Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewANAF asigură administrarea impozitelor, taxelor,...

Acord privind servicii de

Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării pe criterii de performanță (P156889)Livrabil nr. 5

Plan Strategic Instituțional 2018-2021 pentru Ministerul Finanțelor Publice și pentru instituțiile subordonate

Iulie 2018

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020

Acest raport este livrat în cadrul Acordului privind servicii de asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare şi bugetare şi sprijinirea bugetării pe criterii de performanță, încheiat între Secretariatul General al Guvernului şi Banca Internațională pentru Reconstrucție şi Dezvoltare în data de 8 iunie 2016. Acesta corespunde Livrabilului nr. 5 din cadrul acordului menționat.

Declinarea responsabilităţii

Acest raport este un produs al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție şi Dezvoltare / Băncii Mondiale. Constatările, interpretările şi concluziile exprimate în prezenta lucrare nu reflectă în mod necesar opiniile Directorilor Executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care le reprezintă. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor incluse în acest document.

Raportul de față nu reprezintă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Drepturi de autor

Materialul inclus în prezenta publicație este protejat de legea drepturilor de autor. Copierea şi/sau transmiterea fără permisiune a unor porțiuni sau a conținutului integral al acestei lucrări poate constitui o încălcare a legislației în vigoare.

Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau a retipări o parte din lucrare, vă rugăm să transmiteți o cerere cu toate informațiile la oricare dintre cele două instituții: (i) Secretariatul General al Guvernului (Piața Victoriei nr. 1, Bucureşti, România) sau (ii) Grupul Băncii Mondiale în România (Strada Vasile Lascăr nr. 31, etaj 6, Sector 2, Bucureşti, România).

i

Listă de acronime

ANAF Agenția Națională de Administrare FiscalăANAP Agenția Națională pentru Achiziții PubliceSGG Secretariatul General al GuvernuluiDG Direcție generalăUE Uniunea EuropeanăPIB Produs intern brutPSI Plan strategic instituționalTI Tehnologia informațieiMFP Ministerul Finanțelor PubliceOTM Obiectiv bugetar pe termen mediuDPPMAN Direcția de politici publice şi monitorizare acte normativeCCR Curtea de Conturi din RomâniaTVA Taxa pe valoarea adăugată

ii

Cuprins

Preambul...............................................................................................................................................1

Rezumat executiv..................................................................................................................................3

I. Context...............................................................................................................................................4

II. Misiune. Viziune. Principii. Mandat....................................................................................................6

III. Obiective Strategice, Programe, Măsuri și Indicatori.........................................................................8

OBIECTIV STRATEGIC 1: CONSOLIDAREA MANAGEMENTULUI FISCAL ȘI BUGETAR.............................................................8

Programul 1.1: Politica fiscal-bugetară...............................................................................................17

Programul 1.2: Managementul datoriei publice.................................................................................21

Programul 1.3: Politica în domeniul achiziţiilor publice......................................................................23

OBIECTIV STRATEGIC 2: ADMINISTRAREA PERFORMANTĂ A VENITURILOR PUBLICE........................................................25

Programul 2.1: Administrarea veniturilor publice...............................................................................28

OBIECTIV STRATEGIC 3: CONSOLIDAREA CADRULUI INSTITUȚIONAL............................................................................30

Programul 3.1: Management și administrare.....................................................................................33

Programul 3.2: Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale....................................................35

IV. Aranjamente privind implementarea, monitorizarea și evaluarea PSI.............................................44

V. Resurse financiare...........................................................................................................................46

Anexa 1: Programe bugetare 2018-2021..............................................................................................48

Anexa 2: Planul Strategic Instituţional (tabel rezumativ)......................................................................49

Anexa 3: Programe și măsuri conexe, indicatori de realizare imediată (outputs) (tabel rezumativ).......53

Anexa 4. Profil instituţional.................................................................................................................92

Anexa 5. Proiecte de acte normative propuse de Ministerul Finanţelor Publice pentru anul 2018 .......97

iii

Listă de figuri

Figura 1. Obiectivul strategic 1: Structura pe programe şi măsuri..............................................................16

Figura 2. Obiectivul strategic 1: Impacturi şi rezultate; indicatori...............................................................17





Figura 7. Ciclul de monitorizare pentru PSI al MFP.....................................................................................45

Listă de tabele

Tabelul 1. Indicatori macroeconomici ai construcției bugetare 2018...........................................................4

Tabelul 2. Soldul bugetului general consolidat (% PIB)...............................................................................11

Tabelul 3. Obiectiv strategic 1: Defalcarea pe programe bugetare a finanțării (mii lei)..............................17

Tabelul 4. Ţintele indicative asociate indicatorilor......................................................................................22



Tabelul 7. Resurse financiare pentru operaționalizarea PSI 2018-2021 (mil lei).........................................46

Tabelul 8. Finanțarea pe ani a obiectivelor strategice (mil lei)....................................................................46

Tabelul 9. Niveluri de personal MFP (aparat propriu), între 2013-2017.....................................................93

Tabelul 10. Structura de personal a MFP (aparat propriu), 2013-2017.......................................................93

