazi', zicind rugi9iune1

illi t,i"-Aie iqi aducim !G, rriit.""se, Dumnezeul^nostru"'")' Ti"a"1 P-'Tl]:-tqlilliifii rpr-;; i;r;fi-d aglqatn intl-un iui) la indemAna preonrlui, acesta ia steluqa gi

iii'i,tL;, ;t.oiiina-o a. flr-"f cldelniqei, o siruti. qi o p,ne desficuti,peste sfAntul

:;j;l;, ,ii venirrd steaua, s-a oprit deasupra locului unde era Pruncul".

r' ) Acoperirea Dan u,il.or

Alxri ia acoperS.mAntul discului, il apropie de fumul cldelniqei, il slruti gi acoperi

rl'tliscul, zicAnd: ,,Domnul a implriqit..." etc. (Ps' XCII)'l.rr fbl face ., ".op..i-Annrl

potirului, zicdnd: ,,Acop:rit-a cerurile bunitatea Ta'

Hr 31'), acoPeri cu el discul qi Poti-

Frl "" etc' (comP' Ps' XVI' 8)'

i) Cdd,irea Darurilor, rwgriciunea pterutrw binecuvd.ntarea lor, apoliswl Si cd'd'irea fi'nnld'

l,rr urmi, prcoml ia cidelniqa qi timiiazi Darurile, zicAnd de trei ori: ,,BinecuvAn-

f u, .iii, ijii*i,"r"ul llostrut Claic ai ['riucvoit aqa, slrrvl Jic !". Apoi c1[ (lasi) criclclrrila,

Fig.2. Aqezarea Agnetului qi a miridelor pe sflnrul disc'

trJT

PRliol'PROr. DR. EHn BnnUr5r'Il

siru o trccc lrt r:rflna stAng[, se inchinl dc trci ori gi zice Rugdciunon ltroscomidiei (

rrcrii-inainte a l)arurilor): ,,I)umnezeule, I)umnezeul nostm, Ccl cc pe pAiccrcasci..." etc., flcAnd cu mAna semnul Sfintei Cruci asupra Cinstitelor Daruri,vintele:,,Insuqi binecuvAnteazi aceasti punere-inainte".

l)upi aceasta, face apolisul cel mic. Apoi ia din nou cidelniqa qiproscomidiarul cu Darurile, SfAnta Masi gi tot altaml, zicAnd in taini, in jurulM.t., trop"ml: ,,1n tno.rrtAr-rt cu trupul..." gi, in continuare) fs. t'1,rMiluiDumnezeule...").

6. Momentele distincte ale Proscomidiei

RecapitulAnd deci am putea implrqi intreaga lucrare a Proscomidiei in citevas:tLr momente distincte, precum se vede din scbiyagraficd. a rd.nd.wieki Proscornid.ieip.272:

a) BinecuvS.ntarea (precedati de metanii gi troparul ,,Riscumparatunoi.,.");

b) funralul scoaterii (pregitirii) Agneyulai;c) Ritualul pregitirii potirutlwi;d) futualul scoaterii qi agezirii rnh^idehr:

- mirida Niscitoarei de Dumnezeu (Panaghia, Bogorodicina);- miridele sfinqilor (cele 9 cete);

- miridele pentru vii (incepAnd cu cele trei miride speciale);

- miridele pentru moqi;- mirida pentru sine (qi, daci e cazul, miridele speciale pentru trebuinqee) TimAierea (cidirea) qi RuXd.ciwned. pentTu hinecuvd.ntarea Danr.rilor (

Proscomidiei);f; Apolisul gi cidirea finali (a Darurilor, a Sfintei Mese qi a intregului altar).

7. Continuarea proscomidirii dupi inceperea Liturghiei

La bisericile de enorie, unde credinciogii vin la biserici gi aduc pomelnice Ei,incepunrl Liturghiei, mai ales la orage, putem proscomidi, adici putem scoateatAta timp cAt Darurile stau la proscomidiar, adici pAni la Heruvic. Pentruunii preoqi fac, la timpul cuvenit, inainte de inceperea Liturghiei, numai paProscomidie pAni la acoperirea Darurilor, urmAnd ca acoperirea Darurilor qi sfZlt

Proscomidiei si le faci inainte de cidirea de la Heruvic. In cazul acesta, cddireascrisi in LitwrXbier la sfArgitul Proscomidiei coincide cu cea de la Hemvic.roati Proscomidia, deci gi acoperirea, timAierea qi apolisul, la timpul cuvenit,inainte de inceperea Liturghiei, dar lasi rlsfrAnte marginile dinspre preot ale ar

mAnrului discului gi ale Aemlui, spre a putea pune miridele pentru vii gi mo4iclc cclelalte, in timp ce citesc pomelnicele venite dupi acoperire, pAni la Heruvic,rnclnicele sosite dupi iegirea cu Darurile se pomenesc la proscomidiar in timpultuului, dar flri si se mai scoati miride. Cele primite dupi Axion se vor pomeni letrrrghia urmitoare.

I..I]'UITGI(:A SPF,ctAI,A

g. RANOUIALA LITURGHIEI CATEHUMENILOR

I. Ritualul pregititor Pentru inceperea Liturghiei

Pirrtca a doua a Liturghiei - sau Linrrghia pe care o numim ,,a catehumenilof -clc la binecuvdntarea i.-i.t..prr, pAnn h cuvintele : ,Ciqi sunteti chemaqi iegigi"'"'

i,rrc ;. incep.rea Linrighiei, preotul de_schide_uqile impiriteqti Ei ay.er1 i9a_c.a

fb;;;il;;il";i.;.i. Stdnd tn faqa Sfintei Mese, face trei metanii.mari, zi-

dc fiecare dati: ,,Dumnei..,le, curiqegte-mi pe mine o:cltosul gi mi miluiegte !"

f, * -ai"if. ridicate i"l"r, zicsinqoaptn rugS.citnea,,impi'rate ceresc...",(de trej

;},;;'hi;#;;; d. ii.;; datr, ,,slair i,rt* i.i de sus lui Dumnezeu..." (de douiqi ,,Doamne,^buzele mele vei deschide..." (o dati)'ritic Pasti si iniltare, in loc de ,,Impirate ceresc" sceresc" se zise zice ,,Hristos a inviat", de treintrc Pagti gi

i;;;;lliftr,*. paira r, n"."iii nu se zice nimic, ci se incepe cu,,Slavi intru cei

Itlls...".ii^.n pr.o*l poarti culion, igi descoperi capul, riminAnd aga pAni la Rugiciunea

yonului.S.'ir.nire apoi de doui ori, sdruti SfAn11 Evanghelie, 9f*t'Yiti qi 91":1 9ry::

ii-.nipiJ ria"."t rl " i".,ri Liturghie o va' slvirqi (dtn Litwrghier) qi se mai

incl o dati.

2. Prinia parte a Liturghiei catehumenilor

(p*i la vohodul cu Sfinta Bvanghelie)

Dupi acest ritual pregititor, preotul-incepe Liturghia insiqi, astfel: Ia sfhnta Evan-

rti. .o ambele miini'qi, qinAnd-o drept in sus, -dI

binecwvd.ntarea^cu glas mare:

ira"i",l iste impaielia iatalui...", flcind concomitent semnul Sfintei Cruci cu

il;G** p.t,i ""iit"is.

in timp ce zice cuvintele ^::xcum

qi poTt-t-"-""^'-1111-i"*fi.fi. I locul .i p. "rrti-is,

apoi o siruti, se intoarce Pe stanga, inchide

impnr!'t qti (dvera rim1ne deschisi) 'gi,

intorcAndu-se inapoi pe dreapta,-incepe

ikin,1,Co p".. Domnului si ne rugim"); cAnd e.nevoie, inainte 9.4*:19., rn ". iztevim

"oi J. tot rr..rrol...", se intercaleazicererilepentra d'ifoitele

sc:minat[..." etc.).Oflnd la strana se rermini Antifonul I, preotul zice ectenia tnicd (,,Iard qi iari"'"),:lrcind-o cu ecfonisul: ,,Ci a Ta este stipAnirea"'"'lu timp ce la strani se cAnti Antifonul II, preonffi:; il;.;;; r'; .a"re Antifonul II, preonrl citeq :e in tainilzSti.ciwnea Anti-

- - --t -^^--- -A-a,i-.+o ^^^^-rl 'Firr ))ii ?,,il;-;., bo-.t.r.ul nostru, mAntuieqte, popoml Tiu''' "'

iilp; *;:,'*e ::'p"t *,1ry1",,I' f'"Slii: !::.::.:"::o(, !:::r'i;i;.i'-; ;; *r""ir"t, ,,Ci bun gi iubitor de oameni Dumnezeu .!ti..."; la strand se

rd Antifonul lll (Feicirib oh nuparal sdrbd.torii, dupd caz),. iar preonrl c-iteqte

t,tin[e, de la sfirqitul Z iturghierwhti-i;,,# ;fb;irJ'..t.rri.i i,,Cl ti. se cuvine toati slava..."), l" strani se rispunde..t,-" "i ce r4nti An.tifnull)i I in timo ce oreoflrl citeste in taini rugd.ciwteo Anttfo-;ff! r. .i"ie iiiiftdi'1 in timp_ce preonrl citeste in taini rwg;ciwceo Anffi-r'1,'din Litwrghier, (,,Doamne,'Dumnezeul nostru, a Cirui stipAnire este

iirrpiiti ilI (,,C.elace ne-ai diruit noua aceste ruglciuni obqtegti...").

3. Vohodul mic (iegirca cu SfAnta Evanghelie)

H *'.'^=tui, i ar p reorul.'i; r; i; [ ;" l^i ;-il .;; ; i'J :""'* :' -','-"-"::l''lIl: r'll cflhc.r

4. Partea a treia (dupi vohodul cu SfAnta Evanghelie)

-

[,trt r R(it( )A st,tictALA

t', cl sc irrclrcrrl:ti c[trc prosconridiar qi se plcrrci spre Cinstitelc f)antri, zicAnd inlii ,,llillccuvAutat cstc Ccl cc vil'rc intrLr nuncle Dournului". Apoi se intoarce pe

,t r1i, trccAnd pe dinaintca Sfir-rtei Mese, se inchini (tutii siruti gi colt-ul de

tttiitzitzi al Sfintei Mese) qi merge spre Scaunul cel inalt, zicind: ,,BinecuvAntatpe sc,rrrnul slavei impiriqiei Tale, Cela ce gezi pe Heruvimi, totdeauna...". Ajuns iniflrl colqtrlui de risirit-miazdzi al Sfintei Mese, se iutoarce spre stAnga gi rimAne

crr fhqa spre apus. De aici, dupi ce se termini cAntarea Trisaghionulu^i, el di bi-fitilrca pentru citirea Apostolwlwi (,,Si lulm aminte ! Pace tutllror", ,,Inqelepciu-

, ,,Srl luim aminte !". Apoi ia cidelniqa, dinainte pregititi, o binecuvAnteazi qi

Ctltlirc rnici, avAnd .qriji sd cideasci fhri zgomot, iar atunci cAnd trece cu ciditulrtrana dreapti Ia cea stAng'i, il cidegte gi pe cititorul Apostolului. Dupi ce lasliqr, cl citegte in taini Rullticiunea dinainte de Etangbelie (,,Strilucegte in inimile;'..."), iar daci mai rlmine timp, sti tot in colt-ul ae risirit-miazizi al Sfintei

, crr fhqa spre credincioqi, ca gi inainte de cidire. CAnd revine in fata Sfintei

.,tEvr I N\rr. Ull l:NH r,l(ANl,)l.l]

t. ^ !u rd(a JUILllc cl'I stanga zice in taindne Doamne, inalgi capJ

:?-,T :1'H:': ta este il;;';,-.;,rsilor rii, Doamne,Lrna...", face --*o ,,,.$.tiAp-,;;;;;i';;';l"ffi run'*:f Xr:L:tl?li:J#HffiInvierea spre credinciAirrns i- ret. ec-.^r^.1o,$l:,

,nlrnl.,"zi spre sfinrul altar printre if.qni..i. implAjuns.in faga sfintelor u(i, canJ ta ;.;; r-;;;i"ri'alt"*".'ffi;Hifilrile ori troparul). preotul "in

e tr; iir"." ;;"eh.f i" ii ri.;; ;;i;; ;;;,i;,:i:,1i1rLuL lr zrLrt cu glas mare: ,rlntelelugrte impdriteqtigi, luAnd Sfhnta Crui

a locul ei.ne inchinim....,, qi orinduitele troparerrLrrrrrdrrr... ll oranqultele tropare I

" i,,r; ;.b; se il; J: i;"-;:ili;:"1,i i!; t?:ffi Hru:,ue* r " q i in J,ri

, sc 1'rleaci qi se inchini spre scaunul cel de sus. .ilrrlirrdu-se citirea Apostolwlwi, preotul vine intre uqile impiritegti gi-l binecuvin-

4 Lil Nil$rcrcir si la llotczul l)omnului, in simbdta.Floriilor, in Simbita patimilor (la LitrSI'irrtrrltri.Visilc)' i, DLrnriLric; P.i;i;il;';.;,i"iap,arn,i,r, Luminar.i 1i i, Durni,ica Rrrsaliil,r,r;,.,,..i1.'t

Iniill:rrt:ir .Sfi,tci (inrci 1ti ..pi1Ji l;; r,,ffi*^;iJ;':iil iurr.,iir^.. (l)rrmi'ica s

1rc solee, analogul pentru citirea htangbeliei, intre doui sfegnice cu lumini (sau se

ie tm sfegnic in faqa analogului).F-re,rt.rl, hin mif tocul uqilor implrltegti gi cu faqa spre popor, rosteQte: ,,tngelepciu-l)rcpqi sI ascultim Sfanta Evanghelie ! Pace tuturor !" (gi face semnul binecuvin-), ln timp ce strana rispunde ,,$i duhului tiu !", preorul ia SfAnta Evanghelie de

$flrrta Masi, pune in locul ei SfAnta Cruce qi vine intre uqile impiriteqti, de undetlcschizAnd Sfinta Carte: ,,Din SfAnta Evanghelie de la ... citire".

$tr,ura cAnti: ,,Slavi Iie, Doamne, slavi Jie !".Prcxrtul: ,,Si ludm Aminte !" $i citegte pericopa rAnduiti.'l'crnrinAnd de citit, strana cAnti rar: ,,Slavi Jie, Doamne, slavi Jie !", iar preonrlhirlc SfAnta Evanghelie, o sirutl gi, intorcAnd-o cu faqa (Invierea) spre credincioqi,

:uvAnteazi, flcAnd semnul Sfintei Cruci cu ea. Apoi se intoarce gi o aqazi inde risirit a Sfintei Mese (mai sus de sfAnnrl antimis), cu cotorul spre apus. Se

r,trcc din nou, inchide Sfintele Ugi (perdeaua rlmAnind deschisi); acum se citegteOrrzanie (omilia sau explicarea Evangheliei citite, conform tradiqiei vechi, repuse inlrrc prin noile orinduiri ale SfAntului Sinod). Apoi preotul rosteQte ectenin intreitdzicem toqi din tot suflehrl..."), iar in timpul rispunsurilor stranei citeqte EirwXd'

cererii cw osdrd.ie (,,Doamne, Dumnezeul nostru) primegte aceasti cerere cu osir-. Cind e cazul, intre penultimul gi ultimul alineat al ecteniei se intercaleazd cere-

l'cspcctive, pentnr diferite trebuinqe, aflate la sfirqinrl Litwrghierwlwr..l)rrg'ri ecfonisul ecteniei intreite (,,Ci milostiv gi iubitor de oameni Dumnezeui,.."), daci se face pomenire pentrlr cei riposaqi, preotul adaugi qi ectenia pentra

i, cu rugiciurrea ,,Dumnezeul duhurilor qi a tot trupul...".' l):rci rlu, preoflrl zice ectenia penk't catehwnceni (Rugaqi-vI, cei chemati, Domnu-hli,,.";, desflcind in acelaqi timp sfAntul antimis, astfel:

lrr primul alineat (,,Rugaqi-vi, cei chemaqi, Domnului !"), desface partea de dea-

Ittlrr';r (cca dinspre miazlnoapte) a antimisului;la al doilea alineat (,,Cei credincioqi, pentru cei chemaqi si ne rugIm, ca Domnul

trl i rrriltriasci pc dAnqii !"), desface partea dinspre mniazdzi;

190 9t

Pnucrr Pnor, Dn, HNti tluNrg'rri

- la al trcilca alincat (,,sil-i i,vcge pc dinqii cuvinrul adcvlrului"), dcsfaceapus (dinsprc preot);

_ ^-^1" .] patrulea (,,Sa le descopcre lor Evanghclia dreptiqii ,,), partea

risfrtngAnd-o pesre Sfinta Evanghelie;- la al cincilea alineat (,,Si-i uneas.ci pe dAnqii..."), preorul ia buretele qi

el.miridele (frramiturile) ce evenrual s-ar mai'gnsi [e ,ra"*i ""ii,rrir,mijlocul lui.

CAnd zice: ,,Cei chemati, capetele voastre Domnului si le plecaqi !,,, la stbuie si se rispundi ,,fie, Doamne,,, c6.t mai pe frig fr.p.ia-"J":i, alJ Ipentru ca preonrl si aibi timp si citeasci i, taini 'Raxdciunea

ientru. ciiCare intru cele de sus locuiegti...,,), pe care

liveasci impreuni cu noi...,,, flcAnd i., ".esteste sfinnrl antimis.

a,timis (peste sfi,ta rvarrgh"tieilretele gi il pune pe marginea de risirit a

4pgj se intoarce qi inchide dvera, zicind ectenia urmitoare : ,,caqi suntegiieqigi..." etc.

Cu aceasta, s-a terminat partea din Linrrghie pe care o numim,,a ca

c. nANoUIALA LITURGHIBI CREDINCIo$ILoR

I. Partea intAi (pAni la ieEirea cu Cinstitele Daruri)Igtgca-1du.-r....o

^fr!1 spre .sfhnta MasI, pleotul continui: ,,oqi, iari gi iari...", ,,r{piri, mantui

1ta Mase, pleotul continui: ,,CAgi suntemieqre..." qi ,,Ingelepciune !,,, citind in aces.

utr) rdra u rara... , ,/.pa.ra, mantule$te...,, gt ,,lngelepciune !rr, citind in acesttaini, gi Rugdciwnea intdi pentmt *edincinsi,'pi care o termini'cu ecfonisul: ..(cuvine toati. slava..."

Apoi repeti primele doui arineate are ecteniei mici qi zice : ,,ingelepciune !,,apoi, in taini, gi Rugdriunea a d.owa pentru cred,i* ,; il ;;;; J1.i-ilrn ." ol,,Ca sub stipAnirea Ta, rordeauna fiind pizi.ti...".

La stran5. se incepe r{eru.vicur (care trebuie cintat foarte rar)., Preonrl giteqte in taini Ragdciwnea dh. tiw.pul cd.nairii brruviroir, (,,Nimenealegaqi cu poftele..."), airnl.carg zice gi er incetiqor, de trei oni, i*'o,i t eiwirnic (,ipe Heruvimi cu taini inchipuim..."), inchinnndu-se de fiecaie artl f"",.,iJilii]:_fi1"d

vorba de vreo. invocare). Apoi deschide dvera gi "siL'i*pnJr.ati,lilecrciune. spre. popor, ia cidelniqi, acoperi Damrile (daci ;; i;:; acoperit pani

Terminind cu cddinrl, face doui inchinici,ni'mari (-;;i) in faqa SfinteizicAnd de fiecare dati: ,,I umnezeure, curiqegte-mn pe'mine, pe.etor.rl, qi mIicqte !"; apoi simti sfanta llasi, sfanirl

"rrii-i, qi sie"t; --J., a.. i".i

" ii::,f:-::,,":*1ce ,i, venind intre .uEile impdritegti, ,. pi."in ,pie credincioqi,

du-giastfel iertare (unii preoqi ii gi binecuvent uil.

le2 le3

Lt'ru nc;t< ll sPliol ALI

2. Vohodul mare (ieqirea cu Cinstitele Daruri)

.trtcrrzi yobod.ul lnare s 1J iesirea cu Cinstitele Daru,ri, astfel: .mergAnd la proscomi-

p,=.'l',r ,,*'' n;ai."ti *hittil" voastre "

.:,:^:lT.-:1,:'.*T:I1?tiit"ff,.?:Ii.i*tulcelmare),ilatinged9fu,ny|cldelniqei,ilslrutd.giilpc cu stnn*a, tinAndu,ll_$1:p*t frunqii, qi sfAntul potir cu

[lllandu-l ceva mar los, cam in dreptul pieptului'ii.,a,ra"-r. cirntarea'Hiru.tticwlwi, preotul, precedat de u1 purtito.r {e^

lumini,

iii* si cidelniga, iese pe uqa dinspie miazinoap ltarului qi, piqind-int:t' :Yiiil rl.;I"ui!,-i iri.i..'r"r-rl" p"rrt* pomenire opului locului: ,,Pe (tnalt)'3ii,]ii*ilnr'ti-).pil"p"t (gi Mitropoiit*l)..nos si-l pomeneascl Domltll

,r".:ii"ri, f-p#nqia 5";. A;""ge.ri i, -illo.ul btsencii, preotul rimine pe loc,

;pil;+t".Gliif"..p",i":_,li:l:1,::f :):^!*1':r!:'1*:"y:l^Tj j::1"*:iifoi t,S, pe voi'p. t"ti, drept-miritorilor. cregtini..."), atungi cAnd zice: ,,tot-;;id'ii'pururea...',, ?".. ,.rrrr-rol Sfintei Cruci cu potiml spre credincioqi,

tvAntindu-i.;;il;il ,t.rrrA se cinti (rar) ,,Ca pe irnpd.yat(...", preotul se intoarce (p:,t_.ll;

,i. li..a"a printre ,f.ln*.1.'..1e 'mrti,

intrd in altar prin uqile impdritegti, zicindtii.l'ir"rr.J[ iil;;;rt; (,,losif cel cu bun ch-ip"'", ,,in mormant,cu trupul"'*'rrcl troparc qc ulF,luPars \rrluru LLr Lu_.uurr vruH"'

iirr pu.tato, ae viaie...';); p"". sfhnnrl disc gi sfintul potir pe.tfitd antimis (dis-

;';fi;il;;"ii"rr t. a.d"pt, pr.on lui),-ridici -a9on;r1mA1tul

discului q1f:-'-llii'i,ii, ilrl-,i gi le prrn. a. o parle.pe-sfhnta Masi. Apoi ia.Aerul de pespatele

ii:ffir .. l "ri."pii Ji tu*d'.edehiqei. (pe 9ar; p*1.1i',.ry1 o ti:le la iid:T}a

bl;f.ili; il J;ir-al;:"p.* * .t discri qi potirul. ia cidelniqa qi timiiazd Cinsti-

;'n;"rri, d. trei ".i, ,iJa"a incetiqor u-ltim.ele versete ale Psalmulu\L,(:lu^bili,

iii.l f"r- bunivoirea ia, Sionuiui..."). Apoi se intoarce qi inchide ugile. impi-i;ih;;;. o".e -ri rimAne vreme, citeqte (in taini) qiRutlriwnen Punerii-inain-

'ii*rl.iit,,Oi^mne Dumnezeule Atotqiitomle, C.el ce egti singur sfAnt...").

3. Pregitirea Pentru sivd'rEirea Sfintei lertfe

Dupi ce se termini ,,Ca pe impiranrl...", preotul rosteQe ectenia ,,Si plinim rugi-

nit"',io"r... Domnului', Jitind totodati, in tainl, 'i'iiwnen

punerii-inninte (daci'lllL trvarLrv

nvut vreme s-o citeasci gi inainte)'ffi; ..i""ir"f ..t."i"i 1,c" indurdrile Unuia-Niscut FiYlui Tu::l.-ll,i",r:::i::il'!; f;i;^rpr. .i.Jin.ldqi, ii binecuvinleazi, zicinp:.,,Pa5e ftrturor !" (pentm

i*r* r. dischide dvera gi apoi se inchide la loc). Revenind in faql Sfintei M5se*Rr;

i ;L;; ,Si ,r. iubim uniiie "ttii.,."i

i"I in timp ce la strand se cinti rar: ,,Pe Tatil,i,i,iiii il. sie"J b.rh...", preotul zice incetiqor, de trei ori,,,Iubi-T._I:ilP"f;:It,

fi'rr,-."'"I*::;i;li;e"ri'" Jrii, d,pi.ce la sirane se terminr de cAntat ,,Pe Ta-

Hi";;t-s; ilcnml a. a""e ".i, sdruti discul gi potirul (acoperite), apoi SfAnta Masi qi

[e, ugile..." qi, in timp ce se roste-Qte Crezwl'

ii clatini ugor deasupra Cinstitelor Damri,Sinabolul wed.inTei,la unison cu cel care ila inviat a treia 2i...", inceteazd' de a clitina

arte, llsind astfel descoperite discul qi poti-incetiqor resti, Crezwlai, pbrnd' la sfArgit,

. ,rr.vr I tr(rr, lrt(. E,Nti URANI$I.[t

4. Partea centrali a Liturghiei: Anaforaua(Rugiciunea Sfintei fertfe) "i,n.rgi""a Darurilor

rosdrea Crezului,oi deschide uqilePre credinciosi- ii '-L1: H$l:i"'"' Apoi, i II --*v r^rrrLvJ... flr)oI,,

. ------nilei.^,."' ;^:*'-';::- i".'[I inimile t"' i,-,t"^-arra,r-re (oe stinoe\ c; ^r-^{6tre,, mAna

n. Cruceln -^ .vt:,

t u,a n ut t e a sfin rei f r*fit^(:,Clr;;";ivanta... 'etc.). La ecfonisu^^ ^fa r r.vdrrta... efc.). La eCfOniSUpe sfhnrul disc, o Qtergc( peste Sfinta Evanqheti.rri-ir^ D,--^--: ,r\ricite Puteri...,,) uuecfonisul ,,Luagi ot.:apoi se inchini iftUIq,

'*'f "':.*;i|,TTi:'+lis'-?::,:,tl:J*Tlr*"';;:',1;'u'.Tl,lillTt*"lLa ecronisur,*{le rale^{;il;:' i;il:1i'ii Hrt?,"i1'.'and

;Amin'"' l

EH :: jjl#l #:"",f i "n,:. 1 d.;;" ffi ,; ridici, pu.tin, acand lx,.ff ::*l icru ci deas upia shnnrru

i ;]t; ffi,#',? ;Jlr"#lx,'"lliii#'u"d cu ere sentnd,a1; dupi acest ecf"nis, ,a:iffi';::

preonrl fr..;; ilJh'i.,r.,,,-, ^- ôrqrr.etu canti ,,Pe Tine Tepreonrl face trei lnchiniciuni' lt3t^tq .,""1e ,,Pe Tine Te I{rcurdtelte mi pe mine, pdcitos 'jff"*.,jf:*.. Fl1' ,p*de invocare, zice inceti' anor rt'lr'6ni -nAinile in sUsuL urvl.,Lirfc) zlce fflceu rrauurc lfl slJlPreasflnnrl Tiu Duh... ,,Doamne, c1r: ,j',,Ju md lepdda de la zidegte lntru

I)ornnului) ,!?:,t1tt Y"ii ,l cinti in faga icoaneipirrri acolo mtlt Jto[ in taind) rugdciunile de mi

CAnd Se termini d - _^.*^r) r{r Jydrd rrrauure Qt reune

":;;i;i:;;;r:,ffi ,ii'.",fl,3i#::,;,;x;:",t.-al*:'' I.irrurrrlc tlifcrirc in

t956 (p. ts2) si )967i0.'li'6" cdilii ale Litwrghierului rornrinesc: 1937 (p. r59), 1950 (p.

t94

LI'rU nc;lt:A sPE( )lAl.A

,rllitul) tlostrll X..." tii indati cond6u[ a citi irr tainl ultinra parte a mgiciunii

[;i'ii,ifl.lcilil:;:.;;.[;;*'L ,,sl * di I oua cu o gurd qi cu o inimr"'"'

5. impirtiqirea cu Sfintele Daruri

ilccca, se intoarce cusrl fic rnilele mareluici Mcse, zice ectenialtcl lvLcstrr zlLL lLLLrua

ln tnilrl, rugiciunea: ,,Inaintea I' Pt":- toata vra(a Ql r]aqclLrsa rru4Dlr."' 'irrrisul ,,gi ne i.,vrednilffi';;;;i {----------------t1na"'r'",4i111t]n]l ::.:':*::}:t"}l*Ti

,fJ tiiT,i;#::-##s;;il;; i','h'i"d-o cu ecfonisul: "ci a ra

rr\tia...".illr:; apoi spre credincioqi gi ii binecuv ?"':u1;,1i\And: "Pace

ntturor !"llr()llrcc aPUr JPrL Lt!urrrsrvtr";;;

sL deschide du..^ qi apoi se inchide imediat la Ipf .t.',,C"petele voastre..'", la care

. sffana l+tq"i9l,'{'-lIVICSC: rrUaPsLLlL YvGJLrv'r' ) 'u

l'tirct.lng, pentru ca preonrl si aibi timp a citi. in taind5 Rwn*u.w,'vw t,.we." rr v--

(,,Mult-.,mim Jie, Imffi;;il",t1, f' care o '"'*i:,:i,f:.P1':"t' "Cu

ha-

;l;'i;tlffti:'ii ."'i"'i'i'r* J. ""-..i rl.'ijnu Fiului Tiu...".

ffi;; il;i; li- taini, n"ii;i'* d'inaintea rii ('Ja aminte' Doamne

t ].lristoase- po-r.r.Jli5ti-, ain sfint locagul Tiu"' elc')? a - ,-L\.Ilxll"#,H:hi;ffi.';;;i^"ii r" i,q, si-,.pr Daruri, zica.nd de fiecare datr:

eule, ^..-x.--ro mx --;i;";J;"J si,mi miluiell._lr'^}ry:: [:Pt]i'lil"Hi lui disc, zicind cu slas inalt: ,,Si

Hmirte! ^ ,,n;,li9T:':'.,1'.14"1 ?!^:X'K'Hmrrlre :-^^-^ t-^-^î^ -^^+ :'de SfAnnrl Si-ta ii". p*aica, ori se citeqte Cazania,rconform orinduirilor dat<

, l' timpul acesta, p.;i'i;;;331"' $f-':i:::::*T,:Hi i: ff:I1ii i,li,r'#ffi;? ffi;il!;l$."u fr."tn'u Proscomidie), zicand in qoapti:

rr-se qi se imparte rllieil lri Dumnez'P"'':; "pglil-'ljj!::-tP-*i':'.1:*''[ri""I" o|Tnii'** ".ir""-r"rr. 1i"a"a cele patru pirtiiele in mAna stAngi'

rra sfAnnrlui disc, in d;".* f;"ti " ri'mas dunl^sfe1a1"1t'^.lYll.,L.lll:' LI- iJ:X;Ii"i, i'J?,-u"i#;..;;; 11 ;t p. 3ra1o,r disc, in chipur Snntci

li. astfel: partea ." fS'rp|" -"igi"." de rlsirii a discului, Partea cu FIS in latura

ili,;+]!i:r:'-:*:r:,.'r::.::,:ii1'x.fi ,:::irJr#.1:,.rs,racecueasemnur

t,rlcla in SfAnnrl Sange. pentru ca si nu-l ctrluam Prca m.urt)'^^

I lrrrrcazi ôoi

irnpa*iriii)ii"il"i, cu pdrticica HS qi cu Sfinnrl SAnge' prec,m

aota si tinind. cu stinga, sfAnrul disc

b.rr.t.l., cele doui Pd4i din SQ.nqt

credincioqilor. Daci nu sunt credtnct-

' ,fiirrd in practicd grcu de citit la. tocul il ln-y:-Ttlf il'j^*rilr('

'citi mai iinaint"'ii anumc itt timp ce cAntircftt (corut) canra

,, l',rill trtlstnt"'

t at<

ogi clc implrtriqit, sc pot tun'la.acun1 qi nririctcle; daci sturt crcdipcioqi deirccstcir sc roa.ri i, sfh,nrr potir ,umai du.pi irnpirtaqirea lrcdiii.i"qilbr. (pirgilc di, sffi,tul rmp, zice: ,,invie.." tli gii.tor'rera;J:.;;-;#';.;;;Sfintci Fecioare, zice :. ,,I.umineazd.-te, f"-i".-lri.. ,1;; Joarni miridcl,r:ui.cete (ale sfi,qilor), z.rcer .O I prit,f. ..f. ;;;;...;,'i";;a;i #fu ;iltnr vii gi nrorqi, zice: ,,spali, Doamne, picatele ..loi..;-; ;;;"it aici...,,s,._-.f-y?i."."ca, acoperi sfhnnrl potir cu'acoperimAnrul l"i (a;;ili sunt cre(i,rpirtiq.it, nu-l acoperi,, ci pune .I gr.fing;ii;i; il p.;ia;Jiir. prn. a.rulTI) j"q*Ybt gi peste el steluga (inchisi),'ia. deasupra, ,"^^*--e-r,r .ri.^,,r..rrnit. Se inchini din nou il atl, Sfintelol'Daruri qi titeamulqumire pentru impirtigire (,,Ivtultumim fie, Stapane,

cAnd de termini a,e 9ayai.-gt1lni";cit 1iî.ae litit bazania, ori de rostit pi

B:.:g-r_.lli;looogel,]^li deschide dvera Ei uqile impiier.E, S; i-,rro"r.", ,. inlfaga sfinrei Mese. ia sfannrr podr cu a..ipt". tinind rt*gr;.a.ffit,)ltll"" i'"?Iiteqti, il inalgd, roitind chenrarea il tdild"i]di?i." rri r(,ilj:(ijl':.::l?:ju:'. pune dinain* ,,,, ,r.q,i;';iil;i';;i"rnl. ca".erqi,,blne este cuvintat Cel ce vine intru numele Domnului..." (in SiptimAna Lu,,Hristos a inviar.'.", q dlti). Daci sunt credi,cioEi a. ,..p*Iiji,"rin acrrm gi setiqesc dupi rinduialie..Daci nu, preonrr ,nîrr.'irti. si*.il'uqr gi_i binecuvpe credincioqi cu sflnn:I p tir, zicdnd, ,"rv{e;t ri;.;;.-;;;;;;,;r""1';ljjii-'*Y'

laA ^-v -^-:: -^ , !CAntdregii cAnti: ,,Vizur-am lumina cetos a inviat...", o datd, iar de la indltare la-:----r - -:lTt",l-r^:::,ll-p.B"g-r:intoarce, pune sfinrul potir pe SfAnta Masi qi il t,

:::i:1.:^,,::^t:;1|1{ee f. peste ceruri, Dumnezeul....,,. Di cidehifa, setrei ori' ia sfinnrl disc cu sianga qi ginend potirul dearrpra lri, ;" dreapta, viSfintele Ugi, zicind intai in ri.,.,' ,,bi.r..uvanrat .rr. il"-r./eirl nostru,, siglas, ciutAna rpi. .r.aincioqi: ,,T;a;;;;, acrun qi pururea...,f'(ilii'?.11Sfintei Cruci cu Sfintele spre cre6incioqi).

,^ se umple gurile noastre de lauda Ta, I(m a inviat...,,, o datd), iar preorul se ir1:: aqazi acolo'qil.1.'ifi;.Ii i",ria"gr,dre.v.o,,r * rua,(r uaqelmra) re tamarazd de trei ori, f).ri. ri ri.l "i-i;,I6"i;metanii mari inaintea lor..La proscomidiar se aprinde a."- " i"-ini, daci s-a

PREot'Pnolr. Dtt, HNrl BnnNt,s,tu

rc$lrea cu Darurile, qi rimane aprinsi pxnd dupi potri'ui.ea sfintero..

6. Riturile finale

Revenind in faqa s,fin13l Mese, preorul rostert,- .ectey.ia de rnurywnaire penntt. irnr

Sire (,,D^rep1i, primind..."), strAngdnd totodati sfinnrl ,-ri-i" i.r.. J^Â^._- /^):-t ^ _ . trt2 strnhrt rntimi" t- chip invers dcl-a dcslicut (adici intocmind intai Lr'P ,rvsr! Lr

.", di,rrpi. ffirii la rrmi. cea pe cea dinsprer.x .r., --rr ^.=.--:_-^_ d rostegte ecfc,,ci ru egti sfi,qirea noasrri...", ia in mnini Sfinta Evanghelie $i, d;;il'.;.ill;

N LiturlTltierele rominesti. cu exccplia ultimelor doui edilii (Ig56 gi lg67). pun dc obiccintrla,,S1'rrrli, l)oamnc..." qi apoi .,invic.." iuiuri*.r.s..,, si cclelrlta r)errt-, ;,,.r:fi..^-.,^ -^..llirrruula ,jpali, I)oamnc...', Sl ,p"i " .lui Hristo.s..." 9i cclelalre. n.nt..i j.rlrtn..i",

ii'J,iil:,tf',:t:::i',ui,tl u:i:t"?{'wr!;t,:!;o.tiilr#W';;i"ii.;ilfii,r,ik)( cxtrrrs. d in rcv.,,Iliscrica Ortocloxi Romini,i),.rirli orn rcv. i,l,scflca uftodoxd.Rornini"), 1945_1946, pp, l3-15,e Vcz.i rnrri clcprrtc, h Rdnrluialn i,,,p*iS;*.' "' '

196 t91

I,I'I.I.J RGI( :A SPIi(:I AI,A

sthrrtul antimis, o aqaz{ dcasttpra ar]timisului intocmit, o datl cu cuvintele "acum

Hllii;; ;.peri capul, dacr poarti culion sau potcap, ia Lirurxhierul qi. qinindu-l

lA,gr [a piept, ,.. irr;.:::i:.;;;,-:t't;-. "iii, snnteteuqi.lt:lt ;;.,?Jffi::1tlqfl la plePr) rE rrrtu

I bisericii, sub policandru. Altu li:P^"An:]::",'.u i,ill .. uin..u'rani.ri pe ciicrt taqa sPre rasarlt'lrirrccuvAnteazi, Doamne"'")'

l)uDI aceasta, la stran'i se cinti: ,Fi9 nyme-I9 Domnului binecuvAntat"'" de trei ori

Srlptimina t,rmi,.,"tJ' "t"p"; ;;i"t'i-d:.^t::.::l;"i1:,11::'iltiJl?'rXl*T::ptamana Lulrllnala: ''rrrrJLvJ ' --rr**t aliar prin uqile impariteEi q.i

ffiffior,in at."Pt, qi in stinga' jntra in

: la proscom,o,^r, ,to.1qi ittt"ptli capul qi zice in goapti Ruxaciwnea pltn1)'nl

'tiitoi (,,Pt "irea

Le cilor""')'Apoivine indari I d,lasd,Litwrxhierul,\$i aco-pera.caput qi face otpustal'

drr. se arata rn r. Dupi ,.."r,r'ini,a i., .tritlt] ^ltll^:',:nf,t-,[u.']:iilil; i'Xl'".{ apoi iese p'i,., "i' a' mi*)aii qi' venind la iconostas' ii miruieqte

r rc tl i nc i oq i .o .rrr ra. t. #it "ii *;.lrê*r; d; . ria. r, de la i co n os,,.t i,'

t

iT* tlJl1

rcolnctoll LLr Llrru!rvrr"r';:i;:;;,,; ." qtia, dup5. ce au

',,,'f,Hl*t.TfrYlff[T;'ff::.f :**iil;f;il'H'if',::i*:*i.'-,riti*^:i:1*l':'::i*-i='e;*b'-imparteiinqiqilra. zlcend: , rTreroe latitra, zrclncl:., merge la

Ap<.ri p.reotul me qi cutHcomtdtar:omtdtar

lr cvravie :i:i::r:r:;;;;f;"qi acoper j,-^'-J-.t '-io;rirnI acoper

1r'c2 srlnrele oLralLr,t 'lta"J'qi '[ntiot'---wtr::;xffi .*1?:ii'[ffi"-]"li-::ii;ili,:ia",ii"i-'"."larLiturghieiffi;il,t;r"o^",1i'il;.e-;rei de Dumnezeu-qi apolisul)'. : ^^ r:- r-:.

liilci,d roare aceste", * i;;;;t; i* t4il:i':":-uIl':9:I:::* []lT,T'Tflliilcind toate aceste", ]t, t'^::":':,:*;':"..,1^, iroare (cel puqin),

i;il;;;i p.i...A"a cu cuviinqi restul zilei' iar noaptea urmr

vn f'cri de impreun,,t" *pt"'ci cu soqia' pentm cinstirea Sfintelor' cu care s-a

rtiqit.

O. NANOUIALA LITURGHIEI iN SOSOB.

l,it catedralele chiriarhale, in minlstiri'

*.::,,"i:T:; .ri-n t qi capacitate" e. ;.";;;:;;i^; ;'i;1; ;,

I(, V.?; * t,,-- Dr--: r- r- r.ntbt cortcelehratione in

37 ('1923\ on

!!!..9Py,' ch.wtyh,'iondon, iso6; ii.'Br"#ffi:rlr;oprotfptou et6fiv - Ztrm

PRgorPnor, Dn, ENs Bnarvr$,ru

sericilc ortodoxc dc rit bizantin, ca .5i.ili cclelalte riruri tirurgicc r{siritene (pe cAnd in rinrrile apLlsene a displrufir. -- --

LlrultcloA st'liclALI

SCHEMA GRAFICA

rcprezentAnd pir;ile t""itUf"l principale ale rAnduielii Liturghiei'

cu diviziunile qi subr iviziunile lor

l. Protia in soborI . IIITUAI,U I, PRI-(iATIRI I I,ITURGHI SITO RI I,OR

2. I}IN!,CU\/ANTARF,A PTR. iXC,IPUTUI, SI'LTJBEI

SI BINh,CL]VANTARI]A PRI]SCLJ RII,OR

a) discul

h) prxinrlc) ambclc st. vasc

6 RUGACIUNEA PROSCOMIDIE,I

I binccutittt,trta Danrrilorl' 1a) APolisrl . .

7. IUTURILE tlN;\Lt { ti t),i'ri"t tinali ctr rostirca rropanrltri

[ .in nrt''rmint tl trtrPul ""

l1 incltin,rrc.r ri sintr.trcl it'o'tncl'tr

[r1 imbricarca lcsmintclor

cispilrrcl miinil,r'd) t[rp. .l\;iscttntpiilirtu-0c-al Pc not(ca la drept pr

iffi:T ,:HTfj-"6a"ir*,ri,i.JJffi

ri#iiL','"11'*1.'f li*:X'i)::tl? jtiij.,i:'L::l:'i#este proria sau intaietatgl in slujbr: .r.. "ai.e'i, fi- pri-"i a-ffe preo[iconducitorul soborurui qi in ce ordin. r*. ageza ceilarti preoti.

In aceasti nrivinti rrnrrl .li-t*o --:r--::t^ ^---rn aceasta -pnvmqi, unul dintre criteriile iau normele de--care trebuie s

'"7*,?lr,!!!!K'q.:: !::l:li!* d.e preot. protosur ,"u"-i"i ,, i a..i preorulvechi in. hi rotonie, iar celarti p.."si r. "". ;;;;f,,j"fiilii tf #oiill I'jvechimii in hirotonia d. preot; -"i " .""1- s^ ^-^-^^ --^-. c ,. .

cei mair^__-, 'rqr q rvc cel mar vectirte de el vor fi ceigine insd r.;";i ca Preou'r^_- ,... eratri,cafun/' .?, rd,,Hu.ir.t^ a;imiiil)nonlrge pe care Ie degin .,liilri: i3J

li::..,9:i.t..oii_.,r.'u..hime eoali i,' h;'^r^-,- nrar;^ e va avea cel carefuncgie sau o insircinare a ^Y- l".avca cel care

sau i distinr *-ui."" ."" ereu' lnspector, coni

multi nrenti nr rcn-,.i o^ conom stravrofor).rLravroror,,. Inlmul[i preo-ti cu ranguri Szu ursurrcllr .,nonrrce cute,te, protia o va avea cer cucel mai inalt (intii iconomul strarrrofo.--rri.r; i..rr^-,,1 .^^i.^^L^r^--r ^-- ); la);

r^vLv,rrL!'r) dpur b,rLclrr Qr apor slmpr[ teromo.nahi. Intre clerici, monahi qi ItrepteSau'.mgoriegale,intdietateaoaumonahii.Protosul are mare rispundere ii i"r.-"aote Ia s jbere oficiate in sobor, cdc:

i:a:titJ fl1':^lll..; buna reuriti, i"i..ri*at".;; ffi;;;li so..e.,t onorde stu j be. De aceea. L aregerea'r,ri' r;.bil :;:;';iU ti #;[: 11 :'i:.':XT..HjI:f f . T,:.n*:, lt :,1: "JA ;t F;;;;ind..;; fi ";.*,iff 'JI ; ** m a i in:anume Ia calitigile lui de bun slujitor: ,".. si, ,"f.* _rr-iJ; d;ffid;iLl::ll"i:,r,.".:: l:Tt.-.,rii: !;yt1ut1; sau randuielii ,ilGlor, !;i;r, si pitrun,

cAt ii privegte pe ceilalgi. preoF, rrri drto.i si ascurte de protos gi si pistrezr::T?*.:ly.?i^?',i,1*dh: di pe#c.ta *uii.,se,

"rai,", air.i-pi_i ri armonie. fiic.ntinuu cu ochii t" proto,r, ,-.rge.dr- * .qiiilffi;.j .T":i'j:tli#IittJzcll cu o guri gi cu o inimi, ca un singur om.

wt '#ttr#!;:,^t{:!:{eiryi;i:{ruf:{ruriranistc __-:;.'ir"t:,i,ir_'*l'oilii i1r:#ii,.in:W;;ffi'a conclllttratiaylns l.'rglxe ayririr*, i" u.bl aS iiyrrf , pp.9_23:Archdatc R Kino r_^,,.;ut"_it-

'L%q'Prorrptov et'xw - zy11-gcmcilschaftlichcn Eucharisric.gcbc'up".,ti,iir.r.,". r,,i.,r.LirT""tn.)'c'P,vol' XLII, fhsc. il,r9d,pp. stl-Jo79r i-riar, R.,.a. 1976 ktrhrurrrl hirrri,x,rrrj.r

3 RITUAI,UI, I'U.T,C,ITIRII AGN ETUIXI

sl Ar. PorrRlllut I i] le e ccrc,.)

4. I\ITLI.\I,UI. S(I)ATI,RII TIIRIIIF'I.OII 1 CI

I u, r(i)S( ,( )r\l I l)l,t\

ll llltrI(GHIAI :i\ l'lil I trr\ltlNI l,OR

5. TAi\,IAIERT,A $I

ACOPERIREA DARURII,OR

2. \'oHol)ul-l\'lIC(ielirca ctr l,vrnghelia)

4. I,EC-I URI LE, BI ttI,IC},

(1i rilcuirea kx)

s. nucActuxtt-t Dll DUPA

F,VANGI-IEI,IE,

3. TIIISAGIIION LII. (,,Stintc l)trntnczcrrle') qi RU(i' IRISAGHION ULU I

a) Agrstolul 1si citliru)1.1 Rug. F.r'anghclici

c) F.vrnshclia

tl1 ()rniiia 5i rilc. Err tlit Cazatit

at F.ct. irrtrcita;i nrg. ecrcrii stiruit()arc

i,i F;; p,; .rt.'l'r*.ni crt tlcsfaccrcr Sl' Anrirrris ti

Rug. ptr. cltchuntcni

(crr h rgrrrll hibliogr.atic).

III.I,ITURGHIAct{il)rNCro$rLoR(liuharisticd)

rnEUr rRoF, DR, ENE Bnaxtg.rr

l. l)rtgitina S[ [crrfi(parrcrr intrrxluctir,.i)

2. ANA-IrO&{UA(Rug. qi rirualul.Slintci jcrrtll

.3. i,UPARTASIREA

4. INCHEIEREA (panea finali a Liturghici)

I,I'TUR(iICA SPBCTALA

l, Rflnduiala Liturghiei oficiate in sobor de preofi flri diaconi

ilaibo ln sobor d.e Prenli f,ird. d.iaconi, Proscomidia o face in intregime un singu-r

qi nnume preotui de rAnd, Ia ministiri qi catedrale, sau preotul cel mai nou inic, dcci uitimul din stinga protosului. El se va inchina deci singur pentru T. i-r1i sc va imbrica in toate veqmintele, dupi rAnduiala qtiuti, la vremea regle-

clin cursul Utreniei, adici la ,,Dumnezeu este Domnul..." sau in timpul citiriirrr (la ministiri in timpul Ceasurilor). Ceilalqi preoqi se inchinl toqi odati la

iri $i catedrale de obicei in timpul Laudelor, iar la soboarele pentru sluibe oca-

sc inchinl gi se imbraci cu sfintele veQminte pe misuri ce vin in bisericd. Dupirpnki mAinile, iau loc in jurul Sfintei Mese_(precum se_arata-in {iS. el.I vrcllea cuveniti. inainte de inceperea Sfintei Liturghii (de obicei in timpul lui

lE l)umnezeule..." de la sfArqitul^Doxologiei), preoqii se igchini, asrfel: ridicAnd

frf,ilrile in sus, rostesc in qoapti ,,impi,rate ceresc" qi stihurile celelalte, cu inchini-! euvenire, dupi care preonrl se inchini gi siruti Sfhnta Masi qi celelalte obiecte

dupl regula de la slujba cu un singur preot; apoi ceilalqi Preoqi, doi cAte doi, fac

lucru qi se pleaci pe rind protosului, in semn de asculta-re gi de supunere.

tosul dl apoi binecuvAntarea gi zice ectenia mare cu ecfonisul respectiv. Ecteni-,are le zic ceilalgi preogi, in ordinea in care le vine rAndul, sau culn va rAndui

la fiecare ecfonis, preonrl care l-a rostit se pleacS. sPre protos, in semn de

mire. CAt privegte rugiciunile in taini, le citegte fiecare pentm sine, in tainI,ttdu-l pe protos, care le citegte in goaptd sau in auzul celorlalqi.

Btcntie deosebitl se cere, la slujba in sobor, in acele momente cAnd slujitorii tre-

t) Rug. Anrr,<rnur) ,,Fic uumelc f:) ltalmul 3.3

l) Rug. porrivirii) Birrccuv finall) Miruitul ;i imp

) l'orrivircr Stinr

) l)czbric:rrea vtcitircr nrg. dc mRlnt[, Lnnlnlsi

a) Rug. Anb) ,,Fic uunc) ltalmul r

d) Rug. pore) Birrccuvf,; Miruitui

1

g) l'otrivircrh) l)czbric:rcitircr ntg.

,<rnului

:lc Domnului.)iviriinaliimpr

Sfint,

.'a vct

Jc mr

tul 3.3

potrivirii:uv finalitui Ei imprvircr Sfint,

rdclrea vct

nrg. dc mrInplnlqirii

r& iasi in naos, adici la vohoduri.latohod.ul cel rnic sart iesirea cu Sfil.ntu. Etanghelie,la slujba in sobor de preoqrni Sf4nte F.rrenohelie o noerri nrotosrrl- urmat de ceilalti oreoti in ordine

(de la cei mai mari panl la cei mai mici).. preoqii se aqazi ca in jurul Sfintei Mese, avAndu-l in mijloc pe Protos, care zice

:irrnea intrlrii, binecuvAnteazi intrarea) siruti singur Sfhnta Evanghelie gi zice

pe loc): ,,tngelepciune, drepg !", dgpi care intri cel dintAi in altar, urmat de

,'in aceeaqi ordine ca la ieqire (fig. 4)".

t, * ,," u.d.", Pr.^P. Procopovicit,Ntuaistica..., Oradea 1936, p. 107; Indrumirile de tipic asu-

l.inrrghiei in sobor, pubtitite de Sflntul Sinod- al Bisericii-O r,Joxe Ruse , n Ca!:.nla1 t.isericac

l!""f4.1e!7. f; ^.p.), tuto'.oua, Le47; C. \t\*:My:*P:"Y.i!,iJf::.Iyf*::g:j:,iliiin A n*er;cii Orndoxe (in rus.), ed. a IV-a, Petersburg, 1888, p. 453; Slujebnih (Liturghierulrieii Btrlsare), ed. a II-a a'sfhnnrlui Sinod, Sofia, 1928,-p.394 (comp. qi p.391); Lhurghierulieii Btrlgare), ed.1 II-a a Sffnnrlui-Sinqd,, S9!a, !92p,_9..3.1+trlgare), ed. a ll-a a Stinnrlut Srnod, Sotla, rvzy,P.Jv+ (comP. $t P' 9711; LrrurgnteTat.

Bicureiti, 1956, pp. ll7 gi 186. Cf. gi Pr. Prof. Vintilescu, Cin*ibisii la-ltunurirea uncidc Tioil.

'or;r;toriri ln vohodLrite Litursiiei, in S.7.. an. l95l , nr. 3-4, pp. l2l-134.Liturghiei, in S.7., an, 1951, nr. 3-4, pp. l2l-134.

rl vczi aceasti practicd descrisi mai pe larg la: Gherasim saffrit, Tipic.aylra sew(iip1litine'

200

fu Tiph, privitoarc

201

. .r..r,, r Nvr. ur, trNi1 DRANI$TE

DiaconlO

SFANTA MASA

ProtosulOaconul

Fig. 3. Agczarca preotilor in juml Sfintei Mese la slujba in sobor

t.

Fig. 4. lqezarea prcoqilor in mijlocul bisericii la iegirea cu Evanghelia

},H;i *:*: $::,1-T:" Dumnezeule...,, (,cr sfant estiSl;"1,'lri:::"',1^'""::l-il;'ilt#;Hffi "rl;;li;'lf i[i."Jff;.T]l'3*Il.:,:i':"j,.,"":I:::::fi:",rq$fiH#i;lXlJl;iTt'iX#Irl :,

.^:,"0: : j::" n l1?1"+r"i, a "i"I,* l;,.: d i;T a; ::#T j:

::'."f,ii:*:t:t:1"_:ljt^r;i;;;._fi rd;i,j.ri[,ll,iXTIl,i?J.."i.'ji,::fli1. T::lf::1,i" 19,,,_p"i.r*ri ip",l.,r"iJiiff. ;i

*g*:j:,,1,".:, q*'* !1gi1,r;*! a1= a;*5iG;;'il'i'* i]o_..,t. din:li.ll:i .Lit'slti),.qi ,,pace- ri. i,t a;pi;i*.rnulclor introduciive'ia citiiea A,

Oopi, citrrea ^Apostolului, le zice protosul; resrul

.trpostolulrx. (,,Ingelepciune !,, qi ,,Si lulm aminte tl

Xlylll; [T:^:.^l:, t ry:",| pill,* H ; ;ilT:,,'# ffi ",,Liii'J'# JHllprcogii din dreapta protosului.

202 203

I,ITURGI(:A SPECIALA

'a tsvanghelie o citegte de reguli protosul, incadrat de ceilalqi preoqi, care stau

Iui, cu faqa spre credinciogi, fiecare in lanrra sa (fig' 6).

SFANTA MASA

Itt tirnpul ecteniei pentm catehumeni) pe care o po-ate zice oricare dintre preoqi (cel

i vin. i" rAnd), preonrl desface sfannrl antimis gi face gemnul Sfintei Cruci cu bu-

: pcste el, dupi regula arltati in urmi, la rAnduiala Liturghiei slvArqite de un sin-

pr"o,._ut.irna eitenie $iia!n1e..$e H..-Il:l :l :*ii'll_,':'^T':lf-l:91,,:"-l

rrirca Ta totdeauna fiind pdziqi..."), o zice totdeauna protosul, care face qi cidirea

tinrpul Heruvicului.l)rrpi cidirea de la Fleruvic preoqii se pregitesc pentru, pohod.wl cel rnare sa,u iesirea

linstitele Daru.ri, inchinAndu-se pe rind in faqa Sfinter Mese, incepAnd cu protosul

Corrtinuind ., ..ilrl1i, doi cite doi. Fiecare se inchini Qi siruti cele rAnduite, apoi se

rirrcc gi se pleaci spre credinciogi (protosul ii gi binecuvdnteazi.) '

Apoi merg la proscomidiar. unde protosul_igi pune pe spate Aerul, ia sfAnnrl potir

tlrcrpta qi'ifaniut disc cu stAnga qi iese cel dintdi, pomenindu-l.pe episcopul locului,c l,ica'Sfinqitul episcopul nostru..."), fiind urmat de ceilalqi preogi in.ordine:rcscAndi; aceEtia portti fiecare in miini cite o sfAntI cruce, iar proscomiditorul

SFANTA MASA

Fig. 5. Agezarea preoqilor in timpul citirii Apostolului

-o: ,

Fig. 6. Aqezarea preogilor in timpul citirii Evanghetiei

{nc dc r1-rnrfl copia qi linguriqa, i,cruciqare. ln rnijr,cul biscricii sc agaz{ rspre credincioqi, unul de-a dreapta altuia, ln ti,ri.-t."^ptil lil cere doudrostesc, pe rAnd, formulele de pomenire pievt ute ti le[*iiilr(ng. zl.

Pnnor Pnor, Dn. Enn Bnanr$,rli

Fig.7. Aqezarea preoqilor in mijlocul bisericii la iegirea cu Darurile

Protosul incheie cu: .,,$i qe vo1, pe rod...,, binecuvAntAndu_i pe credinrsfinnrl potir, qi intorcandu-se intri in'sfinnrl "ri^.: ,-- a...ii"rqi, in aceeaqica la ieqire.

^ Dupi rostirea formurei: ,,Si ne iubim unii pe algii...", in timp ce la strani sc31T.^Ll.: ,;I:,T1u,,.oe Fiui-qi^ p. sra"*r o"r,i.lfi;;;ii'[;)':: ",.-.--- - a.:Li,picii sau. a iubirii): ei sdrut;, iai,a p. ,1"a, C,"r,i"1f.5;-ii:::p::1.y p:"rgr,"l, qi r poi isi siruti unul alruia umerii,carc sti pe loc): ,.Hristos ocul nostru...,,, iar ce*lait (cel care vine): ,,EstcI;;"^.:::I::p,:_..11, .".. ,,"u i., 4.irpf" pr".rlrri ,i" prin dosul SMesc, trec prin faga celor qrn sranga qi, u.ni,a in faqa sfintei M;., Juiillu"IiaTiL :31Ti l""iill i i -"S:'.:,':{:li*il,'p" I " ;il;i ;;' ;. -l a,.. p," arnria,pflnd de ta cotqul de miazizi-apu' al sfiniei.M.r., ffi;*i d;;ii;UiE1'Ei1

t2 Yczi Litunhienrl dc Bucurcgti, I956, p. 134, gi Buctrregti, 1967, p. I.33.

I,ITuRc;I<x SPECIAI,A

tirrrpul rostirii Crezului, togi preoqii, cu capetele plecate, gin cu dreapta SfinnrlgliltinAndu-l deasupra Cinstitelor Daruri, pAni la cuvintele: ,,$i a inviat a treiacf,nd il siruti fiecare, iar ultimul il intocmegte gi il pune deoparte.

zice: ,,Harul Domnului nostru Iisus Hristos...", binecuvAntAndu-i pe cre-i cu Sfinta Cruce, gi tot el zice gi formulele urmitoare: (,,Sus si avem inimile"

nrulqumim Domnului !"), flcAnd aceleaqi migclri ca gi la slujba de unul singurl3.ilc care se citesc in tainl ale ruglciunii Sfintei ]ertfe (anaforaua) le citesc toqiurmirindu-l pe protos, care le citegte, in goaptl, in auzul celorlalqi. Ecfonisul:

de biruinqi..." ilzice primul preot din dreapta; protosul pronunqi ecfoniselerostite de MAnnritorul la Cini: (,,Luagi, mAncaqi..." gi ,,Begi dintm acesta

t'), aritAnd cu dreapta spre Sfintele Daruri; ecfonisul,;4.1e Tale dintru ale Tale..."preotul proscomiditor, in timp ce protosul inalqi discul qi potirul. Protosul face

rcr Darurilor; el cidegte, rostind ecfonisul pentru pomenirea Sfintei Fecioarealcs pentru Preasfhnta..."); el binecuvinteazd anafura in timpul cAntirii Axionu-

tot cl rostegte ecfonisul pentru pomenirea ierarhului locului: (,,IntAi pomeneQte,rc..."), precum qi: ,,Si fie milele marelui Dumnezeu..." (binecuvintAnd cu mA-

Fll zice, de asemenea, ecfonisul dinainte de Tatdl nlstru (,,$i ne invrednicegte pe

StilpAne..."); resnrl formulelor gi ecfoniselor se impart intre ceilalgi preogi.,[ vrcmea cuveniti, protosul inalqi Sfdntul Agneq, zicAnd:,,Sd luim aminte ! Sfin-tfingilot'' Qi face toate cele rAnduite pentru pregitirea Sfintei Impirtiqiri: sftrAma-

Stilrrnrlui Agneq, plinirea potirului, binecuvdntarea gi turnarea cildurii. Apoi taie

l,it hnphtdgire, preoqii vin pe rAnd, prin latura de miazlnoapte a Sfintei Mese (ca lanrcl picii), in ordine descrescAndi, gi igi iau pirticica din Sfantul Trup, incepAnd

S.

copia partea FIJ in atitea plrticele cAqi slujitori sunt de impirtigit (toqi clericii care

lelc in sobor trebuie si se impirtiqeasci)Ia.

Irorosul. Protosul se di apoi puqin mai spre dreapta; ceilalqi, dupi ce-qi iau pirtici-trcc tot pe unde au venit gi, ocolind prin spatele Sfintei Mese (prin faqa celor care

Fig. 8. Ordinea preoqilor la sirutarea picii

ri Vczi in urm iturghiei, p.266.l{ Vczi dcspre rg I I'r.-frof. Sp. CAndea, intrebd.ri Si rdspunsuri referitoorc lfr uni-titntn culttiui Ronrdnc, in MA., 1965, nr. 9-10, pp. 703-706.

Pnurrt' Ptror. Dn, [ixr; I]H,,tN rus,r,ri

n-au ltlat.inci), vin de.sc aqazl rrnul de-a dreapta alnria in lat,ra dc miazdzlMese. StAnd laa, grpAilile pe nrarginea Sfintei M.r", a"pl'..^., ,i, in:,:l],]., rAnduite: (.!re{, Doamne,' qi -l.r.rrir.;...j;; qi"!.j.f"f,",,.:lT^1!TIo: 4rgi vin. in ordinea in'care '*" "i.rrit, J.r" ffi.rt;;il#itvtes9,11 se impirtigesc pe rAnd c, SfA,tul Sr;;g"'ad:^'9i. ur.i-"r di,trecon-riditorul) face qtergerea miridelor in potir.

Fig. 9. Ordinea preogilor la impirtiqire

ll Xl":l :uye{d, protosul.ia^sfAntul potir si, din usile impiritesti,mula :,,cu f ii. d ;; D;irI;;# I,iri'rlj ;[fi:[J ?.":?H]nciogi (daci sunt)

Pli:.lyuflyi !* ":fr"P potir;,^ rostild_.',,rr[_a"*i.rit, -6;;.#[j

I:::.:^:^lfi lr11: 'fil*l poiir. pe'sfhnta rur"rnl il .lJ-.q" at i"" sfi.,t t ,::."9:":llt1:r ;;1,

forlufa: ,jrotdeauna...,, etc. it i.-a"* i" pl;;"";ili;;;degte pentru ultima dati. fot el intocmeq,. ri-a"r"t *,i-irîi'a.. ..,r..*:-ttTlt: peste el, in.timpyt ecteniei: ,,Diepgi, nii-i"J_.;;û; li ecfonisuluiRugiciunea amvonului o zice pr9orul;r"ri;;iJiu tr" rrliu, pentru hir -^_'

3::": ",1i.:,:"*,hI"tonit), care dupl aceea merge Ia proscomidir. qitele, iar apolisul il face prorosul. Apoi se dezbracimolitfele de mulgumire din RAnduiala impirtiqirii.tele) Iar apolsul Il tace ql"r:T1..4p."i^se dezbraci toti de sfintele veqminte qimolitfele de mulgumire din RAnduiala imoirtisirii.

3. Rolul diaconului (diaconilor) la slujba in soborDiacoruii in sobor sunt ajutoarere protosului; de aceea ei stau totdeauna la dis

:l lL iLl",111a-acest'i1,

.adici de.-a dreapra qi d._"-rtlrrg; hn,:;;, mai inapoi,tAnd, in locul protosului gi cu binecuvartrrL" (delegagfr) ..pr*n a acesruia,pirgi sau acte din randuiala glujbei, care se ..rrri.,, d;.i6;;;oiosului. Ei searei in mijrocur ur'.'i.ii cat qi i;-;A;, i;"tiltl#!,J,ll'iî,i,?l?1lili r"',I,i,1{*.. preogilor, gi sirutd rotdeauna numai Sfinta trrasi. i;;ilt de imbrrsflutclc^ vcgminte,'ei cer_qi primerc bin.covarrtarea veQmintelor de la protos.

La incepurul Linrrghiei, diaconii cer. gi prime.. tirr.*ra.rirr., protos.rruinrrrlclc prcviz,rc it Li,turghier q.i zic apoi.pe rand ectenia, ,rtf.l,-di"..rrut i Ict>nrrl sau arlridiacorrut) - ectcnia marc. diacor.rul al doilca - .rl" a,r.,a cctcnii

2\u

9'aloo

tr

/*'-/t'lo

r-bJro

I

spAxra il{ASA

itcorrul al trcilca - cctcnia inrrciti q.a.m.d,, ccforriscle ..rp.*r" zicilnctr_lc i,1967, p, l6l.148-149, cd. Bucurcgti, 1956, pp. 164-165, Ei cd.

I..rTuRc;rc,c SPEClALA

I ictirrhicii, precum am aritat. Tot diaconii rostesc formulele mai mimnte dini,irrrrghici, ca celc dinainte dc citirea Apostolului gi a Evangheliei (,,intelepciu-

firlm anrinte" etc.). Apostolul il citegte diaconul al doilea, iar cidirea de larlo fircc primul diacont,,iir",n * SfAr-,,, Evanghelie, protodiaconui primegte de la protos qi poartikvnrrghclie in fmntea robor.riri, apoi zice: ,,tnqelepciune, drepgi 1", de pe solee,

J Sflrrta Evanghelie (ceilalgi diaconi, dacl sunt, merg inainte cu cidelniqele).

ttlrxliaconul citegte SfAnta Evanghelie in miilocul bisericii sau in amvon, iar IaCtt Oinstitele Daruri, el poarti in locul protosului sfintul disc gi sfrntul Aer pe

lncrgArrd inaintea protosului qi rostind prima formuli de pomenire: ,,Pe voi, pe

, l,l cridirea de la Heruvic, diaconii merg cu lumAniri in mAini inaintea proto-

rc (,,Si plinim rugiciunea noastri, Domnului !") primeqte binecuvAntarea de la

err rAndniala prev.izuti in Litwrghier. Tot el rosteqte, in mijiocul bisericii, for-

,,Sii ne iubim unii pe alqii..., Uqile, uqile..." qi ,,Si stim bine, si stlm cu frici...".tl srimtirii plcii, diaconii igi slruti fiecare orarul siu, din locul in care se afli.

cnrc ciideqte.

Itril iutrarea cu Cinstitele Daruri, diaconul care vine la rAnd pentru rostirea ecteniei

s,

ilrrrptrl rugiciunii Sfintei lertfe, diaconii apiri Sfintele cu ripidele sau cu cite un; la ecfonisul: ,,CAntarea de biruinqi...", protodiaconul ridici steluga de pe

{isc, o siruti qi o pune de o parte, iar la: ,$le Tale dintru ale Tale...", tot el

Sfirrtcle cu ambele mAini, in locul protosului. La sfingirea Darurilor, diaconii nut formulele de indemn adresate protosului, previzute in Litwrghier (,,Binecu-I, pirinte, SfAnnrl Trup", qi celelalte). In timpul Axionului, dupi ce Protosul a

Stitrtcle, di cidelniqa diaconului, care continud cidirea in iurul Sfintei Mese gi lapttricliar. La ,,Tatil nostru", diaconii, din locul in care se afli fiecare, iqi incing: crucig, pregitindu-se pentru impirtiqire .

lluplrtaqire, ei se agazi in urma ultimului preot qi primesc de la protos pirtice-r Sfhntul Trup, iar Sfend Sange de la ultimul preot (sau tot de la protos), dupl

tirtlir prrevizut i, in Litwrghiel s.

Itirrrul diacon toarni miridele de pe sfAnnrl disc in sfAntul potir.rpl impirtlqirea slujitorilor in altar, primul diacon primeqt-9 sfAnnrl potir de lar r1i^ rosteqte: ,,Cu frici de Dumnezeu..."; tot el duce apoi sfrnnrl disc la prosco-

t'vu r r

r, In timpul Rugiciunii amvonului, diaconul care a rostit ectenia precedenta

1r1i, primind...,,) stI cu capul plecat in faqa icoanei impiritegti a MAntuitomlui,

llti,rzinoapte, mergAnd Ia proscomidiar, unde el urmeazi si faci ,,potrivirea" (con-

llelc,r rinriQiqei) Sfintelor, daci nu o face un alt diacon rAnduit dinainte .

cirrc intri in altar, in urma preonrlui care a citit Rugicinnea amvonului, pe uga

I errrsul slujbei, diaconii deschid qi inchid uqile impiritegti qi dvera (perdeaua), la

ttcrrrclc indicate in Litwgbier ori \n Tipic.

li ( )rlcct ticscrisrl in ccl. Ilttcttrcgti, 1950, pp.

Caprlolur. V

fstoria Liturghiei ortodoxe. RAnduiala ei iniEi evoluEia acesteia pini, azi

Liturghia ortodoxi nu a a\,ut intotdeauna randuiala pe care o are astizi gi pgdescris-o pAni acum. Ca orice organism viu, de naturi spirituali, aceasti rf,5suferit, in cursul timpului, un proces de evoluqie, de variaqie formali. Ea are ufl$torie a ei, a carei cunoaQtere ne ajuti sl-i intelegem mai bine spiritul gi structura

Este adevirat c5, in esenga sau in miezul ei, Liturghia este instituiti deinsugi, precum am aritat. Dar forme le sau riturile externe) in care a fost i:care s-a dezvoltat cu timpul acest simbure originar al Linrrghiei, au fostcesiv de Sfinqii Apostoli gi de urmaqii lor, adici de Bisericl. Ele n-au fostpretutindeni aceleagi, ci au variat dupi loc, timp, dupi starea qi evoluqia pigenereazi formele linrrgice, dupi gradul gi intensitatea vieqii religioase a fisau generagii, dupi nevoile de exprimare, de fixare, de popularizare qi de 41

doctrinei sau dogmei ortodoxe, dupi nivelul qi posibilititile culturale qi artidiferitelor epoci gi popoare ortodoxe q.a. Toate acestea au influenqat, intr-omal mare sau mai micd., procesul de formare a slujbei liturgice de-a lungu.l

Privind deci retrospectiv, constatim ci, pAni sd ajungi la forma pe care o- fbrmd care noui ni se pare fixi qi imuabili, dar care, in fond, nu reprezistadiul actual al unui proces de lenti, dar continui evoluqie -, rAnduiala Litsuferit desnrle schimbiri sau modificiri, adiugiri sau dezvoltlri gi suprimiriprimiri. Expunerea pe scurt a acestor modificiri, adici a evolugiei pe care aranduiala Liturghiei in diferitele etape sau faze ale istoriei sale, va constituicapitolelor urmitoare. Informaqiile pe care le vom da in aceasti privinqi suntpentru a inqelege unele forme arhaice ale rinduielii acnrale a Linrrghiei,nea qi simbolismul lor; cu alte cuvinte, ne vor ajuta la explicarea aceste.ictl care ne vom ocupa dupi. aceea.

A. PROSCOMIDIA

l. Locul Ei ritualul Proscomidiei in Liturghie,pani in secolul al Vl-lea

In germene, Proscomidia - inqeleasi ca depunerea sau punerea inainte 4 Dande iertfl - a existat incl de la inceputul Liturghiei creQtine. Ea n-a avut insi de laput forma dezvoltati pe care o are astdzi. Pe cAt de complicatl astizi, pe atet degi de sumari a fost rAnduiala ei originari. $i nici timpul de sivirgire, adicimomennrl ei din cursul Liturghiei, n-a fost la inceput cel de astizi.

In primele patru sau cinci veacuri, rinralul primirii qi pregitirii darurilor de plide vin pentru SfAnta |ertfl avea loc la incepurul Liturghiei credincioqilor, cam lnmentul corespunzitor astizi Heruvicului sau ieqirii cu Cinstitele Daruri. Lucnrlresc, daci ne amintim ci puteau aduce damri Ia Liturghic nurnai crcdinciogii

20820e

l,tt'u ttcitt;,q sPliclA l.A

la Lirurghia euharisticl (a crcdinciogilor), adici cei intragi in creqtinisrn prinqi .,0r. ,',., # fX.,rt.rl vinovati de plcate grele. Ei le rezentau diaconilor, o d.ata

.. i 4 4--Y- ^:-:--+^ ^1.^-.1":respective. Diaconii le strAngeau in incipcrea sau cimiruqa altarului,proscornidiar (rp6Qeotq) satpastoforiotc.La..timpul cuvenit, diaconii alegeau din'ndrse la paitoforiu p. ceie mai proprii pentru materia Sfintei |ertfe qi,

-lc la altar, le puneau, o dati cu cantitatea de vin necesara, pe SfAnta Masi,Cpiscopul sau'preotul proestos le consacra sau le afierosea ca daruri de iertfi,td A,ia!, calitaiea de prinos sau ofrandi, printr-o scurta rugiciune sau formuli

vintare, pe care o rostea asupra lor, inainte de a le sfinqi'

2. Deptasarea ritualului Proscomidiei Ei cauzele ei

il s-a fiirwt deplasarea sa.u tTd.nsfernrea yitwalwlwi Proscormid.iei, din locwi ei origirtar,pe care-l are' astd.zi, adicl inainte de Lirurghia catehumenilor | - Transferarea

s-a ficrrt, aproximativ, prin secolele VI-VII. Bineinqeles ci ea nu s-a efecnrat

dati pesie tot, ci - ca athtea alte modificiri in rAnduiala Linrrghiei - trebuie silnclripuim ca pe un proces lent, care a avut loc pe nesimqite qi care a inceput, mai

tporadic, incl din sec. V gi apoi s-a generalizat intr-un lung interval de timp, c-are

ini inainte de sec. VIiI.'Doun au fost cauzele mai importante care explicd

mutare: mai intAi, slibirea gi dispariqia disciplinei penitenqiale qi a instituqieimenatului, qi al doilea, dezvoltarea crescindi a ritualului Proscomidiei.misuri ce'disciplina penitenliali slibegte (inci de Ia sfirgiml secolului fV),. i1!

.-r ^-^^t,,1,,: \/

intre cele doui pi4i ale Liturghiei. Cu timpul, gi anume prin secolele \II-VILdeosebire se Sterge cu tonrl, incAt la Linrrghia credincioqilor pot lua ga49 de.qciqi catehumenii. dredincioqii nu mai erau obli.gaqlsi agtepte incepunrl.Liturghiei

fistice pentru a-gi prezenta darurile la altar totl deodati, ca pAni acLIIn) ci puteau sd

Eccst lucru mai din vreme. Si anume chiar de Ia intrarea lor in biserici.clrip firesc deci actele care alcituiau rinralul primitiv al Proscomidiei, legat pAni

de incepunrl Liturghiei credinciogilor - adiea primirea darurilor la altar Si aP"ircrea lor pe Sflnta'ivtasl spre a fi binecuvAntate - se deplaseazi gi ele, urmAnd

curs, adici avansAnd din ce in ce mai mult spre inceputul I iturghiei catehume-pAni cdnd ajung si fie fixate definitiv irrainte de inceperea Liturghiei.

Nti mai puqin a iontribuit Ia aceasta gi cea de-a doua ca:uzi, adici dezvoltarea

itnti qi .r.rierrdi a rinralului sau a r6.nduielii Proscomidiei. Simplu gi sumar la in-

t[ia catehumenanrlui decade gi ea progresiv (cam de pe Ia sfArgitul secolului Vc;, i.r..p. si se atenueze in aceea$i misuri qi deosebirea tranEanti ce se flcea pAn_i

r : - ,--- ^ ---:- ^^^^l^l^ IfT \ITT

acest rinral se dezvolti, cu timpul, in forme qi ceremonii din ce in ce mar ntune-qi rnai complicate, luAnd deci o extensiune din ce in ce mai mare. Sivirqirea sau

tirrca lui cerea sfintitilor slujitori un interval de timp din ce in ce mai lung. Daci:omidia ar fi rimas in locul de la inceput, s-ar fi intrerupt sau ar fi f'ost qinut prea

in loc cursul normal al Liturghiei. De aceea, locul acestei rinduieli dezvoltate a

lrurar inainte de inceperea Linrrghiei, adicl in timpul Utreniei sau al Ceasurilor,sfil$qii slujitori, fiind mai liberi. puteau sd o sivirqeasci pe ildelete.

O ctati cu aceasti'deplasare - ca timp sau ca molrlent de sivArgire - Proscomidia igi

inrL'ri qi hcul d.in bisericd. und.e se ofi,ciani. Pentm motive de ordin simbolic qi practic,

I Vczi, dc ex., descrierea Liturghici antiohiene din Con*itayiile apostolice, can. \llll' cap. l2 (scc.

),lrr SP.,{, vol. lI, p,235.

l)R,ricrr PROI,, DR, lirrtH llnnurg,il;

binccuvtntarca sau aficrosirca claruril<lr nu sc nrai s{vArqcqtc la Sfhnta Masd,acum,.cipe o masi mai mic.{ din stAnga sfintei Mcsc, iri incdperca rr,r ...hperetele de miazi.noapte al altarului, numitr np6Qeorq, adicr proscornidiarul&. . In rAndrriala Liturghiei persisti insi pAni astizi unele rerwiniscente sau wstigillwi pe car"e Prosconoid;in il apea od.r.nnani in aceastd rd.nduialo. cradiniai, qi cea itantr €ste rugiciunea pe care preonrl o citeqte in taini dupi vohodul mare, laGnstitelor Damri pe Sfinta Masr qi care iqi pi.streazi inci in Litwrghiir atRuxdriwnea Proscornidiei sau (in edi.tiile mai noi): Rugdrianea pwru.erii-inainte (rupoQ6oeroq); ea a ramas astazi ca o dubluri (repetare) a RuSdciwnii pwneriiranduiala Proscomidiei (dar cu text diferit) gi reprezinti, probabil, formulavAntare sau consacrare, pe care odinioari o rostea episcopul (proestosul) asuprtlor de piine qi de vin alese de diacon din pastoforiu qi aduse de el la Sfhnta tvlas{,

3. Dezvoltarea ritualului Proscomidiei dupi secolul al VIAcum si vedem cuwt il, wolwat sna cuvn s-a d.ezvoltat ritualul sirnprw d.e

Proscormcd.ui, pina si ajungi la rAndui.ala lungi gi complicari., de astizi.a) Procesul de modificare (varialie) a arins intai carutitatea si fonna

fertfe, adici a pAinilor aduse gi folosite la proscomidie. La incepur, sealegeau pentru si.vargirea sfintei Euharistii piini intregi care nu se deosebeaumic. ca formi si mirime- de cele din rrz.rrl comlrn si care errrr ne.esare c.r4-rl Imlc, ca qi mirime, de cele din uzul comun gi care erau necesare avAnd

vIII. Primul document, in care gdsim o descriere indirecti a rirualului penrrurca sfAnnrlui Agnet, este coffi.enta.rul litwrgic al panîarhwlui Ghennan I'al conpolwlut (sec. vIIr). Din felul cum Sfintul Gherman explici Liturghia timpuluiicsc ci ritualul Proscomidiei se reducea pe acea vreme la urmitoaiele acte:'linrrrii scoteau cu copia Agnetul, il puneau pedisc, flrrnau vin gi api in potir;tca o rugiciune pesre ele, invelea gi timAia3.

z,in rcmini, termcnul cunelêprovenir, probabil, din vechiul slav agnici sau agniti carct.11!d.(uczi,.de ex., L. $iineanu, Diipinnar un nr, ed.Z, [I-a, BLi-cureEri, 1914,liirrtl irrnrtlit mai mtrlt crr termenul latin noliune (axnus), decit cu ccl'fiirrtl irrnrclit mai mult cu termenul latin noliune (agnus1,c<rrcsptrrrzitor (dpu6q). Unii linrrgiqti romini, ca v. Mitrofanovici si colab. (Lcorcsl-rurrzitor (dpu6q). Unii linrrg(ti romini, ca V. Mitrofanovici gi525), dcrivi grc;it cuvinnrl u7ne1 de la grecescul d,yv6q, carc inscmneaz5251,rfcrivi grqit ctrvS.nnrl q7ne1 de la grecescul d,yv6q, carc inscmneazi: clrat,'r.rcpiiat, ifAst.

' Vczi, ' Iotopta brrl"lotc ortrtl rcr[ puoctrtl @eoptcr (Destierc a bkericii'Si explicarc

rghie, precum qi moduldespre Impdrtdsire). t

candida.tilor la imp[rlpentm aceasta o singut

obrqnurti, rar mai tirziu., painea aceasta s-a micqorat gi ea treptat, luandforma gi mirimea tipizatd sau rituali aprescurii de astizi (npooQopd,), fiecu 3, 4 sau 5 cornuri. Crr timpul, n-a mai fost nevoie nici de o prescurd intrctru pregitirea sfintului rrup, ci a inceput si. se taie pentm aceasta numaialeasS. din 9a (de obicei din mijloc), delimitatr mai tArziu graftc, p.i., p.cetea, ciliul lntipirit pe ea ({'1 oQpcyiq). Ac'easti parre a luat denumirea simbofici dcr(b ' Atrygc? AXnus), adici miel de jertfl2. Aqa s-a ajuns, rreptat, la rirualul scapregdtirii Arqneywlui, care, impreuni cu ritualul pregitirii potirului, alcituieqtcesenqrala qi totodati cea mai veche din rAnduiala proscomidiei, afari de _lpunerii-iru.ainte. Acest ritual, in forma lui embrionari, era deja in uz inainte

,tlt

I,TTLIR(;ICA t;PECIALA

(Litwrgicn, cd. I

i,iilffi',*:,.iiv,A;;;;;i''.i,i"i,,tlp",q"111':!'l:ry!:!^%*.%*:"^'r"iuir'a"i;h-;;;d;ti";-) sfiro; Linr.rxlii (Atd,tcr(tq sau'pgrnvetcr tr1q.o-etos

;^rdlj,';;." ne dI cea-Jiritai i.riri.r. .rr*,-titl qi sistematicl a rdnduieliiTros-

ililiil;"fl..*ffi;il;i;.;;;id;*;i de azi, aQacum o al5mnLia*xhiet. _

'tili, iIffi i:'::il " a"";; ;; ; r

" i Ag". f "l"i

trebuie |' 9e tgs,eci""T I :':t:X^':-11-

dc azi -ifi"iA;

i*ainte, adicd rugiciunea ptliru oferirea'

a sau cuvAntarea Darurilor (E'b26t.crlq rPo06oeuq)' care

I t'iii *gd.iu,ea principali a Proscomidiei. pentru ci prin rostirea ei, pfltnea gt

prcgitite la Proscomt;i;;;p;; 9aract5ryf :i,:'t",ll,tl^d:,"-t1il9t:* 3*l^*:Hililri'.i'a. ;;i;;;;bili;i ta arnbele Lltulshli (a sfannrlui Iolnli-a -sf1n-

Vnsilc), il gisim pent;;;n ,J,ta i codiut' Iiyybmyi, d* ::::lYl}ll^11--lii.t"{ilifi:;i'[i;t V;riL, .r.. pe atunci era Linrrghia uzuali sau normali'

Miridele (pirticelele, a. ir'ii r,+tq peptsos : parte) dtl'i gjllt!:{:':(:""Y::;:t'r#hjf."il;aililir;i"i'g't1iii .'"re la inceput'se frceau.la Sfinta Masi in';;i;;;;i;:êice

al rugaciu"ii?. -iit"cire,generalr,p"-l;1,:'l l,TlTlf-li9*ll,ii,(ffiifi.iil.; rr'ilr'i,L'" f p.ih s:coleie IV-v),cel putin prin unele pirti,

rirrr inainte de onafotd, il;r d.pderea Darurilor pe.Sfhnta M"i !*T::l*-Y;rnridia de odinioarAl qiJltpn ri*r"r." picii. De aici, ele-au urmat acelaqi drum

iiili"g ri*arrl Pror.om*idi.], o.- i'it t"' ltg"tt, "di:i-,ll tot-t',:::ft:=:3j* t":;

iiiVrl, r',i"iil;;'ilp,1*r ii*lshiei tatehumenilor,-in locul pe care il au

i.. f"..'p", ,. "ao..", JJ;;g"lU, c1ie o prescuri pentru fiecare nume de Pome-

tri'l.ffi;{ s-a frcut dililfi*isr se aduci o p

rin,i-'pomelnic); mai iArziu, pentru a putea fi ooItltl lrr! Pvrrrlurr!/rr rrrs

i1,, .."r'in stare sI aduci micar o prescuri, s-a

lepomenit, sI se scoatl gi si se-depuni pe disclci }rulllLlulr oa o! J!v4r

mfitl pl.ti.jici sau flrimituri din prescura adusa o qara cu Pt r,s,,.Lur ruol lLrv

chiar din anumite pr*;;i, ;;; aL aqi. fua s-a niscut gi s-a format prartica scoa-

miridrl.or, incepAnd - se pare - cu cele pentm

ln inceput un sens real:'e e exprimau in chiplil lt rLL PUL urr ovrrr

nciCrqilor la Sfinta Iertfi. Abia mai tirziu vor Il ooDanclr scrNL, ''rlrLu-rurtwu!fi c-2 211:k.,it n,, timnrrl /wezi mai departe laExplicaren LlluUhiei)-, vr

^_^:_G-. ^_:Miriclele sunt atestate in scris din secolul XI inainte ; ori-

en ritului , dupi cum indici pomenirea SfAntului Atanasie

i,iiir',r, in "t*a celorlalqi mari putnici (la mirida a gasea)'

A,rfuil;d. ,..undrre-ri. -i"id"f*

scoaterii miridelor, ca de exemplu forma qi l1Irrrl miridelor, numiigi ""-.r. sfinqitor pomeniqi la.fiecare dirn cele 9 cete, precum qi

trurlclc respective, .r..I., urari de Ia regiune la regiune, se dezvolti trePtat.pTi Y,, il\/ rAnrt ",,nt cisterni.;r"i. ri fixate difrnitiv, ,p-"p...1.j aP_:Tl9:,o*t:*:-ti-,i; trk;tr;:;#'#i;i::*,,l\

,]:i1., a si iertarea ,T1*'"y:l'..lli,r, ait-, veac adormiti.'."), ele nu se atla mcr nici in cel ru-

, ci constitul. o p"rti.rri"iit.t.; i1y'5t'l'ry't'i *:yi:^',:f'H4F. C,ea dintii este i-pr.r.""trti d.in ictenia de la Lltle (,,rvranrurcltE' Dumnezeule,

ii1,,,r,iitl"..l;f, a*, #;;;;d%ii ." f"r-"tarul de ,,Pomelnic" Pentru vii, tipirit

i alc i Rindtrieli, publicatc de prof' Pan' N' Trcmbclla, Ccle twia Vczi doutr variirntc grecc$tl alc accstcl K.atr.olle-tt'-PYr

tri ti i rlund ruotnacriseli' din Atnn, pp. I - I 6 Si 226-24O'

,l I

liturliltii drPti PP.I-

PREor Pnor. Dn. ENe BnnNrr$rn

Pcn:ru .c{lqgEri qi mircni la sfllrqirul llattirii, prcclun gi cu unclc p{rgi din,r*:1.:.91 liturghia Sfinrului y asile (tneie"n ririi*j, - " -

" ^ -ltii:,_,-ea, pen iru. pomeni rea -"rqiili

-., r.' ;r; ;;; ;{'iin Ca,onul

JaITlData lasaflrlu sec de carne /-Mosii de irp{,,) gi..t .ti- qA..k:,.. D..de-vari"), cAnd se face ili.J;rul la zilele respective ). ecesteiorete4| rrnrl- olo ^,, ^i-pleagis, unde ele au cir.*,,r, rua sporacuc glbisericeascd D rpi_pirereS

Pno{a, ,.."rii

-. tJtwnticoane, inte qi ,filrnacestea veacul XI inanral al mult inaintcruLcapa a u mengonat rn manuscrise.

icit priveqte ritualul. spilirii miinilor liturghisitorilor, inainte. de incepcr

!1ff1T*lj::"^:,:t^T^,i1,1;hi elemlnt rirual din ,..,"r; ;;;;; r;r.--r-;-: Ispilarea aceasta avea loc la inceputullul pregititor pentru sivArEirea Sfinteahne+^L-- / -^*^^ 1n\r cle.apostolice (cartea vIII, cap. ll); de arcr- ea a fosr rrencfcrcti rnninr^ A^-----l-t

: - Igrghiei catehumenilor, o dari cu iFragmenrul din ps. XXV (vers. 5-12)

I-ITURGICA SPF:CIAI,A

B. LITURGHIA CATBHUMENILOR

ruseasci', fiind adusi in ga-ri de mitiopolinrr varlaam a1 ungrovrahiei, dup{ll-ly':: ti jnsclpn g: :t"- pomemituf rvntropori.i dfiil;..a,i, in anut

componente qi acelaqi plan sau aceeagi ordine de inqiruire ea qi serviciul de

- mai ales cel de sAmbita - pe care primii creqtini, proveniqi dintre evrei, il(intr--o e.qi pufn diferite {e cea di azi);J;-;id. ; il;## q*ii;li :"#versiuni ale acestor doui rugiciu.i iir.ulau r;;;J.L*,lr.rise inc{'i?:.Tr^J:' :: !:!lyt :'1 ,. p'-'po-.t,ri..t. a. r" p-'.";idt^#i ildil:ffilj'-' jlj-I.r p_omeh'ricul ctitoricesc ar bisericii din Gruqeru-vaGa, ,..i, in

-iigine texnrl unei interesante varianr. , *giii.r.rii d.;;;;r;;;;.1;; rrcasci, de catehizare gi edificare, adicl de instruire qi intirire a credincioqilor

:irra qi in viaqa morali cregtinl.

4. Ritualul pregitirii slujitorilor pentru LiturghieRAnduiala Liturghiei catehumenilor in Risirit, in secolele fV-V

. -.O-parte sau o subdiviziune de origine mai frielii Proscomidiei din Liturzl,tier, " t r".r".; isi

ghia catehumenilor iqi are originea qi modelul in serviciul de dimineagi al si-

iudaice. RAnduiala ei de la inceput pistra, adici, in linii generale) cam aceleagi

gi cu care se obignuiseri in adunirile lor de cult dinainte de convertire.qi scopul Liturghiei catehumenilor era prin excelenqi didactic. Partea ei

ie o alc'ituiau adici lecturile biblice qi predica (omilia), cele doui elementeprin care cultul creqtin gi-a indeplinit totdeauna funcqiunea lui didactici sau

s{ ne dim seama mai bine de modificirile survenite in cursul timpului ina Liturghiei catehumenilor din rinrl bizantin, vom lua ca punct de plecare Li-Sfinnrlui Iacob, aQa cum era ea in uz in plrt.ile Antiohiei qi Asiei Mici, prin se-

IV-V, adici aQa cum ne-o descriu mai ales ConstitwViile Sfi.nyilor Apostok (cartea57 qi cartea VIII., cap. 5 Q.u., aceasta din urml reprezentAnd Liturghia de rit

ian a Sflnnrlui Iacob).)m prezenra schema rAnduielii acestei Liturghii, paralel cu cea a Liturghiei orto-dc astizi, pentru a se vedea mai clar atAt pi4ile lor comune, cAt qi deosebirile

Rintluialn dc azia Lirurghiei cirtellunrcni lor

Rinxald inchinirii sluiintrilor p-ntm Limrghic '

Bine.rrvintarc,r 5i cctcuirt utrre

Arrdftranclc, cu nrgr*iunilc 1i cctcniilc dinmc clc.

I ntrrrea episcopnltri (a li nrrghisitori krr). Yohotlul rrric (ie;irca ;i intr:rrca ctr Sflnrr EvarrEllrclic)

Trisrgtrionul linrrgic (,,Stinrc Dunrnez-ctrle")

1. Originea, scopul Ei caracterul Liturghiei catehumenilor

F-naorit

Pilfteiinn'(xluetiv.l

rncnelaf oetrrutrv pana in secazi capiticonsacrare graficr randu-l^r: l- ,: r ' " te Pendati in manuscrise abia din sec. xvr inainte (ca, de ex., ruqiciunile de racea mai. recenti parte constinrtivi

" ra"d"i.ri ae;?ii;;;;midiei

mula de i".h.i.i. " i..'t i

'r"ju., ,ai. i;;;:;;;;i#^fi\ir:;i;;"t:;.r parc I I-ccrurilc

bihlicc

I. Apostolrrl (prcccdrtt cic Pntchimcn l5i ttrnratdc Alkluiaritn)

2 Evirnghelir (cu RttgiciLrnel dirtairtter ci;.

I'rcdicl ori cxplicirrca Evanghclici, dilr Cirzanic.

.Ectcnia inrrciti (qi Rugiciunca rcspcctivi, in raini)

Fictenia perrtru crtteltrrnreni (cu l{trgiciunea respecrivi)

212

I l. pcntnr crtchttmcni

krtfllii $i J 2. 1xnrru cncrFuncni

Iuy,lciuni ) .1 I'cntnr crntlirlrrlii I'r lxrtcz

t 4. ltcnrru pcnitcnli

rRBOT PROF, DR. EUC BneurSrr

3. Partea de la lnceputa Liturghiei catehumenilor (enanra) Ei formarea ei

Precum se vede din acest.tabrou c.omparativ, inceputul Liturghici catcrrr

3**:::1, (lll*,1:::,. :i-. pi'.9 n"r"i y ."^r;, p.,n d., fl .e,.r J.;il il.i rurgh i ci

cedenti;;;a;iti:.::HJ";;;H:ff:1H"fi 'ffi J,T.,."::[ilfi TH::j:*,T:gytt.g:-el care.a provocar, de alfel, mai toati modificareestrucnrri a Liturghiei catehumenil"i a. aupi;;"1;V.

r(rqr Lv(La ttrvu'rLarc'

. a) ndaosul acesta a luat naqtere 6i1 g11 56p,iei, netir,--i^ *-.-:- _timnrrl cAt creAin.in;: .i-A.-^: a.- L:^- : y .

r'rrr nplrnrrarr *-^i+ -^'- o patte,timpul cAt credincioqii srrAnsi'in Uir.,i.l ,i (

pe de alta, sI incadreze t"ri-" ..i.-t"iJ' a

A-^--- - r .rd urLdusz/c ur[r-o ceremorue ^t_^-

f|jf:l ?T^1.1y,^ al Liturghiei F;;;;."" lsi i,..-* ^*^L^L:r o.--.= ,'**r'dupi unii istorici bise inMorcyeu(E),.a ci.rui c ceicrre l-er fi olrir'ie l-care l-ar fi alcituit in o-.r1r* LUrrroareru erezrci monotzrteo. Er se ctntarAnduiala solemni a Wcetniri tu c,A*i;X iI"";"; qtAt Ao c;*-^^ ^r ,rr^^rJL.-:^ ^^^-- | ^Aatribuie acest imn Sfhnnrlui Chirilorigine iemsalimiteani, din secolele

b) Partea cea mai veche dinf::dll cruuarctf,

.f! uevdtn brcteuf1, rd, flLlrurghra noastri. Ea n-a amt insi de la ^,:*:::*-ll 11c1uyt Lirurghiei....di;;il ,ito gisim, de exemplu, in,randuiat" r-irrrghi.i cremenrine, descrisi. in .rrr..tX*r..r:T:T,:: illiRT: f.rp. i-i.-.#'""?, si te-t,r ^; comprer, foarte pusin dfaqi de cel de azi. Dupi aispari ;iliJi i.:,".:i::.rfr,:"trf::,::::F*::,1i,^',"::.?d ^tt or, riminand in rocur ei .rh1llt,1t_Yeru;urc) numai c6.teva alineate de la incepii

r4,rd,arrLr ur rocul (

c) Ar dollea element in ordinea vechimii, din aceasti parte introductivi a Lin',-i+i -"^+;I:.--:-: /- l: Y n' | ..numiqi *ilfrfli figi;i-pIffilicr, xcrr qi xCinehr, pe care lirurghisitorii le citesc iri i" trlrra lra pentru ci se citeau intre psalmii antifo,ici .r..rtionitF/Jqu rrrr drtrrlullt(-t rlrclluonl

^\uHdLrur-r,c fulrlroanelor sunt atestate pen!ru.prima datd. in chip documenffitfl"Hy,..._al9 $uriq texrut lor i" -rnlr.ri'rl'B;;L;i.i'prrrrrii antifonicifost insi in uz inci mai dinainte d;;.;t.,ivtiili;:'_j:1"':'_-1li'iY'nselmii rAntati nlipsalmii cintagi odi

"[;;;' j; un

3i',.,'.1':1"',L,1.*Hj ii ;il;p*t xlcf,ntau in.intregime, sar t,w rrr.JLrr.r Ltr ulrre versetele Ior s-au tntercalat i-rall:::]T-:il:, ;5l':::l " :,:ll {-.'q"*roi',, .*h;;il;;' .ail"i.',, micsorarpAni s-a ajuns I situaEia de astizi, ca"Jl" -ri .a-rr-t, r;i.:u"rir,.X#'ltJH:l;11

Ll'ru ttctt :A spt.:<;rALz\

dirt licctrrc, aqa cunl s-r intiurplat qi cu alqi psahni din rAnc'luiala Veccrnici gi a(vczi la istoria slujl'rclor rcspcctivc).irr scco[il )OV, psalmii antifbnici (cu refrenele imnelor celor noi) se intrebuintau

rllhiitorilc (la orice Linrrghie); de anrnci incoace, ei au rlmas in uz numai la Li-rlirr zilclc de rAnd (in ministiri) qi la sirbitorile MAntuitorului qi ale Sfintei Fecioa-

l,itrrrghia dir-r celelalte sirbltori (duminici gi sirbitorile sfintilor) ei au fost inlocuiqitii nrrmigi tipici - adici Psalmii CII qi C)(LV gi Fericirile - din slujba Obednitei

Httaiirrclci (Tipica), slujbi care - precum am vizut - preinchipuie gi precedl Linr-ittr in zilele de rAnd (cAnd nu se face Linrrghie) o gi suplinegte. Partea aceasta din

tlun'rinicilor gi a sirbltorilor sfinqilor reprezinti deci o contopire a incepunrlui:i crr irrceputul Obedniqei, contopire care s-a realizat abia din secolul )ilV inainte.

4i psrrlmii antifonici, psalmii tipici se cAntau odinioari in intregime, aEa curn se

lnet qi azi in rinduiala Obedniqei, dar cu vremea, numirul versetelor cAntate s-a

ft(l)tirr; asti.zi se mai intrebuinqeazi din Psalmul CII numai primul verset (,,Bine-zr\, suflete al meu, pe Domnul..."), p[ecedat de ,,Slavi Tatilui..., $i acum...", iarrrrrl CXLV numai verseturl ultim (,,Impiriqi-va Domnul in veac..."), incadrat

ptllitvit..., $i acum..." qi urmat de imnul ,,IJnule-Ni.scut...", amintit mai inainte.

4. Vohodul mic (ieqirea cu Evanghelia) Ei Trisaghionul

Vttlnd.wl rnic sarr iesirea (inwwea) cw Sft.nta EvanXhelie (h rgotl ocru fi lnKpcrIrtrot:tws), adici purtarea solemni a Sflntei Evanghelii, din altar prin mijlocul

ri qi apoi pe Sfinta MasI, este un ritual destul de vechi in Liturghie, clci in seco-lll c menqionat in comentaml linrrgic al patriarhului Gherman I al Constantino-ill, Acest rit are ca origine un act destul de simplu la inceput, gi anume scoaterearclici de cltre diacon, din schevofilachion - unde se pd.stra de obicei - pe amvo-'r nrlos) pentru a se citi din ea pericopa orAnduiti, la vremea cuvenitS,. Mai tArziu,

I Sllinta Evanghelie a incetat de a mai fi pistrati in schevofilachion qi a inceput sIIttrrrrtinuu pe Sfinta Masi, acnrl ducerii ei la amvon gi inapoi, simplu gi flri nici otilicrrgie importanti la inceput, a luat o dezvoltare qi o noti de solemnitate din ce ini rnirre, cipitand totodati semnificaqia simbolici a ieqirii Mantuitomlui la propo-

, Aqa s-a ajuns cu timpul la ritualul solemn gi dezvoltat, de astizi.Ittrrrlul vohodului mic reprezinti totodati substituirea unei intriri simbolice a luirs, infi.tigat prin Sfhnta Evanghelie, in locul intririi de odinioari a episcopului qi

itorilor, care, in vechea Liturghie, avea loc in acest moment.(ltr irltc cuvinte, rinrl de astizi al ieqirii (sau, mai bine zis, al intrdrii) cu Evangheliallrricqtc qi ne aminteEte momentul qi ritualul de odinioari al intririi solemne a arhi-

ri irr biserici gi apoi in altar, in vederea inceperii slujbei.lr) Irrrnul ,,Sfinte Dumnezeule..." sau trisaghionul linrrgic a fost introdus, sau poate

,rlizrt oficial in rAnduiala Liturghiei, intre anii 450-453, pe vremea patriarhului con-irtolxrlitan Proclu (437-46) gi aimpiraqilor Teodosie II qi Pulheria, in urma unui'l r'irrc a banruit multi vreme Constantinopol"l li imprejurimile luir2. Imnul e men-

tt I )r's,t .., P.G., t. XC\1II col. 405 C; Cf. fuan Mateos, La petite

fi lr ln Palama", 637 (1973), pp. 365-381.rr Vezi , G., t. C\rlI, col.244 B-2a8 A); Evagrie, Ist. bis.. III,4 (P.G.,

l.liXXVI, col. 2697-1700); Anastasie Bibliotecarul, Ist. bis., (P.G., t. C\4II, col. 1226 A); StintulIt l),tttrrtschinr.rl, Epist. dcspre intnwl Trisaghion (P.G., r. XCV, col. 37 B) qi Dogrna.tica, III, l0 (cap,

Ittr 'lr*a11hian, P.G., t. XCIV, col. l02l gi trad. rom. dc D. Fecionr, py't. 169-172); Nictrifor Calist,

/rrr , XIV,46 qi XVIII, 5l (P.(;., t. CXLVI, c<>l.l2l7 B-C gi r. CXLVII, col.436-437).

2t4 lts

Pttticrr Pnotr. Dn. EnD BnlNr*s.r.u

ti,nat prima dard i. acrelc si,odurui IV ccumcnic de la calccdon. sc aflI gi lnBise'icilor necalcedonie,e, ca qi i, Linrrghia ae rit garican; i, -"n"nrid irH;,j::!1t1:-"p]i, gi etiopieni) se cAnti cu adaosut ,,C"lI;; i;:"i Jrrig"i, p.ri*dus de patnarhul monofizit petru Gnafevs (Fullo) al Antiohiei, i, secoiul v.

5. Lecturile din SfAnta Scripturia) citirile biblice, adici Apostolul gi Evanghelia, reprezinrr nu numai e

mai vechi, primordial,..din.aceasti parte a riirrgrrier,'arr t"i"arti gi cel

lrl^.-Od:"1"a1i, l;ctqill biblic_e.erau mult mai ro-.io*r. i" ii*-.gfli"*:*,iii .1.:*! ii randuiala Liturghiei descrisd i" Coirt;iiitil-;tr^;il-icap. ll)-sunt prevezute patm panila gase pericope: doud sau trei din z?nent Qi dou5. sau trei din Noul Testament. I;ecduiie din vechiul Testarnent audin rAnduiala Liturghiei, una cite una. Disparitia ultimei lecturi drn vecbiulse poate socoti un fapt implinit prin secolele vII-vI[; in Liturghiilenecalcedonieni s-au pistrat insi pAni azi atit lecturile ar" inniottreia lecturi dinNowl Testdruent.

odinioari, lecturile. din cirtjle Sfinte erau incadrate sau alternau cu clfu

llllll; P^r:.:-.::,,t nlitii - ale ciror. versete qAntate s-"u impu.tin* ir.p,.t]psalmii antifonici - au rimas pani azi numai cate un stih sarr'Jour, dintrepreced pericopa din Apostol - Ei de aceea poartd. numere de nrochi.me,Ta (guoq), adicd aQezat inainte de Apostol - iar altele " \-t., di, "T"ifI; frrt. d. obicei din psalmii nt:qite de refrenul Alleluiq.(,Liudati pe Domnul !,,), cAntat de popor dupisau. verset' De aceea, stihurile rimas :dupi pericopele din Apostol se qi nuiarion (d,?,'?,.r1l.ourdprou.). De fapt, degi ele continui. a fi insciise ince in A1cetat de mult de a mai fi cAntate, din ele rimAnAnd i., ,tz ,.l,,mri vechiuiluia" (d9 trei ori), care se cAnti azi dupl pericopa din Apostol.

b) un elemenr important din vechea Liturghie a catehumenilor, care uflrnioari indatd dupi lecnrri (dqgn Evanghelie) , ira ornilia ,i" piiata'aertinatimul rand instruirii catehumenilor care .r.-", se iasl din bisericd. r,,-r -inlinrtindeni in acesr loc atit cat disciplina catehumenatului a fbriio uigor... D;l]

t uitati qi deci catehumenii (cAgi mai ..."ip"ilr"credinciogilor, predica se deplaseazd puEin iAie pugin

rrLur rrrlurgrrcr, canq o puteau "r.,rit, togi cei p;J*.i, fi"'a;Ju-s-J;Hi;

l1tl,Trrirtisirii liturghisitorilor. si ,r*pmrra asder iocJ ;ii;,;. gor prinimpirtigirii generale a flrruror credincioqilor la fiecare Lil;ghi.-. prin noilealc sfhntului linod, in leginrri cu lucrarea de catehizar;_r;&i;; (citirea exlricopei evanghelice , din cazanii) a fost restabiliti p.r..',Li h i;.d ei origlindati dupi citirea Evangheliei, ca in vechime.

6. Partea ultimi a Liturghiei catehumenilor

a) Ru,qdciunile de d.u?i Euq.nxhetie, care formeazi ultima parte a Liturghici ct

llijll9:1..r: ti-:t o origine desrul de veche..precum "m

vlJ.rr m"i inain?., in rl,itrrglric cregti,i - a$a c*m o descriu constitwpiile rpiiituii(t"-.-..,., v[I, cap,

216 217

Irrcdic[ urma o seric dc cctcnii qi ruglciuni specialc pentru.fiecare din cele pa-

ffi ii' ;r'.il;";;;;;r;;;i il ;;;, si fie concediaqi din bisericr: catehume-

-l,".rli. candidatii Ia botez, (Qcott(6peuoy illarninnnd,i sa't corupeterutes' cater':"'-----' " ,."t homenilor) gi penitenqiiclasa cea mal avansata 'rrrL!rrl'', . r. . -y r :----L:^

l.:.'liJ ;l"i::ffii;ffi;i;il 'p;.i.G'.i, .^,. se incheia odinioari Liturghia

rerrilor, cele pentru energumem qr peru-tenu au iegit dn Y,1:t-T1^Ot-::::::,:lrrrinI Prin

;l clcrlttt inllllll rrr - fipoq td dltov qr,,'l't.,P'., EULPc'uLbvr'L'1i.gdtev

spre dknta lurninare, ElrXn tn6p t<ou

, Fostindu-se numai in ;;",1'-it''ai1te a potn'l"i.rug: (dn -l:t11t:i-t^1fT:,7i,r,ii",.l.

"a.a perioada in care odinioarl candidaqii la botez se pregiteau pentru

-;lr;;jir#i1i ", ^ :-*;.ii in crestinism- care avea loc la Pasti.-.- --^: / ^*llAIIlCl lulrurrdrl

ia si ruX,iciwnea rneni (ogl

ri in taini de c le,care se

Hi;|";;H'ti *i'-gu.i""i speciale pentm.dtterttele clase qe PatLrLrP.rrLr rd Lrlur

J-i;'h;;i;r-;;;ci;;;rai o.qiil,',itusia catehumenanrlui a incetat de mult deFlcl lLulrvrluur uv vwr[v*

I,I,rU RGICA SPTJCIAI,A

ir.rrlc care alciruiau rinduiala vechii Lrturghu a credinciogilor, ci 9i inlinquirea sau

G

)l1eCdiere a catehumenilor de odinioara, Ia care rn unele rlrurl suuL duduli4$ ir rvi, plginii qi cei opriqi de la impirtiqtre'

.

l)c origine ceva mar ;;-p"J; iictena nneiat'^lt*:it1l:lYljl \::1f"(:;'1,:i;:r;:i;'aH;d;il#;;;'",i.ieastiziindatidupicitirearvansne!;i'i".:-::;,'^:r,,'l-^:,* "; -,-16i111isa coresp,nzdro^::,,^:t:::.!(y::i3t^:T:::it:t

tredtoq), pe care preonrl o citeqte in taini in timpul ec-

ar" "i"ii'ti gisim'in Codicele Barberini (sec' VI[)' ceea

r t-----L:^2 1-^l-+- Ao naeoct\ Aet\ni ci Ei ectenia ,.rp..,'iun-i"ii"* i",,,"t Liturghiei inainte de aceasti dati'

C. LITURGHIA CREDINCIO$ILOR

[,ltr r rghia credincioqilor sau Liturghia euharisticl li :1-Yilechime puteau parti-

I ttumai credincioqii 1Ji ntotor;, titt p"'tt' cea mai puqin atinsi *rl:-*I::1,*:lrmar crcLurrLr\r*r \vu ##;. Lir{;e-h " ,*..

rrn.i. adaose qi dezvoltrri ulte-gr Liturghie a ritului, care au avut loc -;-J;'i" ;;;;,'i inLoductivd 19fl*:.flll"':J:.'*)',,'ff; ii"ilirir':: ilil; ir, !.".ot, aceeasi.ca in vechea Linrrghie_creqtind.

t rr se vedea n,^: k.i6. "...*j r.lr^"e *i dezvoltiri, vom.incepe - ca qi la Liturghia

ilJ#:"J c"re coloana din dreapta prezinti schema

iclii de azi a din--r!tu.l -bizantin' iar cea lll ::1m.:

iiil'l;i#;hiei credincioqitor din secolele IV si v, ,Qa cury ne-o descriu docu-

..-r.- ^: :--.^^--t^ tir,.o.ire din acel timo- ca de pildn:'Catehezel.e rn'ystaSogice ele- t1"^^;l;;1" rntolzo-

oP ostoli c e, Owiliile c ate b e--

Guri de Aur, canoanele

Laodiceea) q.a.

e ci nu numai Pn4ile sau momentele

Pnro'r Pnorr. Dn. BNr: Bnnnrg,r'ri

ordinca succesirutii lor sunt accleaqi qi lntocnrai ca ilrunor mici inversiuni sau deplasiri survenite intrc timp.

LI'ruRcit<:R sPEolAl,A

l. Partea introductivl (pAni [a ieEirea cu Darurile)

Astfcl, rugdciwnile penfi^r.t, cred,incioSi (doui ectenii qi doui. ruglciuni in taini), cu

n...p" f.i,'.i.ghia euharisticl, fac parte din rAnduiala primitivi. a.Linrrghiei' Etl?-

rrr' din acest Ioc o gisim, aproape cu acelaqr text .:a gi azi, in Liturghia din

u6;ie npwtot;te (carr'.'V[I, cap. I'O); cete d.o.uti ru.gd.ciani pentru. cred.inciosi, citite

t[in{ de citre preot, corespund rugiciunii similare $n f-ltu.rqlia clementini,

tlc arhiereu cu voce tare, dupi ectenie (ibid.en+, cap. II). De altfe! vechimea lor

ii',',.t1 qi de canonul l9'al sinodului din Laodiceea (circa 364'3-73); texnrl.lor

--J.or.Ui, pentru fiecare din cele trei Linrrghit Ortodoxe - il aflIm in Cod.icele

irl (secolele VIII-IX).-tlcruvicwl sau iru.nwl'herailrnic (b lepouBtrdg Spvoq: ,,Noi, cari pe Heruvimi cu

lix,flip"i-...,,), care incadreazi istizi ritul ieEirii cu P1rylll., este generalizat sau

in renauirta Linrrghiei in secolul VI ianul 574) printr-un decret al

ui bizantin lustin II.'tl inlocuia, de akfel, un psalm care se cAnta.in acest loc

nrai dinainte, p. ,., tact papadic (adici foarte rar qi prelung), menit si umple'ircat

prin intreruperea cursului Liturghiei in timpul cAt credinciogii se.perindau

iltea altarului, pentru a preda diaconilor darurile de piine gi de vin PentruEuharistie.fn..pra, Heruvicul se cAnta flri a fi intrerupt, ca azi' de rinrl vohodului; intro-

o qi'delvoltarea acestui rit - despre.care vom vorbi indati - a impir-tit textul

dc odinioari al imnului in doui pirgi sau fragmente separate (,Noi, cari pe He-

-.,,-Ai ,,4, cei ce pe impiratul..."j, intre care l. intercrleazi pomenirile flcute de

ln mijlocul bisericii.,Ul.iorr., cititi de preot in taini in timpul cAntirii Heruvicului (,,Nimeni din cei

A ;;ft. gi cu desfltiri trupeqti...") ,e gisegte, cu textul ei de azi, rn Codicele

hri, la Liotrghia SfAnnrlui Vasile.

2. Vohodul mare sau iesirea (intrarea) cu Darurile

Accasta reprezinti o dezvoltare a unui act desnrl de simplu la inceput qi lipsit.de

ti *.r""ffi."!ie simbolici: ducerea darurilor de piine qi de vin,-alese de cltre dia-

, ,i. f, pasioforiu in altar (la Sfhnta Masi), unde urmau sa fie binecuvAntate gi

itc d. .it.. arhiereu sau preotul proestos. Cu timpul, concomitent cu dezvoltarea

(lrrdi a ritualului Proscomidiei mutat la inceputul Liturghiei, acest act a luat o

Iltan(i din ce in ce mai mare gi a imprumutat un caracter din ce in ce mai solemn,

rtr i udu-i-se o deosebiti semnificagie simbolicl.

SfAntului Iacob

Ectenia mare rostiti de diacor-r pcntru credinciogi

Rugiciur-rca rostiti de proestos pentru credinciogi

Sirutarea picii

Spllarea mAinilor liturghisitorilor

Alegerea gi pregitirea materiei per-rtru Euharistie, lapastoforiu (proscomidia, murati mai rirziu la ince-purul Lirurghiei)

Depunerea Darurilor pe Sfinta Masi gi Rug. pros-comidiei

Citirea dipticelor (pomelnicelor)

Anaforaua (Rugiciunea Sfintei ]ertfe), cititi toatdcu voce tare de citre arhiercu sau proestos gi

neintrerupti de rispursurile credinciogilor

Ectenia mare (diacon).

Rugiciunea arhiereului (proestosului)

Ruglciunea domneasci (men(ionatd la SflnrulChiril al Ierusalimului)

irnpirtigirea (atit a slujirorilor, cit gi a crcdincio-gilor)

Psalmul XX)OU (cAntat de credinciogi)

Ectenia de mulqumire penrnr impinigire

Rug. de n-rulqumire penrru impirtiqire, rostiti dc

Proestos

Rugiciunea plecirii capetelor

Couccdicrea crcdinciogilor

Linrrghia dc astizi. cu(Vczi tabloulde mai jos),

Ectenii pentru crcdinciogi (rostite de

2 mg. in taini penrru crcdincioEi (cititc

(spilarea mninilor arhiercului, la

rcu)

HeruviculVohodul (iegirea cu Dartrrile)Pourcnirilc din mi jlocul bisericii

Depunerea Darurilor pc Sflnta Masd gi

comidiei

Ectenia cererilor (,,Si plinim rugiciuneanoastri...")

Sirutarea pdcii (numai intre liturghisighia in sobor)

Simbolul credinqei

Anaforaua sau Rugiciunea Sfintei |ertfe (taini, paralel cu rispunsurile cAntate devrednicie..., Sflnt..., Pe Tine...", Axionul)

Ectenia cererilor (,,Pe toqi sfintii

Rugiciuni in taini, citite de preot

Rugiciunea domneasci

impirtlEirea slujitorilor (concomirent cu(Cazania) sau Chinonicul)

Rugiciunea de mulr-umire pentru impirtigirctaini)

,,Si se umple guli.le noastre..."

Ectenia de mulpmire pentnr impdrti;ire

Rugiciunea amvonuluiPsalmul XXXII (pistrat numai inrudnesc)

Apolisulimpirt,irea anafurei

Miruitul (numai in unele pi4i din Biserica

t)r:zvoltarea acestui ritual incepe probabil in secolul

n$randnopolului il men$oneazi ca pe o inovat'ier3,\l[, cAnd patriarhul Eutihie al

ceea ce aratl ci el nu era incitf rilIizat.

it,r,lv,lryitc, priir invocalia rrrSicrcascl gi-prin sfinlirea carc vinc dc sus".

tr lltitt. cd*e papa Vigilia, dzsp tie, 8 (P'G',

ttt lkll minte'ce'i ce iu sfltuii e rAnduiala

i,l plinca proscomidiei (tdu crlq otirul de cu

inir'r.',t.', o'"r".r.. psalm'coresp.tnzltor acllunlt care se Petrece, intrucar el sL'LULcsL :" PYi::".::-:ltr rrtrmcsc,,impdrit al slavci" damrilc pe carc_le .duc in sfAnrul,altar,.cu toate ci acestea sunt lnca

218 219

PRgot Pnor, Dn. Ervn Bnanrglu

2T::,::^:11.,:. f.: astizi in mijlocut biscricii in timpul ieqirii cu

*::*ry'""ii rl,9:,,"::!: 1t. .;eii,i.*.;;;;;il;'ul; ffiil'tr.i :HT]:II :T j^.i,it. dipticelor de citre ai*lr,- r.gri.-.,[r"'r.ir, iJ r.JiP::r],."-. ?: ft"-,1Masi si ca{e _ pr.*- "-;;T;" ;:ffi;ril;:inte de incepunrr Lirurghiei, o dati." r"ii.g.i*I"ipr"lffiii.il

Y:::X:?!:y!1! !: *T,!i,! , u ^ f,noi;_t",nli, ,ir"al. p,.ot rn

9:!:"..:., Darurilor pe Sfhnta urri i." tXte deosebite in cele J""ffi:rurghiei. Textele rusiciunii din ambele Liturghii ,. gn* ir,- iralrrilele WII-IX). "

3. Sirutarea piciiu,.::,

2::::.: i:::. 1:.'.,.i p i rqi din -veche

a Li turghie cres rin i, dis piruty?r K*t:" ^lg*:L=u ry1) i au frd,te asc L r n-fii., pe.ii, il pf un l,sau a iubirii (d,vdr1): birbagii se siruiau t"i- .i ii-[;;;'h#"'Jl,"ii13f:_::,u, 9: 1"tu r5cin1o9j. Din pricina nnburirii qi^ a.r".ai"ii la carein biserici, acest rit a fosi inlarurat dL -,rti, pl.t andu'-se il;ifir*';;Ufilturghia in sobor (vezi in urmd., ra Rdnd.uiar.a ilturgn t; u riiir-.* .,iInrroducerea pentru prima oari

^ cnriiri'in'r^:;;;;{ Liturghiei e

Tii;.f"::1Tili:._,1,'l"rl (monofizit) p.t* c""r.il-lr"ir"1, in anulAntiohia; iar ta constanrinopor r-". n intioi"; .;;.1-riiilrrJ, J.;Iil:.HlTimotei (512-s18)'4. crezui era intrebuinqat mai airr^irrt. i.iffia botezurui.

4. Anaforaua sau Rugiciunea Sfintei /ertfeEste rugrcir:nea in timpur cireia se sivarqeqte jerrfa lirurgici, adicr sfingirea gi'

ffi ...r*

T#l?: .:,m:,*

:: :*i i i.#i,i Jr .," ",, "

j "c;;an nrr d uaQopd ( 1ducxQepo:, a inilra. a ridica) insemneaz nn&ituiiff..ieffi. .(corespunzltor latjriesrr.li obla ru ci aducerea iexprimi in chip concret prin acnrr ridicirii

in su1; sag_q}1 r.ir"-"r.Jiilili [Jiili#or:':". "?::,:,i ::. :_:f f^D*iITi.i,. ii a. p. il. xlu,' il,' L" . vrr, 3 0 s. a lforma de astizi a Linrrshiei o""J"r.-;;;;;';;;f*;'.I.#;,.# iJ Ii:fl::1.1:::,:.-9: p'.?, iiete mai multe in tain il, liZi'nii*.ghi, sfintului rlcuprind intre cuvintele-. ,,cu vrednicie qi ;';..d;'.,,.J'I re liuda...,,ecfonisul:7,Si n_e dd noui cu o guri qi cu o'inimi. a cdnta...,,.urmirind firul cond-ucitor'al cuprinsurui

""rr"irJ.io. din toate Liturghiled".:,ti.ll!r.noi, texnrl.lorse poate &;;1" patru p1--: r, - t. .

.i1 ausi't "i" i, taudi;;;;;;;;"il;r*;:\:* :y::. : ":l :1.. :: :l pri m i' i n g.,,.., i -.,lro-ii.,zeu, motivatr de binefacerile pe iare I le datbrdm;.in ea se inqiri sau se recapit

::L:.T:,T1r:1. fl-.iffTil.,-,r]..*.iei manruirii,. i.l"ireari.'pa"e ra inilqareanjtomlui la cer. in rirurghia bizantinr ; sfe;fi ;;il,.&!ii;;".ffi:li:;ij

,ort*;.t" Teodor Lectoml (cite1u.l), Ist. bis., cart. II. cap. 32 Ei 4g (p.G.,t. LXXXVI, col. 201

, Pitcgti, 1926.

I,II'URCICA .SPE(xALA

It ,,C)u vrednicie qi cu drcptAtc cstc..'" pAni la ,,Aducindu-ne, dar, aminte de

rtrl porunc{ mAntuitoare..."I A,naruneni. este a doua parte constitutivl a anaforalelor cregtine ; in ea, luindu-se

rct de plecare porunca dati de MAntuitorul Sfinqilor Sii Apostoli, de a sivirqirirca lucrlrii Sale (,+A,ceasta faceqi intru pomenirea Mea..."), se face o scurti

nerarc a faptelor sau momentelor principale din istoria Rlscumplririi, considf-cn tcmei si lustif,rcare a aducerii Darurilor de pAine qi de vin din iertfa liturgici. In

ia SfAntului Ioan, anamfleza are urmitoarea formuli: ,$ducindu-ne amlnte)

, de aceasti porunci m"Antuitoare gi de toate cele ce s-au fIcut pentm noi: de

clc qroapi, de invierea cea de a treia zi, de suirea la ceruri, de qederea cea de-a

ptrr, qi de cea de a doua qi_sliviti iarlqi venire, ale Tale dintru ale Tale, fie-Ji adu-

dc toate qi pentru toate"ls.pl h:picl"eza (de la bntrl"Iorg = invocare, chemare) este a treia qi cea mai importan-

li.rt. r anaforalei, pentru c[ in timpul ei se slvirgeqte sfinqirea gi prefacerea Daruri-It Linrrghia Sffintului Ioan, ea incepe cu cuvintele: ,,Inci aducem Jie aceastd

r cluhovniceascd (cuvAntitoare)...", gi se incheie cu cuvintele: ,,preflcindu-le cu

Tiu cel Sfhnt". Are forma unei rugiciuni adresate lui Dumnezeu-Tatil, ca Eltrimiti pe Sfhntul Duh, prin puterea Ciruia Darurile noastre si se prefacl in

gnrlTrup qi SAnge al Domnului.d) Ultima'parte'a anaforalei o alcinriesc in rinrl bizantin ruqdriunile d.e mi'ilocire

ul.,i ptntir. intreaga Bisericd., numite qi dipticel6. tn anaforaua ortodoxa a Sfannrlui

, aceasti parre dne de la cuvintele : ,,inci aducem Jie aceasti slujbi duhovniceasciru cei adormiqi in credinqi...", pini la sflrqitul

^anaforalei, incheindu-se cu

isul: ,,$i ne d.i nou.i cu o guri qi cu o inim5....". In toate anaforalele creqtine,parte are forma unei rugiciuni fierbinqi de miilocire pentru toati Biserica,conducitorii gi rnembrii ei, pentru ocArmuitorii popoarelor, pentru feluritele

ll crr rispunsul afirmativ,,,\min".l)c prin secolele V-VI inainte insi, anaforaua incepe si fie cititi in taini de citre

isitori, cu excepgia unor mici fragmente, care continul a fi rostite qi mai departe

Bl[s tare, adici aga-numitele ecfonise, qi anume:n) r-ormula peniru introducerea imnului trisaghion: ,,CAntarea de biruinqi, cAn-

tl, strigind...";hi Ui ij Cuvintele rostite de MAltuitorul la Cina cea de taini: ,,Luaqi, mAncaqi..." qi

i diltru acesta togi..." (in Linrrghia SfAnnrlui Vasile: ,,,A.u dat Sfinqilor Sii Uceruct

Apostoli zicAnd: Luap, mAncaqi..." etc.);

;6rii de credincioQi vii gi morqi, pentru indeplinirea tuturor cererilor, trebuingelor

vgilor lor: ,,Tu insugi fii tuturo. toate, Cela ce gtii pe fiecare gi cererea lui, casa gi

ilc lui". cum zice un fragment din anaforaua bizantini a Sfantului Vasile.

I,n inceput, adici pAni in veacurile V-VI, anaforaua alcituia o singurl rugi'ciune,lntindep destul de mare, pe care arhiereul sau preotul Proestos o rostea in intre-

nc cu glas tare, de la inceput pAni la sfirqit, in iruzul credincioqilor; aceqtia asSqltag

i[cc.e flrl si-lintrerupi prin nimic pe liturghisitor, ci doar asoiiindu-se la ecfoiiisul

t^ Litu 967,pp. L44-145.lo I)c 8intufog, .og, --ov : indoit in doui, cu doui aripi, de unde termenul

hret,iccsc , liste de nu.me sau pomelnice, sub formi de carte cu doui coPcrte, care

E lxrilrc ipchide gi deschidc. Amil.runte despre diptice, adici listele cu nume de pomenit la Latur-

llrlt, vczi la H. icclcrcq , Diptyqrtes, in DACL, IV, col. 1045-1095, 9i Pr' P. Vintilescu, Diptioe sao

Aceste ecfonise sau fragmente din texnrl anaforarei, rostite in auzulsunt deci penrru auzul acesiora, ca un fel de insuli6-;il;;;;oir,o.ii ,tfaqa apei, resruri dintr-un mare conrin"", ."rr"rffifr;d;#;;,'# :ii;::,:.i* :T:ll lT:, aceasra din r Lnduiahli*Igh.i ;l;;'6;-" si carrserviciu dublu, aqa cum s-a intamprat gi cu ,r;rrft J* ,ia.oîr"iui: de o r|^}!":::1..::li:i:::i,:l'utt in taini de citre liruighisitor, irami-i ,rrr*rril:1* :

-q?: y* y". :f i g i princi pal al formutarul"i frt".g4' i;; d. ;il, ;fii;Iilpunsurue gr carti,Ie ereculat:,.paralel gi cu voce tare, de citre credincioqi inreprezentand contribuqia pieugii crediniiogilor in momenn l ..,rtJli #ili

^..j::::ll,f-is;ut.t9ate acete:.rdspunsr sau hnne ;i,;;-rdi";;;;;ir (c^ntiresunt intercalate in Liturxhientr oiodox in textur "rrrr"."r.iii ;;;r"|i.,6;

::::"]rj:"lrlf " Tr r:i ma ri rugrciuni, .

f lr,imi gurdu_ i u"i rL,., *igi,ar{ inl--r€T.rrr., care apar, in forma 6ii.

"ii,-'Ari nici

" [gtt";i i"#iil=:surl sunt:

Pnrir:'r' Pnor, Dn. ENrj llRANt$,tri

d) Ecfbnisul pcnrru ulri,ra ofcrirc (irduccrc) a l)arurilor, l,ai,tc dcTalc dintru ale Tale...,

:1.I.:y1"-ry"rT pomenirea Sfintei F.ecioare, in cursul dipticclor:tru (cu) Preasfdnta...,':(cu) Preasfdnta...";fl Fo,nula penrru pomenirea nominali a episcopului locului: ..ir:Doamne...".

f. ,,Pe toqi qi pe toare,,.Ele reprezinti deci adaose posterioare texnrlui iniqial al anaforarei, intrateuzul linrrgic desnrl de timpuriu (adici din secolele v-winairrtei.De origine ceva mai tirzie sunt cele doud ,ar"r. i"irt-J"rJ in a doua

anafora-lei, gi anume troparul Ceasului al treilea (,,D;"r;;, C.i, .. p.Duh...") qiAxionwt.

. .AteL troparul ceaswlui al, tlt-req si ytilturile rapectitte d.in psakmwt L (,,rniml,,:d:J:=ii_T]1-e..., ti: ,,\"_-1teprda.de la f"q, r;_.;j,-;;;;;;i*rsh;L*ii'ilin taini inainte. de epiclezi (unele edigii le insereazi' .t ir. i" ilxnrr epiclez$:?,X+Jtr]"a dati sporadic. in manuscrisele srecesti ,t" ii.,,-hi;t^. .linXII-XII, dar setextul lirurgic ca

llT:P^'i't:-'r* iharistice. Ultimerc ecur, are LtturtbreT,wrat ut ecesc) incepind cu Ieraticonalconstantinopol lB95, le-au suprimar, ca pe niqt riror. tlo"rn". si soecifice rmonahate. La fel au frcut qi eiigiite mai'noi iI- iirirtni,Lut b"i;;;-ii;i;^.I 92€^ qi I 95 1 ). se pdstreazi deci numai in Liturshieii ;;;";; l""r;ffi;;;;;i)..^c.", priveqteAxioru.ul sau imnur in cinstea sfintei i..i;;;.];;sta isi are oriediferite imne care insoqeau incd din vechime p;;;ir*;;i*ri, s["i.i

r7 Bibliografi_e.gi aminunte ir.r plus," brDllogratrc ql aminunre in plus. despre originea, rosrul, vechimea Ei locul tropanrltri,.11 - riltdyxlllinrrghici, vezi ra'pr. p. v'asircs.,i. rripriltii)iii oi /rriro in rdrdrtintaBtrcrrrcqti, l93Z (cxrls ai" ..u. AOi2; 9f, i,-lft49a noasrri OU*-oSi"r,; Sifiiip;tr;';:;f;:t;"!jit, 7.

t.ityvl,îyrlui rgy!.r1esc, Bucuiegti, tg+s-+o (cxrras din .."..si ',"u.ll oo, I 8-23 ( ceo. F.a'!;:;r,.i::r:r'"::r!:i.':r:!'t":,n,.,i.s.iii+i-ita;ffi ;;;a;;';;1:{;.

din Linrylbii Sfd.ntului Vasil).

222

(.ap.

223

i: ,,IntAi

l,l'rL,RCil(lA .sPticlAl,A

rrrgrlcinnii clc mijlocirc (prai alcs clupi-epoca ereziei lui Nestorie), ca o mani-

iT,.;;il; * ,",rii*"ntelor cle iperdulie (supraveneragie) faqi de PreasfAnta

rnrc clc l)umnezeu.iiii,f

"friq."it astizi pentrLr mai tot timpul anului in Liturghia normali (,,Cu-

i.,i *a.ulr"t...") s-a intrebuinqat in aceasti calitate mai intAi ca partea a doua a

i.'...q,imai iinstiti..."), care nu e altceva decit irmosul CAntdrii a noua din

I (trioda) de la denia 'din

Joi, Patimilor, datorat lui ^Cosma

de Maiuma

i[irp,rr]"rr, t.t. vru; qi care deci a fost intrebuingat ma intAi in slujba Utreniei,^ca

iiir! rf.riUl. Ulterioi, gi *.t-. dupi secolul X, el s-a amplificat cu partea de la in-

[,]1.*in.-r. .., ade,rir"t..."), a cirei origrne se pare ci trebuie.cS.utatl in pietatea

i.fi " n fr"sului (Sfhntul'i4unte), cum pretinde o legendi din acele pirqi,

ti chiar inMineielr noastrers

5. impirtiqirea gi riturite finale

:a urmitoare (a treia) din Linrrghia credinciogilor, alc'ituiti.din n'gd'ciwru'ile Si

ii, trjit*A ) lr*pArtAS;ren, a iuferit, in general, prea puqine modificiri in

arnvonwlwi (,,crla ce binecuvantezi pe cei ce Te binecuvinteazd.,

rc..."), singura rugiciune din rAnduiala Liturghiei pe. care.ptt:n'l o rosteEte

.,, uo.. t"re'gi in ,f"ra altarului. este de origine destul deveche. Ea corespunde,

iii,.,.qi. (idee) qi cuprins, ru,qriciwnii plntt'tt. phcorea capetelor, cu care se incheia

,l,ril fitorgnia..eqtini,-gi prin care arhiereul (preotul proestos) ii binecuvAnta pe

iosr, ir ii-p .. "i tqi pt..r, capetele gi treceau fiecare pe sub mdna lui, ieqindlol-, -.rr.^'.:^^-:^:i's 'Tr-^.-,

^X ô î,-.i ,rhiererrl r^cfe2 xcersti nrgiciunep" iar',d din'bisericiie. Pentru ci pe aflrnci arhiereul rostea aceasti ruglctune

inapoia amvonului din mijlocul bisericii, ea se numegte in vechile manuscrise

ice ilwgd"ciur+ea d.e dwpd. d.nn;vln (uxi brnoQdttpolvoq)'(ii n"gi.i"nea amvonului se incheia odinioara Liturghia cregtini; dupi rostirea

Concomitent cu binecuvAntarea credinciogilor, care-gi plecau capetele, aceqtia pirl-u lriserica, la invitaqia diaconului: .IeEiqr in pace"';li,at. rugiciunile care urmeazl deci in rAnduiala Liturghiei de astizi dupi Rugi-

llcir amvonului qi care alcltuiesc incheierea sau sfArgitul Liturghiei, reprezinti adao-

Posterioare, intrate in uzul liturgic din-secoleleYll-Vll inainte. . r , , L:Uiiltwt red,incioSihr, adicl ungerea frunqilor lor de citre preot cu untdelemnul bi-

'uvirltat din candela de la i onostas, este o practici mai noui. Ea reprezinti o imi-

ic a ungerii similare care se face, inci din vechime, la sfArqinrl,Litiei gi este specifici

;, i..*iJni din Biserica ortodoxi Rominl (nu se practicd in Transilvania gi in Mol-

tr Yczi Mitteiul pe iunie, sinaxarul din ziua de Il. Aminunte^despre originea Ei istoria axionului

rirrical vezi la E. Lamerand.LaLegend.e tl.e I'A(tov6onu,inEo, an. II, nr. 6 (apr.-mai 1899), pp.

it't zltl. Cf. 9i Pr. P. Vintilescu , pp' 17.6-179' -l,,Vczi rinduiata Lirurghiei ifostolic.e cart. \{Il,.ca-p..15, textul gre-

,u,, i; A,tFr V nn ).?).-).?'? si tyad. rotn. cit., oo.248-2+9. O reminiscenli a plecirii capetelor cre-

899, 1't. 276).

rREOT PROF, DR. EruE BNNNI$rN

dova), dar arc tcndinqa {:^.::ge,craliza i. roat{ Biserica noastrr. A fostln scris pentru orima dati i" Lirurlhie;lirBucurcqti, lgi;i;.*-'o piacticr d.#i;:"1,:t#i ;r"rau in tororiginea anafurei, sunt doui plieri. Dupl unii,

*LJ :f iiiq':i;ii;ili'ityXff 'il:$XH,':;:,nl+F#tr*J.fiintrebuinqate la proscomidie pentru ;;;;i, Sfintei 1.rtfe, ;;;. u, fel dellr' {mpirtiqanii, care r. daa." ir1"l;;;, - ca semn sau simbor ar comrrinrale dintre credinciogi - numai ..1";;;;; nu se puteau impirtigi qi ."r. ,lastfel micar cu,,firimihr4le,, cizrrte d.l, -"r" ..rt rrirtiin;-i;;;:., anafuranemincare, ca qi SfAnta impirtiqani., qi p..,r*_acelagi n,oti,,r, i' grecesre,T:$::_e-TSopoI (in toc de d.ay sau de iram, r"n"iilri.j. " " "

Anatura poate fi considerati. i"ra qil *;;;;;.#iniscenti dinm^.^ f-x*^^-: -^---sau mese friteqti, care aveau odinioari l"c d.rpr sf#iil';s;#; ;junii lirurgigti2t.

BIBLIOGRAFIE

A' Baumstark, Die Konstantinoporitanische Messritwryie von d.em IX. J,Bonn, 1909.

)O,r3^l_"-?lOyt;y.aetyWrql-bizantina,Grottaferrata,tg33.ris, 1968, p.273 q.u.\*?y,,;!:c!y*t;e.rbi,t;L,riiiiiiii),'ilii*^;*'oi,uq*,,-i

FrE BriS.frtmln, Eystgrn Litargies, Oxford,g.u. (Appendices M, N, O, p, q, iil. - 1896, p. LXXXI-CI qi 308

l;r,,t;o;u;:,,tr:.!,:!:3::,:,i"::!i'::::,o et s'^Basite, "T*1 ra studiur u4|* *

{,r K: :, k! :l:.y,,^* !,y s i yt a a i

1 e,, ;.

7. o"i.*t ffi . t j.":,"ty,"y; l

+.^D,Tigi"rt9,,D?u(_r.rrn*-norrriritori;;;;";;;;;r;7;'T;r;;;;rusJ, t.II (E,b1ol,6yta), Kiev, 190I.P,-t;.T.I]; Engberding, Das. eucharistiche ltochgebet der Basileios Li

'"Hf!*":!::::ry:l:4yrbtli,it,I*,x;,,"ift inr{[,'ti?iit"li,!;chrislichen Ostens,,, ffih t).

R' Engdahl, Beit*ige zur Ianntnis der byzantinischen Liturgie. Texte undBerlin, I908.

,B Litarybiei (in rus.),

19 orientalibus, t. II gi III,

,r$: Ir."O, Ifist. du forucwlaire grec d.e ln liturgie d.e S. Jean Cbrysostornc,I_II,

l*: ly*-ayn,,La.4ranQ grii,ry eucharistique (Das eucharistische H,idd el fond.anaentales d.w in on d.r' l" twrri l i ;i: i;i ;.L Karabinov, Ragd.ciunea euhnristici,o* ,inyori iin rus.;, S. petersburg, I20 Amirrunte Ia pr. p. yintilesctt, Miruitul, in 5.7., an. y , 10, pp. 643_660.2rl,crrrru

Drima oirere vezi mai pe larg li.-i-. Vintit...u, -intidorm,in rev. S.l

)';r'it1'atl t'2, pb' tto-r+-s,-*'i"','i, , a""" vezi v. ir li ccirarli, Li*rsicn,

I,ITURGIt;A SPTICIAI"A

icl l(lrcrtrri-Sarkis, /,4 LirurXic d.c Snint lean ChrysostnTtue e!son oriXine syrienne;

y-l,c Comte,Lg6i (cxtr, din rcv. ,,Orient Syrien", Paris, 7, 1962,pp' 3-6-8)'

,'i,n,r"n,, Le rituel dt'la l'roscornid.ie d.ans lEghse fozantine.ayx XI-XilI-e sibcles,

ir. ,1., "nid.r

byzantines", t. XVII (1959); Acelaqi, Le-ryryt1| /1 la Proscornidie et la1tro\ -- 111 1 /11

ilite d.e Crbte Elie, in aceeagi rev', t. XVI (1958),pp.116-142't,igicr, La struttwra fulta preghiera eltcharytic.a: d.iyersith e ,unith',,in "fPhemie*t",'82 (1968), pp. lgl-Zl5; Acelaqi, De la Cbene d.e fisus d. l'nnophore d.e

Irr rcv. M.D., 87 (L966), PP.7-5L.ro Paplrs ivlandalh, La Protai delln LiturSia nel rito bizantino-greco,

rrata, I935.M^,ior, S. J., La cilibration d.e la parole d.ans lo ktwrXie byzantine. Etwdr

Itoma, I97I (Orientalia Christiana Analecta, I9l).rlc'Mcestei, Genbi, sources et d.ivelnppernmts dw texte Xrec de la. ktyrlie d'e Saint lenn

, Ror.e, l90ti (extr. din vol. Xpuoootoptrcd) Roma, 1908); Acelaqi,. (L't!n'

iiirqio, in dACl, t. VI, col. l59L-1662: Acelasi, The hlzarutine Litwgy, -in Jhe

r Cirurches quater$'(Iiamsgate), 3 (1938), 19-25,63-7\,!1! \?7rl\9-192'. .

M<rrainr, Foina cunoicutri. rnai iche a ktu,Xhiilnr Sfnntului Vasi\ ti a SliintululCilrd de'Awr (in grec.), Tesalonic, L957 (extras din Anuarul de Snrdii al

ide Teologie din Tesalonic).PitridEs, La prepa.ration des oblats d.ons le tlt grec, in EO, t. III (1899-1900), pp.

Salaville, LiturXies orientales. La Messe (2 vol.), Paris,1942'.rrrs-)oachim Sltrotu, Die fozantinische Liturgie. Vorn Werden ihrer SyrubolSestalt,

,urg, 1964 (Col. ,,Sophia", Band 5)., f,n, Trward iit in;nl."i of tbe offenory procession in the ryro-b|zantine East, in

I t, f,iXVf GIZO), ii. Ze-rc2; Acelagi, The @zantine _D_t1,ine. Litwrgy. Histo.ry

'()otmmentary, i., ..".' ,,Diakonia;', 2 i973), pp. 164-178; ^Acelaqi,

E1o!4'tionLlr||trnenLa.ry) lll ltrv. )rlJldl\ulll4 ) 2 \L/ / o )t YY'ique de la tiiurgie d.e lenn in rev. POC, xxIV,L ]97!),9p'^3-33' ..

, harnavschi,'bespri cele te liturghii..., in rev. ,,Candela" (Cernlugi),

12, p. 588 q.u.'l,Si.Tig","t*nwl TrisaShion (in grec.), in vol. dedicat Prof. Hristu Panaghiotis,

tdrrnic, 1967, pp. 275-287.Piirf. br. N.ij.'UspensV.r, Rutd.ciwnile euharistice ale Sfd.ntulwi Vasile cel Mare Si ale

iui loa,n Gurd de Aur, in rd.nd.uial.a Liturghcei ofiodoxe (in rus.), in

rslovskie Trudi", caiet2, Edit. Patr. de Moscova, 196I, pp' 63-67'

i[f, p. Vi",if. sii, ContribiVii la revizuirea Litwryhierulwi rornd.rtey, Bucuregti, 1930;

i,"i*qi, LitwrXhiite bizantine privite istar ic in structara. Si rfuid.wiala /ar, Bucureqti,

A uc I aqi, Litury h ierul exp li c at, Bucuregti, I 9 72.

rREgT I'ROF, UR, ENE trRANISl.I,

Ia care ele au intrat in uz sau Ia care apar pentru prima datlin documentele gi manuscrisele liturgice.

l. I{inratul prcgitirii

liturghrsitorilor (scc.

XI-Xl\l Uncle emri-

nuntc abia in scc. [{).

a) inchinarea (scc. XI qiurm,)

b) irlbracarer vcsmintelor (rit, inig,)'

c) spilarca miiinilor (originar la i

crcd., mcngionati scc. I\1 l\{utati tl

Proscorniclia, inaintc dc Lit, c

ISTORIA LITURGHIEI ORTODOXE lN REZUMATSUB FORMA DE SCHEMA GRAFICA

reprezentend pirqile principale ale rAnduielii de azi a Liturghici,cu diviziulile qi subdiviziunile lor gi cu indicarea datelor aproximal

2. Rirualul pregatirii Asnetului ;i il potimlui (lbnlat in scc' VIII-XIIi

lrr Gherrnen at C-polci si dcfinirivar in Rind. titurgici a lui Filotei al (

I. PROSCOMIDIA

(originar la incepuml

Lirurghiei

crcdincioqi[or; mutati

inaintc de Linrrghia

catchumcnibr prin se-

colcle VI-\II)

3. funralul miridekrr, cu

pornenirile nominale

(pomeLririle iniliale la

inccpunrl Lit.

crcdinciosilor. Murare aici

o dati cu Proscomiclia).

4. Rinrrile finale

a) mirida Sf. Fec. (menq. Ia patr, Nic,

Gramaticul scc, XI).

b) cele 9 cetc (in doc. din sec. XI),

c) celc 3 miride spccialc (dc orig.

d) miridelc pcntru vii gimoqi (mcng'

IX la pau. Nichifor Marrurisitorul);

miridelor definitir,at in Diataxa patr,'

F'iloteialC-polei. l

a) tamiicrea 5i acoperirea Darurilor (scc,

VIII-K\T)

b) Rug. Proscr-rrnidici

scc, VIII),c) apolisu[

Id; cidirea trnala l

226

ENILOR

rnlPortante

ln prirna partc;

(tcxt in Col.

(de origine

nai noua)

2, \bhodul mic (iegirca cu Sf. Evanghelie) mcnqion' la

Gherman alC-polei (scc' VI[).

3. Trisaghionul, introdus in rind. Lit. la 450-453'

Rugiciunea Trisaghionului, in Corl. Barberiri (sec' VIII)'

prcscurta(i crr dmptll, inloctliti h unclc sir-

lrinrri cu p.tnfur ii tipici, dh sec' XIV irraintc'

fugncil.utile nntifonnelor in Cod. Bnrbnini,

scc. VIII)

Din ltofegi (cirqile istorice ; \ icsitc din uz

Din kgc (cirqitc didacticc) J scc' VII-VIII

Apostolul

Evanghelia

l. F,nitrxt (p,irtca irrtrrr'

ductivl), firrlttitrl din sec.

VI inaintc

4, Lccnuile

bib. qi

tilcuirea lor

(clemcnt

primordialin

Lir.)

5. Rugiciunile dc

dupI Evanghelie

a)Citiri

d\nV,Test.

b)Citiri

din N. hr,

c) Rugiciunca Evangheliei (in m-sc,, din scc' XI iminte,

dar gcneralizati',rbia dupa sec' XIV).

d1 Predicr (Omilia), mut.lta din acest loc din sec' VI q'u'

227

III, LITURGHIAcREDTNCTO$rLoR

(cea mai pugin atinsi

dc modificiri).

a) Rugiciunilc

pr. cl:dincioEi

b) \bhodulmarc

(ie;irca cu

Darurilc), mcnq.

in sec.Vl la

Eurihic al C-polci

c) Ectenia certrilor

(<xiginc incert{)

d) Silnbokl Credinlei

introdus la 471

Anriohia Ei 512

C-pol

2.,{,\AI0RA (Rugi-

ciunca Sfintci |errfc);nucleul originar al Lit.

crcEtine. Odinioari, ciriti

toati cn voce tue qi

neintrerupti de rlspur-

sunlc ppmlui. Din scc.

\M inap a fi cititi in

taind qi fragncntarl prirr

rispunsurile paralclc ale

credinciosilor

a) Marea mg,

cuharistici

b) Ananmcz;r

c) Epiclcza, cu trop. ccas. III qi srih

228

cctcnic micii

cctcnic nrtrc (prcscur.tatl

XIH-XIV dc Filoreial

(trop. si stihurile, in m-se din sec, XI q,u,

Geueralizar in sec. XV-X\I. Astizi scoasg

Linryhierul grecesc pi bulgiresc),

d1 l)ipricclc, paralcl cu ArionLrl (Axionul, intirrrna dc azi - scc. X q.rr.;.

doui rug. (in rainil) pt,cioqi pnenlionatc in scq

Textul de aziinCod, Bs

Sanctus (rr

blic; imnu

,,Sfint...").

Rug. hrisrr

Dumnczctr

Cuvintele .l

de la Cina

(,,Luati,..")

a) Rugiciunilcdc prcgitirc.

b) Actele mantt-'lle pentru

Prcg:itir-cfl St.

inpirta4anii'

d) Rugiciuni clc

rnulqurriredupiinrprirtisir-e

LITURGICA STEUIAI,A

llug. pr. plccarcir cill'rctclor

qi Rug. ,,Il atrinte..." (tcxt

il Cod. Bnrberini\.

{

a, Lwanregua(rit prirnordial in

rlnd. Lit.),

4. TNCHEIEREA

(partea cea mai

noua a Lit.

credincioqilor).

c) in-rpirtagirca (instmcqiuni spccialc "tyql"

tr., ..

din sec. Xl E.u. Precizituri la Filotei al C-polei)'

:t) Rug. Amvomrlui (= r'echca rug' a plccrrLii cirpctelor'.Tbrr'

sim]lar nCotst. a10tt.Te\1\lde azi in Cod' Bn'bnini)'

b) ,,Fie mrmelc Domnutui binecuvintat"'" (in m-sc, din sec'

XIII irrainte).

c) Rug. potrivirii Sfintelor (a Schevofilrrchiului)' Texnrl de azi

in Cod. Batbnini.

d1 Psalmtrl 33 (vcchi, menq' in Cutst' apost', pistrat ntlmai irr

Litwgltimil romincsc).

e) Apolis"l (otptrsnrl). (F'ounule in m-se din scc' XII qi urm')'

0 tvti,.,in t icl. otigitre noul. Ntrmai in rtnele pi4i din BiseLicr

rcminc.rsci).

u) inrplrqhtir an:rfur'ei (sec. VI inliLrte' in m-se, rncnq din scc'

XIV q.u.;.

229

C,,qpm>lul" VI

Explicarea Sfintei Liturghii

A. SCOPUL SFINTEI LITURGHII.sFANTA LITURGHIE CA IERTFA

A CULTULUI DfVIN PUBLIC ORTODOX

l. Scopul Sfintei LiturghiiPrecum precizeazi un mare tilcuitor ar Liturghiei ortodoxer, sdvl.rqirea

y3i..$:._,,:n dublu scop:^.ulg: direct sarr ahroniet ci c.,,-o "c-;-^, pi:"9 . adicd prefacerea piinii qi a vialtul, indirect gi mai depirrat, "adiciQG^r-l- t^:-^ /--- -r--sfintele Taine. cu alte iuvinti, in sruyoa stmrer Lrturghii trebuie si dist::^rTj"lente principale deosebite, deqi in ,t Anri legiruri unul cu

?1::!ffu,,l'll :,1': * yfi grgsc. Darurils iar de att; ;;i"; 7t;;i*iqirea),Sfln[esc crecllnclosu. impirtisi ndrr - I i -se efectel. i.*$-i2(esc,crectlncroqu,.irnpi.rtigindu_li_se efectele iertfei2.La drept vorbind, sfingirea credincioqilor, adici impirtrgirea lor cu

L4 urEpL v.,rL,r.rrLr' s,nlrrea creorncro$rror, adrci impirtrqirea lor cu sfintelLi,t_riii:_t::pul principal si uttim al Shntei r-i* ii, ,nliila Daruritor fiT:11,":::1,^T f?tt:,ill{:*i acestui.scop...$"j fost cel pusin la *,sft;r.so]{ generald. se impirtiqeau togi credin.i,iiiLl r*.*. i;il-.;iri;'&; Snrrghia Darurilor mai inainte sfin.tite, care de fapt nu .r,. J.-&i o simpri

fi iocotiti_qi ""iira iffiii,;$; r,i';ffi.

stea fiind sfingite dinainte (a se vedia la cap.. -p.: ,,rprr."fca scopulur r-rturghiei ti"J. i"ti."r-;t:;;;i;'dl"iintocmiti rinduiala ei. Toate rugiciunile, cantiriie i?.iiiril. ai,, sfinta scrircum qi toate acele sau riturile ih.rt .r.. se sivarqesc i" ."ir"r sfintei Lilsunt altceva decnt mijloace de pregrtire gi de ,.rlir".. ; ";;ili scop. prineste alcituiti randuiala.sfintei Irinriglll, ea urmdregre deci o intreitl pregitirci

,a) Pregitirea Darurilor de paine qi di vin "drr. i. A;;i;;i in vederea sfi!prefacerii lor in sfintut rrup si sare. ror"gltii. cr;.;;;;r;;i;ii*i;;"riilliur }/f rllll

(a ca sIba i flri delujb Sfintci

, c) Prgsntirea credinciogilor care iau parte la Lirurghie, penrru a se face vredn

!TL1,T:::::,:^.1_TfJ: ?qyf (pregiiire care qi.ii"..'p.-ai"ainte de,l,,ibllcsivirgegte in cursul Sfintei fituighil.I Nic<rlac cabasila, Tdlcuirey/uytuzcieytii Liturghir, cap. r,rrad._rom. de r)iac. Enc Branigrc,i-.9If,of icd.Mi.illcr, t)!^rylaitie,*'uitop1,,'";;-o;i;;r,'jri',.c,,rt in wc2 cf. qi ofricd rvrtillcr, ii i":;hr;;;,

:'rcilrtrr g (Hcrdcr), 1964, pp, I 20- I 35.

21(l

und Opferutahd ln ,,Gott

231

l,l'l'u R(ilcA sPr:olALA

[,csl scop de tripl[ prcgltirc - a l)anrrilor, a sfingiqilor sluiitor-i qi a credincioqilor

rn'ui rcirlizar" o ,rro,i[r','i';;'i!'..;' i"fi;U-,Lt*]:sl:'-::::$"'3tf,]"11jlfi:,li,',il,ffirl,.iliit",rtt ii ,ir1'!."r;, r,, unele din

'rugiciunile pe care preotul le

lu taind, concomitenr?, .'.rniite rostite ,t, ., celeialte acte sfinte slvArqite in

tri in auzul credincioqilor'

2. C*acterul de iertfl al Liturghiei

rl Bisericii Ortodoxe,are caracrer sacrificial, adici se intemeiazl pe ideea gi pe

sacrifi ciului r",,, i...r[i #;;; ;-^J'""ui'l' .s:li':t: 9i1::' :]l11l Tti:l]-|:i],:']'jX:T,ji'JJrIi.Hri;;;; o".,.;i cJtur protestant, de arta Sfanta Litur-

nu cste decAt sluiba du-'lt"i"ti i" t"" t-,ii:"'1i1'1i::!::!r':,!?:::':'^l{?lr'J'oir''ilitil?li"tffi;i:id;;;;;;r,miezurqip:i',111itlT*.1::.1'":i

iil,X:'lifi'ilii'i,il',;'ii{'f..,'. ,si*'i.1 :l',t'].1'^:,:9::'"'litPi*l]::Hillf; ll,iill".li"i,it{"7i:r7;:;,ffi'#;;FG.G;;IlauprimitderaMintuitorur;'':i;;";;"ta'o faceqi, spre pomenirea Mea^"'"' , -,.:-y ^ :^-,tx ^A-,,\rori qi reeri o.Aceasta sa o racc\r, "Hi#[,;;;.; Biserici o jerrfi adevirati si reali o

linta cI prin Sfinta Lin unanimitate toqi st.ril'lffiiiliiii'"iii bisericeqti' ?:"-tT,^ql-'::::flliI in unanlmlfate [u\r rrrrr\, rarur\r Y' "-''

, abia in secolul,i'rereri *i li"p"t.ni' dinainte de Reformdl cici' precum se Qtre'

,- ^-^^-^'-;T:::-:';;"1 li..a; in iii.,rti. caracterul de lertfi al Li-rctormatorlr v^x I ^ .,,ot.inrrt si l-rfi'I:l':#- :'fr #,:Hgii"iili;1I Qi de atunc dox, mai aie, in acele nu-

-^^^-x ^ I nAtreee roagi lut l)umnezeu sa-l invredniceasci a-I aduce

e a. 3"g. qi i"-;tt SfAnta Masi e rnrmiti ieffilnic

3. Rapornrl dintre iertfaMintuitorului qi jertfa liturgici

l,lxisti vreo legiruri intre aceasti ierrJi qi cea adusS' de Mantuitotul pt cruce ? $i

il cxisti, in ce Consti aceasti legituri' l. intreil cxlsta, ln ce consfa aLtrarld reli4Luro intre- l)e fapt, se poate vorbi numai in chip i

ri^cr.Jii'qi i!.tr" ''j i:*'--x:' e\ei n 3::;fStilit uructt Ql lerua )- n,,o r,rr r/r(- dr urrrro -- --,-*-.-easciHeoscbiqi - deci doui oe alta' IrlLrc L<trL dt ul

.ir- ...r.r^rr D.^nrirr-rrn "lti# existi nu numai o strAns.i leSlqri,

! :^ ^^r^ ^li^x tn Acpnf, er lln2 Sl aceeasl CUhie este adici, in esenfa ei' una ar a!::a.qt c]r

nu numai Sfinqii Pirinti qi scriitoru btser-, ci il stabilesc in chip dogmattc srnoaoele

lrrl t i intireqte"'

lliir s de singe"'"

Iucrarea noas Cahasila' Bucurcqrt'

re importanfa i.I'l:r;i;;;)r:;:;,;:;;;,elcsPrc csclrfa

[,Rtiot' Prrrlr. Dn. ENti Bnnxl.srri

Mai i,clcaproapc rdrnurcqrc clrm se exprici aceast{ idcntitrrrc sau in ce cr

l]::i9-,".,1.f".{_?i:ill1ll.T,? otae cab asih aiI *,.".,,r,t it v _il;' i. .,,. it ludmntativ in aceasti privingis. ir^ v -rLd' l/r

.,,,,?j,.r,.1,.-1^r-,a, uniratea sau identitarea celor doui jertfe rezulti din identitritorului atAt ca sivargitor,.cit gi ca a"i1-r,.rre) de jertfr ," ,rit'.iilXl1llilirccsta rciese limpede, dacd disecim nodunea a. il*m iiiii;ra In elementele

I,I'TU RGI(]A SPECIAI,A

rca vizutl a p$inii qi a vinului. Liturghia este adici o slujbi cuvAntitoarelritrral[) qi flri de sflngc (l.oprfi rcr[ &ucrtportoq ],crtpeio), cum o caracterizeazd.

vrllltierul ortodox, ln rugiciunea epiclezei;lr) Jcrtfa de pe cruce a fost adusi de Hristos singur, pentru mAnnrirea tuturor oa-ilor, ca a fost jertfa Sa proprie, pe cind cea din Liturghie este adusl nu numai din

Lui, ci gi din a Bisericii sau obgtii credincioqilor. Cici ,,prin prefacerea Daruri-qi credincioqii simbolizaqi prin ele se unesc cu Hristos ca preot al jertfei gi ca darrtfh, sunt primiqi, cu alte cuvinte, in corpul mistic al lui Hristos"T. Aqadar, in Li-tic, Biserica jertfegte gi ea impreuni cu Hristos gi se aduce ca jerdl o dati cu El,rnijlocirea preonrlui linrrghisitor, care este reprezentannrl imputernicit gi sfinqit,

nl lJisericii, cAt gi al MAntuitorului;e) Jcrrfa sAngeroasi de pe cruce s-a adts intr-un singur loc gi o singuri datl pentru

Eleauna; jertfa din Liturghie se aduce de-a pururi qi pretutindeni unde sunt bisericilltnrc creqtine.l)itr, deqi se sivArqegte in multe locuri gi de multe ori, Liturghia nu trebuie conceputi

brcpctd.re saureinnoire a Patimilor de pe cruce - cum) din nefericire, se exprimi mulqiirutorii tAlcuirilor populare ale Liturghiei. Ea nu inseamni, adici, un nou act defizici gi dureroasS. a lui Hristos) ca pe Golgota. Nu trebuie si ne inchipuim ci

>s pitimegte gi moare la fiecare Linrrghie, cdci Sftnta Scriptur"ri ne spune limurit cirs, odatd inviat, nu mai moare qi nu mai pitimeqte (vezi mai ales Evr. Y7I,27;A,; X, 10-14, unde se accenflreazi unicitatea jertrei de pe Cruce).

Prccum am spus, corect vorbind, Jertfa noastrS, este intocmai cu cea de pe cruce.sau momennrl din rAnduiala Liturghiei, in care cele doui jertfe se intAlnesc, se

rif'rci sau se contopesc intr-una singuri, este pt efncerea in Sfinnrl Trup qi SAnge a

rcntelor euharistice care cor stinrie temelia materiali a ]errfei din Linrrghie. CIciile care se prefac pot fi multe, atatea cAte Liturghii se slvArgesc pe toati faqarului; dar Sfannrl Trup qi SAnge, in care ele se prefac, este gi rS.mAne totdeauna

I r1i acelaqi: Trupul qi SAngele cu care Hristos S-a niscut din SfAnta Fecioarl, culll a triit pe pimAnt, cu care a pitimit gi s-a ingropat) cu care apoi a inviat qi S-a

la ceruri, unde gade gi acum in slava, de-a dreapta Tatdlui.|crtfa din Liturghie este deci mai pe intplesul nostru, o reproducere, o fonnd d.e

ire hr. timp, dc actua.lizare sau d.e petpetuare in rniihcul nlstru) a prezenlei lwi Hrioos,

iutghiat o dati pentm totdeauna; este o multiplicare in timp qi spagiu a unicei Jertfelrc Ciolgota. Este mijlocul dumnezeiesc prin care ni se improspiteazi de fiecare dati

tlcvirre astfel veqnic prezrnti in faqa noastrl ]ertfa crucii qi prin care se pun totodati lani, fieciruia dintre noi, efectele bineflcitoare ale acesteia. Cu alte cuvinte, Litwr-

noi in plus sau de a insemna o ispigire din nou a picatului, ci ea reprezinti nu-

. si vedem iaiarrr t'"" .r vr!.rvrrlvrL

;jerrfl;e este primitorul,ei.sacrificator sau sivArqitor al jertfei _olici - este M4nnr'itnnrl i-o,'.i D-^^d

..-. --: s!!qL urr vr5drr sall u, rnsfrument al lui Hris ur

;lf,j|}t:::'j,I:*firl,:t:'^xt"il" i;d,r;ift'sh' :lacluse de credinciosi. E^l ri preface J p;;;" sfdnrulur Duh in adevaranrr sirltsinge, cu care S-a iertfit Fe cruce; ti tot fi ectp A-or^ -^-^ t^ ^c-.r.,: R.I-^--- ;: j:" a'^t^ 'ê^ r^ â^'-Y aule orezirIui Dumnezeu-Tatjl, ca,dar q.-;i;d;il;; ::.[f;

. b) Materia sau darul de iertfld";l;irr.lrro este ac(:rdus ;;-^- .,. cslc acelagt

,,"11 ,t:"t#r_r:,iTll", de pe Gorgo*. ;d<rctr.-.-. ulqvarrle 14 o,ruducrc,.r...r..rl',i^lr!ro'?r Lu 4 Lsl.r qg Dc-t,olgota' (

;;:-,1I"::;"1:"1"1;+rir.ft :;"ffi ;[i:',l,,fl 1.,,1:.:],1.J.,.1?ffi ,i.:adusi nu numai Trtalui $i Sfe;[i'b;, ;i'Sh-,?; ii:il,T;:X;J,5:;],,l,XX:;Ii"]; i" rin.grri., .r;i;. ;*, Mnnnritorut apare deci ,tet ca ijcrtfr, cdt Qi ca siv^rsitor sau aduciro. qi.","il,i;';;#ir:r"ii:H::'^::1:al MAntuitorului in iertfa llturji;;';;;., de altf"t €.,,-,,r.1. ^L:^_ inrruttr-urugdciunile Litwrnhiend.wi_o."4"1'li an"me rugdciu taind,oul Herupicului:',...Cicifu.qti Cei..^ra".; liertfe\ ^^ jôtr'r" nrimaoti /:^-+f^ \ ^: ^ -t ftcc primegti (iertfa) qi Cel ceprccneaza tdlcuitorii Lirurghieil)umnezeu qi Se aduce (jerrfly c

4.Litwghia ca formi de prelungirea sacerdogiului MAntuitorului in Biserici

i,.n.1 gi aceeaqi cu cea de pe Golgota,

exterytd.:,r chip. sAngeros, prin junghiere durertx)a..- 'zr!d) Lra uur r_rfurgnr. r. rd,r.i'rri'Hitottl.:Jfr#lf,ntrrrr mijloc pentru lmplnigirea fructelor moqli de pe Golgota, acelora care caute)r perltru mAntuirea lor... In raport cu |ertfa de pe Golgota, Sfhnta Euharistie este orclativti, deoarece ea se referS. la cea dintAi qi o reproduces.

Astfcl, Litarghia este nmdmd forzna de pelpetua.re sau continuare d. prezenlei Md.ntwi-i ln lurne dc-a lungul yeacurilnr gi centrul activitigii Lui in Bisericd. Este mijlocul

'l'r. P. Virrtilcscu,Sarificiulrclfui.ucnprittcipitalLiturghiei, Bucrrrcgti, 1927,p.60.oAccfrqi,

op. cit., p1t.52-53.

233

l,REo'l' lrROIr, DR. liNri I]tr^Ntus,tIi

prin care El se afli vcgnic impreunr cu noi gi prin carc ir;i lmplincqtc dcci fil[:.rla Sfinqilor

l.ai.$no_s-t9_]i qi_U-ccnici: ,,Iati, Eu sunr ., u,ri i. r.ate zilele]

s^farlitut veagulyi" (Mt. XXVIIL,2o). Esii, toiodati, o fbrmi clc anticiparc aSale, de preinchipuire gi de pregustare a bundtitilor de la masa cereasci pe <

rezervi celor ce-L iubesc 1y.,I]y, 25 qi loc. par.; Mt. vI[, ll; xx[,'I-I4;!L-L3, 21, 23; Lc. XXrI,. 30; .xY, 23 etc.); osprFrl euharistic are deci qi

"n pi

sens eshatologic. MAnruitorul este impreuni cu Dumnezeu-Tatil ,r, irr'.erurl,1c^elalitimp este impreuni cu noi in mod spiritual, gezand pe sfintele ,lt"r.,ru6sfintelor Daruri,.precum grareQte Litwrgbiintt ortodo, (Rugiciunea cititi detainS.,.inainte de impdrtdqire) : ,,Ia aminte, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnrtru, din sfant locaqul riu gi de pe tronul slavei impiriqiei rale qi vino ca sd ne s

p. _"".1. cela ce sus^ qezi impreunr cu Tatil gi aici impreuni tu noi nevizurfaqd...". Din slava Si cereasci, MA,tuitorul iontinui 'rr.f.i,e-iiLiturghia oficiati de preoqii Bisericii, slujirea Sa preoqeascie.

BIBLIOGRAFIE

_o. ciciuli, Durnnezeiasca Ewharistie ca ieffi (in grec.), Atena, 1932 (trad.de Pr. \ Antgfi,/effi eaharisticti, Buziu, iq,iOl. ---

. fr.gf N. Chiqescu, Pr. Prof. I. Todoran gi pr. I. petreuqi, TeolngiasirnQkcyl.' M_anu{ pentru-institutele teologice, vol. II, Bucuregii,'195g, pp. B

G. De Broglie, La Messe obtation collecti'pe d.e ra corurnwnautd cbreiienne,,Gregorianum", 30 (1949), pp. 534-561.

Ch De augustissirno Corporis et

lEqkse,1965._ f . tydokrmov, La priire d.e lEglise d,Orient. _ La kturgie d.e Sahct JeanParis, 1966.

!_t caN Galeriu, f effi si rdscurnpdrnre. Tezd. de docrorar, Bucureqti, 1923.fj,__C$r,..las leilige Masopfer, dngmatr.sch, litu.gisch'wrcd. aszetisch

I-)(III, Frgilurg im Breisgau,l9l.2 (irad. fr..p"r. N(o.."ud,: Le SnintMesse, 2 vol., Paris, 1894- 1900).

M. Jt_gie,Messe (dans l.a Litwrgie),inDTC, t. X, part. II (192g), col. L3I7-/..A. lungmann, The la,crifi.c9 of the Cburch, iondon, 'l96li'tdem,

sacrificiwrn in d.er Geschichte der Eucharistie - wrrtrindnirur,' in ,,z,eitsckatolische Theologie", 92 (1970), pp. 342-350.. fosep! Kramp, S. 1., Die Opferanschaau?,tgeru

Auflage Regensburg, L924.d,er rijrnischen Messkturgie.

Macarie, Teohgia doxrnaticti. ot"todtxd, trad. de arh. Gherasim TimusII, Bucureqti, 1887, p. 494 g.u.

.. f. lleyendorff, Le .daxme e.wcharistiqwe d.nns les controverces theolngiqwes d,uiDcle, in rev. grec. ,,Grigore Palama,,, 42 (L959). pp. 92-100.

tprs. Nrcolai Makariopolsl<r,Id^ei furcdamentab in sftrutn Eaharistie (in l. bulg.)]!o! Gxuas dinAnuaru.lAcad.. Dwhwn.,,sfil.rutwr crhnent dr ohride" di" s"n",-t.

-bprs. Nrcolar Makariopols\,1lti.fu"ar*rntab in sftntn Eaharistie (in l. bulg.),

1962-1963),rez.inrec. no stridlnrev.,,dftodoxia,,, an. 1964,m.Z.pp.ZOlZiO',

'Comp. acclagi, op. cit., pp.7,50.

I,I1.U RGI(]A SPECIAI,A

l\enz,DieGeschichtcdcsMusltllb'.lt4'ilfi-od'erdernlteGlawbeund'd'ieneuenut ilbe, d.as Wessen AttT,iiiiit;; Op:it t':I. Band (Altertum und Mimelalter),

ji'r',lhl11';. Rodopulo s. sfi,nprea.Dyrwrytor.sryli.Ewharistii d.wpd. textete titwrsice

iiiiirii iiiriri.i si ipwse"i (in grec';, Tesalonic' 1968'

raclrim Schulz, o""dili"iri|)- Dturyir.' vo* werden ibrer Syrubolgestnlt,

It lt iif i; r Me ns b rug ghe, r e o hs i e i f tft: e u h aris ti c e tu J1yyl s*::: ^s::(:Y-"1:Alcxrs varr \rLr rYrurrouruiirlulrE-;;;'il;

e*'P"t'' *"t en Europe occidentale"' nr'1tl ltd,rinti, in ,,Ntlessag

1 lnn.-martie t loa, ppiioli;,";.^;;E i.v. paraschiv, in M.o-, L968, m. 7-8,

$73-597.

B. LITURGHIA CA FORMA DE CULT

$r CENTRU AL CULTULUT DfvrN ORTODOX

1. Liturghia ca centru al cultului divin public ortodox

ln ortodoxie, sfanta Liturghie, adici slujba iertfei Legii.gelei N(, este cea mai im-

,rnntr dintre to"t. orriteqii! componente 'r'j *rn'r"i *ll'^:*:9:ft:t;illt*ItTlffJiiL#. fi; il:,.I i;A il P' cruce a

-{antuit-orului a fost' din

de vedere soteriologic;:Jil;;;i'i'aqii Saie riscumPilrt:-11' qt ::::li:.#gH:i:J":tru:il i;;ff Hil;iiilri; ;;a ;a, sfanr Liurghie - c"r. actuarizea-

tcca |erdl -.r,. r.-.liJqi, t"t"J'te, cenirul sai mil lin:t:#:"t*: ?fflil;".*rlintii iniri

"tet ,t ii^ !i;;i-iidshii, ;ti qi 'o"'

*tet+-t: :tY.l^'-,1^'T1T*ntal urLla dLdL orulua suulvr !r!*^--^^-) - r rprime in afari

aie BisericiiJ preculn qi orice atitudine sau orice acq menlte ^sa

e)

rentele noasrre de *-":;-,a."rtie multumire sau 1e1ere"fa5i^1t- ?:]ff":j[r+ii$'t]":': ,'#ffiff"il][flf::r::*H?;ca o rePrezlnta ql o :-:: r:--:-- -^-o -^nctitrrie miiloace de sfintire a

,1?r[5l7aT"jri1, I.r.rrr.. servicii divine, care constituie miiloace de sfinqire a

;J;#ii'd.hmpirtigirea uSdT divin: taine:i t::tl':.^ ^^^cdnrip n intr.drr-

iiJ:::::: HH#',ffiil;;',";;;.1 E,p* r-*a., .",. ioate constinrie o introdu-

c lrr slujba sfintei Li;'"s^hii;^-; l^"-'J i;"'r' '' i,L1gl5:"t:l-':l'Yl?::i*iT:1l,l.,1ri']lii.:.i'iffi;'iilffiiii ere ,.irua'q.'' chiai in cursul Li-

'ghici, ca de exemplu hiroto ,1111*"*,:'ff,::::**?:Y:iliilll ii;;Tt1#;hiei, ca strntrrea sranrurur qi m.arelui Mir Ia Liturghia din )oia

irrri, c--:-^- .^.i lAohee".-;--^L; la Boboteazi, parastasu'Ut jlf::fsttmr ghic,Ht.t" i savarQesc

..-. ,-:- rea de odi cumtoatcerunil toatc

', - -- PUtCTCAo.e se

iertfa

-'i,, 1..rn,n, pr. p. Virrrilcncrr, ()mr (lit.grafinr) de Liturgicrigentdld,llttcttrcqti, 1940' pp' l5-16'

PnEor Pnor, Dn. Eun tsnarur5,rri

2. Linxghia ca formi a cultului de adoragieDar Lirurghia esre nu numai izvorur Ei. temelia sfinteror Taine qi ierr

;?,,..*:ltjjea mai i-ro't,.,tl di;J.; ;;;'"r..:,-^i^ -.!^;r;;:"1 iliblic, de fiecar ii ..6ii; ';:;;)I#:{:;,:",::i, dr ';";;; spunesivnrqit cea di""'- -^.*.s.,.",.1" ci", t., oe rame. ,.

"i5.T]torecum remarciil*.ff.":r*I:*::::lyi", rit"-,shii ii., n,, se numird intre cele saptecare au origine omeneascd, adici srfriinst*i;;; B;;;il::':: i,',: ir'.Eripresus de ele. Toate Laudele lsrujbele ziinlce) premergitorr. ifint i Linrrghii,;..,*,:,1""",:,:ll":,::_::.-,::Fi-.;-"#i;.:;;;;;e;;-qi;..gnti.. a LiRrProeminenga s au su perio,i rrt .

-snr,r.i'L,; a #';:; ,;;H

t'.i.:ffi:[rr:.#i:I._,J.p.. Laude, noi.aducem l"i D;;;;eu numai rugicirrne _ fie eo Aa n,hudilrua;.iir"i,i;:;?JH.Tfr i1,:dili:::ff :fi iI;ffit jiSTl":iiTii :'L'"'i:::-T,"'.1-,],19y..- iertfn,.ca.re, precurn am spus, este torme c(lXl5L:'uf#JJT:L';i,['*n#j:;ili"fi h"J;;tHT,fJ]:'J:,f,:i

Aceasta se poate ingelege .r, ,iai-"i bine,^daci avem in vedere valoarea,vrednicia jertfei care se sivArsest.-il;fu Sfint^; r ir,-_Lii ^:A "''HlA vrurL' hstltd

r.. v^frrl nst

n noui. cre a_Ici cea mar i.,cca mat i,,:luvrrrL!) !JtLbr)4,ta. repreztntd. fOrma cea rnai inahd si desdvtrtrsitd', ,;i;;;;;ad.orafie. De ce I_ aQa cum ad.ndrat al acestei i,bit al Tatil evoir,,, e Arhiereul ifiri nati -Xt^^t -' decAt <LL) zvr. L, ro decat c

tru ei Mi sfintesc si ca nor: D

- Al doiler .1,i, ' XYII,- Al doilea, dair ,,-o..- uc ,srlra csre rot ce s-ar putea aduce mai de XrHIir.,::T-1"::.""ri:Tp^{ Il sangeri. *p;ih;;i qi n.pi.r,ri-t- ri r",r"i sdu. rnti-r$ffi :,,,.Tf;J,.1rr"#.:.,'.a

jai..p'.is-",*i*#l#lrii"i1T"it,"'r":!timoortohiti .,, rnara .Ti.:yrl!i desivdrgit; e opera cea mai a; ;;;i "il;;ii

rcprezinti curlrcloQl' care constrtuie materia ieftftoferitr lui i^prefacerea lor, naflrra omeneasci. estE

uniree in^ in starea ei de perfecfiune la .".e a rldiunirea ipo-'*"'- Lu vu vd,,LL,r cer v egnrc. rIilil;ll'.ff ffi!,Hj,'i:Ht":r:'ifl;ilT:T*ij:il*::'*'f:]:: lll!$rlnr*'i, ",, iiGffi persoani, noi rcii'llBi":TlT;:,Xi?iXllf ,ii;*igilffi ##lii*i:'#::?Tii,lil;

Iati de ce jHt*ai*fi li: illi''li"'1,?"1xluffi,1ncclaqi timp, c-. rrrdr ,ralla rcrrra oe rarrrr. c PL re-a lnlocult' -Ea este a

.,,ii:i"-.;;'.i."-:il'ft il:il:,,;:T"ff .l,rlilx**."i*Bft s:#:r.,..qi-JLitt Duprc sfitficUioA* U"r.trfuap. 301, *ai. mrn. cit., p. lgg,

236

I,ITURGICA SPECIALA

l) Astfcl, Liturghio cstc sublimul irnn d.e slavd. Si de laudd pe ca.re il pwtern adwce luiWfica pentra perfecViunile, paterea. Si ru.aiestatea Sa. De ce | - Pentru ci acest imnhrrtlgat prin mijlocirea !-iului lui Dumnezeu, singurul Care, atAt cAt a triit pe

t, a dat lui Dumnezeu-Tatdl, prin viaqa Sa neprihiniti, slava gi cinstea ce I se

i ,,Eu Te-am proslivit pe Tine pe plmAnC' (In. XV[, 4). Numai aga Tatil ceresc

it intr-un chip vrednic de DAnsull2.Dur prin Liturghie cinstim nu numai pe Dumnezeu, ci qi pe sfinqi. Liturghia este

il tirrrna supremd. de exprimare nu nurnai a cultului de ad.ora1ie, ? -qi ^, celyl a1

. Lirurghia prilejuieqte cea mai mare bucurie pe care o Putem face ingerilor qi

qi cea mai aleasi cinstire pe care le-o putem da. Desigur, Jertfa se aduce numaiiar nu fipnrrilor - oricAt ar fi ele de superioare sau desivArgite -, deci nu

ducc nici ingerilor, nici sfinqilor. Ea se sivArqegte insl nu numai spre slava luici gi ,,spre cinstea gi pomenirea sfinqiloC', adici este adusl drept mulqumire

cinstea gi mirirea pe care Dumnezeu le-a diruit oamenilor, in persoana sfinqilor,i unul din motivele peiltru care ii suntem datori recunoqtinq.i gi mulgumire' Pe de

pilrte, aducerea jertfei liturgice pricinuiegte sfinqilor mare bucurig gi desfltare, cdci ei,trcuri de slava ce se aduce lui Dumnezeu prin Sfinta Jerrflr3. De aceea, dintru

martirii qi sfinqii au fost slrbitoriqi mai ales prin oficierea Sfintei Liturghii lalor, in zilele comemoririi anuale a mo4ii lor martirice.

b) I-irurghia este, totodatl, supremul prinos de mult-umire, adici expresia desivlr-i s sentimentelor noastre de recunoqtinqi faqi de Dumnezeu, pentru binefacerile

de la El. A,pa precum jertfa Fiului Siu reprezinti manifestarea qi dovada subli-n milostivirii bunlttrqii qi iubirii divine faql de oameni, tot aQa gi Liturghia - care

nlizeazil acea jerrfr - reprezintd desivArqita formi de exprimare a sentimentelorde mulqumire gi de recunogdnqi fagi de Dumnezeu.

pc aceea, ea se si numeQte de prefering , Euharistie, adicd. sluibd. d.e rnulywwire, obi-rugiciunilor ei fiind, in cea mai mare parte gi in primul rAnd, exprimarea:qtin.rei noastre fagi de Dumnezeu. Funcqiunea aceasta euharistici a Jertfei litur-

cste, de altfel, formulatl in numeroase locuri din Liturghier. ,rSi mulqumimnului", ne indeamni preotul. Iar poporul cAnti, in timp ce preonrl sfinqegte Da-

llc:.,,Pe Tine Te liudlm, pe Tine Te binecuvAntim, Tie-Ji multumim, Doamne...".c) lrr al treilea rind, Liturghia este cea mai eficace ieffi de impdcore cu Dwrnnezeupcntru ispasirea Si iertarea pd.cntehr nlnsb,e. De ce | - Pentru ci prin ea se ofbri luintncre., aielaqi preq de riscumplrare care s-a oferit Pe cruce, adici SAngele

rcprit al Fiului Siu (vezi Evr. IX, I3). Efecnrl expiator al Jertfei este afirmat in tri-put al .Frulur Siu (vezr Evr. IX, IJ). -btectul exprator al Jerttel este arlrmat ln lr-ier, ori de cite ori e vorba de impirtigirea cu Sfintele Taine: ,,Se impirtlQeQte ro-

(roaba) Iui Dumnezeu X..., spre iertarefr. pri.catehr gi viaqa de veci".

3. Liturghia ca formi a rugiciunii de cerere (miilocire)

t,inrrghia esre, in sfirgit, cea mai puternicl ruXd.ciune d.e cerere saw rniil.ocire. Este

lgptcmul mijloc de Dumnezeu in favoarea noastrS. sau

I iuortilor nogtri, Linrrghie. Unite cu ale preotului

lhtrrglrisitor, rugici n Liturghie o putere deosebiti, pe

ESrc n-ar avea-o altfel. De ce ? Pentru ci ele se unesc cu acelea - infinit superioare gi

lr {)ornp. Nicolac Cirhlsih, op. cit., cap. 36, tral^ rom. cit., p.88.rrVczi Nicolae Catrasiln, op, rit., cap. 48,*dd. rom. cit., pp. 103-106

237

PHrcrr Pnon, Dn, ENg Brnnr$,rri

mai cu trcccrc - alc lui lisus, carc, pri, Jcrtf'a sa, rnijroceqtc !)t l.suqi pc lrng{:i:l.^rl ll,,t|:l|ry impti,irea ..r.iito. ,,orrtr". b";.;;il p....,rm zice un micuitor al Linrrghiei. nu este o arti rugicirrr.

9rr^.. sr poat{ atflr crc mult gi carc*: *1f9j Tiil"? c1 fr.1dysa..p.i,ir.."'te i"r'ii"qito*.'i;"fr, care a curdti,ici o plati, picatere si firidelegile lumiira..Ll

1.9r.rt" ,. g#;;;;i'ifffiitlIl-"1^'1,* ":,iid,"l*i, zicanH: ,,Avand deci Arhiere;-#;;; b*e a ,trrbitultilr, p".Iisus, Fiul lui Dumnezeu...,'si ne apropiem cu incredere de tronul FrsI dobA,dim T,li qi sI afldm har spre ";rto'.lr't-.;iiu.. iV,^i+ fOi.Dar, mai ales,Litw .;;;'.;;:_;: '",',a:?^i:i^;:i1 1#l;;ff;,#,x,;,#:K:;Sfanti folosegte nu nur.,ar ceror vr, care o 1d!!, .i s;'rif;i-;ii{l',';:;K,r:i;ff: j i

"?._.-1:: J_.,.-"Il il pomenes te la

.s fi nt le o'"; 1. il ;;'r"p;. des pre acerrneon al resalonicului:.,,celor.adormiqi re sunt mai de foros iinrrghiile, iar

l?::.ll:tl.-,t T:t:':._"lle) ii ajuti mai'pusin; ,"iil;; o,,"J,1_,.,,ri,rd, a incrpicat,. iar prin jertfl se impirtiqeqte ." iii;i;r, ,;-;-0t."i.:#H;iJ.lder ci cc i-hi,,o..^ -..,r...--^--":-'--. .i--d. toata dulere".-O..i. inainre roe toata durerea. Deci, inainte de

a, de v_or avea avuqie, si se faci gii de sfinte biserici qi altele care srrrdrrLurrsi:r. rLrr . t-.re ac::a, t91te slu;bele p"g,*- -"at (;i,,it"l.b ;;'r#;t j;

:*1.':l:i1g1^.1 linirgng qae'99i.Ji.a,p,;;),';#; ia ai" aceasta iqi rrtoa-ti p.uterea. gi valoare a. prin Liturghie se intreqin.:ar:,fbi ;ir;itim..rn r d. ,r7:,!:?k:*:l.f:y:!1_rubire care ii unesre pe.. ui lr..i mo4i si cu sccruri, frcanddin !9ti un singur trup: trupur,ri"i. "irir..-i r,ri iiii;lo*r'.'"

*'

.,".?l X ::Th :l*I{n'1 :"stinrie,^.rt..1 *.".Tli d. ;;A a*Bisericii, stujbacrarea cea mai sfhnti. p" .,rI.. o pot sdvarqi sfinqiqii rr";,t"li "i.i ie pdmant, gidumnezeiesc Qi indispensabir, pe care Miituitomr nir-a pus Ia indemini spreqi minruirea sufletelor noasrre.

C. SIMBOLISMUL SFINTEI LITURGHII6ANourALA LrruRGHrEr cA F.RMA oi corEMo

SAU ACTUALIZARE A ISTORIEI SFINTE)

l. Liturghia Bisericii primare ca,,mister,aI patimii qi mo4ii Domnului

l}::l::.::l:lT:1,:: p.,lftr+ curn este atcinriti, randuiata Sfintei Liturghii::iilf .?:, :l11,:. 11 :?lT l'P: de snnqire,

",,,,.,*"i G;;,"d'il; .;.i'.?'rT ;::llilli cultul suprem adus de.a l"r D"ile zeu, ciqi o -ifi;""l6#ITJ:simt'nlici, de comemorare sau de rein roire ;;;i'.;'a;^r;.;;;;t;#","fi*":tXnfX:,lS5,*ya"*i,".,,rsn*l",lufin";i;i'::;);;;;;'il;#W,

!:!,,.::: g:gr:l y._o, ( T. Tx r, r I Ei I c".. )n, rifiil;r#':*#{:r;#sidcrari dintm inceput ca o dv&1'q-q,'rJiJ; ;k;;';;t;:*r-;?;

r'r Nic<rl,rc (lirtrasil;r- ob. cit., cap.XXI.V,trfid. rotn. cit., p.67.tF llflyttut., la hrrrebntia zz, nt'ii.)u,,.' ,ii"", p,'le1i.