Tabelul 11. Structura de personal a MFP (aparat propriu) pe grupe de vârstă, 2013-2017........................94

Tabelul 12. Bugetul alocat MFP în perioada 2015-2017 (mii lei).................................................................94

Listă de grafice

Graficul 1. Randamentele titlurilor de stat pe piața primară......................................................................12

Graficul 2. Datoria guvernamentală brută conform metodologiei UE.........................................................14

Graficul 3. Datoria guvernamentală conform metodologiei UE..................................................................14

Graficul 4. Structura veniturilor fiscale.......................................................................................................25

Graficul 5. Defalcarea resurselor financiare estimate, pe ani şi pe obiective strategice (mii lei, 2018-2021)....................................................................................................................................................................47

iv

Mulţumiri

Acest raport a fost elaborat de o echipă condusă de Cătălin Păuna (TTL, Economist Principal) şi formată din Costel Todor şi Mircea Tulea (experți ai Băncii Mondiale) şi George Moldoveanu (Asistent program). Raportul a primit comentarii din partea dnei Corina Grigore (Operations Officer), precum şi îndrumare generală a dnei Tatiana Proskuryakova (Director de țară pentru România) şi a echipei de portofoliu din România cu supervizarea doamnei Lalita Moorty (Practice Manager, Macro Economics and Financial Management).

Echipa doreşte să mulțumească personalului Secretariatului General al Guvernului (SGG) pentru sprijinul şi colaborarea excelentă asigurate pe durata elaborării acestui raport, în special d-nei Oana-Elena Pintilei - secretar de stat şi d-lui Dragoş Negoiță – director general, precum şi d-lui Radu Iacob – consilier şi echipei de proiect, care au furnizat recomandări utile şi au realizat un management de proiect adecvat.

De asemenea, echipa doreşte să mulțumească Ministerului Finanțelor Publice pentru excelenta colaborare, membrilor grupului de lucru ai Planului Strategic Instituțional, coordonat procedural de către Mihaela Grigorescu, manager public în cadrul Direcției de politici publice şi monitorizare acte normative.

v

Preambul

Fundament

Secretariatul General al Guvernului (SGG) a încheiat cu Banca Mondială un accord de servicii de asistență tehnică pentru a consolida capacitatea de planificare, bugetare şi monitorizare a politicilor în punctul central al Guvernului, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) şi ministerele de resort selectate. Pentru îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice, serviciile de asistență tehnică rambursabile se concentrează asupra i) continuării consolidării proceselor existente de dezvoltare a Planului strategic instituțional (PSI) sub îndrumarea Secretariatului General al Guvernului (SGG); ii) construirii capacității intra-guvernamentale de a monitoriza actualizările şi implementarea PSI cu ajutorul unui instrument IT comun, dezvoltat cu sprijin din partea Băncii şi iii) dezvoltării unui tablou central în cadrul SGG pentru raportare cu privire la implementarea priorităților majore PSI ale ministerelor selectate.

Activitățile definite ale acestor servicii de asistență tehnică rezultă din analizele funcționale ale administrației publice, care au evidențiat faptul că sectorul public suferă de o lipsă de legătură între planificare şi bugetare, ceea ce duce la conexiuni slabe între resursele utilizate şi rezultate. Prin urmare, guvernul a solicitat Băncii să ajute la instituționalizarea unui proces pentru monitorizarea implementării politicilor, cu roluri şi responsabilități clare pentru SGG, MFP şi ministerele de resort, prin folosirea metodologiilor, instrumentelor şi proceselor dezvoltate conform acestor servicii de asistență tehnică. Aceasta va face parte integrantă din reformele bugetare promovate de guvern. Având scopul de a face procesul de planificare strategică obligatoriu pentru fiecare minister din România, SGG doreşte ca PSI să devină un produs elaborat anual de fiecare minister.

Ca minister de resort selectat, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) s-a angajat să desfăşoare un program amplu de reformă, care să acopere atât politicile, cât şi capacitatea administrativă. Consolidarea funcției de planificare strategică în sectorul fiscal-bugetar reprezintă o componentă importantă a acestei reforme.

PSI pentru ciclul bugetar 2018-2021 continuă ciclul de politici fiscal-bugetare 2017-2020 adoptate de Guvern şi incluse în Planul Strategic Instituțional elaborat pentru această perioadă, iar MFP are ca responsabilitate principală echilibrarea aşteptărilor privind cheltuirea resurselor bugetare cu posibilitățile financiare ale României.

Metodologie

Elaborarea proiectului PSI 2018-2021 a MFP a avut loc în perioada martie – mai 2018. Procesul s-a bucurat de un angajament vast, stabil şi substanțial din partea întregului personal relevant de management şi operațional din MFP.

Procesul de planificare strategică 2018-2021 din MFP a fost supravegheat de Comisia de monitorizare a Ministerului Finanţelor Publice, alcătuită din directorii generali/directorii din minister şi din reprezentanţi ai instituţiilor subordonate şi coordonată de secretarul general al MFP. Comisia are ca atribuţie analiza şi avizarea proiectului Planului strategic instituţional.