23tl

X(llX, col. 340 C),

LtluRrircR sPE()tAt,A

lirtc in fala ochilor noqtri, sub forma de drami liturgici (sacramentali). In mistenrl

;le crcgtin, Jertfa sau Patima de pe cruce a lui Hristos - punctul culminant al lucririintilrrnritoare - devine oarecurn din nou prezenti gi reali; credinciogii participi

lir ca, adic5. o retriiesc qi beneficiazi de efectele ei salutare, cu fiecare Liturghie.r:, in forma ei originarl gi cea mai simpli - aceea de masi liturgicl, imitaqierr Cinei - Linrrghia creqtini era in primul rAnd o ana.vnnezd. n patirnii si a

MAntuitorului; precum subliniazi SfAntul Apostol Pavel: ,,De cAte ori mincaqiI irccasta qi beqi paharul acesta) ynoartea Dornnwlui ttestiTi (ranayy6l"l.ete)r6 piniti" (I Cor. XI,26).

altfel, chiar qi tAlcuirorii de mai tArziu ai cultului cregtin au considerat Sfintaric tot ca o comemorare a Patimii Domnului. ,,SI gtiqi, agadar, toqi preoqii, care

rgl altarul sfAr-rt gi sivirqiqi lertfa cea flri de sAnge, ci noi vestim Patima cea

i Vasile cell, p. 132). Comp. qi

' tibitum, pp.2O6-2Cpp. 206-2O7\: ,,Plininr-s-a qi s-a desivArgit, cit este dupi a noastri Putere, Hristoase

turc de viat5. a lui Hristos", gisim scris in comentaml linrrgic din secolul VIIIit Sfintului Gherman, patriarhul Constantinopoluluir 7.

patimile qi moartea Domnului nu pot fi desprinse din contextul istoric al vieqii

illqii S"t. mAntuitoare, adici nu pot fi s.i".ate de momentul invierii gi al

i Sale la ceruri. De aceea, frna.rnneza, vechilor anaforale liturgice rlsiritene infl-

t' l),;criere a bisericii Si explicare tainicd..., P.G., t. XCVIL 400 D.lx An,rfrrraua din Liturghia bizantini a Sfhntului Ioan Guri de Aur (Dwrunezeieg'ile Liturgbii, ed.(1, p. 132). Comp. Sihwgd.ciwnea pentnt. potrivirea Sfintelor, din Liturghia Sfintului Vasile cel

l,inrrghia ca o formi de comemorare a flrturor evenimentelor dintre Patimi gi

: ,,AducAndu-ne, dar, aminte (pepurlp6uot) de aceasti porunci mAnnritoare qi

: cele ce s-au flcut pentru noi: d.e cntce, d.e Sroapd, de intierea cea d.e a weia zi, d.e

la ceruri, d.e sederea d.e-a d.reapta, d.e a dowa si sldtitti iardsi tteruire..." etc.r8

Bxtinderea simbolismului istoriei mAntuirii in rAnduiala Liturghiei

err timpul, paralel cu dezvoltarea progresivi a ritualului Liturghiei, aceasta a ince-

E ri\ comemoreze treptat $ celelnlte episoad.e din istoria rnd.ntuirii, anterioare Patimi-l)iti:ritele ceremonii qi acte liturgice care precedau acurn rinralul euharistic primi-

l[rr care au fost adiugate succesiv in rAnduiala Liturghiei au primit, in afari de sen-

Int clirect sau literal, gi semnificalii sau sensuri derivate, superioare. Dintre acestea)

strnt sensuri istorico-siynbolice, care inchipuie sau amintesc aminunte din activita-Miinruitorului dinainte de Inilgare, iar altele sunt sensuri spirituale, care ne suge-

silu ne duc cu gandul la realitdqile din viaga viitoare. futfel, Liturghia creqtini inr ci actuali a devenit, dupi expresia lapidari a Sfantului Teodor Snrditul, un fel

,,r'ccirpiturlare a intregii iconomii a mAnnririi"re

lu ,,Vcstigi (mai pqin prin cuvinte decit prin sirbitorire) moartea Domnului". W. Bat.er, Crrie-"' ,,Vcsu[r (mal pufm Pnn olvrnte decat Prm sarDatonreJ moarTea lromnulul vv. baLter, \rrwlrrh,utsches Wu,terbwcb zu den Schifien. desNewmTestatacnts...II[, Aufl., Berlin, 1937, col. 680-68I.l'rr..--i^-.^ - L:.-^":-:.: -) ^^.tD----+-)")-X D/-l + \tC\fiII lnn n

rrr..z."r,l n,js?r-,r, taina rdnduidii Tale (td tnq ong olrouo;-ticxq puoclptou); ci avem amintirea

1ruf1pr1u) rno(ii Talc, r,azur-am chipul invierii Tale..." etc. Cf. gi Prof. |.f, von Allmerr, Essaisur

u du Seilncwrr, NcuchAtcl, 1966, pp. 23-26.)-uyreq&l.atcootg tf6 6l,qq, elrouoirtcrg td6e td puotflptov (Antireticul I irupo*iva icouomahilor,

rREor PROF, DR, ENn BRANtSl.E

a diferitelor ei acte gi

:.,1i'-.:fl i,,t.S,ilT::,1H:si1ii1",,,,.,.*;i,:N,q,"i*-D"_"d;i.ul,ffi il:f #li3i,:n'::.:,n"tiieno,,"rl,!,r"S,ffi #;,ff :::T,T.t:f :ll::,ff:l3:Ti,".'ll]:: "1?:::l'1 -lll."",

nl- ;;ilil;;i H,f hffi :i::iXT i,tii: ::,:,11 I ii1' "f :. 9::: r rryr, r,il"*i i. -r"Y, ii,li'r# ll #,,T,:lqrrea la propoviduiinvierea gi inllgareaff : * ?l?ff :* i1.:,r.n y11irura' r i ;;il., h ill,i, i"_'H,,ffi [ 11Sa la ceruri.

scopul pe care il urmiregte acest simbofir- Iq1qi.. es-te efecnrr psihorogic.3lot,- p. care il exerciti asupia ."n t t*

"""5ft.s. rn{X+i.A ^) t^-^-: - -er . - -;

nhi^"l ^^l -^: --:-- -::Tn^1rl

..1 mai viuqi cel mai r"g.Ji" ;'ffirqn,B::::":X'-11,11, "1fl: pe credinciogii prezrnii,drama mannririi, si li se intipireascii"-.r-ril,., sd re inalqe cugetere Ia cate a in,lui Dumnezeu pentru noi, sa a.q..pi. i" .T;#;;i['ii:;-';*::::,- ^ r --.^ -CUfete Si si Ie sfinferce.! ",,O^'^l^"^:'---- - -,;::Iii 11 Il!'!5."99 sufletele'qi trup,riti pregrtin".3i:li:.::3,1,:,:ll"t qi pe1try primirei ail ai

I JurruurLrrl ce se savarQesc, con(

M"ira*"li,*?i;:?;ilffi :iltT"'""jf T:*,"5:y"rg_lli,!';fljsore inflrrentr ei nrrri{,-4r^.r*a hii

a lui l)umnczcu, c{t qi clrcl:tatca rii irrdecata Lui, sidc-sc qi aprind in sufletele

,i,i,.,r.r,rri iubirea, ci gi'tcama fatl de ill, ftceldr-ne astfel mai zeloqi intru pizi-

runcilor Sale. Iar toate la tut loc imbunitlqesc suflenrl qi apropie de Dumnezeu

;i;r.*, .il qi [e credinciogi, flcAnd gi pe uriul,. qi.pe ceilalli destoinici P.gngu prl-

;ip#;;.ainstitelor Daruri, .".. itt scopul."tg* 3l ll*:i LiPrghii' ?* :i:incleosebi pe preot si. slvArgeasca cu vrednicje |ertfa (sfingirea Damrilor), care

rl ccl dintAi al'Sfintei Liturghii; de aceea vedem, in multe din rugiciunile sfin-

J. rfrrrqiqii liturghisitori in cursul intregii slujbe este simbolizati lucrarea

" r Mirit"itoruiui: partea intAi a sfintei slujbe ne arati. incepurul acelei

i." J.-ta"ua, pe cele'urmitoare, iar cea de la sfirgit, pe cele de dupi aceea.

fr, "r-lri"a cu privirea aceste plrfi ale sluibei, putem avea in faqa ochilor toati

11il-rnririi. Cici sfingirea Darurilor - adicl Jertfa insiqi - aminteqte moartea)

si irriltarea Mintuitomlui. deoarece Cinstitele Daruri se prefac in insugi dum-gnit, a inviat qi S-a indlqat la cer; cele dinainte de'de

moartea Domnului, adicd intruparea, ieqirea

plini in lume; iar cele de dupi lerrfl arzttd'fiiXd'd'winla

Ai,'-r.i cAnd Lra piopoviduit.i, ea sadea in sufletele celor ce nu o cunoscusera

;;,i iri Hristor, cred,inqa gi iubirea, pe care aceia nu le aveau mai inainte; iar-tiiri.l .ontemplati cu ioaii osirdii ie catre cei ce-d:ia.au crezut).nu creeazi in

Oc.il. f*-oase simqiri, ci numai le pdstreazS. pe cele existente,.le improsp.iteazi

rrrl r1i si le invioreze pe cele vechi.r tocmai acestea sunt simqimintele cu care se cuvine si ne apropiem de cele

ti iI;;. care ar fi o neigiuire chiar gi numai.sd privim: evlavie, credin-ti qi

I,itrrrghii o astfel dc privcliqte, care si poata si sideascd in noi aceste slmlll,,,. fi'.[ uu ntttnai s[ nc inihiprtitrt ctt mitttca, ci oarecum si vedcnr crr ochiiruu nnrnai s[ nc inihiprriur cu miutca, ci oarecum si vedcnr crr ochii

lrrchipuie treapta urmitoare.;;i. a. si sivirgesc la SfAnta Liturghie ne duc cu gAndul la.lucrarearnAnnri--

u lui Hristos, pentm ca priveligtea ei fiind in faqa ocrilor nogtri,si ne,sfinqeascd

[i asrfel si'devenim vrednici de primirea sfintelor Daruri. cici dupi cum,

, aceasti lucrare aizbdvit din moarte, tot a.Ea qi acum, fiind mereu contem-

;;;"i;il#iil; $i ,pi"pi. de Dumnezeu sufietele celor ce o au in fata ochi;

l.rru nc; l< ;R SPECIAlA

La acestea se adaugi.sensuri dogmatice qi morare, adici cele regate de docde invdqirura de crediijta qi morrH I gi;lii.i'b[,l.,;;;;*l;ro1gi in taini'ca. si. mr !e socotit nevrednic de a aduce Jertfa,

Jlui.*t.l iainei c,-, suflii clrrat, cu limbi qi cu mAini curate. Iati deci culn sunt

Iti'W5tru lucrarea sfanti, prin insigi puterea cuvintelor rostrte qi cdntate.

;i i;ii;, ;;d, rugiciunile, cAntrrile, citirile qi toate cele ce se sS.vArQesc in sfAnta

3. Scopul qi efectul simbolismului liturgic ii. rfirrq.r. prirr r..." ci.intr-insele noi vedem cu inchipuirea pe Hristos, lttcra-

intimile Lui pentru noi. intr-adevi.r, atAt in cAntlri gi in citiri, cit qi in toate cele

cu alte cuvinre, sensurile ri-a&.:"-;;tice ale ianduierii sfintei Lirurghii pot:l'1_"-i$i:Ti purificatoar si if"-;"ri.1""" ,",,^,. sufletelor celor care oarticini

clrm a numit-o Domnul insuqi (Lc. xxIV, 49 gi Fapte I, 4), adici pogorarga

iD;h- p.rt. Sfr"$i Apostoli, i.rior...r." neamurilor la Dumnezeu qi pirtlqiagi care iqi dau seama de :I:':l:_',::lur care Parucrliira.ii ,.ip"rirt;i;ffi; qi im.bundtisindu-i in vedei

cu Hristos euharistie. fintele Daruri, adici unireaAccsta, printr-ingii.ibi;h;"g; sluibi este o icoani care ar inflqiqa T.tilg"t trup al lucririi MAn-

;1,;i a;, il;L, fdcAnd si se perinde pe dinaintea privirilor noastre toate pl4ile eiIati ce spune in aceasri privingi Sf6,nrl Maxim Mimrrisitorur: La Lirurghie,Sflnnrlui Duh,,preface si schimhj ". fi;;;.r;-s. ..;.L.';f;; fagi, rezidincil.;d;1 te"t h sfArlit, dupa renduiala qi urmarea lor fireasci. Aga, de pildi, an-

Ui.t i" se canti la iirceputul Sfintei Liturghii, precum gi cele.ce se sivArqesc qi se

indtsxnduJ ror. i!#''3; [1'ffin <azul ci e incd dintre copii

i-rnai inainte, la Proscomidie, inchipuie cea dintli treapti-din lucrarea mAnnri

i iiiiff.ir.si iar cele de dupi anrifoane, adici citirea din Sfhnta Scripnrrl qi ce-

e se perrec. H;:t##'d::lje simboluri ce se sivirqesc, coni

1g.re,inf!e1ga.ei purificaroare asupraNicohe Cabasila, din secolul )ilV.'Dusfintir.o n^-,-:i^- ^: ^ ^.-- )lsfinqirea Darurilor si a credinctgit*, ,rrra ci mijloacere de care dispune sfargqlrie, penrru

1fl.nser9a ac, srui ri;p,';;;*giciunile, cantirile gi citirile din rcompune rAnduiala ei.

,,,;tixi,'ii,"-*1?:'lJ:;:;T'#,.ff ,:il,::l**:,:1'l;ilnrilur.Ttod,r:prln rnsaQr purerea pe care o au rugiciunile, cantirile qi .iti.il. L *ar"i, ,intorc gindul citre bumnezeu, miy'ocinJ,r-i. ;.*.*- ^'^x-^+^t^-. -t.il fa. *is" -;i*;,,I]^* ^, ^* o^ ^--r r rc 'F#'ra^ ni^^+^r^..- -Antirile,

Ir)()rcste- ficindu-ne mai tari in credinti Si mai fier >inqi in evlavie qi in iubire'

,(,,.118.* si rlsari simtlminte noi, cu mult mai uQor poate si [e pistreze, si Ieii,illE.*.1intrtl simqlminte noi, cu mult mai uQor poate si [e pistreze, si Ieil fac si Se milostiveasci qi,d s. i"J;;; T.tffi;tli,Dunmezeu irrtfa dE tawAi 6r ,a"iri.-..il4-I5): t" lai";-I;J;r- r:- err-.- c^.,: : Prearatiri ()r4-t5); m.ra'iir,.i,i'iiJal{sii"r{iliiitr, care ne invaqi

^rurb(:{#::$!P.:;t ,r,'. ii;;ti;. ?rie a" Dnmnezeu. De aceea, trcbuie si se infXqigeze in rAnduiala

*i,{!t;o'r'!ia' cap' XXrv' trad' rom' de Pr. D. Stiniloae, in ,,Rcvista rc.logici,,, (

240

iil rtc

241

Er!& unntltq I D

:j.,.,tlil ,ltll ::,stig11cytc roirrc, pribegia pc pdurAnr n Cclui cc cstc irl::Ti[,:,]..]:1':9: Sii?i;i.i,,y;r,i.i'p",ii],,,Itiiliiili l.];iili i",ll,'J"l'lel:]::1,:*l,r^c".1 j "::-" f b_t rispr iti t .",,a i,

" ra, # s :; :.jJ,';"' i il Ui :ffi

::rj,:'" j:"lf : .*: I titimit Y,.e* " fxJ;;;;; -.il;^;.;;iii#,

j:*::='f::*.::iT:^!:,_,t'.;:"]+;;;'q"#yri;,f #,fi:fi.;1,,?,"::*::*1"1i- a rui DLmnez+AA;; "%;_##;_ ,il'd|T'.J!il,li;ffi i.fi:Ti ji,

^":.:'L:l,i ol :i- I iniredinqnm *;G -,;

i" ai,-.',- ""1#inflicirim inimile cu focul'iubirii I-ui; iicu dragosre de focur d;::i#it#rur; QI aqa pregiti'ti' sa ne apropiem cu

Iar pentru aceasra nu e de ajuns si invegi.o dati qi apoi sd cunogti cere

3:T,?:,:.j::g*:=:1 tl, timpul,sfint"i riruigrrii se "J

,;,i;;,ire ele ochiiqi si_le contemplim, arunghnd ." tiri.--o.i?;;;i-#il,i# vrem si dcff".f:jl.,.l:{..:"rg," despie care am vorbit, i" i"a".* ,d"iiji i,.r,- ci noiir-rrauriqi de .qd,dur,e ce ne sripino. qi;;i-i;;;;r. ;,r.i'*fr.r"uri ,. care re

1acele gA,duri. De aceea s-a gi'izvodir r rrir.il" ;;.-::::-;-'-:-.^,,^= ,-MAntrritn-,1";\ ^^-^ ^^ ..r^ ^ -- -Mdntu.itonrlui;, care pe de o parte, si ni te aml

:::,:.:T::^,i1,.^:i? "crri, iar pe de arra, si s itru ca. prin ea si se lucrcz. rPr uQor asupra suuetelor qi sd ni se ofere nu

;'#*', f::: " :j::^'.i :' :'" llI-S,: u' - "' Ti,-'.. a.", i... ;; ; ;;... s e in ti p iadanc in noi, daioriti ochilor; ari-,"."a"ii ,i ,r, ,. a., i".

"n;';li t,i.rltlliolilmintea sd nu fie lisati si arerge ,p.e alte ro.ruri, pani .. ;;;;; apropia de ,zeiasca Masi...2l.Dupr ce am aflat astfer, in general, semnificaqia simbolici a randuielii sf

llr5i;i; :: J*::, : *,.^,i :p^T"l 1,',1ai,.,,,,.1" t,*r-l i _ bori ce, c dt sidocrrinare gi morare regate de fiecare .ii"ii. pirtile componenre ,ili'j!l;.i1tujl..-l:.,:ll:t :1,":-1.,1,

mai pe .larg in .rpi,"r.r" ;;ffi ;, "rfrry ua snntei rireprezinti cele trei stadii sau.peri"re.;i. i;;i;t.;ffir",i;r,11]'frilll]'j*'J

:"::1i1,trllîTp]:l]r.a ei de simboluri si referinqe ate Vechiwtui Testawent cumerlte dtn Nowl Testarnent, reprezinti legirura mesianici airr,i. preistorie gi

:H:::f .^._ i 1"ji: aa i c i r_i iurgr, i, . "-t!r,

*il ; ti;; t; ffi llh i a,,cu ui nt,rui

D. SIMBOLISMUL PROSCOMIDIEI

il:;p*.TJjl,o:l::::ll1ii:,j:,.i*alul sau randuiata alegerii, pregitirii qi

:.:":":T,: l{::::ltilDarurilor de paine si J.;; i..,i,-sri"*j:iH: Al::ii;li,:.i.1,"illjitlunea sacramentald

.in' timpui .er.i"- i pii,i.*# j*t, #,j):li,]::]-l:..f. este prelucrati qi ridicati il,"r", qi calitatea de Cinstific sfinqite Ei preficute i" Smri*Ii-p gîla"g.

l],,Yji,l5â.l:ysi\a,l(cunea dwmnezeiestii Litushii, cap. r, trad. rom. de diac. Enellrrculcyti, I946, pp. 25-30." (.1. 1,. F,vdokinrov. l,(, L'Or.thodoxie, p. 253.

242 243

LtruRctcr sPr:flAl,A

l. Semnificagia sirnbolici a materiei Sfintei |ertfe

irrtc de a trccc la cxplictrrca rinralului propriu-zis, si ne ocupi.m deci de rostul Siificayta sirubolicd. a rnateriei Sfintei Jeffi, adici, a darurilor de piine qi de vin

dc credincioqi.Si\ vedem, in primul rdnd, de ce materia jertfei liturgice consti exclusiv din pAi-dirr vin amestecat cu api I De ce nu se pot aduce gi alte lucruri ca daruri pentm

fcrrfi, aqa cum se aduceau, de pildi, pentm jertfele de la templul Legii Vecbi IntAi, pentm.ci aceasti. materie este_ de.instr.qy: {ypi: ea.a fost orAnduitl deit<rrui tnsuqi, intemeietorul Jertfei Legii celei Noi. El insugi la Cina cea de taini,

I intemeiat Sfinta Euharistie, a folosit pAine gi vin.AI doilea, pentru ci jertfele Legii Vechi constau din cirnuri sau din roadele pi-hri, din care se hrinesc nu numai oamenii, ci gi animalele; spre deosebire de ele,

i vinul sunt alimente care constituie numai hrana omului, gi inci hrana lui deil vlnur sLlnt allmenre care cor-ls

ric: ele nu numai ci intretin exiintre$n existenqa lui fizicl, ci o gi simbolizeazl, in chipuli expresiv qi mai potrivit: piinea e simbolul cel mai adecvat al trupului omenesc,

Vlttul este simbolul sAngelui. Prin urmare, darurile de pAine qi de vin, aduse de cre-rqi pentru SfAnta Liturghie, reprezinti sau simbolizeazd. pe de o parte insigi fiinqa

tnrpeascl gi sufleteasc5., pe care ei o aduc drept jertfl lui Dumnezeu, sub aceastlil1123, Spre deosebire de alte alimente, care se consumi in starea lor naturali,

Itrcrati, pAinea qi vinul sunt obqinute prin munca, stridania gi priceperea omului,rczultanrl unei prelucriri, al unei activitdqi care necesiti efort gi cheltuiali deic, inainte de a fi sfingite la Liturghie ca daruri de jertft, ele sunt - ca s5. zicem

.. dela sfinqite prin truda gi sudoarea omului, ceea ce le di o valoare deosebiti ca

rcrie de jertft.l'c de alti parte,pdinea - ftcuti din atAtea boabe de grdu strinsq laolalti - qivinal -

tat din zdrobirea, in acelagi teasc, a atAtor ciorchini qi boabe de struguri - simboli-totodatl qi unitatea sau comuniunea spirituali, care-i leagi intre ei pe tofl membrii

icii, flcAnd din toqi un singur trup: Trupul tainic al Domnului, adicl Biserica2a.rrile aduse de credincioqi la Liturghie simbolizeazd, deci nu numai propria lor fiin.tl,

ca ofrandi de jertfi individuall, ci qi Biserica din care ei fac parte.Apa turnati in vinul de la Proscomidie este elementul natural care astAmpiri setea

ui 9i se folosegte pentru curiqenia lui corporald, ca gi pentru atitea nevoi gospo-

rr Vezi Fericitul Augtutin (De civitate Dei, cart. X, cap. 6,20):,,,Tota ipsa redempta civitas, hoccollgregano .socletasque sanctorllm, universa-le sacrificium oftbratur Deo per sacerdotemrrum. qui etiam se ipsurn obnrlit in passione pro nobis. ut tanti Capitis corpus essemusum, qur etlam se rPsrudurn formam serr,ri. Han

in passione pro nobis, ut tanti Capitis corpus essemusulit. in hac oblarus estl quia secundum hanc Mediator est,rrndurn formam serrri. Hanc enim obnrlit, in hac oblarus est; quia secundum hanc Mediator est,

hrrc Sacerdos, in hac Sacrificium est... F{oc est sacrificium christianum: mwlti tr.num. corpus in.

,./lrriro. Quod etiarn Sacramento altaris, fidelibus noto, frequentat Ecclesia, ubi ei demonstratur,qrrrxl in ea re, qlrarn offert, ipsa offeratur" (P.L, t. XLI, col. 284. Comp. Ei col. 297); NicolaeCrrlr.rsila, op. cit., cap.III-IV, trad.. roru. cit., pp.31-32.

ite Daruri, gata2a Yezi Dihad.ii cehr )2 Apostoli, cap. 9. Comp. gi Stintul Ioan Guri de Aur, ()wtlta XXIV, 2, l.a

Apkt. I Cor. (P.G., r. L)C[, col. 200): ,,Dupi cum pXinea, degi alcituiti din multe boabe, este, totugi,Apkt. I Cor. (P.G., r. L)C[, col. 200): ,,Dupi cum pXinea, degi alcituiti din multe boabe, este, totugi,tltll.l uniti incXt boabele (de griu) nu apar niciodari, ci cu toate ci sunt ele insele, deosebirea dintre€lc rru sc vede din cauza unirii lor, tot aqa ne unim gi noi unii cu algil gi toli cu Hristos"; FericitulArrgrrstir-r, Serwa CCXWI (Ad lnfuntes, De Sa.cramente), P.L, t. XXXVIII, col. ll00: ,Apostolusrrrinr dicit: (Jttus panis, unuru cupas, multi suruus (I Cor. X, 17) ... Comendanrr vobis in isto panerprolnodo unitatem amare debctis. Numquid enirn panis ille de uno grano facms est ! Nonne multallrrnt tritici graua )..." ctc.

dtrrcqti' Dupi o veche interprctere: ea ri simborizeazd-pecredilciogii laici, iar acarea ei cu vi.rul inscamnr inco.po.r.., ,."rtorr.t, Jristos, pentru ca Hristosltimile Sale, ne-a purtat pe noi qi pl.at.l. .rorstrerr.cu.un cuvant, darurile_de phine qi de vin, aduse d credincioqi la proscomidir

expresia sau dovada vizuti a particiiirii ,*^:gil;rerii l"i-Î;1.iare, concrete qr* /:*j$:r -care

se aduce,'p.i" pr."t, i, Sffri" Li;-rshi..""*'b) Precum $tim' painea i,itr.u"int.rtr;g ;a """&'fi, ra Lirurghie, estedin dlwat dwpit, iar ruu azhnd,."- in-i..u"i",..-a a. .lrilrrll i'--r.ro-.atoliciimenii. De ce I

astfel de pAine a intrebuintat MAnnrironrl insrrci tc ci-^ ,11$el de piine a intrebuinqat MAnnritorul insugi la CinaSflnta Eulraristie. Degi EI a serbar "*n.i-." anticipagie

ieqiseri, cici nu era zi11a az.imilor,r, "frqt lrri .;il;;;,ie-"iii,

"i"a ii p a;r, (d"pr,ov : p$ine .tj;ir:[?:t;gi loc. par.)26.oiirrea edevirtt4 dncnit.i ^,, ^t,,... îmbolizeazi mairaLlu ussavaf{rf r

tul,ollzcaza m

care reprezinti qi' tdcuti din trei

- frina cu alua ' acucal

- xpx, care insearnni botezul,

. DEv I r NUF. t-r!t, ENIJ tr,KANI$TE

lui Melchisedek (Fac. XIV, lg), care esre cea,erttel creQtlne in Legea Veche, s_a adus tot E

- sarea, care inseamni gAndul qi invigitura CuvAnnrlui (,,Voi suntefi sareatului...", Mt. V, l3).

,^ -11X:1._:,.f-. dospiti pgnrru ci ea simbotizeazi.desdvdrqit trupulrn care se va preface, prin sfinqire2z.

flf]$ _1. ,9I..*inte_gide aluatul nestriciciunii cs care MAntuitonrl aurLurlurul a asc

}3g::1,::11"r-"-1^ll::,*r-il, Torirl Ei7:rre êsre.

Er insuqi, crt ce dospeqte

implrtigire gi inviere.frm*l5 *:,", :,.f s ale, adici nA'.;;,;t; p a"ir,"""1,iili "[,il,f,' [t E ;

- AI treilea, aducem pdine dospiri, pentm ci trebuie si ne deosebim decare-gi fac Paqtile cu azlma.

. - $i in sfhrgit, chiar in jertfadesivArqiti dintre oreinchipuiriledospitd, iar nu azimd2 .

c) PAinea folositi la proscomidie poani in1( forrna ! dmwnirea de pracura $IfjP?| ^:,--"fTgi,iertfi, aducere). Presc,rite'c,,.' i.,;;-.;;ori in formd ron:(mai rar), simbolizand rorun uru(Jrr ur rurma I

:f"".::,?.1T::fl:*j;i 'j,Iffi'H:-?care S-a intrupat Domnt r, cAr- gr ccre parru Drafe ale crucii, p. ."r'Ji'i'r"t:tJ;

f,!i:#,3:a::y"t4'{ :{:': r!(s:::!!:v*tt \3-'-(P.1, t rv; cor 3e5-3e6);rsidor de,' 'K?:fr-i:| ofrciis,.L,.L8,4 (!.L,'r. rxxxri, .6i. zSs).

omul,3X:l*:ll::,-?i::.,..{,, "h."..,1f,i;lili.;"# la Euharistie i,seamni unireaomul, impirtiqirca crcdinciogilor din n.rtri.a.irn., sripanurui fci.-.r,ih.*rnarirr,.rt,tI' ]r 11d..rom.1._"-l I stiflnescu, nu.r'-,-..9ri, ilee, pl. isof.

\ v'vr'rlrr(il'i;*' 'X"' uL r/t,' r\. rtcranescu, t ucuregtl, .l939, p. 150).'" vezt Srmeon al Tesalonicului. Des\re'Sfii.ton r;i,,*_t,;i -^^ n, -..-,"tuisirea lui Mitrofen Crir^^,,t^"'-^^'o,r^'r" r.Attuirtuisirea lui Mitrofan Critopulos,'cap .7 fti'.

)29! : p ;.2? 1. u.,) ; com p ei li. Nt."r"'., ;": e;;,19o4, p. ^2il J.!.);.Comp 9i li. Nl."f"'.r;:Z;;,

,o, ,"9 _tl-or,.tr1ultaristie , in rev. ,,Srudii teologicc.,,- vezt srmeon al Tesalonicului, op. ci{ cap. _ 2. 9i Syr

pite la

1751, f. 57 .28 Vczi Sinreon al Tes., op. cit., pp. gg-9l,trdd. ront. cit., pp.94_97.

244

lul I Ul\\lfvFr EIswHan

ile cu cinci cornuri, ttrkrsite tn unelc plrqi, ne.amintcsc.dc cclc cinci nailj 111

,: i;';hti; *i*'n.r,'-.ilii-it. il nug9, dupl accea ^.lu.*-tilil;;; ilil;t;'i,;;;iti; i." i

-tnipylq siu, Pdinea.':" ,ui: i.s,f ",Y

"ffi:

il;;"".i;;;;a;; ,* ,a mai nanianzi in viac- (ln' v.I, I q'u')2e' I)c;:

" i fil: ;; ;; ;; i' ;;;; ;r, iin,i p,n'^

-Pres curile foios ite la P roscom i d i c'

S-i,i.,. qi prescuri cu trei [ornu.i, care simbolizeazi SfAnta Treime .

2. Simbolismul ritualului pregitirii SfAntului Agnel

sI trecem acum la instSi ritualwl sau lwcrarea sfantd. a Proscomidiei'

iSiit*i" *A;",ilnq *enttlitti inainte de inceperea'Proscomidiei simbolizeazi::X1ri;1'';iia*q1't"fl;;;;{ de a intra in sluibi; lucnrl acesta ll arati[',

alrfel, qi ficrmula rostelte p qod,y*t*?t:tfjst **iffi?il#iltl..* fel, nu e altceva decat un tt"g-.iT ae psalln (Ps. xxv,6-1.2)30'. . ,

'l'rebuie sI stabilim al-i" ir'r*p* ci, in general, tAlcu torii bizantirri ai Lirurghiei

;i;;;;;,i;ii-sia"t"r"i &;.'q, .r..'.ontiiruie partea :rincipali.a ritualului Pros'

iai.ilri'J"ur" ti-uiit."? ".J t" lesituri cu NaQte t" YT*.11$:i:i^lt:,t i:Ii,gi*.a-L patimile qi.o -o"*ea Lui. iu alte cuvinte, cele sivAr.gite la Proscornidie

ic duc cu eendul p. oL " prr,.la evenimentele din jurul Nagterii qi al copiliriei Dom-

2e Arninunre despre diferitele forme de presc,ri tolg.],: i" li::.1:, ::Tt T.Ui simt:,linnrttl

1,,,, l, P"..;.;;;;ic."irr;i:i*;;;*uriico-in.reu' M'o' a..' re63'i';!:\:;:::^y::,i.i5i,ii#;1v.'8:'Sle#i c"i',ri;;:.'.-i,iaii*ii ' bd,z;co,stitiiiteap'totir4vrtt,,"::''I;i-n*;;.;lll'i'"-,;n,t IrI, 3 (trad' rom' de Pr' Ciccrrrttc

r r, tli..f;"i-iio"ili.'oi."p-g,"r, [I, 3 (trad' rom' de Pr' cicc

lorclichesor. l932.pp.rOO-fbr]; Ct' 'g'.ciy'-\'!' 1X9WI: '?!:!]!lrrrclichesor, 1932,pp.100-l0f ); Gh 'qp'.ct\-t''t,'' L'

3r Vezi Sfend Gherman, E.',it., P'G', t' XC\|[I, col' .397 CD. q+SZ O; Ji Teodor de Andida, 77l'3r vezi sfend Gherman, op. cit., P.G., t. XCVII, col. 39/ UL, fl +Cz Li lcouur uE Arrurqdt rtr-

,r,irc p),ip;it,-t.c., a aff,:;f ;; il ii-."" al'Tesaloniculur, ,ly::*t:!?ISK2::x 1.11',:if; Yfrli({7zl,"r"r.i.ti's*ragrt, Linil in scrlioarca sinodall a patr' Hcrt'

'""":" D-:';- r rirra nafr Nirnn el flcttptcrp1trd fiYpcxQct' t' lll' p' 4l' --i.p"il[Icdtrepatr. Nicoial'------.--,,,,^,

gi Synapsis,

nrcrrc ra$re I l,ffi5: ,',ii?C iicdrr,.6i. +oo 4i y:k,.,.^9i;di;,p oi^t', i:,,' !l:':il'r L:"' St. Gherman, 41.

nrcon al Tesalonicului,,,.",,, ',i'rIl.','Jii;ii{;;;i;'-s1a"ti1tt ,}nu, , lirJJ-8J ei e6 ei"oiryi''sfdnto biscticd, cnp' I 3ll'

tracl. rom. PP.93, l0l' 125).

245

Pnnor PRor', DR, ENu BuNr$rl

"" sfinrul Gherman. op. cit, p-G-, r. xc\aIII, cor. 396 B qi 400 BC gi Meletie Sirigur, op. si ed,pp. 42,49.

cul Pnurc (!!. II., 7), iar cldirca srLu tdrnhierea Dawilor lnsearrruil ofiapdacle smtrui qi tirnAie adusi de magii de la Risirit dumnezcicscului lrnrnc33.

Acoperiren Dar"urilor gi rimAnerea lor tainicd l, p-;;;iJi"i panr la vohodulmare insemneazi vremea necunoscuti a vieqii l"i Ii's";;;;ir*"ia de El la NazarGCapernaum, inainte de iegirea qi inceperea lucririi Sale iniume3a.

-,-,b),P.,de alti pl1.,3q spr:s ci ritualul pregitirii Sfennrlui Agnel sichipul cel mai i,tuitiv, ristignirea, patimile qi-o".t

" t;;J"i.1ilfu;;fi:

T."'^:,":*": -T"id:r in formulele sacramentare f"rorite u ri"scomidie, i".;ra"Jcu prima, prr cale se fhce insemnarea prescurii inainte a. ,.o"i.'.J'lm;;ffiiJnhw poncenirea Domnului qi Dumnezeului qi Mantuitorut"i

""rt* Iisus Hri)/L/",w pur'ltolttyaw rrorrlnulul QI r_runnezeulul Ql Mdnnutorului nostm lisus Hriformuli care ne arati ci tor ceea ce se face in Sfhnta rln rgr,i. ,. fr.. p;;i- i-poruncii date de Man111oru!.Sfiggilor Sai Apostoli, ,ua..d.;1, i1 f^rriiiiw,Mea^-?.Astfel, pt'oscatnidiarul inchipuie Golgota sau locrrr R;"tior.,';.;irs '

QoO17 t^ cuqinrl de care se_ foioseqte pieotul ,"-n."ricea (sulita) cu care Domn rl a fost impuni in coa asi36Lca (suxra) cu care Ir9Tn rl a tost impuns in coa ___aQi,6.

s.coaterea sfiintalwi Agner din_ prescuri, srripungerea cruciqi gi impurigereacopia inchipuie.jertfa sdngeroasd'a Domnulul,'aaill rasrig;i;; Lui pe cnrce,Lvpr. urLrrrpurL lsrLra siilrgeroasa a lromnulur, adtca rastrgntrea Lui pe crlrce,cortegiul Patimilor indurjrte de El; acoperdnckntwl i.rrrlr;-siiilot pui*fa iiigiulgiul in care a fost infiqurat trupul mort al o"."""i* ql--"or,," care I s-afaqd', iar Aeru.l (anperdrnd.nty!rna1,e)este piatra puse deasup?a mormintului3r.

vinwl 1y apn .ornate in sfantul potir inchipuie singere qi

"rr-.r.. au curs dinCoast'5 a Domnrrhri imn',-.i r,, o,,li+^ -: -^-^ ^-- deVenit

"p.i a"la dOUi iZVOuEvcrltf aPol cele cloua tz

irtiganii3s.de Domnul Ia Cini, cAt gi,LrL rr uLcL, Lrrrr carc a rosr aoapat L,el rasflgrut gr-in care, dupi o traditie pioaii, slEvanghelist Ioan ar fi strans o parte din sangele sra"t,*., JI" .a.rit. o"-"d;ir.'

. _!ft.*tyt d.isc, pe care se aqlzl sfentul Agneq, reprezinti paJintnlia; pe .arlqi Nicodim au asezat trupul Domnului, dr-frn ilu".ar." r"la-Jp. cru.. qi L-augroapdao.

^*P,f:t-*!:: -ll.."..1'..onrl strAnge miridele depuse pe disc, ne amintegre de burrmDrDar cu otet gr trere, :y :a.g ostaqii L-au adrpat, in batjocuri, pe Iisus. rar cd.t(qTg tdmiiei) de la sfarsinrl proscomidiei ;ilbtii;.""i-i[Lrr.t. cu care aImbehemat trupul Domnului inainte de inmormAntarear.

g5 it., p. 4l; Simeon al Tesalonicului,_le;prc Sfanta Lituruhie, capitcap. 138, rrad. rom. pp. 93, l0l, 125.

xI, col' 400 A; Nicolae Cabasila, Ti uirea dwnnezeiestii Litwrghii,

.",1'"ff1l:r, 97 B; Nic. Cahasila, E. cit., cap. yIII (*a^cl. rorn.cor; Jrmeon Liturgltie, cap. 94. t."d. ,om., p. 93.37 SfhnruliE Sffinnrl ru"pti,ii^;lp. i"ilrfi;I"\yffE7ef!.,,r{{i

lvrcrElrc ilnglu, E. Ei ed'. cit., p. +Z; Gheiman ,t c'o.rstanirnopolului, op. si ed. cit., cor. 3g7400 B40 Sfannrl Ghcrman al Constantinopolului, op. Si ed. cit., col. Z97 B.4r Sfhnrul Ghcrnran, op. cit.,ct>1.40b l).

',,,")|l,iiii:;i'i;,'ffi ';:l'uiiiiii't,ll,lT,llil..,v(;{[i:'ili;Ei

L11't, lt(;l( )A sl'li(ll Al,A

Maical)onrnului,ctlrcilz,rl[:<lvititrdurcratilAr.rglcrucca.F'iuluisiuristignit(In.Ilx, 25;, este sii "- ,i.Jl,.,1"".ii:i't ..il*- :*1""""'"':,.-fln

mirida triunghiulari asezati

:^'a*lb* srdn*i.ii ng"t1 Qanaxbin satt Bogorod'ipa) '

3. Scopul gi semnifica$a miridelor

La ' datoriti ceremoni

pc nu mai sunt Pur qi

cle hir'izite' afierositecle arAzrLst drrLrurrlv

i"-rr.-. cAt rimAn la proscomidiar'.ele nu se

ltnnului, ci sunt ---: '-- -:..I-^l ^ Icoana;1tllnnulut,clsunt , t^f,^^u".."." Ie num 1"il;ff';;r;#ililt'.o,*,i-i. o forma:i trn caracter tr r ^:.--r^^r:-x ^ rrlerrirctei norueniriun caracter lr leviratei p1\mentn

amentalS, de anticipare, con:reta qr rnnritivi - dar.sin-rbo[:l ^ i-il

comemori.ri - .., .."ii - morqii MintuitoJui' ?"T:li::^tli.:J:' "r""t#t,}?:i'.flili1?ff:;*;':;.;ffiuiil:'ii ffi-.;"-;t''Ld " va sivarsi Ierda' adici

ngirea gi prefacerea Darurilor' ^^ , . A --^! ^^ ^-^-x ^. cl-Anrirl clisc miridele sa.u

i.SanscalHristosttlttt lilll lr&cll/tllu'rq wuurlvv"l[a, riir,. r;r., pp, 3-tl-4t, tt2-t14. (irntP. ;i

v'J|";-M: t;'d.ii.' 9/l.i1'"^..^q ,T I *T,Illl..l., ,u^, . 16*)

l\T.':*1fii1'.?,,"t1., iurul sfintului Agnes :' 11i1. pe stinrul disc rnirid'ete satt

'U'l*.1;,:;ff,["3'r;fl'l f '':',^J:: p:'::1Y:iYT:'

v l de- a dreapta Srannrrui; -r".rrs decAt totiCea dintii, pentm stanta o , mai presus dec,t toqi

F*," ;; g,Fl ..*, ai Y'i:i : Til'"#iip'. xriV,ingii - qade tn fati ailintii - qade in. faqi a

|I) qi^a zugrdvi ti".Itiltut ImPdritea 9 cete

Urmitoarele rezintlUrmatoarele rezintl

ixl,-il',ifti:fifliill:'""".'fft:.x':;:::'#:';:Jil';i"";'iH b'i?,i;1"J'r*i'r'

.|r Vczi Linrrghia Sflnnrlui Vasile ccl Mare, la epic|eza: ,,,..Punhnd ilwinn ub ce in,chiptli,csc Sl ;ttt:L/|

,'.i \inrrc al Flrist.strltriT:i.'; Ad;'*o'tru tiinou*"or'"*q -il.&t11*rs.;1]1 *itt-ff ?T,\;,,. ,,,

dinciogii vii qi morqi, reprezentindtr-i dcci

Pnsor Pnor, DR, Ervs BnlNr$rri

4' simbolismul eclesiologic ai eshatorogic al proscomid.iei

,...^1'lir-9"-"rguit "d; sensur,e tipice qi simbolice legate de rinralul proscomi

geometric in care Sfintul Ao.,"t "i -;.;Ji^ ^:- :..-.r r-geomerric in care Sfe.ntul {Sn9C gi miridele di" i";l i;

:]r.r:,_',r mai inalt, mistic.qi'eclesioJogic in acelagi timp.reztntd acum Biserica universali dir'i.,r* timn,,.it^ ^i

iltff:i :i ji :ilt if q i[-::[ ): H[l .:?H,:li[ (?i:;,ffi#Ji: ilirrqclesul ei cel mai lr.s, ;JLi r; fi # ;'i*iirJjjr"dHi,,:', J,llfi:f T,;rfllI #1, lX:* ;,:u : y lt r a,Fr; ;; J;;'a; t;riii #H i[i,,u,,,, Hris tos

lf,?*T,?fr i;i#f,::if ;3j*;,il;:;JEi;i;.1i:,"1fi .?,;',.Viri

Sensul acesta eclesiolr.tr,r,r"ii"r,rl;.;;-

".- magistral mai ales sittt

cr.rr pnn aceasti dumneze tifl*t"?lr:,tl:;,4*!- - Sfintei proscomidii

.l y-.9..11 in mijloc pe Hristos i"*ai-ih::,1,*{;f.:.^tffi .,:aLui.(ir,.a..,1i,,-i,il;:1!11,i::'#,fi l,ladeviratd si V ia ga cea vesnica... E[';; r" r]rrrJ. p'il'x;#. il'il"j,il'JJi'i:fll1.j1:l*l:,*l' t:*1ii ae a qtaG,,',i a"a;il;fiil;;.;,,n,.. . ...di,Lu i dre ptmiritori. Aceai ta .r r. i"i""

-?.i ;r;J;;;;':;T,#:ffi:"1 ;in mijlocul dumnezeilor- care s. ind,rmner.i.s. de la Crl ce dll__:: a -dAnqii. Aceasta este impiriqia cegnice: Dumnezeu este cu noi, vdzut

c), proscomidiarul qi sfanrulru, L4 ,,,rl,ara.. ,r, mijiocll gir.ilil's#,i'rjilr',lisru

ra judecata dinin faqa Cdruia tod ne vom i,rflti*r;";;;; si drm seami de faptele noastreas. I,"."r r,T#;:jlil'il;, 1lf :ffi ",?ffi:I;o inflqigeazi m.ai inruitiv, prin _ilil.i..?. -.-r, y^.,,pr!,,u,,arrra sceni alffiili:lf[,Hgl]#iil?.l.J

rntrarea bisericilor noastrea6.

E. EXPLICAREA LITURGHIEI CATEHUMENILOR

l' rnceputul Liturghiei pdni ra vohodul cu Evangheria

!^:Y:::::::ifl?!,Lir!rqh.iei: (tg rcrrpdq), adicd ritualut inchindrii linrshisipc'rtru inceperea sruibei, ,,inihipui.'t,d;]: prezis de i;lil.*_;ei.l1lT'r'ru:ff1t#I:i.1,]:"?l:'*a1oryt lirt i,ii*paiiir.ri-ffi;;, penrru noi,a7. De aceea nren.rr rnDe aceea,

:.1,,;.;,,j,".i#*j:*i,'#i,+,_,:;U::,,::1fi ffi "_:9.*...,,p..o$Tcci dc sus, tui oumn9rg"...,, 1r.. ir, r+j.Tnrm* de acec'iu,ca de inr.'ocare a Sfinnrlui O"n'f"iri,pi.;;H_:te ceresc...'

^.,!rgllrvq;]3lt,,l;?*;^.:,r:1.L!eant,-tJite;;.ffi ili,,i.i_po,,,.,,.AJ,;;;.i.i\::lj',if :,:1"-*,,ti.i.."p.Jii,r";;;i;T""H:t#rf T#fr tHlHt)upiiace:rsta,prconrr'adr"ga$i.a"o;fi;;;.r'c,bi'jifttif.:iJr',ff t/,

l4rF P. l0l.{o,t7 in Liturgicagenerold.

.400 D-40t A.

24tl249

I,I,TURGICA SPECIAI,A

,,"), deoarecc luccputu.l Liturghici aduce aminte de venirea Domnului pe plm{nt,intnrparea gi naqtcrea Sa, anurqati de ingeri in noaptea Naqterii.

h) Ca orice slujbl sfintl, Liturghia incepe cu o formuli de binecutd.ntare sa:u sld.pire

llcntru ci., dintre diferitele forme ale rugiciunii sau convorbirii noastre cu Dumne-(cic multumire, de cerere) de mirnrrisire, de sli.vire etc.), cea dintAi cu care se cu-si ne apropiem de El qi cu care si incepem deci sfAnta slujbi, este rugdciunea de

lul'ra (doxologia sau slavoslovia), din care fac parte qi formulele de binecuvAntare.Prin aceasti formulr de binecuvintare, preamS.rim impdriqia lui Dumnezeu, pentru

€ilrci intemeiere a venit pe pimAnt Mintuitorul Hristos gi binecuvAntd.m Dumnezei-In Treimea Persoanelor, iar nu in unitatea esenfei Sale. De ce I - pentru ci SfAnta

ghie este misteml intrupirii Domnului, intrupare prin care s-a dezvaluit oame-pentm prima datr in chip clar taina Sfintei Treimi; de aceea, Ia inceputul ei se

nc si fie propoviduiti gi slivitl SfAnta Treimeas.

d) Lattlrid ulilellcpline a

lrri ti utile

1tc ingerii lui Dumnezeu suindu-se qi cobor6ndu-se peste Fiul omuluf' (In. I, 5I)50.l)trpI ce se dd binecuvAntarea, ugile implriteqti se inchid rlmanand deschisi numai dve-ril, itt semn ci taina intrupdrii gi a Nagterii'rimAne deocamdati necunoscuti oamenilor,

Itti l)trmnezeu, qi anume cu,,BinecuvAntarea mare", cu care incepe qi slujba Sfintelornlnc: ,,Binecuvantati este impiritia Tatilui gi a Fiului qi a sfannrlui Duh...". De ce I

nt Comp. Nicolac C trad. rom., p. 42.uu Comp. Melctic Si 3-44.

.. 6" Ct>mp._!1. I'. Y Litarghie comenta in oficial y tn texfi.tl ei, it rcv.tl,O.ll., an. 1960, nr. 7-tl, p. 633; Acclagi. Liurghicral explicot, IlgcnrcEri, 1972, p. 172.

. Comparind intre ele formulele de binecuvintare de la inceputul celor rrei slujbe princi-palc ale serviciului divin zilnic al Bisericii (Vecernia, Utrenia gi Liturghia), observlm ci eleexprimi. o vizibili gradaqie in revelarea misterului Sfintei Treimi. Astfel, formula de la ince-putul Vecerniei (,,BinecuvAntat este Dumnezeul nostru...") amintegte treapta cea mai de josI acestei revelagii, qi anume epoca cea mai indepirtatl din istoria mAnruirii, in care omenireailvca o cunoQtinga vagi gi inrunecati despre Dumnezeu, negtiind nimic altceva decAt ci Elexisti gi ci este unul singur. Cu formula de binecuvXntare de Ia incepurul Utreniei (,,Slavd.Sfintei... Treimi") avansim pe o treapti superioari pe scara revelagiei, adici la .po., ir, ."r.lumea dinainte de Mantuitorul, datoriti descoperirilor umbroase ale prorocilor Legii Vechi,llcuse oarecar! progres, in cunoagterea lui Dumnezeu, gi anume ci El este in trei fe,te saupcrsoane. In sfArgit, cu formula de binecuvAntare de la inceputul Lirurghiei (,,BinecuvAntaticste impiriqia Tatilui..."), ne aflim pe treapta cea mai de sus in istoria revelaqiei despremisterul Dumnezeirii, qi anume in epoca in care, gragie descoperirii depline flcute noul'defixugi MAntu!to1!, am aflat, in plus, ci cele trei persoane ale Dumnezeirii se numesc: Tati.,F'iu gi Duh Sfintae.

i c) In-timpul bintcuvAntdrii, preolrl face semnul Wtti Cru.ci peste antirnis cu Sfnntafivnnxhelie, care gade totdeauna pe Sflnta Masi qi care il inchipuie pe insugi Hristos caImpirat gi Dumnezeu, gezAnd pe tronul slavei Sale. Ac st gest aratd ci ifhnta slujbiftre se incepe acurn se sivArgegte spre pomenirea jerdei de pe cruce a MAntuitonrlui qiE{ prin SfAnta Evanghelie qi SfAnta Cruce a intemeiat Mlnnritorul implriqia lui Dum-nczcu Pe pimAnt, prin ele se menqine gi ele sunt cele doui simboluri sau embleme aleurerltinismului.

fiir \chr

virr r dinr) ac(

il..,15^.",1*,lg:-1,.",d,;il;.#;ffi '"t:,:Ji}*if li:i,g*ll.,lltareLegii

sl Cornp. Mclerie q;.;-,t * ... ,s2 Sfiirri,t r:l +s.s2 sf,iDrirl Crr +3.

l;,i,||,::* ii"fl;!ii!il{;;f"* ',?;,*f.-*.it2.^op 2t, ,^p.i 19, rrrrtl. rom., uu0.i.ia;.iy,, c2lr. I_D; N. Cabasila, op. cit., caan ,t,i"rnr*i'rrrt ,wop.

..*2-trz.rrad. rom.. ,rl"rtlj:',il;r* r, sta "..-i;;i;, ,^p.98 Ei Tdtcuire

sirbitadicd

tuitoncitre sfhrginrl antifonului al fteilea, arati cdde pAnd iici, Se ".r,i ;- s. a.sc-oi*; qj ..

2. Vohodul mic

'tc ccl nrai mare dintre "i, -.o,,.-, roan

'otezdtorur gi I'aintemerga,or.,lt,. *ij*

cum se mai nuprin botezareativitiqii Sale pr

b) I -) -* Y' lqrrr ar rdrl

sPririn insiqi lumi11 |;trocii Legii Vechi, ca r ii inchipt'tc ccl nrai mare dinrre oi. oe rrlti-,,l

tt'dwnnezeietcili ou"*t. +>- tontculut, I'"' sirrrc.n ,t ,-"^,^-,1-1i

trad' rom', pp' 103' 258..Situcon al T...t^-;-,1;.;-X '""'" ff ' I ur' z5d.

:i!!_!i,t/: vanra Liturghie, cap.98 (trad. rom., p.

i'igul,op.sied. sJanta Liturghie, cap.9g (trad. rom., p. 103) gi M<"'Sfilnttrl G

"+,Sl t{:* ' 405 cD; Nic. cabasila, o1t. cit., cap. 22 (trad.rom., p.

Mclcric Siriut'5 Nic. (laEa.,, td- tn, r,r ,-4h .,,r --- rs5 Nic. Ca[ja.,, td) up. crr. I cap. 2l,rrad. rom., p. 5g

2501947, pp. 42-5

251

[,ruttct<:,q spEc:tAt.A

it ctlca l)<lmnului (Mc. l, 2-.3), pc carc MAnruitorul insuqi I-a numit flclic (In.

, ilS) li dcsprc carc un alt proroc a spus: ,,Gitit-am flclie UnsuluiMeu..."s6.u) Oit priveqte cuvintclc ,tnyelepciune , Drepyi !", prin care preotul sau diaconulil Sfhnta Evanghelie in vizul credincioqilor, ca si le ingelegem exact, trebuie s5.

r lrr vcdere ci rAnduiala Liturghiei noastre igi are originea qi s-a format in plrqilerirului (Orientul apropiat), unde cregtinii ascultau (ca gi azi) sfAnta sluibi stAnd

phicci ios in strani sau chiar pe duqumeaua (podeaua) bisericii. Prin cuvintele de

I sus, preotul voia si spuni credinciogilor ci Sfinta Evanghelie, CuvAnnrl lui Hris-('arc se va citi indati, este singura gi adevirata inyelepciune (ooQto): cea dumneze-

:rl (vezi Colos. II, 3 qi I,24,30); se cuvine, deci, sI-L intAmpinim pe F{ristos, Care

Se arati, gi si ascultlm cuvAntul Lui, stAnd drepqi sau in picioare (bpQoi), in semn

respect, iar nu stind jos ca pAni acumsT. De altfel, chiar qi la noi, inci p'ini astizi,pccrul fati de cineva se arati prin scularea in picioare la sosirea aceluia, cum fac de

plu femeile de la qari, cnnd trece preonrl pe drum, sau cum fac gcolarii in clasi, la:itrca profesomluis8.OrrvAntul ,,drepqi !" se referi deci la atitudinea sau qinuta fizicia credincioqilor, iarh cea sufleteasci sau moral5., cum inqeleg gi explici unii, cici anrnci ar trebui si fie

rlriginal cuvAntul 6trcrtot, iar nu bpQoi. Forma originarl qi corecti a acestei formuletrgi.. "rt. deci ,,inqelepciune, Drepqi !", conform t^extului original grecesc (IoQta,

)se, iar rr" ,'Co ingelepciune, aiepqi 1", nici ,,inqelepciune dreapti" sau ,,Cu:pciune dreapti", crun au in general ediqiile vechi ale Lituryhierwlwl romAnesc qi

zic unii dintre sfinqifli slujitori60. Prin aceasti formuli se atrage luarea-aminte cre-

rciogilor din biserici asupra tuturor momentelor din rAnduiala slujbei cAnd are loc,lUb o formi simbolici oarecare, apropierea sau prezen(a mistici a lui Hristos (sau a

Funrclui Siu) in mijlocul nostru. De aceea ea se repeti inainte de citirea Sfintei Evan-ghclii ljruteltpciune ! Dreppi si ascultim,,sfAnta Evanghelie...").

3. Trisaghionul liturgic

Cit privegte Trisaghionul ktwrgic, adici imnul ,,Sfinte Dumnezeule...", care se cAntitlupi vohodul cu Evanghelia, cuprinsul gi rostul lui in aceasti parte a rAnduielii Sfinteil,inrrghii sunt explicate foarte bine de teologul bizantin Nicolae Cabasila, pe care ne

ttrrlrginim a-l cita exact: ,,CAntarea aceasta e imprumutati parte din cAntarea ingerilor,p;rrte din cartea sfinqilor psalrn! ai Prorocului qi este alciruiti de Biserica lui Hristos,iiirrd inchinatd Sfintei Treimi. Intr-adevdr, cuvinrul Sfinte, cAntat de trei ori, este dinirrrrrul Serafimilor (Isaia VI, I-3; comp. gi Apoc. IV, 8); iarlue, fird de ncoarte, sunt din acel psalm al lui David, in care el

" (Comp. Ei Ieg.

s7 Nic. Cabaslla, op. cit., cap. 21, trad. rom., pp. 6L-62. Comp. Ei Constituliile apostolice,Il, 57

\fr.nd. roru. cit., p. 76):.,,$i cind se citeEte Evanghelia, toli preolii Ei diaconii gi tot popoml sd. aea (in

ltiionre: otqr6tcooou), ascultind cu multi linigte..." etc.' tn Comp. gi Dr. Nic. Corneanu, E corect sd. se ingenuncheze d se citeste Euanghelia la Sjbntat'i rury hie ?,'! ff! !!: Pfo:7, ? : !.P.. -!?o

n?';sq Vezi P. Trcmbcla, Cete trei Liiuighii....,p. 38 gi ' Iepcrcr6u, Atena, 1968, p.78.n(' Vczi mai pe l:rrg la Pr. P. Vintilescu, lnsemnd.ri pentru o noud. edilie a Litutghien' yie a Liturghieralui, Ructretiri,Vczi mai pe l:rrg la Pr. P. Vintilescu,

oo. 42-5 l.

ll1,.:a :11 q i adaosut c ererii ru;tar.esa _i) p e$l-L, propoviduieqte pe Unul Dumnezeu in Tpe Oe O Dafte- leointrq Aintno r/--t-:-., -: trf"1l:#::?J:*fi:.t i;,:J:*:,t'ii"No,t rataruent iar pe de arti parte cirgi oamenii s-au unit i."-"-ri"zurn1i;;#' turLt"t'naent' rar Pe cle alti parte c

icomo. Fr.fes r ini- .-, I $l ult smgur cor prin venirea lui5::? ?: 1*';,1 .1 9

)j -g:l

* .^ ;;i-p..;;;A -..*,ili3*:u-::-ttlllffi gl.ir.,rJi',"I#ffi iff'::Tx,J',l"ii#ifi.,'iTll;,D.1in altar, cdntim imnulf,H":iJ:;J,'*lI*f*.:as-.''ejffi .'ilJ##'i*"1'i'*'m#;iJficAndu-ne loc in corul 10r,,6l.

Dumnezeu ev !a(r! DrrsrrLa cereasci. gi cea plmAnteasci.63

4. Lecturile biblice

In sens mistic' Trisaghionul simbolizeazi deci unirea Bisericii triumfltoarelupti.toare, a cerului cu'oamAnnrl, ;r-;;^- :; ^ ;-.,; ".r|"_.rii, unire nFiului lui cu oamenii, unire

:v:?ri; fJiil"',:$:'.'#:lvtirTr

.Luu rrmpul r nsaghronului).imnul

-Sfinte Darnnezeule'se cAntl de trei ori insohor d. qase or: :^- r- -- '-;---* ' ..

de noul orraoL v: de nou{ ori,

$l*::t"l X'i;li'i 'o' 1'^"tn'iia neintrenrnt:

rrEur rxeF, uR. tsNE BRANlgTll

mcu de l)unnczeu ccli:,2!::!,:iT.!!::,xLt, '^ at'*^'^^ ': d '-

VI

6l

tl Citirca Slintei Evffiqhclii lrrchipuie ar{tarea dcplinl a lui Hristos in lume, adicl

Mf,nnrito*i insuqi piopovlduind multimilor6T. De aceea atAt inainte, cAt qi dup3

len ci, cAntlreqii lciedincioqii) o salutl cu cuvintele: ,,Slavi Jie, Doamne, slavl

.1", ca $i cum L-ar saluta pe Domnul Insugi.

lnicpAnd de la vohodul mic inainte, adicl din momenflrl iegirii cu SfAnta Evanghe-

i,inirgtria devine o treptati epifanie sau realizare a prezen-tei mjstice a lui Hrisros

miif"oif nostru, mai intAi in'simboluri, iar mai apoi - prin. Sfintele Daruri.- in'rcalitatea Sf'urtului Siu Trup qi SAnge. De aceea elementele tipice, preinchipui-

sau profetic e, dn Wchiul Tistarnenf, existente pAni acum in rAnduiala Liturghi-inccp sl dispari treptat pentm a face loc celor simbolice qi mistice ale Nowlui Tes-

tcnt.'Ieti, ce scrie, de exemplu, Nicolae Cabasila in aceasti privinqi: .99"9. Fr*:ciic intruchipeazd,pe Hristos... Iar dupi ce Crl prorocit a venit-gi S-a ivit El insuqi

lume, nimeni nu mai voiegte si ia aminte la spusele prorocilor; de aceea, dupi ce s-a

rt SiAnta Evanghelie, clntirile profbtice (antifoanele) inceteazi gi incepem a c6,nta

ale noului AqeZimant (troparele), ori liudim pe Preasfanta Niscitoa.: 9. D"T-* r"r, p. ur.o, sfint, ori sllvim pe Hristos insugi, Penjru slligluirea Lui intre noi,pcntru'cele ce a flcut sau a pitimit pentru noi cAt a triit pe plmint, cici pe acestea

:rica le sirbitoreqte totdeauna'68.lnaugurati * uohodrrl mic, prezenqa simbolico-mistici a lui Hristos in mijlocultru devine mai apropiatl qi mai perceptibili infaza urmitoare din rAnduiala Litur-

ici, cAnd se citesc pericopele din Apostol qi Evanghelie..Acestea inchipuie arltarea

lume a Domnului, prin care El S-a ficut cunoscut pe incenrl dupi ivirea Sa. De

ecca mai intAi ni se arati Sfanta Evanghelie inchisd, inchipuind epifhnia Domnulut

trltarea de la Botez), cand Tatil L-a mirnrrisit pe Fiul, Care era incl necunoscut

iMt. IlI, 1^3-L7), iar Fiul, negrlind nimic despre Sine, avea nevoie de glasul unur ves-

iit,rr. Dooi aceea- citirile-din Scripturi inchipuie aritarea mai viditl a MAntuitorului,cunoscut nu numai prin cele ce a griit El

li sI propoviduiasci, trimiqindu-i citre6). De aceea) se citegte atAt din ci4ileinsiqi.I Pentru ci cele grlite de Domnul Insuqi

nc infrqigeazS. aritarea Lui mai limurit decAt cele spuse de Apostoli. $tim insi ci Mintu-Itomt n i a arltat oamenilor dintr-o dati qi p bunitl-

tii SAe (aceasta o va face la a doua Sa veni era mai

ircvidit,'la ceea ce era mai vidit. De aceea inaintea

Hvangheliei, wand si se arate astfel lui in lume s-a flcut treptat''fot pentru acest motiv, lucrurile ca deplini sunt pistrate pentm

pr*." de la urml a slujLei, dupl cum se va urmeazl6e'

67 Sfhntul Gherman al C,onstantinopolului, op. fi ed. cit., col. 412 D-4L3 B. Pulin diferit la Si-

n1"o, ,l Tesalonicului,Tdlcwire d.espre d)mnezeieiui lncaS, trad. rom., p. 260 gi la Meletie Sirigul, op.

Si ed. cit., p.45.

Lrrurc;lc:R sPLt(xALA

a) Apostolwl, adicd -citirea

pericopei randuite din Faptere sau din epistolere sApostoli, inchipuie trimiterea , nrn^^.,x-1.,i-^ - cc _..r ^ pe ceape cea dIX, t_6),dupl InEvanghe,

b) cd.direa. i? q'''.). 'bvanghell

Evanchel;; .r,. lui se face, de fapt, in cinstea Sfl

' rr pr,r IroI raspande$te in tot locul rnireasrna cwnoStin;ei fii; fii {"i,i1.lil,i;"?:r:,rllg',m:i:#i;';';;;;;;;;i;;;,;-;?;sran,u,uiDuh,;

...rtte oJarrLu Lrrarlbre, cap. 9g; Despre sfrntt314-318 (rrad. roml. "" 16+ lir--.ii." itilJin2 Comp. Meletie 3 ,

cap. 2O3 Ei Despre sf.ntele rag,iciuii,

ni Comi. pr. p. Vi

n2 Comp. Meletie 3 /',,a;;[:'i;:]:"v: :i\,ump. yr. y. vtt r"n6,tii$i;rkt )*purat, p.' t76.

'---"--tt' Liturghie coruentatd..., in rev. Ei nr. cir., pp. 637

::M:[ii:!i:itri:?r;i'iir:i;,::^qi Nic cabasita,op cit,cap.22,trad. rom., p, 636s Mclctic sirifiil; ;p'i ;;.-;;;.'.;r;; ^t."" Slnlcotl al Tesaloni,r'lni 'rAt-..!".- L

66 Simc<rrr .t r1r.i.r'.ili rrr ,"iir;;lr;2ttpre dumnezeiescur rocas,trad, r.nr., p, 260.

252

nr Op.-cit,, cap. XX rrad. rom. ctt., p. 5E.6e Nic<rlac Cabnsilrr. ofi. cit., cap, XXII, rr

PRHor Pnrlrr. Dn, fJNri Bnnrur.s,l,ri

5. Partea finali a Liturghiei catehurnenilor

rc in timpul ecteniei pentru carehumcni inchipuiesir de piatri, pe care iosif Arimatei"nrl il ft;Jr;-;sir^-, --^ ,,u Lare r-a crarurr^pe"r* -sr";"i.J" ;;r*h1,Tlft?:::il'.lXr"".\.::l:

l.desivArqit al Acesruia 1Ut.'XXVI f , 6Oj);;-',b) Strd.nserea ruiidehr d, e:^:i;;;i;r;*ir'r;"C,ri.t l., la cuvinrete: ,,Si_i urf:j:Xg^.^c11;!imeni), cu'Sffinta 5, ,ouo.,,i.."r.i ;i;;rio]J"r.a Biserici,,_ silizeazd, uni rea catehume n ilo5

1u B,*ri;r; ;;;' il*ir: #T:ffiffi ,",1t ;.ffi :Tii2:::,:*:'^'-!!:":9y"; F.,u.- d' ,.F; ;, t;;;;;.,i. ,,',,n-,i, ra ecronisurqi acegria...", este ca o pecetluire,"" ."-"L"r,r;";#;;;"?::,r11'ifr,',1,1' ectomr

.,,:)"Si:?j::1:_?:r:tu,:," ,"1,1,w10,,ii, r, ,fa;iitul ii*.gr,i.i catehumenicare ne amintesc azi doar formulele liturgice ,"rp..iir,. 1,,c.i?t .-rti, ieqiti !...:*?i lli,-,rT.,giqti -_ un sens mistico:Jhatologi., ;,;;;li;.azi sa, nreinr

ulur<lilr - urr rcrrs rnrs,co-esnatologrc: ea simbolizeazi sau preivremea sfargitului lumii, dupi propoviduirea -Lvansheliei 6 torri ziAi.-n oi A^vrLrrre. Drdrrrlurrl lumlr, oupa propoviduirea Evangheliei la toati zidireaqi aarpcelor drepti-de cei picitoqi, r" ;"a..ri, uii.orr., ;;;^;#;rghia credincicare urmeazi dupi aceasta si in timnrrl cireia se,, Fr..

""i.!"1. trrra cu HristrrdLL ullrrs:a utr tallla cu flflst(sau preinchipuirea gustarii ferici

va sd fiezl.tirea.Evangheliei gi incltidcrea herei, la slinch.iderea uqilor biseri.ii d.

"di"i";;,-:.*_."- Lr{uur ur}ctlLu cre ocumoara,--*'.".,,"i:,lvr, pLrrlrr-r a re.. privirea sfintelor mistere de citre ..i

".i*,.j..|] f:'j:::l-""t"gic, aceastd 1;!1rri9.. 'i-u"rir.-a-;e;r;;rt celor p1manrinrrareadrepgitortaospiiria."""inJl"iiiitri"r,Hrl-,iali"..1H,.l:?:

F. EXPLICAREA LITURGHIEI CREDINCIO$ILOR

l. Partea introductiv.iAtmosfera de mister gi de supranarural in care se desfrqoari sfinta slujbi se

lffi Iffi"ll aceasti parre, pe misuri ce ne apropiem de .,trf .rf,"iirti.,-

este ecteniile incepitoade citre liturghisitori,tui imn: noi ii inchipr

[:::lj::^?Tll qi ldruia ii .anianilA]l_uia r';;-J. Ircpaoam toata gn;a cea lumeascd, pentru ci sd_L intimpi

IJ,J*,:,T**yli,,y:l:;''ii,L^;tb;3"sy12cap.,XXrv., trad. ront.cit., p. 350; Simeoni i;lr 1 il ii,,,,',,

D e sp r c sfdn t a Lt *,si i,,' r- ip. ; ;? i;f;";;, ; ffi ' o,7 r, w99. tu//t. Lit,, P. JJU;umntezeiesutl locas $rad.

254

. rom,r

255

Ll't'u ttctt<;A snr,uAr,A

Attrr<rsfbra dc nristcr cstc sporitri apoi prin cdd,irea d.in tirnput Heruvicwlui, cAnd sc

h vohod.l:isericir, in cinstcir Darurilor care vor fi purtate in curand prin mijlocul

2. Vohodul mare sau ieqirea cu Cinstitele Daruri

Accirsti parte inchipuie - dupi unii liturgiqti - ultimul dmm flcut de Domnultttc de Patima qi de moartea Sa, din Betania in Ierusalim, intrarea Sa triumfali inttca Sfinti, unde trebuia si Se jerrfeascii3. Dupi altii - gi cu mai multr dreptatetmni chiar alaiul funebru de Ia rastignirea qi ingroparea Domnului, adici trans-lrca SfAntului Siu Trup de la locul ristignirii (Golgota) la locul unde era sipat..-A.-- - t74

Astfel, proscoruidiarwl inchipuie acum locul ristignirii, iar sfkntul d.isc reprezintd,ttl sau nisilia pe care a fost pus gi purtat trupul sfAnt, dupi cobori.rea de pe cruce.iltortr Cinstitelor Daruri ii reprezinti pe Iosif Arimateianul gi pe Nicodim, care aurrAt trupul Domnului de pe cruce qi l-au pus in mormAntTs.

I)c. aceea, la Linrrghia in sobor preoqii care il insotesc pe protos poarti in mAini:ltele de torturi ale Patimilor: cruci, copia, linguriqa, buretele etc.) ca qi cAnd L-ar

ttn purtator de vra{a...". O pirere izolati despre simli'snlonicului cap. 0S gl Z

tu mare o gasrm la Simeon alnezeiescwl LocaS, 76,

,\rilr:tttu-nse, vo ); dupe aceEtia, ritul vohodului mare simbolizeaz , a doua ve-

Al.tarul si Sfil.nta Masd. pe care sunt aQezate Darurile inchipuie acum gridina in caresipat mormAnnrl Domnulttr; sfiintwl antincis e mormAnflrl insuqi, iar.agezarea Cin-

ttitclor Daruri pe el inseamni punerea Domnului in mormAntT6, exprimati de altfel qip.ritr troparele funebre pe care le zic acum liturghisitorii in taini:',.Iosif cel cu bunEltip...", ,,In morm6.nt cu trupul..." gi ,,Ca un purtitor de viaqd...,,.

Acoperdmdntwl discwlui simbolizeazl sudariul sau marama pusi pe faqa Celuirrlstign giulgiului (linqoliulul11ftqur *nni lArrui;, .".. ,.tlisc Ai area mormAnnrluiTT.

rqi pe Domnul pe drumul Calvarului sau al mormAntului.I'oncenirile, pe care preoqii Ie fac acum in mijlocul bisericii, sunt dupi pilda qiminarea rugrminqii tilharului celui drept ristignit o dati cu Iisus, care-L ruga pelmmrl: ,,Pomenegte-mi., Doamne, cind vei veni intru impiriqia Ta !,, (Lc. XXI[,) gi care pentru.aceasta a cip.Stat de la MAntuitorul figiduinqa Raiului.

73 Sfi.ntul Gherman, op. cit., P.G., t. XCVIII, colIt,rrl rom., pp. 66-67.

'n Yez,i- de ex-- Te'n Vezi.^de ex.. Teodor de Mopsuesti a, Catebeza XV baptivnald (la A. Rucker , Ritus Baptisrni etA,lilsae queln d.eslrips_iy Thnduws ,pitroput twoptuesteTtas..., M'iinsrer, Uaa, pp.)i-;;;;S"fi"e;G;r;"lrrxrri op. cit.., col. 420.A-8. Vezi gi troparele zise in taini de preot, la intoa?&rea cu Cinstitele DaruriItr nlt:rr Ei dcpunerea lor pe SfAnti Masi: ,,Iosif cel cu bun .hip...,,. ,,in mormAnr cu ttrupul..." gi ,,Ca

im la Slmeon al

_rirr..i , rr^rr rl

simbolismul vohodului'li'snlonicului cap. 98 $ Tdlcwirerrl., pp. 105, ici atribuiti Sfintul,\tltytunse, vo )l dupi acestia. ritul

p. 98 gi Td.lcwire despre dumnezeiescwl locaS, 76,atribuiti Sfintului Ioan Postitoml (la l. Pitra,

lirc a MAnruitorului.letie Sirigul, op. $ ed.. cit., p.49.Ei Atar-rasic de Ia Paros, 'Entrop( toiy @etcr:y

ezeitStilor d.onrne ale eredinlei, trad. rom. dc Iosif al

Pnuor Pnor, Dn. ENu BRANT$I.],

anrintegrc aronratclc cu c.are 1.!o_9t_uns trupur Domnurui qi mircsmcre acruse de

Ti:1lt][]aingropare (In. XIX, Bs-40).'Asteriscut (sit)i"'i")",).;*^^- ^-sreclisc., inchipuie pecerea 'pusi

pe piatru mormAntuluislmbollzeazd pogorirea Domnului la iad cu suflenrl,i,tdrirea mormanrului cu straja (custodiajceruri de cipeteniile iudeilorzs.

. ca.sem.ificatie simbolici, momenrele celor doui vohoduri din randuiala L:

,(::*,1,",,.:*I:i"flr:,tli.s1 l;liy, cuT)amrite) corespund cu momenrul rostirii (imnului,,Lumini lini" din randuiala vecerniei cu momenhrt ao*otogiJiid#:i#il::*:ill,r:tnjei si cu.sfirqirut Ceasutui r. i, V...,,,;",,ri".arn-"fiigia tuminii de(sfeqnicul)' menite si risipraicd.inrunericur nopgii; r, ur.i"i", ,J,rr.,[, ,p.riii.'i"-irii,[loa.rcle),_iar la sfhrqinr] ceasului r il invocim pe Hrist, .,',,rorrri.r.-.ea adevirati-,qr r4 JrdrtrLul

-:-.^",r,, r l. tnvocam pe Hnst s, ,,Lumina cea adevdratl,yf:m,t :l5:_u:"1..,"lgg"lce vine in tume...,'(c-p i;. ili,. o.i qi in,,-,i,qi in celilalt, lumina nanrrali il ri-bolir..ri tot pe Hrisros, care a spus despre SinJ

:li1llT:"1lTl_,.1t"_ \{rr, 12; ;omp qi rr C;, IV,;;j i, v..dni", El lucegtc,gi dcparte de omeni'e- ca r,ccafhrul de'seari, i,r.ai ruri-,"ri;gli v;t';1""ii;;:::4-- - ---- -'- vvqrq' r : Ie TJrrerri. ,.r,- ^.--,,^ -l; la lJrenie, (car-c, precum amEl lumineazi mai tare gi mai aptpAni anrnci lumea. in sflrqit,'fy,sq vvrrvuufr qur rd,(r.rara r-rrurgnrer (care ..pr.rrrirl'tl;;;ffi;.#ii1Li-ii.l

Il,*:l:,It-T:[lj,l1o-,p. qi'mai "izt

ul. i." v;.h"q;l ;t .,i" -r",-.ii#

il'iEvanghelie, care cuprinde viaga, l'rira.e" qi f..Ji." sa, iar ra v;h;J;i #;| ;#;'icinstitclor Damri, care se vor preface curand i" i,*;ii sla;i s;;T;; 9i SAnge.

La Vecernie fl vestim .credin-cio-qilor_qi il salutim cu formula ,,inDrepgi,!" qi cu imnul ,,Lumini lini...,i; la Utreni^/rLpu,i v Lu rmnru ,,Lurnlna [na...,,; la Uftenie, cu,rSlavi fie, Celui ce ne_ainoui luminl!" Qi cu cintarea doxologiei; f" ,fa.sin f--C"rJ"i I_ cu nroisfArqinrl Ceasului I, cu,,flris.toase, Lumina .cea adwir1ti...,,;'i, iiorrghi., f.i-,

-J;; J";r#

f:li!*?:,1n9 | ore,gti!" (ca si la vecernie) qi., fr;rJ;;$nij sr ne inchin:13:f3Î1i* ..i iar

? d"y" oari, cu fb;J" ,i*.r#1;;.i1, 1a. dinainte de

v.!! , rur o uvuc vdr4) LLI rLrtllltua ,rrfltelepclune Inrvic) qi cAntarea,,Ca peimpi.ratul tuturor se_L piimi- i...;;. - '

Ir,ju:,*:t:::f yStro,ayrircdin slujbele.serviciutui Ari,r'rit ri. _ i,cepAnd de ta::lli.^ rt IIT,,lr:9 :u !i5urqh-râ -'i-bolir.-t ; ...i;;-;;;;,'.fif;;i.;;l,-+:T::,

mistico-simbolici a MAnnritorului in lume, ;!;; ;;;l#;ffi'd.;gul istoriei mAnnririi.

3. Partea pregititoare pentru sivirgirea jertfeiToati partea care urmeazl acum in rAndrriala Liturghiei are ca scopliturghisitorihr si a cred.inciosilo.r lenfi,u participarea t"r-;;;;;;;;ri;;;"iri;;,te tw u?ww9cf 9w a

l!4: _r?r, se apropie. Ea cuprinde trei subdivizi";i, ;";.; prrt^ritot atntea mi

L:.:l:p:^r,r",,.:p:.. ate acesiei. pregitiri Ei, t"itJ"il, .ilL,";;'r;'ffiffi'#vrcdnicic la sivirgirea Jertfei, gi anume :

a) Rugdcianea,.exprimati prin ectenia care urmeazi indati (,,Si plinirt<lirstri Domnului...") ;

nrOlf,.r'. Sirigr.rl, op. Si ed. cit.. pp. 4g-49 Si Gherman al C.onstantinopolului, o1t. Si ed,. cit,,

,.,, ,u.Y;';.:li'$ittnca dc la sfhrgitrrl ceasului r (cea,shv,Br.rcurcati, 1945, p, 76): ,,Hristoasc,

)\6

ne inchinim

b) lmplinirca pxrnurcii crrtirinc a dra,4astei, concretizatfl in rinralul de odinioarl al

rt,trii plcii (rlmas nunrai ilr vcchea fbrmull dc indemn: ,,Si -ne iubim unii pe alqii"'") qi

c1 ru*nuiirea cred,in1ci celei drepte gi adevirate, care se face prin rostirea CreTQL

rpl prim, etapi, aceea a ;iciunii (ectenia), urmeazd .ci indemnul: ,,si ne iubim

il pJ "hii...",

i.rd"-., care nu face altceva decAt si reproduci ponrnca dati de MAn-

tgrul Shngilor Sii Apostoli: ,,Porunci noul vi dau: sa vi iubiqi unul pe alnrl..." (In'

II. 34; XV, 12); aceasta vrea'si spunl ci iubirea dintre noi e una din condiqiile fIrI, pote- lua parte cu vrednicie la aducerea Sfintei |ertfe, dupl cuvAntul

: ,,Dace aduci'darul tlu la altar gi acolo iqi vei aduce am.inte ci fratele tiu are

asupra ia, Iasi acolo darul tiu inaintea altarului fr mgrSi mai intAi de te impaci cu

lc tiu qi atunci venind, adu darul t'iu" (Mt. Y, 23-24; comp. qi Mc' X[, 25-26)'

bn .*prerii a implinirii aiestei porunci dumnezeieqq qi_!rm_al1d pilda U in!ep1r1Sirnqilor Apostoli (vezi Rom. XVi, 16 qi I C.or. XVI, 20 lPt. V, I4), credincioqii din

Bircii." veche iqi did.ru acum unul altttia sdrutaren pdcrl saw a..iwbirii (ejOlutl, Qtl,qpo

ii,or, osculum pacis, pax): birbaqii se sS.rutau intre ei qi femeile intre ele. Din pricina

8,) Simtarea rcciproci a credinciogilor in acest moment al Liturg.hiei a.fost pistrati ins1.R.ani,a.]i,1rl, diverse forme,în Lirurghiile Bisericilor orientale necalcedoniene (la armeni' sirienii tacobtft'

rnaror-ri1i, nestorieni, copli gietropieni). Vezi Pr. Ene Braniye, Cwttul. Biseririur restine Wchi d'irt

Oisnt.'in rev. ..Ortodoxia".-an. 1965, nr. l, pp. 93, l0l, 108, l14, 125'Oinrt,'n rev. ,,Ortodox1a",'an. 1965, nr. l, pp. 93, l0l, 108, tÎ4, 125'/rter\tLta. rrvrrvgvruq rr"-r-*' Despre semnificalia slrutirii picii in niry1-c.a veche, vezi: Sfing{ C^nirltat {11t*:-Y,--9_1:-:_t,r* i i-i *yttoSAicd,' 3 (trad. rin. cit., p 567\ (Pseudo-) Dionisie Are_o-pagitul,.Despre ,(y!*.ltireticeascd. til- i T*aA. rom. cit.. p. 99) ;

^sfinnrl Maxim Mimrrisiton:l , Ivlystagogia, cap' XVII qiIticnawcd, tit,i"1*oA. rom. cit., p. 99);^sfinnrl Maxim Mimrrisiton:llirnicewcd, IlL, 3 (*ad. rom. cit., p. 99); Stinnrl Maxrm Mirhrrrsltorul,.lurysta!0gr0r' ca

XXIY, t'dd. ,o*. ,it., pp. 3a245O. Comp. Pr. P. Vmtilesctt, Dumne4eia'sca' - '

[rii"*p..ii rt"ju.i ii'a iezordinii la care se preta uQ.or acnrl acesta (mai ales 1, parile

idiirA,"ri, cAnd'biseiicile erau arhipline de credincioqi), sirutarea reciproci a.credincio-

iiiir, , mai sirutarea liturghisitorilor intre ei in sfAnnrl

lit., ( insi ci se cuvine. ca qi credinciogii sl-qi umple

ltumgideiertare,uitAndqialunganddineletoatiwajba, vrijmigia, ura gi Pizma8r.'Rostirea

Ciezului, care urmeazi dupi aceea) inseamni ci,ccrc gi credinqi dreapti sau adevirati (ortodoxi), spre a putea

tducirea Sfintei Iertfe. De aceea, se cuvine ca fiecare din noi s

ln acest mo-..rt, tnsogindu-l pe cel care il rostegte cu glas tare, in numele nostm.

Cuyintele: ,r(JSile, uSile...', cu care se .ntroduce rostirea Crezului, erau adresate

odinioari osti"riior-.rie piieau ugile de intrare ale b-isericii; astizi, elg au ingelesul

unui indemn spre ascultare cu luare-aminte a Crezuluis2.- Descbid.erea' d.verei inainte de rostirea Crezului arati cI ni se lasi slobodi vederea

lprc altar, ca si ne putem mirturisi credi i lui.DuSnnezeu gi a

MAntuitorului nostru) aflat pe Sfhnta Ma arurt'". In sens mls-

iii, "c.rrti deschidere inseamni ci noqtri orice perdea

nai orice vil, care ar putea impiedi cuprinse in Crez;

Irr sens simbolic, ea inchipuie' risipirea ^gi jma.mormAntului

I)omnului,la cuiremurul de dinainie de i ( -4)tn'

I,ITURGICA SPECIALA

tatd inxxlY, tydd. rorn. cit., pp. 342-350. Comp. Pr. P. Vmtilesctf, Durnnezeta.sca tara tn

,,1it;"iy; in textul ti., iiiiv. B.O.R' an. 1960, nr. ll-I2, p. 1049; Acelagi,Litu Bucu-

t-cSti, 197 2, pp. 21 4 - 21782 Cnmo. Sfinnrl GhCo*p. Gherman, E. Si ed. cit., col. 425 B-C qi Nic' Cabasila, op. cit'op. cit., cap. XXIy'I, trad..

mtn. cit., p. 68.*, Coinp. V, Mitrofanovici, T. Tarnavschi gi N. Cotlarciuc, Litargica, ed. 1929, pp' 563-564'

" Mclctie Sirigul, oP. 1t cd, cit., p.5o.

257

r r\Ev I r Nvt'. yN, Htlrr UNn trtp I E

.ll.irlicnn,n Slilntului Acr Si cldtinarca lui dcasuprn Oh4tilrlor l)nuri in rin:pulzttltti sinrbttlizcrrzi cutrcrnurul carc il avur loc inair:tc clc lnvicrc qi cleschidcicanrAnttrltri prirr riclicarca pictrci dc deasupra lui (Mt. xxVIlt,2); dc irccca,la cuvi,,$i ir inviat il trcia 2i...", prcotnl inceteazi clitinarea Aerului,'li intocnregte gi lldcopartc, asen'lenea ingerului care a dat la o parte piatra de la intrarea morm

4. Momentul central al Liturghiei:sivArqirea jertfei (sfin,tirea Darurilor)

Acum a venit timpul si. se inceapi aducerea sfintei Jertfo. De aceea, preotul (saaconul) atraqe atenqia credincioqilor asupra acesnri moment solemn, strigAndlstlm bine..." etc.

(i insemleazi cuvintele ,,kriln pdcii, ierqfa laudri", cu care credincioqii riacest indefiul I Pentm a avea explicarea exact5. gi adevirati a acestui ri.spuns, tamrntlm mai intAi ci forma lui de azi nu e redati corect din punct de r.edere grain ron-ranegte qi ci texnrl corect qi originar este: ,,N4ili, pace, jertfl de laudi;66.cttvinte indici elementele sau darurile ofiandei spirituale, pe care credinciogiispru-ri ci o aduc din partea lor, o dati cu adevi.rata ferdi adusi de preot in rtgn

gcroase) dtn Legea Wche, recomandindu-le ca daruri sau materii ale singrrrei qitei jertfe - i.rtfa spiritualr sau morali. - pe care voieQre Dumnezeu qi cari-I esti

- Aducem, adicr (rispund credincioqii), intii rnild., Dentru cd .tmild voies- Aclucem, adlca (raspund credrncrogii), intai rnild, pentrt cd ,yoild voiesc, irjcrtfi de animale", a zis Domnul lOsea VI, 6; Miheia VI, 6-g; l.li. tX, 13 qi XLirducem apoi pace, pentru ci Mintuitoml Insugi a spus: ..Daci aduci darul tiu laqi-qi aduci aminte ci fratele tiu are ceva impotriva ta..., mergi mai intAi de te irnpat,fiatele tiu gi_dupi aceea, venind, adu darul tiu,, 1l,tt. V, Za-Z+; Mc. XI, 25-26)ac-eea, qi je,rtfa trebuie adusi iqc pace, precum ne indeamni preonrl ,,Si stim biSfAnta rerfe iry pace si o aducem"); in sfargit, aducem qi ieffi de raidd, pentruasemenea jerrfl cere Domnul, prin gura psalmistului: ,,Adu lui Dumnezeu 7rlaud.d....; cel ce imi aduce ieffi d.e laudd' acela Md cinsregre,, (ps. XLIX, 14, 2Z;l!]'9. C\/I,22 qiCXY,8 sau CXVI,LT),iar Sfinnrl Apostol pavel iepeii:,"prin(Hristos), si aducem deci lui Dumnezeu inrotdeauna ieffi de lg.wl.d., rai.e .*aa I

zclor care mirturisesc numele Lui" (Evr. XI[, I5)8r.

85 Meletie sirigul, op si ed.. c1t., p. 50. - cornp. qi Sfirrrul Gherman, op. cit., col. 42g B. o altlrrctat-c gisin-t la Simeon al Tesalonicultri (Th.lcuiye d.eshre dum.ncz.eieiu.l. lirac p (l t cT \/ rlc]'Prltat.c gisin-r la Simeon al Tesalonicultri (Td.lcwire despre d.wwrezeieiwl ldcaS, p.G., t. CLV,

732 C si tt'ad. roru. cit.. o. 263\: --,sfintrrl Aer se tine neste-f)enr.i .4.,,l .. .ito..o Qi,-h^t,,t ^--r,732 C 1i trad. rorn, cit., p. 263): "sfrrjyt Aer se {ine peste Daruri cnnd se citegte Sirnbolul, pentru

$i care sunt elementele acestei ofrande | - Sunt cele trei virnrgi: naita, pacea si inlaud.d (ch.mtarea), pe care Sfinta Scripturi le contrapune adesea iertfcloi materiale

rrcbtric ca toare cele ce sunt despre Iisus sa se miituriseasci limpede gi si-L vedem(irnrp..gi rcogr.rost, Dapre fiptuire, conteruplayie si preoyie, cap. 74: ,)...De ic..a sta., sfintelerilc irlaintea noastrd dupi Simbolul credinlii pe Sfhr,r, Masi^, avAnJ si fie sfintite. ca sl cumritc inaintea r;oastrd dupi Simbolul credingii pe lnflte, ca gl cum s-arirr olrccare chip penrru cei ce le aduc gi ar stri(tracl. rotn. dc Pr. Prof- D- .stirrilo:e in Filncn

iitc citre Cel ce locuiegte inrr (rilrslillc Lrlrp pEtrlru c€t cc le aouc ll ar strlga cu graturl negrartc catre uel cr(tracl. rorn. dc Pr. Prof. D. Stiniloae, in Filocilia, vol. IV, Sibfu, 194g, p.275)

l1(r \ r---: r\ n r 7' ..18('Yczi Pr. P. vintilescu,.,. nfa lawdeP, in Lituighiile bi*ntlrrL, BucureEti, 1940trrrs clin S.?i;. Acclaqi, I.itwrybia pp.222-22a.

x7 r ,x7 M-crr1i<,ninr nici pa.reria izolari a limrgisnrlui grec p. poris (Litwrgica, p. 244, n. l),'rlr tl lllilt corccti varirrtrta bi,crrov (ulci, untdelernn). in I €l"eoy (mili): duol el- formul,e,rrc rrr tl urai corccri viriurtati.crrov (ulci, rintdelerin), in I 'eleou

lmiia;; j.rpi.t, for-j,

srl sPlrnir ci aclttccnr ca <tfiandi: pace si inlelcgere. in loc de ntdclemn- si laudi imulhrnrirc\ irs,l sprrtrrt ci aclttccnr ca ofiandi-' pace q.i inplcgere, in loc de ntdclemn, Ei taial (mulfumirc) ir:rlc jcrtli sAtrgcroasi ((lomp. Amtrroslos Stairinos. Contributie la sfinteie rdndu)tli ale Vcrirni,sAtrgcr<rasi (Oorrp. Amtrroslos Stairinos, ContribuTie la sfinieie rd.ndieli it, Vuirn;ai

2.58 25c)

Alir4qerea stelulei de 6lc l,ttn1,, Itdrri nlt sffi1t.fuui disc, it't fitrlrr[ dc crtrcc' ll ccf<rnisttl

Arrt,rrca dc biruirrtr\.,.":"lffitxrli;;,lrl'i'i't't''ip'-it'it^9i1"1ea cclor pit1,.Yi:ltlt^*:llil"3--i;Jili'i:i;' i,.,,*i.ii.',,',i' rnp":,' ,V.6-8)8tt, iar y!!.y.1,rea stetutei de pe

...., .r:^^ .i ^,.narao "i;:'?;';il'')-tlii,""i^.::r::;:_?:::fii,de pe mormantul

, f,-,ntruft'li i" ''o'-ant' inainte de invierese !

;";;;';;il;;; (d*'"I)t il chipul Sfintei cmci' in tim-Uw'Y?f ' f^--- \ l^

ccfbnisului: ,,,A.le Tale diltru ale tale"'", esge imitarea ge u:.- ,.-.---r r^ /-:-; (-aee c Lret nAinea in sfintele ii n!1 ' rr-

urrea drn LtLurl4rrtor ; ura 5-o'* fl-q. XXIX,24).

n timP ce in I

ltttl rosteqte,,1.. ^4.--- -l -o-om ci ne IU

d,e vtn 5l prefflcerea' tur I'7t olt'tltLeL at"y l" r"."?rt Y""-urma rugaciunii preotului' E' clipa cea mal stanta Ql

' '\ : -t 4--^2^+^ ' t-;-.r;rol? f)anrrit'

i'l,nuarrr.o".e din tot cursul srini.i utu.gtiii. De aici inainte, ,,clnstitele Daruri"

:r'li,t?,"i"r.;;;;;; .k',i, ;;i;"; J;i' "'* "f!:-'Y:i ,':""-:nilt:','l +':,1':ii'l'ftr'uijlr:'ii":,'.I;a;t ;;;, .i'-",i

-p..n.ut in insuqi sra,nrl rrup qi

Singe al Domnului, pelta"a*ct i"^* aParentele s u infltisirt"u':!*;%1';l'lttll Sange al rJollrlrurur' PdJlrarruu :---:,; niscut dinqi J. "i". Ele sunt adevaranrl Trup qi Singe cu

rrrr Fecioari, cu care a triit pe pimint, cl c?re ' !i-1ffl1:"1ll?j::;illiilr. ,irrr;:'i:il; .ipr.e.a prezenra ,u., ra'sl.,s 'r,,,,irocul Bise-

i Sale incere aza de, -ri e, ;;;;rf*#li.a sa'"imistiil. ci devine^.-t1lL"'*":t:,'ill

:ffiii;:T:"J#lr"oii" 'h"tr'i "r;;;;'k

"""s;; ffi::-'$'itirici cu materia

;'ffi;'.*i., rii"h ,;..P,it ti insuqite de ca1 ^ itorul' adici incorporatc

,iilin*f 'rrup qi Sang., jertfit in chip sAngeros pe Gurv'uLa' . ..

s tinqi re a q i p reface rea 5 ^ -'il ;'il ;;il;;

-J'A f,"^l: :**' I' :::l ::H',*'' hi';':;;;;:;;'i;;;{;;;ii')"'^"i'il,*,ii,ma"*'::*\':,,'::ffi:r#*,1ii

',i,;;;";;';;;i'ipi;it, ii'iri'olirart efectivi; sluiba noastri dcvine acum o prezentarc otn

* sau o acrualizare , i;;il isio.i. a. p. b"fg" ta, o realizare a prezen[ei lui lisus

FIXJ:t:XI il:H'rIJ, il;.a.'-"e nu toati ^peil",* p.'lilPl

9.':'^'- f:l'ff ,1:'lI rcDule sa av€rrr ":iiii'.::il}''""i';.."r1-"al"ii- ,al miridele aduse pentru sf,tn1iBfllrrtul Trup, ci numai Sfinnrl Agneq; resn 'n -.-: :^ ....^,,r n^m-,,1,,i rrici irr rlcillH#Hei;:i"',i',";";;;;i't::;t:l-:F;:'i:::;X'*i3":f i;'tsil'tri+',t';:! l' 11,,'# ;::il;n: ih i.'iil;" a i,,

"'n"[i'" i P: : 1T " .?:::::' "*:" li ^tf

,,SlJt f;llllltllor, cl nullrar Ds ,rrydtL.'l ""':t;fir-r;ulei:

,,Sfin1ele, sfinqilor", prcohtl ialArrg,i .ir. sunt aQezate, P^: ,.9t1, Ia rosttre

r:^---r ^.- .^..e- î.iAete caresrrnr nunllllilu{x care. su'f .atcz<rlL; "?-:;;};;;;^;

. . lele, care suqr numili

iii,Ttiiri qi inalqi uumai Sflnnrl Agneq, i':1" discul cu to4te mlrr(

ii'rili'ji;;.' ri. rLp"r"i taiqic al Domnuluie2

tttrntiei .. (in grec.), ConstantinoP ^:^,1?!:'1.'^lôi,li; illi,,],l,,li,i:11.:H',i1fl i'.][1|.|..',.il;lllrrttrt..- (iu grec')' LonsLarrtrrrul']wt' t"o ""JrlvrriLiiriuog.in,inartic.siuclinvol.colcr'tiv

,,,i,lri.f,-:t.,e .trir".h. Ei mai corecti, de catre A.rhi

r i,,rrryic rle t,Eolise oarticulitre et Linrrgie a" r'Egri.. ,niu..r.il." (conf. saint-Scrgc h l)nris),:i:i;,;;[;. ;. t;rgtir-"-i".tl.ulitre et Linrrgie de l'

it,,,r'r., 1976, pp. 213-214'" ii'V. uii.6f",-,"uici 9i ceilalli Liturgica, pp' 568-569'tr/ r,r-lcr;.' sirimrl nD. ri ed. cit., o.50.t'/ Mcletie Sirigul, op"Si ed 9it..p; fffi",.,tt'"th #;{\1,?i!';# _r-i[,4h l_tnl,lT,v,'te

(Litwrshier, Bucurceti, 1e67, p' 210)'

r l,,rrn.'ti"ii.. -Crt".ir.,

op- cit',cap' II' trid- ronr'' p' 3l'' " "i,,'i;i...^,;:; n^x".lr" i ,ir ,î. 27 - rrad. rom.. pp. 7t;I Ni..i". c-.t

^til^',' ip. tit.,' ' f ' 27, rtad' rom'' pp' 70-72,

;; N,'.:'ffi1,1?il'ii?;'il':li$i ;.';;i:;;;: ;i;y ll:ll:::::":l T:-:',::;':Ih :':"q;: i#',!,:,,,) Nic. cabasila.op. cit.. cap. 5, fvad. rorn. ctr.' p. c5'.,rrc('r "' ""^)ui-pr:r'rhi'iri,i iiirri,,,

t,,,,,nlil'rll."ii,'*ia' "'"'it, pp' 99-100; irtvilritutd biseicemcd pc s

Acurn' dup{ cc sft'ra /crtf.\ s-a sivirgit pi cA,d dcci fi avcnr in faqa noastrry,11TfiH,1;xm:,-"1,'xi*'*;jruri, preo-''1 ':' ". rea dcunn[ din anafori /R,giciunea Sn"i.i i.r.f.;, p...".. Tnea de mijlocire g.r..ril p..,., iri...ii'gjr..;.r ,a,neste acrlrn ne t^ti --^)i^^:^^:: lIne$re acum pe toti .r:^1,::1?Jii vii si morgi, fintei yelrdfie spre. folos, adica spre lertarea pdcateloranume in fnrnto, rrrrlrr ts n^t^- c.-^----: ,' a cu ace$tia

i:lT; il-ffi:T#*l:l::'j ::**l::""*"r" - preo,u, ii po-.,E3 ;::::ti?sr nor. ca si ei i-.,

t"t'c cr nen'.nr eq a'l nx rTiiloceasci pentru noi qi ra aoUa,gi noi, ca gi ei, impi ru'ruccasca pentru not gi si dobdr,..rrti po-..rir. j pomenire (aceea de la Proscomimiilocire A nre^rir'ri arurilor nu trebuie ingeleasi decimijlocire a preonrlui ra urDLrrL, rrrr)r2rnarF

4rurrl(r'r rru freDule- lngeleasd d(nu mai au nevoie a" ),.j]]l,lj:l:Y^:T?'T) Peltf dAnqii sau in favoarea lor,nu mai au nevoie de rugdc i un., "J;il;i,,rl;i g.;"il- Ir' l"#,liHlrT;i::ilil;XT,;;X m;:p::

Dumnezeu ; ;il .di ;;i,;.;.# pe rangi Dumn

d'verei ra ecfonisur pentru por,nenipea preasfintei Ndscitoare de Drze pentnr Preasflnre ,r\ ". d-o ^.i^ ^-^r^-:a dit-r orrcrrl ta din cursulnii...") gi insearqni deschiE:,-l--: r--: n

:liitr,n"ri.* ;i p;e;# il:'.i: ;il; l'fl:,T" imm acum.

5. Sivdrqirea tainei (impirtiqirea)Prin citirea ultimei pi4i din anafori sau Rugiciunea sfintei Jertfe _ adici a dicelor sau a rugiciunil"i a.'-ilf"i#.""..rU pentru B:^^_: :

in lesinrri rr, r,in legiruri cu /a . rq Plrrlru 'E)pn;!;iui,+.ili T.l*,',:fl:impirtisirea credi rata nn^^-i--j^ -impirriqirea Credi- - _^_,__^ ) care constituie scopRostirea (cdntarea) Rasdciunii )"*_""" ,

impirti5ire- inseamni .;impirtiqire, lnseamni cise socoteasci fii ai lui Du desrut de pregitigi-qi de vredniciroage si ne dea ,,, nr- J.'J:::' ,lfll:y :l T*:::,-rififfi'-1; :#:i ;,qi

ji r,i,,os, din care ..r .Jf,'fffi Xi'f i,,i',i',;!i rlilindtpiea sf,;nkw Trup deasupradiscurui,inainte

!9 frengerea lui, e priviti inneral ca simbol al ridicirii D"-";; p-.-.ir..rr, sau chiar aJ ilirierii (al sculiyii Dr

,tqi.:,'.1,1,'-,1rt !:jl';,?:o;l',li,n'"r' Sp' cindea,zs,nlors; *;,ia"iiil$itei Vezi Ni.. bril.ri d. .gT., p. ]06 9.u. Mai pe larg la pr. Ir. ViSewal pomettirii sfintilm in G-8.,3. lgQ2, nr.

oD. -- xl t,.p., an. Ig62- nr.* {.,a. ;,;.';i,.1',. };ii"l;i;,1.u -",}f,.1,-.glll( err nr;n p;,,t -ci..n( ..__eu. orin Fiul

-Siu,

Milrtrrrisitonr l, Mysngog|.a, cap. 20, 24,' uncrman al C<-rnsrantinopolului,,tifdnta Linrghie, cap. eS g i;ii"ii ilie

l,tt'u ncilc:n SPEcIALA

nrtltri din motmAnt)ed; iar cuvbrtale oSfintele,Vt

rlll

dnici si se numeasci sau sI se socoteascli recunosc ci unul singur a fost cu adevlratisus Hristos. Acesta e singud Care, prin

ce I se cuvenea, precum spune El insuqi:. XVIIL 4). Cici tot ce a fEcut El, a flcut

)".maginea cea mai plasticl a rlstigniriitototati gi ne amintegte gi frAngerea

pirqilor lui pe sfAntul disc in form{ dccu -I$ in care s-a ficut impungerea cu

unire a SfAnnrlui Tmp cu Sfrntul SAnge

:':"#;:H?i.:T,lcoasta Domnului cea impunsi cu suliga; spr rnati la Proscomidie' ca

c caldl,erld, ca

din rlni

i

miqi

are

l)omnuhri, sirnbolizatl Puqinpotir. Iar cd invierea e oPeranrati gi formula sacramentel

eo Meletie Sirizul. oi. si ed. cit., p. 52; Atanasie de la Paros, Prescurtare despre damnczeiapilc

rlo11me, trad. de lo#al Argtqului, Nearnlu, 1816, p' 252'e'Vezi Evrei III, l.

o. g7_gg.

d sfirimali Sfantul Agnel in patm pi(i, ctttn cll

au fost risdgnit P€ cruce qi au sfinlit panrl pilrlitaine..., RAmnic, \746,f. 18 v).

1877, p. Ll6.

meon al Tesalonicultrl, rdicuirc *r-eb. 58 (*ad. row. cit., PP.266'267,

can YJtr;,:ii:j2 !,*'%;"1T;i";iiifl1';ifrii!;p. 46 9i dc Nic. |!i.laq, in Comcnt la con' 13 al Sfdn*lui'8.O., a, pp.232'233).

Si ed..260

PRBOT PRoF. DR, Et,rri BnrNr$,n;

sflrqit, clupir u,ii liturgigti, r*)arca carrt-yii i,.g tur,1uti1 fimca,rni pogo

i.f;tll.l1,1]',lr|#[,ni'J'i..a, i,,-'ii* cin.izecimii ori'cdrdura .r.di.,qJi-3iLiturghisitorii se impirtiqesc cei di,tii, la arrar, ca Sfinqii Apostori ih carneracelei de taini l)e ,.Fpi t. r i-.--"= ,iiii."r.a arhiereul insusi ii imnirriceet ,cei,a,;i lltrTi[lffi$ ],::ut'3;ili:THl,t.:SflXn'ta la Cinr cer 116 13lp{.Twmcarea in sfa,ntul potir Sfhntul Trup destinate imcredincioqilor 0{1si I{A) - Sflnnrlui Trup cu Sfintulsimbolizeazi invieiea Dom

rtecnirtitx i^ r^._: ___:.- integritigii Sfintei Sale udespirtitd in doui prin moarre; rar rurnare, ..r*rri'i'*;1'ffi ;:ffiiiir:rilmiri,ei^. nAnr.r î--: ^: panr- aaaainaioi, vrr 5r morti- exorimi in rhi-,,tpcnrru credlncroq.ll vrr gi morgi, exprimi, in chipul cela ruturor membrilor Biiericii iiiu,riAi"rre qi luptitoarrz rv va r ! r, --,.i. cu .

Hrl, tor, r,l .J#;:'rf i,r'.#"ff:l[ i::] T#:gi pe care noi ceilalqi - credinciosii vii-iiI ,ri nnmo-iti oi -^^---^---^:;;G;!,-'u;';11;ffff ll,'fil:JiJ.'ilT1lltsil,i,J,fiTTfilT,]#iretli.. -.i- i-,,:--^: -^ -. -reatiza prin invierea noasrri.dj,, mo4i, ; ;;r, #;I;il';','JnXl# l.r:rlTjDomnului, de aceea turnind in ,ferrui |o6. ^"-.,,^ -I:_ ce[iturohisito.,rf ";- J^ r4i6x +-^^^--^ /t ', ,. gi miriliturghisitorul zice in trini tropa..îi."""i ai, gt miriplrgile ain smnturrru;;il;;;f,.'i',iJ,..., cdnd tovizAnd ". Â-J *^^--' ---, . , a lui HfaIuH1il1;;;.",* T"ti^Ti"ga sfintei F"i"" 'i": ,,Lumir.rri-t , lrmlnoule lerusalime.,.", in care e )'Lwtttttca,,ia-[c' lurnl,.l.r.Joi-rilr"d"; i" miridele i Domnului la invierea.roi_ -^ r- _:.-^ ^-- pagtile cele mari...rr. irrugim ca in ziua cea neinserata a rmpardgiei rui Hrist"r:, ,}l".fi'#ffi;,;ll itrea desivArgiti cu El., de care,n"dir'. 6"t"ri inci 4. r^'-^^__-', _

inr.r,credinciotii"ii ti Tory, ,'j.:lill P"r-ne, picatele celo etc,

miri.tî^, ,r.roj:l car: ^n]r

s_au putut impirtiqi, aceasti. impreunarmirideior scoase penlru .i ., irh,,rui irGl;:*,AilTiiill' ;j[i::1JTt:"H,lL*."?*r:t.^::ii :11:,1tt.1 .o sn',i.r. D;;1.

- p;,ii'.p*. chiar fonrespectivi, pe care o zice atunci air."r-i-ipreonrl), snngere sfe":1ffi.:"rfi,t:i#',9',liJ:11,?ffitd' 'elor

pentru ir'. ''l* adrs acerG -iriJ., ca gi cand ei arIndlparea sft.nturui potir gi aritarea rui in vizur credincioqilor, ra cuvintere ,,cu1.,1i^DrT".leu..." gi ,prfa"t"l.q,., O"-".r."fe. Dooonrl Tirr ,, siml-^ti-^ ^_x ^_x

r'' r''umnezeu"." $r .'Ivlinruieqte, Dumnezeure, poporur reu...;, simbolizeazi aMAnruitorului dupa inviere, I;.- .;;;;; r-.a. ,i din form,r" te ",, .n.o-x^^.--r'r'arrrlsrLvf qrl, uupd,rvlcre, lucru care se vede.qi din formulele cu care rispundc'rcdinciogii, ca gi cand L-ar'fivizut pe Domnur Insusi: --Bihe est" crrrr4nt,t /-or .r uzu( }/L vvr t lt I Lll llrsu{l :lntru numele Domnului; Dumnezeu este Domnul s

$l dm tormulele cu care rispund arInsuSi: ,,Bine este cuvintai Cel ce

2.1,.27ti,,ia,,,-**'ilil;,ii#tr;;;;;.iiH:1,%,:-i.K'::.!K^!!'::]::,::,]]i.r. de la stihoavn, v...-i.t Ji"

î,umrl Rusaliilor; era imnul de slavi ql

din urmi nu e altceva decAt

rnu,qumire,pecare-lci.ntau"di;;;;t;;'dii.;;;;iil:H'd":;J,Tfl:ff il',,i0,!;;;,zl;'kf*'t;7,1;*'?all*fm', PP'8e-er; comp. ei E. Braniete, Expticarea,ir,iilyl:':_(:p".1,:'il"c,t^[t,,-pp.\b;;i.,,",:,:f,':!!J;;;;;i;;;;;#;,"1;lrrii,lnl",1i"'*;i;'!t'u;::':';tr;?!f,:1?!i:ffi:,li,(

!^?"';ilif|;l,x.,f .,!:J,r:n:::, ,o;.,,!2:P::* ri,rili

leTig[1.., i-".r," ei i-ar punr;.3-.54).[_i,j].*,,,*

rtri lis.s, .ri, .o." , ."., .#;;;:il]:i:;.t:"J:i 11Jiii.fl:i:rllii;J,li'iii,li.[l;I

262

l,t'ru r((it( )A sPt'x llAI,A

6. Partca finali a Liturghiei

iar d.wcerea si d.epwneren Sfi'ntehr Daruri.nului la cemri. De aceea, cAnd preonrl

finqirea Darurilor. De acecil,

rlmAnerea Maicii Domnulttitiqi creqtine, duPi inilqarca lrr

Adormirea eilla.

Fiind un inlocuitor al Sfintei Impirtiganiirls, anafura se di credinciogilor ca scmll

sau simbol a..o-6i*. rpiiit""r4'qi de'aceea se consumi numai pe nem1ncatc, ca qi

Sflnta lmpirtiganie; iar cXnd lulm gi

rrnafura. Vechile Praille qi Cd'rti d3 inttrll ca'f se

aQ

stropiti cu vin, care se di credincioqilor in

it., col. 452 B-C; Atanasie de la Paros, op' Si nnd'

ca,ed. L929, p. 598.de masn...), .a. U, Harkov, 1900, p' tl25l V'

7.Liturgica, p. 23. Dupn Atatrasic cle lrr l)nros (/)ru'

Sfintllor- Daruri la proscomicliar sinrbolizcrtarl n

,,, Simeon al TesaloniculUii,Tdlcuire d.espre d.u.mnezeievul ldcaS, trad' rom., p.268'i2yez:tG. Teleaga :1 :ir:. p.462. 1^_z _ ltt3 ye.i Liturlbi"r, 37 qi Bucuregtl, 195.91

p. 152.,ra Meletie Sirigul, p. Ei Teodor 'de Andidi, Tdlcuin pe capitole'.', /''(i" t '

CXL, col. 465 C. r,\^ :-- -is y.ri Simeon al Tesaloniculti, Despre Sfd.nta Litat'ghla, cap. 100 9i t!t,'

.:i,:5:,Llx,JHll!:lll:I iil

arc), gl. 170 (ccl' Iltrctrrclti, 1962 p' 173)'

PRsor"PRor, DR. ENe Bnetrg.rr

cepuill secolului XVIII, mitropolin:I TeodosierL',uLL, DsL.,rLrur ^vrlrr_mrtropolrtr"rl Teodosie al f{rii Rom{'egti s

l?ilTlt rlbji:i, il1-:1ri.i,rdu-t, penrm ."- "qr_rr_in l',,htc'ri nu n.

l3:::l:ri"ri;"i;;;i;;;;#;';*.[T;:ili:;ili"ffi :l#' jnestropiti cu vinllT.

{,:YK::._ll:r:?::1!ici gonsumarea de citre preot (sau diacon, dacr

:::::):':*:^m::,::r:*ii.rii;h1p#il;#ft :i'"#.:',[?pfi iliil,#i'k2.;i:.#e,,5,l,::1".ft g.-duitci,o";ili;;;;ffi ^.";;:fili11::'"f*ti11,sl:,?:Tr-!;;;;;i+;U!;;!iii,J:iJ"T,tH'i,li;i!.*;iili,"'V"*, its,yij intru impar4ia ratitui rvrzutlilr-. ffi;;,rlXIY,25 gi Lc. XX[, l8;trs.

Ijli:TLuTt::;.ljllylilare deci un sens esharelogig, devenind o pr.ngori,:,Ij,'ff",X'^l_9_Y:Tir,*::?l:1T1,t.,Freqi!tg ..r"' ,i.ffîi;;il,;,"rffi'"?;3cipare a,,impirigiei rui Dum,er."" 1i-ffiit *t ;r;iil ;;#"or,1ff.ii,t

BIBLIOGRAFIE(lucriri auxiliare necitate in note)

, ^9: ,3:9:,

lr.erosc,o.rntd.le. L'offrand.e dans te rite byza,ntin,I(gp", 1964 (extras din ,,,A.cta philos. et theologicr; rl. So..t. II),

Mitrofan Critooulos, jVlh,turisii,ea Ornd.oxd, ed. de I.tfi e_'.OpQo6o(icrg, Leipzig, f qOs. "'

Rend Bornert, o.s.B., Les cornrnehtaira byzantins de ra d.bine Lituryie duXV-e'; siicle , Paris- 1966 iC,ot Archi.,.. .t^ r'..r-,-^. /-L-t-:^--),\!';-nec1t,I,aris, 1966 (Col. ,,.{rchives de I'e)rienr Chrdtie";;i.Odo Casel, Le rnernorial d.u-seinnewr;;, ;';,;;;:;:-:;:'W:,!: -l',r{::*f

d?' ? ktyuie .d

e t' aitiq uiti ch ritienne,131ii"*:fSi,.Das -tuty*erientedichii,'ii *r,,,iiilrt;i," ;;':;{"(:;;ff'ff:Twissensch-aft';, 6 11926j, pp tig_ioi.

son /cbo sur laAcademice daco-

Mihilcescu,

?r:2:"P1:Yi:yi:i;. Eucharistie . wnd. yersiihnwnx. Die sotttiche?!:*.:r?:,!,,:t:Aita;,;,*isd,;i;,,dh;;;;;;tri,,"d,;iiiiiil"!J".(197L), pp, 177-t84.

rg6';.*ikir Evandas, scartd expricayie a pdryii La si a lr-a a sfintei Litwrghii, B

P. Evdokimov, La priiy dr lEXlise d;Ori?t La titurgie d.e Saint JeanParis,,I.966-(Pl,4pn1_o.hesoecuminiques,,),')-- "r v"

f!:t: Y.fgy" lKrasnopievkory,'Nw'aia Shrijat... (Tabtd noud sau

ff ',{(,?,r:f y,::?y::yr,,,,Lu.t",tiL;;;;;;;,iZiiaffi'i,wcruritnrcd. XV[, Moscova, 1908.

J' Mateos, L'action.d.w.soint Esprit d.ans ra Lituryie d.ite de Saint Jeanrcv. ,,Proche-Orient Chrdtien,,, fX 1USly.

')i, !:#:,n: !r:ti2:,t:,':K*tt,"::13y,q !bencii,,,-B*:y, !7o?, r 24 v e u (t astitc ce faeeli ta ;ian k,ie,ii).. c"qd I ciili'y:lii",",f,ffi;l ,,,,,]flJ: iLJ;J'x;,,,[3]; rf;:T.)u,,,f,;"ff;,I,rr1 li\Jli il T,rlo,.:l ,^!;a,F'i,,ffi"*. rl'pilîi." vinrlescu, Anofora tatrzrvr rrr, +. Do. ts/_ r4b ll nr. S, pp. lg7_197.Atrtidtron in S.L, an. Ie53, ;;. i-), ;J'i ili+i.

",,,, p!: ,,\u:)ns Y;7i si art. (lesem

"^t1 o iiii);rrin *ebuic sit i

" *

il", !: ::^:: : t:,::'! :: t : .i" r ev,. M. 8 .,' in-. I e 5 6, nr. + _ o,'ii -

i sli.i iX X.:Il. _!H \\ o?.

1t /. .c*., p .ii.f#T,'d:ffI',?.fi',;'i!t$:|;H o:!i\#;*:,*ry!(," y? !.*zyaz 1,n , bu,i ),rcz. in rcccnz. din-rcv, ,,6rr.ioxia,,,

^;. ig__,-;;'.''2, p, iciii,

Srtfia, I963, pp.

264

scfla

LitwrXie,,Kyrios",

Chtysostome,

H srrs-loachim Schulz, Dia byranthrisch e LiturXie'

ilhurg im Breisgau, 1964.

l,titiiii Solovij, boiesnenna Litwrghiia (Divina

Lrrunctc,q sPEcxAt,A

Vom Werd,en ihrer $mbolSestalt,

Liru.rXia) - Historia. EuoluPio.

tariurn, Roma, 1964. ^ .?fil;;il;ti'iîr€, L'Ewchoristie. Mirnorial du Seigneur. Sn*ifice d'action de

ot d)intercession' Il-e dd., NeuchAtel, J963'icnlae vu I saris-' Ieod, rccrtnrnotq (inv dyd'twrd sfantd'), Y enetla, I 8 I 8'Vulgaris, 'IePd rccrtfllnog (

CRprrolur, VII

Liturghia darurilor mai inainte sfingite

Precum am v5.zut de la inceput, in afari de cele doui Linrrghii obiqnuitcan (a Sfhntului Ioan gi a SfAntului Vasile), de care ne-am ocupat pAnI acum,erul ortodox mai cuprinde gi o a treia Liturghie, cu o rdnduiall deosebiti,twrghia Datanilor rnai inairute sfinyite, a ci.rei intrebuinqare este astdzi limirioada Postului Pagtilor. S5. vedem, mai intAi, care este originea ei.

I. Originea gi vechimea acestei Liturghii

Slujba Sfintei Linrrghii a fost priviti. totdeauna ca un prilej de bucurie giduhovniceasci., intrucAt prin sfinqirea Sfintelor Daruri qi prin impirtigirea iuare loc in cursul ei, il avem intre noi pe Hristos, Mirele nostm Cel ceresc, Careintru noi qi noi intru El (comp. In. VI, 56). Acest caracter festiv al Sfintei Lnu se potrivea insi cu zilele Postului Mare, care sunt zile de intristare, depociinqi, cAnd Mirele este luat de la noi (comp. Mt. IX, 15 qi Lc. V, 34,aceea, consfinqind oficial o veche tradiqie a Bisericii, sinodul din Laodiceea (qianii 364-383) a hotdrit, in canoanele 49 qi 5I, ca in Piresimi sL nu se mai sI.Linrrghia qi si nu se mai serbeze pomenirea sfin$lor mucenici (care se face inrdnd prin slvArqirqa Sfintei |ertfe) decit simblta qi duminica, zTle in care porano prrn savar$_rrea ')llntel )ertfe) decat sarnData Qr dumrnrc , zle ln care tmai pugin aspru'. In urma acestei dispoziqii, celelalte zile din cursul Posruluirimas deci zile nekturgice; \n ele se si.vArgea numai slujba obiqnuitelor Laudesuri bisericeqti zilnice, flri SfAnta Lirurghie3.

Erau insi destui creqtini care frecventau serviciul divin (Ceasurile) gi carese impirtiqeascd qi in celelalte zrle (afard de sAmbete gi duminici) qi mai alesqi vinerea, cum se obiqnuia, de exemplu, in pirtjle Asiei Mici, pe vremea Sflnsile cel Marea.

Pentru a se respecta deci hotiririle sinodului de la Laodiceea, dar in acela$ipentru a se impica rigurozitatea ajunirii din zilele de miercuri qi vineri cucreqtinilor de a se impirtiqi chiar in acesre zile din post, s-a formar obiceiulpistra in biserici o parre din Darurile sfintite la Liturghia de sAmbita gi

I De aceea, papa Inocenliul (40\.417) scria episcopului Decenliu de Etrgubium ci intrad4rc apostohci si nu se oficieze Lirurghie in ultimele doui zile din Siptimina Sfintelor(yn5ri qr slLmbital: ,,...ur tradirio Ecclcsiae habeat isro bidrro sacramenta penirus non(Epis. XXXV,Ad. Decentiwru, c. IV, nr. 7, PL, t. )O! col. 555-556).

" Can. 49:,J.{u se orvine a jenfi piine in Parruzecime, decit numai Simbita gi Duminica", r -',,Nu se cuvtne a sivirgi in Patnrzecime praznicele nagterii mucenicilor (pentru viata vegnici), cirilc sfu-rfilor mucenici si se faci (numai) in SLmbete si Duminici" (CBO- vol.Il nerr I

-nn i 14rilc sfu-r1ilor mucenici si se faci (numai) in SXmbete Ei Duminici" (CBO| vol.Il, part. t, pp. tta-r rrr )ru rluur ll ruLcru(r sa sc laca (IrLr{nal, III JiuTIDefe $t r^[mmcl (uru, vol. rI] paft. l, pp. I I+-

" ln unelc pi4i, ca de ex., la Alexandria, prin secolele IV-V, era obiceiul-ca mieiiurca gisri sc citcasci Evanghclia^ si se rosteasci nredic: si si se oficieze toqre qle T inrrohiei afqri Ae

stu'llilor muceru(3 ln unelc oirti

sri sc citcasci Evanghclia, si se rosteasci predica gi si se oficieze toate ale Lirurghiei, afari dcI)ar-urikrr (Et1cx triu puorlpt<ou te)"er1q,). vezi Socrate Scolasticul, Ist. bis., cirr. v, cap.2ll)arrrrrkrr (litlcx tcou puorlpt<ou te)"er1q). vezi Socrate Scolasticul, Ist. bis., carr. v, cap.22,Al,XVII, col..636 (comp. gi trad. rom. dc Iosif Gheorghian, Bucuregti, f 899, p. 271, undc tcxrul,pectiv c tradus cu unclc grcEcli).

+ Vczi SfArrttrl Vasilc ccl Mare, Ep^t. XCilI (ol. C , Cdtre nohila Chesatia,lrupirtdsirt) ((,11O, vol. II, part. 2, p. 4581.

Lt'ru t((it( )A sltliclAl,A

;;;;,r*;;r;'ni,ra i'r.r'a.;l[;; 'r"iui vecerniei, de o parte' si intre anumite.i,,,.i .li- .4-.lrrirle Linrrohiei- de alta.

a-i irnplrtlqi cu ele 1:e crccliucioqi in cclelaltc zile, in care. nu sc putca. srlvarqi

ia. Iar ca str nu sc iuticiririi';tu;rea obiq.triti di. zilele- de m.icrcuri 'ij

u1*ilili1ili;;tffi"";;;;'i;:;L' JJîr, J;a,ti' dupi sruipl vecernici, adicr atunci

d erci ce ajunaseri put.ati sn li[,Ance.'Rirualul impirtlgirii din aceste zile neliturXi'

li;;ilru!ilpi" r" i;;"t, ;?;;;i"'-'iurat, trepiat' de o'"1'.T"il"l:il':.':,::

astazi Liturghio ain're sfinyite (?uel'r"'

, cu termenul nia (Presctrtat =r,.-' -^-A--.^\. 1,"

rtenia, cnm e intitulatl in eaiqilte mai _vechr ^te Lttwry.lotYt'ulwi romdnesc); ln

.^ "ti. deci o combinaqie ' Vecerniei cu Liturehia

ult cd gJ LL uLLl u Lvrrrvurq\rv

ilfi;; stabilim., Pr.ii, cestcl

irrghii. E sigur ci ea este o , (for'qi Vl

trf in iuml lerusalimului), sir . - r^--*^--^-.r ,.r-.-s;,i;fril d;;r;ai..Ji, "-i"tit mai inainte). Prima menlirme documentari desprc

rqa qi intrebuinqarea .i;;;; iltt o """"it"i de rrigine *t*::1,,(1H:1'i;ff;';*), #ffiil anul 64s, care spune.ci Heruvrcul acestei Liturghii (imnul

i" p",..if. .erggti..'") " fou, i"r-a* in uz de patriarhul Serghie

"t fr,":!T:'1'^T'

ilffiftj;1îl; i;;il;;.;il J q"pt.t "

ea era definiiiv formati qi ra;nf{-;;;;h;tIrit, cici la anul 692, sinodul trulan,^prin canonul 5"2:='î?il1T!,1-11

:i.X'#ffitd";;;;iffi;J;;.G ,eglemenldnd ca ea'?:. fr:".g toate zilclc

2. Autorul Liturghiei

t,r..., ce privegte automl acestei Sfrnte Liturghii, traditia.mai veche este foartc

i,, pi..iJ l-ii i, rt.i-U"ir"- Sfaln'tyi Iacob, fratele,P:l".lltil l',t^:1*t:t"B:::'lii|,#;'sie#ili;;r-,;sfa"J"i Marcu, , sr**t i vasile cel Mare, a sfAnrului

tnasie cel l\rr^.a c , - .l TIr',"|e dir-r manuscrisele vechi, care transmll tt.*"1^T::l:i

ilii:,1ffit, " scopul-salaminei,.iar altele - Sfhnnrlui

Ghcrman l, ('::' .vttIl: 1t1aetii''i:T1-:^P:1",.,1:Eii# r":..i}rhului sever aI Antiohrer (brr-bl8), iar unii linrrgiqti apuseni o atribuic

Sllntului Ioan Damaschinul.:ffi[iffi"I";'ir-.*;;*criselordin-s9c'xJ|inainte,pTITiI:L1,T-!:,!:,:::;

ah i;;; ;;;5r,": 1# ;.*'e tfu*A t,T*:,'* i** ?"*A*:1" *'f :'# ::lffii,"'{"'"**,#il'initi'-iiie;i-il."'i {t6o+;','"" ' :I'j ,t"-.c:*":T::P"l'":,1alxrcrisiar (nunqiu, reprezentantsautrrmls pc.

:_: _--^ r^*^r ;^+^-i^. ^* ^,,rooi;.riG.;-i7d-abrsau 585). Aceasta tradiqie n-are.insi d':Y,'lryi:.I1i:1.t*:',:,':1;,illii,S::ff#;ril o;"u,uilitg1e, o o"..."L.t",'iu"qi. "--sryS1^ci,fl"^:1.^Pil?*lf,illiffiii'#: t ;f' ffi".t ;il;h'i, ;;"iL-." .dt,,'"t el la consiantinopolE'

rrr xl, trulan).

267

PREoTPHctr', DR. Etru Bnnnr5,rri

zice afi a

irr multe din manuscriserc vecrri, _i19epA,d chiar cu ood.icere Barberinig,. aiBiblioteca vatica,urui_(secorele vrir-x), qi ir., "n.r.'oii-"-J,*,r" Lhurthimtcesc, nu se menqioneazi n mele tradiqionai ir r"."-r.ri il,.l]'iilr"gh ii::;;itr

il.:^,:^r.L3lf$ ;i,.ala jn5 ea aDare ., " i.;.,,"1,i;;;;,;,-t"i" .".,r e conlcitrin canonul 52 al sinodulur tru qrrvrurrra' 4ld

unere ediqii -,i ,..ni ab Li lfK,f,l;*'#f'*f:adevirul istoric daci socorim ci Lrnrrghia Darurilor -"i ilri;.:h;#U!i::i:;,f':_pi,-1 :,-,gii. sub numere s-ri"ur"ii";; d;;; ni,, qi vas,e celnu trebuie privite ca opera unui s-ingur autorr.ci .,

"p..r.o-t ;;;i ,H;dtJfl,.9:?d:-.":::ry,::oi:i 11,,.i g."...iii a.-.ffir;;;il qi simpri credrformati qi rispAnditi incetur ." iri.LJ,'pa"n i" #";;;i;;;..X ,i'Tj,,Ii";definitivd de citre Biserici-gi qys.i apoi, J"pa *"r g.fr..rr, ,"u numere unuilmai iluqtri ierarhi ai cregtiniiiiii ai" .p*, *.f-,.,.

3. Timpul sivirqiriiAstizi, in Biserica ortgd91i, Linirghia Darurilor mai inainte sfingite este

::T..fllti-1,:Till 1-Po:pE pastilor,6"r"'- p -.#ffi; p* de canonut I

r*It_:*n, cirar mai.inainte, ., '. por,. reualqi;. L**Tit.i.. zi din Ill,LT',L"1,,_'l:,l'_.,b:i:,'i,?:.- L,S.flhi:,..i .*..piir rii.r"' alirurgiceT..fti,din prima slptimAni qi Vinerea rr.[riti., .a,,Jil^;.?;le nici o1i*:,:f',:,:a1,1"-'=ti :ll :'l "rt"

ai"-"r'r"ril a""a. ril,'grrir (toateduminicile, /oia siptdmanii patimil", qi s;-"^-v.rjiff13.'5t?.i r"# (iiTea se oficiazl astizi - chiar qi in ministiri _ doar in zilete A. ,evrenfia \/.;^--i:,J:- c:--:--^--- h -. .t -;t'-'*: qi Viexcepqia Vinerii din SiptimAna patimilor). iar *1,

l,':.Y-T:"i,1".,-ilg" i" l:iq cr""""i"i'iari ,'i,:1,^1^:-r_:,uru^r cerur ) ^qi la (

:X,Y:f:,5.j,:::,1.:: l"_r:1.*. ca:, Sfinnrr-Haralambie (r0 februarie), rnttiedoua aflare a cinsiinrr*i iap al sfinnrl* i;;" pg_tez{t9rul rrn r.u"j, 6h1lii,ltjcenici (9 martie) gi inaintepriznuirea c"".i v.rti;iÂi;;e), dacr acesde rAnd ale sdptamAniilJe luni pAnd vineri) ,2.'-)' LraLa ac(

omentur (ceasur) din cursur zilei, ra incepui Lirurghia Daruoficia -la vremea. reglementara , V...rrri.i l.r, .r.u . .oo(urLd sprc scara, oupd citirea c."rrt"i?i """ei." t.r-Lr'i'_i i._ l, cAnd c

Puteau intrerupe ajunarea spre a se impdrtdgr $r a menca, aga cu prevede inci

L,tf:',"*:- l-:9: !f.T.$li, t I!! rj 1862; Rimnic, I 862 E.a.

*,?:.T:.?1.11,.1;1..*:i'fi q"\.^;;;;i;;)1,;iii.,iii:,,pistrAndtirurarurarrccstei Linrrghii. i-au dar,.torugi, o formd auu"ir"tirei-_r^;hr;i-,;;;rdrru

LItudLura tra.,luon,;u ntri iji"iri;iC;;, Diahaut,,,,err R,rcr,." ,.Ti-11i,."" s!flitc'l)rrrurilor mai inainre s-fin1irtt Yezi Simeon al Tesal

Gngû'tg Diahaul" led Rrrcr,." sau: ,,I)umnezeiasca Lire.sfin1i1 q.a.6.,curciit.1;i)-;'ed. Bucurcgti, 1967, p. 2hrom. ctf., p. 328): ,,In cincl

uiikrr mai i,-,rinr" ,"f*iir - sau:(.d.tt Yezi Simeon al Tesal fiyebarea 56 (trad.. rom

r)riri nrrrlr" (reprod.s si in Tipicur ruare, ragi. rriio, ai"';0r;. cffi"ui"i*iiiliLi,";#t;;.tirria I8l r. (noti Ia'ti.lcuiiea can. Si aT--;".i rnrlon\. T^ n r ...--l-r^^__',;li,i,)!'^' "i:'.:1.,''^,'*'l+1

6.. {i { 'r,"a. ',.Ji".,1' ii J."t5;J1,1ffi'fr#';Xff*

'{'.'ff,:,?;E;,3;idX[.f,r: *:'"::::, j:r:::::;";;';;;*d;;;; #tr#i;'e]ffi,"?r#,(nrrurual dc tipic, dact.),

qi cei I al1 i, Li t urg i c a, ed.- I 9 2 ?,^p. 6 62 ; F . n ^tii ri,

ia fi "i;;; ;, ; r;r;;dact.), Buctrresri, 1924, p.29i.i,1924, p. 29i.',i,,.!;,",,!i!?,*:E:I-::*i;;;;;t;[;i;,"'sti, a Daruritor mai inwintc sfinnte,

^<o

a\ l\rendtiren. Cirrd' preod are si sivArqeasci Linrrghia Darurilor mai inaintc

ilr..'"(;;;i ii.u"i. .e'"ibl Jirr"int griji ca la Liturghia din duminica precedentln

ili.:;;.;;;i.;'il-;i; a.-5ia"*r ,{gr.r pe.tru ziua respecri'i, si scoati qi sI

il;;;ilt1;;r"t "n Sfant Agneq lsau ioud,-de vafi nevoie) q'*i !i:tltl-?::':#il;;ilH#il;';i;J

"ip,a-a"ii

urmitoare; Pentm aceasta va proceda

irn aratl inviginrra respectivd dinLitwrgbierra' .. . . ... t- r^--:--r;';ffiH.r..f,.*,i ;;'ara.;;;e ii;;lii" barurilor m Li inainte sfinqite, la sfilrqitul

;i,I,;iii;;;;o[rf6.; ".;.',hil,,l ne .Sfinta Masi. iese pe o$, q9 -11,rl,"glf::t&tl1;;i, fiffffi; iunea sfrnnrtui Efrem Sirut

Ln. ii S.epa"U cele 12 inchiniciuni). quP-{

;;-i;';i-p ce la stranl dq la sfhrginrl Ceasului IX

[iird;- d"r[* r""* iirir""r...."), preofttl vtne tn miilocul bisericii, se inchind

i;:i:;i r;;nrlrii J.p"". -"*i. i, I'ot "l arhieresc (ia binecuvarylt * ]"j:li, #i:'6! ildi'ai ;I".hi;tilre randuiatd la sfintele ico-ane qila iconostas, fdrl a

insi troparele qi rugecî;if. "Uii""ir.. Se.intoarce intre sfeqniiele implriteqti, facc

,^:^-: -: ^^^; i-t*.5 i- clter ne rrsa de,".,*ii"p.. inrtii, ;; ;ilJ'rpre credincioqi qi âpoi

intri in altar-pe ry qleri,i. r.Jrrini de trei "rii" r+" Sfintei Mese, sirutAnd, ca de obicei: SfAnta Mas{,

nta Evanghelie gi Sfanta Cruce.

&; fi"iil4;fil;,.r" ""-*.. ia: culoare n9agr1, daci )

'";11i,^^b:::yr;rjpdu-

l'

rcspcctivc si'tipicul ccl Marc (al Sfhnnrlui Sava)r3' ttfil:,Li-1]9'11.1Ti:f1;iin'i,i'.""li,rl;.r.i'V;;',i;i; ;; .di.i.ari caract :r de privexhara sau sluibl

A --l

,-'a"t"i.i" ,lversirc. ;i'l;.;p"; .d. :' l9T1 $i :"..'9t-j'"1" -'ifil,1'],,:"::{;i" il-;; i"taniprr'qi * -J.r"lte doui Liturghii (a SfAntului Vasile qi a

rlui Ioan) cAnd se uneau cu Vecernia'i,rri;'fii;.itrc J..t

"rii - gi chiar in mrnlsti.ri - Preideosfe$,."i_1::t.",e[:!'

Iip,;;;;;q; CI;;i"i. de masa.de pra.z), "9i:i,11.,"1'-:1-':{t:T-'^':11:,11':;.ilil;,;;;;iile aG sine deplasarea ceasului rl,F-l:i (1are s;,citegte inainte) sir : - -^^^^^ C^ - ^^*^,1:- -;-1.'l T ,rrrlelar rle ceeri

Gt-.#;;;m6inrtl;, deqi acestea fac parte din ciclul Laudelor de seari,

4. Rinduiala slujbei

ri"lfi;;:b, A;r ; ;i rli.e* decat,pomnului si ne rugam", la fiecare veQmAnt'

il"rl r..." isi spali mAinile, zicAnd rugiciunea obignuiti'[" :#;i-;:;;*;;i;;# s-a citit 'obed.nitn; la timpul cuvenit, preotul zicc

Sfintei Mese (fiind deia imbricat p€ntru

, de la sfhrqitul Obedniqei, preonrl dcs'

tul mic.metaniile cuvenite, siruti SfAnta Evan'

qi chipul Sfrntului Grigorie Dialoguldin

rr Vczi si texrul Lirurghici, la ectenia dinainte de impirtigire: ,,Si plinirn rugiciutrea nolsrril ran

Ct rard Domnului..." (Lifurghier, BucureEti, 1956' p' 2??) ^ .^'--

in v"ri, dc cx., Li*rghr'aZ cd. Bucuregti, 1967, pp' 242-243'

269

rKrl()f rRoF, tJR. HNn HRANIgTII

ni\rlr...r'qi sc. citcqtc Psalnr.ul cIII. ln dmpul accsta, prcotul citcrlrc i1 tainl, lnaltar; ultimclc pirtru rugiciuni alc scrii (luilinilor) d;i. t;;;"""1r.

Drrp-{ sfhrqirul psalmdui, preorul. (din altar'gi cu capul descoperit) zicey?!!. +r", sc ir-rchidc dvera, iar citequl incepe citirea'-c"i*d. a rl-acxll-9xx{Ill), in trei stiri, in mijlocul bisericii, pe ,nalogJ arI p"rie. f,.,.sc_citcgte prir-na srare a catismei, preotul citegte in iaini n.fiiru"rr'Antifona,(,,Doamne, indurate gi milostive...") gi apoi piegitegte sfintJle urse de care areadrcAnd, de la proscomidiar la sfinia'Masi, dis&il J

^;;p;.#antul lui qi,lilu-.., lr^tfrtli*l "lfi intAi, se deschide dvgra qi preonrl fAi Atari rosteqti prinpa

cu,stelu-ta gi acoperimAnnrl, precum qi chivonrl.u sfantrl Affit; ir.ia.rr"i", ii.l:ir",1"t cu Sfinnrl Agnet qi, slujindu-se de burete, ia cu grijili crl ",rlrrie

sfdntulll=liy:l gi .il pune ye qralnrt disc. Apoi atinge, ,. riila,'r,:.lul," si "copetumul cddelmfer, le si.ruti gi acoperi cu ele discul, zicand'numai: ,Jentrusfinqilor Pirinqilor noqtri...". Ia din nou cidelnita,'cidegti a. G'"ri sfinteleface doui metanii mari, siruti discul acoperit qi faie i".i

" -.trrri... La sfhrgitul stirii a doua se deschide din"nou dvera gi p.."n r zice a dnwa t

rnicd., dupi care se inchide iarigi dvera, iar citetul ,it"qi ,[o;i a tueia a catimt,J"q :. preotul citegte Rugdciunea Anrifonului IIr. cind citetul "i;g. i; ;i,,Inchina-ne-vom la locul unde au srar picioarele Lui...,, (rs. -l;xxr,7'-81,

p,erp:teate maiprel,ng gi cu glas mai puternic, se opreQre, iai in altar se iuni cioprdati., vestind credinciogiloi ridicarea sflntului Ag"L;.i.ai".i"qii i"g.r*i[,H: [:^1.ld{nci, ia+l.qd se inchini de trei #i t"'rri"tn",.i u.rl, ,iai.ndisc, cu ambeie maini,.la frunte, ocoregre p! dupa sfania MJ-qi;i#a* il;iproscomidiar, inaintea lui_mergand diaconul (sau cantirer-d) ; tir-a"ri.,

"prircu cidelnita, cidind spre.sfintul $snef. Dupi ce preonrl "qJra

,A;roi Ji* rr'midiar, se suni. din nou clopolelrl de dbui ori gi aLnci ir.J".i"qii se ridicilnrc, iar citet-ul conrinua citirea catismei, de unde, rir";;.-i;-icest timp, lamidiar, preotul toarni vin gi api in sfanrul potir, dupi obicei, dar firi a zicepocrovit-ul (de culoare neagrd,. daci a1e ), il atinge de fumul ti-ei.i, il ,e."ia sl:i :" .l :faT*l potir; apoi ia Aerul (de aceeagi'curoare daci este) qi r".. u r.i,fn! cy el disc,l qi potirul, pe care le cddegte, iar dupi ;;t;ia.Liq", ,. ir,;ttrcr.o. in taqa lor. La toatr acestea, nu zice formulele obig,uite, ci numai ,,pengicitmile..."- .Dupi ce termini toate acestea, _revine in fata snrrt.i tvt.r.'qisfhnrul antimi_s, punind deasupra sfAnta Evanghelie tr ro."ili.---

. c) pupi sfarqitul catismei, se deschide din'nou dvera qi preotul zice a treia

ry,ic1'. l'pi ce strana incepe sa cinte ,J)oaru.ne s*igat-aru...;, pe glasul stihiriloi'!ri9l- ta,si se indrepteze rugiciunea-mea...", preotut a." inii..'mare, .; a.;lla.vecer,ie..La,,Slava" stihiriior r. a"r.nra Sfintele Ugi, iar l"',ii';;;.-1'r;t,o!l!|?l y:i:t(:^ cu,cidetniqa{in zilele.de.rAnd) ,",r.r'Sia.,i" it"a"gh.li. ifr:cAnd sc citeqte Evanghelia) dupi rinduiald obignuitl (d.r..iJ1" vecernie).. D.pi inrrarea sfinqiqilor slujitori in altar gi cLtarea,r"-i"e ii"n...',, preorultbrnrtrlclc obignuite penrru introducerea piochimenuiui, iri-r.orp ci^it;, pyi,

",,..,.,.)i,':.',:[.,|[i 1]F::i,"i alc vcccrniei vor fi cititc mai tArzin, ca,,rr.rlsitciurri alc antif<ranclors,trnpul (;irrisurci (vcz.i rniri dcpirrrc).

270 271

I,ITI. I R(II(]A SPI],CI AI,A

'liiod),cluprl cnrc sc citerltc 1n*nn pnrcrurero. Apoi indat[ sc cirtttr al fuilca proclt]ltn,, .*r" .li*.,inul (sirtt, irr lipst lrri. cAntlrctul) zice cu glas mare gi rar:.,,I)orurlgiqi !"'

'ii..,,nrl ia atunci uu rttqni. cu hmrinl aprinsi qi cidelniqa, cu amindoui mAinile (sau

eti stinga o lumAnare qi cu dreapta cidelnita) qi stAnd cy fa.ta spre risirit, in faga

i Mil", face semlul Sfiptei Cruci, cu ele, rostrnd: ,,ir-tqelepciune, dr.epqi I". Apoi se

cc (pe stArrga) spre credincioqi gi, flcand Ia fel, zice dinqe ugile_impiritegti:

tnti,1^ ili Hrisios lumineazl tuturor !". Las[ sfbgnicul pe solee, in faqa Sfintelo_r-Ugi,

;il;;i;ri(; o i" .r, sine. indati dupi aceasta se citeqte o dowo pareruie din TriodtT, rat

tA c lrram sau sflnt cu Polieleu, se adaug'i qi paremiile zilei respective, dinMin'ei.

d) l,a sfirqiflrl paremiilor, preoflrl, stAnd in faqa Sfintei Mese gi avAnd cidelniqa ini1it., irr..p. si cinte pe larg, pe glasul I: ,,Si se indrepteze rugSciunea mea..."-(Ps'

], Zj, irr'f" cuvintele,,ca tlmeia'inaintea;L'a", cideqte ra1 de trei.ori ^ fa(1 Sfintei

c, tantlreqii (din strana dreapti) cAnti qi ei o datl: ,,Si s9 indrepteze-..". Apoi,rnrl rrece in lanrra de mnzdzi'a Sfintei Mese, cidind li zicand cu glas inak stihwl

il ,,Doamne, strigat-am c5.tre Tine, ia aminte la glasul rugiciunii mele". CAnt[reqii

lrior," stingl) iante qi ei: ,,Si se indrepteze...'i Apoi. preonrl ffece ln partea de

iiit a Sfrntei trles" qi cldind zice stibul al dnilea: r,Pune, Doamne, pazi gurii mele qi

i'Jc ingrndire imprejurul buzelor mele"; cintdreqii (din strana dreapti),,din nou:^,,Si

i,r.lr.ji.r....". Preoflrl trece apoi in lanrra de miazinorptg.l Sfintei Mese, zicAnd,

I al'*eilra: rrSi nu aba.ti inima mea..." qi cddeqte; cAntdreqii (cei-din strana stAng[),

rt11u: ,,S5. se"indrepteze...". PreoruI zice apoi: ,,Slavi Tatilui", cddind proscoTidianrl

lriu,noia. sus; cAnieregii (cei din strana dreaptl), iaraqi: ,,Sa se indrepteze^'.". ft:gd,Wrrind in faqa'Sfintei N{ese, zice: ,,$i acum..." qi, cidind iarigi in faqa Sfintei Mese,

t[ cl insuqi pentm ultima dati: ,,Si se

lc", de unde continui cAntire[ii, in timptrci ori, spre credincioqi (intai spre mijlor slujitorii, cAt gi credincioEii isi pleaci ge

c) DacI e vreo sirbltoare care are apostol Qr evanghelrq lJrmez_a aC]Jm cfitrea.. a.Pos'

nlui gi a evanXheli.ei, cu regula qtiuti. Daci nu, preotu! inchide Sfintele Uqi qi zice ec'

iin iineitri. a. h 1.it".ehie'(,,Si zicem toqi..."). De aici inainte, urmeazl rAnduiala ca

l,inrrghia obiqnuitl, pAni la Hemvic, d:upi Litwrghi_er, clt deosebirile urmitoare :

- f.iort -geti -i1"i citite de preot in taini este alnrl decit la celelalte doui Liturghii; .

- t)in mieicurea si.ptimAnii a patra inainte (injumitiqirea Postului), dupd ecfonisul

Irici pentru catehumeni se adaugi ectenin y ntgticiwnea.speciali pen'tn/' cei spre lu'u,e ('candidaqii la botez, de odinioari):,,Rugaqi-vi, cei citre luminare, Domntt-

lui l" tri celelalte;,' - tscfonisul dinainte de Heruvic, in loc de: ,,Ca sub stipAnirea T"...", este: ,,I)LlpI

r,, Accasra se plrne, in primele gase siptimini ale Posrului, nttmai din Cartca L'aceii. iar ht

rilrlr;lnr:ir-ril ultimi. din letire.'' '/Ai"^ro sc punc, iir ;rrimetc;ase siptimAni alc Posntltti, nttmiri din ()xtcaPildelor (Pr<rvcrl'rc'

lr rr), irrr in trltitnn srlllrllnlrll, tlitr cartea 1o'.

l)*rrr I Pe carc Prc-

Ftrrl loli: -,,SttrPflnc

bli,,, virni (,,Acunlrrrtc' i, ind Heruvicul (,,Acttnr

lrrrr.rile ceregti...,,) de t deschide dvera qi .Sfin-

t l. Uqi, ia cidelniqa qi ul, 9a d9^obicei (cdd.ire rucicd), zicind incet

iii,rt,",rt't-. Dupi aceea in faqa Sfintei Mese, siruti slfulnrl antirnis,

Pneor Pnor. Dn. EruR Bnlrur$ru LITURGISA SPT/,UIÎ,A

sfllnta MasI. qi $fh,,.} o dat{, apx:i se firroRrcc (pe stAnga)cI sprc credincioqi, di cerAndu-qi icftare qi bini;ventdid.proscomidiar. cldeste trei ori- isi mrrre.r. "rrrto Aea.J ia <#n

lnrbibat qi sfantul sf,ngc), ie <Iiscul cu stanga.qi buretele-cu.drcapta Qi.toarn[ in

iiiffii- r----;;'-;; - ^'r-"'-1^p rrpag; pi'aii. (Y EiY)t-ft:l.:l_::-".ll1,f:

proscomidiar, cldeqtg ffei ori, iqi purre pc spare Aenrl, iadreaptq linandu-l la frunte, iar sfhntwlpotir cw std.nga, tinanau-i rn drepnj pi

potl lruP ralllalE; Ps qrDr \1rr ir LvL/t LqLs

,t.,p1 iit.'., ta Linrrghia obiqnuiti, citeqte rugiciunea de

Tllrc, mim.fie, Mintuitorule, Dumnezed.rygt"-::';l:^^

mijlo-cui naosului, sub policandru, preonrl se opregte puqin, face semnul Sfircu sfAnnrl disc spre.credinciogi flri sr zici nimic, ie intoarce (pe stinga) gi,

rrrt ^,' rar rq "^!^rr' ' 'este Domnul, Aliluia, Aliluia, Aliluia"rrcl qi paharul vietii gustagi qi vedeqi ci bun

XXXUI, 8). De "r.-*",-"t"ci cAnd preonrl cideste Pentru ultima oarl Sn11f1

tot in ticere, intra in sfhnnrl altar prin uqile imprritegti. se sunn ain'nou ilcredincioqii se ridicr in picioare, iar cAntireqii (cei din strana stAngi) incep

ffiÂd#; il ;i;;-;'-i." iri r, ectenia:. ,Dreg1i, primind"'', .nu zice: "ziua',i;-.i ,S.i.. roati...,, .ti. 'in sflrqit, 1..:*l *"giciunii. am'r'onului,

:_1 {.]-Yi,,;partea a doua a Henrvicului (,,Cu credinqi qi cu dragoste...,,).

.In acest timp; preonrl pune sfintele Daruri, ca de obicei, pe sfhntul antiDcntru potrivirea Sfi";;i";;;;i.-if,irt decit la tinrrghia obiQnuiti, iar la otpust ilfiril[i;,]a.*i-Ji, ,ii, i" care.ne afldm, apoi pe.cel it iifi urf]1:?if_!,

CAnd strana terminl de cAntat crwintele ,,sivnrgiti se inconjuri,,, se sundcredinciogii. ingenuncheazd., _iar preotul, precedat de un cantire( (paracpoarti luminarea aprinsi-(sfeqnic) gi cidelnita, iese pe uqa de miazrnoapteincet in cea mai profundi rdcere, mergand astfel ipre mijlocul rrror,riri.

ml in dreapta preorului,. discul in stanga), ia acoperimantul'discului gi alpunAndu-le {egRarte; igi ia Aerul de pe sprte gi, atingAndu-l de fumulacoperi. cu el discul qi potiml qi le timiiazi, firi sd zici nimic. Apoi, dr

lapul, face doui metanii, sirutd Sfintele descoperire, sfhnn:I antimii qifaceînci o_meranie, dupi care inchide uqile impirlteqii gi dvera.

0 cend s-a terminar. ci.ntarea prrtii de la urmi a Heruvicului, preotul (ro.steats ecten'i.a: rrse plinim rugicir:nea noastr5. cea de seari, Domnuiui...,,l8,odatr in taini Rugrciunea previzutiinLiturghier (,,Dumnezeul tainelor celoinevizute..."). Apor, ecfonisul: ,,$i ne invrednicegte pe noi, Stiplne...,,, Tatdldoui rugiciuni in taini care urmeazr (,"Dumnezeule, crl ii"n r uun (i inatllminte, Doamne Iisuse H-ristoase...") cu ecfonisele'respectivi, previzute inPreonrl se inchini apoi in faqa sfintelor Damri, zicand de fiecare dati: ..Durnrr.ateQte-mi pe mine, picitosr-:I, gi mi miluiqte !". Dupi. aceea, Sfintele fiind acopAen:I- (q1 curn au rrmas de la depunerea loi pe sfhnta Masi), preonrl vari minilry:"9 sfend Aer qi,_cu. roati. frica gi cucemicia, atinge smnnrt Agneq (frri si-l;zicand gg slas mare: ,,si luim aminte ! crle mai inainte sfinqite, snn't ti ia"tit"r i'

.credincioqii rrspund ca de obicei: ,,IJnul sfant..." qi apoi crnti rar chinonicuJtagi qi vedeqi..." (P.. xx)([II, 8 s.u.). Preonrl ridicr Aenrl gi steluga de pe sflntulRyry. d.egrarte qi apoi gflrimi Sfantul Tryp, zicnnd formuia respectivi (,,SfXrfuelul lui Dumnezeu ..."), Qi aqazi pirtile in cruciq, pe sflnnrl disc, ca'de obipdrticica Is in sfhnnrl potir, frri si zici. nimic, binecuvinteazi cildura gi o tsflntul potir, de asemenea, nimic zicand. Apoi se inchini, ia cu stanga p"rt

"pune in palry1_dr9apti, zicand: ,Gnstinrl qi Sfentul rrup qi SAnge a bomnutui,mie, preohrl X..." etc. Apoi, ginand stanga dedesubt, cu'miiniie pe marginearr'r) PTLULLU -1\.'. ELL. frPUl) [urafiq Sta.nga qeoesuDf, cU marrule pe margmeaMese,-zrce nrgiciunile- obiqnuite de dinaintea impinigirii (,,cred, Doamne.,.,TaJe...]' gi ,,Nu spre-iudecati,.."), .dlp4 care se implrtiqeqte. IJ apoi Luretele si lsipalmele deasupra sfinrului disc, zicAnd: ,,Slavd Tie, Dumnezeule !,,, de trei ori.,_ i-_) r , s! Lrv. vl

. D3ci preotul slujegte singur (frri diacon), atunci el nu gusti acum dinti-r, ci rimnne si fa-^ci aceasta numai atunci cAnd ,,potri'reqie, (consumi)sfhrgirul Liturghieite. Deci, indatd dupi ce s-a impirtrgit iu sfrntul rnip (in

r ui.i'inri"r., rinduiala Liturghiei Lrmeari neschimbat[, ca de.obicei, cu deose-

c[ la chemar., pr.o*Li'-,ifi fri.r lui Dumnezeu..,",9in1*e-tii rispund' #tA.^-Cfl la CnemafCa PrEULuIul; ,r\'u rlrld rur vtlr

;-;"i ; Domnul in toitl vremea) pumrea lauda Lui in gura mea..." (Ps.

ii,'ii, il ^.h

,itle;;*iisi., Dumnezeule, poporul Tiu"'", Iitp*$:,::leti:,1.-::3

V...rni. am flcut-o * Lin rgtti")2,, iar ca autor. (tradiqional) al Liturghiei il po-

pe Sfinnrl Grigorie Dialogul, episcopul Romet'

(din altar). (din miilo-icii):

(din altar):

rrrul (cAnt.):rrl:

I

E. S.n"-*inaoielii Liturghiei Darurilor mai inainteBinicuvAntarea (ca la Liturghic).;n*ttt ;t ne inchinim...; qi'Ps. CIII (preotul citeqte in altar ultimele patru

rugicitrni ale Vecerniei).

Ectenia mare. Se inchide dvera.

CatismaXVIII(Ps.Cxu-Cxx)ml),stareaintii(preorulcitegterug.antif..I,des-A..-".ii,"ir"iqlad,rc. discul cu acoperlmAnrul qi steluqa, de la proscomidiar la

Sflnta Masi).Ectenia mici (dvera deschisi).s*"

" aou.'a catismei (dvera inchisi. Preotul citeqte nrg' antif. II qi pune sfintul

Agneq pe disc).Ecter:ia mici (dvera deschisi).S;; " treia a Catism.i (h ,,inchi'a-ne-vom la locul unde au stat. Picioarele'

Sfintete de la Sflnta Masi la proscomidiar, apoi

antifonului III).

asul stihurilor din Triod (preorul cidire mare, la ,,Si

se indrepteze...").V;h;d ;" cddelniga, cidire, jngclepciune, drepli !"'.Lumini lini..." (citit).-Iirochimenul

| (din Triod).Parcmia L (dinTrbd).Prochimcnul II (din Tria d ).

cidelnila): ,,inlelepciune, drepli ! Lumina lui Hristos"'"'(ql parcmiile zileidinMinei, daci sunt)',".....", ., cidirea altarului qi stihurile respectivc gi metanii'

Apostolul t .

{{dacn sunt). Se inchid Sfinrele Ugi.

Marco,lit. L, ed' BucureEti' 1946'-p' 851, col' 2-(in ed'. 1970' p'

206sus.LafelinTipiculruscsc(Comp'Indruwritorulttq'c0nntot7e).

272

tliut.:

273

l'rcclnrl:

CAnt.:

Preorul:Cnnt.:Preotul:

CXnt.:Preoru[:

Iictcnirl intrciriEctcnia pclttru catc.humeni

Lt:,:_rll1f?r,^.u canrJidaqii la botez: numai din micrcurea sipt. a IV_a inrrintrHcrtrvicul (,,Ac*n puterile cereqti...',)-

o4vL' a r v -d utilI,.El

Preonrl cidirc micd.ntele omeniri).(,,C: dragoste...,'). lruga cea de seari...,,)rc pc

I atal nostru.Doui ecfonise (gi rugiciunilc in taini)uSi ludm ami.rre 1...,i. IImpirtigirea (crint.: .,chinonicul .Gustaqi gi vedeqi ci bun este Donr,ul...?I,t,,Cu frica ;i];.

--- L<' uurr LrLL uurrrrrtu"':Ill

,,Bine voi ,'r

Ecteuia d rimind...,,). {.,!u pace si reqim" qi rugiciunca

"rrr"".,iril I

,,Fie numele Dornnirltri binecuvAntar...;' iil p.. )C(XIII).Apolistrl (otousrul).

ruEtrl rRoF, DR, ENE ER^Nlgl,tl I,I,TURGICA SPECIAI,A

iciunilor antifoanelor citrte de pr€ot in !"P1i" timpul Catismel ..prochimenul ouiqn.ritll V...I"i.i,"*iabil dupi zilele siptimAnii, e inlocurt T:::l

il;;;i;;;prii celor a""i-p..i-li dinTrnd., care se citesc totdeauna la Linrr-

Darurilor mai inainte rnqrrlli."re se iau din cirqile: Facerea, Ieqirea, Pildele

ovcrbele) qi Iov23.

;;-nt l iik;n;;, specrficacestei Liturghii qi atat de imqrel-lylllyll^"fy,I::;'fi;i;;;;'K;;r;"ft;;"i.rat odinircarr nu inrre ce'le dour paremii, ca azi (dupi

,i,il;il;;;;",.i "'

a"", ll ; a;pt ;9 I -d' :l 3:"q P','.'"I'''1" Tl -' f ':,':* i:, din vechile tipice, ." il'l*-., iipiiJu".ii.Biserici din Constantinopol,. d4 T^"I.I ministirii Sfintei d.i ;;. A i;.. X)24. El era precedat.totodatl de Vohodul

i'i.iir"" r"r.-"4 , trriit"ril"r (un al doilea.vohod, dupd cel de.la Lurnind' lind', desctis

sec. XV de Simeon "li;;;lJ"i.oloi" qi in manuscrisele mai vechi ale Liturghiilor

ine): indati..,..arrt" pi*ti-"ri"f din truntea tremiei a doua qi se citea

:'jY'r:.,:;;--^.-r -,-.."'."rr i.qeau in procesigne altar pe uqa dinspre nord'

Lirurghia Darurilor mai inainte sfintite, c.ale, precum arn spus, se oficia:y:""i seara, reprezinti moder,r desi"ffiJ-tilCr.i';#Ij., adici ar

Pane in fundul bisencuconul, cu lumAnarea qi ci

rginrl paremiei rostea: ,Jnteunite cu ;î_

* grlurFiruLr vLo]/erdrr) aLuLa aI LIEI

sile se si. r, in vechime.qi Lirurghiile Sfintiloifoancel Mn,e cu Vecernia, la datele previzute qi ,ri1n- :

r -1- . t . 6

HriStOS lUmineaZd tutgror", dUpi Care ClerrCl felnffau ln alrar, Iar ,r L'rrurrL4 ow

ndeau luminile, * teA..l J.[Uitti i1 tgate zilgle ] Vecernie-('dyp:,ryi:1li

ilJr{{' !u;;,;Jp, ;i" 1i d'I Lr L d'| s' " .'': u i b i, ;FF' :l1"" i'riIiilffi!'f ,|' il'Jr

tele rr. ranr ri^ ,*-^^]t'?t; -?19:",1 Qi in,6""l '4'l il"-^ rr-^':-. .ra. irrti-*aT:J lH;T'iH,i;-;;i),;. *"i di;;J,aees" indatn :",inrerepci*ne ! ",

uI -^"*^. D.-. trrtrrrnri i^r.Antiretii inceoeau sI cAnte: ,rSi se indrep-teze rugi-,^ ^: Â*.:-,{,,-aaIele de rand din piresimi l"Lri i" "rti,^r,

c caqc rnfr-r

,,-P.,T_.^.y^T,-"ir*,,.parrea pri."i3 mai inainteil.1pi.Er: vecernia, pa"l l: d#ii[ d; dupd.vohod (iesirea .J'Jj#illl.ji t]il1,-j?]"":,-y,_{,.:1"-T:_::i) specifice...rt.i.rr,rll.; ffi;;anre prin fruntor, care constituie tranzipi I p;;r;;'ili"rigii.]';i'Hil:'Hffi !ffifill;:9*1.* X:?nl:,=.., Sfintei ri";;; i";ri,a aJ-.aitl;q;'H;,;;;*, ;;** ii. Dar in sec. XV, Simeon al Tesalomcului descrie randuiali ca azi27, c€ea ce

-n".iî"". ,i-t r; prod*.r. intervertirea ordinii logice qi fireqti de mai inaintePs almului Cxr r..s; se in d repreze ;s;'.d;; ;;:. ;i"' i" ..* lti, iJr'r'.THifil,";*,[::Ti,I"".1:.:fP1,l'q,:q-,?r";,"Iqi;;;r,;ftril,, i'"la sunt), ori de ta ""'i,,iIJJ:'J,it, a; mai sfinqite avem de-a race cu

lrn dublu oficiu al luminii: pr . " lt: .b1bli,:i to:f il[1l*:f:nia intreitd de dupi lvanghelie, d;.i dff;;;;;;i':#?ffi"i#i:ffi,iscc..W) incepunrl de fapt'al Liturghiei .rtJ,,-.-;l^.

Atit partea vesoerali, c tri in.rinduiala Lirurr"'''P:#"^:i'-:if i3iir: .,,..,"b,iir;;il#:: Enrir-r-rS1, urmati a.iarr[".." integlala.-a Psalmului L ("!oamne' strigat-am citre

i;i;r;..., Ei'rp"i i.qi.." ,J.-rrE " ,t jitorito, (vohod) .u lmnut Lurnind.lind; al doilea,

Astfel, precum ,,, v;,r,., ur.ecuvanrarea obrQnurti de la r;Jii,[i'.riif}ccade la Vecemie, ci-cea de i, fit".ghi;.-^' -, ,

laril :Urrt is

tlt rsi

n'rri. I968, P.9).' ' )ir 1.rt it urmi, notele 16 9i I itol'ra Tcxt publicat de |. Matets, foa"dl Eglise. Manuscrit dz la Sninte Ctoix tto' 40'

x.r silcle,t. l, in ,,orien*ii;-ah;; 165' Roriae' 1962' p' 246'1s l.oc. cit., suPra (nota 2l)')n Vczi in.urmtr, lir cxplicarca Vcccrniei't7 l)csprc sfintct,

"ga,:'iiiiittrjW, ,^p 35+ (P.G., t. CLV, col' 656-657 qi ndd' tmt' cit" p' 2?7)'

Rinduiala de azi din rinrr bizantii-p"r-,..u incep_unrr-vesperar ar Lirurghieinriri ilrainte sfintite este fideld u..ti"i.rl-f-r ot c{l-r.r,,: c^..- ur:.. , rint4i D.,l-,,t nrir ^: ^-^: ---intAi Psalmul CIII qi apoi ectenia. ilL;trrn'la ectellia mare) iar dupi e" _ in Io.(,,1'leaca, Doamne, urechea Ta...',): tinicrrl

ai scurti gi lectura ei sfrrqindu-seiunea s-a'anticipat, flcAndu-se inluminii a fost avansat inainte de

Vohodului s-a suprimat (ea fiind o re-

i ritul luminii au rimas intre cele doui

(,,1'leaci, I)oamne, urechea Ta...',); tipicul _i,r

'"cot"ic xlv-ivf in r".,rr .rtili-,-,.H;.-re";;;;i5t ,"qpili.:::':illr'J,5,

rl Vczi Sinre,n al Tcsalonicului, Desprc tf,tele rugdriuni,cap. 3.52, p,G., ..CLV, col.lnal. ront. cit., y-t, 234.

274 275

Ll I UN\rl\,n ir-ri\/r'rl/'r

ll*y:1,t1-1.lli!irllq, ca siccr dirrtAi, diu artc recnrri bibrice (parcrrrilc), un nou(drsp*nrr i,trc timp) qi o rroud formuLi a-luminii (,,Lumi,a t,i grirt"r..,"), ;; rvcrbclor,,34. sluiha ol:iqrruitrl a Vcccrttici (cea de sAmb'ltl scara-) nu rrrc parenrii; Vc-

--- -----:: /l^ ,.,,,.,'i,'r.1. imnirrtesti si leslrbltorile sfinqilor cu Privcghcrc)llllc CAfr ' Sa h^a^rp lnd.pnia s.alcAnta se indreptez....,frJi.ri;ffi;ffi;1,;;;;:;j;

f1| .::. ".p1.r:

integranti a Vecemici sirbitorilor, cude noaPte (vd'enia sa't

qlv+uvt) Ls vvci se .r.er'c rru,ar \,ausma 18, qi arciruieqie partea vesperali a Liturghiei Darurn:* *:S: 1 t1l..r,:?*dd.. o p_",tl .p..in.e ".lG'ilrshii, ei anume

41y'tereal'ormwlattitl sI a

ionrl bisericii, la apropiere L^r ^^ ^ r^.,^,rit rrr t.irnnrll,

Itrminii,propriunumaiei(lacenrarfum.'rr**Liinli**,1";;;i;;;";'p;;;;,.. CT.^.rr. originea aceshri rit I Se pare ci el,nu consii*i. J..a, un rest allirurgic in care Biserica.a incadrat aprinderea luminilor h ai;.r- Ia ciderea

f,"::,T,:"-.=b^T:9,fe"S Vasite,cel M_are.: ,,S_a pirut pirin.tiLr noqtri (p

brsertctt' la aproPrcrE{,'"i rre Hrrcros ar \,arur surrbol ea a devenit cu timptrl'

la lumina spiritual{ adusi de Hr$tos' at u:

a esrc de origine ro",iJ"Liii't ; ;flii". il in"^'iniii 1-' ff"1i:]Pi. gl"'::"*i lnu primim in ticere darul rwru.inii d9 seara,.i ,a -.irto*i;ii;i-b"-r,lr.ri,e-a apare"28. lJn asemenea oficiu exista la lerusalim in sef- rvl.*a pelerina

llH il;."*,[^,-iri,ir, arr,vii.l qi Egipt, iar in'manuscrisele linrrgice ea apare

prima datl prin ,"^'lf ii-x--n'Liniti'trrit 'ft acestui tttlff:::Jllr:I'.Xt:l:psJr " I ry,

rr.? i" ii "

a., crie in r"r.-"a'rl'J' T.-. n';"'#, lll"i"ii,1Tili?:T:r:^y:?Ty1:,1!ici slulpa luminii de seari, care se frcea in uisericl 1ia

:u prrma LraLd yrru o risiritene (armean, st-pistrat nu nulnal ln

intirea lui in riturile li-

l11il"i:il#:::iiroman aqtitor (la incepytulslytbei'lirn de obicei in biserica tnvierii; Anastasis) ra o ora p;;.*,-;;:;;i;;i.:Il-::l precedat.de adlnarSa la rugiciune, .r.. i.,..p., -"iai"ri",", cu un s(nrrgic format din psalmi, lecruri, iateheze qi procesirni. -

-_--_.^'rv' !s s, Dvr v

-,, Lr?T ne.informeazi.Egeria,lumina cucare se aprindeau sfeqnicele in biseriiarii din Ierusalim nu se aducea.din afari, .i din .*i.i;;;;:; necontenit in]grotei mormentrJui Domnului, din fi.rndul bisericii3o. D;-;.4 pene azi, ia Vituriti cu Linrghia Darurilor mai inainte sfingite, pr."n r ,J"JJ-JiI 1 ",

sfeqniculapr-Tli, pe care o arati credincioqilor, cu currintei., ,,t*i." Lri Hrirao, lumine,ror". La Marea Biserici din c-onstzuriinopol insi, p;4";;;-xl; .iort t -irrii anY.^::r*_:*._::_:i"ea." c,u mar,e sofemnitate +i,i pr.^"!riririrr['"r,iffi;;ile cu lumini aprirue erau aduse de citre dir.;rii" ;;;;iir; ffiffi,;ft;:,3iirr:T.Tj::i.li:Til-:':,:[Lt.:: ?l.lTg* toati noaprea, ; il;;, .e",r,i ii;;iar c, timpul devine stybe gfigi{i (obiqnuiti) a privegherii, -r.i*r";;;;;ceLl dnrui parernii din randuiara de azi

" Litorg,ili t;iliGi;ai inainte

:il-T 9*i. p..i:"Fb biblice dtn wchiur Testammt,.rr. r., li*"u in secolere I,::Yl?:':T,::iT,d," Iqpul Posnrlui IT,.ly, inainte de ceti.,"t. *r-"^i"1.Lcatehume-nilor qi amintite in insemniriie de cdl(cep. 46)".In rin:l bizantin ele sunt luate numai/D--^---- --'r--' ,.\ .(!^::{r^ i leSoea) si din cete doui ci4i s tai,@)',j , acfca exact ca pe vremea Sfhnnrlui Lacatehezelor sale mystagogice acesta spune ci mai inainte vorbise zilnic catdespre datoriile lor morale, cand ri se citea din ,,FaptereE-r.r-rJ"r, gi din in

ex h care PoPorulomnului nostrut 1rg,,"Li", 'ai lrrrr." vesperall

, col. 405 qi trad' rom' de Pr' E' Ilranigtc

A. Dirnirievski. Descrierea manascrbclor

27627'l

U

t0GU6

sEE]

LITURGHIA PRIMARA

Dcplasarea por-r-renirilorde la Ofertoriu la momentulProscomidiei de azi

Intrarea episcopului (a clerului slujitor)in altar

Lecturi biblice (din Wcbiul Tex., dinNoul Test.)

altcrnate cu cAntiri de psalrni

Omilia (predica)

Ectenii gi rugiciuni pentru catehumeni, energumeni,pcnitengi gi candidati la botez.Concedierea catehumenilor gi a penitenqilor

Ectenia rnare(mutati in loculactual de la in-cePutul Litur-ghiei credincio-gilor)Imnul,,IJnule -NIscut"

Iegirea din u7a lecturilor dinVechial Test.

sflrgirul LiEcteniile gi

penitenqi incepdin uz

PhHor Pnor, Dn, Er,u BRANT$TE

,- , Da.telc cronologice indicate aici sunt celc de la pr.

vrr. tstortc tn stntctilrq i rdnd.uiola /or, Bucuregti, I943.

TABLOUL SINOPTICTNDICAND EVOLUTTA n ANoulr,LII LITURGHIEI (cont, )

I,ITU RGIC,{ SPECIAT.,I

TAB LOUL SINOPTIC .IN DICAND E VOLUTIA MT.I O UIULII LITU(mod,ifi cdri,stuccesiane,a.d.dugiri,aiirliirt j,"|{fi ;r----

Mttt,rrca pre

rlihlinrl Linlrtcniile qi

rugiiciunile 1

elrcrgumemprritcngi iruirrsl din uz.

Secolul I Sccolul

vrr I rxSecolul

I ";$,Secolul

xIISecolulx[I

SccolulXIV

I

Dczvoltarea rinralului Pregit

Tirniierea Ei acoP. Dar.

presupusi in Coment.

linrrg. al patr. Gherman

Rug. Prosc. I

(ir Cod. I

Barberini\ I

f-J-D"ruol ".., t

rii Agneqului qi a vinului eut

llI Dezvoltarea rirualului m

Mengionareacidirii Da-rurilor inmanuscrlse

itualului ptr. Pregdtirea liturghisit.aristic pirrl [a patr. Filotei al

Ps. antifonicmeng. [aGherman alC-polului.Text. rug.antifoanelorin Cod..

Barberini.Intr. cu Ev.ment. laGherman alConst. Rug.trisaghionului(rext in Cod..

Barbeini)

i

I

I

ir-rchinarea inghiei

faga Sf Mese inainte de incePerea Lihrr'

lApare in manuscrlse

I

Rugicittnea EvanghelieiGcncraliz.RugltciurriiEvrnglrcliei

rirrca predicii spre

linrl Lirurghiei.:niile qi

iciunile ptr.[gumem ql

itcngi incep sidin uz.

278

Prof. P. Vindlescu, Liturnhiilc bizantht

279

o

olJ

=Ul!

sEEl

Ectenia marePrezentarea

Dipticcle (pomenirile r:ominale)

Simtarca piciiSpllarea mAinilorA.legerca gi aducerea Darurilor de ciftediaconi la Sf. Masi

Aroforaaa euharistiai (ritwalal Sirugdcianea Sf lertfe), rosriri toati cuglas tare, flri intrerupere

Ectenie

Rugiciunea domneasci (mengionatl laSfl Chiril al lerus.)Rugiciunea pleclrii caperelor,Unul Sflnt..."Fringerea piinii auharisticeImpirtigirea

5 Evr "ffit,!; Lrr.. gltE ERAMSIE

- arhiereului- preo[ilor gi diaconilor- clericilor inferiori- credinciogilor laici

Rugiciunile de mulgumire- Ps. 33 (in Conrt,. apost.)- Ectenie- Rugiciune cititi de ..hi...,(proros)

Concedierea credinciogilor

280

Dezvoltareavohoduluipomenirilegi riturile

ltrrocl. Crezuluila Constantin(sr2-sl8)

Transferarea rirualului prosco-midiei inainte de ritualul Linrr.ghiei

LITURGtcA SPECIALA

TNDT.ANDEvoLJ+fl {LRXTtSI}lSIf, ,SruRGHrEr(cont.) TABLOUL SINOPTIC

INDICAND EVOLUTIA nANOUITUI LITURGHIEI (cont. )

Iegirea cu Dar.men!. de Parr.Eutihie al Const.Heruvicul gi

rugdciunea

coresPunz.

Introduc. Crc-zului laAntiohia (4Zl)

['.::$*t plecirii capetelor pentru binJcuvantarea finali a credinc,"ur". o.l.?ffiiii;tJ

Anaforaua incepe a fi cidti intaini. Apar imnele cintate deacredinciogi.

Ritualul inilgirii Sf Agneq

Cildura ((Cou)

Introducerea i,Si se umplenoastre...'(patr.Serghie al

SecolulIrIII

Secolulu

Secolulx

SecolulXI

SecolulxII

SccolulruIt

Sccolul

xrvI Text rug. ptr.I cred,. in Cod.

lnarberiniDczvoltarea ritualuluiri rirurile accesorii

,ohodului mar e, cu Pomen Lrile nominale

Prcscurtarea cctenici mRri

de Ia lnccpunrl Liturghicicrcdinciogilor

I

I

Textul rugiciuniipunerii inainte a

Darurilor, in ColBarberini

Rugiciunea intainl dinainteaimpnrtl$irii (textin Codi.cele

Barberini).AmestecareaSfintelor (meng.

\n Codiceb

Barberini)

Introducerea imnului

,,SI se umple gurilenoastre...'(patr.Scrghie al

Constantinopolului )

Axionul in

lndrumiri in manuscrise

pentru ritualul tmpiniqirii

Apar in ma-

nuscrise for-mele de

apolis

II

Gencrrliz,troParuluiCeas. III lrepiclezl

Imnul ,,Str sc umple gurilenoastre..." lnccpc sI imildin uz (sc mcn[inc ln ri.turghierul rom, gi in cclc

slavc)

Filotci prc.scrie lmpilr.girca anoforoi(&ufl&,)oov)

Leo Allatius , De nt-issa praesntccfficatoruru, in vol. De Ecclesine orierutalis etperpltae consensilne, Coloniae, 164g.

-J' Bingham, origin'es shte antiqaitates eccresiasticae, trad. lat. de H. Gria II-a, t. VI, Halae Magdeburgi cae. ).759.

.Dr- V..Bojor qi St. Roqianu,Tipic biser"icac, ed. I, Blai, I93l (pentru uzulunigi din Ardeal).Diac. Ene Braniqte^, observapiuni si prropuneri perttru o noud editie a Lirornlnes:, .ts_ucureqti, 1945-46 (exrras din B.O.R.).Pr. Prof. E. Braniste, Liturghia Darurilor ru.ni inainte sfin;ite, in s.?., an.3-4.Ir.E. Bri.qhtman, Litwrgies p. 345_352.H. Engberding, Zw"

,,ostkirchlici,. stojilrr,, (wiirzburg) ,l{. vo,gnveiltten

).M. Funtuli,.Litw,glti.a t:y*fr inainte.sfinlin S; *g,;r;rnile aruffiaru.elor W

f:"f:^.,:l: T:.:*i.; le66 (LTur: dp ,Ai,""-r'e,Jl";; ;;";;i;""^' u"iAristotelice din Tesalonic", t. Xr); Aceraqi, ritw,ghr.n oair;tnr;f;;*";grec.), Tesalonic, 1921.

PngorPnor, DR, ENe BnnNr$re

, 81 (r90I), t,

\\

BIBLIOGRAIIE(lucriri necitate in note)

]. _G_oar, EbXd.6vovsive Ntwale Graecorum, Veneqia, 1730, p. I77 q.t.

_. /. Halssens, rnstitutiones kturgiae dt ritibws ,ririiiiuii 'rIu, Romae, l546 q.u., 584.

an. byzontine d.es prdesancffiis,

par 'r'];r.""t Questions litu

^-1^t_?1; ll. *?:.al: 'H ),ettoupyta xiv npoqyraop6uoru, Atena,

Anuarul cte snrdu al Fac. de Teol. din Atena).

9;- Y^":i1 lr,tlc. ltiryul q u e s -(i

o urs ), i" o,q. C. L., t. I, ( I 904 ), col.

_c_h.I"t t: Nicotau, i"g,1r* iji, y t itt rn r, siiir;r. ; i % % ;.' ;L u. ".^ Pr. P._ lqocopoviciu, Ntwarisrica sau ntaiuar at itioj i'ir.{|ncii ortodoxe

Oradea, 1936.,J:.Ifr:* Rahmani, Les.t/tauie1ry*tnlr! et occid.entales..., Bey16u15 ,Ig29.!^l*!!:f Yf 'p,:ru:.A\":f f d_!y*;'ntu"sa.,,twii,ii;**';;r;fr ;r,,i-i"

,,l)er Karholik", BI (I90i). I. I43_156.

i SflYll":, Litarties oriiltnles, La Messe, t. II, paris, 1942, p. 83 q.u.

I I"_:1":!, D e s pr1 c e Lrnli i rus ewn aie tit ;rq i;; ;;- nili,ti "oiiintntr,1893 (extras din rev. ,,Candela,,).

Pr. G. Teleaga, Tipiconwlsrhnn r ieoioi s-[,ai*L ),fri]i,#,,*Y,#;

(irr grec.), P.G., t. XCIX, col).^Tlribaut, origine d.e ra Messe d.es prisaructifiis, in E.o., t. XrX (Lg2o),pyt. 36-49;_ a-celaqi, lZ g:yr^ et la titwrgie ai, inirnori;pli, in.^ rev. ,,L,Emart.-apr. 1924, pp. 417-422.P. Trembela, cele trei titaryhii dupd rnanuscrisere d.in Atena, Atena, r93s,195-22L.

LITURGICA SI'ECIAI,A

'194Q, p. 263Dnrurilor maimartic 1944),,Darurihr mai

ff -lrf

,r^ rnhtifihatew espar, in,,orientalia

Christiana", 56 (1972), PP' I84-206.-"'iA{ ^;rii.bn6oitl.fi,;t

(Maw des), inD'T'C', t' XI11 (1936), col' 77-lll'

Gaben,

in O:

1955 (extras

r2L8-r220.

"t

PP.

I,ARTEA A PATM

Sfintele Taine

(llpl'trlt,ut,l

Introducere generali

Ce sunt sfintele taine, scopul lor, timpul qi locul sivArEirii

l) Sfintele taine (puottlptou, sa'.c.fdryentu!'t' fairtstvo = lucru ascuns' tainic' neinqc'

r e r r rr t s lui be u ir. r i.. qti,'[.i"

""

ii i"" " ^,..i;

yi{ i ::i-':f *lt:'f : ll :ltf.:ffi t

*i:xiHty:.il;'J'iffil5i.;;;;il;ir,ib,-',.,.u, in cere mai de seamil mo'

,- --'^-1, -^^.'.: +',.le srrnr -r"i.- a"pe numdml darurilor Sfhnru':c QI t x-.i,.i.i'.e\ imtd,rtdsired. nttntf,Itc QI i imrrisirea)' trnpdrtd'sired' nilntf,

Duhl

^At ci rnsnrl .r,r scooul si sPc'cit qi rosnrl sau scoPul gi sgc'

daci le vom comPara cu $ln'L:^^-r^--+i o: -rr q{}nr, T.itrrrghiC.

slujbestudiatepAni.acum,adicicuLaudelebisericeqtiqicuSfintaLiturghic.Astfet, in ceea '*"'ol-ll;;u";e$r:,:.;;- "",",i.i,ti T,audelor illil:tJ:lffi::?}#J;:i ii ":!" ;i?Hfl$tfl:

divin publictul divin Pubhccredinciosilor sau aI intregtttc qi pot sd beneficieze de

ri.ipa ,.ti, gi cu vrednicie' T'ticiol activ gi cu vredntcte' r

manifestiinprimulrAndscoputsauluncgulcal.dLrLuLrgvllxrqrrvt^v_-_-r, adici slivirea qi "ao'lit"l"l

o**zeu' Precum qi venerarea sfinqilor' care con'

Qpgutls+f ffli"::::li'j'ffi:,tie\ individua desi ra sivarqirea lor poatc

in Hrisns, cart' I, P'G', t' CL' col' 508 A'

pp.262-266.

i), care satisface ln- Primultaine sti Pe Primul Plan 1i

281

. NEvr rtlwF, t_rK, EN!: DI(ANI,)TE

sc implincqtc nrai ales funcgiunca harismatic{ sau sfinqitoarc a culrului ortodr::":.T{:::i^9:_,.::::i,= j1_" g. comunicare mai"ia,l'.ril-h,n,r,,i divin qi dere, prin excelengi, a.vieqii credincioqilor i, Biserici, fi.d;;i ilil;::U;i.,il;^".lrll

."::i,.:,::,11y^!:f!_"!savd.rsirii,.Lr,ld.Frir,ri.. ,"'iJr".,.ne fixe qi crperiodic, adici ele se ri.peti in fiecare'zi -(ra

mindstiri) sau;;;; in fiecare(in bisericile de enorie ), .in aceeaqi ordine gi la ore t di";;;. sivarsirti,i,,.,,o .. t t"' i i.;#'iJ',ffi l :i$::,:'ffi ::fr'#'#l'fu t *f,::::, :1

:,?:I::ij:l:i .i19,.. nevoie; :eea c: a..ia. in-r.;;;;i ;tr_sr sunt deci nvie gii retigioase a credinciogilor. sunt insa-a;;i;.;;;;jJ ;il-."'r:ii ;Tilipotrivit randuielilor bisericesti. unele raine nu se pot sivirqi, dupi cum vomrvL ravdfir, uuPd Lulll vt

sfintele taine se sdvArgesc de reguli inbi sfhnti, slujba sfintelor taine t."b.ri.nsul ci se slvArgegte in mijlocul comtuLq oL rdv4rivlru rrr tlullocur comun

tiirv4D! \dr pdrurucr,l qrn care tacem parte, in vizul, cu gtiinga qi cu consimtimll-*,1i.::::,,1"::-T:l'rrr:a-sau obgiea foril". a.',r.al"ii-a;"r)# ;"n,t,;?illnile, bucuriile gi suferintele fieciruii airr.r. membrii ei, dupi .# H::;:parte

te triieqte sau le gimte pe acelea ,r. "uqt"i.

s-idr;ffi; Sfantului;;;J;'H;;i"i;ori in spitale, la cipitAiul bolnavilor .r.. ,., nevoie de ea.

, nl".ilii;r"e in parte.

BIBLIOGRAFIE }

A.G. Martimor4 Les signel d.e ta Nouveilr Ailinnce, nouv. id. Liegel (paris),(Coll. ,,Horizons de la catechdse,,).

,rl)" o, Meesrer. stud,i sui sacrarnenti arnrninistra second,o il rito blzantino,

v. Mitrofanovici si colab., Litwrghin Bisericii ortodoxe, ed. r929,p. 7rg q.u.Motitfetnicullrvhbroghi;i);;;{;;(i;"airi,iriii-uiiiJa,iiil.',,i

Capt'tut,ul II

Botezul qi ungerea cu Sfintul Mir

A. NOTIUNI INTRODUCTTVE $I RANDUIALA SLUJBBI

, Ce sunt botezul qi mirungetet. Botezul este taina iniqierii cregtine, poarta de

fcln .r.qti.rism sau taina fundamentali qi indispensabill pentru mAnruire,.prin

omul se" renaQte pentru viaqa spirituall, adici devt e membru al Bisericii luips, dobandirrd i.tt"t., de picatul strimoqesc (la prunci), precum Qi de.toate-cc'

fll."r" personale, ficute pAni la botez (la adulqi); rar unlered. cu Sfil'ntul Miri la catolici confimnare, adici pecetluire iau intirire a botezului) este taina prin

fc impirtlgesc noilor botezaqi puterea gi darurile SfAnnrlui Duh, necesare pentru

Crca, sporiiea qi intirirea credincioqilor in viala cea noui, intrullristos'deosebire de romano-catolici, la care - de prtn secolul XIII inainte - ungcrca

ul Mir se administreazi separat de botez, abia dupl ce pruncii au aiuns la-yAr;

i-lZ 2[1i, in Biserica Ortodoxi, ca in toate Bisericile rlslritene, aceastl tfA."tlt. ,a-i.ritrreazd lndati dupi botez; inci de la inceput Ei pann azi, rAnduiala

L a mirungerii nu constituie o sluibi aParte, de sine stititoare,. ci e impteunatla botezuf,.i, flcAnd una cu ea. De aceea vom vorbi despre amdndoui deodat{.

Dfcidie si moari nebotezat - poate si boteze once crefttn 0rt00lt4 DarDat sau remele'

ihi|r pnrinqii pruncului, prin implinirea rirualului sulnar.care constituie^partca

ii.il'" G[.i'botezului, "ai.l "f,r.ra*d pruncul de t :i ori-in api curati (tn lipsl

ffi -"-"-"i

stropindu-l) qi rostind 4e {iecare i"g Itp"Ja .sacramentaloil:l1! '1*,'i"i"r'EffiT,ii

d;#:;lil (il h ""-ere

ratlui, A-i;'..';;l;,i.-hcii, d^rl, cel

'botezat astfel supraviepieite, pregq- ra completa ulterior resnrl- -: l^ l^ -c--)^-^ 6-^:-'-\

ilci botezului, dupi rinduiala obiqnuiti (dar numai de la afundare lnainte).

bupe o veche credinqi, in condiqii normale,.preonrl ar.fi de preferat * nybotezul propriului slu copiia, deoarece in acest cazl-ar nagte de doul ori:

I Comp. Canoanele 46-50 apostolice; Temrlian, De baptisma, 17,in P.L.,l, 1327; Coltst' aPott',

9, 10, ll (trad, rom., pp.95-96).I V.ri, .*r.,1 diacontili.i Filip (Fapte VIII, 12-13, 38); Ieroninr, /dv. Lucifer,. 9 (P'.L., XXI-II'

: diaconul poate boteza ".,rn.i

i, aurorizagia episcopului) gi Can. 44 al Sflnnrltri Nichifor

i V"r.ii-S6"o Scripturi, Fapte IX, 10, l7 q.u. (Sf{1nr] Pavel botezat d:-$,T.it) ::i} C1,-t1-lf;;";il;.r* fi e;i6xtll ilrd) ;' c".,12',.i e 44 si 45 ale Sflnnrlui Nichifoi Mirnrrisitonrl;i;;;"o;''d*;,;;:1, 'xp.-ir'ini..u.

ioe, !"{:i'gi. is3 i.J. fi"i-n r ir, 1rqz, pp. r62-r6i) i'fi'l), ;1. I53 (ed. Acad. R.P.it., tsez, pp. 162-163) i W'

i'iri;ri;;t;; 6a. wzz,p: all q;;i,. 9i Fer.,Augusqn,,\Jon'Ya.DPnl'' l'?,Y!",1!,-'-i,,,11,,Pr'-L:,iijil,-6f. fi t3",.^t sliirEir'de laici, afari de cizuri de necesitale, c ilicit, dar valid); Idcm'

l. cott*o Lucif.,9,P.L., t. XXI[, col. 173.i iiri liiiiriri yi iip""t"r; i" lrri P.t* Hartofilaxul, ln Siz rua f,tenland, vol' V, p. 372 1i

:. 2O9 alNomocanonuhti slav ht 228 titluti.