Comisia de monitorizare a Ministerului Finanţelor Publice a fost înfiinţată în temeiul Ordinului ministrului finanţelor publice nr.2396/2016, prin reorganizarea Comisiei de monitorizare,

1

coordonare şi îndrumare metodologică a dezvoltării sitemului de control intern/managerial al Ministerului Finanţelor Publice.

Direcția de politici publice şi monitorizare acte normative a MFP a asigurat coordonarea tehnică şi a servit ca secretariat al Comisiei de monitorizare.

Banca Mondială a asigurat suport tehnic pe durata întregului proces, cu Direcția de politici publice şi monitorizare acte normative a MFP funcționând ca principalul intermediar şi mediator.

2

Rezumat executiv

SGG se angajează să îmbunătățească eficiența cheltuielii publice. Prin stabilirea unui PSI pentru ciclul de bugetare 2018-2021 în MFP şi cele 13 ministere de resort selectate, SGG urmăreşte să consolideze capacitatea de bugetare, planificare şi monitorizare a guvernului României1.

PSI 2018-2021 se întemeiază pe obiectivele strategice ale sectorului fiscal-bugetar, pe prioritățile şi scopurile instituționale asumate de MFP; de asemenea, oferă programe şi măsuri clare (inclusiv bugete) necesare pentru atingerea acestor scopuri pe termen mediu, ca şi un cadru solid de evaluare a performanței pentru a estima progresul în raport cu aceste obiective.

PSI este organizat pe trei piloni strategici pentru sectorul fiscal-bugetar, după cum urmează:

Obiectivul strategic 1: Consolidarea managementului fiscal și bugetar - vizează stabilirea unui cadru de principii și reguli pe baza căruia Guvernul să asigure implementarea politicilor fiscal-bugetare care să conducă la o bună gestiune financiară a resurselor.

Cele trei (3) programe principale ce sprijină acest obiectiv strategic sunt:

Programul 1.1 - Politica fiscal-bugetară;Programul 1.2 - Managementul datoriei publice;Programul 1.3 - Politica în domeniul achizițiilor publice.

Obiectivul strategic 2: Administrarea performantă a veniturilor publice - vizează creșterea veniturilor bugetare, rezultat al reducerii evaziunii fiscale și al îmbunătăţirii conformării fiscale, al echităţii și eficienţei administrării fiscale.

Obiectivul strategic este bazat pe Programul 2.1 - Administrarea veniturilor publice.

Obiectivul strategic 3: Consolidarea cadrului instituțional - urmărește consolidarea capacităţii Ministerului Finanţelor Publice de a-și îndeplini funcţiile de politici publice și reglementare în mod eficient și eficace.

Două (2) programe susțin implementarea acestui obiectiv strategic, respectiv:

Programul 3.1 - Management şi administrație;

Programul 3.2 - Sisteme informatice bugetare, financiare şi fiscale.

O descriere a obiectivelor strategice şi a impacturilor aşteptate, a programelor şi rezultatelor aşteptate şi a măsurilor cu rezultatele lor planificate, corelată cu resursele financiare şi distribuția acestora pe durata perioadei de implementare 2018-2021 reprezintă corpul PSI prezentat mai jos.

1 Proiectul a fost inițiat şi dezvoltat în anul 2016 de către Cancelaria Primului-ministru (CPM), reorganizată în anul 2017 sub coordonarea SGG.

3

I. Context

Dezvoltarea socio-economică a României este determinată de politicile publice adoptate de Guvern, precum şi de resursele de care dispun aceste politici publice în procesul de implementare. Justificarea elaborării unui PSI 2018-2021 al MFP şi al instituţiilor subordonate are în vedere operaționalizarea politicilor publice. Expunem contextul avut în vedere în considerarea acestei operaționalizări.Guvernul a elaborat o nouă Strategie fiscal-bugetară în care sunt prezentate obiectivele bugetului pe anul 2018 şi proiecțiile cadrului macroeconomic pentru perioada 2019-20202. Cadrul macroeconomic a luat în considerare: (i) impactul pozitiv al măsurilor prevăzute în Programul de guvernare asupra mediului de afaceri şi asupra puterii de cumpărare a populației; (ii) evoluțiile pozitive în plan economic din anul 2017; (iii) redresarea creşterii economice în UE; (iv) incertitudinile privind contextul global.Expansiunea economică a României s-a menținut şi în anul 2017 (creştere de 6,9%), baza acesteia fiind creată în principal de consumul privat, susținut de reducerea impozitelor indirecte şi de majorarea salariilor în ambele sectoare, public şi privat3. România a înregistrat în ultimii ani progrese considerabile în direcția reducerii dezechilibrelor macroeconomice, care împreună cu politicile monetare şi reformele structurale implementate sau în curs de implementare, au contribuit la menținerea stabilității macroeconomice şi financiare.Evoluția estimată pentru anul 2018 a principalilor indicatori macroeconomici şi bugetari este următoarea:

Tabelul 1. Indicatori macroeconomici ai construcţiei bugetare 2018

PRINCIPALII INDICATORI MACROECONOMICI - SINTEZĂ

Indicatori Anul 2018

PIB - milioane lei 907.852Creştere economică % 5,5

Inflaţia medie anuală % 3,1Curs mediu lei/euro 4,55

Venituri BGC - milioane lei 287.522Ponderea veniturilor totale în PIB 31,7

Cheltuieli BGC - milioane lei 314.481Ponderea cheltuielilor totale în PIB 34,6Deficit - milioane lei -26.960Deficit - pondere în PIB -2,97Şomeri (număr total persoane) 351.000Câştig salarial mediu net lei lunar 2.614

Sursa: Strategia fiscal-bugetară 2018-2020

Strategia economică pe termen mediu a Guvernului este orientată către promovarea competitivității şi ocupării forței de muncă, continuarea implementării reformelor structurale, îmbunătățirea atragerii fondurilor europene, consolidarea finanțelor publice începând cu anul 2019 şi a stabilității financiare.

2 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/SFB2018_2020_29nov2017.pdf3 Prognoza de iarnă a Comisiei Europene.

4

În perioada 2018 – 2020, în planul politicilor economice, Guvernul are ca obiectiv principal consolidarea și menţinerea unei creșteri economice inteligente, sustenabile și incluzive, de natură a furniza premisele consolidării unui stat puternic, proactiv și a unei societăţi echilibrate, cu o clasă de mijloc extinsă . Acest obiectiv va fi atins prin:

Stimularea, continuarea, consolidarea şi menținerea unei creşteri economice inteligente, sustenabile şi incluzive, de natură a furniza premisele consolidării unui stat puternic, proactiv şi a unei societăți echilibrate, pentru a mări încrederea investitorilor în economia românească;

Alocarea unor sume importante pentru susținerea investițiilor publice prin prioritizarea investițiilor publice semnificative pentru asigurarea infrastructurii şi serviciilor, pentru îmbunătățirea calității vieții, cu efect multiplicator şi aport direct la formarea brută de capital fix;

Crearea unei politici fiscale predictibile pentru susținerea mediului de afaceri şi stimularea investițiilor în sectoarele cu valoare adaugată ridicată, simplificarea fiscalității şi fluidizarea proceselor interne, pentru a crea premisa unei creşteri economice sustenabile;

Măsuri adoptate de Guvern privind stimularea consumului prin adoptarea unor măsuri salariale, sociale pentru asigurarea protecției sociale şi securității sociale pentru persoane vârstnice, pensionari şi categoriile cele mai vulnerabile.

Dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice;

Îmbunătățirea, aplicarea şi consolidarea guvernanței bugetare, creşterea transparenței bugetare şi eficientizarea cheltuielilor publice.

5

II. Misiune. Viziune. Principii. Mandat

Misiunea

MFP şi instituțiile subordonate sprijină Guvernul în demersul său de promovare a unor politici economice coerente şi sustenabile, de impulsionare a creşterii economice şi a creării de locuri de muncă, de intensificare a investițiilor precum şi de promovare a eficienței şi a transparenței administrării veniturilor şi cheltuielilor publice în concordanță cu Programul de guvernare.

Viziunea

MFP şi instituțiile subordonate îşi propun să fie recunoscute ca instituții de încredere, transparente, orientate către rezultate, care se concentrează pe oferirea unui management economic şi financiar de calitate şi pe îmbunătățirea responsabilizării.

Principiile4

coerenţa, stabilitatea şi predictibilitatea în domeniul finanţelor publice pe termen mediu; armonizarea cadrului legislativ cu reglementările Uniunii Europene (UE); întărirea autorităţii instituţiei; perfecţionarea managementului fondurilor publice; transparenţa activităţii în toate domeniile sale de activitate, inclusiv cel bugetar;

http://www.mfinante.ro/pagina.html?pagina=domenii&categoriebunuri=echipahttp://www.transparenta-bugetara.gov.ro/transparenta-bugetara/index.htm

colaborarea cu partenerii sociali; asigurarea unui mediu de afaceri concurenţial şi predictibil.

Mandatul5

MFP îndeplineşte următoarele funcţii:

de strategie, prin care se asigură, în conformitate cu politica financiară a Guvernului şi cu normele UE, elaborarea strategiei în domeniile de activitate specifice ministerului: fiscal, bugetar, contabilitate publică, reglementări contabile, datorie publică, audit public intern, managementul investiţiilor publice, domenii reglementate specific;

de reglementare şi sinteză, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar pentru realizarea obiectivelor strategice în domeniul finanţelor publice;

de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român şi al Guvernului României, reprezentarea pe plan intern şi extern în domeniul său de activitate şi în limitele stabilite prin actele normative în vigoare;

de concepţie bugetară şi fiscală; de administrare a veniturilor statului; de administrare a resurselor derulate prin Trezoreria Statului;

4 Art.2 alin.(3) din Hotărârea Guvernului nr.34/2009 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare;5 Art.2 alin.(2) din Hotărârea Guvernului nr.34/2009.