289

rlrn rrKft ttlQ I l1

() (liltil pcrlrru virrga fizicri- (tnrpcasci'r) qi alti.rlar{._Pcrrtrrr ccrr sPiriturrLi. l)irr tnalt prcor. prcorul po:mc sri-qi borczc 1-,rii1r.ii,f ."rllt.-"" rr s!'r ''r'rr I

f,f-ubiegtul ,(priruitor"ut) botezului. Cine poate primi botezul?

l;i;eflj:l::r:1] oricc orn.,indifbrenr.de virsri (fie prunc, fie adrnai fost botezar o dati cu botezul *.ail;;liJ, J...#0r5, il*""'rTrttorice necrestin (evreu i1l ?ifli"),pr..irqi;;_b.tt;;;"f;i#tor qi ai scqtine c a re nu re cunos c bo ter.ri (; 1 a;; ffi i'r;;;: ; ;?'":' il' t?i,rt "ichime, de exemptu' adeptii,tul r'aiet Ji 6"-"L"j,^';rr'i;#inienii qi

bot r"qi, treL*. ;r il-.;:i,;r;ffi;'rir'Jl^ttl,escrisa in Molitfttuicagte gi botezul confesirrrilnr ..^r^,l^-^ A.--x ^tlvrrurLr4 rurrlritlrlclrfala) acuca daci e ficut in nume

-^ P. aceea, foqrii apostaqi de la Ortodo,xie (cei."v qllLqr rvtLu dptlslap cle la Lrrtodoxle (cel ---_-_li

::l: R:.-.,:TJ-,Taq1: sectelor care recunosc botezut ca tainr si il sdvArsermele Sfintei Trcimi, dacd revi, la d.""pu ..edi,ti. su,t reprimtdt;.Hil[lcu SfAnrul Mir. Tot a$a sunt primiti prorest,.,,;; .Ji-x r,,.^-..^:: ^: --r .irl,r"-"rl?-:3lgliciiqi armenii, in'cazJc;;"; loAdulgii lipsiti de minre. dacd sunr ase rti ni

iar daci irr"int"tn, pf,lmentele ".U""i.-ifr"

Pruncii ndscuti mlrqi nu se_boreazi, dar se di mamelor lor canon de

if;i'n." ,lJt3i# dil "i;;-r;*;; lii.,,r,, d. ";;;;;;,,'Lot ,or

9li,::y:y."t": p:.."1^lplrisiqi (lepidaqi sau gisiti), despre care nu se qtiofost b-otezaqi sau nu, aceEiinecurigiqi pi- U",.r;;

ra se boteazd negreqi pentru ca nu cumvalt,

(ed. ci

i;-Pil fl-il'ioo}*na&gru ,Mitrop. ^--)--t., , lacincizeci' ;i;,i;;;.'il,r liili'"";;lfifo 3s6'+04ei Sp. cincrea:r':;,":; ';,';i"!,:::i

(cd fd.pte taitte ale Bisericii cu potanca witrop. Antottie,

andrici (CBO, vol.II, part. II, p. 152).\vlvr vur. u, PdtL, LL, p. lcz).

fru.tiaor-,ri. 1'rL,c, Lnt. . dL orurrurui Vasile cel Mare, can.^91 trula'n Ei can.37 al

lO -^-_ ^"' Comp. Can. lB Carta r ,

" Vczi can. 7 al sin. W t'

iar in pidatin - can. 80 c :Ilt",tr; l"-9-23+-?35 - can. 72 cdtLtSi, gl.f 50 (cd;Lrytil, gt. 15U (cc

at dz pravird fu fap.t? _taitte ahnenr cazuri formtrla guregti, 1854, pp'

f,,.,,*." L drL,tudllll trffi,":5:':ci rurl.

.e-*e boteza.t(d.) , tvezi Ae .- \ .tttt.'I'ezaurul liturai.c r IIInu,'l'ezauru| litur.gic, t. III

I)cnrr M.viri ir-,'i;i;,;;;i !-_'_11 9 1 l: -Formula lceasll r9c9i trr i t,r t.iirnirrrtiib:r1-ritz<r

ti rst irrc['x rtczrr-

290 2el

I,ITTIRCICA SNEEIALA

t,,, .""o ce privcqtc condiliitt l)E cnu mbuic sd le futdcplincascd primhorii hotczului, se

;.tlc lrr cci vArstrtit:i: tloriirql.ic rr prinri lxrtczttl, crcdinq{ (vczi Mc' XVI, l5 qi..}'aptc

iit, aZ-aA;, poc{ilgl (vcz,i'},aptc tl, 38) gi cunoagtcrea :lcmcntari a aclcvintrilttr dc

siti,rte. La [nu-rci, p.r'rirr', inclcplinirca accstor condiqii mimrriscsc gi garanteazl nagii.

4. Naqii (or &vd,6o1or) sunt credincioqi in vdrsti care-l asisti pe cel ce vine la bo'

,-r.rrtind iitprrt.,tiL qi A.ar'ta cuveniia mirturisire de credinqi in locul.qi in nu-

cclui ce se boteazd. Ei sunt deci garanqi sau chezaqi ai acesfi-ria, IuAndu-gi-prin:il angajamennrl solemn, inaintea l.ri Do-.r.reu qi a Bisericii, ci prunctrl-(finul)

li crescut ca un adevirat ciegtin gi ci va fi un bun credincios al Bisericii lui Hristos'ii pr^.ti.ipr.ea lor activi la it"1U" botezului, aliruri de. preoqi, naqii devin pirinqii

iiri,"fi ,i pruncului, nlscindu-l pentm viala cea noui, in Hriltos,.aga cum plrinqiitlupi fire l-au nS.scut penrru viaqa trupeasci; ei au aceleagi obligaqii qi rispundcri.lni" p.ir.gt. viaqa reliuioasi-spirituall a ftnulur lor, ca ;i pirinqii pentru viaqa fiziclcrialS.) a copiilor lorr2.rltUt rdl(,, d LUYrrrvr rvr

Naqul trebuie si fie creQtin ortodoxl3 qi bun credincios, in virsta (nu prunc.sau Co'

) ri.ie acelaqi :.I:" cel ce se b":.y1; c:*{I'l Lillr^lj:-a:J*:,.':j"',r-Ti j::lll:i(tiii, "" poi sn-i ingrijeasci pe fini)l4. Nu pot fi de asemenea nagi pirinqii copilu'ils. De reguli, pentru fiecare candidat la botez se cere un singur naq; eI poate lipsl

ruci cAndbotezul se sivArgeqte in condilii anormale sau excepqionaler6.

Naqul este dator si ingrijeasci de viata religioasi-morali a finului siu gi la vrcmee, '.6 ^rrtr^6f ^^

tr6vcniii si-l inveqe - daci poate - adevirurile credinqei creqtine' .Cu un cuvAnt, ca-un

lrumitor gi invlqitor in cele sufleteqti, si se sArguiasci a face din el un bun credin-

ls. La rAndul siu, finul este dator si-l asculte pe naQ gi si-l respecte, la fel ca pc

plrinqii sii dupi trup.

5. Timpul qi locut sivirqirii botezului. in vechime, qi mai ales in perioada dc ln-

fl6rire a catehumenanrlui (secolele IV-VI), botezul se sdvArqea, de reguli, in aiunul

itrtnitoarelor sirbltori din cursul anului biserrcesc:

tlut i.

EtlE pNANlVlt I,ITU R(iI(IA TiPII(;IAI,A

De aceea, la Liturghia din'acesie sirbitori se canti qi astizi, rn loc de3:*::*:^::elrlL:l lln,sluiua botezului: ,caii i" i,i,tlrl_+i botezat, tn

lliii;.f-i,i;:;ti;;hii, il intimpind pe pru,c (ca aq) la intra-'il'^;;;'-qi lle.'fr.Lî;arJ;ilJ 'andiaarut'la :13::Pltlv_-agi qi-mbricat, Aliluia !,,.(Comp. Gri;. ti,;il.^ N"_rii;;#;

sivatgea botezul gi in alte zile sau ri.ua,ori din'cursul r""r"il{- -ii#ilxii'Ni;ffi" c;ft-il;-r5.d.ir, i", pr.,r..,, su,.,<r pLrL! rdrd yruncului d.c

ori in Chip,,l Qfi-tai f-r.i "i'fece crt dreaota semnul crucii asupra prtrnculUi, lnf$iAcesre date pentru botez trebuie observate qi ,rtari, t;-cat este cu putinql,

Pl*_?::.r_11::t"r vArstnici. Dar^ pentru botez,,l ..i.";r^. -nrr a-;.rx zile s

il ul I rrr Lluyfrunte, apoim-au zidit".lf ;"". l- *A-,1 at I rntchuvnpnilnsuri hotirAte, penrru ca si nu se intdmpls ca jT-r:

Lr. s!daci pruncul e debil si existi telrr,^ c;'.,, .,, iuni d.e incxact,

citeqte il accstcaorlrecafa

a) La Naqtcrca l)omrrului (25 dcccmbrig), dcoarecc botczul cstc na$rcre(renagtere) pcntru viaqa in Hristos;b) La Epifanie sau Teofanie, adicd Alitarea Domnului sau Bobotc aze $cand S-a botezat Minnritorul insugi;

Yv',+rersr ocrr r

c) La Pagti, pentru ci botezul iirrd i.,r"r" ,rro qi a invierii lui Hristos,*T:r.Tr:lyi, in chip simbotic, cu Hristos prin J;,:ii;;;e, ca Qi Et, Iepentru o viaqd g);

o"r}j'*;TX ,6iue- pogorarea Sfintului Duh,

La toare acesre dare, bole_zyl se si,v.rgea inainte de Lirurghie, in timpulcei botezaqi anrnci se gi impdrtiqeau perrtni prima datl -----D--^':

in vedere meie de moarte, in regull ger

rn ceea ce pflveQre r.ocur sivdrqirii, in vechime botezul se sivargea la inceput I:*..Fin:::1.: t?.?li,i?,.atr.o.,rb. ori in casere. p;;i."t"r. .ri. i, pri_.r. t..ierau folosite ca biserici (locasuri de adunare qi a. ru!e.i;i;'#i,i:,ilH fff:9"Y:Ty9_ a pdginilor la cregtinism gi de infl.,.i.. " ;';l;^r:-.j:'^^r-r- r\/ \rr\ L^-^-- t , ^

tl^rlre n rlicri^li-î ^^'^L" ^--rrluilele IV-VI), boiezul se seviriea in il.;il^pe -lAngi biserici gi numite bapilsarii2a. ieâl^t ^^+:^---l--: L, -'pedobaptismului,

'baptisteriile .rr, ,-r, mar intreUuingat gi botezul se siv6

6. Rinduiala stuibei botezului qi a mirungerii e alcituitl,din doui plrqi dis'

Etc: una premergato";jil r"d;rilre;, , .r,.h*.rrrtului, gi alta, a botezului pro-

is. in care este incadrati Qi mirungerea'

2s Yezican. 59 al Sin. VI ecumenic' ComP' 9i can' 3l al accluiaqi sinod'26 Mitroo. Iacob Putneantl, op- cit., f . 4'

" v;;i f. B;l*" iri, r*prtiluni la practica liwgicri, pp' 423'424'

'Xd..r.oa diavolulrri), iar pe celelalte d9ui., stan. cu ra[a sprc t.sdLrl \L4!r rrrl adrcsate

il)umrrezeu)27. t^ ,,til-o'-,oiciirne auoice rosteste' intele: "ii:"1.j1._y^r1i*:,9:iffiif,il'.J potrivnicului, de lntAmpinarea

:rului, de dr "", P'.t:q'1{i^gT:i:::"i:vlclc:ulururr Lrt \, "i /in rh'inrrl stinfel (. dreapta semnul crucii

fitn pruncului, de trei ori (in thinqt Sttnter Urucl) Ql-r tace apol qy'lr fn,nte ta anri.i l, ;i.or;icand de fiecare dati:',,Gonegte de la dansul pe vicleantrl qi

in inima lui".oruncul e intors cu fala spre apus (cflnd

us) qi urmeaziL lepdddrila (ablurlrilc sau

spre rdsirit (cind candidanrl c

Si' wd.rturisire a *ed'inpei, precum

ezeu, Care voieqtc ca togi

r acum gi Pururca"'" etc' liiine, Doamne, Dumnezeula cea sfhnti..."), intr'lnd ctt

a Mirangeri,i, care urmeazi acum, sc poirtc

istincte unul de altul:

riei qi ungerea pruncului cu el (ungercit

prebaptismali),' -_ Jfurrdrrea',in api _ care este partea principall a sluibei botezului,

- ungerea cu Sfhnnrl Mir,- rituatul inconjurlrii mesei qi a cristelnigei,

292 293

r NE\rr rNlrr, L,l(, tNll ItRANlrS,r[ LI"l't I lrc I (tA sPllcll Al.A

,,"3jto-J,T"lf ffj:',.:l':;'::1:rf :l:;'F#r:iffi i,'.-flIli,'3i;Ii?fi ,1

l-r"-^- ,l :^ sfesrrir.l- J.preorul ia sf,eqnicele de p

agezate Iu aloguJui) pe cr

Evansheli tezului, adic{l

miini (unii iau si srhnra-d"E, *:ffi ":: iJ#,:fttl'#tH.:ti::1fl';il:f I:'j:$:I1 |'T:Y* :F;- lrr"' il;y t 1,,B i nccuvii ;;;r ;; im pi rd sia r,

Drrni er.., -,, *;irily-r^rea pentnr sfin.tirea apei, cu ritualul prescris inMob)Dupd aceea. cu Faia ,pr. ..lpi.r.;;;;il, ,:p;:;';Jfl;,,Rl.i:t:[ff:1dtrpi care suni de .,.1 ,Il.-.r,:[ii:$t1'E*;:1;",;;"lly.i ; ]i, ,

binecuvAnta;;-.d.ffi;i;flcAnd semnul bin"cuvirrtniii-" qi acest rrnt.lol^-'. )' /)

L:-^^_

di.1":,",Hi',:#u1iJi:'i:::::iffii iJl',."._1,*r,,1n apayrrr lrrrLrurrLd) Ltcanct oe recare dati: :^- ^a-.de atitea "* ,"Aliil;,. ' ' , iar cAntdreqii rispunz

o,,li" j,Iff i H::'i' J,Lii," l, %ffi'.t jl Irfl 1:: ^p, :,T- 1ns.,", s i^ pen tru

spre prunc- ilspre prunc, ilgr stmtegte peluAnd din untrul sau cu unml sau cu un _i-yv^ sL cu o bucati de vatd (pe care.rntrebulntate, o pune inrllc Qr cu tormulele indic nc' in chipul Sfintei Cru.i, Ii

riis i felonuJ, ia pruncul sol g Tl i, qinindu_l cu fagacrc *::::l 'i1?-"

din cristelni l'." ,r, sa treacd rcrc ..*,frr"d,rei-B;i.J:;.'r"t,lir-"0,) tui ;:##il'ii:i,l

lHt:i:H .**;,; l'fEliF:i,r*,4T.-. iar ra a treia: ,,Ei ar sranturuir

ftrrr (scurece) in care va fi infiqat, i". pr."n flqi ,pd ?:Psalmul XXXI: ,,Ferice d" *.lr'.;;l;'i"r]u i.*r, cr

tcopcrit..." (in unele nirri moi .l^" r^ ^__^ -_ , I

rrtcrrzrl lumsuirrcir tdrrsd dc lrnq qi o cLI {ccstttiir, cirrtlnd: ,,1)il-trri rtric haintr lttnri-

(irr trractici insl prin unclc pr\iqi cflnt{rcqii cAuti, accast[ .-rtl.1t] nrai itraintc,.in lo-

rlui XXXI, adici in tinrp cc prcotul il d[ pe pmnc naqului gi.igi spali rnAinilc),

liitcgte apoi rug'iciunea perttrLl primirea neofitului la a doua $i a trciataintr,Itlltll cttcQte apor rugacruflea PctlLtLr Pturrrtr'in ,,ng..., cu SfAntul Mir gi Ia impirtdgire (,,BinecuvAntat eqti, Doamtlc Dum-

ic. ni"qiit"tule..."). Ia mimitor-url qi il unge pe noul botezat, cu SfAr-rnrl Mir, irr

,$li,',tci'Crrr.i: la frunte, la ochi, Ia niri, la guri, Ia a nindoua urechile, la-piept,

f .. l* -Ai"i qi pe picioare (genunchi), zicAnd de fiecare data: ,,Pecetea dantltti

rri l)uh, Amin".i,i ." p^"."1 e imbrlcat (inflgat), il ia in braqe nagul (care line in mini qi lu-

1ii: ,,Ciqi in Hristos v-aqi botezat.'.".,i.'ria"a la locul obiqnuit, preorul zice: ,,Sd luim aminte ! Pace tuturor", qi cc-

; cint.irequl citeqte Apostolul, apoi preonrl Evanghelia, cu.regula -qttuti (la Bvittt'',r-r

se i,gen.trr.h."ri, botezul fiind sluibi de bucurie, ca-qi nunta)'

l,tqa pruncului (sau, in _ttpsa, o taQre cle panza curata) Ql, u<rancr alllalluuLra LatPs'

ci 'cu api .,r."ii, itrop.gt.'faqa'pruncului, _zic.an$: ,,indreptaru-te-ai, lumitra-

"ni, sfiniiru-te-ai, ipilatu-te-ai, in numele Tatilui..." etc. Apoi il qterge pe prtulc

;;i t";+ 1-rorr, d".i are, daci nu, cu aceeagi faqi sau rinzdturi), la to_ate. locurilc

; i-;-;;i, zicAnd: ,,B'otezaru-re-ai, luminatu-te-ai, miruinr-te-ai, sfinqinr-te-ai,

lattt-te-ai, in numele Tatllui..." etc.

ili,.q,. cele doui tund.ciwni la. tund.erea_ph,ulwi.(pe^ a^doua in taini),ii, t"*:.',i tri. cAteva fire'de pir din creqtenrl pruncului, in formi de cmce (dir-r patnr

iy, ,i.er-rd, ,,Tunde-se robul (roaba) lrri D.,mnezeu (X), in numele Tatdlui..." ctc'

I pune in apa din colimvitri.A'1rin ,1.. )rrcrin h'rweitd. (scurti), in care ii pomene Pt^l"S botezat^qi^pt 9{iii"pa ..f""isul ecteniei ,'face oipustul, -cum

scrie la lWolitfelnic., gi apoi- il impirt{-, trc "oul

botezatcu Sfintele Taine, in faqa uqilor impiriteqti, dupi rAnduial,{.

7, Can;;1i speciale. a) Moktfelnicul otprinde gi o rd.nd.wiald pe scart a botezului,

lt 1r cazurile cAnd slujba trebuie flcuti repede, pentm ca pmncul si nu moarl nc-

.r,it i"q"-rrrmitul ,,botez din necesitate" sau,,de urgeng["). Aceasta constl din: [:i'',,uirriri.u mare, mgiciunile incepltoare, o rugiciune prescurtati pentru sfinqirca

.: -:i-,--.-r^t^*-,,1 l-.i^--,,.,A,"t^t\,:lirrr-i cle botez (in care se toarnl apoi qi picinrri din untdelemnul binecuvAntat), afttn-

lr cu formula sacramentalS. a botezului, mirungerea, inconiurarea cu Centareir ,,CA[i

)" yezide ex., Risptursul patriarhulrri Ioan Vcccos (scc. XI_U) l:r inucbirilc 1'rusc dc cpiscrfdrlclir,rrrri

1l,r MrrnrrclGhcdc.,n,,rll. Siffad.cn., p. l7). Edcmirarc cirinPravilabkciceascd.anritrt4xrltntlttt Nlt()11 ill

i ii,11r.,rinni.i ain scc.'>tl* (llucurcAti, 1854, p. 107) sc oprcqtc lxrtczttl ir tloi cr4rii in rrcccirrii t1.xI.

Evaneheli ^teztrlui, adicr

,'"Tfi ,#,l,I::yS*"H*f

.a:T.{.11,1i,1i,."#Ln#'i"T#:,;il1r#Tf ic,r;. lrreotul ia cidelni(a cu dreapta qi dand stanga _naqului,. inconioari masa

,,l,it) Ei cristeh-fqa, de trei ori, cldind gi cAntind de fiecare dati, impreunl cttsalr u, miruitor), o foarfeci pertru *ra;'."; # F:i; [:(."#rH:,]1i18:,;H#:fl,*_ql:."1,::^g*^^*1 ;i;il;ilr". se turchind si, luind snnta Evrno

:tcopcrit"'" (in unele pi4i, mai "k" i;;;r$; psalmru nu se mai citegte). apoi p..otlri

295

rrr. 7-8, pp.509-527.

296

)

291

Rinduiala ortodoxr de azi a srujbei botezurui esre prea pu$n deosebitidin Biserica veche. Ea a pdstrat, -"i -"iiaecat alte srujbe, cu fideritate, 1precun oi .inii, ll,'##"i?#,ffi:tl'ft JJ

) care) spre a ti ingelese in adeviranrl l& rens,

cele mai vechi inf,rma,tii asupra modtrrui c se sivargea botezul rnlprimari le gisim in intdyirur;-;dor'ii ip*i, (r* "r"dil[r secorului Io. d'

. u opt;i* j, i*,J,

^î \iJfrt i1#ii#,,'ff liiHr,'nduielii botezrrhri din cernl-t^ rr;:,;V s;t cuprinse lny sunr cupnnse IIpolit al Romei

ostolice (cart. III,a.gi explicarea rAnduielii botezului din

:*::xirg"ii:.?,!d;:il:i:5::l:ril*i"',;,,"',:;i,*i;Hffi#:?cit-re marii cateheqi din aceastd Puucr carenumenafltr

ht'1 s[;Ji"""'i"rn de Au fhnnrl chiril aI IenuSfhnnrl Ambrozie al

'3(' Vezi aceasti rinduialirrat, cu tithtRdnduiatar;:#:i'Y!:,:::'-1'-':^l':!til.le37, p. s-3a e.u.) ei in brosurrscparat' cu tirrur Rind.uiata pirnirii ta"ortod)xi ;;i; i:.';i;'rrri;i,ir""'.i;";l,,uiilul

,u, il,r.T ^[,:,,,cu privir6 i:',li..i;:;;T;;;;^ti...,, (vezi rad. rom. dtn sc*ite p,,,r,,

",,f;11o}';,'cu Privire'l' botez' ;;;;;r;;;;;:':i;;;'{r{{'J;,JJ-?i'i,l:rll,?uin r,r,*

. _ \_unoscltta pnn prelrrcrarea ei

fl! 5o1l1:I" *adirion apostolique d,,

I,ITURCTCA .$PEflAI,A

lrrgelesurilor simbolice ale ritualului botezului qi mirungerii'

2. Randuiala catehumenatului

Precum am vlzut, rAnduiala botezulucatehurnenatulwi sa:u a facerii catehumenutez este fectt cotehuwlen sa:u trecut prin treqi cea de

pugin cel

adevl dinBisericl prin botezal - r^ -- ^,

Ritualul carehumenanrlui se sSvargea odinioari separat de botez, aqa-:u.n] se facc Ei

astdzi cAnd e vorba J. U"t.r"t oamenilor maturi; de regull insi (adici la botezul

pruncilor), eI se impreuni cu botezul.' RAnduiala de astizi a catehumenatului

se ficea inscrierea candidagilor la botez (c

de aici inainte alcituiau o categorie aparte

ciale pentru ei lacare se adaugi gi

Postului Paqtilormdrnrrisirea credinqei in Hristos, care ave

adici in ajunul primirii botezului, iar uneori Ei mai inainte'

rTEOT TROF. L'R. ENE BRANI$TB

c) cdnd sluiac na! myrpi preopi ra botezar alelunpt pnnc, rcprd{rire lc feoccl rnai tffnir; actele tu"dJ;;r;;i;';;";;;.rutui 1r-;-^^,..,.r-_^_..- ,_

^ _ rapei, afundarea si mi-r. oFrA^ ,-ij:e6^ Lr--^---L r. . Edapci, afundarea qi mirungerea, citirea E;;r;l;li.i

rar cctelalte gr le impart preoqii ceilalti intre ei. inhrrlezet ') n Fnn r^.i -^..^l--

i ' , ;---^botezar""'o fac tori. -.iga"d p-tdi i"'q,rrte cu cdderniqa, iar ceilarqid) Botezul adul.tihr _(!;:."1a, 3l"plgl",r", convertigi qi al celor pror

:1:i+iE?,":":;::e*t'litl:ilfi #if :ff:.t;i*,r,1silill*iff l:iixiH'*:r[xx:::"',#:':"9l9,*t-"';;;i"'î:"':.'t'l-rr'if "ff :;[ffdJi3inaint- "1,,:r.^ ^^^^^_.

Ql asupra cunoagterii exacte a noii credin.t .t .rr. Oiliinainte,sluf bar.""rt^d.."d;;*;.;il;#i;il:'i":,'ruffi ;:;;,""r:

B. rsToRIA $r ExpLTcAREA nANOUTELTTSFANTULUI BOTEZ $I A MIRUNGERII

I. Descrieri vechi ale botezului

Parig 1968, pp. 8l-95.

Gurd fu Aur, in ST, ai,

rq lyoE, pp. 8l-95.'" Vczi extrasele in trad hrin; Ain i,tDt t, ^^ ê^ ^-^34 n--^t- -- r3a Catehezeleis Vezi |ean PP' 7-l-92'

i:?r;\fy#::I:y,utui tn cateheute baptiwii ;; iid;;;i;'i;;"rffihfrT"t:F;.fg) l:

.16

?7

itt itrrrotl', itt'

es*p TlYilIHomq,,To

,Kr:yi;1';.cheticis"'',Miinstcr' le33'

40 rhia cerearscd. Ierarhin bisericea"scri, Chiqinilu, 1932'

.rvr, yrr pNfi E,RANlg.fFl

EI ,i""1llJ'i"1,.?

"?iu'i![,i!;l"il,?ilil,;lJl,:],:::#[.frch cetiqcan al irnpiriqiei iui D,rnrrcr.",' "t.'

.ii"i iiq, 6,sau .pind la camaqa gi descdlqarea lui (cdnd e vorba dedez. .

i-!t:"* nr.^r rr'1rx ^' l'r -" r"'ri pri-aasca bo!1:.;;c;;ffi;i;i;i"::l"l'J, :*1""iifl:i:!ti::trla botez Pri,. ,..o".., ^t at :^^:-: --^- pnn care va trece Cel ce

Suflarea de trei orifost ficut de Dumnez um otcum MAnruito-l a J" 7)n' Qirlvrul d Llal. z r_ |

!',1 ;, *,' 1 1":::, ::: i ._r l.h.r-e.n yl, p ri n s u fl area ;.;;rr i ;; ;ilii ;r";'X#dotra oari, spre viata cea noud, spi.i*"i;. p.iffi:L1':"ri:'b;t::;:1x triltr:tx

' *i'.fl,!,lfr

;;' :"',:' ilH#;",' f 1' ;*':l[ii: ;{ f : r: (-:t' r i i #i, ii :

"i; "" o

atribuiti in rrnel" mrnrrc-.ioo t,,.atribuiti in unele manuscrisede primire a pruncului in rAncare cei ce doreau si primeas ^^_:_:menilor e,iri i. ,.1^,,,-,,^ listele catmenilor, adici in rAndurile hstele cr

- Preotul il inseamni pe rea boteal cregtinilor, prin care se semnul,J;,,1 -:^.:: -^,- Unde ..aiur mlndi,-;#;';, aceasta sa fre ruminali pr! .credinra in Hristos i,TffitT:ilXftrii:ilTl;ii.:, 11"1,1

; ; - ;;;;,;i .,:;;,i' ;;l*":,' ea si graiascd nu,;ili:T*i'?l'ttlllf:;' i"##'fiff,fr 3itl"?#Partea urmitoare din randuiala catehumenaturui xorcismere, lepidarea de sa

lj::",1,.j"I*1,.':"J,,.:_, a,q.qt" L ffi"9"r- 1ii"a "[,*.iiii,.r"cul

unde odinsti teau catehumenii tn, r,npj r;;"il;i ;*.t ";;,#:"..*,ffi lltt"r:it:primit in rAndurile catehumenilor

llff,Tf;,i'fiHt;,'f,',1,::::!":'*:t:::*of,:,,:,!,*n:ii,cap J55, rrad rom p t2eirr l)srrlrnul CXWII, u.rr.73.

a3 I;orninla i.,t..t .rint"ii^ 'iregrur' uert,tc Lwf ltustrea o$encil. cap. I55. trad- rom. p. l2g.

r,r*r.,,,i c,ifaiil. ;..:;. " acest moment (,,t\4iir-rile Tale m-au ficui gi m-au zid'it...t este luar{

I

lt[,Ttll;:chi, scurri exphcare a ritului sfintulwi Botez si at srtintutwi Mir,in rev. ,,cardela,,tt. l_tltlS, p. 419. '@' DULEZ ;it ru Jft'ntulw lVltr, in rev. ,,Capdela",

,,,r,.*!;:'^?{::!:!;.;:II, o. Ia Laudele dc Duminici, gl. 8: ,,Doamne, armi asupra diavol,tui. " vczr Octoihul, srihirt,rrrccir 'l'a ai dat-t-l lloui.,.,'

ll Y:l' *:'lill"' f::l:,:..,.|r::aronicului, Despre sfintete taine, cap. 62..17 irr vcchilc M;;iir:,; ^lrarurrrLurul, u6Pre sf nrde tame, cap.62.

clrrrirrrcaz.: irrci ci o,i ^,.::,.:.::".::itt cxorcisrncle. se nttmeau jurdruinte,

r r'cl ru i. lcazd i,ci g i azi p" .r,,ir.i,' piilr;, .'.:.:#.i:ii,t'_ffi lilflffl29u

clcnunrirc

299

Lt'ru R(itcA sPl()l Al,A

Eelc rrrri vcchi dcscricri qi cxpliciiri rtlc rtccstci stintc tliuc, prtrstrrttc in litcrrttttrl crcqti.rrl\;

inrtxrrtalta $i ncccsitatc. [.,r'1r",',tr,r cf'rcacitatca tainci botcztrltti a fbst adesca strtrliniatil

iiij'Sti,',tii'p;rint1+t. in vcclrimc, rirualul cxorcizirii il slvdrqeau eyrcisqi, adici acci clcrici

iriti.,l,rri ",",r,r. hirotesiqi gi irwcstiqi cu darul alungirii dul'rurilot rcle. Ruglciunile dc

ixrrrciz"re erau citite gapie zile de-a rAndul de citre exorcigti sau dc critre prcoqii care ca'glrir*u, inainre de botez, iar in ziua a opta sau chiar in ziua botezului, Ie citca din notr

iriri"r""f ori preorul ."r. ,r.^ si sivArgeasci botezul (vezi gi imdydtwra lui Simcon al

nqlrile)vcclrilcqi scrii-

tgri bisericegti sunt variate in termeni sau expresiin', d1. esenqialul conqinuntltti e acc'

irrqi ca in ritul ortodox de azi al botezului. Ele constinrie expresia sau semnul vizttt ll

n8 vezi, dc ex., sflntul chiril al lerusalimului, Prucatehezct, g (trad. D. Feciont, I, pp. 45'46)l

,,...Primegte cu rivni accstcil stlllt sl)l'C

ininruirca ta... Auml xorcisntc lltl.ll(llltcfi turdlir sufletul. Exo c Scrtpttlrt"""

ae Vezi cit chr, op. fi t'ev. cit., p. 461.0,, Comp. ;a Oiri;nlc;l diniintea Botezwlui (Derpre.4ot:u)., i:, I$ritut'

rlromion, rrid,. retip. de P.F. Patriarl.r )ustinirn, cu tirlul Tdlcuireo hhuttt"

on al Tcsirkrnicrrlrri, I)arprr r/irl're uiala ht Hristos, (lrrrt. ir II'rr,

, nrpcrii de bunlvoie a oriciror legiruri ale

Itti solemni c5. s-a unit cu F{ristos, doveRccca, cAnd cel ce se boteazd e prtrnc, Crezettl pmncului). Formula de lepidare se

lltclcpirtat qi Domnul Iisus pb satana, la isAtAt in timpul citirii primelor doul ru

triva diavolului), citdirecgie citre care elIui este in concepgiavine intunericul din,,domnul intunericului" (comp. Lc. XXII,53; Efes. YI,12; Col. I, t3 q'a')' Urmrtnd

iicci cuvintelor SfAntului'Apostol Pavel, care ne indeamni,,si lepidim lucrurile lttru'ncricului ele luminii" (Rom. XI[,n dovedi diavolul qi de faPtele lui,i{a curn de care simqim teami, s

tlcoarece i ciderea lui Adam din raror rautatilor din lume.

wnirea lui cu Htistas, el

ll,llaitl.,'#'ru,ni':Oriente lux), ci ne-R vc'

nit qi lumina cea adeviratl a sufletelor, Hristos, Care a spus despre Sine crl-Hl cstc

,,lumina lumii" (In. VIII, 12; comp. qi In. I, 9) qi Care este numit adcsea ,,l,ttnrinillini,,, Soarele AriptAyll 6 iU*;Arut iel ti.e Sus (Lc. I, 78. Comp. Zah. Il.l,8; VI, l2 r1i

Mal. IV, 2; troparul Nigterii Domnului $.a.)5'.

Parrea urmrroare a srujbei (botezur propriu-zis) se^sivargea, odinioariil, sepafi'u'$:::,j;;:tl5::::l:f,l.y;;;;Iii':,. a.rrm ca r^^^,lpronaosur bisericii.Preotul imbraci vegminte lumi rPrunaosul Dlsencl

t"zut este ituil, r"-i"e.ii, adici " ii]tlli.., pehtruimpird.tia intuneriurrPafa.fta lnmnencl

lui, pentru,gi, prih uro cioitlrr;il;,J;I**:#;fi Hili i.i:: :['::, :: puru i nos tru q i,,,, ri".;ffi

tulzul

foT[T"t#*a Ioan Boiezri"-r,lr. p. de atta, mormAnnrt in care a fostcea dintdi parre a slujbei botezurui propriu-zis este sfinyirea apei. practica sfi.apei de botez este strivecire: d.""..1r-,[i,-"- ^- ^-. . .F^_- t. \A ^-

PREor Pnop, Dn, Erun Bnarurg,rn

3. Rdnduiala botezului

-

s2 Simcon a, Tesalonicului.op. cit.,cap.62(trad. rom.. Bucuregri, Ig66, p. 75,col.2).*,,,rlli:'lf.chiril ar at..i,if^'"ii;i;;i;;,cart. XIr,.ap.2r si sra,,nr Ambrozie,De

ll j ? ". e l" srai i I bii,,,^pi, t' i"r f,.oC.,' il i*Xrr, cor. r 3 2 )."" orrritia citar?t ticsprc b.Lztrl b;;rJ;i i;,,i, ,]'xrvr, cot. 58S),

300

lrullci oriunde,flc pAngirit[ sau

b) Tdtnd.ierea

lul SfAnt, care toc) Untd.elernnwl binecuvd.nta.t, ct cere

€[rchumenului, in4inte de botez (ungerea

Auiei (Ps. XLIV, 9 gi Ew. I,9), untdlle6irr..rrant"t fie atunci, prin rugiciunea speciali inscrisl Ia locul respectiv in Molitfcl'iit, fn dinainte. Din el'se to"rr,i in apa botezului, inainte de ungere, cAteva pic{nrri.ln

iprmA de cruce, pentru ci untdelemnul binecuvAntat este simbolul vizut al darului

bmnn t i Duh, care s-a pogorit in apa botezului la sfinqirea ei. Odinioari, se rurna lnrnl chiar a;n Sftnd Mit'4- care nu numai cI simbolizeazd., dar qi conqine cu adev{rat

tAlcuitorii cultului.furfel, dupd unii, untdelemnul fiind roada mislinului, ungerea cu el este semnul

milei qi ^t

Ui-ataqi care catehumenul este izbivit din noianulplcatelor, aQa crun rscmnul impdcirii qi

preinchipuirea botezului (vezi in urmSfint67. Dupd algii, aceastl ungere este

vorbeqte Sfand Apostol Petru (I Ptr. II,tcz; ea ne aduce aminte de ungerea cu car

lmpiraqii qi prorocii, in calitatea lor de perr

cu care a fott "rrt

gi MAntuitorul, numit adesea (Jnswl Dornnwlwi (vezi, de ex., I .Reg,1I,35; Is. LXI, l;Lc. IV, 18; In' III,34; Fapte IY,27 siX,38 A'a')'!a.aceastd tm'gere, El ne-a ficui gi pe noi pirtaqi, cici insuqi numele nostnt de cregtini vine de la cu-

vinnrl grecesq Xptotdq,, care insemneazi ,,uns"oo.

Cllrci. Unelc documcnte vechi rrc dau qi texte alc rug{ciunilor folositc <r{inioaril itt

[e,,i scopo,, iar splcndi<ia rug{ciunc lntrbbuinqati astlzi.in rAnd.uiala bo,tc3ului,din ri-

ilri,iri.at*trii *:,riu.,i,1"ir?*;;;isAilH ilr.""i. "t iiruialimului('2. trrtrcbuin[a-

iii ^p"i

nesfinqite nu este peimisi decAt in cazurile. exceplionale prevlzute mai inaintc

tczul de necesitate, vezi pfi. despre sfud,rpitorwl botezwlwi).

Fiind sfinqiti si piinl de darul SfAntului Duh, apa intrebuinqati la botez nu sc

6r Ca de ex., 43 qi din Evhologbiwl lui Serapiort (mg.-Vll). Vcz,i

rnai pe larg: B. ry baptirlylis, in rev. ,,Ephcmeridcs Linrrgicae"(Roria), 4 1ts 12;445492.

62 l. Goar, Eo.r

1,zezi Simcon al Tes . cit., p.82).6a Vezi de cx., psedo- 2 (*ad,. run. cit., p,80\,6s Despre Sfrrtul Duh, cap.27.oo C, 3. ei., Sfantut Chiril al Iezusalimului, Cateheza mlst@g. III, 3; Testamenfi.on Dontitti, ll, ll

(MELV, p.269) q.a.' o' Simcon ai fesalonictrlti, Despre sfrfiele taine, cap- 62 (trad. rom., p 550)'68 Comp. Tcmrlian, De bapti.wn, T (P.L., t. col._i315) gi Nicolac.Cabasila, o! It t 4'1nr..7-\'^1l

3a. &mp. '9i E, n,*, Kutsclr, Silbung'ak iUch*ah ry Altat Taoamart und im Altctt Ol*zt, Bcrlin, 196.3,

I,ITt, RCiI(]A SPHCIAI.A

301

l'ttu<lt' lrttotr. Dtt, IlNti lJRANt,s,t,ti

celui curar al Sfintei Fecioare, din care S-a nnscL Ue-;i;;;i;,

l)u o rnrrti pc cca a atlcqilor dirr arclrclc dc <iliuioarl-mano ce se boteazi la luptelc cele sfintc, in carc intrd,HriStO >t69.

In sfnrgit, dupi alqii, ungerea cu untdelemnul catehumenilor simbolizeaz{aromatele cu care a fosr uns tmpul Dom,ului inainte d; id;&;re, deoa.ece c,

:::yl: y1i1i::p-r, prin botez, impreuni. cu Hrisios-gi .,Z lI"i"'.; Ei7.1;;odinioarr ungerea se ficea p€sts rot'corpur, r" -f;;i

fi:e"; ; diaconiqele,episcopul ungea doar cregtetul lor).

d) Acnrl cel mai importa.nt al slujbei brotezrrlui este inh,eita afundaye a. pranca

t:j.t.-P^:..T i:, iR" sfinqiti din cristelniri. cu formut" r".i"-."J"1i, ,,Boteari-se(sau roaba) lui Dumnezeu (X)..." etc. Aceasra intreiti ;fuil;.;. i; " pil .r;temeiul credintei n^aerre ecta eenlx Treime, i". p. J. ,fr" in.fri[.,ie cele trei zile]stat Do duL4 rrLlrrsr rar pc uc alta Incnrplue cele tret

noasrri 5r]:,1,0],,^rrin afundarea in api inchipuim

:^- ^.-:^ pnni aici gi in.groparea noasrri impreui_rd cu; T;r;il;;#;n rd;!",# ." nr,:1!i,:.1 l"yi,.i", H:;tgs Pri, botez, spitnndu-ni-; ;r.;U^,e facem asdelmorqii qi invierii lui Hristos. intrim inti o viaqi ,"rilrr.i.i.,1'-orti pcntru:,:f #.TlT, ?,y11;i"* precum subliniazi sfljili Ap;i-p*"r ( R;. vi,c"l {,.I-? qiIII, 3)'Zr. I)e'aceea, ,,r,oi toiJ.rrna purtam in trup -"}ri.""'i"i lii,y]:T,Ilj,::_':i::_1.1," in trupurire noasrre" (ri Cor. rv. r0). Fiecare.r.q,i"rAnd botezat devine de fapt ttn hnstofor Qr poare spune, ." sfa;;'l;;J .

#-:f,l',rtflit,"iTrl.*i cu Hristos'qi nu." -"i .iniJ.., .IHrirro, ?.ri;a;.mine" (Ga1. II. 20). De aceea, pe b,ni .ireptat. .arrt"o oai;";i; p;r.ff::Hiprmrsere in aJun botezul: ,I.fi T-"- ingropat impreund cu Tine, ulir,"*.limi ridic impreunl cu Tine, inviind Tw...u/2'.

pgliy.lna { apa borezului sunt deci penrm noi gi mormdnt izbivitor de vTt1:, o*"y1,:."r:i ni.scandu_ne penrru viaqa in Hristos qi qinind locul pAn

6e Psendo-Dionisie Arcopagi*.!, p?pf, ierm,hia bisencr!:r,i, .!p.-]], 3, trad. ronr.. cit., pp. it!;i.*"r;^i^?lll..:i"^',o6*tr. w'ta cotn,,,; ,ii'-"1l'";'",ul." 2+2,. comp. eibapt'isrnald, 2O-2L (in ed. de A. ., iY'' "--l' vurrlP' il (- '";;i"';ii,;;r;"i"iiil ."r,r re)

. " Yezi, de ex., Sfinrul Chi tuh rrt w^csn_ lj /*-)epostottce) cart. ltl, cap. I / qr ca(P.G., t. X)C(\T, col. a6l

-e;;

Ep. I Cor. (P.G., t. LTX cnl I ( i "t,r.rr! , rrLUpdBtltr) t)*prc rcr. o$.,II,7 tp.G., t. Ill.cart. IV, cap. 9 (trad. rom. de pr. D.'Fecioru. o.tlltttrti ,,i'.G., t. XC\TII. col. 385 B: ,,Noi ne-a'mrii (rlc a;.-; ^-;,- -,-.,c,,.--r^--^- -:,

(irrp. gi Sirneon alTesalonic.; Despre loYi o' "'

Mrri pc larg dcsprc elbctelc borezc,ir:fitc,r i1.,un fi "

ri[r. 1i;.c.,.1. cl.'i i11li]iillI *'lllil., [:j:.r)r. Nic. unain, sy,*t an, 1e66,4-6,_1rp. 214-230.

" stilrrrrrl (lhi.il al lcms., oatel,t. II nrystag.,4 yi rc.cl.r clc Mrps,, otttit, xlv,9. Mai pcvczi: W.M. Ilcrdirrr. 'l'hr Symholiwt of tltc liapriiunt i."nA, W,irlri;U;;;;l ;;ii'

Inirrurisim ingroparea cea de trer zile qi i,r.terca...,,. r,rruur!461

,,,,,,^":I:T,.lf:].?||::!i.nu). Catnrtul^Pasntnr..^Cantarea a 3-a, srihira a 3-a 1t,entirosrar,l. yezitl<rilca tropar din.slujba Floriilor: ,,ingropindu-ne'impreuna cu Tine p.in uoi.l,'u.:;ff^"1"i:;fl()stm, vielii ce.lei firi de moarte ne-am invrcd.ricir nr inwie."" 'ta ,, /-ri^)(lrrrrrrr .i c;,-,.^^ ^r'r--^r^.-:^ ^---

flr lrlvlere' l1 " /'l'n^) p"'-"--^-: '970,p,

- LrruRGl(lA sPBClAl'A

r., 12 (ed. Hartel, CSEL, lll' 2' pp' 760-7621 7

*at "Oafiea Ronitrcnttfi'

I i lll !,*: I l'fiLlil'ii :

cao. 67 (nad. ront' t'ir'' p' 8l ' col' I )'

;itdo il;'irlii"'t Grig.ric dc Nirzinnz' ()rt

I llotez.24 (P.G., t. XXXVI, col' 392)'.,

gali -v{. c e i edtre lumit t nre' l)ttttt t'ttt ltt t "'

rllE\.,I TllL,T. L'K. trNE DR,ANI$TE

i,rtr.r!..L rqrcwtvEtl9... Irn accsr crtat f{rldelegile...,,)

Risirit, fi:"T:"r::"f;*'I

4. Mirungerea ,;

re constituie miezul celei de-a doulcurat, de mislin, arnestecat cu multc

cu o rnnduiali solemnl in primele trc$sinodul arhiereilor in frunte cu patriarr

ll1,^iill,1l tora acereraQr saptimanr, ta ri6p*1ri, Sfinnrlui Vasile, fiind apoi

,.tt:::Irit_",r 1i nr5To1 bisericilor. prin sfingi4. et devine "" ;;il;il ;iltJ'!';

imagine, ci un vehicul purtitor al energiilor Sfintului D.rh, pe ca.e le congine inreal.

Prin mulgimea mirodeniilor din care e ficut, sfdnrul qi Marele Mir arati t<mulqimea qi felurimea darurilor qi a puterilor Sfdnnrrrri Drri.' .r"" nrrne i- rucrareritele virnrqi cregtine. EI il inchipuise gi pe Hristos ta a zis Slomon: ,,N4ir virsat esre numele'tlu,, ('Chnt.

9ery. I, Z) folorit qi;finqirea bisericilo_r qi a antimiselor, ca izvor de sfingiie.'

IJngerea cu SfAntul Mir a noului botezat este deci semnul viztt alimpirtiqirii:eale din darurile sfhntului Duh, care s-a pogorat, il ;hit uirr, mai intni asultapguSoylui.(ca_un porumbel) ia Botez qi

".di *rrr, 5nrlgil". np"rt"ri ii. .t ipimbi de^foc) la cincizecime gi care acum ni se di ii ";Gpi botez, sub chidztfi al sfannrlui Mir. Este ,,aimanrra sfnntului D"h,,, ."- ,i..trantut c'tririt aiiralimuluisa..Aqadar, dupi..1 p.i" botez, am retriit i""r.t r-ii-invierea lui Hrirrrin sfantul Mir primim gi.Damrile ciniizecimil. o. ,...", irrl-.at sfannrl Duhngorat asupra Mannritorului-indatd dupi Botezul Acesnriain Iordan, ,o, "q"li

;'ca noastri cu sfhnnrl Mir trebuie frcuti indati.dupi botez, iar nu amanati pL.,."l^tijX?:^b-:1.-r, :"T-.f:,: romano-catoticii (cici ,.'p"19.1"'.r-r, ." ..i .,.,ii*iginoari intre timp, lipsi,ti de aceasrd. taini fundam..rt"ii;r,.

-------r^- *^t'sqr,

Sfhntul Mir fiind totodati qi semnrrl qi pecetea lui i{ristos nrin ,noe'.e rrr er -^,,J)otezat devine creqtin adevi.rat gi deplin,"uncje, precum am spus, in grecegte Tlptotdqifintei Cruci, este deci o-pecetluire-, -.-partenenqei lor la trupul mistic al Domnul;crca cu SfAnnrl Mir ca ,,taina preoqiei uscnrinqie aleasi." sau ,,preogie impiriteasci.", ,,poporul sfhnt al lui Dumn ezelf,,despro '

n Adv' Pelagiwtm' Io' 75: ,,De baptismatis fonte surgentes et regenerad in Deum Salvatorem, impleoo, ,. )od;:;i.?rTd:'r,.-; Simeon al Tesalonic., Dc.,. )oru,.J. ;ilB).---; Simeon al Tesalonic., Dabiscricd, rrad. rom., p. 251.

,.c *1rr;:,*1:*:.t;Lr4u. fullLr P. 2JLt

:';;;';';:?:.?^::",--i,r,,*;[{,0. ?i , pp. Dr)-Did). .rqTp I srannrl Ioan Damaschinit, Do5.ntica, ry, 9 (trad. iorn. cit.,' p. 2s2); sila; ,L i.raJni."ru;: ;";;'fi";;;'riti;?^i'"ii'(r;{i.tnr.-, p. 80) g.a.

nn C)omp. Fi5f:::.ir,-r_9 Ii IIx, S-6;

9r1.. 48 Laodiceea; Corytitupile apo*otice yrl, 43; SftinrulllTjl.il,l"::.,H,,lY,S,f!.!;r!r_y!'-!!!::.r; Simeon ,r r;"r;;;Jil 6iEi"i1a",r"t Mi;,;;;. ilii:.*^1:.:.ff:.P1-91, \i:hft'rh6ori,kis, op. ,;t , j. ezs8n simc<iri al rcsaro,ic., Dapre sfintcre ii;"r, rifititiie'43 9i 6s, trad. rom,r pp. 64, g0, g3.

304 305

I,ITLIRCi I ( ;A SI'T,1(;TAITA

. II, 5, 9-10), folosind lirnbairrl tlin l,e,qon

untdelemnul bucuriei - sc fhcc la <lrgattclt:

de astizi al ungerii, ne incredinqcazlnic, care o citeazi exact8e, de unde rc'

ult generalizati.

5. Riturile finale ale slujbei

a) inc ,1, !i:it i: Psxdehorirnd'scutomlnlumc'

I lui Hristos; ea cstc

$l;# ri frcea p"'t'.i't'g"'ii q!;*i';li:gior,

-" de ex., unele aluzii din scrierile Sf1nnrlui loan

Guri de Aur gi

ricii din secolultele cdntirii care se executS' arunci (,,CAqi

sa c5.tre Romani (VI,si in carc autontl dcs'e luata din locul elc la

: fl';?{ ,:Zii;,nu c bsoluti in rAnd

Chiril al Ierusalimului ne di(fOpofnq rorvcovtoq, tor.r' Altot ' XUII, 33)'

,,, Comp. Iacob Goar, Eblo Grarcotuw,'p.370, qi T. Tarnavschi, op. Si rcv' til',1895, p.544.

,''simeon a l, taine, cap.68 (trad. r9nr., P: 81, col. 2). . r , ^ !.e2 Pericopa pro-chimenul: ,,|)omnul cstc lttminarca mcir ll Milllrllll()-

rul meu...", iua gi 2;, p"nt.., cl c vorba dc luminare (ffotrop6q')' t:ilrc cl'll

trna din ntrmirile vcchi llc botczttltti.

NW. UKI ENTI trRANI$TE

Sfiintrrlsfirrqilor "ilJ,lj,Yljli "l^Y91"^1* '. vorrrcqtc clcsprcc\ Ilic) Ri

rmge rcazat gi a-lrat; iarrat; rar

,"il:1, (f.lrdreptaru_te_ai, luminatudl Cet Drivesre

-,, -d) c,il priveqte .L ,toutrtrrt,

r.rte vechi ale botezului, fiind l"t."a,rr- desrlirurgistiea - dupi genera.lizare,

".a"ir..;smrrr-i ^rj^ ea ICollstlnlte o rrerh^ oi ^ Acacol.lsttrur.e o veche gi practer relrgros! care seLa popoarcle anric"

ui Samso. (r"d. ivi, h-jolneofirului sub stipirrir., ,i a,,

are de aici inainte'il ...,,-,1.".in

r rlln ------Yrprodus ui Hristqs,

re o Pdrgi -in colimYf .: ^-r ^ Hris,tos96-,i,

cAtreminisce,F;$;i#,'iiffi:U:'::fi :,:i:iy*!:.,yi"u",.,u#',1T",'fiiin a opta zi dnni h^t.- r>- ^, eflln .a .opta zi dupi botez. precum ,_ .",1"'zulur opt

^zifg _in qir dupd borez, flrd ;i;trmp, neofi.tii frecvenrau regulat t*d;11_d: :.:d*qi li ,-pa*iqindu-se zitnices. A opta zi.preotul il dezbrica de haina l"^i"rtl-" b;;l;;;:ii

runderea amintea, deci, gi inlocuia rirul tiierii-imprejur din Legea veche,.caii{icea la evrei Ia "p, ,;r. a.lp;;!dg';ipe_ care . a.rfi;r.,trt-o botezur creqtirl,irmrnrea' de asemenea, 9i n.ri.."n.,I-iJr[,;;r.i'*i. ,"',ll'rl'lir'-,r," sau frsidu:

B Nici una dilrrre vcchile descricri sau expliciri ale r4,.,{ ;; r.^.^_..r-_:t..eu.ngh"i;.i li'n-rr"rrr,ri c,..o-..,--^.- ti alerd,d ii botezuluinuamrnre5redesorebiblicc din rindrli sec. X\rlI inainre. Ahse.t, t.l..,rriblicc din r,indui sec. XWI inainre. Absenta le.,irr strinsi unire vedere ci botezul..,aua.s"" o.[)ctlob:rnrisnrrrt,ri -"ryShgtit. abia dupn genira

iilt' iblicc, care.,'ro.i rrrtr"ri''"' "'ucpcndeni de rinrrghiffi r:;iliftIrit., I'Rgs . .r^, --..-. rlasatc la sfirginrl sltrjbei 1Cofrrp-b. i;;;;;J\,,. an. 1896, pp.23_24.

irrs .l-751, f.5'v: ,.Turrderea pinrJui pc caosrrr i, Hristos gi primcqre *ra** .r'.j"".i.l,, V:;:?: cap. 67 Qrad. r9)t, cir.. pp.8o_Sr ).,1.,.ri,,",.,.,,i*...i 3: ,,Exque ea die lavacid q";rrdi;;" per roram''8 (irrrrp'

'tanrur (irigo.ie dc^Nazianz. Cuv.40 (rn sa,tctum Berptirm.uy), nr.46, (p.G,,

)'ll:J'---'il,iff ,|,..j;.ifd;'ii's'''#')'")'-'!'!"p0,, i,*;;c;;;:;') ,,4i,nro, De sa,,.a,nc,

Iilxli;iild,r;i..,.".,1.;1 *i;,t1ft*r:liiixK#,::('!:,::!;iit.rt1ili:l;tr306

3i Oonnnclc lui lpolit, 19; lc-

I,ITURGICA sPIjCIAI,A

cre lui Dumnezeu sau sil sc supurr{ la nnrr_timp. diferite, la sfhrgitul cirora pa.r..i ti,ii,{,r oe lerffa, ca o ofrandi adus{ lui l)trmnC-

z, pentm a i se face spilarea rinral{ a tru-

i__-_ LL) va Lt uL rrdllcrtr pcnrru Vla(a splrltuali (yeU6Ql,rO)toa

illi 9::o r.,Goar,.op. cir., p. 337.r"r Simebn al Tesaio'nicuLr{ i^i", c$ttroto tni-. r^^ zo . Ito2 y.,t Ae cv

^r^t;+r),":i:2|!,n' 42yl1 mine,.c3v'-68,'l' )2 vezi. dc ex, ttno t i rf, ii;. St {i;"; " i ;;;' ii"' ;; v' " "'

Xt,iT:: i;#3'jtftuilliili,'iJ.l.o,L trl;!!^,u,, (:*{:l:i;::r'#:'i"L1::fljffiita.i,[t'il.-ri.',1;;;il,u; ,'L*,!'!l:.'licb1ic, Bclgrad,7,n,c,^Bclgrad. I956, p. 59)."'" Obiceiul de a da ieofiti

scmn al participirii clin abundcrrla roaldclor*::'*ti,::liiXl1l.:, il, s,,sre dintr-un amesrec ctc taptc ;i nricr:c (en''\,,,r 4r pdrrrLr[,4f, 0rn aDrrndcnla roadclor oimirrrului)_sc parc c.i s_a pr.acticat i,r r;[;;;;';;i;;;ii;f,n:':.(X*:dit..i.,],,!:!i,:., hi Batuaba, 6; ii;;i;;, nc cototta rtititis, 3: ontnnptc tui rnotir. te. t._

Pnnot Pnorr, Dn. ENU BnnNrgrr

BIBLIOGRAFIE

.R.. Bcratrdy, L'initiation chritienne, in vor. L'Eilise en priire. Introd.. h tapublicesousladirectiorrdeA.G.Martimort,Tournai.I96t.pp.52B.584.

A, Benoit, B. Bobrinskol,jaC4udreau, i dc lwniti,Tours, IP. Bernard, Chrlrne, ir DTC, II (1905)

_L. B_ouy;1Ie

ryystbfe pasla.l, 4-e 6d., paris, 1956 (,,Lex Orandi,,, 4).Pr. Prof.. Ene.Branigte , Ri.nduielile Bisericii ortod.oie cw privire ti taina

mirungerii Si explicarea lnr, in MO, an. 1969, nr. 3-4, pp. Lg7-2Ol; Acelagi,botezulwi in catehezele baptisruale ale sfil.ntulwi Ioan Gwid d.e Awr,6 s4 a;.1

I, D_an-i9lou, Le rynabolisrne des rites baptisncaux, in rev. ,,Dieu Vivant,cahier I (1945), p. L7!3; Agelasi, Bible et Litutgie. La rhdotoSie bibtique iese1./ey ftt1s d'aprbs les Per\ d.e fEglise, Ed. II, parii, t95g (qi iiad. geim.: Lilibel: Pie,

syrnbolih .d.er.sahrarnente bei d.en yrcbintcitern,'Miinch?n, 196-);

L'enwie dans I'bistoire d.w saw. Baptim, et corufirznation,'paris, lg6) (c-7'y3ltg", 36); Acelaqi, La Catichbse aux prerniers siicles, piris, 196g, pp.'tZl-ii6IY: La catichbse sacrarnentatre).

. L. Eisenhofer, Hand.buch d.er IGth. Litw,gih, I (LgZ2), pp. 30g_3f7 (chrisrrui).

Kurt Froer, confinnatin. Forcchungen zur Gescbicbte wnd. praxis drrBerlin, I959 (Evang. Presserverband)-

_ _ P.M. Gy, Histowl -

litwr"Xique d.w sacrernent de Conf.rmati.on, inMaison-Dieu", 58 (1959), pp. I35-145.

I tt^qf-_"1, OFM, Je *ois en wn seal baptimc. Essai swr Baptirne etParis,.l9.70: Idem, Le baptirue et la Confirtnation, paris, 1969'(Le M^,*.Thcologie sacramenraire); Idem, Le Baptcrne d)aprbs les'pires il lzgtise, iaris,

Klein-heyer Bruno, Auf der Mauer (Hansjorg), u.a., Zeiche, des Glaubensaur Taufe wnd Finnwru.g (Balthasar Fischer ,"m 06. ceburtstag), Fteiburg,1972.

.G' Kretschmar (prot.), Die Geschichte d.elTawfuottesd.ienstei in der iin t1rchc,vol. col, LeitwrXia, V. Kassel, 1970,pp: l-348.

7-8,pp.519-527.Ir. Cabro 7gl.P.Th. CaI. corbre ?;tr#'L

vol., Paris, I

H.f. Lawlo in ,,Encyclopedia of ReligionEthic'",.ed. by w york, ilti;, pp. I_10. -

_ -J. _Licuyer, chez lei pires,'i.r'..u. MD, vol.(1959), pp.5-16.

.^.Fr]' Leenhardt, Le baptime cbritien, son origine, sa significatioz, Neuchatel-I 944 (Cahicrs ThCologiques).

ldem, L'initiation chritienne, par.s,l963 (Lenres chretiennes 7).P. Hofmeister o.s.B., Die beiligen ote in. d.er rnnrgen und.'a.bend.kindischm

wiirzburg,l94S (Das osdiche christennrm. Neue Forsch. Heft6-7).B /ordahn, Der Tawfqottadienst irn Mittela.ltey bis zwr Gegenwart,in ,,Leiturgiarn,,

Kassel, 197O, pp. 349-640._ . Y.9. Ir"eras, L'iriziazione ristiana nelle Liturgie orientak, in ,,Revista Li54 (t967),445-462.

308

I,ITIIR(iICA SIIECIAI,A

firne sehn les Plres ct lo liturgia, tn rev'

Ln Conftnnation en Orient et en Occidutt,

r h l'itude dw problbrne bnptismnl, in rcv'

I'ancienne EXlise, UPsal, 1942.d.w catechuwenat et d.u bapttrne, Bruges

(A t Mi, in d.e Rdsdrit (in grcc.),

Tc 4)'tezwlwi 5i tind', irt vol' Srudii de

l'co!.oXie Moralzi, Sibiu, 1969, p' 286 q'u' .

D. Moraitis, gd,";it i ,'ii Eiiii4tdia rekgionsd Si rnornld (in grec'), III, Atcna,

1963, pp. 583-590. 1^z / /^: --^A e- . paaty'ut ptB.Neunheuser,Bapti*nnttd'C0rufi'rrnatirn,1964(sitrad'fi':Bnptlmcel

ca Sfilntul. 332 9,u.97 ti III,

irn Lichte d.er neuen iP'Gottesd:ienstes unter cht

da

Ostens. Di.e Bed.eutung der Fiwntat'g t01'un in)'

rs- iulie L970\.Tprrit. A titurXical Stady 0.f Bnptian, St''

1964.e, T. Camelot et a., La Confirtnation, ln rcv'

MD,54 (1958).

Carrxlt.ul. lIl

Mirturisirea (spovedania)

r.. c: este spovedania. spovedania sau mi.rnrrisirea prcatelor in fataconstituie partea principali a tainei pocaintei, taina prin care credinciosulicrtarea picatelor sivargite dupi botez qi impicarea cu Dumnezeu gi cu Biseriuuya uvLLz lr urrpdLdrEa Lu lrulllflezeu Qr cu Slserlcardcci ca un al doilea pgtez, cum 1 qi fost numirir, adici taina curiqirii d. plirsurq sqr 4luu upcrsonale gi a refacerii legiturii spiriruale cu Biserica, intrerupti ,",,lrui,nprin pica,t;

^locul apei curiqitoare a botezului il qin aici lacrimile pociinqei

picatele sivArqite.Taina pociingei are patrufaze sau momente distincte:a) Ciinqa sau pirerea de riu penrru plcatele sivnrgite;

c) Indepb)

^Spovedania sau mi.rrurisirea picatelor citre duhovnic;

c) Indeplinirea canonulrri de nociinti /r eniti-i.i ".,, -^*canonului de pociinqi (a epitimiei sau certlrii) dat de1). Dezlegarea sau rerrarea picatelor, pe care o al sia"tui oG, f.i" d;;;"i;i;Dintre aceste faze sau trepte, cea drntii e de ordin psihologic, ii rntric, iar

*rnl "T.. rituale (linrrgice), care fac parte din rAnduiala mariuiislrii. Uitimele

(indeplinirea epitimiei qi dezlegarea de picate) se pot inversa .t;;ai;.. 1;;;;f:r].*T..q ar trebui dati.numai dupi indeplinirea canonului, aga cum se gi

3l_! ?O-tgari; in practici insi,.ea.se di astizi indati a"pe'ri"".a".ri.,I-::T.-_p:"l,.nt in parte si-qi indeplineascd epirimia in timp, adici fie in;inte, fi;irnpirtlqire.

. odinioari, q_i anume prin secolele III-\T, atat mirturisirea picatelor maiqi penitenga se frceau in public. Administraiea tainei poceingei'era il;^ffi ?iqr mai complicati decat astizi, fiind strict reglementatd. prin d.isciptina penicare-i separa pe picitoqi.(cer supugi penitenqei)'de credincioqii fi;t;;;;;,;6ii:l-:::i:i in pronaosut biserrcri (un'egri in p{dvor o.i "frri ai,, U{.riO qi l"I:tgl9. 1ad1ge

daruri la biserici,.de a participa la Linrrghia...Ji"-.Grlrii a.impirtigi; dar din pricina scandaluiilor Ia care didea loc adesea m5r*ri.rlr*ca a fost

-cu timpul pirisiti gi a rimas in practici numai mimrrisisccretd, obignuitl astizi3.

Mo ap. 252, trad. mrn. cit. p. 166. Comp,

, letPY 152-155, t'dd.[-'[-': arialiile h pr. O. StlrMn *ecwtul O& an. 1955, nr. 3_4, pp. 2ltLrcL'aLru ulq an. 1955, nr. 3_4, pp. 218_(irtrrp. gr rl. rtarpp, La te?ntence. IeLtes et Cun lordre olnitentiel dz II)fffllt' t' ,^,'' lo^tPY,^"1 reTurence. t e.rtes et Uoltt l'ord.re pinitentiel dc t.E tcteilile, Ncuchitel-Iraris, 1970; V. Rauschen, rdwmt ;il lcu *oq

._II, Freiburg im Breisgau. l9l0;Odesa, 1894 (in nrs.); F. Probst,

nrcr.eqrert ct'rnsttrcDen Jahrhundertcn'ftiU.g;,-i87); V. Mitrofanovici gi colab. Liturnha. ed. lg29!!,Ttlll ;.u.; ). Tixcront, Le sasement dr 7a 'on,itence

ao", il,rt;"-;i;''.i;;;.;-'fl:;:';;;'":'#'(,.1.,.-.-^.-.-Sclrcrmann,1til, PlclcrbItylngut, FSytnlxlsion,

3t0 3ll

l)c firpt, irr prircticn vit:1ii rcligigirsc it ttrrti()ritdqii crcdincior;iktr tt6qtri' spqvctltttirt

1.stc irstiizi srrArrs lcgirtil rlc lrtrpilrr,lqirc, pcntrir cri tic rcgtrll irnprirtiiqirca tlrrl spovctlrt'

llic ,rr sc poatc f*c", i,rr'.-"i'..1 r" rp,rr".icsc o fhc dc ccic mai mtrltc .ri cu sct,ttl dc it

re irnpirt[gi'

(de exemplu, si-l inveqe pe cel ce se spovc'

decAt la caz de mare nevoie (de pildl, cf,nd

'c murim cu locuinqa in alti parohie, depirtatl). i",9t cazul, un duhovnic nu-l p.irtc

;;dd, p" ..t t.g", a. "rr-J"n"""ic,

atita vreme cit triieqte acelas'

3. Subiectul (prirnitoru't) tninei: Cine h'ebwie sd se spwedlascd ?

idt;&#t ,'i';;;"i;';;;;";;;;9il1 impovarati de p "l' 1'r,T11::',:::.'::"",::ll-a ,'."illp'n?#;:*

-Sil, "uiigrii'i.re

i".nit*tisire chiar qi aceia cirora li sc prrrc clt-^-a a-a^cr. Qimenn erhieniscoottl Tcsaltl'

]l J ;illi ;i.o-n]'Jil. i;,;";- rp; Gpre aceasra Simeon, arhiepiscopul rcsakr'.. ^^ ^.:^ Arr ..rr rtr\,ifrr

'rii"r"il ii '..i .niJ., d se pare ci nu sunt cizuqi - ceea t1 !tl!l-T ::.lt:'..1:,:t:.??lj1;lllculur: ,rQl Lsr Ldrut4 u Je t/orv "- "* "*^- --:-l- . ut este o cidcrc qi ccl

- toqi suni datori s5' se pocaia:.i' + se socotr:1':ll,:i,Hj*t11',,,, /r rn r R-o\. De;;ffi ;;;#,;;.il;;t;ilt,,cenic,rceri"9-1:1?::::):', j:,':;":i:::,),,:^*:isirea individual{

poyc zice ci. n-aterm pAiit, "i **Ani, pe noi inSine...,-yr.r de voru m.d.rtwrisi pdratele nu&ttre,'i:i

ntt iitai"cios si d.rept iti *t ;tii paiotule noastre" ''e '"' i;J;;;;b;,-tLr"r"it trebuie si aibi grijr a se spovedi din vrem9, pentru a sc pr'rtcir

i,rpa.tlql qi pentru ca sfArqitul si nu-i prindi, firi veste' nepregittg'

'fradi:ion drs ortens,fur vol. ..Linrrgie et rernissiotr.dcs pechds", Roma. 1.975' op'251-264; C' Vrtgcl'

t ' n/'t"""' or ta nittirerrc datts l'F'aise artciertttc' P"i;' i fi;t'i' 'Ligitt' 'oituttxiii persorulh ct dirtu'ttiiut

l, pitt't,

;l'#;319, prevedea virsta dc la 4() dc ltri irr

ucureqli, 1962, P. 295).ui nrllicrnr, lO-l'3, n'ai. rott' cit', p' '3

l3'7 lbidem,36,*ad.. rom., P.32L." C;;;: b,rn. 32

^p.,ridti.' qi cap' I 19 dinNonncanorrul slav it 228 titluri'

o iiipic pr,,,ii,r1ri, cripitolele ioz-zo+, trad. rotn., p' 172'

rKBUt rRoF. UR, lrNR lJRANl,$TfiLIr(J rr(ilcA sPIlct At,A

s*rr cxccpr*fi clc Ia..rbrigagirr sp,vccranici . (acric.{ p(l^r ti ir,1:rlrrlqiqi f{rlsl'r,vcclcascii) .umiri copiii pirid Ia viista dc 7 ani iffi1;r;|;;;. " "

l'rsotul trebwic sti se spouideascd si er ? Da! il ;;l5;#i','ac.*rte privi,qd si,l::1,**!::-,:T,l!i :..buie,si ". pogni-, ai -i;.;li-.;ifi*i qi preopi si ar;i;ii,J;;;:;;:;lt";;'d:ig#fi[;Xl,fii'Xil jii,,?llf, lll,l,ul,;:!l,XK*l:Ti :1 :1"^?::::l,,.tt;:,1-!f"'ilil"n,a sau pnciin,c e ,.^h,.;-^:^",5

,1prcoqi ca gi pentru cilugiri qi.mireni, chiii apwnlw| ii;.:'fl(:?:::!i:: .pdcatete wru.ut attuia s1. r,a isayi wnwt p thmddarIar in alti parte, acelagi mare i..r.h "."i6* ii"atii.qte atat pe preoqii de mir,

f, ::,:1T".1._:1 .fl?ltl .lre au slujit Liturghie,-ia ;il;;; 'sa se ispoveduiascmar virros preofllor le este de trebuinli ,..rrir, fiindii r; ;;."pr" pururea razcul Cel ce gtie toate gi numai prin poiiintl Ja il.""*l-,;;.""'""'Preorul trebuie si-gi mirnrriseascd indeosebi p;.;iil gi negrijenrere comise in oqiul fui-rctiunii lui de liiurghisitor, rp..rre.rar-le arhiereului, .aJ-rln.rr.l. d.

"cest fei

:?,":1fi*,.-r:iu3ii p19o19qri qi, a;pa vechile J"J*.ri, .j.^'". *["i canonisite nrrmll*f :ii;!r:,*iliaiL;i,,zt;;;;;:ilffiffi il;.'il1;',::'"'#:"::,::hovnicului sau, inainte,d. rrrii6;;"i,"-"i r,i.'"i.i [;;;r:",i i,ilffil;: yr:Jcclc gapte picate capirale. (tmfre., iubirea J. ,.gint. q.9n*rr., -anie, Iicomie, zaITlryi: la faprele'cele bune.)ra, .i ai ";a;. Ai; ;-[iil; -,I^-,, !^-x--^- ^.mai mici, care l--ar putea impiedica je

" ,lrrii .r, vrednic

noaptea in vis din vina lui (adici din pricina vorbelorseara) a mancirii gi a biunrr i peste miiurr, a prel,ngirii somnurui etc.)rs.

!. rimput mirturisirii:. cind (de cdte or"i pe an) trebwie sd ne sfrwedirn ?

9r*^",j:-.li:-.: i, principiu spovedania i.-di"/d;ld;;-r;;;'L;;;;e dare saumcne fixe din cursul anului.iru aivieqri omurui. IndividuJ ;;:t:ffi;il;* ;'"ilir duhovnic ori de cate ori gi oricAnJ ii-t ,r.roi, de e-ci rrc,rrn -,,^or,r r-n4ets-ln..; ,l^ ^ ^-:-: -4---^:picatelor.gi de a p_rimi mAngiierea gi nideidea ierririlltat mal brne: suflenrl nostru este anrnci ca o casi drrnata l-^,,ik^ ^-^c-t ^: ---poate incuiba prafirl gi mucegaiul picatuluir6. ,,iiag*ypi. in f,ecare zi,

flrtnrc zi" - zicc Sthrrtul loan Gur[ de Aur..,,$i.dupii cum faccnr la casclc d[rlpltterc,irlrdc, dupi ce anl sc<-rs pirqilc putrede, cArpim locul cu rnaterial nou qi Incrctl stlntcmcrr griji qi cu luare-aminte, tot aQa si facem Qi cu noi inQine. DacI din pricina plcatuluicrtizi'te-ai diripinat, innoiegte-te prin pociinqd..."t7 .

reqtinilor, spovedania - ca qi

ci, de terrnenele obqtegti alcpotriviti pentru cIinqA qi

rnicii. ne invaqi si ne mirnrrisim plcatele depntru ori pe an, adicd in cele patru posturi din cursul al

t)rlciunului, al Sfintei Marii gi al Sfinqilor Apostoli), la c[ttc qi runci ii sfltuiegte pe credi qi

trr\ire ovedeasci in fiecare luni, Pciln, qi milorl8.

5. Locul wtde se shtd.rSeste ru.futwrisireavor sau in pronaos, locul rezervat odinioartrritorului Hristos, pentm ca penitennrl si.

rtir in faqa lui Hristos Insuqi. preonrl fiindBolnavii qi toqi cei care, din pricini ma

(rle^ex., deqinugii din inchisori), pot_fi spovediqi acas-i sauin locul in care se afll.' i., tot cazul, spovedania trebuie flcutd intr-un cadru qi in condi{ii externe de loc gi dciimp, care si asigure atAt secrerul spovedaniei, cAt qi sinceritatea ei, iar nu in timpulllujbei, la uqa de'nord a altarului, sau chiar in naos, de faqi cu ceilalqi credincioqi (ctrm

fhc unii preoqi), cici atunci nici preonrl n-are dispoziqia gi rigazul necesar spre a asculta

spovedania qi nici penitennrl nu e incurajat spre o mlrnrrisire completi, sincetl qi

congtiincioasi, fie din pricina grabei preonrlui, fie din tearna de a nu fi auzit de ceilalqi.

6. RAnduiala Mirnrrisirii in Biserica Ortodoxi Romeni20La sivArgirea tainei Mimrrisii, Molitfelnicwl impune preotului im$rdcarea in toate

u.E-i",.r.-l;; - d; ;; n g."bi'- -el'puqin in epitr"ttit qi felon. tn practic{ lns{,

t7 Pred,ica WII 1, Despre plcliinld, trad. de St. Bezdechi, in vol.: Sfd.ntul Ioan Gurd d,e Aur, Prcdici

iupre pocdin Vavila, Sibiu,I938, p. 86.-r8^Vezi daxd, Partea I, risp. la intreb. dc credinld ucSthil

ortod.oxd., tip. cu aprob. Sflnrului Sinod, Bucureqti, 1952, p.294.Ie Vezi'Pr. P. Vintilescu, Spwedania Si d.whwnicia Bucuregti, B. Ciregcanu, ',I-accn'

nil lituryic,III,325.20 Renduiala Mimrrisirii dtn Molitfelaiceb ro

grcceEti (vezi, de ex. Eblol"6Ttou td M6yo, Atena,slrrve (vezi, de ex., Trebnic, Moscova, 1906, f. 36llfutduiala pennu. d.wbwnrcl ( ArolouQicx xcni td(rSfinnrlui Ioan Postitoml (P.G., r. L)OO(VIII, col.slirvi din Trebnicele (Moli.tfelnicele) ruseqti. De alfel,rominesc (secolele XVII-X\TI) prezinti multe vinrinte de risApostolului qi

irrdcosebi: Dr.,,Oandela", an. L932); V. Chifu, Rind.wia.la.Mdrtuxiir", an. 1960, nr. 3, p. 431-447; C. C,ornescuMaslulwi tn diferitele ed.iyii ale Molitfelniid.ui slatYczi Ei Molitfelnicul rom., manuscris copiat de PoMllinag, ln rcv, .B(?R, 1975, nr.9-10, p. 1135.trtodox,inlvlO, nn, 1966, rrr, l-2, p. 28; S. Heitz,

citrc O

tr#i:igalia s1

66_167 (reprodus gi in invdyitwra pentrw spovcdi

Sfhntul Nicodim Aghiorinrl, Cnrte foatte fofuin

293, trad. rom., p. 190 gi paiE. la13.

ril|,/ot.o&tttct',,nlr.cv.,,Candela",.an.lgzg:nr.6_g, pp.216_219. ""-'-r'--t'-'....""',ib'" (irrn1'r. Stiinrrrl Nicodirn Aghiorinrl, ap. rit., plrl iSO, tgt_tSZ.

312 3r3

rKEor rRoF, DR, ENE BRANT$11,

ill;t]!,tJ;j:"t preotil()r fhc spoveclatria numai cu epitratritul (mai atc.s in

fi impirqiti in trei pirqi:mirnrrisirea;

risire).Stdnd in picioare. in fataHri.o.-, ,?t dvaru rn mana starta c-iI''1"]i-?ltl:^'.t:, in faqa icoanei

Dumnezerrl n^crhr ), ---: -: ..BiDumnezeul nostru...,,, -g-e;i;; ,,Bin,resc..." etc.), PsalmJ L lprrr"r"i- Ti....,oare de rrmiii.t; i-iirr.-,^^-^ intei).3'u:.S:.'il;':t-i I*l*:**"i-^:lit,-y?"3le, rpir',:^ - - inqei)'-.cerecrte$re cele doua rusiciuni a. i.rir.. ai'" nfoUrfrmi

,1?tru, Cqe.pfn prorocul Ti" N;;_i,li,po"_.,.Inezeu cerui viu...r,). y! ))uud'rrs rl lui

b) gJegrul qade in scaunul de spovedanie qi, dupi ce_l irff !i 5':'r'.X*".,r^,,;;'-i,iJ#;d:i.* ra cea cu!4...

., _ea picatetor acestuia, h;;il;.;r;;r,i p.rrir"rtutales daci e adulr, n..i.rj"t-rGft;;ir intreblri. l

{'!#!:."!.Hj11i:"T lry-p:-y,:r clasic cu intrebiri pe care preotul arpuni celui ce se sDove(. --D -vtr"srsr ''""1'_:" rtllrcDarl^pe care preorul e

acesnria. El a fosr a.,,'ill'r' j::T:^1':::'^: .1:"':'1"'" 'ta[ ..J;nI.a. cit qiff i.lyl#i3.,j,T:::*r:**:r:li;;dT:.[ffi "jf T.1'ftT;..#::#:;xi':l:'"f"Hff:,:',:::*i":t:'^",x^{::x':l1:iff 'T.T5::#::hH:f :i3]&',X;,'ffi f i1'B:::n'T:l:::lr,:4i;ri"'iu,,.";:ffiH:#[,?i#;fea Sdvirqi OmUl. irr Or,

r. ----r'!r qr Hqr(\ru-t Plslulle.sau tmagtna-btle, pe Care Iprocedcele variinrt,.',,'lt'^tll :^*T'l::gt,tonqdintei penitenruluiie facc mult maitrffi #:!il1i:,lt,,J:::li,;::nl1*:i*,.",i#'iff #.i*rJ..tt,i,f;I,:Ia dispoziqie, d"pa .dii

r'!vr' rq vrLvt lr uc ra caz la caz' dupi vremea De care pprocedeele mirnrrisirii ::::^4i.ff^::""ditatea penitenrului. abaprinlu-s'e a.lica iprocedeele mdrrurisirii- ' '' r PLrrrLLrrLuILIlr aqaptandu-se adicd intretralitate eic. iA;,';;;;i:'; *I"'*,:1"','-t3lli*il siruasia.lui sociali, s'r;;ilri;;;ffi;ralitate etc. (Cu tehnica -i;;i;i.ii ;;; f.#i;;"dua.tur

socrala, gradul lui de culturispovedanie i. ".L"i^-r; ne r,.- D^^+^-^r- . ' trebule sd procedeze preoul in scatp"X:*:f r:.".:p}mai pe tr.g p"rl"r"i".i

Preorul esre insi dator -

:iosii. ci mimrrisi.., t,1,.*t[1::"gia penitenqilor.sau_si-gi catehizeze din vremertenulor sau si-si

le fie de folos,dincioqii, .n -e^,.ili;;; il"i?ifr'Tf H"i:"Tl trebuie siurmitoarele conditii:

.-iLfX.fi;.?:i,1',h*Tf::,,""11i"'f:11:i-, si din proprie inisiativi, iar nu s1itr,teami sau din alte motivc;b) Sd fie completi, ili;: ":- rrrutr'C;

ascundd nimic /drrni -1:,::::Tq_lo_,ar1nec319te $Rtuire de ta uldma spovedanienu ascundd nimic (dupd *-, ,[".i?rl- i"t"""'" raPturte oe Ia ultma spovedani

borl, d" .are ."ia.;.". I"" rnt at ^t-: ^-j^ ^- , alitim. la. docor, trebuie ,eji ".ein*

boala de care suferim.;;;;; : "i:;:,:::: rtrc aratarn ra (

c\ Si fi. "i-^^-; ^,.li,llT ga el,91ttie ce leac si ne dea);

,.l.irllf j,,*:i1i..l:""?,_:::::"9,".i',,#;r:#Jlt:,i?:ums.ausivarqit,ririsi"'ljo&T.ol['#"::t*l*::;"'li,':x:"it:1:$"11i"[Tffi .:T,t'i:lp.,:".fl:.-ff :,1,:,,*lf :lr!{g;*i;::+;:i:::i:.".i:}::ii:?::;deriu3_icatc'lc

sivirqire, gi cu dorinia ;;*";;'il;,11""'o'. uqcr cu aoanca parerc de rirsilrr rstorrsrre a picatclor- llr:i noriint; -r-,,,-^-1t^t',St'-1n'-le mai rcPeta. SimplaIt,i:T"'.T'"iEililj"l::r3't;;i""-q^r,:.-*;i;';iffi i:ffi il';'T:i'11i-'#"11*,::,:_ :l:,,_ :, efect asupra r"hilili ""Iil'ilI ::;til:1irnbunititirea lui2l

c) Partea finnld astuibei. pypa mirrurisire,,.pl"grul pune epitrahiluJ peste capulttrrcrrrul.i, care sti in genunchi,'$i-l';d; ruotirfa de iertare l,,Stapine Doamne Dr

t:: ;l;,#;:"v;:zfi:y';;:;;#;;;:;;#:,; H#;k:;:,i :j1".,.::,:" ,,,",:q.riM thigi,riu, f Sjiii: iZ-1',/.'",

merrt,ttrrtte ae rndrturitirc, crlrc I ftrsr rradusi gi il

3t4 315

re cu nimic la purificarca qi,

Lt't't-r ttcit< :,t sttl{( :tALA

llezculc, Ccla cc cqti nrflrrruircir robilor'l'ili..."); trpoi zicc o scurt[ ectenir iutrcitil, tirccullttrttul gi, punilnd urArra drcapti pc caprrl pcnitcnrului, ii dI clczlcgarca (,,I)ournul qi

l)tutrnczeul r1ostru Iisus HristoS...")", fhcjnd la sfhrqit semnul Sfintci Cnrci cu nrAua

;tcstc capul lui. Apoi zice : ,,Cuvine-se cu adevi.rat si te fcricim..." qi di (cvcnnral) cu.vcttitul canon sau epitimia, pe misura picatelor mirturisitc. Apoi penitenrul silrut[Sffinta Cruce qi dreapta preotului.

La picitogii cu picate mari, care nu pot fi admiqi imediat la impirtiqire, dezlcgarcaRtt sc dI insi indati dupi spovedanie, ci se amAni pini la implinirea canonului dat saudttpl expirarea [ermenului fr-xat pentru ispigire. Pentru astfel de cantri, in locul for-nttrlci obignuite de dezlegare, Molitfelnicwl prevede o alti formuli, sflruindu-l aga pedtthovnic: ,,Insi pentru cele mari pdcate, sI zici cltre dAnsul aga: ,,Fiule, atAgia ani po-runcesc dumnezeiegtii Piringi si nu te implrtigegti..." etc. (vezi ed. 1937, pp.65-66).

Observalie. CAnd avem mulqi candidaqi la spovedit (ca in ultimele zile din Postul Marc)qi nu dispunem de suficient timp pcntru a face rAnduiala de mai sus pentru fiecarc tli pirrte,atur-rci de obicei prcotul citeqte, afari din biserici (sau chiar in pronaos), rugiciunilc intro.ductive qi molitfele de iertare de la inceput, o singuri dati pentm togi (in timp cc credincio.gii stau in genunchi). Este bine sd se citeasci, in astfel de cazuri, li molitfa intitulnulRwgdciunea pe cd.re o citeste arhierewl sau d.uhwnicul pentru iertarea pdcatelor celar de voic pi

fird d.e uoie Si la tot iardrnd.ntwl Si blestemwl, pe care ediqiile vechi ale Molitfelnicalul o aqczaufie inainte, fie dupl Rinduiolo Mdrtwrisirii, dar care, in ultimele ediqii ale MolitfclnhuluiromAnesc (incepAnd cu cea din 1937), au desp5.4it-o de aceasti rXnduiall, agezdnd-o in alt{grupd de rugiciuni; apoi intri in biserici qi vine fiecare pe rand qi iqi mirruriseqte ptrcatcle,iar preonrl rosteQte doar formula finali de dezlegare asupra fieciruia in parte (primarugiciune de dupi mirturisire gi ectenia se omit de obicei in asemenea cazuri).

d) Amintim ci, dupi mdrrurisire, preotul este obligat si pistreze secretul spwcdn-niei. Nu. este ingiduit duhovnicului sI dir,rrlge sau si. destiinuiasci niminui absolutnimic din cele ce i s-au spus de citre credinciogi in cursul mirnrrisirii. Chiar aflrncicAnd era practicati gi mdrnrrisirea publici (in Biserica veche), canoanele SfinlilrlrPlrinqi interziceau dimlgarea secretului spovedaniei individuale, mai ales in anumitecazuriz3. Legiuirile civile bizantine prevedeau pedepse foarte aspre (tlierea limbii Ei ln.chisoarea pe viati) pentm duhovnicul care ar fi tridat secreflrl spovedaniei. ln cap,120

^lNoynncanonwlui in 228 ca.pitole, ca gi in Prayila lui Matei Basarab (gl. 319), sc

prevede pentru astfel de cazuri suspendarea preonrlui pe timp de trei ani Ei cauorrisircrcu 100 metanii pe zi, iar dupi noul Regulancent d.e proced.urd al irustanyelor d.hciplinarc $de iwd.ecaai. ale BOR" violarea secretului mimrrisirii e considerati ca delict (vczi artie .

3, alin. d) qi se pedepsegte cu depunerea (artic. 28).

7. Citeva consideralii pastorale in legituri cu spovedaniaCanonwl (epitimia sau certarea), care se di de ci.tre duhovnic celui ce s-a sp<lvcdit,

ttu trebuie considerat ca o pedeapsS. pentru plcanrl sivArEit, ci ca mijloc de pocdingrt gi

22 Prima parte a acestei formule (,,Domnul qi Dumnezeul nostru..., si te iertc pc tinc, firrlc X, gi

si-1i ierte toate picatele...") are caracrer d.eprecatit,, ca gi cea din Molitfelnicele(..iar eu- nevrednicul Dreot..-- te iert si te dezleq-.."\ clr crrecter indicatht c(,,iar eu,

:1e...") are caracter deprecatb, ca gi cea din Molitfelnicele greccgti; partca n dotrnpreot..., te iert gi te dezleg..."), cu caracter ind.icatit, e de originc lrtirrl, liiru.llui Petru Movilir tipirir la Kiev in 1646, si adoptati de Biscrica nrscnscit lrrvcniti prin Trebnicwl lui Petru Movili5 tipirit la Kiev in 1646, Ei adoptati de Biscrica nrscnscit lrr

1757-, de unde a trecut $ inMolitfelnicele rominegri (cp. P. Evdokimov, op. cit., pp.29l-292),'" Yezi. de ex.. Can. 34 al Sfintului Vasile cel Mare. Can. 28 al Sfhnnrlui Nichifirr M:trturisitorrrl7, de unde a trecut $in Molitfelnicele rominegri (cp. P. Evdokimov, op. cit., p''' Yezi, de ex., Can. 34 al Sfintului Vasile cel Mare, Can. 28 al Sfhnnrlui Nic

i Can. 132 Cartagina. Comp. gi Sfrntul Ioan Guri de Aur, Despre obligapia dt a na divu@a pd+'ntdt

"alil.or, P.G., t. l.II, col. 356; SfAntul Ioan Sciranrl , Cuvdlt cdtrc pfutor, P.G., t. LXXXVIII, colfr Lan. l5Z Lartagllla. Uomp. gl stantul loan uura de Aur, Despre t

.fi"alil.or, P.G., t. l.II, col. 356; SfAntul Ioan Sciranrl , Cuvdlt cdtrcI196; Stlnrul Nil Sirrrrirrrl, in PC., t. LXXIX, col. 436.

PRuo'r Pnotr, Dn, Enn llnnNl$r.rr

dc irrdrcptarc a penite,tur,i. cuvannrr canon c ruat aici rn scrrs dc ,rtotw.d sau

*'t:::':.^_gl1{,are si-Qi 137rgal7ery,- viafa, .; ;-;' conl;i spre ideaturadevirar, voit de Dumnezeu"2a. Epitimiile trebuie,n n. a..i.*.rciqii de intirirc ln

r::u:,0:,,*l:::11*:lip::"::_{. consrau, J. "ui.+ J""-ie.,""i (metanii), c6tarea qi ajurorarea biseric io., f"pt d;;tilFlrt;;i? ;;i"r?T;1lilru'ffi:

:l.T^:,:*^l f"fite minciruli ,{" d. l, f;p;; .rr.-pii[pi.r. ,",, isdvarqirea picatului, lecturi din cirqile sfi.,te s", d+;;; ,:e" mai asprr ecare se poate da unui penitent este .oprirea de la'impir,iqir.; durata acesteivariazd, rurui comis. rL' uurdLd dLculcl

,,,^::.1 se fuieazd, dupi chibzuinta duhovnicului, de la caz laa.va1d}-* ,r vtrucrc Pe^oe o parte personahtatea sau individualitatea penitennrlui

ll.lf:Y;,:1t",i"9, firea sau temp:Jamenrul lui, 6rrlnr, si o'or,,r r,,: r- ^-:^^-velul vieqii lui religioase-^qro1ale, condiEiile de viatlqiale etc.), iar pe de alta, felul qi narura sau gravitateaci cc^-rrl f-^--|,--:-:t^ l- --.' r - ^ -.-gi scopul, impreiuririll in c1L , f""t rn"e.iit, gradul de publicitate, daci. e p.rr;i-":::T:*:93,11i,-;l! de recidivi $i:"-"1a9 ne.#ir_ra.). s. are, de aserin vedere grad,t de ciinqi p:lj-.picaiele ,r*.ri,Jii ;t,i;^;";f;.;*:f#r?":i:lT#,;P:Id^91T1. * pJ ir

.piq+li-^ p. *,r-.,,. ;ililil. pentru prima <inu-alt fel pe cel care se afle in recidivi; d.i;A;;;i;;-;t#;**:Tf::1y,tT;l-:1l-ry.:.i cu un nivel spirinral,.aJ,r,;-i,r,r_rr., fet epitimisimmai mici gi mai u{oarg (crevetirea,.r.rr-Jor.r, minciuna, rq*u*^.l"u.l:i ,rTpe cele mai mari gi mai grave (uciderea, curvia, f"..rf ;.rya..^^'**i'

tr r..rr-ta p..i"ii duhovmcur "fi;ri;;::::J: I roarte murti grijd, cu

::j#*::r :r",:j.t::'-y., JllTy'1 qi ech ili f ru, p;;; q; ;i", a n,, incura j eze

f"::I*: pican'l Frr.n*:" blnndele qi ingdduinqi .*..riua,-a*

"i.i're_f'j#fr.]?;?l:i:ir^l-'l.Tj.f ^\urde Biserici printr_o p.., _"i.^.prime qi severlsi aibi in vedere numai qi numai indreptarea.penit n'tului;ilr#er#;r-iri ;it;tr':::^y.y::;1f.3',i,s,.ea sarcind aduhovnicului este;il;;;de bine formulattcanonul 102 al sinodului.rmran.(quini-sext, 69r-692):,,cei ce au primit de la lTl.-:J:r".:::,1.-: Ill qi a deztega trebuie si Eirri;#;;. ;rtit"te, pn.rtuiui'aplecarea spre intoarcere-a celui .i', paieruit, qi arrf.t ;t;., u"iii,ir1#:l',"'#.:i.:I :lTl1 "p!:e$ (tratamenrul) in.chip-dlsproporqion* p..,,,,, fiecare dinqori:, sd .greseasci in. privinsa -a"Lirii-.'.Lt #;I".'H:i'o!#'rui'lii,',i, TXl,Tl?,i*,:,:*l:.*l:li ii le,?:ebite,

qi "J.i,t.s";"k "ta,t",,. ,r. pierzaniei,care riul mult se revarsi gi se riqeqte -li a.p".., pe"i;aJr;';:;r$;fiffi,medicului. Drept aceea. ."1;._a"yia.q,. p.r.!p.;; ;;;;li'i,-, i.iuinq, sufleturuil

.dispoziqia ;;iJ ;. ;-;r;'r*,; ;;H'"(#d il:ii#',(daci) prin morar.rrrile'sale provoaci asupri_qi Uoala, sn,r LL L,rp ". rngrijegte el intre timp de il;;;;,ilio.ir":J'rhvegte medicului, qi de nu creQre rana sufletuiui pii,

-r"i..u"iilrr., doftorilorasupra ei, si asa si mls,gale.milostivirea dupd vrediri.i.. d;i;;iig.riri"irr'ri;r#;qi a celui ce i s-a incre

rir,irrrri np -a. -r-,-='11":t1:-P-ut-:rei pastorali esfe de e i't^"^o ^ri" rntl.i.nile;;;rirnidui pe cea riniti,de qarpe, qi "i.irpi. ""riiri#,oi,lifla?ncle a le sllbi rpr. ...r,:rg"i." i" viaqi'gi Ia orice caz si stet

:: !r.. D Sriniloae, op. cir., p.2lg.'" (irmrr. Can. 30 al-sfhnnrlui Nichifor Mirnrrisitoru_l (CBO, Il, 2, p. 239),rn Vcziinai pc lars, ta pr. li. ni,r;i[;;,;,;;. .ii., p. zsl q.r.

3t6 3t7

l,l'l't) tt(il( )A sl,'ti(:lAl,A

Irrtr-un chip inrpotrivl patimci, ori prir-r doftoriile cclc mai anlarc qi astringcrrtc,.oriprig cele mai delicate gi bla.,d., gi si se nevoiasci spre cicatrizarca rauei, ccrcctflnci

ilclurile pociinqei, gi indreptAnd inqelepqeqte pe omul cel chemat cltre strllucirca cca

dc sus. deci se cuvine noui si le gtim pe imAndoui, qi pe ale stricteqei, Qi Pe alc otri'cciului, qi la cei ce nu le primesc pe cele

crlryr ne invagi Sfinnrl Vasile"27.ln trecut, au existat chiar anumite cild

ctuonigti, pentru duhovnici gi cuprinzAndritc canoane sau epitimii in raport cu picatnu fost, in vechime, Canoanele Sfh.ntwlwi

l'ostitoru.l (Postnicul) sat Aiwndtotu.l, parriathinr in timpurile mai'noi lucrarea intitulati, pe drept cuvAnt,, Cqnea foVrte .folaslnare dc.

ruflet (numiti q Manual de spovedanie), scris[ de.c[rmrantlpustnic Sfinnrl la Sf. Munte), la sfhrgitul secolului. XVIIITiradusi qi tipir multe ori2e. La acestea se Poete adluga gi

lucrarea Despre pocd'inyd a arhiepiscopuluitSi fuispunsul la i.ntrebarea 72, ql aceluiasiso.

simplificat qi sistematizat, in Inudldtwra pe

cci dupi RAnduiala Mimrrisirii3l.Multe din normele qi recomandaqiile a

pot fi aplicare astdzi, date fiind .ondigil. noi de viagi qi mentalitatea lumii de astilzi,

cu tonrl altele faqi de cele din trecut, pe care le-au ar,rrt in vedere canoniqtii.respcctivi.I)e aceea, in vom da pistoriqilor nogtri trebuie sI ficadoptate ia sp le gi condi.tiile de trai ale lumii de astlzi qi

tndeosebi ale redincios in parte. Precum au ficut Ei fac

tlci mulqi dintre duhovnicii buni ai Bisericii noastre - si dim credinciogilo_r.noqtri ca

cpitimii nu atAt metaniile tradiqionale, care nu folosesc nici lor inqile gi nici Bisericii, ci

mai mult epitirnii ca sclp Si caracter nw npractic Sinitiqireanomice q

PUnerealnargrneduvelor,ln gcoali a unui copil slrac sau crearea delucririle de interes obqtesc (de ex., la sipamuseqarea comunei, construcqia de instidobirea bisericii, ingrijirea cimitirului gi a

27 CBO, vol. I, part. a 2-a. p. 488.2r CBO, vol. II, parr. 2, pp. 39-L49 Ei 2O5-226.,o etpiiov,yuldtrel"eot&tou, ed. I Venelia, 1794,ed. II,ibituru 1804, ed. lll,ibidem 18l8 ((tc

rnonahii Neofit Ei'it.f"" de h Athos, care au diugat la titlul 'E(opol91r1tdptou, adic{ Manual dtruil.turisire),Ed.'noui: 'E(opol.oyrltd,prov, At rra,1974,Trad. rom. de Ghcrontie 9i Grigorc, Ilttcu'rcqti, 1799, I800, I827 g.a. (ed. a X'a la

'n P.G., t. CLV, col. 469-503 qi 925-3' Vezi, de ex., eC. Bucuregti, i9zt,pp. dczvolratil)'

.

32 yez;, dc ex., indrumaiie date dc it.'F. aze din cu;rrirt.sul Arhicp. lltrctrlcr;tilor, in ziua de 9Ian. l95l /.1, lV,344)'(irmp. 9i Pr, l), ()'istcsctt, in G/1, scpt. 1948' p. 68.

rRE(n'rRoF. uR. rrNE ERANI\STE

Plnitcru:e, ncte de ulte.

S{-ntl rrit{nl' clc asen'lertca, c'i[ spov€clania estc ccl diptdi, cel mei Ia lndern1n{l,lf*I[:,3T".9"_f:,_"",lqii individuara,

âi.r J';;i;;;il;;,pi mai frecvent paclcsca si,gunrl . peniru pistorur d.,rrfl.i., d. i:sr.#ril;rri.iH[i';:i;1;

indnun{tor spirinral, acrici de a sra de vorbi cu h.."r. .r.air.io, in parte, dc'oa$tc

exact viaqa Ei perso,alitatea religioasi-morali, ,i.*qrl. ui .;iltfld,:;d:surilesideqdlrleri^^.,.tî.J.*..-r.^:^-.--l.Y,potnvrta pentru fiecacare ni s_a pus la lncurrde, ca pe o simpldin ajunul sdrbltorilcLdrru .u rrrurLa rume oe spovec[t. Ur, drmpotrivi, si fh..rrrd;;..rrti ,fhrrtl

i:I!:^?_:rrfl_indreptarei, inilqarea qi. piJgresul vierri rel-gi;r.-_morrl. , .r.lor nogtri' Trebuie de asemenea combirui!;;r;;;,;;."iffi"ffi;il #H:,1.:T:,'#:?::::l"g:,11=llil:,t"a*a ",po,,"d*i.i iia,"ia""re si secretc,cx. practica mirrurisirii in masi (de obgte) qi

"i-it.;"rT,-pr.iaqire firi ind,prcalabili a unui canon, aQa cum proceda'mar a" -"rt pr.;Jl;, roan din K(L1908) sau curn se incerca de curand " ,. f".. in minrstirile moldovene SiVladimiregti, sub pretext ci aga,. pro..J, in vechime3a.

3r Vczi pctrtut accasta mai alcs Pr. P. vintilescu, spoved.ania, pt ilej de pa.:toralie indiuidwald, lnitn. 1949. rrr. 9-10, pp.695-712

,,1 Y;,,3fl1,::"i,.1:?.::"::_.,^,i1^T:l.i I combarerea ei,.ra_pr. D. Sriniloae. op. cir., svprei.illi.i.l ?::*,i:::,*::"!::,:ra,.ji: tr i6, * "rs#,,". "d:iiji[;.*;{l[_till,i,:1,,X".|..f:.li:,JI,131

ayyl_ii,y,[*""i;i;;;,;;,,';"r6iî'i6ir]';.]]lH, l: ,:;;;{;xl ,ii ,",i;?rY'\ua#"::r"::':i:i' ;;;;;;*;;;;;;;fr',,;;;;ii; ,ili;o'i;fl,,i,iyi;0ffi'nts.), in /MP, an. l97o,nr. I, pp. 6g_23.

!1,:;,1," ,,;:l::"::"::::"r_yi:T:,:i:ilh viafa rerigioasi vezi si: p. Kovalcvsky , Le sa*ement tu','li'.i:l:::,,,:!:;'::!:^.'?!:y'":

,t(' ,i ;;; 'ti/*;;;?'r""*'"r',,ir"i.#lt'*ffi:;:{';;((irrrfCrcnccs Sainr-Si.rgc, paris), Roma. igii.l'lrtttcut:c, nctc de cilte. Confiibution h. la oirit,,ti1",-",.L975., pp I39-l5I; A.M-. Triacca, Lr r*rr*rrft--i)

a ta sprntuahti sacrernentnil.e, ibifum. oo. 2?9J.FO. r r icia,trrtt,rutttt de pd,*,i':i,i,)ii'iiil,fi*;'#!,',#i!,i,:,:',.;{,::#'{#:;'{,.,tf,t,r{;?il;?i.,:*;il

3r8

taire, !ify., pp: 2?? -?soi L. Ligicr, I:r,rrc TlrC<r|.", 89 ( I96Z), pp, e+Ci-lO?,

319

Onpn'ot.ut. IV

4uvImpartaqrrea sau cumlnecarea

ta slujba botezului, participarea credinciogilor la viaqa hari^cl tr-ans'

misl prin Sfir-rPreCUm am SpUS la SIU;ba bOteZUlUl, pafuclparea Creqlflcroluor Ia vrala rrat[a Lr4rrD'

rI prin Sfiltele f"it. irr..p. cu Uoi.rut gi culmineazi cu SfAnta Taini a tmplrtd-

;;##';;';.;i;;;;iil;;,;t.e J.pma .u Hris:os cel intrupat' tn spirinrali'iot"r'....ti.,5. ortodoxi. impirtlsirea reprezinta deci culmea cea mai inalti sau termc'

irnpirti-;easci p. ,r..,.'-oribund. el * ,:b_til:li":yf'*tl"iba, ci putea Ei dca Sfintclc l)artrticiriprl.rilcinrl'relului;, care mergea gi-l impinigea pe muribund'

I c,.' (R tnrien Comn si Simeon al Tesalonicului-Rtiso. laiI C.ri. SS truian. 6omp. qi Slmeon al Tesaloniculu i. ruitp. la in*eb. 4^0, ^trad.

rom,, p. 323,s Vczi Sirncou al Tcsalirnicului, Rzi'p. la intreb. 4l, frdd' rom. cit., p' 323'6 rir-. /r-.L-..:t^ tr--.,.--- .J-t-.!., u.;.i^. ,-.,.1 .,.'* ,{- fr' 1' Rrr,{nrvco Sihirr 1946 n lll.Ni" i.bn*if ., Despre viala ht'Hrisios,trad. rom. clc Pr, T. B<>d<>gac, Sibiu, 1946, p. tt l.

aniilor noastrcdealul deslvAr-daruri ale Ha.

,i se oferi Hristos insuqi, izvoml nesecat Rl

fllruror darurilor, vistiernicul gi implrtitorul tuturor bunitigilor ce privesc viaqa gi pi'etrrtea (II Ptr. I, 3-4)r.

I. Ministrul 1sdvdrSitorwl) hnpd'ttriSirii -

incd din vechime avem mlrrurii ci lai

nrffna sfinqiqilor slujitori2. De aceea,

rtstizi numai arhiereii gi preogii (vezi

nccstora si dea Sfinta impirtiqaniecrrterisiqi gi mirenii nu se pot impirtdgi sin

l"tfitir.orr, il poate imprrtigi, la c^z demare nevoie, pe mireanul care e pe moertc'

numai daci lipsegte preotul.Monahii gi pustnicii, aflAndu-se in locuri deg{tgte, unde nu existi biserici sau

prcoqi, se porimpirtigi iinguri, cu o anumiti rAnduialis.

lrnllusinc qi aga sd minAnce din pAine qi si bea

vrcdnicie, igi minAnci gi iqi bea osinda,SfAnn:l Apostol Pavel (I Cor., XI; 28-29).

rt. IV, P.G., r. CL, col. 582; Comp. Pr, l',. ST, an. 1953, nr. 5-6, p. 382 r;.tl.; E. Brani;tc,

uctrregti, 1943, p. I l5 g.u.

Euchiristiae sacramentum non de aliortttn tnfltttt,) A).

,, . dupi canonur 14 Laodiceea" 1."p. rir'[i:';:#,il;;iil'T;i i;#,"ili,ll]]1-$ i,ii 'Uiuhceasd dc Anrim lvireanul, BûcureEti, 1774, f. 57). ToruEi, Prottila miad ((lovttrtr,I 4i, alin.2 prevedea ci, fiind preotul in^ tinrrghie,,diti u:"t1-:1":t1 :t:t"1]:l]]:i'1.:ll

crc$rirlii cci cc sr.rr.rr 0,"^::::l:1r-rid1 o,.Iliseric{, cari,_au il.sr,rpra lor i'depl9l.rr::lr^:.:ili lgr. prin mirrurisire pociinga curara, care fftriesc iu dreanra cr#.f *:i;:*ii*",l:,'r':o#';J:'i":lil'i::i:x':."'*;'u'.;l*::y:lHrisros g i cu singer" !"i,. .,'."r.Ii-,.";#.'Ar.-.,ilr'1, ,[ffi T:ii.t:#f:'",li",:,r"""11::'lll, T,,T.i,iL, qipry,;ii-;;l';i:;,'i5pi

"ur..iul Bisecade pentru credinta ceror ce-i rar. p.'ja,iqii,;Ji,iffiilH#'0,:tit#:i:intru sfinqirea sufleielor lor si i,.,tr, .,"il,*; harului I omnului,,ZurLq rrdr ulut r uurnulul,_, .

grd.iesc curirrt" de ocari ;,;..;";^;;;^:::ll:ll lll,"'9tl' qe caqr, nulttotti $isiii) erc t. oo.. Qr oe scandal (beqivii, scagiii) etc. in s"rr. gt oe scandal (beqivii, sct

iiiirieireqi[^&.T, hoqii etc.) nu pot fi.priFafe nnririi A fr{ata-oPririi d pacat de aceIntdtJitwra p funnd.wialascrtrteti drrni cn^^+i^'^ r.-

leginaqi, atata vrem mrnte)nu au capacitatea m nlcl (

vomeazi- flrsesc srr (de ex.,vomeazi, tuqesc saL -,*,yd r,lLurrlcr.rl,- . ue.r rndracrtl pot ti i-pa.,lqlitint;;o,*:, *:.*T::," *.,Lll 11.,. s n;;;[ .i-,t";1,'ffi

;H H ji,irid,,e

remeire in::::A$i ly:f:J.L.l1ruariq) qi i" p"ii""a; ir,LiJ'rii;il5il TU:JTi::!#;

. ,;--r- .vls".nclusiv pruasa cum aai de atunral clesrrvrrL. .pursdra (araf catoflcll, cat $r protestanEii), iar dupi ea gi cea

-

{r $ti, 1950. p.4O3._ sin. I ecum.; Can. 5 al Sflnrului G de Nissa; pan;7 Cartagina 9i9 al Mirrurisitorul-t; ;,;; sc.r-_.i :- : l:"*,rn vrali n-au ficutrn vra(e n-au fdcut d

ci o cer arunci, pentt(Epkr, LV, 23.6J. Htitentiam non agentcgae protessrone tcstlae protessione

i'1,cpcri1t a.p'"."ii, d;;;"ffi* i"rfi;;X"::i:$'":l'^_','-l_acis' ei,in infirmitate atquec<rrrrpcllit. nec disnus e*r i. .,i*. ^.-i^^-^ ^^l^:-_crn1,pc.llit. nei aignrs .ir l.r -.-ro'rt. ,.;G.;;;ir;i; mor

Li,,:,";h::;,!llif;# t*ill1'Nicorae'I (Misticur).

irih

PRnor pRoF, DR, Hrur BnRrurg,nt

'" (,rrr. 8 .rl Sfhntului Ioan posrironrl (comp. gi Carr. 9 al accluiagi), CllO, 11,2.2t2,

(cLidc

320 321

Lt't't, l((it( )A .$|I,:cl ALA

Irr irrceput a amAna lnrpllrtrlqirca pmncikrr pAni la vArsta priccpcrii (7-12 ani. frfllru{dkcretionis), sub pretcxt cI lmplrtiqirea n-ar fi indispensabill pentm m$ntuirc, ca tro-tezul, qi in plus, primirea ei cere primitorului si-gi dea seama de irnportanqa taincira.

3. Timpul sau tervnenele pentrw hnphtdsire cd.nd *ebuie (pwtern) sd-ne lrnpdrtdsim.$c pare ci primii creqtini se impirtigeau zilnic (vezi Fapte 1I,42,46)". Mai pc urm[,plni prin secolele VII-VII, majoritatea credinciogilor se impdrtigeau in toate zilclc lncilre se sivArqea Liturghia, adici in toate duminicile gi sirbitorile de peste an, gi maialcs la aniversirile sfinqilor martiri; erau exclugi de la acest drept numai penitenqii qi

cxcomunicaqii. In sec. IV, Sftnnrl Vasile cel Mare zicea cd.,,este bine gi folositor a sc

lmpirtigi in fiecare zi gi a primi dumnezeieqtile Taine...", dar ci, prin pirgile salc, erA

ol'riceiul dc a se implrtigi de patru ori pe siptlmAni: duminica, miercurea, vinerca gi

sArnbitar6; Can..9 apostolic qi Can. .2 al sinodului din Antiohia ii pedepseau cu exco-municarea pe cei ce asistau la Liturghie firi sI se impirtiqeasci.

^ Mai tirziu, ricindu-se zelul cregtinilor, dar gi crescAnd respectul lor pentru Sf$ntnImplrtiqanie, numiml celor ce se apropiar de Sfinnrl Trup gi SAnge a lnceput s{ ce

micgoreze treptat qi impirtiqirea lor s-a ficut din ce in ce mai rar. fua s-a ajuns ln ti.ruaqia de astizi, cAnd la Liturghie se impirtiqesc uneori numai sfinqiqii slujitori, pc cAndcei r-nai mulqi credinciogi se lmpirtlgesc de obicei o singuri dati pe an, qi anume la Pqti,

In general, impdrtigirea fiind condigionati qi precedati obligatoriu de spovcdanic, totceea ce am spus despre termenele pentru spovedanie este valabil gi pentru impirtlqirc.

Pwdyuirile din Litwrghier socotesc obligatorie impirtiqirea generali de ccl prrginpatru ori pe an: ,,Preoqii de popor si invele pe poporenii lor, ca in cuget curat, pertebirbiteasci gi femeiasci, dc to fi cu putinyd la praznice, iar de nw, neXrEit in ccle patntpostari d.e peste an sd. se giteasci spre aceasta... Iar de vor vrea, osebit de cele patntposturi obignuite, si se apropie citre Sflnta Impdrtiqire..."I7.

DupI Simeon al Tesaloniculuir8, fiecare cregtin temitor de Dumnezeu ar trebui s{se impirtigeascS. cel puqin la 40 de zile, iar cel se pistreazi curat qi se simte vrednic sc

poate aprepia qi mai des, chiar in fiecare duminici, mai ales bitranii gi bolnavii, cAciaceasta este pentm dAnqii izvor de sini.tate qi intirire. In aceeaqi categoric pot fisocoti.ti toqi aceia care se afli in preajma unui eveniment hotirdtor pentru resnrl vicliilor, ca de ex. candidaqii la preogie inainte de hirotonie, femeile inainte de nagtere, osta-qii inainte de luptire g.a. F de asemenea frumos obiceiul - general odinioari, plstrat qi

astlzi pe alocurea - ca qi tinerii care se cisitoresc sI se spovedeasci qi sl sc

impirtigeasci inainte de cununie.

la Mai pe larg despre aceasta vezi la Pr. I. Bunea, Sfonta irnpdltdsanie in viala creStind, ln MO,1967,3-4, L82-187.

's Comp. qi Sflnrul Ciprian, De doruinica u,atiane, 2l (P.L., t. IV, col. 5 5 I ) .t6YeziEpist. g3 cdtrenobilaChesnria,inCBO, vol. II, part.2, p.258. C--p.gi Fcr. Aullrstirt,Epist. LIV, 2 (P.L., t. )O(XVI, col. 200).

t7 Litwrghier, ed. 1950, p.399. Comp. Ei artic. 228 aJNomocanotnd.ui slav dinTrebnicclc rusclti,care condigioneazi impirtigirea de respectarea postului de miercuri gi vineri qi a cek>r prtnr 1'rostttride durati din cursul anului, la care _impirtigirea este considerati obligatorie (vczi gi trad, ronr. dittTrebryic, Chigindu, 1908, p. I I I8).

tE Despre sfat"situl nostlu, cap. 360, trad. rom. cit., p. 242; comp. gi Tomosul sinodal din apr. l7ll5al patr. ecumenic Gavriil Ei cele din aug. 1807 Ei aug. 1819, alc patr. ecum. Grigorc V (h M.Ghedcon, op. cit., r.l,p.27l qi t. II, pp. 123-124 gi 152-155).

re Vezi dc cx, Provilorom. dc la Icud (sec. XVI);,,Iari cinc va mcrgc la rrlzboiu nrai firilintc sil rlccrrminccc" (h C.A. Spullrcr, Ccamnivecbe Prnildromrtnenrcd, (]rnluli, 1930, p. 8),

4' Pregitirea pentru.ifpirtiqire. impirtagirea fiind taina taineror - unirealy.l:I.:::t 'rb,

fir_.T.^Sfinrului'sa, i"ip qi bang; _ ,; i;;n. cd orimiree"*y^ ^--rsLvr, ruu rurrrr.r,arr.rul 5au lrup gr sange _ se ingelege ci primirea eibuie si fie precedati de ideplinii";;;i ;""mite nreoitiri n"i- r*a rii^-^ ^^^--.vqrv o( ,L pruLcLrala qe rnoeprnlrea unel anumite pre.qitiri, prin care fiinta nc

[:*l'*'*:*:1t:::, ]1.:1:ry g; eer"{ 'lJ".ii'iiir;liii';'r tra"*i"i'i..,1r'llAceasti pregitire este.gi rrupeasci, gi suireteasci, gi constd. di" "#;l}iri}, u'

o",i],1#"13*l*m,=.:l p^**.r:;I ii i"a6;; -"'#""i"i de pociinsiduhovnic; numai copiii pini r",a.ri" a" lrp.. r.,ir*pri"iiir";I:ffiHt#litlr:iti

_"ll l3,i:1lT::::i::1-:: 1,r-1 sa s" imp;rtiq.J; i;.bli. ,e nu ne certat curmeni, si. nu aibd nimic impooi""."iu, f*A l,fi V, L-:?;;lM::iiXT;;

,",.? l"::"li,fti':H:"::l T^y::x :1 se impartnqe'J h ;i";;'..ro, p"t- pp"rlr., rl trpbuje si posteascd. o siptimAni -ri i.r"i,t ri ; ;;;, ##:.;J::l

se abqini complet de la minca..li uil*.i,";a"?ijcu Seara srrr cel n,,ti- J- t^ -:^--'-r -- -.i. li*,,"tll.

."1 c", Ala ""i". , r".ii q

nogiunea de poit r. i.rt" el

artagre, adiLi.turghieral rmpoftan

eqyr' 'r rrurrLrL LrcLu,urogror, ori u,ul dintre acegtia, in biserici, inainte de impe

I,ITLIRcICA SPnCIAI,A

CAt privcqte nctul tlnprlrtilqirii, ndicit slvArgirca tainci, clc rcgul{ are loc tot lu cursulSfirrtci I-irurghii, qi lnumc du1:I cc prcotul zice: Sd ludm arninte ! Sfintele, sfinpilor, i*rrtrilna (poponrl) rlspunclc: Unul Sfdnt... etc.

a) Impdrtdpirea clericilor. Clericii care liturghisesc sunt obligaqi si se implrtlgcasc[.DupA Pwdtwirile din Liturghier, a linrrghisi flri si te impirtiqeqti constinrie pilcat dctl1oarte, pasibil de caterisire26, iar Regularuentul d.e d.isciplind n clerulwi (art. 41, alin, 3)prcvede pedeapsa opririi de la lucrarea celor sfinte, pe timp de 1-3 luni qi cu canonisi-rc la ministire, pentm clericii impreuni-linrrghisitori care nu se impirtigesc la SfAntal,irurghie.

Preoqii slujitori se impirtdqesc inaintea laicilor, in altar, din pirticica FIS, dupil rAn.tluiala ardtatd atunci cAnd am vorbit despre Sfhnra Liturghie; ei iau intAi SfAnnrl Trupcu mAna gi apoi sorb Sfhntul SAnge de-a dreptul din potir. CAnd slujesc in sobor clericitlc trepte difbrite, ei se impirtiqesc in ordinea descrescAndl a treptelor ierarhice: lrrrAiirrhiereii, apoi preoqii qi apoi diaconii2T. Diaconii nu se pot impirtiqi singuri, ci - chinrtrunci cAnd slujesc - ei primesc Sfinta Impirtiganie fie de la arhiereu (la Linrrghinarhieresci), fie de la preot. La liturghia arhiereasci, arhiereul slujitor ii imp{rtlgeqtc cllnsugi atAt pe preoqi, cAt qi pe diaconi, aQa cum qi MAntuitorul a dat El insuqi SflnrulSiu Trup gi SAnge Sfinqilor Apostoli, la Cina cea de tainl.

Clericii cat e por sd. se irupdrtdyascd fud. sd. fi slwiit la Litwrghia din ziua respectivd (cedc ex., la cursurile de indrumare, la conferinqele de orientare etc.) se impirtflqesc tot tnaltar, o dat5, cu liturghisitorii qi dupi aceeagi rAnduiali ca gi aceqtia. Ei trebuie s{ frcpregitiqi ca gi cAnd ar trebui si slujeasci, citindu-gi din vreme rugiciunile dinaintc deimpirtiqire. Iar la vremea cuvenitl, ei intri in altar, iqi pun epitrahilul (diaconii, ora-rul), iqi spall mAinile qi apoi se impirtigesc dupd rAnduiali obiqnuiti pentru clcrici,adicd luAnd fiecare cu mAna pirticica din SfAnnrl Trup dupi ce au luat preogii care auslujit, apoi sorbind din sfhnnrl potir, in urma clericilor slujitori. Iau apoi anafura, lqiclitesc gura cu vin gi api, igi spali din nou mAinile, igi scot epitrahilul gi citesc ln tain{RwXdciwnile de rnwlyum.ire de dupi impirtigire .

Clericii bd.trdni sd.u lreu bolnavi, care nu pot veni la biseric^I, pot fi implrtlEigi lapatul de suferinqS., dupl rAnduiali mirenilor (cu lingr-rriqa)28. In unele plrqi ale g{rii(Bucovina qi nordul Moldovei), din Agnegul pregitit in Joia Mare pentnr tot anul, se

rezervd. pi4ile IS qi HS anume pentru impirtdgirea clericilor bolnavi, deqi atAt Povdpai-rile respective drn Litwrghier, cit qi inuiytitwra din Peruticostnr nu fac nici o distinqic lnaceasti, privinqS2e.

b) Irnpdrrdsirea laicihr. Credincioqii laici se implrtigesc dupi clerici, in faqa uqilorimpiriteqti, anrnci cAnd riruni chemarea: ,,Cu frici de Dumnezeu) cu crcdin[I qi crtdra.qoste si vi apropiati !". In fruntea lor, adici indati dupl clerici, se implrtlqesc nririintAi slujitorii bisericeqti inferiori, care au hirotesie de ipodiacorri, citeqi gi cArrtlrcqi,apoi monahii neclerici (flri hirotonie) gi in urmi mirenii de rAnd3o.

26 Yezi Liturgbieru.l, ed. 1950, p. 386.27 Cum se procedeazi in aminunlime, vezi in Litargbiet', ed. 1967, pp. 160-162 gi il't Mmrunlul dc

t\1i, la, Rdndwiald Litwrgbiei in sobor. Comp. qi Pr. Prof. E. BraniEte, Rind.uiala dujbei h sobor dc pwoli. 3-4, p. 254 E.u. Ei Tipic bistricae, Bucurcgti, 1976, pp. 99- I 00,.*,J

::*fr"1r1% *,,ropolinrl vcniamin costachc in l,rclh1nLiturghierwh.ri revizut de el gi tipirit la Iagi in l8L8 (transcrisi dc Pr. I. Ghcrghilt, Un vcac da lnflne!,te fi. m.i*opolitului Veniaruin Costachi, Neamfu, 1946, p. I 57 ).

30 Vczi Siurcorr rl Tcsalonicuhi,Despre SfhntaLitutghie,cap.99 gi cap. 142 (*nd. rum. cif,, p1:,

l05, I07, 126).

2" Mai pc larg devczi Pr'. P. Vintilescu,rrn. 1953, nr. 5-6, pp.()dnd i,,,Ohtd Si cu

'''c,,,, gt:iJ;., tesatontc' 1974'

2l c,r,, n'';\ 'l-;^:^"' --' -'- ^4, p.42-22 ctlt-t- +' P' 42''

ohligalitr pc ex', ed' f 950, p. 399). DeIttct,-'w,ith'a Corunuuintt ii its spiritual1ttct, with a. won:ruun.n? tn ,ts sptntual-hy

A.G. H^. - , , -.-J: - -"""'"'t"v"' tlt vvt. tff6 l:ttl'rst'.l Lonnilunton. A BOOL Of Essays, e<li)i Yczi

vJ u).9rt tvtt

2a .,rr. itorul. Comp, EiMolitfelnic, Bucuregti, 1g32, p.4g3.2s ycz.i ei (C.fp, vol. II. parr. 2, p. l5S).

trt.I;r si sc 1ic . zi" (rcprocirrs :;i'in pravilaer, . rvrrriup. Nifon, cd. tt, ttucrrrcai] l!;fr]}i'a)7

323

I ^EVI T[L'l.. [,'K, ENE DKANISTII

^ inainrc dc a inccpc-impdrt{girca, prcotul. (sau chiar unul tliptrc crcdilciogi)

*:Xyl,.llt:', X,.{1.i*ile pe caie te ,ii-ii rnruUi'rri,n,"ii i,r.fir, i;;im_pirtigirea Ior: ,,cied, Doamne, figlr"iiirlr....;,.t'li;"Ij'i",'il'l'.,11'i: :'rfrX:sPre osAndi--." IJnii nrenti . r ,spre osAndi...". Unii preogi c

asti si la Criciun se no2re .iri(res NastereaDo;:;ttr;d.uh .r"airrcioqii il-ffi'r-^,-.-. vupd dlLdrLo, sc apropie fiecare cu umilnqa gr-evlavie, fHffi\i:tti#tAi bfubagii, inren4-.1--,, -i: *^: r-*--r1 "p"i f.m.iLiilr-"r-a'.opiii)- inchin^nd

Ei tinand in "liY"' temerle Qr Ia urme copiii), inchin

Trup qi Sin , in semn de bucurie gi de cinste pentrurrup Qt Sanspre deosebire de clerici,..r.CIrr.ioqii laici primesc deodati atat Trupu! cat giDomnrrhri de ra nrent .,, i;--,-:.^. p.."n t ;ti i;il;il;l^pn?'n"q.i, .tinAr-rd l:i,, i" i.:;t'ilHl[,:,?Tx,.Jh:T#rlfl

robwl (roahnl ltti. Dt,*-o-), v .,, r-;-^*:--.i -:. -.'. \rru.nezewlui S,i ilAcolo unde

: L:_^ : ..\ . 'ucLr*u \Lprlr.,pr "i Uisericii;, siLa irr"irr,.a uqrlor impiritegti, a. o purlJ,alta a preoruIri, ti., intins Aerur sub sfhnnrr potir, pentru ca nu cumva si pice ceva jr

odinioari. si anume pini prin secolele vlll-ry, credincioqii raici se impirtigeau -:f:1.:;:"1::.lj:l1l: lt,n,1t ry^-;.1iyi (;;i-ilJ;;;;:,':;:i-';-^ .- parma dnptxi peste cea stinsi) .1i apoi cu Sffinrul Sinee, sorbi 5r?;;.':.tinea diaconuf'. C; *lri*.ir, aln ;;;;i;; Iir.,?.1". a.unii nrr-l c.."rr--r-i-].'x ^.: al ^^---J^--- -: ^r r

Trup (peunii nuJ consrunau indati,. ci ir ascund.a, qili a"."* acasa, pasrranor-, o*tl]l.[intrebuinqdri superstigioase). ca si din oricina-"lrrtr difinrtrnii ,{- -^_,*x ^-^^-:-x /^_

p": p: buzele aceiuia, ,:".:: ilr'l#Tmele lui Dumnezeu.t3.rri.rht,-, c' Fnn ^-x,^-34 )^ Sfe.nt.ul Trup qicdrbune gi foc arzdtor''n, de o...a, rn greceQrg ," ,"i.^.uuinq.^-Trl'.

"rrul de x,*p[6_care insemneazl cleste (instrumenid. 6;.;a).r.

-- 'rr!rlvs.rt!.* L!r,rL. . ;

Ir^::^tr;At se iqnrr33S9r. credinciogii, cAntrreqii (corul) cAnti diferite chi(rnln:) .i; ;,lT*l ^,* -I;i;:: p.i-iiiL.,' C,".t Ed-;[i d.',,#::::" ;,]:Hivedeqi..., Paharul mAnruirii...,, s.a.

?:n::.t*":uire,!e;1ri iqi sterge pu7e.le. cu acoperi.mAnnrl pe care it -tinef,'"'"1, *:"*l l'_'_:

ingf ini, "

-"ts"-i"a hi o"m,{.r;;-rr"t ;"r#; H#.JPaqti, artos sau paye yic)_pi-yuqi"."i", p."ilr"1;';;;i;HI; ffil'finance altceva indati dupi Sfhnta impnri;gani.il.Ui;. i;;#i, sfinta

Ldi.\ urtur sau rafre ,!q Q!_putm" vln, pentru,]_li sRila gura qi pentm qa si nunance altceva indati dupi Sfhnta impnri;unieru.'c.i .. i;;i;i. Sfinre imn.irti

l) Y::,*'*' f l: :: f y::l,l -jl .':.lI :: de ex. ed- .B

uclres ti, r 8 62, p. r 0 s ) .;,y, de 6x., srhntut v^ri€ii;,riiiiiai* ;;i,l^"';b,,';i;"&;Iii,';li;*lrire),.p.G, &XXXrr. c o,titii,, w1r1i_1yi1,:";;; fi;:;:)ir;,'$#I"[fl]llii,i*ri

""':,! <{- tgf ,a::.r'o-.-Fi.,or,r, pp. s76-s77) E.a.iiyt-,,.n...n-,,!,",",;;i;:';f !;i;i...i,lii1TtEi11,,H::,,3,?'olfll:tl'i;1 :*t:i;":l'S:: i.:::r*oxt-,,.ry,), de mu,pmire dupr

X]:?,1,','.'Jl::',;,ff):;,j'!,i:::..:1.,::;ij.'ffit.*n i."fJ ra,,'r".;i'il,::.I#HT['..iltvrccilr ic i., ", (Z itlrUlt fX Bucu regti, t9 67, p. 306j.

'ls S. Salavi llc.' Litura i es oi i ry.jyi

i- tyg{;*ffi ,ir"t,..., pp. t 37 _ I 3 8.tb Yczi ripicut cet tfrre,..p. s+,1. Li-;i;:i;;:#roir;.:, *;iirlriror..r,,. cc sc imprnrrsesc.,.,,,

324 323

I.rru nctc:,tr sPEctAt,A

sfirrtclc ieeiure qi nici nrAna preotului; cl trcbuic slt aib{ griitr sd ntr

tcilscil vrcul cuvAnt necuviincios, dc ocarl gi blestcm. CAnd se

mai mari dc credinciogi, la sfhrgirul Lirurghici prcotul (sau trnul elin

credincioqi) va citi mgiciunile de mulqumire pentm impirtiqire.c1 irnparafuirca boina;yitor Si a pruncilnr. Numai bolnavii, pruncii gi cei care, _ail bi.n:'

cuvAntate pricini, nu pot veni la bisericl sau care trebuie si fie impirtiqigi.grabnic qi lnlrnprejuriri excepqionale , s:uu;rt exceptd.;i de la regula generali 9. _-ri sus. {cegtia pot frimpirtdgiqi de preot acasi, sau in locul unde se afli, cu pirticele din Sfhnta Implrtlganicsfinqitl in fiecare an la Liturghia din loia Patimilor (dar qi mai des, dacl e nevoic),uscati de obicei in ma4ea SiptdmAnii Ludin LitwrXhier gi (mai precis gi mai am

pe care o glsim in Molitfeh.ic: Ri.nd.uialaPreonrl

,H i?i' ::'?ffitLY,H.',JJ,i',d,Tffilepitrahilul, igi spali mAinile gi, inchinAndu n faql Sfintgi Mese, ia cU^btt'

retele sau cuo iinguriqi micl-pirticelele necesare din chivot, le invelegte lntr.o plnzlcuratl, sau mdcar int.-o hArtie curati, gi I ci, de metal.sau lemn,,no-e destinati in acest scop qi inchisi auriti pe dinluntru),CAnd este posibil, aceasti cutiuqi se pune care si incapl lingqri'qa gi pocroveqele iau chiar qi un potir mic de serviciu, care si. fie folosit la implrtlqircabolnavului, aQa cum prescrie Molitfelnicwl.

Pe drum, preotul va pistra o atinrdine de cea mai desdvArqiti cuviinqi Qi cvlavicte,

Ajuns la casa'bolnarului, preon:I \i pune epitrahilul, desface cutiile gi, luAnd un Po'

urlE unnltlg I E,

crov{[ mai lrflrc, il intindc pcrr rtr{suql acopcrit{.ctr a-{tcnrut cgriltr [)c carc sc pule*J,::. Ei:-l' ll1,lllg.' ipliqlr qi

, d$*,1 ["s.,,ir^ iI ..ii.,i;i;' sf:ili; ;; ffi;intins, flcAnd o inchiniciuni in fagi toi. Cit"qt apoi rugdciunile clupi r6lduiala dinlitfelnig; iar la momennrl impirtiqirii pune Shili. t,1 li?g";itiii ,o"rnn pugin vin (

,.:r:!*f "* -1glr1y*i sau,. in .ling, api. curati) qi-r ?mpi.rlqeQre pe bolnav,rnpaftaQlre' u ma da o linguriqi de vin (agheasmi sau api), ca si nu-i rimind pr

din Sfintui Tpp pri, guri,'apoi citeqte .i,rrrf ,*J"r.fi, [. ,l"fii h;;;;;;;ir.*.,, I"l *^t"0,:.]:::ti-::,: ".""1

ie impirtrqer. a. "6i*i'.i.,t*. in uislriii,'gicii, la a ciror impirtigire trebuie o deosebiti grijl qi;;;;,.iLe parrea

acest caz, se toarni. in,-lingurita foarte puqin lichid (vin sau'api curati) qi apoi s;*:1j?yl.Itt ul_s*g.^numai o mici ft.amiqi, i,",i ;;;-",'." .lpmt!1iqor de busuioc pdstrat in acesr scop in cutia cu sfintele. C. f,-. sub birbiacurul un acoperamant cu. faga in sus. care, indatd dupd impirtdgire, ,. gi". tapruncului, pAni ce acesra inghite Sfiniele.

Dupi un obicei rusesc, pruncii nu se impirtigesc decit cu sange (

T,TIi^dj,Ii,.J9il.+ p"l.y pruncii prea fragezi, t"." .,-rr-p*., f"?niii'ijflj:i:.",di:.Sflnnrl l"lp) De aceea, un.re.arti JL ;il"ilr.'a"l;;#copiilor.la Liturghia celor mai inainie sfinqite,'il-;a,

";.i'se afli inumal vln'".

IntrucAt rpruncii qi.copiii pAni la gapte ani nu au plcate ners^nele icr 661n botez, Biserica rusi a inirodus urmitoarea,,Se. impirtdqeqte robul (roaba) Iui Dumnezeu(in loc de: ,,spre iertarea picatelor,,).

BIBLIOGRAFIE SUMARA

Despre aspeoele ecumenice ale Tainei tmpirtiqirii, a se vedea mai alest::!:Xl:Z:!!::df tuh/t,r,r2t2s_!es;";il.#6kil."i,.r,.,symposiErnst Chr. Surtner, Regensburg, I97O.

P:::,:.:::_u::::l pij'i',i:i , ffil,.i Euharistii vezi, de ex., I. Danielou,,,:t^:*b: ?*K*r!: chez tes pj:r:1, tW; t;,"1'.^il-ilr,,l"rr"ir'rii,ir"ne$,';;;[C,err, (,,Lex Orandi",7), pp. Z3-g5.

P_::-ri: rr.ilgiile r.inraluiui euharistic in diferitele rituri riturgice vezi: I.

yvuyr! v4rrdlurL rrllldlulul cunarlsuc ln olHistot re dnXrnataqwe, liturgique et arch iologiqwe

tartitis, son histoire et ses ori4ines, paris- 1953.

nrsrotre aofinartqae, kt!rg:!"! ? archdoLogiqwe dw sacre charistie,2 vol.,ris, IB85 (inci valabil); li. Maurice - iienis Bouler, ow la Messe d,an)

Despre rapornrl dintre()rierut. Theolagie sw une in

L' Ligier' Pdnitence et Eucharirtitin OCP, 29 (L963),pp. 5-78.

p. ,;;Y:''' dc cx', s' Bulgakoff, cartea de capdtii a sfinyryihr silitori (in rus.), ed, II-a, Harkov, 1900j

326 327

in sfinnrl

ron,

Messe d.ans

( )lPrl'tlt.ul, V

Cununia (slujba nunfii)

Cununia sarg slwibn ruunyii este serviciul divin prin -care.Biserica

binecuvAptcaztr r1i

.rr,rrnffi. cdsd.nin,'"Ji.n t.gatura dintre birbai qi femeie, ridicA,d-o Ia ra.gul clc

tninil.

2. Primitorul tainei. tn leginrri cu p

numai de cdsdtoriile ruixte (inrre cregtini qi n

catolici gi protestangi). Acestea erau opritecisnicie de neortodocgi, cisitoriqi legitim,celllalt riminea mai departe in credinqa (

faqa faptului implinit, Biserica nu reftzafiil bine.o't6.ntarea ei asemenea insoqiri.

s-apr047deOrtodoxie.

ran gi Pr. Prof. I. Petreu!'i, Teohgia dognwtill Si

xul (sec. )tlt. in .,Sint. Aten.", V, 5701 ltcgtrlileXCIX, col. 941); Pravila M-are (indreptarea l'c11iil,

riceascd a mitropolitultri Niftrn, cd' ll, p'

IV ecum. qi 72 trulan; Carr- 23 al Stlrrnrltti lrrtttcin*ita nutitri, clrp. 227, rad' nrm., p, I [i0'

rllDL't rKuli, uR, IJNE BRANIgTE

clcci ortrccttt:t prirtalii la acnrl sffurr carc sc srvArqeqtc. Naqii rctruic sri fie .rtodocsiovlctturc crcqtincasci cxemolari si rnai i-.,i-..* ,r-o- _,-'.i"'-rianau_.. fage de niifmendu_se taqi de mit

cilugiri si indepline135, alin. l).ul obicei ca mirii s*

.","1'.H"*,iiffittl;:'#:l tJ#:iei se sivarqeste de resuli in biserici, i"r nulntal, pentru cd biserica este locecrrl i- ..,.o n,.__^-_- r , illnrar, pentru ., Oi:..l.L

i:*^]?*qd jn^care Dumnezeu e rotdeauna prez,ent

:5: f:tl,,lj*"^.?:Tli;i il :*: r. ra,,e.q.r. qi celetarte sfinte taine: sivirsindeci in biserici. nun ra e .*i,i; i;'et, r; " tH;:;.'J'ilXlii, lltli ffi;;Xllf:?::r^tterl,asrfel cara*ed d;;;;';fa;;;t;saranrie mai mare rre triini.i- .; r..-.., i.i ar a

" il. ;ffi !! :: ii:,'h1l!'l,i" eX!il;,:. #:i.T:',: *: I.#ffi] $*omului, trebuie sdvdrqiti i, -ii6.;i'.;tl.riuitati . ,. _

^stii crestin" din "o"- +^--* ^-.--- r . AQtii_cregtine din care d;;; ;;;l;, ;;.t hii:#:}rn care- ea ne poate asista la toate actele gi momnoastri re ^^-:: /noastri re - ----^- Yr

pe cei ce eotii (mai ales cei de Ia orage) sunt datori si-icase decit p€ntm,aceasta Ia biserici; ei nu vor oficia ccase decat !u Lvlur cxceptionale uf;;ihffi',;:tfi:t"Lffi:i::

i;Jf #'.l;ill,*;, ji:1 ll,i?1,.g;,bucurie, cununia se sdvdrgeqt e in zi;x'li?illJf ,'.;:t3,":y1':::,*w!*4;?::H!i"'.'riil':"ffi .l*;'fl::illy'sil;"fy"x;;;;'.6,["i"'iitlaxi,;i:'i:':H.iffi

"1#,11i1'f;,ifaci duqi-masi (ipre seari).

,,,.?i?,iTrf:*fl'rlr*1aa Bisericii, nu sr fac insi nunfi inurmitoarere perioadc: din cursul anului bisencesc: ,vw ,\rr4,,wfr?, ttt urmafoarele pertoad

,? j,?.,...5.t;"TffHj.,1i,r":ff.rX[::]y: sdptdmana.albd sau a brarzei), ca qrtoate zilele de posr din cursul *U*7-i"..

wrr rdP.L*rdrra arDa sau a D^rarlzel),

cruci. 29 ;.I;;iir,.,." ra^,,r..j "*--,1t9',Qr \'lnerea, 14 sept. sau inalqarea

Sm,?'":r"l]11]:::::^:rBffi ffi iil"ffil;#,fi i:#J,f t;qi ospe.tele adesea zgomotoase care iinsogesc de obicei taina mrnqii';.;;;;J;;itsferaderugiciune,t"f.a;;;i;;ffi ;;;t.-JUTlr:H*I;?:H::

r)umnczeu,.. .- _,.5"nd ,,':::;H1fi,,,,T.ffi.ii?i.r:1J#:'rl f:ffii,::i#8 C<rmp' Simeon al Tesalonicrrlti Decnro "i,,"+:+- ......-: ^^^ rrad. .o_.,-0. ,rr. ,rrf

I,TTURCI(]A .'IPECIAI.A

l)upi o tradi$e stntornicit{ ln unclc p{4i alc Bisericii noastre, sc face pogorfinflnt incnzuri excepgionalc, adnriqAndu-se oficicrea cisitoriei in prima partc a PosmluiOr{ciunului (pAni la Sfand Nicolae), dar flrd petrecerea qi ospegele obiqnuite Qi numaieu dispensi sau aprobare speciali de la chiriarhul locului. In Pdresimi este inglduitl, lapcvoie, numai logodna (agezImAnnrl) gi aceasta numai in ziua Bturei-Vestiri (dac{ nucrclc in SiptimAna Patimilor) qi in Duminica Floriilorrr.

b) Nu se fac, de asemenea, nunqi in SiptimAna Luminati, in ristimpul dintrcQriciun qi Boboteazi (25 dec. - 6 ian.), in Duminica Rusaliilor, in toate praznicele

lnrpirlteqti, precrun qi in ajunul nrnrror praznicelor impiritegti, pentru ca veselia

Iumeasci. a nunqii s5. nu intunece sau si eclipseze bucuria duhovniceasci a celor mai marislrbltori cregtine, transformAndu-le in prilejuri de desfltare qi peffecere lumeasci,l2.

6. Rinduiala Cununiei. Slujba cununiei propriu-zise e precedati obligatoriu dccca a lngod.nei religioase, o ierurgie prin care Biserica binecuvAnteazi qi consfintc$tc ovcche datini strimoqeasci, respectati. in popor, qi anume legdru.d.ntul salu ayzdwdntul,adici tocmirea, aQezarea sau punerea solemni la cale a cisitoriei dintre doi tincri,

a) Logod.na (grec. fl puqotetcr, cerere in cisitorie, b dppcrBcou, anrrni, gei, angnia'nrent, chezlqie).

Se pune din vreme in naos o masd pe caremici cu lumini aprinse, iar la mijloc, SfAntaAlituri se pune qi un pahar cu vin gi o bucati dobicei le aduc nuntaQii.

Preonrl imbraci epitrahilul qi felonul, iar la sosirea mirilor ii intAmpini in mijloculbisericiita, binecuvAnteazd.cele doui flclii aprinse, pe care le aduc nagii, qi o dI pc cca

dintAi nagului, iar pe cea de-a doua nagei. Mirii qi naqii se aqazi in faga mesei: mirii la

mijloc (birbatul in dreapta, adicl spre sud, mireasa in stAnga, adici spre nord), nagulin dreapta birbatului, naga in stAnga miresei, amAndoi qinand flcliile aprinse in mlini,

Preotul face de trei ori semnul binecuvAntirii spre capetele mirilor qi luAnd inclclcde logodnd le aqazi pe SfAnta Evanghelie, astfel: in dreapta pe cel gravat cu numelcbirbanrlui (qi care deci va fi purtat de femeie), iar in stAnga pe cel gravat cu numclcmirepei (care deci va fi purtat de birbat). Apoi ia cldelniqa Qi cddeEte in jurul mcsci gi

spre'nuntaqi; dupl aceea, stAnd in faqa mesei, di binecuvAntarea (,,Binecuvflntat cstcDumnezeul nostru..."). IJrmeazi ectenia mare qi cele doul rugdciuni din Molitfclnh,din care pe prima preotul o citegte cu glas, iar pe a doua in taini (cu faqa spre miri).

Apoi preotul ia inelul din dreapta, face cu el semnul Sfintei Cruci peste SfllntaEvanghelie (unii il ating qi de Sflnta cruce), gi apoi peste faqa birbatului, de rei ori,zicirnd, de fiecare dat5,: ,,Se logodeqte robul lui Dumnezeu X (acum atinge cu inclulfmntea birbanrlui), cu roaba lui Dumnezeu X (atinge cu inelul fruntea fcmcii), lll

rr Vezi Simeon al Tesalonicu vrcmc' SinodttlBisericii Greciei a luat hotirirea arca chirinrlrilorcparhioli, oficierea cisitoriilor gi r), dar ntrmai lucizuri exceplionale gi fhri nici un fast sau petrecere (vezi MO, 1962, nr. 3-a, p. 255).

t2 Yezi'invdpitirn dz credinld creginiutodnxd., tip. cu aprob. Sfhnnrlui Sinod, Bucurcgti, 1952,pp. 300-301.- - r'3 fu'hiep. Simeon al Tesalonicului recomandi si se puni pe masi Ei chivotul sau cutia ctr SfintclcTaine, pentnr ca slujba si se oficieze ca in fa;a lui Hristos Insr$ (Despre cinstito rtutttdi, cap, 276,trad. rom,, p. 180).

'' In un-clc pd4i alc Bisericii noastre, cAnd intri in biserici, mirii mcrg rnai lntAi qi sc luchirtlt ln

icrrnostas gi la icorurclc rlc pc catapctcasml (cp. F. Balamacc, op. cit., p.448).

;:l;'ii;?F;y?:o;,|;;!;::,*;i;,,,T*l;o;#)iulinunr cer prrmitori ai curdfiei gi ai unirii, A.e",f"-sl

rrad. rom., p. lg2. DuOlfacc in pronaor, ir..rnuniigte fii ai Bisericii, in dreptul

P' 62). Ye'c inaintc dcine- tot rth

preotitor pe scurt..., de Mitrop. +::'.TJ:tli

';::;!:r#*y{fr (,;,{;{#,;,:?:,*#:#?,

328

. NPVI r!'l,'F. IJK, T1NE tsRANI$TE

t'r.ul)lclc l'rrtllui (atingc firurtea birbaruhri).ir;;;,.i;."plui"j';"i r* ."r stAiisil;;;lj,g:,lfr'llj:lljll T:l?::l:l tth,nll$

rolimpreuni mai sl

schimbi . Apcjicitre miri purtt

- Dupi aceea) preotul citeqte ^rgdciunea

d.e consfinqire a rogodnei, intorcar[,i:rJ:*,:, ::, I:f 1'..*,

nll, bi f..o,,an ia.,, ., p,. ei acoro u nde i nd i ci texrur

:."::T::::..;ffif #,,jlror.rrrmeaze.ctenia.i.rt;riis-;;;"iiiia:Lff ffi..:insi urmeazi indati cununia, aturci nu se mai faceea de hinecuvAntare 59 ^:*^^-^ -- , ; -:--------

^,.1. n t:--:-, T- (nu,l: Mdtire lie, cintA

^,''it*'i''ii^^ Tit ! (

descoperi capSfhnta ErrnohSfhnta Evangh_-_ \ c! .r.i Fr,--^.,..r_--__-lmpiriqia T;ilui...\ Qr da brnecuvAntarea (,,Binecuv

Ap;i a;azt;;;;;i;r ser.r^"' or:---: ^ ;. (APoi agazi cununiil- cunu

*:**X,*J:I,":"T,,:+," ."i"",,,.i ;ftX-.# f:.1preoql impreuneazd dreapta mirelui .xar."pr" miresei, arunci .a.ra .or*!L'fj:,*?;:ilj#Tj,1:1,,3fl., ,,i-i[ -a,,1r; arn ,h.,t ii;;l;.,a si uneste pe

Se facePreonrlnra F..rze relui), face cu ea semnul Sfintei CruciSfinta F..r, rrrurr,) racc cu ea semnul Stintei Cn

;r.# il iA;;;H,,i:;lllJ-:::.:li.?ii.,c*:9r lp"i B.:::, 3ta mi rerui, de

mirehri\ (-rr rnch. t,,i r.r,.__^__ r, (atmge cu cununiamirelui), cu roaba lui tiumn"reu i (atmge cu cununia fi

im:l*i:Hi:*fli,.y"T i"r{1 )6,Jtrlff[]X:i,X;ll -"J:i I" cel siAng) ; a treia lr".1?â.ys" :.,,acurn * or-..Jll;l U,ffi;Jffi?:rtn"ri,l, preoruli-o pune De caD. tinind-l qi;;sri;i.;ro;' u

La fel v^ ,..-tut Lu urtr_aP[a.

I)umneze eser,. rostind formula: ,,Cununa_se roabaf.unte, m a mrreser), cu robul lui Dumnezeu X (atiotul i_o nr c_ (ca mai sus). Mireasa siruti.rrr*ir..i_iotul i_o nr !. \r( r,dr Jr.rr,,. ivlrreasa saruta cununia si"."ÎI,":"_,-J__ ,-y, lrrrdrrLr_L, lr naQa cu dreapta. r-

^ Apoi canti preorur..o datdi ,,olr"-.'oumnezeur nosrru, cu marire qi cu cilncununeazi-i oe dinsii' i'"^'11 (cintireqrr) repetd aceeaqi cintare de doud orine il::ffiHjllis;rn,?i:eaqr cdntare de doui ori;

clc t Fraa"ntnotii ^.. _^_-,- gtiuti. in timpul Apostoluclc Quuta. ln umpul Apostr

d.''.op".iq-;;;i;il:',;i ?i'Tli qi,nuntasi si cusi:.,iili:'"'JT:;;".u;_;";;;-),i*i,1f,it#,,"#i:.j'*tl,fi:;:f :*,'.,j-1,'],llfl,l:iH:l3i,I:;'lflf"ll" (op' cir., cap. 278.rrad. rom. p. r80), prc<,rur scrrimbi i'crcrc

330 33r

p:::1,j':'1.:.:1':.,i.:: ::"llll,lllf.,,';l'i'' liil;i",ljil'#9:irfr:i;::::o;,;:#rlil':;;;:;:;;;

t6 Molitfelnicele romAnegti mai vechi, ca 9i cele greceqti 5i slave,' nu Pomenesc dccAr desprc l'.tl:,*ltll

., ,i." ii'i'l'*'i.ir'"iiru,.,rii; ;;t ;;ti iil,o^:,:fi,.: r6m"n'as'i' nu'e metrlionati dccflt tn Motittit'

I,ITI] IIGIC]A $FSGIAI,A

$Prc

,nîi i"it;iuia rat t miri, dc dimcnsirtttilc ttrtcirlr, Chi;initu, Ill20'i, inccpAnd ctl ccll (

,t-nri iJ^n yi mai noi, ilgepin$ cu cel dinÎ96?,(p 831:91,".flTinl}il,'ili:'iii'"."io i*d'iffi;)l'j::l"i; Tyli::1":1'"'-" Tif ;i:::l1il$T,l:

",eii r'aii'Jr",i'J;#::;;:;;;;i i'nnoE,;ghelie'ei Sf6'nta cruce de pe masi. apoi ic,atrir dc pc ic,-

, t4mnli iar cind it.. o.i" drepml uqilor imperitcgti sc inchinil sPrcillt"* t a timpla, iT"tTd 1ttt PlT drepml uqilor impr

altar (i I' Boior 9i $t' Roqianu' ed' a r-l-a) P' rd'/)'ll?::"ii i;;ifitt, G;;:;,'ri',p iazlrt'Vech'ile.?triolitfelnirc de tip rusesc cuprindeau chiar o :"'!.to,t!y.'":',:,

-o""r.l* ,..i;i:l"i;ffi;r"'-"-..*r'acesta al sluibei (vczi de.ex',Molitfthie;

H:'":'t "i;;;;;;," 4;;;;:' r eb8. t . lao7 -tsl ;. utrimclc cdilii romincqti' ir

lJ/rr, P,cca clitt

68 q.u. qi18 g.u. gi.Trebnic, Cltrvnau' lyud. P' tiu/-tYr r ''

Lrttrrrtsrs Lurur r\/rrr4rrrJii'-;lir['ilaiii*"icOi. .ri itrtrodtts ni.i "

t."ita po,ellitt, adresati dc prcot tinerilor'.d.acd nt5. au itrtrtiltts iucl o scurta povalulrer aQrcsaLa us Iir'V;ri';;;iJ;1rri.l, Ln c*pliLrr.. Cununici, inlclcsul accstci trtttrriri.

. Rfi.nduiala nunyii n dawa reflectd. inc5. vechea disciplini a asprimii cu care erivite odinioari asemenea cisitorii, precum gi conceplia ci, de fapt, numai primaeste socotitd ca o taina adevaratd gi deplini. De aceea, aceasti rAnduiali este, lnei parte,. mai simpli gi mai pu(in solemni decat randuialr primei cununii. i(Arlogodnei e contopiti cu cea a cununiei, frcand amandoui o singuri slujbi qinecuvantarea de inceput nu ca la tain: (cununie), ci ca la ierurgii ltogoanl):vintat este Dumnezeul nostru...", dupi care urme^zi rugdciunile iniepitoareite (,,Sfinte Dumnezeule..." qr celelalte). Lipsegte toati partea de la inceputulpAni la punerea cununiilor (binecuvAntarea, ectenia gi rugiciunile pentru'bine<rea mrnlor); deci, dupi punerea gi schimbarea_ inelelor, se citesc doui rugiciuniale, apoi se trece indati la punerea cununiilolr. Atnt eitenia de la i.r..p,r[ ldirraipunerea.inelelor), cAt qi cele doui rrg.iciuni de dupi schimbarea ineielor'aupenitenqial,- deci cuprind cereri pentru pociingd qi iertarea mirilor, pentnr cilor prin a doua (sau a treia) nunti le este socotiti ca un pi.cat izvorit din aprinrtrupeascr, pe care ei n-ru putut-o birui, tncepand de la.punerea cununiilor pcrAnduiala slujbei la a unti.

Rdnduiala nungiiA pa*a nuyttd e aceea

opreQte pe preoqi de 22.

Pnno'r Pror. Dn. Eruu Bnnnr$r'ri

nca firii.omcncqti, iar mirii eraP supugi la unele epitimii sau canoanc de(oprire de la Sfhnta Imoirtlsire)20. Asrii.i insi esemenea risitnrii orr rla.,aait(oprire de la sfhnta impirtiqire)2,. Airizi insr asemenea cisitorii au deveni\vF,ruw uw 14 ur.rrLd rrrrpatLaurs,l , flslazt rnsa asemenea casatofll au clevenltfrecvente qi de aceea Biserica e nevoiti si le binecuvdnteze, pentru a nu-i I4---- - -' rimpreunati cu legimra trupeasca fhri binecuvantarea lui Dumnezeu.

rea Legii),

oari nu se incununeazi.

7. insemnare despre,nunta de argint', gi rrnunta d.e aur,se obignuieqte.in timpul din urmd, mai ales in unele familii din oraqe, si. se

intr-un cadru mai muh sau mai pulin familial, aga-zisa nantd. de argint ori

'heieiea .t;r,*i;il

asemenea prilejuri esre chemar uneori gi preonrl. Ce slujbi poate face el in acest- Numai unele edi.tii ale Trebnicwlui slavo-rus cuprind o slujbi pentr,u asefel

zuri (in trad.. gerru.. ci1., de s. Heitz, p. 550. nota 2); Mltitfok:icel; ro-a.rreqti ;Hvdd nimic pentm astfel de cazttri plni acum. Se obiqnuiesie insl si se citeasciRurd.ciunea

1.9 rnwlt.wryiye pentru cd.stigaren cererii si penmt tuatd.faeerea d.o,biw,fiDumnezew,.din.Litwrghier,.orr parte din Tedcurnut di rnultwru.ire adaptat larea respectivi, binecuvAntAndu-se Ei inelele de argint (ori de aur), care r. p"" iri

20 Yezi de ex.: canstitusiile aposto/in,rrr,2 (tydd. rom. cit., p. gs); can. r. Laodiceea, canNeocezareea, Canoanele 4 Ei 87 ale Sfnnnrlui Vasile cel Mare, iai. rg li Sfantutui Ioan posii;rui9:"; ? it^:fT."ltr'ri N:hig.Ml.nrrisitoml (CB.O, vol. rr, part. I, pp. 32.82: vol. rr. oartea II,52-53, 129,^21_5 qi.227-228). Comp. Simeon al Tesaloniirild, Di$ire 2rom-, p.. 179; lyrilaMicd (Govora, 1640),gl. Sl, alin. 3,g1.76,i2 (

cz-rc) tz>,-zla $ 22/-226). Uomp. Slmeon al'l'esalonicultti, Deqpre 276.rom-, p.. 179; lytilaMicd (Govora, 1640),gl. Sl, alin. 3,g1.76,i2 (ini

I.ygii), g1.205-206.'zt Evhohghiul de azi_,,i'.!tu!?{biul de azi prevede.punerea.cununiilor la mrnra a doua, degi dupi Can.2 al Sfhnnrld

Nrc-hrtor Mirturisitorul (trecut qi in Pravila Mcd de la Govora, gl. 76), iel ce se cdsitoregte a doui91. 76), cel ce se cisdtoregte a

312 333

llsa

I,r'rt I ncir c:l .st'HCIA l,A

gctele sogilor, al{turi dc ccle vcchi. Slujba sc facc de regull in casc' (Pcutru irccasta a sc'v

ulea qi Molitfalnicul, cd, I lI, Bucuregti, L97 6, p. 92.)

8. Expticarea rinduielii nunlii. AtAt rAnduiala Logodnei, cAt.qi rug{ciunile prin-

cipale din sluiba Cununiei (cele pentm binecuvAntarea mirilor)_qi din rAnduiala Nunqii

*''dor1, sunt' atribuite, in'cel mai vechi manuscris al Evhol'o5hi,ul'7ti .grecesc (COd''ilnibrrini,

din secolele VIII-IX), lui Metodic Mirrurisitorul, patriarhul Constatrtino-

logodnei e punered. Si schirnbarea inelchr'.

strivechi, pe care Biserica creqtini numaitui in slujba bisericeascl. Inelele, care suntrau in Vechiul Testament simbol al putcrii

vede din textul rugiciunilor pe care lc ci'cilor dupi punerea inelelor (Molitfclnh'ele sunt simbolul iubirii nesfArqite gi el

dnicii unul fagi de altul, precum qi scmnr,rJ

purtau qi sfintitii slu.gi al bucuriei nuntrqi,inqiqi, cum prevcdelu820, f.5l v) 9i cum

. 238).

..'1), cu carc ln'de Dorrurul.

care rsirnbolizeazi gi pecetluieqte sivirgirernirilor. Ctru.wniile sunt flcute in chipul cogii qi impiragii, biruitorii in rizboaiefecioarele in anumite rinrri gi proce

a birbaqi), oati Podoaba,sentimentele

rate biruitorilor in lupte. Ele se Pun pe cadusi curiqiei Ei fecioriei acestora, Pe care

$teflncsctt, in col. ,,lz,vlrn-inelele sc fac dc obicci ditriar al mircsci din attr, rim"

oP. cit., caP.276, trat'|, rtltn,,6mcii sn-l p<lartc cre tlc ntlr.t, infhligind strflltrcircir ltrttii,

itrofhnovici 9i colab', op. cit,, P,846)'2s Vczi Simcrlrr rrl Tcsalonicultti, Despre cinstita nantd, cap. 279, ttxl. rom. p' I [l I '

PRrJo't' PRorr, Dn. !:lNn BHnNr5,rri

sunt incunturaqi2('. l)c accca sc qi cAntr pcl.ltru miri mgrciuncir: ,,I)clamnenostru) ca mdrire Si cw cinste incwtuneazd-i pe dhnsiil".'Punerca culupiilor a datnumirea taiggi, obignuiti la greci: td oteQd.u<opcx': incunrrrrr", irl.o.o.rrr..

Apostolwl de la cununie esre luat din epistoia sfrnrului Apostol pavel cdtrca cu legdnr* rm'.,ii-qi indisolubiiil

Frristos gi Biserici, indemnandu-i pe viitorii soqi si'se iubeasca i.rtre ei cugoste neqirmuriti gi sfhnti.

Euarylhelia e formati din p.ericopa in care se istorisegte minunea slvArgiti de Mtorul la nturta din cana Galileii, la care El a luat parte cu-sfhnta sa Maici (in. II, i,,.- !:^ly,!iy:f, ,: eonrl il binecuvAnteazd qi din care apoi grrtn -ir( iuTlwottt|erntr pahaml sau de obgte (td rorudu notfptov). El inchipuie aiat,ria gi veselia nunqii, cat qi soarta .orn,r.ri a viitorilor rggi, p. .rrJ ,o.;ffiil;il;ni, avl.nd.parte de aceleaqi necazuri qi aceleagi bucurii2T.'Acelagi lucru vrea si aratccata de pAine (cozonac sau pigcot) din care, prin unele prrti, se di acum mirilor sro dati cu pahaml de obgte; aceasta din uimi este o reminiscengd veche, precrmogteniti din rinralul,nunqii la romani qi amintind de painea comuna (un'felcinti) care se frangea la ei c' ocazia mrnqii qi pe ca -irii-" -a"cau amnci ir(li"bry.fu*tu.*.: confaweatin)"..$ta, pahaml,"cit qi painea-n"

"J". i"ra ;i"1; ilpirtiqirea mirilor, care avea odinioari loc in acest moment al slujbei, deo"rece'rse sivdrqea.de reguli i"{",1 dupi Sfanta Liturghie, .a"J -iri^rl qi'laceea se cinti acum: ,,pahaml mdnnririi...,, iirs.

-CXV, 4), cAntare

priceasnr_ !n_ tlmpul impirtiqirii credincioqilor;'in randuiala'b"nuni"i ea nu se

decdtinMolitfelnicele .romineqri T.rt."gi (in celi_grec.Etl Ei ,ir". "" existi).

. lnconiwrniea ruesei de citri ,rri"iJ. i-r-r-*a fo...,rt din slujitori, ilirili nasi, lnde hori, simbolizeazi gi exprimi bucuria fireasci qi r."ti-J"r"1 de iubilare'pri1de nunri, sentimenre care s-au exprimat totdeauna pri" .antr..Ji,". s*;-J;.monra aceasta este, ca qi cea analoagi de la botez qi de la hirotorri., ,r1 rest dinritual (religios), care f}cea parre lntegranti din cuinrl ebraic,.,li ai, cultele altorgii gi popoare vechi precregtine. $i deoarece nunta se face invederea naEterii de pr

ItAndui;rla Cununiei din bh manuscris, .r^J.i, ;'" .pil. n.i.rrlJ.a^iii"Xrriilnrbeologice aduttate de pe la 4 biser.ici antice, Bucure.sti- f isi "- l4q. Mirii crau il.: r: ,1, ,-:?lli 9,,Pe iarnt nlstta. Preorul zicea: ;;i'i;;;.:ilJlttltclc,

Eea pe miri, zicnnd: ,,primi mnului nostnrHristos, iea ^picatelor,'.

Li se didee ,,rma rirualulrrrra rrLuarLu P6[Taine" etc. (cr545, CAmpulurr.iiSi aMasluluiO., an. 1962, t

'w-r2: t)' vvr' uuu, uu7' $ cea.orn lwottJetrrcut rom. manuscris, copiat a. p..o*J'bJp;'Fffil:t.,ii,!lr',]",],li_tT9s-,_d.*ris de M_.,Milinas.Mamusaise lituraie,t;i, n;hnu i,:;;;5';"iJrrr..9-10,-p. l]15-1135. Comp si Nic. Da :j. iiiI.tqi,^1t146,.p. 106. I)c altt-el, birnul obicei al istreazdrrzi in urrclc cperhii alc Biscricii noastrcillrprirrr;ircl arc loc inaintc de cununic, fic dirnincala, la Lirurglric, fic intr.-11 slr6,itoar.c antcri(vczi l), l)'oco1,oviciu, Ritunlitita, p. r.32 ;i I. lirjor ;i'$t. n,,lifii", zii,;,iair,, ..r. 1, 1.,. itroj.

--"

Lrrlr R(it( )A sPl.x )lAl,A

Irr liica l)onrnului, [liscricr ue ducc cu gflndul mai intAi la naqtcrea Irrittutrirt{ t dttttt-

tiezcicscului lrrrrrrci cliu Sfluta l.'ccioarri, naQtere pc carc a prezis-o mai alcs prorrxul

11il (VII, 13). Dc accca cAntim acum imnul prin care Biserica il indcarnn[ pe proro-

Urrl Isaia si dlnt-uiascl impreturi cu noi, de bucurie ci i s-a implinit prorocia: ,,Isaic,

rfilrrq,,iegt. ! Fecioara a avut in pAntece..." etc.30. Cele doui tropare care se cAnt'l dupd

lccca 1,,Sfingilor mucenici..." qi ,,Slavi Jie, Hristoase Dumnezeule..."), care sunt sti-

hiri nruceniceQri luate din cintirile Octoihwlwi (Vecernia de vineri seara, glas' 7), vor.sI;pune cl mirii trebuie si se faci plrtagi lui Hristos gi sfinqilor Lui, prin viaga lorcirrati, pe care o vor duce gi in cisnicie3r; cununiile care li s-au pus Pe capete s_ul1t.asc'

ntcnca celor cu care MAntuitorul ii incu Leazi. in ceruri pe sfinqii gi pe aleqii Sdi dup{nloarte (vezi vechea iconografie religioasi a martirilor)

Formulele: ,,N4irit sd fri, mire, ca Avraam..." gi ,,Iar flr, mireasi, miriti $ !i...*Silrra...", p..ril preotul le-rostegte la depunerea cununiilor, sunt formulelc de fclici'tnrc (hiritisire) riruali a mirilor de citre Biserici, prin glasul preotului.

C)t lttlrt ca tinerii crisritoriyi sri vind a. opta zi dwpd cwnwnie la bisericd, pentru a li sc citirn v ocQdutou),

cs botczatn din

rA dupl botez,

) de mcriqor,,

pc care ei le purtau timp de o siptimAni qi cu care veneau dupi ^opt

zile de la nuntl lalriserici, unde preorul le lua de pe capete (uneori lucrul acesta il flcea p.regrul mcrgflndcl insuqi la casa mirilor)32. Depunerea cununiilor se flcea deci a opta 7i dupl cunttniclrulterioi, a fost incadratd in insiqi slujba cununiei, dar obiceiul ca tinerii sl vin{ la

lriserici la opt zile dupi cununie i-a pistrat pAni azi,in virtutea tradiqiei, pistrAnd vc'clrea denumi re: dezlegarea cunwn'iilor, adici desfacerea cununiqelor de ramuri gi dcpu'

lcrea lor. Tinerii stau anrnci la uqile bisericii (sau in pronaos), ca unii ce se socotcsc

lrcvrednici de a intra biserici, pentru ci qi-au pierdut curigia feciorelnici de mai ina'irrte. Tocmai de aceea, preotul se roagi, in molitfa pe care le-o citegte, ca Dumnczettsii-i invredniceasci a inira din nou in biserici qi a se impirtlgi cu Sfintele Tainc, la

vremea cuvenitl.in practici, astizi tinerii vin de obicei la preot dupi slujbi. Odinioari ins{, molitfh

li se citea dimineaqa, inainte de slujbi, pentru ca ei si poati inrra apoi cu prcotul lnlriserici gi si asiste la slujbl, cum prevede incd' Molitfelnicul.

BIBLIOGRAFIE

P. Anciaux, Le sacreruerut d.w ncariage, Louvain, 1963.

J. Basaroff, Die Ehe nach der Lehre und. d.em. Ntus d.er orthod. ntss. IGrchc, Stuttgitrt,1873.

30 Aceasti cinrare nu ala nunlii descrisi de Simcon al Tcsakrrricrrltri (n7t.

iit.. cap.282, trad. rom., din Canonul Miezonopticii de l)trnlitrica, glrrs, V,Irnrostrl Cint. a 9-a (vezi qti. 1952' p. 375, col.21.

31 C,omp. Simeon al Tesalonicr.rlti, Despre cirystita ryinyi, c1V.2&.2. tra'J. ronr., p'..182. l)cs|rcsilrbolisrnuj cerernoniilor ngn(ii vezi Ei Mi^rttrisirea ltti Mitrofan Critol'rtrlos (la I. Mihillccsctt, l)lrlltherur.tnisse..., pp. 231 -233).

32 Oomp. Mi'lclrisc.lcc, NotiSe istori.ee Si arheologice ad.unnte de lc la 48 mdnhtiri Si bistici &tttict, lt'150. Grmp. qi M, Mrllilrrr;,olt. Sirat. citr, sttpra, p. I I34.

12<

rrEut rR(/r{. uR. ENE I'RAM$TE

-^ I-H..Dl4ts, o'P., Lo lirurgie du maiaxc dans hs ritcs oricntnux, i, rc*,.50 (Paris, 1957).

_ ^ _P. Jor.rnel, Le rmariage, in vol. L,Eglise en pribre, rid. par A. Martimort,595-6L7.

DTC,IX,23|7 y:u.Bisericii Amdoxe de pdsdrit

ir-r , ic,,,26 (Igzr r ^^ ,r"')i^.

Nerrclow, car,qclele ffyitentiet ;;'r; ;;; in vol. ,,Lihr.nljrri"l-9es pdchis" (C.onferences Sain^t-Serge, pa ZS,pp. iOi,R. Raes, Le rnariage d.ans les Eglises d,Orie*i Chevetogne, 195g.Ambrosios Sravrinu,' Iepol,oyio ro6 ydpou, Co".t"itinopJ, tgZg.

Nunta la Rund.ni. Stud.iu rz f"."reqti, 1g90, pp.Co-p. qi Dimitrie Cante'-^_::r^ r , part. II, cap. XVIII (Dermoniile pe care moldovenu le oDserva Ia logodne gi nungi;, tlad. rom. deBucuregti, 1923, pp. 158-164.

(lRt,t rot.ut. Vl

Hirotonia Ei hirotesiile'

Hirotonie gi hirotesie. Taina preo-tiei

(ordinatio). Din punct de vedere etimologirlr.-n.rri lntinderea rudinil'or (de la leipsatnleXere, Pentru ci votarea sau alegerea

rea mAinii. t.t t.nt cregtin, cuvAntul letpo

Punerea miinilor e un rit care se pract

l;)): .-r. xv: ..,{leeeli-vd (Xetpotourloote) cpit'"a,iititrsrrtt ipott"Aiit, cart. VIl, cap' 3l (tiatl'

rom., p. 197).- I iomp gi 1. Fo.g.r, Diares, in DTC t -!V,

col' 708'a Comp, qi pr. C. i":n,"Crirt'i"ii,ilt.ll; iluc,rcati, f.a', p. 55 (citAndu-l Pc )'

'fixcrotrt ' L'ordff

et les ordinatioru, P' 2, n, 6)'

331

r Rrrrrr rrrrJ!, lJl(, trNlj ItRANI\STB

Ili,:.:,l,1::::i],=" d" (),[)*rtc gi

^irorcsic dc alra, cstc clcci , clcrscbirc clcjltjl"'::';llll::ir,::l,f::19:'lr-'i;;ilja;,{t'itil[',x,,:i1ljt:l!.H::

::li:::''1'iil:::, ':'li'-T'11'::: l+,'i'i'l*'iii" #"iH';d (il:i'1";lil fr'l.rr1!:r indelebil,. pe cAnd hirotesiile ie pti rrr.,t, formal.

"a*:t;-":lj 'r:9"i:li a. r,ii"i",ri!1. "i^- r"-iirn.ir, in diferitelesericeqti'i),1'\i',,9::?'"i*:r'wr'.vi[;i;lill,H:#:lj::'ff :';:H#_l;*"!*:);S:,'-,y:,:.ij'!o:i.i'11:,);-42"i;d,-'i!Xl,"ill,;_ . - . ..... - .. ta ru I Grenori an' i r.-r., t.' L-{ii". i;;;.

i#1,"'".:* ! ::::tr:! . b-iro roni ei .este numai e piscopul ( arhiereul ) . Hi

$T"l gi cea de preor o rt"arq.fr. *riig,,r r.ir;{r \Ld ur prsur' o savar'eQte un srng.r arhiereu. iar pentru hirotoniatrebuie cel puqin doi sau mai mulqi ,.ni"ril;.3:..?-ft::,::^j: T"T."ea, se ri"a.qo. de regrti de cdtre arhiereu. Nmanistiri, s.tarequl sau igumenul poate iirotesi ci^--*r'sv!,r, rL.rvLur )du rBLrr.enur poate hrrotesl crteqi qi ipodiaconi pentruresp^ecti'a gi numai ...' uoia,", .r'.o*i-,.;ianrul eoisconrr'ri7episcopuluiT

ff '"'"Jru : l, l: I?:::: ::, T::i1 Ll;.".i ;#J ;"."#H * in e p arhi a s a ;eparhie poate si.vArgi hirotonii s;iril;; i; n"*li .u ;#;; :, ;U:ri:Hi;acelei eparhiis.

2' r,ocul sivarsirii. Hirotoniire se savdrgesc rordeauna numai in bisericie gi

U"ffll",l:::^,,:-tq- 6F,"t M;,:;3rs6s c{r^.^ rr. : Bisericisfintirii, iar exercitare" ar"rr"i pi."qi.l Lri",..a^ r lJrse,cas" ri*,iiq"sc, ;; ;;-g,il, tor in biserici, dar in naos. ile, de ase

in paraciisui ..i..ir,ri'.,,r rhi.* t^ -^^^s:--- -, ele se potin paraclisul episcopar iau chiar i" i"ila.t"-episcopari, rnarntea .-r, ,.#LiXXfl ta

3' Timpul sivdrgirii ca gi Mirungere-a, taina hirotoniei nu .orrrtitui. o sriindependenti' de sinestitatoare, .i r. ii."a.i-^, il ;i;ib; sfiniei Liturghii depriri*TlXlll,:"*,:,,.: l,

sg*1y 1 !i; i1-1r;,", a

"a.q*. hi;;;i L L i rurgh ia D aruril,ililr'f5,*1,[..','.Hirotottiite';;'a'a.*;;";i:;iH;lHi:":"iii[1#i

a) Irirotonin in nt'hiet eu se face inainte de ^citirea

Apostolului gi a Evalindard dupd ,'sfinte Dumnezeur.....;'y,'J.""rece in acest momenr se incepea o,Lirurghia, in prezenqa ,rhier.ului; '- /) s>v!

5..,,, , i.t- Pfle ;a

drstmcua carc se face azi in limbaiul ortodox intre hiroroni.r si hirutesie dateazddin scc,ctica Bisericii Catolice n,, G,." ^;"t "-i-"-^)-i^';;r::: -.cuca Bisericii carorice nu lgc nici azi r.;r,i Jif.';;ilffi"ffi.#i;ilr1:vorvctChbnt*,""r.1!]?r::t*prirrtrrirrt"riai;-ii,nirrli#"il)e ur,,tuLa)w. lnryoyranfe et relntwte dz l,innposition6 972), nr. t, pp T-?.Lgi nr. 2, pp. ZOZ-ZZIA4.

cr,l. eculn., can. 3 a.l Sin. \4I ccuri_r., can. 19 gi 2a7 II, 4-S Ei 27.can (t tl Q€i-;,t,,: \r:^L:r-Arbieratico . can. 6 al Sfintului Nichifor Mimrrisitorul. Cornp.

, Can. [i hirotesiei de.ipodiacon.

\) ,. ;r can. 22 Anriohia.,,,'r1,1, _f_:lildli.i(cRo, vol. II, part. II. p. t7\.

33n 339

lJl I Lr NVrVn $r Ev*'rPrr

l.)Hirotoniablprciltscsrlvflrricr;tcittaitttcclcsfirrqircal)artrril<lr(lrrclatilclttpililttrit-rcn cu Cinstitclc t),rnr'iii, d.l;il;tJ';*iiii'ri,iru;iiltiea 'lc

a sfinqi Danrrilc' adicl

de rr stuli Sfhnta Linrrghic'ii'tr*i:,,ilii i,,')i'fr'o,i

^'e roc.dupi 'n''jl1:i. ?l*:'l::J*1*.1f::l':H$':i$fi

,r;I*K::3:"r1"#'Ki;;ilr-*r"i o",,ni,"".li), a'o"'Lce diaco.ul nu poatc sluii

ii,'tgr',t qi nu poate sfir-rqi.Daruriie'

i;;;i;;;?::;,'"i'i'.-'ilr.r-r.. ,r. clerului se sivirQesc 1.::fl]i-tiT[::^1:"Lt$::*,!,'{l",ii,i{":li'pT':.",l:ii.i,f'"."i1i,5"jff,,X-:'::* :.0:JT,3:iit'::'.:fi !;X,'Jflliill,T#i?:Ii,:T:[h';:il;;'ii;;;iil'' ""?'];,ii:^:.r'^:,,::'1,::"lLl,1illl:fi 'ffi #ru:':'ffi J':H[eii#"-'i'sra"i"'r"fln:[']::".:H::St3i]#:fi;?li'H?:[ !13i'i,'] ;iilil'til;+ '"il;::'Fil,:'li'^''',:1""i'-'i,t'

primesc; de

;lH :H' #I;;;;'."' p' ;' "k*. i" r'qi uq ilo r imp rr

i5 t':, (

?: "'-*:'l ;il'[i.',i'#li,;[[ffi ,? fiT { ril9;, ;;i *,y ( di acon i i preoqi sau arhierei ), ci

, #it t::1Hij ;';^ ;; ;;; ;;J ili -"rte h i rotes i i deodati I 2

4. Randuiala hirotoniilor qi a hirotesiilor se afli in cartea de sluibl numitfl

Arhieraticon.'- a\ Hirotuia clericihr inferiori (ciny Si ip

lui act al hirotoniei in viaqa spirituali a ce

hintreb.39,trad.rom.'P'322,C<>nlp,$Pi,dalionil,rrrltrllnt""t,u3;R:;:\l''irrn**.

pentru cardid.alii care vin ta hirotonir, intocmit dc Ar'' F,mili'n Arr'

tal-Tflrgovilicantrl, lhirrrcqti, 1 939'

HN^ttl\) I E

.,.-I'ttndcrcA.acc.rlstil' carc sc ficca gi lc-vililor clin scrviciul Oorrulrri Mdrnrrici (IHl1;l :

j",1**: ::1, :::::1".:i-.i"d I

dirur ui i n ; r ; ;; l;#;ii;i $ i ; d i;;t.il;aceasta, candidatul devine levit, om in slujba altarulur, p"ir* .a pdrul este unal trupului gi prin tundere el se aduce rui'Dumnezeu'J, piign ain partea om,tunde la creQter, perrm c F{ris.tos_este capy] qi .regteJ';il;;i;: fil,JLr;:mai inchipuie gi cununa de spini a patimilorrs.'

. . Apoi. arhiereul, luand un.felon scurr, dinainte pregitit (sau, in ripsi, un st9:::::lryazi si il pune ind^oit pe grumajii .r"aiir"i"l f"f"r"r acesra aducede veqminnrl speciar p.,:11".iI purtir slujiiorii uiseric"qti infe;;;iAir;ffi;;iserica vecher6. Arhiereul ir binecuvd n

"^riain n"" p" .l"alirr, a.a"au_i semnultei cruci pe cap de trei-ori, ii pune mana dreap,a p. .i.q* gi, zicand dia

:?:T:ylr-:.uj. TgiT !,,, arhiereul citeqte rugiciunea'de tri.ltesire (,,Doamnenezeule atotqiitomle, arege pe robur rau acesta..."); apoi ai.anaiaanrtuirln::!y2:-^'-:1Tt tunctiei

literutui _ din care .#a;hrroi.tG;;U;'.;

o reminiscengi din ,,cercarea, sau_,,ispitirea,,_sub firr_t J; ;;ilJGiffi"i;;, ilj:j:"1:?::::1y:l-:andidasii ], treapta de citet, p =nr'u-" r"',.i., Jr.a-ililUteasci frumos din cirqile llnti Dupi aceea, candidarul se ridici;;;il,t:1T11lllf:* citre arl iereu, primeste de la diaconi .tih,-,i <i nrorul (ys,treptei urmitoare, de ru \vwrlarhi...ului ;pr;-bil; ); el le Pr

ml gi orarul'i'.-ar"i ,i.o f,tiqe"t,mI gt oraml"". Apoi sdru v!$rs,-v' r

;t itil[r* i1,1#i!";, gtiharulri o,34: r"..i,?rili p.;#";;:,,;:l:]'aduc in

.. P"pi aceasta, noul. citeE e ficut ipodincon, d;r;ia"["1"r[lli-,1,e.o"r. .u,*:r::::,,1'_*1:3::,{i1 ".i1

trei metarui spie risrrir, intre sf\,ricete impiritestiinto,rc", i,, ai,i""ii]l'i1it iiiJ:Tltl;Tift_il,:],'T[.'j.:::...,t ,trfffii.ilschimbind la sfirqit: ipodiacon in loc de i;tep1. in rrE, ,rr.,i",",,r,,i l---^,,^^r.-^-leceste il hin..rr.,4-.o^-x ^- --^^-^- ) .acesta il binecuvXnteazd, pe creQtet de trei ori. Diacon

f1T,:^I,1.:hl1::!f_"Xa"d Tal" dreapti pe caput cande hirotesire intru ipodiacon (,,Doamne D.rmnezeur nosrru. cera ce prin unur gi

:i::3,9:31._]; ?,:1._"llipilzinti un lighean g"i "."p*,,l-o,_ prosop, si o

::.i1"1:1'^1danrlnnandlt8#L;ffi ;:.i","'#JtU*:il'.::::?Ji.:,arhie.reului si se spele pe.miini, deasupra tGt.1""]"r, r.a"Ji5..,"".,;:H;:1;:f*:lf.rX.*:t,^".t_iin timpul acesra,'diaco"tr ..r" pr"r"p"f sub tighean, ca sIt1.:ipi,pji:::^*-n"_..uI\iqtergemiinite,p;"i;J;;[l;;#; jt,'il ,i]';con, il binecuvdnteazd., iar acesta ii sirutd ;?;; ai, ;;:;;;"prffi;^#r"i.lilrteQti, merge gi sti in faqa icoanei impiritegti

" il;il;i ,roli- rm. HrisrosdX*fti"':"Ti'ri'.?s+;ffilil[;il1.i't;:Hyf ,i:',T.::H#,1"'o',"Se incepe apoi s{hnta Linrrghie. candidarul?;;;;ir'il"""li pi"u r, r

I::;, ?,"1i:1-d:':: jl :ll" fl Aeruvicurui, ;i,ff;;;,i.'J"'i., rata uq,or imtcgti qi, venind arhiereu.r, li toarni de trei ori de se spali pe -#t, ;irl;i."ili:;ildati: ,,cnqi sunteqi credinciogi..."; apoi ii slruti a.""pt" jii;.;;1" fata icoaneiMaicii

ili'l;:l !)::!::t:*o:**:i*,r, hiroto1l2cap. r58-r5e, rrad. rom., p. r30.iiffi]:.llil'+:l';*,::*:11;".i:li:::;:r;";:il,r#'Iii:1,11,}i::l'L';*: .::{::::::y::;15.9r-'-; rom., pp r 0-r4r) numerre acest vesmtu11ct,tttstln $i il s()c()tcirc ,,inccpitur:a-,, veqminielor sfinte .l7 tt.,'.-: .,--:: r:-'-

II-pL i,lii linrrgiqri.scj di n<>ultri'circ; 1i fulie lsfc;nic;,r'(vczt (lccx., V. Mitrofirrrovici r;i c<lla[r..ao. rrr.. oi>. g:Iache .(stclntc), pcltrnr ci circprl c numit qi ,,purtitor dc, op. ctt., pp. 835-836 gi l,r-. G. Tclcagir, lipirtit, p. aa6),

hrnrirrri" (vczi clc cx., V.'Mitr.rfa,r,,ui.i qi

34034t

l)omnului, urrclc rlmf,ttc nrni qi ctt prtlsoPtrl pc gnlnllii'

nrAna arhiereului, care-l

iffi;rd;Gt'*ilii. i"a r:

Candidatul face trei

t'tecuvAnteazi Pe caP de treiSfintei Mese, cu faga sPre a

tcsti- e luat de miini de

,oiii'Sfen,, Masd de treidoua, ,,Slavi fie, Hristoase

Precum vedem, se cAnti la hirotonie aceleaqi cAntiri ca

aceeaqi ordiHristos, inaltar sunt P

melia Sfintei Mese, qi Pe

mirnrrisit Pe Hristos qi

pe care EI i-a incununat

L 'Patru colguri'ale Sfintci Mtt:

iar c jurare' face cAte doul nrctanu

mari 'engolPionul

Qi mina drcaPtd'

eitei inconjuririfaqa Sfintei Mesteazi numai cu

I zice:,,Si lu[m anrinte l";in ieq, iqi ia mitra dc Pc r"nP'

candidarului gi zicc, ctl Hlil$l:ti sil ttc rrt'

ncetiqor, rar qi dulce: ,,Do t' lrr timP cc

:i de trei ori pe candidat lc crucig' Pe

capul lui, ii citeqte incetiqor cete ao'a 'latitt"i at l)unrtrczcul

Arht icqirea cu Darurile, ipodiaconrrl mcrsc in trrml ttltitrttlltt

#, lfft*:;:::'fiti',!61':;d';T?ll:r"*.'::1"'' "-'..'rrl:rri, Despre Sfintele hirotonii, cap' 169' tracl' ronr" pp' l srt ll I r"i'

2,'O<rm,. 1,, l.tvtt.kirrrrlv""i'ii2iftarr". -itititlli le la btnut,!,I'aris' 1970, p' 130'

PREor pRoF, DR, ENn Bnllugre

l'lostrLl..." qi ,,Dumnczculc, Mi,nritoml nostru...,1). i, acclaqi timp, arhidiaconulin qoapti ectenia.Apoi, se ridici t ul diacon vin. intre ugile impiritegti unde, !cu. faql spre popor. de la-diaconi qi di pe rand, nourui diacon.

::::*::tl:l,lu_i,!^ . r. .1I. il ,,..i,"il;; [i#"i.i, astfel: ia oraiaratd popomlui. zicAnd: ,,Vrednic este !,,qi if aa;;;iltH;;,'.#;il?'iL:t*:tli-"^tfg'^p-1T:na"-tp. "-a^l r',ang, in timp ce soborut slujitorilortrei ori: ,,Vrednic esre,,. Acelaci l*- r" fr;.'"poi..r._a;..;"r;1"':i::ff'l?t6itpocrovrprl mare), rispunzand de fiecare datn credinci6ii G;ii, ,,vrednic este,,.

credincioqii din biserici mirturisesc astfel sau confirmi vrednicia celui hir:*:,:ll*::::flf,:* :TT,:"fa"d ryg"."r iy" parte efectivi la ale.qerea gi confi

;':ru?:;":TT l'* !i^,#;;,!1;;;;;'; !'i;;;;,';;:;:z';;;;;i,,i,);71;;$rflfli

Dupi aceea, noul diacon le n]ea9i spre credincioqi (intAi in fagi, apoi spreqi spre stAnga) Ei se intoarce, intrnnd i, lfe.rtrt ,lt"r.,"yl-r:._::r:1j""::Ty rAnduiala 9q,1"",g , ri u.ghi.t arhiereqti, iar noulcon sti i" a..,pi" sfiilMG,##;si;[,.'J;il:,:l':iil, - : ll l, 11:,ir1i 2

- il,J; ; ;; il;;",ri ;. Hffi 'pi#, 'iXii 1,,\?1i.fi ',Xlida (ori cu

clerului, noul diacon primegte, d" [;;iLrLrurur, ,uur uracon p'meQte, cre la arhiereu, Sfannrl Trup Ei sfhntul Sange

;:f:li,j oii:::)ril ll=,-.^.:.11,1*ri1, .lrg:reQte ecenia: ,,Drep,ti, primind

::'::i*::,"::r:*,i**Hi!":'#"!i;i:'i':;:1,"?,xi,',J[ili*:#:it,de a-i indemna pe credincioqi la rugn.i".,.ji^

c) Hirotonia iy preot are.roc, precum arn spus, indati dupd intrarea cu

?J3.;,31 *act dupi aceeagi rAniuiali ., qi t iio.rh il;;i, dorr ., .r.deosebiri:

- Inainte de::m'lt:t.r;l .;ru;::;f*Hf:'.f:T*:S:[se didinainte, xpur, semneaza Qr ramane r, a"iJ'." Ii?:;#tjl;;:*' ^t'"J :l j:,:x::1 1l.altar,

pentru hirotonie, candidanrl . f"r, a. _aini nu de citreconi, ci de citre doi preoqi, cu care fe.; i".",i*H*i;.it#iU HJ'j::T;avrurL \Ld u.tllll Lnjurare ingenuncheaziin fata SfinteiMese cuci va orimi fr,;,te )lc ^'^^t:]:\ ,l- ^^^- ^"lea)rca) rormu

mnului sI

i se dau,;:-;:, rH!!*rL! uuyrur,;rrcuregti: intAi epitrahilul22, apoi br6ul qi la urmi ddffii- oiT;,r.lT,llt:r*,Iy!:y1

.T",., de slujbi prin. excerenqa , ,ri,;irit preotesfiz.r - .

Apoi, noul preot rdmine.in-dreapta ;hiJ";il;ilffi i#iJ;:"&l, rpr. cinJ

::::#:*H,1;,:i,,:0,.1::11,:_1,,1=",,n-tar pa.ii'.i,lj-tn.o preo.tii din al:tar, dupi rAnduiali, ca unul ."r., i.rt."i1rir."p." to.. 'uld Lu Prcopl

ljXX:::l1':1:**,"1 o!. c1t.'.cap. r84, rrad. rom., p. r40.22 Odinioari, nu i sc ddJt'-r'-:-': --r' rur' (rau' rurrr.' P. r'lu.

i acum. aducindu_se .,.", "l:l:,.1:::,"!plllrl!:,_i se-ficca din orarul pe care acesta il purrascpAni acum, aducindu-se caTesalo^nicului, E. cit., cap. I

r-se capinrJ din spate at^orarului pe11. g-_;, ilf+:.r;; iiitffii .fcap. I80-181, rrad. rom.. pp. l3g'-l.lgr"peste grum^z gi pe care preolii <ipoart'i t"rti ,i"1r.

2' in siseirc'a *;;;: ;"; ;"'.*iiGI; iIfi ,l13"iJ?;rom., pp. 138-139)- '-o \''

]l!,:.,11-hi."r"nic o cruce, pe care arhicreul i_o pune atunci

342 343

Lt't'tr n<ittlrt sl'll( :lAl,A

crrrrtl a se insufla noului preot congtiinqa rispunderii grave cu cate se incarcii ccl cC Sc

iii. ,.o- chivernisitor, itorrom sau ispravnic al Taineior lui Dumnezeu2a. N<>ul prctlt

preoqi.