6

http://www.transparenta-bugetara.gov.ro/transparenta-bugetara/index.htm

http://www.mfinante.ro/pagina.html?pagina=domenii&categoriebunuri=echipa

de administrare a datoriei publice; de implementare a prevederilor Tratatului de aderare a României la UE pentru domeniul financiar şi

fiscal; de administrare financiară a fondurilor PHARE, ISPA şi SAPARD, Facilitatea de tranziţie, a

instrumentelor structurale şi a instrumentului de asistenţă pentru preaderare, pentru perioada de programare 2007 - 2013, a fondului european de dezvoltare regională, fondului social european, fondului de coeziune, fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, pentru perioada de programare 2014 - 2020, acordate de UE, inclusiv a asistenţei financiare acordate de statele membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb prin Mecanismul financiar al Spaţiului Economic European şi Mecanismul financiar norvegian;

de monitorizare împreună cu celelalte ministere/autorităţi competente potrivit legii a asistenţei tehnice oferite acestora de instituţiile financiare internaţionale şi băncile guvernamentale de dezvoltare/cooperare internaţională;

de coordonare a relaţiilor bugetare cu UE, precum şi a contactelor cu structurile comunitare, din punct de vedere administrativ, în acest domeniu;

de coordonare şi reglementare a controlului financiar preventiv cu privire la utilizarea fondurilor publice şi administrarea patrimoniului public;

de organizare şi exercitare a auditului intern în entităţile publice, inclusiv în MFP; de evidenţă a bunurilor ce constituie domeniul public al statului; de combatere a evaziunii fiscale, exercitată prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi

unităţile subordonate; de control al aplicării unitare şi respectării reglementărilor legale în domeniul său de activitate,

precum şi al funcţionării instituţiilor care îşi desfăşoară activitatea în subordinea sau sub autoritatea sa;

de autoritate cu competenţe în domeniul politicii şi legislaţiei vamale, coordonare, îndrumare şi control în acest domeniu;

de suport, respectiv de management al resurselor umane, financiare şi materiale, de susţinere a activităţilor specifice prin intermediul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor, de consultanţă juridică, precum şi de promovare a unui cadru de lucru comunicaţional;

de elaborare, de promovare şi de implementare a politicii în domeniul achiziţiilor publice, de stabilire şi implementare a sistemului de verificare şi control al aplicării unitare a dispoziţiilor legale şi procedurale în domeniul achiziţiilor publice, precum şi de monitorizare a funcţionării eficiente a sistemului de achiziţii publice, exercitate prin Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP);

de autoritate cu atribuţii în evaluarea încadrării măsurilor susceptibile de a constitui ajutor de stat în politicile economico-bugetare şi financiare ale statului român;

de administrare a schemelor de ajutor de stat al căror furnizor este desemnat conform prevederilor legale în vigoare;

de implementare a politicilor de eficientizare a managementului investiţiilor publice; de evaluare a oportunităţii implementării proiectelor de investiţii publice ca parteneriate între

sectorul public şi unul sau mai mulţi parteneri privaţi, în vederea transmiterii spre aprobare Guvernului;

de autoritate de audit pentru Mecanismul financiar SEE, Mecanismul financiar norvegian şi Programul de cooperare elveţiano-român, conform regulamentelor proprii aferente fiecărui mecanism.

7

III. Obiective strategice, programe, măsuri i indicatoriș

Obiectiv strategic 1: Consolidarea managementului fiscal și bugetar

vizează stabilirea unui cadru de principii și reguli pe baza căruia Guvernul să asigure implementarea politicilor fiscal-bugetare care să conducă la o bună gestiune financiară a

resurselor.

Managementul fiscal şi bugetar în România a progresat în perioada scursă de la aderarea la Uniunea Europeană. În acelaşi timp, provocările unei economii dinamice şi în creştere corelate cu o administrație, în care procesul elaborării de politici publice reclamă o analiză de impact detaliată şi determină o clară abordare sustenabilă a componentelor acestora, necesită consolidarea managementului fiscal-bugetar.

Acest obiectiv strategic este structurat pe următoarele domenii grupate în programe:

1.1. Politica fiscal-bugetară:

Conform Programului de guvernare 2017-2020 aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.53/2017 pentru acordarea încrederii Guvernului, modelul economic pe care Guvernul îl aplică începând cu 2017 este unul care vizează îmbunătățirea mediului de afaceri din România, precum şi creşterea bunăstării tuturor românilor. Acest model economic este constituit din măsuri ce se pot aplica economiei româneşti, implementate cu succes în unele state precum Polonia, Danemarca, Franța, Germania, Marea Britanie sau SUA, dar şi din măsuri noi a căror adoptare va duce la conturarea României ca statul din UE cu cea mai mică povară fiscală.