-Lavremea cuveniti, cu binecuvAntarea a

ttnlvonwlwi,aritAnd astfel credinciogilor a

ruga pentnr ei. Tot el imparte anafura, c5.

pe credinDupi

ci Sfintaobicei la

ali aceastai (veziArh'iesalonic iala aceasta este ca o l<lgtxlirc I

ipopsifiului cu Biserica (eparhia) pentm cl ales qi care i se va da irr griirl sI r

pistoreasci26.'-"ffir*""ia propriu-zisi in arhiereu are loc, prgcum am sp-us, intimptrl l-ittrrglritiindatl dupi ce s-a cAntat ,,Sfinte Dumne ;eule" (inainte de citirea Apostolttltt.ill ,tllin momentul cAnd odinioari (pAn[ prin s :colele VI-\fII) se incepea. de fapt t,inlrghltl

i; itt*;i;;"mAneascl ." ,. i".. dupi aceeagi rAnduiali ca qi la cclelaltc cl<tttil trt'ptt'

cu urmS.toarele deosebiri :

2a Simeon al Tesaloniculti,op. eit., cap. I82, p. 139. Vezi qi S^. Salville, un ritl d'ot'dhwtiot r.

Ot ient: l,hostie d.ans la m.ain i iorin n;, in'rev. Eb, an. XVI, nr. lO2 (sept.-rxt. .l9l 3), pp, 424'43{

Astizi se di de obicei noului preot Sfinnrl Agne[ scos pcntru Linrrghia zilci .(tlilt crrrc ttt'tt'tc,tz;l sil t

impdrtdseasci sfin1i1ii slujitori)l mai inainte insd ise didea un Agncl dcoscbrt' sc()s tll ilccst sc()l'tt I

I'r6scomidie (Simeon al Tesalonicului, op. cit.' cap. 17\2s Simeon al Tesaloniculti, DeEre sfrntele hirotonii

VIII, 33,35: ,,$apte zile si nu vi depirtali de la

rii voastrc, ci sfirilircrr voastri trebuic si sc sivir2n Dcqnr ttitttulc hirotomi, capitolclc 197 :l 20

Pnaor Pnon, Dn, ENr Bnarur5,rn

Sltriba c oficiatI, precufir arn spLls) de ccl puqin doi arhicrci.

-t:, ":..T:,: Ll,::*:i I :i F ids+i ; i;i;: j,i _i ii".iJ ui, *i ci i, pentru a seq p"i .*J"e iii' ft,',1!ii#ffiff.H[,i;ifl:##,iiereilor, nu de citre diaconi, ci1":-T:":1'..1._ l:*tr.Thima;drid s;'i.io-or,rhi, deoarece ,ii,Xilir?""',i'.jT:T*-'"j,:T?T:1fa;l yorul monahat, r""i"i" JL dr;-,;;.:laci a fostclericii de mir sau dintre laici.

^ La inconjurarea Sfiitei Mese, candidatul e purrar de doi dintre arhiereii srufl

I:,,,,T1* l::::,::.: ?ITfrr" {e inlitareflff;.il;a;c[il in taini re zic

;::tili?Jiy,:?:H:*'#::",nztln*1,"1'..#i:ii;il:Ui1}","fiDupi hirotonie, se dau noului arhiereJvegmintere gi insignere specifice tr

inainte), omofor, engolpiorr, cmce p(:eilalti arhierei.arhiereu are protia la slujb{; el zice lantii, iar dupi sfArginrl Linrrghiei, prir

il.:i-;;'#;#i::Pf creqrntele).,l'ff #!'Hf ;ti'+Hi#H',f,[:1xifi6,,. r. ^, -,_^ -, mantia Ei_i di toiagul arhieresc, dupi caie acesta lmp

orice cleric trebuie si. serbeze in fiecare an ziua hirotoniei sare, ,,cinstind-o:i,i.:"::f,r,:.Tjlt,^ly t-,1. ..r. _",iii;;i;;:ffi;;;er. sau, cer pslujeasci Liturghia irlracea zi, mutgomi;;;il;ru J.,il;j:i"r'ilihsi rimAnd intr-insul,,2 .

e) Hh,otesiile

.fice sesiv1rgesc ad'ruinistratite 5i d'e ranguri .(distintfct)

e .1,,o i- f^+^ ^^: P9!tt' tacre rao"nil^ /-^^):)-- t

e dus in t.tr.njy.rrurur cu acelaqi."."-o,lridtanu in mijlocul bisericii, il iau diaconii (preoqi

3:-."j,f l,,l:.Tl:, t,,!- Po :u nces te, Prea# nsi te

:P.i:.:j,lll"l."'.,-, :.!11:9,r::i,^,i"t """i., bi.rniere, i.^-^* :--rlen erc.),,episcopului, care sri inrrc ugile. i-pn.lt.qii, IiilttJi,.binecuvAnteazi ge cap de treitri Ei, pr.oa"i"ne2 reqneetirri .lo hi*^,- ^:-^ ^---r. r - , ii citeqte rnea respectivi de hirotesire. candidatul se ridici qr primegte d. ," "^i#ilrli3;f:*:lfi::::stly:.i : I ' i g;i?il1 pectorari ra stavrorori, carja sau tcpistoresc Ia stared, briur roqu, r'iorerr* .i.rr-.nI" ;.;"p"p#;t*rili Hr:l'^::*,i:f.:;1,-,: .l-q

:.. :: -.ir..r'.,,v'.a"i. .rr.,,l Ll"t-,l.ltJri, de duhovnicnoului duhovnic-cru c.a qi fuIotitfel";)t."' ^vs,rL voLL'

lgi"gl t::,:^::,:^::solemni este hirotesia de stareq sau igumen (vezi

BIBLIOGRAFIE

B. Botte, L'ordiruation d.a blqwe, in rev. MD, gB (1962), pp.LI3_126.F. cabrol, o.s.B., trnpattioi di *inr,-in-tiact),-wl,'i\\'6Zi,cor. 39r_4r3.

fura la popor qi -tine cuvAntarea "n.;ril---..-..r

urr'lrvrL) uuPd Ldrs accsra I

cca se la hirotonia de arhiereu se practicd azi

ttiro a a dispirut din secolul {ytia. Neselc8,298, citat la Prof. L. yoronou Cnn,o

hiro g,ulLvru n v rr tn. l.\csclo

.,jl liPj"l*. Voronov, Concerr.* v,,vw&w @'9Itrr, ,orult, ss-*

"' itr"{ i:^:.!' li K l.li.l! lt ?n ;t loz, nr . .t o, .p. 7 2 ) .2'simconatrcsalcrirl.uti,i,dieiri#irrpt'iai,rilrirroei,cap.r22,tracr,rcm,, p.r17.

344

LITURGIOA SIIECIATA

dtes connexes dans h Nouveou T"cstf,mcnt ct

dans les Eglisa Orientales,ln rev. Ml), nr.

ns de Vanves (1954-1955)), Paris, 1957

col.1302-L425'rern Verhrilttttrs, Atena,

L949-L95L).de la kturgi'e byzantine des ordinationsr^ln

de Saint-'Sulpice), 196I, pp. 190'208.tesiihr (in grec.), Atena, 1949 (extr. din

ns les rites d.'ord'inotion en Oriont et en Oaci'

nt'i,on bewte, Kassel, 1972.

Caprrc;nrr- VII

SfAntul Maslu

Sfintul Maslu.(T6 Eblei"atov, Eleourugerea, Sviatii Elia, Eleosyesteniia)sfhnti. prin care Biserica_ se roagi, prin sfingiqii .i ,f";i.".ipr,r ldrL DrDsf rLa_ str f.,aga) p.n srmFflr el srurrtorl, pentru si.nitateaacordandu-le ierrarea a5 gi91te. prin ungerea cu untdelemn sfinqit. Derp"r\ e^ste de origine. slavi (de la cuvAnnrl vechi_slav ;;rh,-r;;;-il;;;llemn). Se maiintiebuiinqeaza qr denumirea de eleouruXere (tngere cu untdelemn)'Pl"=:::_

o:y.fjr..r,^d. e.1el.crtou, adicd ;luibr''"",}.rfi""r"i (de ta

1i1.1"f..,_:Jl,Pi ui,9lcxtoy : untdet:mn), iar la popoa..l. ;i;;; ;; di;.;;.rea de &tratii..Elda (u'tdelemn sfA,t) sau'EtrrrEtiil;i irn"tir* "".a.fT11"_.*lici,se intrebuinqa mai inainte denumirea ai ttt**o wnctio (

*i.l-g11 yT_rlt pentru ci. ei o administrau numei -".ib;;ii;;,"il;;"'pt]l"Yf:::::111|:"por de concepqia qi.practic,

"""a"*l 1u.rt ilil#")sesc denumirea de unterlea. bofuat ihi.

r. subiectul (priminrut).si efectele tqinei: pentta cine se sdvrirseste sfi)ntul ruasluconform practicii Sfinqilor. Apostoli, caie, dupa pril; i;;-l;;-i,.r., ,,rnsiuntdelemn pe mulqi bonlyi qi-i timiduiau" (Mc. Vr,'iJi ii p"trivit sfatului rApostol Iacov (v,- 14), sfintul masru se sivd.rqea -ri'i"idi &';.. pentru ceica un rit de timiduire) care si aduci bolnavului srnitatea ,, nLi.l,G."i,I..",},t:j ?"T".29u si ca,un semn al acqiunii sare divrnel.b; il,-.ai prin

"i."riatain5. se cere qi se doban .$re nu ""-ri id-idrir"" de bolile irupurui, ci qipi.catelor, in Biserica ortodoxi se poate face masrul

"" ";;;i;entru cei bolnpentru cei^siniro{i, chiar gi pentru copii, gi nu nurn i o singuri-dati, ci a. -ri'B:: " 9T: i1.,9,"$, ?,1i..

orn -este

virnratment. u"r"r" li "ili;J' ir,f.l; Sj;Tesalonicului il indemna pe fiecare grgltin si se nevoiarie "-qi

f".. maslua. Ba inpr$, "J.

ortodoxiei_(la greci), se obignuia mai de m lt a J i;;" maslu chiar rsufletele mo4ilors. De aceea,'mai arei in bisericile Ji" *rg.,^r" -?iiJ#'sTrl1 Vezi Decrerul ,,De Lirurgia,,, t

can, vezi de ex. H. Leclercq, Ex*e

X?t * ex., F. Bourassa, L'onctian

Royaurue et I'onction des m"alades, in vol,1975,pp. l0l-125.

5, tad. rom. cit., pp. lg4 si Iol. II,^pp. 928-929:185. In vechile Evholoqbii srcc185. In vechile Evholonbii srt\rd ur cr. (u. ae venetra. tr5/ qr 1b66. .rp. 99: p- l9l g.u.) exisra chiar o rinduiaia spEciMaslului pcntru morti, atribuiti mitropoiiruiui Nicolae al Ar"r"i Aceecti nrcrtiri ^ r^-r r-.,Maslulur penmr mo(i, arribuiti mjgo.qgtitulgi Nicolae ar Atenei. A..".te p*.ii.i ;'ilr;5

#5:1._* nr;1.;h{ ecumenic Nicfiifor rr.din sec. ,r xrrri.r-1Dio_tzoz, vezi ta

9**:"1,11 ^oL!!).,rli *i:.'l.-1ry:i a.fost de r..i"..f.,t ei-p;;;.;.'fi;;#;;i (;'.:: .::lj:tl164 din Nomacanonul stav tn 228 titturi, tipitrit;; ;t[.i r,i?r'il)i'ri"!*1. Artic. t

.greccasci de a se da maslul ca cpitirnicr ucigag mash.rl drcl.rt cinxtn, vczi ActaII, p..3te).

l,t't'Lr t\clt :A sl'l':( :lAl,A

, sc sivirqcqtc aclescn nnsltt dc obitc, adic':a:*:,ffr;'1;1,*I'l"l#lil'"3:;|lil:iJ,l,ii::"lilT'ti':q;i:ffi1+#ilI.,1it,,,,,"i, ,'*"ii si acordc o ierrarc gcrcralil clc

:;rtc, mai ales lnaintc dc PaQtin'

i,,'iriTll'li, #il;;i;;nL.'9"-" se sivargegte h:hio-10-"1ll,111yl T,*1'1;1::irr#.iffi $;'tbtl), p**., s[ capete,. ?'- -q'i!I':i"fi'i..*:,.,*cuu)tc \dLurrLr Ldrru u Yvotv'tt\ r-""- -- -ip.aattrird apoi prin masltt, aducAnd

tic, curaqi-rea-suflenrlui dt,p."r'^tl^t^1:-'r."ir: ^,,nrt rre ,,eAere doometic ins[- cfcc.hl iili"irilt.* il;hli ;. B*rdl; din iunct,1' ,":*l'^9:I111:,f'r' ercc'

L;:illlil,l :il ffii ..'"":i i,i#];; J;a;Eil d n'*]'u l a tainei poc r i nqe i

8

rrrdsrurur rru rurrl rvrrvr:rvrrqlv : s5' se faci maslu celor ce li s-a legtt

l)r,rpi vechile Pravile bisericestie nu trebuie. -y---^\ ^: .--L.,-:r^- ^An.i ce rrrr

;-;.il* pa"n u qrp,. ".,i

(pentru ci ei nu au picate) gi nebunilor panl ce rru

lqi vin in fire.

Elic MCIir (l'nrir)'toriqw ct tlrchYttclirrrs lrr Liittrgic",

Ol) Ei Mdrntititen

itence et ottctiu ir,t

,1702,f.29-30.Li"-."i. Arsenie (secolul al XIII-lca), lir Putt'

al Sfhrrnrlui.Apostol Iacov-(V, 14) carc ne indeamnl sl-i chemim pe preopii bisnu pe un singur preotl4. Ea este admisibili numai in cazuri de mare nevoiepreoti), culn ar fi de ex. pe cAmpul de rizboi, sau in satele rizle-te, de munte, lnlocuri depirtate etc.rs; de alfel, in mod practic e foarte greu, dac5. nu chiarpcntm un singur preot, si faci singur toati slujba, care e foarte lungi.

3. Locul qi timpul sivArqirii (wnde Si cd.nd se shtd.rSeste sfhntwl nraslw)Sfdntul maslu se sivArgegte fie la biserici (pentru mai mulqi), fie la casa

pen^tru care ne mgim sau la locul de zicere (spital).In ceea ce privegte timpul, sivArgirea lui nu e legati de zile sau soroace

(fxe), ci se face oricdnd e nevoie. Se obiqnuieqte insl si se facl mai ales inluni, miercuri gi vineri, qi de preferinqi in timpul posturilor de peste an. Inrici de oraQe, la catedrale qi in mAnistiri, se face maslu de obqte mai ales inMarea Miercuri (in SlptnmAna Patimilor), in amintirea ungerii MAnnriton:Iuide citre femeia cea picitoasi (Lc. VII, 37-38). Se face, de asemenea, maslusinltogi, gi |oi sau Vineri din SiptlmAna Patimilor, iar pe alocurea chiar in

Pnnrrr PR<lrr. [)rr, tiNli llRANt$ r'ti

prcot, cum sc olriqntricqtc pc alocurea - ca la romano-catolici - cste o abatcrEtradiqic. O asemenea practici., in imprcjuriri normale, este impotriva cuvinnrlui

memenea gi

preotii fac se

IJrmeazi

e ffopare scurte' in care invoclm, pc

mai veneraqi in popor sau reputilg ca

Pantelimon, Sfinqii doctori f{rrl dc

Ei htan helii. Apostolele le citesc diaconii

d:'G; i;r.gheliiie le citesc pe rAnd Prcotii'

c Dlrnazelnice sa:u pormdzwitoare (dc la slavo'nts'

;,'C[ili;t , 1820. f. 79 v 9i Tipicul (marc)' [rr1i'

iuccpttt a rnasltrlrri pr<lpriu-zis (,,Birrcctrv$ttratrl

incqii nrai nr>i (lipsqrc din Euhologltiila grcccqtt'

rit bizantin).

SAmbIti, inaintea C,easurilor (sau a Linrrgh^iei), in amintirea ungerii trupului Iitorului cu miresme, de cltre mironosiger6. In Bucov na se inddtineazi. a se faccin )oia SiptdmAnii Patimilor, in loc de spilarea picioarelor care se face priniar in unele locuri din Biserica Greciei se obignuiegte si se facl maslu gi in ziua-nrlqi Iacob, fratele Domnului (23 oct.)17.

In ceea ce privegte timpul din zi, se indici dimineaqa, cum se flcea de reguldtindeni, pAni nu de mult; in ultimul timp se obignuieqte pe alocuri si se faciobgte qi dupi masi (spre seari), cAnd credincioqii sunt mai liberi (mai ales lapot lua parte la sluibi.

4. Renduiata sluibei qi explicarea ei. CAnd se sivArgegte maslul la casaatunci bolnavul trebuie intAi spovedit (qi la urmi impirtigit, dacl e cazul).pun pe o masi aQternuti cu acoperitoare albi, lAngi panrl de zicere, SfAnta Evan;gi Sfhnta Cruce, iar alituri, un vas (castron) cu griu sau flinl (unii pun gi vin)

preot, cici zice (Sfinnrl Iacob): ,!:t;rt?;y{^r*t

gl. 66 (ed.Putneanul,66 (ed. cit

Atcnei gi A toati Grecia a interzis, de curAnd, printr-r,rn ordin circular, sivArgirea maslului de urgrrr preot (vezi rev. BOR, an. 1957, nr. l-2, p. ),21).

'" Vezi Pidali.anal, Neam!, 1844, f. 322 verso, subinscmnarea 2 la tAJc. can. 12 gi 13 Cl'cntru pircrea contrarie, vezi, de ex.: Prof. N. Chilesor qi colab., E. Si vol. cit., p.927. Atit intu.rsi, cAt gi la sirienii ortodocgi (melkili) din patriarhanrl Antiohiei, se admite sivArEirea maslului dcsirrgtrr preot (vezi, de ex.. Calend.atctl bisericesc otodox al Patriarhiei Moscovei pe amrl 1947, p. 44 EiOharon, Ia rite byzantin dnrs les patriarcdts rnelhites, in Xpuoootoptrcx, Roma, 1908, p. 694).

l6 Vczi V. Mitrofanovici gi-colab., Litwrgica, ed. 1929. p. 851: Pr. P. Procopoviciu,'Ritua.lip. 73, 134; Ic.D. Lungulcscu, wal de fraciicA I indrurndtu.ul tipiconat al Mitro!1.r<rlici B:rnarului pe arrul 1955, igoara, p. 173; ericesc al Mitropoliei Ardealulul;Sitriu, 1953, p. l5 9.a.

t7 Yczi 'Hpepoi61ou, Atcna, 1960, p. 178.r8 F'rliua gi griul, obignuite in practica romAneasci din unclc rcgiuni, nLl sLrnt mcnlionatc dccAt ttt

rrltirrrclc ctlilii ilc Molitfelnicuhti rolnArrcsc, inccp:ind crr cca clin 1937,341)

irtccpi-ncl ctt pr_rotosul, aQczat c'u faqa sprc crcdiuciorli (irr crsil h)vrrrglrclia sc qi6ccaptrl bolnavtrlui, carc, dupl citirc o sirutl)22.

Celc qapte pericopc din Apostol inccp cu cea din tspistola Sfhnnrlui Apostol(v, I0 q.u.), unde se vorbeQte despre puterea vindecitoare a Maslului. Toatefie despre ribdarea in suferinta gi nrdejdea vindecirii. pe care trebuie s-obolnav, fie despre darul timiduirilor dat de Dumnezeu sfingifilor Sii slujitori, fiepreputerea qr efectele minunate ale mgiciunii flcute pentru cel boL-rav q.a.m.d.

Dintrc cele qapte Evanghelii, unele istorisesc poci.in(a unor persoane biblicc,sunt date ca pildd celui bolnav, ca de exemplu Zahet (Lc. XIX, I g.u.); altelepilde gi inviqanrri ale Mintuitorului, socotite ca simboluri sau analogii alede exemplu, pilda samarineanului milostiv, care unge cu untdelemn'rinile, celuiintre talhari. Lc. X, 25 g.u.), iar altele istorisesc vindeciri minunate sivargite denul (ca de exemplu, vindecarea soacrei lui Petru qi a femeii cananeence, Mt. Vgi XV, 2I), menite sa insufle gi si intireasci nldejdea qi increderea bolnavului inrea lui Dumnezeu.

_ Dupi fiecare Evanghelie urmeazS. o ecrenie inrreiti., o wokffi perutrw sfinlirealerunwlui (de fiecare dati alta) qi ru.rgticiunea perxtra wnfiereil. sl i,r.ruaAuirei Uolt(,Pirinte sfinte, doctoml sufletelor qi al trupurilor..."); fiecare preot citegte e

o Evanghelie, continuand cu ectenia gi molitfa urmdtoare, dupi care citeqtenea: ,,l'innte Stinte...", ungAndu-l totodati. cruciq pe bolnav, cu unul din brmuiat in untdelemn sfinqit: la frunte, la ochi, la nd.ri, urechi, obraz (guri), pimaini qi pe picioare23, in timp ce cantrreqii (preoqii ceilalqi) canti tropirul:'armd. asupra diavolului crucea Ta o ai dat noui...". Rugiciunea: ,,pirinte

--.^-'I)

,,Impi.rate Sfinte, indurate qi mult-Milosrive...", prin care cere de la Dumnezeurca picatelor bolnavului. In acest timp- oreotii ceilalti tin si ei cu mine .SfAnta

impreuni. cu ungerea, care constiruie miezul slujbei sau forma tainei, precum qi ttml amintit, se repeti deci de qapte ori, la fiecare ungere intrebuintindu-se alt'bei

nuncheazi (cand se face maslul de obgte in biserici), iar protosul citegte

La maslul de obqte, aceast;. rug5.ciune, precum gi un rea celor prezenqi, se poatila sfArgitul slujbei (vezi mai deparre).

Dupi ce s-a citit E-vanghelia a Qaptsa gi s-a frcut ultima ungere a bolnavului,tul-protos deschide SfAnta Evanghelie2a gi o pune peste capul bolnamlui, cu faqa(unii pun gi Sfhnta Cruce peste Sfinta Evanghelie)2s. Credinciosii din-biserici

rca picatelor bolnavului. timp, preoqii ceilalti qin qi ei cu mAna SfAntaghelie sau pun epitrahilele pesre caperele credinciogilor gi cAntr incetiqor gi rarne, miluiegte", intreit, pe glasul II (ca Ia hirotonie). Aceasti punere a SfinteiIu pe capul bolnar,rrlui inchipuie punerea manii Domnului insuEi peste capul

22 cum recomandi simeon al resalonicul:;i (.Despre sfdtttwl ruaslu, cap.29o,trad. rom., p. I' ,\ttncle rnanuale .particulare de ca cele cie p. Irrocopovicil (op. cit.,lr. lsa;, F. Balamatenyiuti la practica lituryicri, p. 4 E.a.23 n-.-^. c:- ^---- -Y -Dupi.Simeon.al Tesaloniculti (hc. cr'.t. supra), fiecare preot citeqte molitfa lnand mina pcptrl bolna,"'ulrri, imitAndu-L pe Minruitorul, Care-i'vindeca ie bolnavi punindu-$i mXinile peitCput oolnavlllul, lmrranctll-L pe Manrultorul, uare-r vrndeca pe bolnavi punindu_$i mxinile

1t()toclxti, la fiecare ungerc, dupi acelagi, preotul respectiv ziiea formula, ,$j.rtorol nostru inl)omnultri"

24 c:_.--Simeon al Tesalonicului nu pomencqte de deschiderea'- Slmeon al Iesalonrculut nu Pomencqte de deschiderea Evangheliei, dar spune ci preolii lgi,,".yr,llilil. pcslc,capd bolnavului (pespre.sfanltlmaslu, cap.290l trad. rom., p.-lSSy.^Unii pr-coli dau S[inta Evanghelic bolnar,llui insuSi. ori unuia di

P. ZyU, trao. rom., P. rdd).i unuia dintre cei de fa1i, si o sirutc

rrtlcsclridi,cunrseindicinumai.ir.rultimele edillialeMolitfetniruluirominesc,incepindcuceaciccttrcyri, I950. O asemcnca practici favorizeazi insi cultivirea supersriliilor privitoaie la acestLrrlulrr' r7ru. L, asclllcnca Practlca fivorv,eiza lnsa culttvarea supefsullllof pftvltoafe la acestrrl slrrjlrci (conrp.;i Pr. l). Birzanr, Din istorirrMatitfllnicutuiottodax,in'Mo,'1966.l-2, p.30),

350 35t

I,I'II I I\CI( ;A SFF:CI AI,A

iE

Itti, asia crtm rci*{( qi dirr errprinsul rlrgiciunii rcspcctivc. l)uptl ilccca, bolnirvul slrufilSfhnta Evarrghclie,

Ap.oi sc c|ntil doui poddtii, in timp cc preotii se ung reciproc pc fiuntc qi clupllrrccea ii ung qi pc cei ai casci.

Urmeazi o ultimi ectenie intreiti scurti gi apoi protosul face otpustul slujbci.. Dupi aceea, bolnarT rl (credincioqii din biserici, stdnd in genunchi) zic(e) dc trei

ori, citre preoii slujitori: ,,Binecuvanraqi, pirinqi sfinqiqi, gi mi iertaqi pe minc,pricitosul", iar preoqii r5.spund, de fiecare dat5., binecuvintand: ,,Dumnezeu ia te 1v{jicrte gi si te (vi) binecuvAnteze gi sinitate si-qi (vd) diruiasc5."26. Prorosul lncheie'crri,,Pentru rugiciunile Sfinqilor Pirinqilor nogtri...".

Daci suntem in biserici (cAnd se face maslul de obgte), dupi otpust preodi slujitoriiau fiecare cAte un beqiqor cu vati gi se aliniazi in dreapta iconostasului (spre siranastlngi) cu fata spre credincioqi, in ordinea ierarhici; se pun pe iconostas Sihi'rta tsvarr.ghelie gi SfXnta Cruce. Dupi ce preotii serind qi siruti icoana, Sfinta Evanghelie gi Sstrccesiv pe frunte cu beqigorul inmuiat inSe ung de obicei, cruciq, gi lucrurile aduserugiciunea ungerii (,,Pirinte Sfinte, doctoin goapti, de citre fiecare preot, in timp ce cAntireqii cAntr troparul: ,,Doamne, armdilsupra diavolului...". Apoi protosul incheie cu: ,f,entru rugiciunile...,,.

'-

cu Agheasmi mici. In acest caz, sfinqirea apci se thcccasei gi

,a_ bolnamlui, cu cAntS.rile respective, sc facc Ia

lnar.,ului27.

. 5. .intrebuinlarea untdelemnului de la maslu. E qtiut ci untdelemnul, carealcinriegte materia tainei sfinnrlui maslu, este simbol al induririi divine gi totodat{medicament, mijloc de insinitosire, intrebuinqat in acest scop din addnci vechimc(vezi, de exemplu, Mc. vI, I3). In unele pi4i, in untdelemnul de la maslu, se amcste-ci gi vin, amestecul acesta amintind de vindecarea in acest mod, de cdtre samarirrcanulmilostiv, a celui cizut intre tAlhari (Lc. X, 34).

IJntdelemnul de la maslu, fiind binecuvAntat de preoqi cu invocarea lui Dunrnczcr.r,cste sfent, plin de darul dumnezeiesc al Sfintului Duh, ca gi apa botezului. EI arc prr.terea de a curiqi suflenrl, prin iertarea picatelor, gi a timidui trupul, prip izgolircnbolilor, impirtigind mila gi indurarea lui Dumnezeu. De aceea, untdelemnul rinras {cla masltr, ca qi flina binecuvAntati atunci, trebuie pistrate cu cirst , in loc curat qi rrlcsgi pot fi folosite numai in scopuri pioase28.

ic, dar in practici se folosesc gi altc filrnrrrlc, cn

Heitz, Der othodoxe Gottesd.ienst, Band I, Mninz,ilii de rit bizantin. Ea consti din: binccrrvitnrtrcrr

intarea ur tol,Vezi, de rfiuse slwjaye rlritin tinrpul nc-

gcrcr sc s()c()rcltc cii ir prirnit nrirslrrl contplct,trari. rorrr., pp. Itttt- I tl9.

FRBoTPRoF,Dn.ExBBRANT$ffi [

futfel, untdclemnul se poate pune in candcle s{ ard{, fie ln casl, fie ln

tele dezgropate)'cu untdelemnul sfinqit la maslu, in cazul reinhumirii lor. Pc

este obiCeiul .a, din flina qi din untdelemnul binecuvintat la maslu, si se facllgoare din care se dI bonavului si minAnce, in unele pi4i (ca de e1. Buuntdelemnul sfintit se di bolnar,rrlui si guste indatl dupi Sfinta Impiresnrl e folosit la pregitirea mAncirurilor destinate lui3r.

in alte pirgi, din flina binecuvAntatl la maslu, se fac prescuri pentru(daci este mai multi)32.

Beqigoarele folosite pentru ungere se aduni qi se ingroapi ori se ard,

cenuga in loc curat.

1i92 ti toc. cit. supra.30 Obiceiul acesti exista gi la noi odinioari, cel pulin qrin pi4ile Moldovei, unde 1l,, Obiceiul acesta exNta $r la nol odlnloara, cel Pulln Pnn Paqlle lvloloovel, urlqc u s€f

acum doui secole in urmi, mitropolirul Iacov Putneanul: ,, rsi gi mor1ii.cu untdalewn s:.ung'cum zice dumnezeiescu Dionisie,'spre inchipuirea untului de lemn celui de Ia botez. $i

--- l- t- -face intru inchipuirea lui Hristos gi pecelruiiea celor ce intru Hristos s-au mutar de la noi gi

F ,.1 ----:.rn*." ior, ." .LIo, ce au vrefuit aici^dupi porunclle Lt| precuru peste tnoasteb fr."t;W ruucethi. f --

m"are :rului a&sriria. Cici celoidesiviiqili cele desivirqite qi sfintc llm.orecade"

3l

l] ,r,, autori de manuare o"T;rE ,l?!;ic obiceiul acesta (ca de ex, F. Balamacc, op. cit., p,

P,ARtrR.l CINCEA

Ierurgiile

32 Unii autori de manuale deTiPic

352

OAP! ft)LUt, I

Introducere generali despre ierurgii

tn afari de rAnduiala sfintelor taine, Moktfelnicwl ortodox.cuprinde qi alte.rAnduiclit

sltrjbe qi rugdciuni, pe care le numim, cu un termen general, ieru'rXii sau afiolaXit' (la

romano-catolici : s acrarnentalii) .

slvArsitc

ori inaintea zului, lni.'ge*ia., inrrffitsfinqirea ape cxemPH

deiegarea6 e, parastasul dupi Linughie s.a.).

2 ierurgiilor. Este

firea el, adici vietiqilecios tru viaqa sa matervoie de aceastd purificare I

asupra fllturor oamenilor, catc

bi:,Lfl'*',?#ffil,iHllltrtoate zilele vieqii talc. SPini qi

pildmidl va risiri fle qi vei mAnca iarba pimAntului, intru sudoarea feqei tale vci

-en." pAinea ta, pAni cAnd te vei intoarce in pimAnt, din care egti luat; cI plmAnt eqti

qi in plmAnt te vei intoarce" (Fac. III,intre om gi naruri a existat de la

flpnrra fizici a omului fiind alcinriti digi o comunitate de destin, in ordineaomului a flcut intreaga naturi si suferein lume, iar prin picat moartea..." (Rom.originar asupra firii zidite au flcut-ostriciciune, ca qi omul, precum spunedegerticiunii, nu de voie, ci din pricina celuiinsiqi se va siobozi din robia striciciunii, spre slobozenia miririi fiilor lui Dumnezctt.

Cn.i q,trn cd toati flptura impreuni suspinl qi impreunl are durere pini acum..."(Rom. VIII,20-22).

Soarta naturii a fost astfel strAns legati de aceea a omului; coruptl _din pricina

o-,rl ri, ea igi agtepta vindecarea sau resiabilirea tot prin el. Qinuti sub influcnga cclui

I 'Iepoupflcr - lucrnrc (slujbi) sfinrl; Euhologio = e'trxfl gi 1,67o6 (cuvAnt dc rtrgllcittnc rett

slujbl cn nrglclunc),

_r !E E.r^r!rv I q

r'itt clitt pricina picrrnrhri orncl'lc'sc (courp. Efi:s. ll, 2), ,iltura rr rccl,lr1,dit o daill;',H:"#:xTi.1.,-1,11 'i':l?11'^'-i;'"" .."Jii.., h;iil;rJqi ..,,,,,,i. iniqiar{,in trup are a M in nri torur"i. im b ra.en; ;' #" l;;.' il ;" :";T,::#i: "^1ilX fr ilf,..Iimpletit toati viaqa Sa pdmAnteasci cu ,..nim4nt r c+*ikXr_- ^d

parrrarlfeasca cu Aceea, oamenilor qi a narurii. El a melpimdnt, a StribitUt O vqrrrLrurur lr a rratuul. El a m.t

rului, pe i*.1.* al.' a iubit florile cimpului qi pislrili26_29\_ a mincet rti. seqea qi strilucirea lor (comp. Mt,d rusl u's cu mlr sr 2romate, inainte de inm.ormintare.Q.a.m.a. irt. "n-il*n-itll*::l*::s,^.1.11,.il;:;.ri" ",i.""aqii sare qi nimic n_a rdmas in afara ISfinrurui Duh, care o,yi:::..9.:i;G;;;;"r"j,i" a;t#ll.,i"Ti?f:Ii:

tn.atara h

,0,,fr*,i,',0[Tj,^,._,"1.::l !t "_.,iJ,i., pe care _ .r^ .alj::i,i:: fii anoygri gi puierea d.;;;,n;; nahrra, de

:;:T,i1ljf::l,Y-r: I, 8: M:.xw, rz-r8 s.a.), .,- " ^Fldy divin qi Ia destinatia ei origiriara,;.il:rorosul omu_tul. De aceea, Biserica binecuvAnteazitoriieileintrehrli.teaz\|n".*':^:'.l.^l:^:.torii ei le lntrebuint"*il::-.r.i+."frgi", (.rpr, p,inea, vnut, tlmiia, untdelemnt::i'.tlJ:H'::'l'-l':r'""-i;ia1a;;""[';ilffi ;;lru;reomurvineinffiTj#ff:I:'iJtri,, :1.: *lxl;"; nor,. qi ':";q#il;i,;'ilb, riFructere n.rnirnr rrro

r lsl oare h,n' / I tchn"-i^ ^fegtaniile'fructele pomilor (la rsllitrutle

tu Fr"'iiri'n;;iil ' ramuril

*i:.,*:":,:'l:# TJ[,t:'nicirite .,, .::::';-: susqine urE, ,r,, .usuDune si infnrrnrr"ot-p.v; ^^h.-^ ^-^H:#i.:fffi;:i;Ytj:*:1,.11: ilH'iJT'i.',1tr:

L.-^----:-bucuriefelul dehroniulhroniul ^-rrrrv,qrarr, r.rurllclrlc frfranl m catugane q.a.).

3' care sunt deci efectele_ierurgiilor. prin ele,. puterea gi acqiunea curiti;fi1,:.::l#,.".",:: :: _,:"j:, l.t-"^::l;i asupra rnsei

. omurui, ci si asupratumi creanrrare- scotan4, d:'"b p;,;;.; ;[J;"ili'ir ii,Ti:Te_'j.

tbf T# #Jlprin Biserici, r", -ri.bir" rir;;;;;;r'ei rfinqiro"re data sluiitoriror sii ce im-i

::lT':',.*:n:.':l-:ii;"fi "','#?:il:::"?fl:f

lT"'#lttrltrdl'bhisura in care le este de tre-b"i"qe. i" f"t"ir..r1", a"ia.""Ar*rtr{rl*HiliilH;,tI,,roati fiprura lui Dumnezeu e buni qinimic rr,r.r,.a. i.;;;;- daci se i, ",, _lirir., .e.l ';;dil$.H il;JJi'fl,:'rliTrc

nu este de lepidat, daci se ia cu nlnczerr "; pr4 mgiciune,, (I Tim. IV,prur ruBaLlune (r Ilm. IV r 4-ese in dezarmonie cu omul, re,, un auxiliar pentru existentasau pinaqd cu el la culnrl divr )du[

rrvqrrrqr.Ld arurl..rru_rul qe catre om, prln Biserici.

$.HL.il:.',T..:::fl.:::::11^:::_,:::_,i sau. rezumarur ei (microcosmos), reimpdcadiil,;':::f Uh:T:^f:.:,::-:T.,*i,:ffi {ffi ;'#:.i,:Tffi i?i,l??;ffi l,lliiEl, ca tonrl si fie mediu Ei ir,,t^-..,i; ilffiffi;i"i"ff-;;:i"i'i:,1i.!lilli::i:2 (irnrp. S. Bo" Cornp. l)r. frhu'rotknrctisclnn .

,T;!, ,,

3-56357

LrrulRcircl sPECIAt,,l

zA dcci o ,,clcpgrlhtture" lrr clriirr liinqa rccstci lr.rmi, I'rin sfingirce clcrnctrtckrr nnntrii, tttti-vcrsul sc tralrsfirrnril fntr.o ,,liturghic cosrnici", iutr-un tcrnplu al prczcnlci qi aclitrnii ltril)umnczeu, 'liltul c prrs in lcg:ltur[ cu l)urnnczcu) sc rcfcri la El, crcgtinul fiincl astfi:l con-qtient cI el trlieqtc, sc rniqci gi activeazl nu intr-o lume ostili, ci intr-<l lttmc a lui l)umnc-zeu, pitrunsi de puterea qi iubirea Luia.

Ierurgiile constituie astfcl mijlocul prin care Biserica qinteqte s[ realizeze dcs{vArqireacreaqiei; ele pregitesc qi anticipeazi sau prevestesc flpnrra cea noui care va sI fic, adicil acel

,,cer nou gi pimint nou", pe care le-a vizut Sfintul Ioan Evanghelisnrl in viziunca sa ditrApocalipsi (XXI, I) gi pe care le agteptim, potrivit flgiduinqei, dupi sfArqinrl vcaculuiacestuia (II Ptr. lII, I3)s.

Iati de ce, pe drept cuvd.nt, s-a vorbit despre sensal saw ceracteral (pan) cosmic alruSdciunii ortodnxe: prin ierurgii, sfera de influenqi a rugiciunilor cultului ortodox se

cxtinde dincolo de persoana omului gi tinde si imbrlgigeze intreaga lume crearural{,

4. Originea qi vechimea ierurgiilor. Se obiecteazi uneori cI ierurgiile n-ar fi fontpracticate in Biserica veche, ci ar fi creaqii sau nlscociri mai noi ale Bisericii, sub prcrl.unea mentalitlgii magice a poporului simplu. Celor ce pretind astfel le rdspundem _cIierurgiile sunt tot atAi de vechi ca gi Biserica creqtinS.. Ba, pe unele din ele le moqtenhtincd din Legea Veche, ca de exemplu slujba pentm curiqirea femeii la 40 dc zilc duplnaQtere (veziLev. XII; comp. Lc. II, 22-24); pe altele le-a sivArgit MAnruitorul lnuuql(timiduirea bolnavilor, izgonirea duhurilor necurate, binecuvAntarea pAinii gi a vinu.lui, a peqtilor etc.). in sflrqit, despre cele mai multe dintre ele ne vorbcsc SfingiiPirinqi gi scriitorii bisericeqti din primele veacuri cregtine, ca: Sfhntul Justin Martiniloqi Ternrlianz in secolul II, Sfintul Vasile cel Mare in secolul IVS g.a. Ruglciuni pentrubinecuvAntarea gi sfingirea apei (agheasmi), a untdelemnului, a fructelor, sfcgtaniipentru ploaie g.a., dintre care unele aseminitoare sau chiar identice cu cele dinMoli*felnicwt ortodoi de azi, gisim scrise chiar in cele mai vechi rAnduieli bisericegti carc nis-au transmis, ca in SfinyilnrApostolie, prectm gi in cele mai vechi c{rgi deslujbi, ca Erhol.oghiw Serapion d.e Tbutnuis din Eqipt (secolul IV)'o.

La acestea s-au adiugat, desigur, qi altele mai noi, iar rnnduiala unora din cclc mnivechi s-a dezvoltat treptat, prin adiugarea de rituri sau ceremonii, rugiciuni gi c{,ntilrinoi, dar simburele sau miezul lor originar a rimas acelaqi ca in vechimerr. Atlt icnrrgiilemai noi, cAt qi dezvoltirile adiugate de Biserici la randuiala vechilor iemrgii ltultt ccnttcde desfiqurarea qi evolugia normali a viegii religioase a credinciogilor) care crccazl mercuimprejuriri, condigii noi de viaql qi nevoi noi, care se cer satisflcute prin noi servicii rtli-gioase. Ierurgiile constituie sectonrl cultic in care se manifesti deci in cca rnfli mrlrem.isuri puterea de creaqie liturgici a Bisericii; aga se explicd imbogiqirea Molitlilniccbr

03.

I Mir), cartea VIII, cap. l9-26 (nrgitciuni pcntrnhirotesia treptelor inferioare ale clerului), cap. 29 (rugiciuni pentru sfin;irea apci gi a untdclcttttttt.lui), cap. 40 (rugiciune pentru binecuvintaiea premiliilor), cap. 42 (rugiciune pcnrnt pontcttirettmorfilor).

r0 Rugiciuni pentru bolnavi (WI gi \{II), pentnr roadc (IX), pcntnt birtccuvintarca trlcitrlui qi a'apei (MELV, pp. 54-56. 66-67).

rrC<rlrt1'r. rii l'lrrcidc Mecstcr, Rituale-llenedizionale lliznutittct, llorl1il, I929, p. .3.

ruEUr rn(Jts, uR, IINE ttRANI$TE

ulor lliserici ortodoxe, ca cclc slavc, cu atatca slujtx rpi nrg{ciu.i noi, prccum gibirile existente intre dtfcritele Moritfbinice i" ao-.ili.,r lilfi,di;RAnduiala de azi a iemrgiilor o afldm in Evholnghiu (t1". o--., Ierurgiile se anroni" de sfi.tel^ *t-^ "idi priiirdl rr pr,r uu,ruaccrc qr efectele lor. AtI'i ;f#i,i;ffi

lllTll^'111"0*::-r'-"::i-:r-:n"qj',"" , azi in chipnic prin aceeaqi putere nevi.zuti a Harului^dumnezeiesc, pe care.r. ri-ii[*r'I:.:::::-":^.1::.,1i:: q*i odistinctie atnt de.igu.""ri i" *i i"rr. i;i";'iii;r;T_"ltt

din, ierurgiile principale de azi eiau socotite 'odinioari

de Biserici i.rt . t.ioe exemplu strnrirea apei (agheasmi), slujba inmormantirii, rarnosirea bisericiiitimpul, Biserica a fixat .rumlrul tainelor'la ..1. qrpt., t.:;^i;;-#;.;;inumiml darurilor Sfintul ri Duhr3.Ierurgrile se deosebesc insi de sfintere taine din mai multe puncte de vedere. I

a). Astfel, Iisand la o parte deosebirile de stn-rcnrri (rnnduialij, -ri irrtai tairsunr intemeiate, direct sau indirect, de MAntuit"r"r irrr"qili ,. i.r..e exclusiv lasoana. gi. viaqa noastr5., sfinqind momentele gi actele r"" iriip'..i"ririle de .ep.i.ni.cursul ei; pe cand ierurgiile sunt oranduite'in cea -;i;;[ i;te ae niseli.n qisferi de inraurire mult n ai rargi, adicn efectele i;;-r;^ili.a ,r,, numai laomeneascl, ci gi Ia naflrri qi la fepturile necuvanraroareb) Al doilea, din punct de vedere soteriorogic, sfintere taine sunt fundarpentru mantuirea noastri, unele dintre ele fiind'abr"i"i

"trigrtorii gi i"J;p;

L:::T _olt!: .,.tUOr, (9.1 a. exemplu, botezut si mirunger.r,

-filai.,q"'qi Sfenta

ltl,iil: pe cAnd ierurgiile.- chiar acelea .".. p.irr.r. ui,l-.^j"i* _'-,1 i: ::^::de absoluri necesitate; Iipsa lor .rt', ,,rre. nedobdnd 'prez:n^ta.lor.sporeQte qi intireqte Harul qi sfintenia prin ,

^ .) .a treilea, sfintele taine lucreazi in chip necesar) adici prin ele inseqi: efecteeficacitatea lor nu atarni nici de vrednicia..ili.. r. ,i;il,r:rri;ilil.-;;il:l;

l".lTl$1.:-?l:llg:T* ierurgiilor depinde $i.d.;.;di;i;sid. ".!d"i.i,pri;i;;sau de a celor penrm care se sivArgesc,"r.."rJ-U*;il;; d:;;,-, 6. impirgirea ierurgiilor. Dupi obiectur sau destinaqia lor, ierurgile se impartdoui mari gmpe:

a) Unele se referi la persoane, adici cele care privesc viaqa omului (ca, deierurgiile in legituri cu naQterea, cu moartea g.a.);b) Altele se aplici la lutruri inrrur" ..i"rirn.ii,; gi diferite obiecte), cum sunt, d$cele pentru binecuvantarea ogoarelor, pentru plori., p*,^ rnntirea obiectelor dt

cx., cele pentm binecuvantarea ogoarelor, pentru prori., p*,^ ,."d;ii;A;;i;.*i;?::: ::j^P: tt:l,l chip indir9ti, to"r.' i..,fi i. ;,Ir*;' b##;;.H:il:ffi3:1::1.::ff:ry-:-.1 iredincios, a."".* .ff;_#:r .l;iil,.';;t.ii":,.,ii.ii"'l:*lr:i:t-::lyl:,,_,l."cesrea se curigesc gi se sfinqesc ."i rfr. r"r"rrlG_J;i.;;;rimane in centrul atentiei Bisericii gi al jlanului mantuirii.

Dupi forma, structura externr sau lungime" tor, i.-rgiile se pot impir,ti in trcicategorii: rugiciuni, randuieli gi slujbe.

varietate in cultul Bisericibr ortodnxe, in SI, an,

fugmaticti Si s.irubolicd.. Manual pentru Instiru.

. _d9 D. Stdniloae, p. 340; pr. Prof. Isidor Todo.l-3, pp.I00-I07.

358 359

l/l t V NHr!/n

a) Ccle mRi rcurtc icltrrgii stttrr nlciltttitc cliu wolitfit (eb?(t'

r,oliwa), ca clc cxct,pii;,"ifi;ili;'*'i"-.t'it"ttr citcqtc l, Dtt"

rninica lrloriilor), n.Jlli.lrr"l;;;;F bi"ttttua :" :iT!l:-l,t-11rrugust), Ruglciunea ia toatl neputinqa q'a' Ele rlcat nttnrat ctt

(

:I

BruPe, Qr anume:a) exorcisme,b) curdqiri gi dezleglri,c) binecuvAntlri,

sunt rugicinrAurireade obicei

r, lrenrru accst paragraf, compari gi pr. M. Popcscu, Dio*otind Molitfelnicut, I]ucurcqri, 193

(cxtras clitr lJ'O.R,), PP' 9-13'

rREST rRoF, DR, ENE BnnNt$ni

360

I,I,rU R(iIcA Spt.:CIAI,

8. SlvAreltorul lerurglllor. I)intre toate ierurgiilc, sunt doar cAteva pe cerc lc poatsivArgi numai arhicrcul (cpiscopul), gi anume: sfinqirea SfAnnrlui qi Marelui Mir, sfinqirea bisericilor qi a antimiselor gi hirotesiile; pe toate celelalte le poate ftce qi preontl.

Ca sivdrgitor al ierurgiilor, preotul trebuie si observe urmltoarele:a) Si respecte intru totul rnnduiala slujbei drn Molitfelnic, nelis{nd nimic la r

parte, dar nici niscocind sau adiugAnd ceva de la sine.b) sn sluiefsci firi grabi, cu cuviinqd., cu pierate, cu credinqi gi cu convingcrc

pentm a insufla celor prezengi respect pentru cele sfinte gi incredere in putcrca qi trajutorul lui Dumnezeu, care se capiti prin aceste slujbe.

.9) E-i povituiasci gi si-i indemne pe credinciogi a chema cAt mai des mila gi aiutorul lui Dumnezeu in toate cele ce fac, prin rugiciunile preonrlui (mijloc prin circ'p(eotul va contribui la frecventarea ierurgiilor de citre credincioqi).

d) E9t9 datgr preonrl si limureasci, ori de cAte ori i se cere sau se iveqte prilciulrostul qi folosul ierurgiilor in viaqa religioasi a cregtinilor qi si tAlcuiascl slmnificnjimorali, simbolici gi doctrinari a diferitelor acte) rituri sau ceremonii din rAnduirlslujbelor, care au nevoie de explicare sau limurire (ca de exemplu, r{nduirlr lnmormAntlrii).

CAI't'rr)r.ul. lI

rerurgiile in legituri. cu naEterea Ei cu botezul

Cele mai de seami ierurgii privitoare la viaqa noastri sunt cele in legiturd cu r-t"1,!.t_.:

moarrea) adicd cerl doui momente cronologi.. irrt .i"r. se desfiqoarivlepr noastre.Biserica il asistd pe om.gi ir ia sub aripa ei ocroriroare incd de la primere cripevenirii lui in lume. Ierurgiile prin care

", iqr ,rrii ;;[fhd'il p*n.ut nou_ndscrrde mama lui sunt urmitoarele'trei:l) RAnduiala din ziua intai pentru femeia rir,,i (indati dupi naqtere);2) Rugiciunea la insemnarea pruncului, ;r;a'i;;;iJ""rr.r., a opa zinaqtere;3) RAnduiala imbisericirii pruncului gi a curitirii riLzei, Ia 40 de zile dupisi vedem, succesiv, rdnduiala qi rosnrl saii semnific"ti" n*rG, Jin ,c.st" i..,,a,uur.rd tr rt.rllul sau semnlltcatta trecarera dtn aceste ierurgii,l' in ziua intai dupi naQterea prunct'lui, moaQa sau alti femeie, din cere carr

li*tlr-:":1._..::iT_t: p_.-i acasi (sau r" pirl{g,lL * #i "Lr" pr.orol; ., uri(sticli) cu api, pe care. qr:"r-"I " ,nrrq.qt. a.rpn .a"a"irL-^iar^ri'i"Wiiilii,

3,::,:rl::::rea o-biqnuiti ta ierurgii;. n,igagi"l,l.l;:;;::::- ;'1,^-^ n.-__ (gi celelalte);.cele trei tropare d. ,fiiil-gl],N4iluieq

pe noi.-.." gi celelalte); o rugiciune de sfintir.a'h4rp "\. l^ ^,-.-:--^l^- o: e ' --mare..."); la cuvintele: ,,$i sfingegte

"p, "..^rir...,,, preotul atinge cu mAna apa din(sticld), binecuvnntdnd-o'cn ciq.'

.. Molttfblruicul cuprinde apoi odin: BinecuvAntarea obignuiti;Domnului; trei molitFe p..rt*iau aiutat la Tf:r.e (preonrl le pomenegte nominal) gi otpusnrl Nagterii Domnului.Dapi Molitfelru.ic, aceastd, rhnduiarf ar urma ,i ; .it!;;i p;tur chiar ra casa

i:::rrT":ITg, si. stropeasci. cu aoa sfintiti cese /eryglg, intii spre rislrit sauicoani), pe mami, pe ueri' rrrl4r oPrL rdsdrll sau s

la naqtere qi pe togi ai cas(apoi sd-l insemneze cu f.orri",l";ili s, i; i"i"iilcAnd: ,,NdAinile Tale m-aurn practica generali, i1si, nreotul nu mergea ni inainte la locur de naQterc

Hf::y,,:9,:?:iyi *leni ialan{ i",".a..Ja.,o m.l'ii'r,*".tiile specifice r,,;"f.r;.d"p';,il;ii;i*:;i:"d;'tiilJEH[:?,r,Xi,',1'i#:]f #rTX1l1lr^lr:^:rl.*r::1,_: ?r"".ut nou-niscut,. mama )"i qi ..i ,t ".rr.i, dupi rAr

"T.:".:::::T: qi pruncul vin acasd d.'h;;;;;rl; a;;;;;;;',;;:" '"""'^^ :!i^:']:j1ti de preot in ziua intai dupi naQtere este, drupi simeon al Tesaronica o preinchipuire sau anticipare a botezului3. E" ;;. ;;;i J".i

"p. L*trrl.(toare), care spali necurigia fizici produsi. de nagtere.

I in ultimul timp. la noi in tari' in urma misurilor de.imbunitdlire a sirualiei igienico-saninnlulaliei, luare de c.onducerea stanr.rui, "rE...il. "iii"., h ;;i;.i;;,*-.;;;L.. in marcrnittrri uc:rsc-de naqtere.i,l.,.iil,l,..j#,11.

de -c.onducere"

st"n t"i,.,,E.;.ii. ;;, d;h;ffi;,,*".;;'ffff;,'H]T:':*iXliil

^2 Pr. I.St. Popescu, Noliuni liturgice...,IaSi, 1922, pp

P.25.t Despre fintele taine, cap.59, tracl. rotn., p. Zl.

362

. l3l-\32; C. Vladu, Curs dc Tipic

l,r'r(J lrct( )A sFlr,cltAt,A

tn uncle pilrqi, tlilr accirst{ nprl sc obiqntricqtc a se punc lrr apa pctttrtl bniir cr:pilului,in primelc tr'ciiitc dupl naqtcrc (sau chiar mai rnult)4.

Mengionlm ci rAnduiala sfinqirii apei din ziua intAi dupi nagtcrc lipscritc din EultoloXltiilc

grecegti qi rusegti, ca qi din unele ediqii mai vechi ale Molitfetnicwlwi romincsc (cl c{c cx, cclcde Bucuregti, 1832 qi 1858); ir-r practicd insi mulgi dintrc preoqii greci foloscsc apa sfittqitlin aceasti imprejurare, ca Ei la noi.

CAt priveqte cele trei molide pentm liuzi, previzute in rAnduiala din Moktfclnic, lnele preotul se roagi pentm grabnica ridicare a mamei de pe parul liuziei, pentru icrta'rea plcatelor ei, pentru ocrotirea ei qi a pruncului de bintuiala duhurilor necuratc $i,mai ales, pentru curi,qirea ei de intiniciunea trupeascl pricinuiti prin naQtere. Precumse vede, la baza acestor rugiciuni sti concepqia ebraici, mogteniti de Biseric{ dc laLegeaVeche, ci zlmislirea omului porneqte din aprinderea poftei trupeQti a p[rinqilorqi cI, deci, noi oamenii suntem zimisliqi intru flridelegi gi niscuqi in plcate, Prccumzice psalmistul (Ps. L,6).

Aceeaqi concepqie se reflecti qi in celelalte molitfe pentru moaqi gi pentru.femeilecare au ajutat la naQtere: atingerea de liuzi gi de_prunc le este socotiti ca o intinrrctrupeasci, de care trebuie curifite gi ele, ca gi liuzas.

Unii interpregi ai cultr:Iui oftodox cautlapei qi al rugdciunilor din prima zi de dupi40 de zile dupi nagtere (vezi mai departe).s-au desfiingat (comp. Gal. IV, 9-10). Necrrrgaqie pentru vreo curiqire rituali. Versetul 7ie referi nu la zimislirea pruncului, ci la picatele omenegti in general, care sunt consecin[e p['catului originar (comp. Fac. II! 16). Nagterea de copii nu este produsul unui picat, ci cotrsc,

cinqa fireascl a unei legi nanrrale gi totodati scopul tainei cisitoriei, sfinqite de l)umncrcu(,,Creqtegi qi vn inmuldqi..."). Rugiciunile de curiqire din randuiala zilei intAi apar_in manu'ii.ir. ,Ui" din secolul )trV inainte, iar cele pentm curigirea liuzei din ziua a 40'a, din sccolulK tnai'nte, pe cAnd resn:l rugiciunilor din aceste rdnduieli (in care nu e vorba dc curdqirc)

sunr mai vechi6. RXnduiala din prima zi are deci sensul unei mulqumiri adusc lui l)umnczcttpentm ci,,s-a niscut om in lume", pentm ir;biirea mamei din greutiqile pu-rtlrii.sarcinii qi

din durerile nagterii gi totodati exprimi rugiciunea de cerere pentru sinitatca fcrncii qi n copl'Iului; iar cea din ziua a patrttzecea este o aducere-aminte de ceea ce a flcut Maica l)rlmnttlttltprunorl fiind adts pentru inchinarea sa lui Dumnezru, prin insemnarea pe frunte7,

2. Rdnduiala punerii numelui celui nou-niscut e prescrisi, dupd, Molitfthia' nilse faci irc ziua a. opta. dupd. nastere; pruncul ar trebui adus atunci de cltre moaqlt ln

biserici gi, stind afari, inaintea ugilor bisericii sau in pronaos (deoarece pruncttl tttteste inci borezat qi imbisericit), preonrl ii citeqte o rinduiali speciall, alcltuitil din

,'n?,rr.o. Iac.v Purttcnrtttl,

Sin cu apa sfinlitrl sc fhcc ,,tlcvre slujit ele".

6YeziP. Trembela, Mtxpdu E'b1ol6yrou, t. I, Atena, 1950, p.259 E.u. Dupd unii litttrgiyi rrrqi

(ca de ex. P. Lebedev, Lhurgica, trjd. rom. de Icon. N. Filip, i.378, noti), asrfcl dc nrgtlcittlti nr'

cxista inci din sec. IV.7 Yezi Icon. C-tin Papaiani (Tesalonic), Curdlirea d.upd nastere a fcmeilor (in grcc.) lrr.rcv,

,,Grigorie Palama" (Tesalonic), an. 1963, nr. 5-6, pp.223-229; I.M. Fturttrlis, Ildsp. landumc.ri.ri li'turgi-ce, canotice Si dltcle (in grcc.), Inrrcb.29 irt rcv.,,'O'EQqp6pr,og" (l'rcottrl), Atctlit, ntr, XV' ttr,

8 (15 apr, 1960), pp, 343-346.

?r(?

rREOT t ROF. l)R, ENE BRANI\Sl,ll

Lrrmitoarcle: llinccuvAutarea; rugtrciunca lnccpit<>arc;T-ntdl nxstru qi trgpaml zilclal hramului bisericii. ' '

. Apoi_ preonrl il binecuvanteazd. pe prunc, fxcandu-i sem,ul Sfurtei cmci la(pentru luminarea minFi qi a gandurilorj, h guri (oentru rfi,-,ti.", n,ra.t,h,i "i , s,qi la p^iept fteie gi'demolidl pe inseamnlnumele, la lumina fe

Apoi preorul il ia pe prunc in braqe gi face cu er semnul sfintei cruci soreApoi preorul il ia pe pg":.in brare qi face cu er semnur sfintei cruci spreserrcii s.au ig faga icoanei Maicii Domnului 1in pronaos; ;ilril ,ropr*i'qi1

IntAmpinirii Domnului8 gi face apolisul mic.In-practicd, in cele mai.multe cazttri, rd.nduiara ru.ndrii prw*culwi se face

3p^:_ri1.- dup{ lattgre, ci ori se face 9 latl cu sfinflrea

"p.i Ji" frii^ ii6,"it ,. .

3:Tjl::,..:lla1 -in ziul botezului, inainte.a. iarra.,i"i, iriJrr"-.;;,ffii?;

acesta, apolisul nu se mai face, ci urmeazi,indati botezul).

,,..r,r1l_1 1", ",0*. numele pruncului a opta zi dupi .rrg,... e veche, fiinddin. Legea vpchg, care ordnduise aceasta'zi pe.rt r!;;ilil-p;:ji#;;#"iJbirbitesc, prin tiierea.iSqreiu.r gi punerea numelui (r; il;. dI, 3). Noi .r.itinitnPjjlll3, pll:-,.1 qi_Mantuitog ip*i, supunAndu-Se randuietii'Legii, a r

Tl.:ly I "p\^p dupd. naltere, cdnd i s-a pus numele de Iisus (veziLc. ii, Zt).zice simeon aI Tesalonicului, intr-aceasti zi luim ""-.r. ["tlr-cn a opta zi inserinng]re (incepunrl unei noi siptimnni) gi pentru cd qi Domnul ainviat in ziua a opjNurnele care se dr p^runcului, dupi iradiqia oitodoxi-ei .il;il; ;;;t;:HTf f:l*i_'":-l {dnn ui zitei de nasteie ,."" q9 .b";;;;; rl ;hri ,at"i p;piringii il.aleg ca patron sau ocrotitor al iopilului. E bineln ; il;;;;'h5din calendarul ortodox sau din cele obiqnuiie in popor, ir."" an cele neromlimitate dupi cele striine sru invenrate 1ca Frang, r*i,arir, g;ui.,.-rl

sfhnnrl al cirui nume il purtim este pentru noi nu numai un paffonp.izitor), ci $i "" #d' g: TIil,?;':"lT::ffi:1 Hilffi 'jrH ?LHlJ T::ffi::,,Prin mijlocirea acestor sfinqi, noi strangem legiturile ;"rJ; impreuni cu luripirinrariNilic;##H;.:':1"':?ff;1:'fl13i,t:.H,T,'#3fi Hl#;i:purtdm..Mai ales pentru prurc) aceasta legdruri, care il unesre cu Bisericaeste

.un dar neprer-uir"r2. Totodard, numele 'de

bolsz il l"rgt;.';;ul-ndscut demogii qi stribunii sdi,.integrandu-l in comunitarea ,.r?gi6"rt a Bisericii qi'in,nadonali, a neamului $n care face parte; acest nurne corxtituie qi un simbol saui.,d,.f t,.'a.;;iil#rffi il: j.T,::ffi ;,ffi :ffi :"',:l':',U:JUl.."fiH1,:"Jde persoane derivi din substanrive sau. adjeciive qi ,"

"-r;;.rrT."qi. morald, socireligioasi etc. (de ex: Teodnsie : darul rui bumnel r, N;iiiii': bi-i.o. de popoaGheorghe : Iucriror de pimdnt, agric.ortor,Mari" :

"i il-merii, m"rinai a.;.il1diliile vechi ale Molitfelnicalwi rominesc (ca cea fi

ebedev, @. cit, p. 379, noti.-72.

lica mai veche, nr. 814 din 20 mai 1955), SftntUldea p-runcilor Ia botez decit un ,ingu. ,rrmc, 1i

364 365

LITUITGICA sI!ECIAtA

3. La 40 de zllc duplt noqtcrc sc f'rcc rd.nduiala pofltru lmbitaricirca pruncului Sipentru curdpircn lduzai, tlup[ clirtina mogteniti tot din Legea Vcchc (vezi Lcv. XII,l-8), datinl pc carc ir p{zit-o qi Maica Domnului, aducAndu-L pc dumnczcicscul silr,t

Prunc la templu, unde a fost intAmpinat qi qinut in braqe de bitrinul Simeou (vczi Lc.I1,22 g.u.).

Pmncul e adus de maica sa ori de naq(I) inaintea uqilor bisericii (in pridvor). Prc-otul, cu epitrahilul, ii insemneazi cu semnul Sfintei Cruci pe mami gi pe prutrc; mama(sau r-raqa) stl in genunchi cu pruncul in braqe, iar preonrl pune epitrahilul fi mAnadreapti pe capul ei gi - dupi o scurti introducere, formati din: BinecuvAntarce,rugiciunile incepitoare obignuite gi troparul zilei sau al IntAmpinirii Domnului - ci-tcgte cele cinci molitfe din Moktfelruic (A,qheasruntar), in care se roagi intAi pcntrurnami, ca Dumnezeu si o curiqeasci de intiniciunea lir:ziei gi si o invredniceascl aintra din nou in sfinnrl locag gi a se impirtigi cu Sfintele Taine; se roagi apoi pentruprunc, ca Dumnezeu si-l creasci, si-l binecuvAnteze gi si-l sfingeasci, invrednicindu.lla vremea cuveniti de luminarea botezului (in cazul ci pruncul e nebotezat; sc lnqelegcde la sine ci, dacl pruncul e deja botezat, molitfele respective nu se mai citcsc rlu eeadapteazi texrul lor la situaqia de fapt).

IJrmeazS. apoi incbisericirea pruncwlwi, adicl. introducerea lui in biserici (dac{ prun.cul e botezat)ra: preotul il ia in braqe pe prunc, inchipuindu-l pe drepnrl Simcon, cltEL-a purtat in bragele sale pe pruncul Iisusrs, Ei face semnul Sfintei Cruci cut cl lnrprtris5.rit, in faqa uqilor bisericii (pronaosului) zicind: ,,Se imbisericegte robul (roaba) hriDumnezeu X, in numele Tatllui..." etc. Apoi intrd in bisericd (in naos), zicf,ntl: ,,ln-tra-voi in casa Ta..." etc. gi face din nou semnul Sfintei Cruci in mijlocul bisericii, zi-cAnd: ,,Se imbisericegte robul (roaba) lui Dumnezeu..." etc., qi: ,,In mijlocul biscriciiTe voi (va) liuda" (Ps. XXI, 24). Apoi merge in faqa uqilor impiritegti, unde facc dinnou semnul Sfintei Cruci, zicind ,,Se imbisericegte robul (roaba) lui Dumnezcu...",qi-l inchini pe prunc pe la icoane, zicAnd troparele obiqnuite. Daci pruncul c partcbirbiteasci, preotul merge cu el qi in sfhnnrl altar, intrAnd pe uga de miazdzi, ocolindSfanta Masi (unii il ating chiar cu fruntea de colqurile Sfintei Mese). Apoi ll punc jospe solee in faqa uqilor impiritegti, in semn ci e inchinat Domnului, zicAnd; ,oA,cttmslobozegte pe robul Tiu, StipAne..."; mama (naga), inchinAndu-se de trei ori, ll ric{ic[pe pmnc.

Preonrl face apoi apolisul Intnmpinirii qi il impirtiqegte pe pmnc.Dupi Simeon al Tesaloniculuir6, prin ritualul imbisericirii pruncul ar devcrti ,,cetchu.

men" sau ,,chemat", ceea ce presupune ci imbisericirea s-ar face pruncil<;r inctr nclrtl-tezaqi (de fapt insi imbisericirea trebuie si urmeze botezului, iar nu si-l prcccadlt, cilcieste nelogic qi absurd si introduci in sfinnrl locaq qi in obqtea cregtini un nebotczat),

In Molitfelnic, molitfa pentru curlqirea mamei gi rAnduiala imbisericirii^prunculuisunt impreunate intr-o singuri slujbi, ca qi cind s-ar face amindoui odati. In practicdinsi, de cele mai multe ori, ele se sivArgesc se parat una de alta; imbisericirea pruncttlttise face (mai ales la orage), indati dupi slujba botezului, inainte de implrtigirca prun-

Unsere Namenspatrone, Freibwrg, L9l6; N. Iorga, Nwnele d.e botez la romd.ni, Bucurcqti, 1934; V,Ursichescu, Vecbi nurne rornd.nesti de botez, in rev. BOR, an. 1939, nr. Il-12, pp. 612-663; l'rtltiMaria C. Marinescu-Himtt, Observasiwni privfu.d. onoruastica rorndnd., in rcv. ,,Ausonia" (llucr,trcqti),an. III (19

\a Yezi q 1820,f.7 r.rs Vezi 6l v.t6 Dcsp , trad. rom, cit., p, 72,

lrRno'r'Pnor, DR. BNn BnnNrg,rl

culuiiz, ia^r molitfh pentru curiqirea mamei o citegtc preotul atunci cAnd mama vincbisericd (frrd pmnc), fie exact la 40 de zile dupr .rrgt.r. (mai rar), fic chiar inai, rrL ! aLL rd rw uL zrrs LlLtPai.ralLcrc (mal fafr, IIC Cl-llaf lnalnEe,obicei la patru siptamAni dupi nagtere (inainte de icest rermen, numai p..r,- n oiintemeiate, ca de ex. apropierea Pagtilor, temere de moarte etc.). Motivul pentruli.uza cere s5. i se faci molitfa de currqire inainte de termenul..gl.-..rtry ai: +o dceste ca ea trebure sa faci cele ale gospodiriei (de exemplu, si frimAnte gi srpaine) gi si-gi alipteze pmncul, lucruri pe care nu le poaie face atata vremeconsiderati necurati.

Tgtugi, chiar dupi ce i se citegte molitfa, liuza nu intri in biserici inainte dezile. In acesr rJ.stimp, ea nu poate lua nici anafurr si nici ..pasre (mic),,. oenracestea.sunr de fapt d,uo6crrpou, adici tin locul Sfintei impnniqanii,s. Atei leuza,pruncul^nebotezat pot fi insi stropiti cu agheasmi, la boiezul obgtesc al caselor,atunci cind preonrl merge ,,cu botezul,, sau ,,zi-intAi,,.

^ D.acn, pruncul nu a fost inci botezat panr la 40 de zlre dupi naqtere, nu i seface imbisericirea (care e condiqionati de botez), ci se ciresc numai molitfele r

curdtirea maqrel, imbisericirea pruncului rimAnAnd a se face numai dupi botez.Neofi.tii adulqi se imbisericesc la 40 de zile dupl botez.Potrivit vechilor canoane bisericeqti, daci pruncul e botezat indati dupd

va trebLd 43pt"t de alti femeie botezati gi curati, panr cand lir:za igiigi va facede curaqirele

. 4. -Tot in leginrrd 9u rlaqlelea pruncului,_zl4aktfetnicwt mai cuprinde qi o ru:deosebiti pentru cazul cind femeia leapidi pruncul. E asemi.nrtoare cu cealduz" in prima zi dupd nagtere; in ea se accentueazd. insr mai stiruitorpentru iertarea celei in car:zi,.5lse.rece lepldarea pruncului i se socoteQte ca unde ucidere cu voie sau f}ri. voie. in asdel de cazuri, vechile Molitfehice previd ofemeii de la impirtigire timp de un an20.

In asemenea cazari, nu se face nici sfinqirea apei gi nici nu i se mai citegtemolitfa de 40 de zile.

17 In cazul.acegtl rugiciunile speciale.pentru prunc- (care in forma acnrali presupun ci el e i:zat) trebuie si fie ori adaptate situaliei (pruncrrl fiind botezat), ori supriinate,'rostindu-se

, . " - ctLtl

.ac{ta^. rugdctuntlc speciale.pentru pmnc-Jc19 in forma acnrali presuprur ci el e incitbotezat) trebuie si fie ori,afap.tlte siruatiei.(lrun..rt fiind botezat). ori suprimate,'rostindu-se ntrformulele s.cyr_e Pentu imbisericire.(,,Se imbiiericcgre robul lrri Drunnezeu k...,,.t ; gi cclelalrc.

'o Vezi fuisputtsul Patiarhului Nicolar III G:anaticul al Constaptinopolului. ia M. Gh18 Vezi Rrispunswl Parriarhulwi'ilitot* IIt G)antatical "l C";;;;;ri-"ptrrr.rili.'rur.'-Cii"a.un,

Kctvuyrrq,i 6tcr,rd(etq l, 14.Ie Vezi Can. 38 al SfAnnVezi Can.38 al SfinduiNiclrifor-r\4irrurisitorul (CBO,u<>1.II, part, 2, 1.t,241).20 Yezi, de exernplu,.rllolirfehicut dc Bucurcgti, l$).p,479.

ata 141

CAPI'I.oLUt, III

Agheasma sau sfingirea aPei(mici qi mare)

Cea mai de seami dintre ierurgiile privitoare la lucruri qi, totodati) cea - mai

frecventi, in activitatea liturgici a pieonrlui, este agheasm'a sa:u sfinVirea. d'pei' Ea Se

,eui.A"q. cel mai des, deoarece apa a fost considerati totdeauna ca una dintrc celc Pe'

tru stihii sau elemente constitutive primordiale ale cosmosului (apa, plmAnnrl, aerul $i

cel mai util qi cel mai folosit in viaqa casnice

opg ietrat$t *Ptmrrc 11

mlc{,llbisericesc.

Ne vom ocupa mai intdi de agheasma micl.

I. mici ( ,o ptrpdq dyroopdg to6 t6crtoq) se mai numc$tc ln unck

pirqi satt feptanie, i"*"j slavon, care inseamnd. lnwinnrc s?ltJ SlrlibA

t nil." ci la'inceput se ingelegea prin el numai agheasma cea fnare' cere 0l

,nua.q.q.. la Boboteazi, sir'bitoare care - p..:"4 am vizut.- se mai ntuneqtc q.i SiUt

luminil.or sau a lwrnind,rii, deoarece in aceastd zi se botezau odinioarl catehumcrrii.' ^S

iotrlsd.td.rSirii. Afhemma mici se sivArgegte in biserici qi prin case, iar,unCof

chiai la rAuri gi flntAni (izvoare), in gridini, qarine sau in orice loc curat qi cuviincioc

la cer ncioqilor.b) biseiici, Agheasma micl se ryvAr19lte de r_egull la ficcarc z

intAi august (inceputul posnrlui Sfintei Marii), I septcmbric (ln

..p""rt anului bisericesc), p...r- qi in Vinerea din S[ptimAna Luminatl (Izvoru

Timiduirii).Originea obiceiului de a face sfinqire

ciutati in dorinqa Bisericii de a inlocui,pigineqti (practicate qi la iudei) de la ser

In. [V, 5-38), precum qi la unele s

Paqtilor. in biserici, agheasma se face

I yezi inlelepciunea . Comp. Sfhnnrl Chiril.al Ierusalimtrlui, Cntch.dw ll5 (trad. .o-. d6 pr. o. t. mrrt lucru gi cel mai nobil din cclc patru clemcnt

.ri. ,r.rt in ltrme..." (C trad. rom., pp' aa2-+43)'2 YeziMolitfel 139.3 V, Mitrofin< rlica, P.863.a Vczi, tlc cx,, iiua I', insemlrarca dc la sthrqitrrl Utrcnici.

rRBOT I'ROF, DR. ENB BRANI$TB

fie chiar dtrprli CAntarca a 6-a a Canonului Utrcnici, ca in S{pt{rrr1la LumilatlLunea Paqtilor sau in Vinerca IzvoruluiT{miduirii)s ' --

.. In case (sau la rduri qi izvoare), sfingirea apei ie sivarqeqte ori de cate ori cer,r Lauc (sau la raun Ql lzvoare), stmfrrea apei se sivargegte ori de cate ori ccr

ltff::it,i:-!jli:i:u* mai ales^in'zileli de Dost: mierc,,.i "i ,i,".i aimin.ai" iurqi luni), pe nemAncate_, Q.i de prefrggn in ;ift..;:]il;qi in ultima siptimAni din Posrul Mire), anului indicatcsus (l augusr,.vinerea Izvorului rdmnduirii), precum gi in anumit. -;;.;1;;;din via.ta casnicd a omului (ca de exemplu, la mutarea i;.;r;;"d. sau ra inausei, la sfinqirea flntanii gi_a izvoarelor, , i.or.r.to., ".i-itiJr.r.i..;.c).Pa,nd.1ttnk sluibei. Rhnduia r slwibei pentru tnt nnal.

,,^^-a::1rll:,.:i apei se^face in biserici,'se_pune o masd in mijlocul bisericii (subllcandru), rar pe ea, Sfanra Evanghelie, sfinta cruce, sfegnice cu lumini'aprigiJdirya (vasul) cu_apjr^care va fi'sfinqitd ai ;r";;ij^;!'il;;.;ffir 5(sfitocul sa.o sfistocul)6. cand se face in casd, se pune la icoani L masl acoperitr

(castronul) cu api qi pimiruful, iar ale cidelniqi), pentru cidip. pe masi se

, di, binecwvrintd.rea. (,,BinecuvAntat este

f,,r::-,.::::1.;_.]: ,1. cantdret-ul incepe cu: ,,Slaui ti..l;il'ilate ceresc...,,, silelte rulactunt introduc.tivr, in timp ce preotul ci.degte, in biserici: intai masa im[:3...1 :lf ,:i^f e-1";1.-ilft ;n;i;ri",l,;&i,;F:i';,tH':,"J';i'#':.1T'J?jfi ,l

de invocare a Preasfintei Niscitoare a. o"-".reu (,,cd.tre Nar.i"IrJr:;.";l;acum cu osArdie si alergim noi, picdtosii...,, gi: ,,Nu.rom ta..r,-Ner.etoare denczeu..."), dupi. care se cite

_ DupI aceasta se cAnti o trnpare scu?.te) majoritatea adresateNi'scitoare de Dumnezeu qi precedate de stihul: ,,pr."rftrti-Nlr.itorr. de Duzeu, miluiegte-ne pe noi !"; ile se termini cu,,Sfinte n"-".r."t ...,, (d. r..iorii

I:g^l:: l.de, cele mai mulrc dintre cintirile din r4nrtuiala acestei slujbe sunt

"dr.sa(Sfintei Fecioare, deoarece sluiba a fost alcaruiti de Biserici peni* rl"r"."i unele vechii.,-':| *,::I:i p"s.r:., legate de sdrbitorile lunilor

""i al ;;i;[, J. ,'nrUato.ile solstiriu

3:..::l QJlj :"::)1 ;.19 ,u"^1, loc pe mal,rile apeloi siil ;;; .;,"i"o?,,.'Ji il;}i:Iccloara, trumos impodobiti gi imbricati ca o mireasi, care ffebuia sl'ghiceasci viitorconcetiqe nilor ei, cu. aiutorul unor. lucruri (obiecte) aruncare in api qi .poii.orr. a. .;-.-ijiaceca, majoritatea cAntirilor din slujbjr-creqtini. a sfintirii ,p.i ini,"ii qi t"rrae pe sfAnta i-clcioari, Mireasa cea curati. a Duhului sfint, in , .i,- p;i;;..;,rH;;";; qi-au pus nidejdc*;mgind-o si-i curiqeasci de urmirile picatelor gi si-i apere a. ulr[, i. ""voi

gi de ,ur"ii,ig6u]'

iy:!'P.'::::2:li^1it,1 leji: p. r57 siI]._P:P..o:op oviciu, Ntuatistica, pp. 77 1i r4t.:,D"F..'"Ii,tr;,ffi -,t;;,"iri""#L"l;lo ji,"o'i,$1""'"'

i,!:,!:.r,',!l!:!,^g::.:r,:, til^:g'ittf ;tillii iZ"tliu6,r"icwtwi romanesc ripsesc rugnciunile inrrrrduc,tivc (inilati dlpn binecuvint"i. ," .it gt fr. CXLII/.'' l(ttrlnlc accstca sunt dcscrisc mai alcs de marele canorlli:,::::l.::":i.1,:lll:,*.-.:l:" T.l1,". o:.T1-,:,:_.,,#;y ?*^dox reodor Barsamon, in tilcui.l:l i,i,l1li:i;.f,1":ti:::*[l:lly.IP G, r cxxxlll vot.74t),;;;;;;;;;;,#il]il:'#j:

368 369

I,I1.TI ReIICA SPHCIAI,A

ln Hvrei ll. I l-hv t4),

ctt ccrcri sPec

: ,rPaceDoamnrqind-o

re apus, nord gi sud (la binecuvlntarca cil'

(in bisericl intii icoana de la iconos'inrnerl. lAngl iconostas), iar dupl cl

icoana de Ia iconostas (in biscric{) qi

tocul HmP

care r[ de

de ar cntruii...' rugfl'

ciunile robilor tii...')'Acum se intercaleazi slujbele sau moli

citgiinbiserici,stropireacredinciogilorcuaghcastrrllscotplst), iar nu inainte de ectenia intreiti, ctlm c prcvllzttt

r.. oo. l8-19).ii[,i"g," in tvltoktgbiilc grcccgti, in T'rehtiaclt ilrr:vrv

r<lmAncsc.. I40,

Cca rnai vcchcItrui . aflinr la i,. zl-lltal a

l-rului Nichifbr Mi atribuiterAnduieli

rrrrrl.r a\l\tllrut lvla 1 I . t.i r

:^l{]:r:i? iil. *ibyiti de.unii,tui Fotie, patriarhul Constantino;:ffXitl.iP^l"_,r_,_l, ,?."babil, rugiciuni mai vechi. ca ."t.'.rr" r"-;#, il;iiiir[.iT.iJ rVlr:Anduicli art. VIII, . p.\il.--'..^-*

d) in.- r.-^ ,r._^: ^ -^..r._:-,y r si in orige zi d.in Sdptdrer.d.na Lwruinatd.,se face d}Ri o randuiald deosebiti, in care psalmii ql la"ifrii;'Jin randuialaacestei slujbe sunt inlocuiti cu cAnieri ale invierii. Dupi binecuvintarea dati {e preot (,,Binecuvantat este Dumnezeul nostru...cAnti^de .treiori,,r{risros a inviat-..", .arriarra miaipr.tr"i;;;i apoistihwrle pt/ S.i i,..,i^-^

^,,.---_'t-o d rllvlal"' t canfanq mtal PfeOtUl; I

", gi celelalte), cidind preotul in jr lr celelalre)) cadlnct preotul in ;urul mesei pe care cCmce, vasul cu apa penrru sfinqii gi sfegnice -i.i ." li

celor din mornranrurt "r"*fix.Tr""Tl Gtl'J?:.l:Hix';;,a:'*"nzdnd

cintereqii:

Preonrl (ori diaconul, de,este) .orr.qi. apoi ectenia iiii, ,ucererle speciale perl:.Tll.: lfl d,iL:lrib., Agheasmei mici ae pesre rot anul. Dupi aceasra se cAntd (nonul Pagtilor (,,ziua lnvieiri, popo"r., rn

"J r"-i"n-..iL,"rll*du-se stihirile

:i: o:,u-,(ti,.t g^.^T".: f:Iyi ie tantr numai il;;[t;'i,ip? ca,,orea a treia,nia. mici qi ipacoi: ,,venit-au mai inainte a; ffi#r,.a-l; 1i, de se

:u:?:::".:^1f"9*lli Ghe91ehe, zicem intni .o,,a,.J h,t, ;;;i ipacoi) ; dupia Easea, iarigi ectenia mici., apoi condacul pagtilcr (,b.!i T:-"i pogorat inmAnt..") qi icosul (,,pe soareie cel mai inainte a. r""..111;y.t. .,,pr,. apoiA,osi/ yr rlvrur \,,rr rudrsrc ...trr r,ar rnalnte oe soare...,,). se ctqegte apoiApostol*lAgheasme^i mici, dupi care se cAnti ,,invi"r." t"i iiirt

Qr strhrra: ,.lnvrind ti11_aj1_ mormint...,, (de trei ori). i:

.e#;i,';ffi#:T',";,1T:#: l:fflrle uI-IX) ;'e;iil;-'!, h'm'qi*rDupi CAntarea a noua) din nou ectetcia lwi (,,Cu tr

ifl:#tt*;;.1',9:.:::,.:I1::^*t citegte apei, d.,piirfirrrdi Sfinta Cruce gi sfitocul il "rl rh,qr.", stroprnd gr cint6.nd ,,Hr.oy;::"'r[;;:j,f.?.',",.::1,

o.1Tr,1X:1=ii-:iijer_elii 3

'd9"1, qi ,'tr.;,'o;;ii 6;i'il';,d;;ffii'l',otcazi pe ce.i de faqi, canttueqii canri unir;i iiir;iii;fip;,I;:#,n"ii," ,#ii""".f,s-arr arirar...") cu stihurile lor qi slava Laudelor' 1,,ziia iiiiirii qi sl ,i. r"*i""., &

l,trtictt' PROti, Dlr. lJnti Bttllt$,1 ti

t:t onpitole dtspre diferite chestiwni, cap. l, la l. pitra,Jur"* Eccl. Grazcorwnt Historia et r,,ttnurmentartlIirl'.',:-32.9, ^.

il Y:r:iJ1 gl.eQcanuJ op. cit., t..ril, .p. 344;p. Le bedev, op. cit., p. 428.

ll"llltY:I:U:..':li i.._q,r,"i'_"n1r'q"'5,:rpil4;;li;ffi;L J.1!,p".in.eaz, tiffitnicutui ro.l,lllll:HJl|):),:_.!_i):.::!!4d'iii' g,","qii, i,, r,;i"i,;i;,h,";;; ffi,;:il:il"!{i{,,,i!'{li\i'iiItt oli tJi h t ic tl ul rourincsc).

() r':'rrrtltriirli ctt ttttclc clcoscbiri firlii tlc cca dcscrisii aici-gdsim inMolitlilttittd crlirnr clc Mirrop,-lirrrl Nilit, irl Urrgrrvl;rhici (lilrcurcriri, rts+, pp-ro+ $i is?til'tl;"iii'i'lrlrcir c irscrrriluiirorrrr c.

1'lriznuirca...") qi se termini cintindu_se: ,,Hristos a inrriat...J ffi ; ili.,frHicrcdir-rciogii.Irr ziua de Izuorul Tfuttid.wit"ii la minist

370 371

irea tmpului qi indepirtarea nrtLlror cursc'

mai vechi formulare de rugiciuni pcntru

in Transilvania - dupi inmormAntare, pen

vAntarea ogoarelor qi a seminiturilor, pen

te$e

oio

heasmei mirugiciunileIordanului.

LrruRclel snEclALA

cea descrisi ta Pr. P. Procopoviciu (oP. cit., p. 141), care recomandi si sc faci nu dtrp{ L'iturglric' Ccea descrisi la Pr. P. Procopovtctu (@. ctt'' P' l1+l), care

dupi Clntarea a gasea din eanonul l5trpl de la UtrenieLV.;',"# i'::;;;"';'il-ii,. tir"oajL, r. w, col. 1681-168s; P. 4" Punict, Blnld'ictions dt

r D--ll:,- ^r -.'+ ,..rl,eau, ll, eaw binite, Paris, 1908; Q"Tp. Ei-Pr' I. Bcldic, o/' oif" 1t1t

S-Li qi i. ^d::\(ts;an' 1958, nr' l-3' pp' l4l-143'

,r'Comp. |rrrr Stetenellr t,rturfrica. oo. 128-129.':..{i,ii:, ';Y:*?,!K"i!*{J*,1; ?i"f}irtlliJ;lA,lu i,,u),"* T ? heres. ?O (P.G.. t, XLl. cttl

r,^ ",,L:;:;:, zi despre practicarca sfinlirii....-. Adv. i*"iul I. 2. hares. 30rd. ur(r,L!,r -r,.-,--.Aclv tt*,i19t,I, 2, hares' ?9.(P'fil ': Il;l:tt'lillarion 1f.d', t. XXIII, col.45); Tcoclorct al Cimltri, Irf' fir'' V

2l (P.G., t. I-XXXII, col. 1244).;.a.te Morirfettticul, gu..,."qri-i dil,p, r-3.f,-ac.ca11r itrsctnnrrrc.li Tfl:.:l!" Evlnlogltiile grcccqti' tll\u Molitfrlrrirrl, Buc,rcqti, 1937,p. 139. Accastil itrsctntrrrc ll scftc (lll

rrru"iirii,i'iiir. ii,ri, i.attiir'" dirraintc^dc 1t352 rlc Motitlchtitului rotrtflrtcsc.

Pngo'r Pnon. Dn, Entr BnnNr$.l.ri

ra rr4rlrl) Ll c llotpust)2r. Ea se afli inipul urmdtor:

.",11:"i'#;;:;,] j.'1fl1""9::;*::"':q::T-;.,+?il;ff #J".n['.',..,,r.zrrt,,i QfA_*^;__-1:;_,. Iul)r pe care se DUn: icoen;13* lt","r;,3is1.1i.r ix*,ffffi;'(3#-':iffiapa gr minunchiul de buscele narn, letrrri ^o --;1.^t*: ntAi masa (analogul) cu icocele patru lan'a, f...it"tg,urrron (oaca sunr) u, o.:.t1rffitjuJru::"rt[;itrmerge cu lumAnarea inaintea oreotdui;zz.--

.,#;:X1 :oN',::':('{_T{*'^1*^ii!I!1{; clref speciare pentru snn.tirea apei.

sirlimutui. Cuvintete :,#r.g !a.,, b;;;;; ri,H;;'#']ff i:1ffi,:H?Jl:,1,J::::;H'ffii*:::',:::l: T*:::l'l' -,ip,,..,,i; i;;GH unii incep, de a

I .I'TL] RCi ICA SFF,OI AI,A

in ziua aiunr'rltri ll,botczci' sfinqirca apci sc face dc obicci chiar i, biscricd (in

"1,1"0;

j* l,,.,1!, i.d Hr^ y i':.:

t:r -:111 1

i ;:'I ; -

;" [#i," "]'

ii i n a.u, du pd unifr 'f iT',?.TT:fl :,y$::l: jr:::i3,ili{f1i?!,"illl8,ffi l;l;xil,i

rPur urmator:

:";1;# til Xl}|f&':'if H,#*iciunea amvonului sau chiar

-du!i "1ny't,hrt,i,.a.i-o".i #:T?,.X;,i[?ji,. .,:1.:_:.'_i*menul) ia Sfir-rta Evan.qhetie, ,ia"l* Ii1j1[y r^1:rrrlrrur/ rd ol<ulLa -Uyan.qnelle, al dOtlea , --i5^ v$5

Ior. merg .d"ril,"' cu' lumini. -

p.rprrr qi. icoana Bo,.,rd, :;llf#1ili,t;r:lj'aminresc de botezul Domnulrri: ,Stirf l)omnului p.r,. ,p. srriga, griind..., ,\n*X,11.]:1"':^*,.:f" ;: -

r i e. i.1 Jj,.. il;;.l. il;;. fi;s ri .r, poter e.

Z_ prorocia lui jsaj1.(.1p. XXy, t_I0; LV, t_t3 qi )in (din I Cor. X,.14) qi.Evanxietia fd. fal{..l, i_imenflrl botezului Domnului.

rosdrea rugdciunii dire* cu acesre cuvinte, nemaicirina aeroc, #':iffiT,r,fJiliHriri,i, parrea dinainte2a. cand ,;;;;$;. ;;ilr.]; d";;;'"r'bra,n tui Duh pentra

constantinopor nici ^*i:'i1J:'.1:':llriil

11:,:1,;{lde venelia' -I8!2' q, ei e lisati la libcia v.ic a Prcttnlltt1858, p. 123). In edt inceoe nrsici,ncir, dc la i'rtvintcl,1s5_8, P. I23).Jn tll^^ ,-^.. __ incepe nrgiciuncir, dc la cttvintcl,

1il1,i:J:'Bj,f;1;l',*??l irig;r,:.u?':,r ,),s p.-de puniet, Laftte dz au ritgrec' in rcv'

'Rasscgnl Grcgot

; ia$,:;;!T;]858, p. r28;ripiut bhericcv dc rloi<,r qi lt,qi.,

;;i;;t;,-; 130 qi l'r' V' Agrr, simbotica biblitd si ,zqtint'Tit'r

goirra, 1935, PP. 7-8.

372 313

rRE0T t ROF, DR, ENI] BRANtg,rr

).166-167.

qi sc fhcc t'rtpttsrul Linrrghici (clacri accsta nu s-a frcut ir:ajntc de sfinqirca apci).Bu*ll'll*i i'tAi di, aghcasmi si apoi i, ipii-"qt") a,afura28.c) orixinea i veihirnea stfitei. -tnisi"'(-rn"tlr.;;;;ru ia tsoboteazi era legatl,q:::"#i :1,*:,T."1?l *iL ,a,a,q."'i. ,il,;r-6,;;;;,",eara (pini tarziu Itroapte) qi pentru .rt

,:.^ sfinqea "p" "".o1'a-eJffi;;:Ui"# H'il{|"Ot

;l:",,,1Tfl:.5,";l*.n:y1,1yi,;yja"g;r;.r,ft, ; ;;#;J,;,,sirea apei, regarr

sfi n qi rea a pei in a j unul n 9 u"*rr,, J;ri{ i;'r;r[ii,r,",]"ti:ffif #i"lla Locurile Sfinte-lAntonim al" pi".."r"j .d.r.ri.

crm se flro, ^. rhrn^i L^'|d LULLrrrrs rrrnre (Al:olrm drn Piacenza) descrie curl se flcea pe .nin.i,,-u",.li;;apclc Iordanului, in drmrneaqa marelui praznrc.,.

",',uo...,'fl':.:,.:It!:l 1*l:1-:i 'nrri ;;;; in tot cazul, rer-^-,:__ , , -rramindrea puternicd a"botezului

-'--- -"--' ""1'o_'l'apclc Iordan"l"i; a" aici ea s-a rd.s malla

Mi.l. n" ^."",-..i^),,;^t^ A^ azi P:'^11marl

patriarhul rerus alimul ( tfled; r, r,eii- iiiiltriicare se cAnti Ia ilr:py*l slujbei, ;^, i" ntiiitfrin{r-i. u..,t.,, ,!.,sir..^;;;:i"o L;'#'j,r..hilri{'{r:#K:ri

variante foarte .aseminitoare i"t.. .t.. i., ;il.il]il;;jr'- '*.*rv, urrL,L,(rr o'enrare necarcedoni.ri G3;;;;'i;.d;t:H'S[:,1'Hr1:il_.:_lili).'i: si a. influensar, inrr-o -;;;;".i, chia*irujtJ .J..rp.,-ator din rirnlrgrc roman (catolic)is.d) Efectele Arqheasrnli rnTri si intrebwiruparea ei. pri.natrngerea sa de apa Iordanr

LT:::*L".'i111Y*:'::lLllg,1t-t nu numai fi;:;il;qi nrea aperor inreral, a aperor de prerutindeni. frcanJdi;d. ;;fh.dil ,"l,'iii:l ;l'.i::ffifl,]',T;ffiii {::1"1"::"^1":iil1.1o-' Io'd'rurlui-.p.."c}m .a.,ta,{iin't,oparur din randuiItl:l,,,,{stizi firea apetor'; ;fi;G;;,i1." li.' ;#:::;: :.frXfiH,,?:

rile si ^rrt--aa tx*x)--:-^-,-rile qi puterea tnineauitolre it ;;fii"#;lala slujbei, indeosebi texnrl ecteniei sipreonrl se roagi: ,,$i_i dd ei hanily, vurLLu v 4,rl<rr ca rurqanurur. n a-o pe iadrr; :"J1x#,:lr:rff.,r,dlr'H

'".Molitfelnic, Chiqiniu, l g20 si Tioic biseri,

li,Pttpn'f locaS, p.G.. t. CLV. col'. A.Z S A.::;j:;i:i;"i;;i121]f 3i":'If '5!:{r:"Bucures'ri,'e76,p2s6Yy: /:: !:.1:,u*,:

+s 11,. c., _' _bocxr,r , cot. 20e A) .

'l{,!_,;;; rr'oo'oty*ii"ii iaec. rV-wil,.. ir, .a. iJil,".r.., in CSEL,Viena, r8e8, t. XXXTX,

]1,Y.:r: O_",..-. B..Ci reqean t, op. cit., t. II, p. 343 ; y .Mitrofanovicircr gi colab., o1t. cit., p. 63g qi:l:t'tlcv, op. cit., p. 430.