Astfel, Strategia fiscal-bugetară 2018-2020 prevede pe termen mediu:

În domeniul impozitelor directe - instituirea unui impozit suplimentar pe profitul obținut din domeniul resurselor naturale. Astfel, în ceea ce priveşte impozitarea profitului, o restabilire a echităţii o reprezintă impozitarea suplimentară cu cel puţin 20% a profiturilor obţinute din extracţia de resurse naturale şi neprelucrate în România (măsura a fost realizată prin Legea nr.73/2018 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale)

În domeniul impozitului pe venit:

• eliminarea impozitării venitului şi pentru medici;• eliminarea impozitului pe dividende;• reintroducerea impozitului pe venitul global (IVG). În cadrul acestui impozit veniturile mai mici

de 2.000 lei/lună vor fi scutite şi se vor introduce mai multe deduceri care să încurajeze economisirea, investiţiile şi creşterea standardelor de sănătate şi educaţie pentru populaţie.

În domeniul impozitului pe veniturile nerezidenţilor:

8

• continuarea demersurilor privind ratificarea de către partea română a Convenției multilaterale pentru implementarea în cadrul tratatelor fiscale a măsurilor legate de prevenirea erodării bazei impozabile şi a transferului profiturilor.

În domeniul impozitelor și taxelor locale:

• scutirea de la plata impozitului pe mijloacele de transport pentru tractoarele, utilajele agricole şi alte mijloace de transport agricole care, prin construcție, sunt destinate utilizării în agricultură şi sunt folosite efectiv în domeniul agricol.

• scutirea de la plata impozitului pe teren pentru terenurile arabile lucrate şi dublarea impozitului pe teren pentru terenurile arabile nelucrate timp de doi ani consecutiv.

În domeniul TVA:

continuarea perfecționării legislației pentru a corespunde criteriilor de armonizare cu legislația comunitară, prin transpunerea în legislația națională a măsurilor adoptate la nivel european în domeniul TVA;

îmbunătățirea legislației privind TVA în funcție de fenomenele evazioniste, în vederea contracarării acestora.

În domeniul accizelor:

creşterea graduală, conform calendarului aprobat, a nivelului accizelor pentru unele produse din tutun prelucrat, precum: țigarete, tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în țigarete şi alte tutunuri de fumat.

continuarea perfecționării legislației pentru a corespunde criteriilor de armonizare cu legislația comunitară, prin transpunerea în legislația națională a măsurilor adoptate la nivel european în domeniul accizelor;

îmbunătățirea legislației privind accizele în funcție de fenomenele evazioniste, în vederea contracarării acestora.

În anul 2018 au fost implementate măsuri noi în ceea ce privește cadrul fiscal aferent impozitelor directe şi contribuțiilor de asigurări sociale. O modificare importantă este reducerea cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură anunțată anterior prin Programul de guvernare. În ceea ce priveşte contribuțiile de asigurări sociale, sarcina fiscală aferentă angajatului a fost transferată angajatorului cu scopul de a asigura o mai bună colectare a veniturilor la bugetele de asigurări sociale şi reechilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat. În acest sens cotele contribuțiilor sociale obligatorii au fost diminuate cu 2 puncte procentuale de la 39,25% la 37,25%. Transferul contribuțiilor în sarcina angajatului a fost precedată de creşterea salariilor din sectorul bugetar cu 25% astfel încât venitul net să nu fie influențat de acest transfer.

De asemenea, au fost adoptate o serie de măsuri care să asigure o mai bună colectare şi venituri bugetare suplimentare. În vederea îmbunătățirii colectării veniturilor din TVA a fost implementat mecanismul plății defalcate a TVA-ului, opțional începând cu luna octombrie 2017 şi obligatoriu din 2018 pentru firmele aflate în insolvență şi pentru cele cu datorii la plata TVA-ului. Venituri suplimentare vor fi obținute şi ca urmare a creşterii accizelor pentru combustibili care a avut loc în două etape în 2017 (din 15 septembrie şi respectiv 1 octombrie 2017).

9

O altă măsură implementată începând cu 1 ianuarie 2018, prin derogare de la prevederile art.43 alin.(3) din Legea nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a fost reducerea transferurilor către pilonul II de pensii de la o cotă de 5,1% la 3.75%, măsura care va aduce venituri suplimentare la bugetul de asigurări sociale de stat. Această măsură măsura este legată de transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, măsură care antrenează creşterea salariului brut, contribuția nominală fiind păstrată la valoarea din anul 2017.

Proiecția veniturilor bugetului general consolidat pe perioada 2018-2020 s-a realizat pe baza indicatorilor macroeconomici pentru orizontul de referință, precum şi a reglementărilor existente în prezent în domeniul fiscal.

Pe termen mediu, pe fondul revigorării economice, veniturile bugetare se vor înscrie pe un trend ascendent în valoare nominală, dar şi ca procent în PIB. Astfel, în anul 2018 veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 287,5 miliarde lei (31,7% din PIB), în creştere în valoare nominală pe orizontul de referință, ajungând în anul 2020 la 336,1 miliarde lei (32% din PIB), respectiv o creştere nominală de 48,6 miliarde lei față de anul 2018.

Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetare în anul 2018 le înregistrează contribuțiile sociale cu 10,1%, urmate de TVA cu 6,8%, accize 3,3%, impozit pe salarii şi venit cu 2,3% din PIB.

Politica de cheltuieli prevede pe termen mediu:

asigurarea unui nivel sustenabil pentru cheltuielile cu salariile şi pensiile în sectorul public;

orientarea resurselor disponibile către investiții publice de antrenare în domeniile: infrastructură, agricultură şi dezvoltarea rurală, energia şi tehnologia avansată;

reorientarea cheltuielilor de investiții publice în vederea realizării unei treceri treptate de la investițiile finanțate integral din surse naționale la investiții cofinanțate din fonduri europene;

accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru îmbunătățirea ratei de absorbție;

continuarea finanțării schemelor de ajutor de stat şi în perioada 2018-2020, pentru a contribui la crearea de noi locuri de muncă, realizarea de investiții care utilizează tehnologii noi, obținerea de produse, servicii, tehnologii inovative, cu efecte asupra creşterii economice şi asigurării stabilității macroeconomice.

Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2018 sunt în sumă de 314,5 miliarde lei, în creştere cu 32,7 miliarde lei față de anul 2017, în anul 2020 acestea ajung la 356,0 miliarde lei, respectiv 33,8% din PIB, înregistrând o tendință de scădere ca pondere în PIB pe orizontul de referință datorită necesitătii de reducere a deficitului bugetar.

Cea mai mare creştere pe orizontul de referință o înregistrează cheltuielile cu asistența socială datorită măsurilor adoptate pe linia punctului de pensie, a majorării indemnizației sociale pentru pensionari.

Cheltuielile de personal înregistrează o majorare în anul 2018 pe fondul aplicarii Legii cadru privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, insă pe orizontul de referință se înregistrează o traiectorie descendentă.

10

Bunurile şi serviciile înregistreaza o tendință de reducere pe orizontul de referință, în timp ce cheltuielile cu datoria publică inregistrează o stabilizare pe perioada 2019-2020.

Cheltuielile cu investițiile înregistrează creşteri ale valorilor nominale pe orizontul de referinţă ajungând la 5,07% din PIB în anul 2020, față de 4,2% în anul 2018.

Planificarea bugetară pe termen mediu. Atât deficitul cash, cât şi ESA sunt planificate pentru anul 2018 cu încadrarea în limita solicitată de Tratatul privind Funcționarea UE, respectiv 3% din PIB, ajustarea semnificativă a deficitului bugetar fiind planificată a începe în anul 2019, când soldul ESA se va îmbunătății cu peste 0,5%, ritm care va fi susținut şi pentru anul 2020.

Tabelul 2. Soldul bugetului general consolidat (% PIB)

2017

Realizat

2018

Estimări

2019

Estimări

2020

Estimări

2021

Estimări

Sold metodologie ESA -2,91 -2,95 -2,38 -1,82 -1,45

Sold structural -2,9 -3,3 -2,8 -2,4 -2,0

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice

România şi-a refăcut în condiţii sustenabile potenţialul de creştere, puternic afectat de criza economico-finaciară, dinamica PIB potenţial revenind la valori de peste 5% anual începând din 2018. În intervalul 2018-2021, produsul intern brut potenţial va creşte cu un ritm mediu anual de 5,3%.

1.2. Managementul datoriei publice:

Programul asigură gestionarea optimă a fondurilor şi a datoriei publice în vederea acoperirii necesarului de finanțare pe termen scurt şi pe termen lung, precum şi contabilizarea eficientă a tranzacțiilor. În acest sens, MFP administrează datoria publică guvernamentală internă şi externă, contribuie la dezvoltarea piețelor financiare naționale şi menține o relație trainică cu investitorii.

Datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, s-a situat la sfârşitul anului 2017 la un nivel de 35,0% din PIB, net inferior plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. La sfârşitul lunii februarie 2018, datoria guvernamentală a fost de 35,7% din PIB, din care datoria internă a reprezentat 17,7% din PIB, iar datoria externă a fost de 18,0% din PIB.

În anul 2017 finanțarea internă a fost realizată în conformitate cu planul de finanțare anunțat la începutul anului prin organizarea de licitații regulate de titluri de stat cu maturități cuprinse între 6 luni şi 15 ani (scadență reziduală de 10 ani). Volumul mediu lunar al titlurilor de stat emise s-a situat în medie la circa 3,5 miliarde lei, fiind mai ridicat în lunile iunie şi iulie, când rambursările de titluri de stat au fost în valoare de circa 8-9 miliarde lei.

În acest context, în primele nouă luni ale anului 2017, randamentele titlurilor de stat româneşti au urmat un trend descendent, ulterior înregistrând o serie de creşteri în special pe segmentul maturităților medii şi scurte, urmare a restrângerii condițiilor de lichiditate din piața internă dar şi a creşterii aşteptărilor inflaționiste.

Deținerile nerezidenților în titlurile de stat emise pe piața internă au rămas relativ stabile pe parcursul anului la circa 16-17%.