"" Itt ttnele menrrc..i;fi\; ij$:Tse,

rinduiala slujbei este tnsi atribuiti Sfintului vasile cel Mare (vezi pr. decc.stcr, olr. cit., p. 426)-t" Yczi lohn-Mr..,',,;;ry;,'LlXii,,YrTBf' or Bute - EA. walis Badge, rbe Bbssins of the waters on the eve of the

rF o vcchc tradut'c'rc'latini a formularului g.eccsc.alslujbei Epifaniei a fost publicard in ,,Rev,eIt;:1;';' l;HlY,Jil"13l: ft*?:*,1:,:::?tii::-ii;[I:r;il]H;' ii"i\,-n , yczi, ibid,m,

,r(dictirrc", r. XXrV lsti1, jp it_34. ;;t;. ;,ti:'ii:fff#:1:'.439-456, varianrclcl sluibi,i iri Aif.ri,"r. -"r",1.-i"" ,*-,.."., -: -r^..-!^r?,!,Idtiil::1* I"^,-b:i !';#fi+;:iH,-ffi,';:iifil:,?;Jj''

pp 42t'422 Ycziin(i,rn. i.t"r,",,st,Aiiiii;;';i;;;i;;;;;il',#;ff::j]i!tE,r,,r,

r..3, p.t42.

374 315

a, de ciue arhiereu, la sfinqirea Lrisericii' t

)nt.

ornitioXXrv, I t:;#;:fr'[lfk,.l,,l*llhvor. cwknt,ti t*r_,"..-r.^,.^"".r,t

r,., "^r*

r,

fi P.

c'lc aratrtl ltr cnrc lcrrtrii. virsttl ilt'cttlrl

Auir. olr cit" p' 8)',1r,,1i. l3o, ol" 1i

Nicoclirrr Aghirrrittrl' hr

rc dc Stiirrtn Inlplrtillllllc'i,.,i.,i ri 1,.y('I lvczia)

. ,"'i.-4d.. 1966, P' 57tli

a sflrriitrrl tJtrcnic:i tlin zitrrr clc lkrtxrtclzil'

Uncori sc stK)pcsc cu aghcasmi cascle gi lucrurilc tlintr-iuselc, curgile, viile siilTi H:T,:$:,:l1 il:,:i:f1,-."y{:; L.**,inr.i.#il;il1 h.., de boarr,effi"ffi:l

agheasmi i",, ,i ,i,;;;,;;Ji ru,iiilli ji,,"ji,t ,L';l;;t,Tf ,xl.o:.liDaci prisose$te sau s-a invechit, nu trebuie aruncati. oriunde, ci si o virsim rnneu3flat^ lr, clrrat, pentru a nu fi pdrgr.i;.Atit Agheasma mica,p...rr- til.;-;-", 3. td, st obiceiul ,,rnersuM

z;:':::,'::,*:!17'i1to:: *1,; t.dip; i,, **r. pi4i inci de &

;troR1nd, casele Ei p. creaincioqi .; i

bgtezindu-Te Tu, Doamne...,, (ia BL I'I'iu..." (in celelalte ocazii). Oami"r.e- cotthrl slrrih.i A-l--^.*-:

-i^: r: -;-;? aputul slujbei Agheasmei mici dinzi4iii.trrtr,rr,.tareau (mai ares Ia orage) ,r.opir.X

::: rl-.#., sfinsita ra fiecare inceput d. irni. Dar in ail;..;'i"fa;tului Sinorr rri. rn i e r e 5'2.

-, -,' i

" ii a-i'i;' ;i','J'.T,' :Y_XL i il.'l # ffi ,: i,il, il

t*1,$$ rJ Idesfiinteze, iar preotii si viziteze ;;J;';n gindndu_se seur;^$i;;i..il1i;:"rffi,tfflJ

din Posrul Mare;Tdmiduirii;

,roflrr'irr'*1r"#.,. ffiry"'l P;tfu Adormirii Maicii Domnutui sau in priff

,_,'[,13:# ;,: i:3ii111,-1:._1 :3'gl"'cu sfhnta cruce si stropirea lor cu ,nh."rnj(mTel decdt in aiunul Bobotezei (5 ;;;;). urlq vtuLL rr rrtuPrrca ror cu agheasn!

3' rn tfer4 de A-l-'^^'-re pr"p.i*iri r-i.e $i mare)- se face sffnrirao ^^-, ^, oialte rd propnu_zlsa (mlce qr mare), se face sfingirea apei gi isau i ::rl:,:t *osebite (dL obicei,_ri ,J*. sau mai simplc

o f--^i^ t:.-]: Izira t a femeia liuzi i6,acesre . Apa sfinqiti lnprima u, aPa sfingiti ln:prima u, aPa sttngiti lnmoliryi).

I r----- rrs,-lurur oL'uucllc ul popor, pur gt stmplu, ap{ (in Banat =De asemene binecuvinteun

?p! de. b_iug prm rugiciuni deosebite, pecare re gisim in atdt Ia il;;prt.rr ,epe.ii ia"il.iii ..r.i'r"i, cit gi Ia termina.rea sau darea ei calmorulrv

Tedeumul sau doxologia

Pnror Pnor,, Dn, Enri [tnnur,$rti

n ,, n.'nzi.ttrmarelc Ecdinlci Sfinnrlui sinocl din scsiunca iunie 19s2, ln rcv. BC),|t, rn.

376317

Lrru nci tcn .st' EC)IALA

umnezcule, Te ldudlm..."). Sluiba accaste

cAntare de sllvire), pcntru cI ca are tutrimi indeosebi sentimentele noastrc dclivire faqi de Dumnezeu, Pentru bincface'nduiala slujbei este integratl qi cunoscutarslovie): ,,Slavi, intru cei de sus lui Dumnc'

1et...", care uneori se inlocuiegte cu cAntarea cealalti, amintiti mai sus (rrPe TinC,

Dumnezeule, Te liudim...").

2. Cirtd se sivArqeste. Se sdvArseqte Ted.ewru la anumite date

,t frXl1x1,.?i'f[arie, I Decembrie); apoi la anu'ca de exemplu, la deschidcrc*in instinrdile de invigimlnt rcli'r, Ia vizitele chiriarhilor ln cplr'e aniversiri din viaqa particulrrla25 de ani sau 50 dc rni de lr

clsitorie), la inaugurarea unei lucriri i-pott"rt. x., la puner€ltemeliei unui locaq, la sfinqirea sau incheierea lucr corPOflHJ Bl'

sericeqti), precum qi in alte ocazii in care suntem Ql mu[tuiltolui Dumnezeu.

3. Cit priveqte locul unde se este de r-egulll^ biseriCf

fd. o.mpfir, la incepunrl anului bi ul poate .fi slvtrqit gi lnafari de biserici, la locul cerut de i x., in palatul epISCOPAL

in clidirea care s-a terminat gi se sfinqeqte etc.).

Ted.eurnwlwi s

saw Doxohgidrilor in care se

a Ted.ewrnwlul pentru Anul Nou, alta pentonomastice ale chiriarhilor, altele pentmmulaml) cAntirilor gi al ruglciunilor dii^iiui,'rri"d adaptai la impiejurarea sau ocazia respectivi,. iar tipicul sau planul,lorg.n.."I, adici ordinea in care sunt inqiruite aceste rugiciuni qi cAntiri, estc acceaii In

toate tede'umurile.De obicei, Tedewrnul se face dupi Sfanta Linrrghie, dar se face gi indepcndent dc

aceasti sfhnti sluibi.CAnd avem de sivArqit Ted.euno, se pune in mijlocul bisericii, sub policandru (sa-u ln

locul gnde urmeazi. sI facem slujba, daci ea se face in afari de bisericl), o miu[ pe

."i. r. ,qrri sfeqnice cu lumini aprinse. Preotul imbricat cu epitrahilul qi sfita (dac'd c

J"pl Sfa"o Liturghie rimAne imbricat cu toate veqmintele), iegind din sfflnnrl nltat

, Cu o deosebiti solemnitate se sivirgeEte Tedcumul pentru inceputul. anului biscriccsc la cntc'

drala patriarhiei ecumenice din Constantinopol (vezi tmemtaghion is EhhLisias tis Ellados ttt ctus 1961,

, de ex., la: (Tcdcum dc mullumini... a cregti prinra cdilic.a Sthtt-1t'

inod); Brrc Cortc dt Tcfuum (Do'

).

PREOT PnOr" Dn. ENE BnlNr*$rri

prin trqilc inrpilr{tu;ti, vinc in rnijloculbiscricii, prrrrfiftl in nrilirri Sfhrrra Evanghesfhnta^cnrcc, pe_carc le .aqrzr pe'masi'?. prirnind cidclniqa rii sian.l in fhqarnffiteqtc forw.ula de binecuvdntf,,re pe;ntru incepunrl slujbci: ,,Slavi Sfintei Tieimi.,;rimai^la Ted.ewrnul penrru inceperea anului qcolar din inviqimantul teologi. ;; alcuvAnrarea mici.: ,,Bine este cuvAntat Dumnezeul nostru...,,), cidind toiodatd lnmesei.. Apoi cidegte masa de jur-imprejur, icoanele impirrteqii gi cele taterate, icJtasul,. iequl arhieresc, credinciogii din biserici (sau de AqAl qi termini. cidirea tot lnmcsel pe care e agezatS, Sfinta.Evangheliea. in timpul acesta) cAntireqii (corul) c,,impirate-c...r.-." 11, noi se cante de

"Ui..i i. .;ffi'nii;, ilru;;:,,ts;il:nezeule-..." qi celelalte rugiciuni incepitoare. Dupi ,,venigi sr ne inchinini...,, serrtrzculc... El cerelarre rugaclrnr rncepatoare. Dupi,,Venigi sI ne inchin5.m...,, se (

Psalncul randuit, care variazi. cu fiecare imprejurare, dupi cum arati rln,respectivS.; de ex., laTedewrnwl din ziua de Anul Nou se citegie psalmul LxV (,;crrvine laudi, Dumnezeule, in sion..."), la sirbitorile nationale sau coffPsalmul XIX (,,Auzi.-te Domnul la vremea necazului..."), la Lrceputul anuluiinstituqiile de invifimant teologic psalmul xxxr[ (,,Iiinecuvnnta-voi petoati vremea...") g.a.m.d.

Dupi aceasta preonrl rosteQte ectenia,oare (,,ct pace Domnului sd ne ruglrn,icare cuprinde cereri speciale pentru ocazia respectivi. Apoi se .ante ,oumn&iul?-$ ,l d._

,p3r*.,ori, urmat de tropâre!.i randuite, c_are gi el.',rariarl; aqarlexemplu, la sirbitorile nagionale se canti. troparul sfintei' cruci l,TrlannliDoamne, poporul riu..."); la inaugurarea cursurilor gcolare din invitima"n r a:"olsau la deschiderea sesiunilor Sfannrlui sinod se cdnti troparul Rusaliilor (,,Binccuvintat, Hristoase Dumnezeul nostru..."); ra Ted.ewru.wriu ae mulgumire, 'i-pn,'lvlultumitori fiind noi, nevrednicii..." (glasul IV), ,,slavi..., De binefacerile qiTale-., $i acum..., Fdcitorule a toata fiptura...,, q.i.-.a.

I]rmeazi Apostolul randuit (pericopa de asemenea variazi., dupi felul ?ipe :ar: il facem)6, in care ti-p p..otoi (di".";Jt i;; .iG;'.;;i. ^"^rii î"iotul citegte Evcucghelia (al cirei rext de asemenea variazd)7,.o'i"q" ,p.. .i.jiPreotul (diaconul, daci este) rostegte apoi ectenia intreitd,.aie coprinde cereri spcntru.imprejurarea respectivi.. Dupi ecfonisul ei, preonrl zice : ,,Domnrtri'Jrugim!" gi citegte apoi, cu glas mare, rugiciunea care urmeazi gi'care.rt. del

, - -. 'lt rd r alLr Pi'ula la rDalIare, ln Ioc de :-,,lmperate ceresc..." se cinti intii: ,,Hristos a inviat,..lr1(lc trcr onr .fr apol: .,sfinte Dur nezeule ..." qi celelalte. La _ zwruwl pentnt-Anul Nou (l ianj

rttgiciunile. incepitoare_ nu se pun, deoarece aunci Tedeuntwl se face de' reguli a"pl Ciarri-l,ituilghi"; dcci, i'dati dupr binec,v:antare, incepem cu: ,,veni!i si ne inchinim..-,i ' ----:,

o I)e ex., la sirbitorile .na;ionale se ciriqteAposiilul de la Romani xIIi, l-7, unde se...o-.,rjiosl,lPrlncrea fali de autoritnli (,,Tot suflerul si se supuni inaltelor stioAniri l'\' l, A."l N^rr ec.irA.rr

atedralele chiriarhale), ies inainte diaconii cua

^rângurilor (de la cei mai mici pAni la

t' ):,*;k:;:;ffirr, B,rcureeti, r e26,slujbei (de binecuvintare), pentru a crea a

vorba dc autoritatca lliscricii, rcprczcntrrtl prin,

378 379

l,rTuncitr:R $Plior Ar,A

t"u.Xd.ciunea prhnipnltt n nccstci slujhc (rcxrul ci, clc aseltlcttca, variazfl dtlpfl nilttlra 7'd-

dcwrnului sIvf,rrlit).Apoi sc cilttil, Doxologia ril.il,re (,,Slav[ intru cei de sus lui Dtrmnczeu...") satt inrttttl

,,Pe Tine, Dumnezeule, Te liudim.,.", dupi care preonrl face otpwstul zilci itt carc nc

aflIm: ,,Slavi Jie, Hristoase..."8, ,,(Cel ce a inviat din morqi) Hristos, AdevfiranrlI)umnezeul nostru..." etc. Acum se rosteQte, cAnd e caz;ul, cwd.ntaren ocazionald,

(comemorativi, festivi sau omagiali), ceruti de impreiurare.Urmeazd partea finali a slujbei, pe care o numim de obicei, cu un termen grccesct

pol,ihroniw (ruol"t = mult: qi lpduoq : timp, adici mult timp, mulgi ani sau indelungilzilire) qi care se sivArgegte astfel: Preotul (in sobor, protosul) ia in mAna dreapt[SfAnta Cruce, merge pe solee gi, stAnd cu faga spre credincioqi, in dreptul uqilorirnpiritegti, rosteQte cele trei formule de urare (felicitare), dintre care cea dintAi per:truconducerea de Stit, a doua pentm cipeteniile bisericegti (ierarhul locului, patriarhulsau membrii Sfinnrlui Sinod), iar a treia pentm cei de fagi qi tot poporul (dac[ este

diacon, aceste formule lezice el, din mijlocul bisericii, cu faga spre risirit). Dtlpl fie'care formul5., preonrl (protosul) ridici Sfinta Cruce in sus qi rosteqte cu glas tnrel

,,N4ul$ ani triiasci !", f).cAnd totodati. semnul binecuvnntirii, prima dati sprc apUg, n

doua oari spre miazizi (strana dreapti), iar a treia oarl spre miazlnoapte (strenestangi). De fiecare dati, cAnti.reqii (corul sau credincioqii) cnnti: ,,N{ulqi ani trliascil lt',de trei ori. DupI ac.ari" preonrl se intoarce cu faga spre altar qi incheie cu formulefinalI:,,Pentru rugiciunile...".

Apoi preotul (protosul) siruti intli el SfAnta Cruce qi, qinind-o in mina dreaptll,se agazi langi iconostas, iar credincioqii vin pe rind de simti icoana de pe iconostas 1iapoi Sflnta Cruce din mAna preotuluie.

Dupi ce s-au inchinat to(i cei de faqi, preonrl ia SfAnta Cruce qi SfAnta Evanghcliede pe masa din mijlocul bisericii qi le duce, cu respectul cuvenit, la locul lor in sf{nrulaltaf, prin ugile impiritegti, daci acestea au rimas deschise, daci nu, prin uEa dcmiazizi.

Recapitulim, prezentAnd mai departe o schiyd. a rd.nd.uielii Tedrwrnwlui in general, itr cirrc

se indici pe scurr ordinea ruglciunilor gi a cnntirilor din care este alcituiti rincluiala turu'ror Tedeumurilor:

- Preonrl (in sobor protosul); Binecuvintarea (de reguli ,,Slavi Sfintei... Trcinri..,") r1i

cldirea de inceput.- Cantireqii sau corul: ,,impirate ceresc" (cAntat) gi Rugiciunile incepltoarc.

- CAnt.: Psalmul rAnduit (variabil, dupi natura Tedeumului).

- Preonrl sau diaconul daci este: Ectenia mare, cu alineate spccialc, ldaptntcimprejurdrii respective.

- CAnt.: ,,Dumnezeu este Domnul..." gi troparele rinduite (variabile).

- CAnt.: Apostolul (concomitent cu cidirea).- Preotul: Evanghelia (pericopa, atAt la Apostol, cAt qi la Evanghelie, variabiLl).

- Preotul sau diaconul: Ectenia intreiti (cu cereri speciale).

- Preonrl (in sobor, protosul): Rugiciunea principali a slujbei (cu text variabil),

- CAnt: Doxologia sau: ,,Pe Tine, Dumnezeule, Te liudim'..".- Preotul (in sobor, protosul): Otpusnrl zilei.

- Cel rAnduit: CuvXntarea festivi (comemorativi, ocazionali).

8 Daci este diacon, zice el intii: ,,inlelepciune !".

' Cand sunt mai mul$ preoli, cel dinfAi ia Sfinta Crucc, nl doilcrr stl itr clrcaptir lui cu SffutrlEvanghclic, iar nl trcilca, in dreapta acestuia, ii rnirtricr;tc pc crcditlciotli.

PRrol PRoF. DR. Er,tri BHnxrgrri

- llrcotul qi cAnr.: polilrroniul.- Preotul (in sobor, protosul): ,,Pentru rugiciunile...,,

cdnd nu avem dmp ryfi!i:., penrru sivarqirea i,rregii slujbe a redeuru,utui ip":r;::::::^,f;11a1-se dupi Lirurrhie n,-,i'.,,;;;-i; J#s"ii, pe care am nurPolihronion, adici urarea sau r4r*L' Ps Lartr arn n'

d"pt RG;.i""., ,-""".rr"i care se adaugi ficohiei ci f..*-,,r^ ,{- r^^L:r^--^ ^ ), fie intre otpustulghiei qi formula de inchidere: ,,pentru rugiciunile...,,.

5. Scurt istoric al sluibei. Originea Tedewnwlwi trebuigie,adicii"il,,"rd:i#H:ii,Ji!,l,iSi,iK{rU?::';:H:;llt'*;l;...},.:lui Dumnezeu..."), al cirui text iigesirL, r'jurrrnezeu...'), ar carur text ir gisim in Sfinta s.criprurd 1Lc.-It, ra). Dup{lul acestui imn, intrebuinlat in.jiiiil..iiin incd dirr cer rnei erran.' .,-^r.:*-rur aLssrul rmn, lntreDuurlat in culrul cresdn incd din cea mai adanci ,..t irla,i.compus cu timpul alte imne similare, sub diverse fo ne .i .1..,,,.r;r; /stihi,i rJ;::,11:'; ^',Tr",H,.ili,l::."1.:-TT,

r,"a, qi -;tFf-'d;. J;* liii"i"l,1llh]1.":,:f ,i'i *t :iiit" r s,fi

1ti ; aces tea.'. i" rJi. "ir"

h Hffi il : #H#T'ffi1.,,:YrLru(J( (tlv-ll

ii:: ii::,i l::..,^T . Il l" Uirenie, a.,."i"a ." ii_ pJ ^

p ;[i ;;;p""ente atelilor acestor sfinte slujbe.UnuI dintre aceste imne.este qi Te Dewn rawd-aru.ws, care a dat numele sru

:?::,:::".,:p_H;.ps,:: T:_r e1., cele mai vechi imnei;u,i"., ;;. asupraginii qi paternitigii lui, istoriciir, rstoricii literaturii creqrine qi lirurgiatii nu srult inci de

?.:1T9, j:r:^*lid,l.,.,,.pit:Iq.;;:;,4;,i,i,iiaf ili,iil,Hi,i;T,t;:H'#:*,lXl=H::'j13i:1,'sjty{qi:qi;".".rir'dffi #Jiliil:i:'i&,.:ililT,i?1i::.'i::':i::':::{4iJ+sr#ili.::,'iii';ffij,T1'T"}if i:###flil]i:,3::f *::I111 :,0:,9..d*t;;:;;.i'#;;iil'#ir;il"T:ili:lf nf f l"t.f*,.:.::lT:,::;f ,h,.,r,iFiGg,-.""r"r1,^illlii""fffr ;.i,jiH,ll':"-f::)::i::-!r1ef ,i$eiai;;;"iie;"i;1n#d;i;.1'#:ff ff ti:ciprian, De rnnttaritate, c. 26),, p.i"ii, a*rse adaose gi J.-tiiei"t#1,1&li

Io Vezi lall AmenuHytnnus tTe105-107; A.Theolooicel STheological S--*^,- , L.er) .,yv-.r/ ) r>co,c6d_Jyr; ty+l), tI: Te Deuw ow Illatio ? Contribwtion i f t ;rirl*"i, t,oatrhnt^-.i- t^Solesmes. 1906: G MnSolesmes, 1906; G. MoXI (1894), pp. 49-77;,:*.lY: Bdn6dictine,,, t.

ruLd, vulr

ului (,,Slavi intru cei

sub diverse fo. ne gi denumiri (stihiri,

I,I,I.IJ RCi ICA SI,I1C]IAI,,

lor, pdnl la Sfhnnrl.Ni.ccm cirrc i-nr fi drrt forma ultimi, in carc sc intrcbuinqcaz{ pAnazi in cultul catolicrF, ln slujba ortocloxl numitl Ted.eum nu se intrcbrringcaz{ lnsd diracest imn decAt lncepunrl (primele 7 versuri) gi cAteva versuri de Ia mijocul lui16.

In Biserica ortodoxi RomAni se compuneau mai de mult (secolelc XVII q.u,mglciuni de cerere sub formi de canoane gi stihiri, adresate lui Dumnczeu, MaiciDomnului gi altor sfinqi, la diferite momente din viaqa cregtinilT.

In vremea mai noui, in Biserica ortodoxi. RomAnI qi in cea rusi s-a simqit ncvoide a se alcitui chiar slujbe intregi, de sine stS.titoare, pentnr a da glas sentimentelor d,recunoqtingd, de laudi (slivire) qi mult-umire ale credincioqilor izolaqi ori ale obqtii rcIigioase (Bisericii intregi), faqi de Dumnezeu, in diferite prilejuri gi impreluriri cu caracter festiv) comemorativ ori jubiliar din viaqa lor casnicd, gospodireasc{ otreligioasi. Astfel de mgiciuni gi slujbe au inceput si se alcituiasci gi si se tip{rcasclmai intAi in rusegte, in cirticele separate, traduse gi tipirite in romAneqte pentru rom{nii de peste Prut de la inceputul secolului al XIX-lea]8. Dar abia in a doua jum{tetc r

secolului al XIX-lea, diferiti ierarhi romAni au tipirit, pentm folosinqa cparhiilor lot: JE:.yJllTl,1lc iserici Orttrfuxr

RomAne, aprobat de Sinodul ei de atunci2o.In Biserica Rusd Tedeumurilor de la noi le corespund, aproximativ, slujbclc crn

poarti denumirea de Molebfun salu Moleben (MOAE@EH) de la malenie (rugdciune)Dintre acestea) se intrebuinga, incr din sec. al XIV-lea, o rAnduiali pentru incepu6tanului nou, bisericesc (l sept.), intrucAwa asemin'itoare cu cea din BinerlcrromAneasci, (folositi la I ian.), iar in secolul al XIX-lea alta la ziua Nagterii Domnulu(25 dec.), ca multumire pentru izbivirea Rusiei de invazia lui Napoleorr2r. C-clc mnmulte au insi forma de ruglciuni pentru implinirea dorinqelor gi nevoilor particularr

F Vezi indeosebi, Kl. Gamber, Die Awtorschafi ron ,rDe Sarram.emtis...)), Regensburg, I967 (,,!intdia P_atristica et Lirurgica", fasc. l), pp. )21-129.

'n Texrul latinesc inregral al imnului, cu trad'n Texrul latinesc integral al imnului, cu trad. rom. paraleli, Ia Arhim. Ghcnadic Elrdccrutrt, Ulsborttic. Istoria Te-dewrnurilor in Biserica a,estind si soecialruinte in cea yond.nd. ln BOII. rrrr. VIIa,eStind ;i specialruinte in cea yorud.nd, ln BOR, nn, VII(1884), nr. ll, pp. 835-836. O trad. francezi a imnului la A. Hamman,Priln det prcnicra cltrltitucParis_ 1962. pp. 325-326.

7 Un sbornic (manuscris miscellaneu) de origine moldoveana. din secoltrl al XVII.lca, crrprirrznnd astfelde ygrJi"t, a.publicat Melchisedcc afRomanului, in ,,Revista pentru isr<lric, irrhcokrgirqi filologie", a luiGr. Toeilescu, an. ll (1884), vol. I, fhsc. 1, p. 142 g.u.

H Vezi, de exemplu, Slu jba de mullannire in ziua pornenh"ii btcheiet ii t. 'n Vezi, de exemplu, SJujba de mullunnire in ziua pomenirii incheierii pririi intre Rutia Si Suulia Si lta.d.wcerea maaJtehr Sfdntwlui Alexandrw Netshi, Chiginiu, 7823; Rugdclurue d.e mwlptmiri,.. ltcu*i 1to,Ml.ucerea. m,qttftabr \Jdntalil, Aletiandra Nazsftl, Chrgrniu, 1823; Rugriciurue de mwlpwtire,.. lctttr,{ lo,m.enirea izbdvit"ii Bisericii Si ;ri.t ii tuseyi de nd.yala Galilor (r'ancez lor), trad. din rus, Chiqinlu, l t{2t(BRV,l1l, pp. +28-429 qr 485).

te Yezi Tedeuw, Neam!, 1862 qi Tedeuru. dz ruulyuruire lwi Dumnezew, ce se chrutd la sdrbdnri wt1io,nale, la ocazii cd.nd, cineta dtreSte a ruwl1urui lui Dwrmnezeu, ln dcschiderea Scoalelor. Tipitrit clc cpiscopttDionisie al Buziului, Buziu, 1869.

chiscdcc al Dunirii clc ]os, pcntnr colcctin lui dra BucurcEti in ltl73.blicd $ pa*icalard a crastbtilor ortodocSi, llucurclti

. cit., 1's. tt39 q,u.

380381

f NEt",r rier;-uR, IINB ERANI$Tri

i23-52s.

lfiil:i:",1'ff['hii1* i?i:::j:,l]:.li::tJti D,l,Rcze,, ci sri,sir<,r, cum sunr hs I rr jtrc I.c .n

rr nr i tc_Ac a ti s tc s i rro r. Ji, "

;^;- d r;; r;rTWi;,f) ri!.In I]i.scrica Ortodoxi Romi,.l.,""; i...-r^r-,,^^..-ii^ --

sen'icii relisioase cu. un scop gi conginut simirar Tedeumur,or romineqti exir,r"'::fiX 1,ru,U""..;,,tri.a,

irrciain-;:'il:oficiindu_seil;;il.,_inicire qi sir

retor. canon izi,te,toll11,:::::i_a !e eniscgp,-h;;;;;.r"rliirl., consacrareareror,ca,oniziritede'h"d".i"rt;Jilffi HJ,-.;ilTiffi ;:tt:?;?:i1:'ifi"i

fi,!ali:i:ll1i1",r;l'li.su.n1u:'rt.yl," ev, Bitt-Dank-und weihe Gottecdieucss(Knigal;ll1l T,g:,::ll. B err in, rs,2 z,' f p. ??i _? ;;, ;.i,#::!!5cli;;;,,;,';h:?:;Bi,:li:T;;il.1f i,,", \i:

Romdneasci insi Tedeumr,rffi ;.;;;;.;ncepure qi.sh.rjbc aduse din part , i,rrr;;';i".i urod rsu(;Lrrntlrllc Stlllt col)cepute qi practiCr

rordeauna adresare ,"iirll',ff:;::?::1.::"n':r' O{i;hi'"'i ii'*i.i naqionare),, Ierurgiile Ei rAnduielile tradigionale in legituri culi::i,",l;l'"13::'fl.:.1":P:::"i,"::-Tl;r!fl'Filfi',"ffi ,T.::f :T:#ll

sfArEitul omului Ei cu grija pentru cei morEi*:lH;f,1""*r:ll:":F,*r,dili;ditil;;HlXt;#:fi?,H,Tf :B:T....1_T:.L,i:ri1i de 1u^tzuqire., de u"Jiii J. p.ea_irir..

',:l::':l::::::L::::P-::i:J;"1,ffi ,Irrbecorespunzdtoareredeum

B,*:X3;1;.,9..r.il.,";.1r;,,fi ffi ;i];l;"f ::H,J:ff :.""I:ff,:TBiscrica noastrii.3.

CaPl'trll,ut. V

INTRODUCERE

Precum am spus, Biserica este prezenti gi-l asisti, cu harul gi cu binecuvAntarea ci,pe om, in toate momentele gi imprejuririle mai importante ale vieqii lui, de la lcaglnpdni la mormAnt. Ea il intAmpini pe om inci de la venirea lui pe lume qi il lnsoqeqtepAni in ultimele clipe ale existenqei lui pimAnteqti, petrecAndu-l qi pe calea cca f[r{ deintoarce mult, grija ei pentru morqi se prelur:gegte 1idincolo -i dd uiririi pe cei duqi din aceastil lume, iipistreaz care rrebuie si existe intre cei vii qi cei mo4l(,,comuniunea sfingilor"), pomenindu-i pe cei din urmi, rugAndu-se qi mijlocind pen.tru iertarea pi.catelor, pentru odihna qi fericirea sufletelor lor in lumea cealaltl.

De aceea, in viaqa religioasi a ftrnrror popoarelor ortodoxe qi indeosebi la poporulnostru) culnrl morgilor - adici ansamblul ierurgiilor gi al rAnduielilor tradiqionalc princare Biserica celor vii iqi arati grija faqi de cei riposaqi - este foarte dezvoltat, consfi.tuind una din manifestS.rile caracteristice qi esenqiale ale vieqii religioase ortodoxe, Inaftri de scopul lor principal - cel soteriologic - aceste slujbe au gi unul catehetic qi pe.dagogic; prin ele, Biserica urmireqte adici nu numai si-i ajute pe mor1i, ci s{-i SimAngAie pe cei rimagi in viaqi, si le ugureze durerea, si le aminteasci nestatornicia lu.crurilor pimAnteqti gi si le intireasci speranqa gi credinga in nemurirea suflenrlui si lninvierea mo4ilor, dogme de cipetenie ale credinqei cregtine ortodoxel.

Ierurgiile din categoria aceasta sunt patru:l) Slujba la iegirea cu greu a suflerului,2) Panihida,3) Slujba inmormAntirii,4) Parastasul.Dintre acestea) cea dintAi se sivArgegte inainte de moarte, iar celelalte trei - dupd

moarte.

A. TERURGTTLE $r RANDUTELTLE tN r,rCArUnA CUMOARTEA $r CU INUOnITANTAREA

I. Sluiba la iegirea cu greu a sufletului. Cea dintAi slujbi din Molitfelnic, cu careBiserica il asisti pe cregtin in clipa grea a sfArgirului siu, ci.utAnd si i-l ugurezc, cstesluiba la iesor"ea cu lrea a swfletului. Se face la cipitAiul celor care lupti greu qi indclun-gat cu moartea) adici cei care se chinuiesc riu qi nici nu se fac sdndtogi, dar nici ntr.qipot da suflenrl. Situaqiile de acest fel erau socotite, de obicei, ca urmiri ale unor pilcate

ll j,;l*'",t:lt'::ill;lg1;.ir.g.;:t"'i.;f ?lBliti.;.li,ffi:i,";*,3:4p,t., tooa, pp. ziiil/;':titilil: #: ',"'''

rttrceasci), intlr-+o qi ss--'so.i.i-p. ii pr. dc Mccsrcr. Rir,;; h"::;:):ie,:!:^:'" ItAndrriara rcdcumurui ai" iin,i,.i,il;;;i:,i;'trffiZT:::Z:it,.,?ii.lil

art. sinr'n' PP. tt.3z-838 (ra inccputrr .'r,r1tci'se ce,iie ir,,*r i.j..i.n; J,J,i'.;l; ii,ln,.,r,r ra sfhriir;.' Mathiir'rs llotlrcnhilusler, Slujbele de inmorwdntare ht Biseica bizmtitri, in vol, ,,Ut omnct

ununl lil1t", Itirelcr'lrorn, [939, pp. 9l-100.

3823E3

Pnnr:r Pnor, Dn, Enu BRnrur$r.r

che, cel puqin din a doua jumi.tate a secolului IV,.

grelc, slvArgite dc muril'rurrcl gi. ncrnirturisite sau ncisprqite, carc apasi greu coll$tii,"tlj:1-,^,::: T:rlil,a"i jana3ir-3i ur.rq,rr" r.,fl"'rfi;i;;^;*,...r^..i- -: ^::-rt2,. CAnd preonrl esre chemar in asdel d;.;;i iii;;ilfii[i

la panrl de zlcere al bolnavului. slujba c, tiJrl a.;ri,'*,;fi;BinecuvAnta le. fncepitoare, pAnd t", ,,V*ip si ne inchinim...,,clusiv); Psalmii qi L; canonul, alcinrit de sfintul Andrei criteanr::1.^=|j:?::j:*.:.fr it,.,.",,L.?,r1ffi -Iffilffi;_iH#fl :t:,ffilqipociindu-sepenrru."i.;a""e*gn.i""i;ffi..#'::?'dt'#'il:r1if;riTil'ii)

sufletul cel osd.ndi.t,^iar cea de-a doua: ,ltu rig;r;iir;;;;; cer ce se rwptdgrn

^,-^.^3__,il--!le,Rregtul il roagi.pe.Dumnezeu si'derleg" ,on.u muribunduluiblestemut sau de prcanrr.cari'qine legat a; ;p, ,r;1;il;;;;,.1e si si-i deaugor qi grabnic, precum qi odihni nenrlLurati a"pe -orr,.. '..--

O slwibd aserndndtoaie pen ry 1rS** sufletwlwi existi si h re1sli6i, cu titlulcowunetada e, qwando infirtnws est in Lv'!r' Lu LrLrur tg

,:("':/i?.,^ ,: -,_."rg se face la cipitaiut !i{{!r'!ffK'a!

2. Rdnduielile tradiflonale la moarte. cand moare vreunul din cregtini, se

*:H:1""P,:::r^c1r. !.rll", tn ;Iipa inmomAntirii), pentru cr;r; vesteascd si cetomembri ai parohiei ci unul di.,t.. .i

" fi.."t pe calea u.qrri.i.i, ii]iffi.H".j"r?:?1*,?::a:.t_10:,1._::, zic toqi: .,Dumnezeu ia_l i..re,,;-ii;tL aduci si l";;ijci togi vom muri. Glasul cloponrlui ne duce totodati." gaia"Ila trnmbiga .r.rrJgerul v.a vesti sfirgitul lumii gi scularea ce-[or morti il;;;;i"te Dentnr infricrru'u g JLurarca ccror moqr un mormtnte pentru infri.TT.,:3.:T*:--1p"i (vezi Mt. xxrv, 3t; r Cor. xv, iz; ii.r. rv, ro;.,,,^_1T*^Tgqfrl lscatdat

(spilat) in semn de curiqire, dupi pilda'primilor cr,(vezi Fapte lx, 37), *.apl *rr.i, ."..".-rao..-"-r;i" "i. "p",

U[r#ri4 ilil ;.:posanrl a intrat in Bisericia; apoi e imbricat ln sftale nor Qr curate, inchipuind vesmit:J+:yj"ll,i'::*i,y,ri'.ryi,:,1fr ffi :t,}i:'ifi ..,.iYri%Ti:fflB-'lf )l

_,Jryt1l..^pympgi i" sicriu (racld sau coqciug), p;;;; fi;*jlTJ|TSY:}IT:,$. descompunere s Denrru a arite ci et se efli "ub acopcelui.Preainalt si odihneqte sub umbra F. ill[:i:.cu privirea spre ri.sirit, ca qila.b* qi pentru ci drisirit ne-a risirit H4:l*, ,,lumin; cea adevi.rati.,,, gi tor air*_r.ofr'.l""uT#judecata viitoare (Mt. )otrv, izl. rrpiept i se pune o icoani sau o cruce, pentru a

pescu, Preoti de ruir adnnai;i in Dormnul, BucurcAtf

i, dcgintr-un1059;

3E4 38.5

I,I'I.TI u.CiICA SPIj(]IALA

Itti Hristos,tu sflrrnrl zugmo4ilor qi, t

simbolizeazd apoi candelele aprinse sau lu

mormAntirii (iar uneori chiar in ficcare zila casa mortuiui, slujba numitl panihldl

inmormfurttrrii,qi, primind tn mlnr

(sau un vas cu ilmlleiti din urmitoarele :

e (in timpul acesta, preotul cildeqtc trupul

mortului de iur-imprejur, icoana, casa qi pe cei de faqi)-; 4-iioprr.t.

morrjtoi pe gl. 4t,,Cu duhurile drepqilor..., intru odihna Ta, Do&m'

fle...", qi celelalte;Ectinia pentru mor-ti: ,,N4iluieqte-ne pe noi, Dumnezeule'.."; la fiecare alineat, pfe'

otul il cldeqte pe mort;Rugiciunea: ,,Dumnezeul duhurilor qi a tot trupul"'";Oti*n f rp.iifr. rf"iU.f"r funebre: ,,Cel ce a inviat din mo4i'.." etc. (vezi Molitfil'

nicwl satPanihid.a).Apoi, tdmAind spre mort, preonrl zice, ,,tntru fericiti adormire..." qi se cfint{:

,,Veqnici pomenire", de trei ori8." Preonrl bi.r..orrA.ti.rrl mortul, zicAnd: ,,Dumnezeu si-l ierte qi si-l odihncascil" qi

incheie cu:,,Pentru rugiciunile.'.".Termeni panihidti'vine de la cuvintele grecegti no._vvtryiQ (naq = tot,. u6fl '

"""lr.f fi &6r,1 : cAnt, qi insemneazd, privegbere sit slwjbd. d.e toatd vlloPtedl dcoarcce

p.2M.folclor in lcgiruri cu nrtlntctrrttl tntlrliide Sim. Fl.-Mari:rn, intmntdntnrtn ln

s in rindtriala din Moli.tfelnice ca qi din Panihi

rKn(rl rR(.rF, uR, ENli BR^Nlgl,lj

Otuilie la^martiri^ p.G., r. L., col 665: ..AriIlcruuuli&ou tcou teprlru)....,. C".p. V. ff4l,i,

Moldowei .lianni. T^-: 1 1t 1

3llJ .319. Cornp. qi I,r. V. Ar;, 1952, pFpp. ltl.3-184. --b-r

oara, t9bf,.252-272

Ei panihida, ec-l. Bucuregti, 192g, p. I l9

^ dntarea la twtdtti, U.ilr rcv, ,,'ftlttis" ( ;n (,/1, rrn, lg17,n

3ll6387

l,r'r"u rtritclA sltllclAlA

lnnrornrAntilrii I{, Prco'dupd rArrduiala arltattr,sPre biserici. Corrvoittlcare va fi Pusil la caPul

(pomenite gi pomul, numit prin unclepurii), cei cu coroanele (dacl sunt),icriui (carul morflrar)) urmat de rudele

nrortului gi de ceilalgi.Pe drum se cAnti,,Sfinte Dumnezeule...", funebru' Se cAnti aceasti cAntare, ca una

ce e s te i,chinati sfi ntei ireimi, cirei a -" Hrl,ri :l"l\:,tri #3 :ffi,t;r: TJI:Lt if

unde i se face sluibn fumortnd.nth'iL Ajci

vieqii gi intrarSl nu este

cinci ale inmla gapte ani in sus), a doua pentm prunconii gi preogii de mir, a patra pentru c

mor intr-un anumit timp al anului, gi

siv dupnMolitfelnic este,Pe hrg, urnrllto'l'

rea ca (de regutl in pronaos)20, unclc c a;c'

ebr.u al slujbei prohodirii mort,ilor, nu se fhc inmormf,rrttrri llr z,ilcle

p a;i. ra f.Ja""ii"e bucuria duhovniceasci.. Dupi traclilic, rttt se fhc

6 o.,iin ziua dc rurri';J'T:i:'#lii?:lTl'iil parastasurui.

rd..rom,_p..244.

iul. general in Ardeal qi care a incepttt sa sc strc

inmSrmintirii acasi qi-de aici si fie dus direct la

qi Roqiantr, op. eit., p. 192).- 20 l)r,)il inclicatiilc drn EvhohXltiu, in inscmnirilc dc la itrccpunll rAntltriclilor irrmortnf,trtllrii'

,"",1ii*;l;;i'j,rlli-.-"r.n'r"r"r' fl1ii"riii. pritlv.r, clcnrltlc crrririi (plc,1ii ;idirc.nii) 9i cilltrglrii

i y^, prlE E|IANISTE

-aprinse Ia tci tlc fhgil; precum anr'r uncle p{rgi _ irr miiniie morruluj,y ]llrilr. Iui Hristos, care cilluzr

cdci Hristos este --Lrrmin, t,,*::'t2) p .iil#.j,in,T:.*lrffiJ:Tiii\

:lie ap niruclie apb'r o zice prorosull-i.-&;;;tlc-... ", cf,ntat funebru)y.....,canratrunebru) /. ^, _ IruC,cltri lreainrli-.;r;l; 1::tt, ce.Iocuiesti.,rb

".op..i,ri!dc cei ce qi-^,, pot i,i., Purtare de griid , t,.,i o.rmn.ziul

pilriiteqti, apoi in iurul ideqte icoanel6piiriiteqti, apoi in iurul ideqte icoa:li,f,xrf

.prihani in cale...,,), ilp;.i;ilffi . CXVTII (

*lill,il..h.'rarea r, ,n4il;i.r;.:;#;iil r,sej:peti'

',y:;;,:;:;,iii;i'?,i.:;':i:::,il::#:;;,,,!-;,,.r,;,:;,::":x5i#;#,osribaniei (are morsiro,, ,:#;;;;;i^',"!s!ill#^Ki!| .8"^i",ili,11.:ir,;,,rui

psalmiri) pq I.si lirn6

irraintc de Binecnarc in Mofitfetncidegtc diri nou.

Du.pi aceasta urmeazi Canoruwltttriri, 1843), din care i" lr^r:ii1e.

tgJ cirrstirui presbiteri furr ui altar", ;r. .t" -orlrccril irsrizi, .l iar", ' P:: aceasri air.i".-f* ".i.r.t naos srrr nF^6.t'

, flaos, sau Prona,;, cd secolele )lIV-

itesti) crr f,r. ",Tiiu:: il :.'5n:y;:ffi l;fl; trtcopovrcru, o1t. cit., p,

Molitfeboic, dar e generalizati in practicd (vczi,

^slujbei inmorminririi mirenilor adulli nu.

fj:,:]-.:. dc Bucurc.;ti. rgsot. i,r-.iiffirnmormdrrrarca prrrncil.r, ln ."" p.niii,'if

LtT urtrir<:l spt:( )tAr.A

c{ntarea a trcie (,,Nit csrc sfilnt cit'finc, l)oanrnc I)umuczettl meu..."), a Easea (,Ma-rca viegii vlzAnd-o tltrlllf,ntlu-sc dc vifoml ispitelor...") qi a noua (,,Pe Dumnezett a'Lvedea nu estc clr putinti oamenilor..."). Dupi irmosul cAntirii a treia se citeqteSedealnarrCu adevirat degerticiuni sunt toate...", iar dupi irmosul cAntirii a Qasea se

ci,,nti Cond.aculgl. B (,,Cu sfinqii odil-rnegte, Hristoase..."), se citegte lcosul (,Iu\rsuqicgti flri de moarte...") gi se cAnti din nou Condacul.

Dupd irmosul Cantirii a noua se cAnti (sau se citesc) cele opt stihiri id.i.oruele (cirteLura pentru fiecare glas), alcimite de SfAntul Ioan Damaschinul, in care se deplAngescurtimea vieqii omenegti gi zidirnicia lucrurilor pimAntegti, inilqAndu-ni-se cugetul qi

nddejdea la Dumnezeul cel vegnic.Urmeazi Fericirile cu stihirile lor (pe gl. 6). Se citegte apoiApostolul din I Tes. IV,

13 g.u., unde SfAntul Apostol Pavel ne mAngAie, incredinqAndu-ne despre invierearnorqilor. in timpul Apostolului preotul cideqte (ca la inceput), apoi citegte Evangheliade la In. Y, 2+ g.u., unde MAntuitorul vorbeqte iudeilor despre invierea morqilor.

Dupi aceea, preotul citegte lAngi mort ,uoktft de dlzleXare, caracteristicl tuturorslujbelor funebre: ,,Dumnezeul duhurilor gi a tot tmpul..."2a qi apoi ntqdciwcile de ier-tare (,,Doamne Dumnezeul nostru, Care cu inqelepciunea Ta cea negrliti ai zidit peom din qirAni...", gi celelalte) in care se roag5. ca Dumnezeu si dezlege sufletulriposatului de orice blestem sau afurisenie, si-i iene tot pdcanrl sufletesc gi trupesc, casuflenrl lui si se odihneasci impreuni cu drepqii, iar trupul si se dea firii, desflcAn-du-se in cele din care a fost zidit.

Apoi se cAnti frumoasele podnbiiXl. 2: ,rYeti\i, fraqilor, si dim momrlui sS.rutarea depe urmI..." qi celelalte, in care Biserica ne zugrivegte din nou piericiunea gi vremelniciavieqii pimanteQti, ne amintegte ci toti vom muri qi ne indeamni si ne rugim cu togiipentm iertarea qi odihna celui riposat. In timpul acesta, incepand cu preoflrl, rudele,prietenii qi cunoscuqii momrlui vin pe rand qi dau mornrlui sirutarea _cea mai de pe

urmi (se sdruti de fapt SfAnta Cruce sau icoana de pe pieprul mortului)2s. Aceasti siru-tare este pecetea dragostei gi a unirii care-i leagi pe cei vii cu ce mo4i gi totodati semnuliertlrii gi al impicirii, prin care ne lulm rimas bun de la cel ce pleaci dintre noi26.

Preotul face apoi apolisul. Acpm, de e cazul, se qine cmtd.rutarea ftinebrd, (necrolo-gul). Dupi care, preonrl zice: ,,Intru fericiti adormire..." gi se cAnti ,,Vegnici^pome-nire" de trei ori (prima oari clericii, a doua gi a treia oari corul sau cAntireqii). In tim-pul acesta, preotul gi rudele apropiate ale mornrlui ridici gi leagini coliva (parastasulsau paosul).

Prin cAntarea ,,Vegnici pomenire" ne rugim lui Dumnezeu ca) pe de o parte, Elsi-gi aducd pururea aminte de cel mort intru impiriqia cerurilor, iar pe de alta, cei viisunt indemnaqi si pistreze neintrempti legltura spirituald cu cel riposat, si nu-l deauitdrii, ci sd-l pomeneascS. neincetat in rugiciunea lor.

Preotul incheie cu:,,Pentm rugiciunile..."27.

2a Pentnr vechimea acestei rugiciuni, vezi rugiciunile similare dn Conxituyi.ilc aportolice (cart. VIII,cap. 4l), $ din Despre ierarhia bisericeascd a lui (Pseudo) Dionisie-Areopagiml (VI! 3, trad. rom. de.Pr. Cic. Iordichescu, p. 144), in care intdlnim aceleaqi expresii ca gi in texnrl mgiciunii de azi.

25 Obiceiul e vechi. Vezi, de ex., Pseudo-Dionisie Areopagitd (op. cit.,YII,2,3, trad. rom., pp.144, 149): arhiereul dddea cel dintii sirutarea.

26 Yezi Simeon al Tesalonicului,Despre sfarsitwl nostru, capitolele 367 gi 368, trad.. ronc. cit., pp.247-248.

27 Formula aceasta de incheiere nu e previzuti in rAnduiala din Molitfelnic, dar e obiqnuiti inpractici (vezi, de ex., F. Balamace. op. cit., p. a37); in unclc plrli ca nu sc zicc acum, ci se incheie cttca la citrritir, dup:l puncrca mortului in grorpi.

388389

p. lJ,:',ll',,lf i',:,"'.:',:il':: ilH,:;f i;::xilii",;,,fl13jp{:,}.tl9ccsirr,,ca fbrmA,cru.se

itin t I o J^^.. --^ ,r -itirul e departe deingd locurile legat'e cu cele previzute inv !u LLru prcvazUtC ln

iar uneoii ci,;rj,1_* "i.l:^": :::^.:i1 p:n,p morfi $i cAntAndu_se ,,Vesnici

InInrugic ectenia pentr.ttde a s ci pomenire,,.

.de a s ci pomenire,,. lnd

l#":,lff ,'::f i*"*:ii,:::Fie:::E';::"i:::;';#'i,1T,;:rff f Jff i;i?,:'fiT,'H,**;39_,i.a"i':#-""p#Xffi 1,":f ffiJiX;l)*ft:31a cidit zicAnA. ,.^,11

.^:ly$l sau cirblnii din cidehriqe Jai-ai" vasut crr cr,"

:.T,,-,. invaqi Sfrinrul Apo_-_. ^ uvLr. *udL

ffi []B::lT.#:i::i3*,:;p:ii+'e,:!:,'.'i,',T,'i'::]?"#,lY:I,,fr #; il::[ # ?{;}' ffi: T4,1,-il ; il ii'* iJ ;I'",H'. :', f i:iril:1* ;' J,?J

Apoi preotul incheie, ,ira-i,,,sravi. rui Dumnezeu, cer ce a$a a binevoit !,,32.

pimAnt te vei irimaqi in viari cqi sub ocrotireacum ne invagi Sfhnrul Ano

Seturi ci (sicriul), Pe

aceasti xYrI,.27; Igiti cu semn ,i

fbsr inirJ murr in pracrici (vezi di ex. f. Blffirc..3ir t;; :T:l:-+ in

"ltim.l. edirii is,.,;.;$;i'T;e{, r:;Aip. 437-438),

ZgT.tratl ovt_crt,.op:cit., p. lg0. Dupi Simeo.n-,rii"",,^-,^,,t,.: /^_ -:-

tru rugiciunile.,.,,re celc din primAnt" .(Motitfeliicat deIrt rcv. ,,Culcurt

390391

LrTu nri t t :A .\t'l,ict Al.A

pc mort suh scttrttl ltri l.lristos ppccctca lui [Ir istrls, crt qi tttttclcllc'rnn il chctnir pc carttlitlatul la Lr

inscamnd ci ccl adormit a luptatLa cap'id mortului sc Pune aPoi

scmnul lui Hristos qi al biminqei LuimAnd creqtinului arati ci ccl ce doarme s

-"rt.ii, gi cu nndejdea ci se va scula imprcu.i cu El, la invierea cca dc obqte3s.

DupI inmormintare (mai ales la qari),norl Panibid.a sat Parnstaswl pe scwtt, binrortului (numit prin Transilvania qi Moldmese frigegti, care la primii cregtini inso(eau

supravietuire sau prelungire a vechilor osPe

mai vechi, greco-romane. Acum preotulprrevizutl in Molitfelnic, Ppotnand. sau penfrry sufletwlce stlpnnegti morrji qi viii.

i adesea, vom vorbi mai departe, pc f,curtra clericilor de mir qi a cilug{rilor, prccumentru SiptlmAna Luminat5, arltAnd tlrlnr

rom., p. 185.

, 3 (trad. rom., P. 149). OonrP, 1i

Si (trad- row. clr., P. lttS) $ Dttlmsfiirlitul nottta, cap.368 (trad. rom', p. 248).- '3' in uttimele-edilii ale Molit{elnicului tominesqice

P.de

de cea din.6 De la cuv. Iatinesc cormnten1are = a-gi da sufletul, a l)ulnttt'z,t'tt, Vr'ai

LA. Candrea Ei Gh. Adamescu, Dicyi,onir enciclopedic art'ri", Ilttcrtt'tr;fi,

gNANID I E

*Tll,:l1lC.pf,nr ncurll, urmAn<t ca p.tocunle respective.

L\vttta, t7 / r, pp. zzy_ZqZ.

4tt

o, , (p.208)r-L:^:-v - ^^^rltrpi . O varianti a- acestei ectenii,xi .Ovariantiaacestei er

a2 vczi hotirirea Sfin @p.^cir.,.pp. f g5_lg6).UI- nr .? irrnie roAa omdne din 5 mai l9f

3e2393

Sfhnta Crucca6. I)up[ cc i sc facc acnc[

nului) riposat e purtat dc clerici, dq! 11

ar, de care e legati sluiirca preoteasc{47' Qi

clericilor e mult mai lungi qi mai solcmnil

slujba Sfintelor Patimi, la Denia celor 12

miior). Stihirile idiomele ale celor opt glas

pentru fiecare glas.De aceea, sluiba inmormAntirii

mulqi preoqi (cel puqin cinci, pentruobiceiul ca, dupi slujbi, si se inconiunde i s-a frcut slujba inmormAntdriiodinioari inainte de a se depune trupul intru preogi, s-a Pbisericd. de obic"'"

i"-ilir*i.if. neascd, sluiba inmormAntlrii Preotllor rlor. in Biserica ruseasci insl s'a conEltltaceastl slujbi, deoarece ln ea ee vofbcltetaine, pe care diaconul nu ll arc; dc eqc-Ell

anduiaia mirenilor, cazurile contrarc fiindaprobate de arhiereu.-'

d) Rd.nd.wiala iru.nnrw.d.ntd.rii cd.lwXdrihr se deosebegte de cele precedente, prin

urmi.toarele :

ca al laicilor, ci numai ln's la PiePt, la mflini, Picioarc

Q curiqia truPului-toatl vialo

s se Pune c[maEl Curatilt e

fleiduit-o Hristos tururor celor ce aqteapta a dou- a7 Yezi Pseudo-Dionisie Areopaginrl , Despre

ir., p. l6l).c ai slujbei inmormintlrii prcolilor, la A,l. ,,La maladie ct la mort clu clrrdrictt tlrrtrr

I,ITUI(GICA SPECIAIT

*' Pl. de Meester- op. ctt.) P. LU/. Lau rite bYzontin

la Linrrgie", Roma, L975,pp. 155-192:4e Pl. de Meesrer- oP. cit., p. 107. I107. Despre varialiile slujbci in trccut' a sc vedca qi V, llnrrri' La

zantin silon msnusc'its de langtc lrrcquc (oryltttt,ao ritr' byzontin sihn msnusc,its de laryy1 lrrclltc (o.rj!!tfi,.

;. Thdr", instirut carh lg70 (qi..trad. itnl, Icrrrsalim 1972t Inel rito bizantino secotdt tlotcatt di litguagteca) '

imbr{cat irr hairrelc cilug{rcqti (dc cste schivnic,.i se infrgoaril cnpul cu camilafba

HL|,l',tli ca si nu i se vadl rat;);-. hr;il ,p.i'r, -rffili-r.r i,irrgireasci., alcIl',11tiI ;:;:#il'"r"rilii'alj'':ffiili::::'ft,'ff1pe ,: uur)a Acee) c aQezat pe o nisi.lie (pe un pat simolpe ciezqL Pr u rrasii.rlc (Pe Un P

in ndu_se cu aceasta siricia depe care_el I-a purtat.Dcnliyr50.

udr Prlveqre slulDa lnm::fl:il:i?t*::f,,^X i:l"X',Ltfffiri i:j:f,l'jcele din celelalte slujbe ale ,rrrr.-,rrrallrarlr: 'rLrulllle el propnr' deosebi

,i.tii .ir,-;;J ,;l:"; ^^^^.^,_-, -, -

, r'rele.se aminteqte de lupta gi de nevoi;;H" ::l' 5:"rt;" JH I li

A po s to I u I ;i i;il;il ;- ft :fi ;:, [J i' i',i:rT,''f T:t)emrschi. ce rA^rX ^,^tyl_..:l:"aj :r.

gi la inmormenrareafllaschin se cAnti. p. a--"iJ"t-Uirl"i.a ta mormint, flccare se rosteQte ectenia qi rugicirrn"r. I)rrm-o-^,,t .r.,r-._-'11or.in mormint (e r^.rn; ^^-+- ^rin mormAnt se toarni pert"'.I ,or'

'a"ta p't'"::::x$.:'* ri , ! 11,3il'n1li'"'parea

gropiiArhiereilor raposati ri, se iace srujba inmormdntirii .rd;i;;:X.or.... .i ,,,

ffiil:rg,l ,.j,*"::-i1*,^:lll=,a! , n r,i-toniqi arhiefti;i."bupa moarte ei

;f.?"ff H in resminter",'hi.;i; ; [ ; ;;;;':' r,lrTt;;.""8?i#fi[: ..l ;l

e) P'i'ndwialn' inrwrvndntil"ii in Sdpainad.rua Lwruinatd. pentru cei ce mor sau trebui€si fie inmormantaqi in vreuna din zilele .Sintirn4.ii T,,*;^^*^ /)^ t nmlnlca lOmtt) nrr se G-o .minica Tomii), nu se face rin Mo li tfe ln ic :,, acesrea sunrtotcAti murim intru nidejde

T)e r..^. â6r-- ^^ r-De aceea, pentru ca bucuna InvlerutlTlrntî de jalea gi de durerea pentru ceisll,UDa lnmormdntirii din resrul anului entintlrii alc4t-,ir; ----^ -: r'

PREOT FROF, DR. Emn BnaNt$rn

s(' Sitncor-r al Tesalonicrrl ti Dpent co4o*ir,,tsl Vczi inritit,*isl Vczi invdldtwni-204 si Btrcurcsti- /izrr' Bucuregti, 1858, pp,r. t.trr.si- ,rrrrrli .'a Bucure$ri. 1951. o. 9'6')

203-204 $i Btrcurcsti- izrr' Bucuregti, 1858, pp,Srurr, t<rrtrqi. .^rr.i .a,.* ar,,LrL,- ,)rovenir; rrin ^.^^+:: A^ ^--,t ^ ' BûcureEti. te5l. p.9'6),illlll'u':l*:'m[;l';;;*:';t.r::J"Ti:,9r p,:::lii.1"..norie se ,"-^;-o^::-':::':l],ii;j\4urr La,,u arUrLrLrr proveniti din preotiililll.d: rrrir, daci gi-au exprimat

".!*,a Jorini;, fi; "i:

i---Â-I ):- 1-/ - . ^ o - --. :..'b:q lJrlrrud y

I li_oITlll.rrea arhiereitor dupi rAri-;lrri , rnmormantarea arhiereilor duoi.lc bedev-N. Filip, Lirurqic", o. ++Zirlrrj Rusiei a alcniuit un*rit special p<rlrrj Rusiiei a alciruit unlit special pentru

. DY cgDtca Pomcntrc:T:?li::;:"tj::ii:ll 1l:Tii-,,, cdiliite Motitfetnicutui si.ghcawnmtwttri r<tntancsc., .. ,^'LyuLa p(rmcntrc- c prcvezuti ntrmai tr..Jnn () lnl()cutcsc cu ,,Hrisros a inviirt", dc .3 ori.

3e4 395

LrrurrctCA sPEclAl,A

); dar

vierii qi,,Hristgs R fitvirrt,,.", Otprrstul sc.fhcc^ca la Paqtisa,,iar la mornlAnt sc citcqtc

rug.icilnca dc dczlcgarc din sl"ritra otrign*iti ir inmormintlrii"".RAnduiala aceasta ;; ;fi.i*ri la togicei mo4i in mircni' clc-

.i.i ai;til;r.i, a" ori.. vArsta (atAt lamaturi, cht gi '

ea 'sc f{cce

;i1;i";-; .i"o in-o.mAnt"qi in ziua odovanie (miercurea

iiptlmanii a gasea duPi Pagti)s7.

Observ. pe baza Canonului II al SfAnnrtui Timotei al Alcxandrici' cere oprc{tc.a $c

aduce jcrrfh i51 exccryla c1l:ll i:tllidinminte),ltilparastascpcnlrusl'nucigaqi (ar

^ ' 40 qi-I43);.du.p[ Prr'

ilto ir'tn'C*ora (g1.40) acelaqi ffarament se aplica qi celor uciqi cAr-rd au fost prinli astrpra

unui furt, in preacuruie etc.

5. Vechimea gi evoluqia ritualului li

Antiohiase pe vremea impiranrlui Iuliande Aur spune cfaqi de Dumnelocul nostru6o.biserici, morqii erau privegheaqi, zi qi no

sa F. Balamace,oP. cit., P.439.,, ir;;;i;;;ii't".'i,i Moldovei). Catisma.a xvll-a (Ps. CK\4lI), care lipscgtc din, rlndttinla

i.r-".-arrae.li i,.*^ Snp,er"a.ra r-umitlatl, se citegte la casa mortului (Pr. P. Proc<lptlviciurop' elt',

o. 162).' on i,, Biserica msi exista insi o rinduiald deos

re practica din Biscrica rttscascrl p-rivintnrc,l't

skv. Ies funirailks selon le itc dc I'Aquts cl lttz,'in voi. ,,La maladic ct la nrort clu chrdticn

la inm<lnlfurtarca crcgtiniltlr pfurlt pe lu

cultuel dt fufi.tnt durott k plriofu pn'

381-413 (cu'bogatd bibliografic, lr zi),se Vczi Socrare,Ist. bis.,IU, l'8.nn Omilit IV-a io Epist. cdtre Evrei.'.,11G. r' L'XIII, col' 43'

PReot Pnor, Dn, ENtj BRANI$,rF:

cum s-a fltcut, dc exemplu, cu trupul impdrarului C,onstantin ccl Mare6r sau cu cclSfhntului Ambrozie62.

conform sfanrlui sfannrlui Apostol Pavel: ,,Fraqilor, nu voim si figi lndegpre cei ce au adormit, ca sd. nw vd. lntristapi,., ..itrl1i, care n-au nedelde ...,, 1trIV, 13 g.u.), era interzisi ;elrrea mo4ilor Qi purtarea hainelor de doliu (tteagri), pentru ca moartea nu constituia motiv de plAngere gi intristare, ci deca trecere la viaqa cea fericiti gi eterni.63.

L-iri indoiali, cele.dintAi cAntiri gi lecturi sfinte cu care cregrinii ii privegheaumo4i gi ii petreceau la groapi vor fi fost psalmii biblici, indeosebi aceia in'care.vorba.despre viaqi qi moafte. Astfel, sfinrul Grigorie de Nissa spune ci, lasttrorii

.sale Macrina) s-au cAntat psalmi gi imne6a qi acelaqi lucru ne relateazd giGrigorie de Nazianz la moartea fratelui si.u, crzar (cheiarie)65; iar Ieronim:p;Cla inmormAntarea matroanel paula in Betleem. s-au cAntat prri-i in limbilelatini qi siriana, deoarece erau adunati cregtini de multe neamuri qi fiecare cAntalasculta psalmi in limba sa66.

^ CeIe dintAi reguli privitoare la rinralul cregtin de inmormAnrare le gisimConstitwyiib apo*olice. Asrfel, in cartea a \l[-a lcapii. ZZy din acest documenr se tombobiceiul iudaic qi pdgan al spilirilor lustrale dupd ati rea de mo4i qi se spuncmo4ii care au riposar intru br.rni-cr9{inqi sr fie scogi din casi gi petrecuqi ipre gioaplcAntiri; autorul anonim citeazd,, mai departe, ,"rset din psalmii'cxv

1veri. o:(scumpi) este inaintea Domnului moarrea cuvioqilor Lui") qi C)trv ivers. 7:cc-te, suflete al meu, la odihna tx..."), care se cantau (citeau) probabil in astfel deIn crmrtrre, se recomanda si. se citeasci din Ci4ile Sfinte (ceva mai ios se citeazr.In cmltlreJ se recomanda si se citeasci din Ci4ile Sfinre (ceva mai jos se citeazi, de cdin Prov. X, 7; Ingel. luj I9q sirah III, r; Ieq. III; 6 qi Lc. xx, 3B), sd se cante p;rhisr se aduci, in biserici gi in crmitire, ca jertfd, ,,pldcuta Euhartistie, icoanaimpiritesc al lui Hristos" (trad. rom., p. 179). prolabil ci de aici s-a luatrrlspnndit in multe regiuni ale Bisericii vechi, de a se pune pirticele din Sfnnta Euhar[fl., celorriposaqi, obicei pe care l-a condamnat sinodul cartaginean din 393 (l8 ir-rtre cele de la Cartagina) qr apoi sinodul trulan in canonul 33. ' '--l[. .To, in Constituyiile a.postllice (cartea VIII, cap. 4l) ni se ,' -- r: . ^' n , . ,, r,Jvv.,ryeywyretv wyvrtvttve \L4rLLd v nr) Lap. ,tl/ lu sc

slujbi pentru cei morgi, in care gisim gi texnrl unor ecteniiUn diacon rostea mai intAi o ectenie mare, apoi o ectenied.upi care-episcopul rostea o rugi.ciune, in care gisim ideislujbelor funebre de azi. Slujba se incheia cu o rugiciune penrru plecarea capetelor gicon^cedierea credinciogilor din biserici6z.

rn bholnghi.onwl episcopului Serapion (in Egipt) din sec. IV gisimtcxttrl unei rugiciuni penrru cei morri, as .o ..i'di, Corustitwyiile ip^to-licc68, iar in sec. v, scrierea ct tithi Desp iseticeascd. a lui Dionisie pseu-

')'.Y-uiPatrlin. 7-49,p.L., t. XIV, col.46-47.or Vczi, de ex.. tate- 2O-?.1 p T. t IV rnt r{6i Vczi, de ex., L. : ta*, zOit, i.i., i. iv, ."f . OrS-ors, ,,Nu trebuie sl-ipLlng iilf.i si' nu imbricim^pentm ei haine mohorite...".(,s t. XLVI, col.992 D-993.

, t. XXXV, col.755.6h Epitaphium lraulaz (Epist. CWII),29, p.L., t. XX[, col. 904-905.n' Ctnstitusiile apottolice. trad. rom. din Spz{. ll- oo.262-262.n' Ctnstinsiih apo$olice, trad. rom. din Spz{, ll, pp.262-263.n" Vczi tcxnrl la F.X. Funk, Didascalia et Constbutiones Apostoloflrrt, Parlcrhrlrn, 1905, vol. lI,

p,192,

396 $1

LITT,RGICA SFECIAI.A

qi nicinumarcopii).cele ort

de Pr.Cicerone Iorddchescu 'pp' L4l-142'

-,.. t-..ildc i. .rol --La mAlpowr les morts, invol' ,,La maladic ct ln ntort cltt

PnnoT PRoF. DR. Enli BnnNl,$,rri

9:i:llT .acntalc rcprezint{ o. conrbinaqic a rugdciunilor perrrr"u nrr:rgi clin vechile lourelr b.rscrlccgtt qi manuscrise de Evhohgbll cu cAnririle qi lecrurile'din rAnduialavegherii de toati noaptea (l'annikl-ris), ."r" ,. flcea inci din v"ciri-" in biserici lnnul^duminicilor gi al sirbitorilor.rnari gi care era cea mai potriviti pentm;;il;Astfel, Psalmul cxvm (,,Fericiti. cei frii prihani irr .r[...;t, :;.e ai.an iegte -aa XVII-a, specifici slujbelor funebre, impirtiti in tr:i ,"tir"r"., constinria incrinceput psalmodia Utreniei de duminici qi de sAmbita, ir'r

"n.i"jmanrstiresc. asase cinta la catedrala patriarhali (Marea Biserici) dlrr c"".t""iil;;i;: El';',odinioari gi la slujba inmormAntarii Domnului de la Denia din SfAnia qi l{^i.a V(azi rimas numai sub forma de versete izorate printre strofele prohodului)

o parte dintre cAntirile gi rugiciunile din rdnduiali acrualllslujbelor i.r.rebre, cprovin din fondul vechi al slujbei privegherii de toati .ro"p* (panichida), il au1*t-?.: dupi.raditie,.pe sfhnrul Gherman I, patriarhul constantinopolului din rvl[-.lea. Din acelagi veac provin qi stihiriie'de la Binec.rvnrrilrit"'-orEitoi-1,,sfinqilor..."), care se cintd .prima parte a slujb.l".fu;;;r;; il;';i#; ;;moase stihiri icli.oncele din s ba inmormAntirii, care se datoreazi marelui imnogrdogmatist, Sfinnrl Ioan Damaschinul (t754)?s.

^^_9i:r:!^:lVfl"r. *0,... este opera lui TegfaLl, episcopul Niceei (f c. 850),inglobat probabil h yq,,+ ,toy.9. ^qi

expresii ai" p-aritii -i ,..irt, ,, l;;i*r{orlnrl martirilor. In cadrul_lui. la slujba inmorm6nterii preogilor s. int rc"te"ra, dupl CItarea a gasea, c,ondacul gi Icosul obignuit al sruj.belgr firnebie (,,cu,fi"di;Jt;a;;toase..."),^d{ nu singure, ci urmatc de inci arte 24 d. rtrof., .rr" a.eori.sc un rc9ryplet, in forma sa originard. Acest condac este atribuit de unii Sfantdui R;; M;i&dultu, dupi attii :llggamtiri Anastasie, probabil prietenul srannrlui l,raxim Mirnrrisitonrl,-l

t'Pa ar(u caluganiltr Anastasre, probabil prietenul Sfenrului Maxim Mirnrrisitorull,Pani in sec. XIV nu exista dec6.t o sinzuri sluibi a inmorm4ntirii .^-,,-; ^o-xrc^ -^t^-^--ill- )-

7a M. Arranz, 0p.^ci1.,.pp_. g I -g2.

]l !:,lt:t, tli I vL",ti* cr, Despre poezia imnosraf.cd..., p. 339.11 9. .li ei.. lirurgisrul .o.,r"-po'rrn'G i;;" K:;;" Yczi.de cx..Trebnicul slav (il4nlirfelttir) eA t. c77 Vezi, de ex., (Molirfelnic), ed. la Grottaferrata, in 1945.'i,,.r;,1^^::,T:"^.g:',p1",-y1;fig' f:i...* r,Lo.,r, v. s;,,i,'opl ,ir., ta nora 47. si ta A.I(rrirzcfl. La mor"t du ori*i d'apris_lr ,,Trebtih', slavr,'in'uil..,r^ .*i.1i.5","i;';;;^;,, .il;,it;'l#;h I.irurqic". Ronra. 1b75. on. I55-t97h I.iturgic", Ronra, 1975, pp.'l 55- l OZ7') Vczi, dc cx., Penticostiral myt.. llrTe

rYczi, dc ex., Penticosii*t *rr., lrr sfhrEinrl slujbci clin Duminica Palitikrr (ctl, lfucurcari, I936,

toate categoriile de mo4i (clerici,mAntdrii monahilor de azi; in ea-gorii de mo4i, existente mai dina

roap5., era de obicei a invierii luJrLazirTl.se intAlnegte in manuscrise decAtci4i de ritual, intocmirea ei s_ar

P. 16).

3e8 399

l,lr"uRelcn snEcxAt,/

B. IERURGIILB $I RANDUIELILE TRADITIONALE DE DUPItNuon uANTARE. PoMENTRTLE MoRTILoR

intinde qi dincolo de pragul mormAntu

rea individuali a mo4ilor.Slujba pe care ea o face pentm cei mo

deobgte pa.rnstns, de la cuvAntul grecesc nintea cuiva, mijlocire, deci mijlocire Ia Du

biserici se pun pe masa ofrandelor, de Ialtd masi agezati in miflocul bisericii.

Coliva (td r6l"upo sau r6l'l.upcr), {Icutinchipuie insuqi trupul mortului, deoareceEa este, totodati, o expresie materiali a crficutl din boabe de grAu, pe care Dotrupurilor: dupi cum bobul de griu, ca singropat mai intAi in pimint gi s

ingroapi gi putrezegte, pentm ca

CJmp. qi I Cor. XV, 36 Q.u.)82.colivei reprezintl vimrqile sfinqilor sau ale

veqnice, pe care nldijduim ci a

chiar rAnduieli speciale pentru bi.A.celaqi lucm ca gi coliva simbolizeazi

Ia mo4i pe lAngi colivi (sau uneori in lo

so Mitrop. T.E. Ma8' Despre originea

Tt iad, Btrcrreqti, 1945

: il,iir[.,if t'oP' cit"P' 252'

PREoT PRor. DR. ENp BRaruI$tn

,-il? ffffi3"l];:ff f."f;m'ji::,:l ,=l ji1: ",*r,r" c,in er crucis

repreznti o datini foame ,e.h.' Parureprezintd. o datini foane .;eche, Parasticare sftdmogii nogtri romani le de vin,aceasta a cipitat insi o semnifica stropia fosf trnc rnrn,,l T\^*---r . m trl rrr aa fost uns trupul Domnului. foilorta ul cue roQu, comp. Deut. XX)ilI. t4i ;;; alescurge prin viaqicurge prin viaqimormAnnrl peste trupulpreinchipui Sfintele J3

fn unele nirti 'i^,,r r- nidiiduimin unele pdrti, vinul de .o rrr,rg e arha.r6^^+ ^-- - . , , nidijduim.Ul mortrlhri /c,,, ^ --^-::\ - rgylui 5norplui (iau a gropii) .r'.i *pacatelor drn yiati (,,Stropi_mi_vei cu is

e lnlocurt cx apd indulciti cu miere (miSau Pdus (de Ia crrvi.nrl lati-^-^ ^--)--.;H#i:lhy,:i:^;y,:"!;::;ri;r::#,=,ncerare,odihni,moane,deundesi

(ArdiJ;i Moldova), la inmormdntiri ;ffi

I i::f :*l::i^igYit ri tory"t, adici

v preogilor) lumdndri aprinse, a ciror; se aprind de asemenei qi turnaniriG ,

t, Cartea Ro rnhn e as c ds,

rev. A4O, an. 1963, nr,

236,238.orice ofrandd (piine, vin, vase) adusd ocn.scu, op. rur., p. 995 $ Diclionarul tirutii ru-

4()() 401

[,rruRct(:A sPBclAl,A

m in cartea numitl Panihiddsi cum o des'la inmormAntirii, cu singttra dcosebirc c[

ccle opt stihiri idiomele ale SfAnzuluide pe urmi. Fiind insi Prea lungl, latici, aceasti rAnduiali se prescurtcazil,

flcAndu-se in modul urmS.tor:usnrl td dupl, st5. qi vinul,Antrt .", Apoi

obiqnuite (unii le omit). Prel.e : ,,Crla ce cu adAnculavem...". IJrmeazI citirea

care urmeezi Cananwl rnorlilor, din care

Cind se face parasrasul propriu-zis cu Liturghie (parastas ttl:), morrul (pornclnicttl ctr

numele mo4ilor) " po-.rrit Ia Proscomidie, iar Ia troparelc obilnuitc dc dupll icriircrt,ctr

Evanghelia se adaugi gi troparul gi condacul mo4ilor; pe lAngi Evanglrclia qi Apostolul zilci

ea Yezi F. Balamace, oP. cit.' P.458.es Ic. D. Lungulescu, oP. cit., p. 190,h F, flnlanracc, op, cit., pp. 456.462.

r:sP:ctjYc nc pttll qi Apostrllrrl qi livtnghclia pcntnr morji, inr dup[ cctcnia lntrcit{ dincluiala.Liturghici sc zicc gi cctcr:ia pe,irru morgi, cu rugi.i,rn"o, ,,ilu*n.r"ot duhuriloiMortul c pomcnit apoi gi la icqirca cu f)arurilci iar in iiqrl Crrin,riri.iiiui r"u

"rse citeErc, in zilclc de rAnd, Canonul morgilorrT.

AtAt in Panihiili, cit qiinMotffitnlr gi in Linrghier, mai gisim qi tnparastw micPe scurt' Prescuftare a celui mare,- tipirit de obicei sub titlul de Liiia rnicril penw ta[41.4!{a ei e aceeaqi cu a panibidei care se face ra casa momrrui i"J;d;;ii;;;;iI1 zlua inmormintirii, cu singura deosebire ci la ectenie se face pomenirea gencrnenominall, a rlturor mo{ilor. Se face de obicei pe la ministiri, indeosebi vinbrigi se numeqte Litie (proceslune), pentru cd se face ieqind in p.ia""r (pronaos), orise merge in. procesiune-la cimitir (gropnigi), iegind din biserici dupi siuibdtr."

-:'

.- .In catedralele qi in bisericile di mir (mai mult la oraqe), parastasi acesta pe(Litia mici) se face de obicei la sfirgitul Lirurghiei - n. b.ipn Rugiciunea amvofie dupi otpust- gi poarti. numele die Trisaghiin pentru-"iti,"" panihidd rnicd,. Aceeagi rA'duiali se face-gi ra cimitir, ldngi mormanr, sau la casa mortului, cuzia pomenilor care se fac la termenele sau soroacere idrtinate pentru pome:

morqilor, despre care vom vorbr mai departe.

, _f Ard.*.existi.qi o randuiali specialr ^

pa.ra.sta.surai d,in sd.rnbdta twi Lazd,r (dezlegarea Piresimilor, la cimitir, unitr cu binecuvantarea maqiqoarelor)ee.

\

2. Soroacele sau termenelecarea lor. Dupd tradiqia vechemornrlui prin slujbe cu rugiciuntpwd, care corespunde de obicei cu ziua

cilrc ne mAntuim qi in amintirea invier

ui (ed. 1928, pp. f l0-lll); D. Lungulescu, ap,

, p. L78.0 sau 2l zilcI din t466 al

:rtrc;ti, 1967, p. 137:,,RAnduiala ce se sivirsesret'ti stilttthnd.ni dc la ziua mo4ii',. in unele oirti. oiilptlrnfuri (l). Lungulcsctr,op. cit., p. 132)i

402 403

-r!P PNn trtl I l:

I sc i,chinir. duD{ ce a vizitat raiur. cca di, zitra a 40-a, pcrtru cil atunci ar rjudecata particrirard a fiec*rui-liiii.i-i.uia p"r.grin.r;i'dli'A de z,e prinvizduhului, prin rai gi pril iadr0s-----' -*r

Pomenirea -orn lrri ra soroacere de mai sus se face fie cu parastas qi riurghicr(*::1r",1,,':Tr:::]1":_r1_ li L- zlri'arpa moarte ), fie ducandu_se numai colcolac gi vin la mormnnt, unde. b.i"*iir..;"i";.##; ;;";"ifi;;;;;tr,môrmAnrul cu vin (aqa se obil- ' .- ----

rle zile r{,,îca"J-p"."'.;J;'J..Lh? de zile.drPa r(prin scoaiere" a.'-i.ia.;, t, ornrlui la Prospentnr morti- clr nroicirr-.o. punAndu-se girlT.-"rti,^cu rugdciunerr ,,uu'u,Lzcur uunu.ror...-.; orr...l"Til'iXL,tul',!lipomenrrea e insotiti de mese .penrru sdraci (pom.niy,qi;;-i;;;; ;;t ;[.iIdirerirei";;i;;qilffi 'ill#,',inl.f, 'fi ;fi .11,,1".1,i.prin rdnduieri ae iru;ua-iil;i;; t"".dir;ti. ;;i ;"i'h.il;Orrflirllt..i,

soroacele nu se fac in orice zi a siptimAnii, ci mai ales joia,

3' ztlele in care se fac gi cele in care nu se fac parastase, in cursul anului til::::;,o[:Hl.l,T.''5yi,'j:':lf,lll.:ta, ,r,uitiia'a";;"d,rL':""sranrdr pentrumenirea mo4ilor, e sAm6ita. sairuar"^. i)

rlqvrul4 uL Lrdur(ra consranta

n"rp!e"aiii'.., ir".rrr"relor si, .,.,-..',.*!3t.'tu cea mai potriviti din

De la olrr.m.. , imai ale gi in alte zile din,(sul.sdptimdnii, mai inclusiv / )- l

sericii se fire .r.""r." ^^-.sericii se.face parastas pefltru LLrLLrnl raposa[r, rar la sdr

l:::T,:f;1ii car; au purrat numete ,ra,idrr"i ,.rp.Zl Oe dlrmrnrri ecte i-.x ^J*:^: -- -zi de duminici este insi admisi.r; ;;;;i;;';;t, pogorimant pentru cei cepot veni la biserici in zi de.rucru; ., * J-r-,'.rrqtere unei aprige qi interminable conrf [:'J"::::i':P::?,1"*.:r"i''t*i";;tt;;;;;;;',"'Jif, :;iJt:l]Ti:l+lfrufl jif,:,,;f 'r.sm"t"lii-ri";;;:T;;;*;h""'HJJiffi ::,:"I3.3ffi

uJ (f 395). Cuvdnrpentru ieqirea suflerulzi ''"1

n.' p..zz'tt.- dmp. g rrair<ifan, ,; ;;'rf.t ;!^rV.ZT :;rffi*,g) -,1.92

( ed. Acadimiei Rom-ine, i g1;,'pl.r osf .' v.ri ;# ;;t,rd

N ade din curst

^\ (sau, mai bi de

.a# SiAntul Ioan cc

bucu raznice (Naqterea gi Boboteaz[) nu sc po'

Stmb[taln SdPtil'loe, iar tnnntnecatll

I

uminica infricoqitoarei )udeclfi) plnt hiri'

doua, a treia gi

In zilele gi mo4ii P9l fi pomeniti nominal numel lr

taini, la prosc " ."t*ffi*rghiei previzute de tipic 9i dr

tradiqie pentm ti a morqilor (de ex., la ieQirea cu Darurile)

I,ITURCICA SPECIALT

rD in unele pi(i ale Bisericii ..,9*!r.. ({un^t;nia,, 9lt"*1-,1',11"-'o:11.Y:1*::,1^-:.,1T' ,l:tlXru urrcrL P"!' "'-:j:-::li'ili^-,"'l;- C I Liturulric (vczi, rle cxdezlegiri de sariridarc p.niru mo4i. in foia din Siptdmina Patimilor' dup:

pr pI procoo oviciu. Rirualistica, p.73). rlrpa p.rltilr;i; i1"".". drcciei. ,,in S-Arntr'ttrr lli l:I':lPr. P. ProcoPoviciu,rti- in loia din Siptdmina Patimilor, dupi Litt

;.-zzi. Dupi practica din Biscrica Grcciei. ,ir:

il d;ffitil;iil;;it;r;'iiIi., i.*ii'nr'r. f... pomcniri cu colivc' drr sc utmcrrc*c ntrrrre:*.r r :r,--hiai eele n rrnr rronrre func[frc: ..Ctf tltthUfiln lrulnlruca rrutrlur lt [r r/uluru!' ^-"1;,i;; ^'-- r----

:c func6rc: ,,cu tltthuri-"rtil"., dr.i trebuie ' irul Lirurghiei *I,"^P*IT t;IP^'

drep!ilor..." 5i celelalte pe 1960' Atena' Iybv' P' v'4)'-ilo \r^-: nr-".,,-t",t l^ . n. 2ilele Oentna DomeniriaXeneralil A mOrlikf, ln fli."rilri77rîi - ,\;iip. n'i i'"t"' pini'ni'iaseneratd' a morlitor' ttt rtt

sul anului bisericesc.rrr Vezi can. ll din cele disciplinare atribuit

405

Pnror Pnor. Dn. Enr lluNr$rrr

,,Blajenilor" sau al mo4ilor).

aproape zilnic. Acest fel de ponrcnirc sc numcQtc in popor sdrindnr (dc la cuvA6tulgreaca moderni fi ocrpoutcrprd, = un gnrp de 40, slavoncqtc = ,*or) sau (prinfuJqi sararustd (de la rcoocrpq,Koottl iitW.: a patruzecea zi) qi'r. i,i[.*iaz{credinqa.popularl (de origine monahaii)'cI in a 40_azj a. U -trit., dupi ." *flmorrului a stribinrt vimile vizduhului gi a vizitat raiul qi iadui, s. infltiqeazi la iuccata particulari, pentru a i se hotiri soarta provizorie pa"n u'pa...i;';i;-;;;iisoarti. care se _poate uQura) prrn mijlocirile gi milosteniile ficute de cei vii inrnorqilor. La sfirgirul celor 40 de Liturghii se face Linrrghie cu parastas qi se pctoate pomeL-ricele expirate,.ceea_ce in popor r. .r,r-.gt. d.izlexarea" ,^u'rlobosrirind.at elnr,^insoqiti uneori de Agheasme micn qi masi d.;ba;;;;tru prazniciia.

Tot un fel de sirindar sunt^qi aq-a-numitele capete t^" i,;piyht, "bii";i;i",pirqi (ca de ex., in Munte ria). Se aduce adici, la biserici ru djr..t l, -o.-arn,pomenirea^ mortului, o colivioarr, un colac sau covrig mai mare in,rmit cipeqel),vin gi luma,are. Preotul face parastar_d. p" scurt ( 'nghi.o"wij qi'r..op"g,. -o.nctr vin. Aceste pomeniri se fac prin Moldova jn pii-.i. +o ii, )i. a"pl-o"r.., i.;a_lte_ pirqi in Posnrl Mare, timp de 40 de zile in qi.,,r; ,faiqi*i

"."r.or^ se numcr

(ellegaren Pdresincilor Ei se face, prin unere parohii,'in se-btl;fu Lazir, pri" ;ili;loia.Patimilor, in SAmbdta Tomii, ori luni qi marii d"pi D;;i;ica romii 1ilp;ii

L) ,&

5' Citeva de9R.1e dezgoparea mo4ilor. in timpul din urmi, s-a incetitenitlprin unele piry ale Bisericii noastre obiceiul spoiadic d" a se A[r"d;;.;;[;;i,

Vechile Pravile interziceau categoricqi dezlegarea chiriarhului loculuitrB. Ele

care, dupi implinirea ter.de asemenea, permise, cuunor oseminte pentru a fi

ex., pentru cei care au mu-rte de.locul de origine, soldaqii mor,rl peosemintele dezgropate se spali cu vin, se

La unele biserici parohiale se mai obignuiegte a se face pomenirea individuneintrerupti a mo4ilor la r ate Liturehiile din tursul """i ,ri bisericesc, ..., i"unele pirrj (ca nordul MoJdovei) se numeQre.parusie (dela cuvant.ll;;;;L;"p;e: prezenti., a sta cuiva neintrerupt in ajutor)rt6 ,h

',',,Y51!:::!:^.1ti Y.::: B_*1*, gt. 162; Mitrofan din Konewets , o\t. cit., pp. 2e-3r. Comp. qiNicotlim (Munteanu), op. cit.,p. 410.

,,., ','j Yf,'.:11: f ,,:lg 3j::?,:-Ljiryl.'cy, op. cit., pp..rer-re2. Se pot da sirindare qi pentru cei,,,, .,- Y:,r^:lli !!, ,,:,.q li_nt. n I. ungulescu, op. cit.. pp-. t9t-192. Se pot da sdrindare qi pentru cei

Ili:.ii,""j.,T,"1: fl:l..f ,*Tl::':_lii.-T mai important din viala parohiei, ca de exemplu. L sfinlirea

i,biserici_sau a unei fhnrdni, ori cind vine prett.,o, ir, ,r, .i..ultcl Dlsenct sau a unet fflntini, ori cind vine preot nou irrs Vezi lerod. Firmilian,Cartc derugfuiini,ed. II, IBucuregti, 1937, pp. l7l-173.rf n V. Mitrofanovici, op. tit., pp. so["iotSt.t7

.Y921, de ex.,. Pioik t;?,yf* fi*eytlre_1Legi); gt.l38 Comp. Ei unele Rispunsuri aleiarhului ccumenic Nicolae III iramaticui r" u. GiediJn, Kcry wrcrf 6ttrd,[etg, r, pl, si.".- --:atria.rhului ccumenic Nicolae III iramaticuirr8 Vezi, dc cx.,Mwrual dc pravi)d bk.,,lpl.iia. *i""p Nifon al ungro-vloii:i,lkl'ri, iJ.ir"u,i,4, p'. 128 Si,fuhcatnata4 Buctrrcgti, 1854, p. 128: ,,Nimeni sl nu tf,lrtrzrrcnscl a facc dczsroorrilll"1:f;]r_t^):"#rffi,1::.P1i::l1.l1', itff, n, rza, ,,N,-.;i'.i ",-r,il,il;;'#iltil.e'o';i.lc oasc dc rtp.safl, f{rrt qtirca 9i dezrcjaica ctrirr,irtri.i

"pilrr*i, ,i.i. iltffin.riiliil1r'lr["iii't

406

'.rtcT,tltcintr-ttttsicritr'li:,$l,lllll'iln<>ultti mort! oI

i:iit;' "oi"' tl"it'* prtrtstasttltti'rt

oseminte neiustificate de moti"'c t:'i-:l::ffiilJide exhumiri sunt iugldttttc'

I, p. 9 g.u.L. II, Bucur ffi:,-11":i""':Ji,:}:$.:il}.uin<licxistIrAndrriclirr1rccirt,, e in vcch' re -""*.l;i,.13iiifl H'M;;;;; 0p.,,r,,

"pp. | +7 - | 48) .

slulbil Pcntrrr astfcl dc oca

401

CuPrins

Prefaqi IPrescurtlri folosite

r'!""r""'i"""r"'r '

PARTEAINTAI - "' I-E'INTRODUCERE tN ururclcA SPE ',rALA""""' """'rr'?"".trttt;'1{ ',

Capintul I. Linrgica speciali * ,{*tPll".i. OUi..tot sau materia de studiu a Ltflrr

2. lzvoarele Liturgicii speciale" ' ' " '

3. Metoda folositl4. imPi4irea rnateriei "'5. Fotsul gi importanga studiului L

Capi.

I.2.

3. impi4irea sluibelor bisericeqti

PARTEA A DOUA

LAUDELE BISERICE$TI SAU SLUJBELE SERVIqULUI DIVIN ZILNIC

AL BISERrcrr oRTODOXE """"""""""""21

sivArqesc

Cnpitolutll.IstoriaLaudelorbisericegti.Formareaserrliciuluidivinoubliczilnical Bieericii """""""""' """"""""'2?

I,TTURCICA SPESUIIAPRE0't'Pncln. Dn. ENE BRANI$,nJ

A. RANDUIALA SLUIBEII. Denumirile slujbei2. Timpul sivArqirii.....3. Scopul Vecerniei....4. Rnnduiala Vecernieill. rsTozuA $r ExpLrcARrA VECERNrEr.............

3. Explicarea rinduielii actuale a Vecerniei4. Simbolismul Vecerniei in raport cu viaqa MAntuitorului ...................................5

4ll

LITURGI(;A S]'Er Trr+.'r,Rnot PRor. Dn. Uuri Bnnnr$tri

3,

4,

5.

6.

7.

eclianea o II-a.

rlritolul III.............. .................I77vArgitorul Sfintei Liturghii gi pregitirea lui pentru sIujbI......... .......L77l. Cine poate sivArEi Sfhnta Liturghie.... ....I772. Nccesitatea pregitirii speciale a slujitorilor pentru Sfinta Liturghie ................1773. Pregitirea sufleteascd (morali)..... ..........17g4, Prcgitirea trupeasci.... ........Ig05. Efbctele gi folosul pregitirii penrru s1ujbi.......... ........1g2_1

pitolul IV.............. .................I83Irchriala Linrrghiei SfAnnrlui Ioan qi a Liturghiei SfAntului Vasile......................1g3{. RANDUTALA pROSCOMrDrEr.........

..................r83l. Cc cstc Proscomidia ...........Ig3l. f irrrpulsivArgirii Proscomidiei................. ..,............,.1g3|. l,r>cul strv{rgirii Proscomidiei ................. ,,,,.,,............1g3

4t2 &413

rEEOT TROF, DR, ENT' BRANI$TE

4t4 415

I,ITURCICA SI'ECIADA"

5. SlvArEirca tainci (inrpirtiEirea) """""""2606. Partea finali a Liturghiei"' """"""""""'263

Capitotul WI. Lirurghra darurilor mai inainte sfinqite """'266

I. Originea qi vechimea acestei Linrrghii"" """"""""""2662. Autorul Linrrghiei """""""2673. Timpul sivArgirii'.... """"""2684. RAnduiala slujbei """"""""'2695. Schema randuielii Liturghiei Darurilor mai inainte sfingite ,,,,,,....273

6. Istoria gi explicarea ,itor]lo, principale din rAnduiala acestei Linrrghii "" """"274

PARTEA A PATRA

SFINTELE TAINE """"""",,".287

Capitotut l.Introducere generali """"""""""287C,e sunt sfintele t"ine,Icopul lor, timpul qi locul sivArEirii""' """""'ail

Capitotul ll.Botezul 9i ungerea cu Sfinnrl Mir """""" ""'2BlA. NOTILTNI INTRO;UCTIVE $I RANDUIALA SLUIBEI ...'..'..'. "'.'.'','.', 289

B. rsTozuA $r ExpLrcAREn n ANOUIELII SFANTULUI BOTtsZ $l A

MIR[NGERrr............ ""'296

I. Descrieri vechi ale botezului """""""""2962. RAnduiala catehumenatului """"' """""2973. RAnduiala botezului' """""'3004. Mirungerea............"' """""30{5. Riturile finale ale slujbei ""'305

Capitolullll.Mirnrrisirea(spovedania) ''" " " """""'310

Capittfut ru.tmpirtiqirea sau cuminecarea """"""""""319

CnpitolwlZ Cununia (slujba nuntii) """""""327

Cf,pitvlutW.Hirotonia 9i hirotesiile"""""""' """""""""337

Capitolutl4l. Sfinnrl Maslu """'346

PARTEA A CINCEA

TERURGIILE ............' """""""353

CnpitolwtL lntroducere generall desprc iemrgii """""""'355

Capitolutll lcnrrgiile in legirur[ cu naqterca 9i ctt

capilohll IY. Tedeumul sa,r ,' ' ^^,^t-.

r"Tr' ir rua,e,'r""""'..........;'......qrir........362tul sau r ogia.......

uielile tradigi"""n r i.r* * **,, "_r* U *r^.................383

urELrLE iN rscAruRA ., oooam.a ;ft,1r,rrroNarr ;r oupE

"""":""'383

RTrron,... ..............39e

I

I

I

Liturgica specială - Pr. Prof. Dr. Ene Braniște

Documents

Transcript of Liturgica specială - Pr. Prof. Dr. Ene Braniște