11

Graficul 1. Randamentele titlurilor de stat pe piaţa primară

6M 12M 2y 3Y 4Y 5Y 7Y 10Y 15y0

1

2

3

4

5

6

0.65

0.79

1.46

3.38

3.68

2.714.05

4.53 4.12

0.65

2.38

3.113.56

3.56

4.30 4.184.56 4.75

0.76

0.841.36 1.97

1.822.47

3.13 3.22

3.63

31.12.2017 23.04.2018 31.12.2016

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice

În anul 2017 a fost creat cadrul legal şi procedural aferent noului Program TEZAUR/CENTENAR pentru segmentul persoanelor fizice care preferă un instrument clasic de economisire oferit de stat, de tipul celui care a fost distribuit în trecut (în perioada 2000 - 2005), în cadrul căruia vor fi emise titluri de stat destinate populației în formă dematerializată, prin intermediul unităților operative ale Trezoreriei Statului. În prezent, se intenționează extinderea rețelei de distribuție a acestor instrumente la bănci şi alte entități interesate. MFP va continua strategia privind emisiunile de titluri de stat pentru populație, urmărind diversificării bazei de investitori în titlurile de stat şi utilizarea unor rețele cât mai largi de distribuire a instrumentelor de economisire destinate populației.

În ceea ce priveşte finanțarea externă, aceasta s-a realizat, în principal, prin intermediul a două tranzacții de euroobligațiuni, după cum urmează:

în data de 19 aprilie 2017, a fost atrasă suma de 1,75 miliarde EUR printr-o emisiune de euroobligațiuni în două transe, din care 1 miliard EUR cu scadența de 10 ani (randament 2,411%, cupon de 2,375%) şi EUR 750 milioane prin redeschiderea scadenței 2035 (randament de 3,55%, cupon de 3,875%).

în data de 10 octombrie 2017, a fost redeschisă emisiunea de euroobligațiuni cu maturitate de 10 ani lansată în aprilie 2017, fiind atrasă suma de 1 miliard EUR, la cel mai scăzut randament obținut de România pentru această scadență, de 2,114%, volumul acumulat pe această serie atingând 2 miliarde EUR.

În anul 2018, necesarul brut de finanțare se situează la aproximativ 75 miliarde lei, volumul total al împrumuturilor care urmează să fie atrase de MFP de pe piețele interne şi externe fiind determinate de un nivel al deficitului bugetar estimat la 2,95% din PIB (ESA) şi de un nivel al datoriei care urmează să fie refinanțat în 2018 în valoare de 47 miliarde RON.

Ținând cont de obiectivul de reducere a riscului valutar şi de dezvoltare a pieței interne a titlurilor de stat, deficitul bugetar va fi finanțat în proporție de cca 75% de pe piața internă şi în completare de pe piața externă.

12

Volumul indicativ al titlurilor de stat anunțate pentru anul 2018, care urmează a fi emise pe piața internă este de aprox. 48-50 miliarde de lei, în timp ce suma care va fi mobilizată de pe piața externă este de aproximativ 4,5-5,0 miliarde EUR prin emisiuni de euroobligațiuni în cadrul programului MTN şi prin împrumuturi de la instituții financiare internaționale (IFI).

Până la 23 aprilie 2018, MFP a atras peste 13,6 miliarde RON de pe piața internă şi 2 miliarde de euro de pe piețele externe în valoare totală de aproximativ 23,0 miliarde RON, ceea ce echivalează cu un grad de realizare a planului de finanțare în procent de 30,7%.

Emisiunea de euroobligațiuni în două tranşe de 12 şi 20 de ani în valoare totală de 2 miliarde EUR realizată pe piețele externe în data de 8 februarie a demonstrat încă o dată încrederea piețelor în perspectivele economice ale României, obținându-se costuri foarte avantajoase în procesul de finanțare: pentru maturitatea de 12 ani s-a obținut un randament de 2,585%, iar pentru maturitatea de 20 ani un randament de 3,45%.

De asemenea, pentru diversificarea bazei de investitori şi extinderea maturității medii rămase a datoriei publice guvernamentale MFP intenționează să realizeze operațiuni de răscumpărare anticipată, fiind vizate în principal euroobligațiunile în USD lansate în trecut cu cupoane mari şi care ar putea fi preschimbate cu euroobligațiuni noi in USD cu maturități lungi şi cupoane mai reduse.

Pentru îmbunătățirea managementului datoriei publice şi evitarea presiunilor sezoniere în asigurarea surselor de finanțare a deficitului bugetar şi de refinanțare a datoriei publice guvernamentale, în vederea reducerii riscului de refinanțare şi de lichiditate MFP a avut în vedere menținerea rezervei financiare (buffer) în valută la dispoziția Trezoreriei Statului, în valoare echivalentă acoperirii necesităților de finanțare a deficitului bugetar şi refinanțării datoriei publice pentru cca 4 luni.

În vederea introducerii instrumentelor financiare derivate (swap valutar şi swap pe rată de dobândă), MFP, prin Direcția generală de trezorerie şi datorie publică beneficiază de asistență tehnică din partea Trezoreriei Băncii Mondiale, în cadrul proiectului cu tema “Dezvoltarea capacității de administrare a datoriei publice guvernamentale prin utilizarea instrumentelor financiare derivate” cod SIPOCA 10. Proiectul este finanțat din Fondul Social European în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020 şi se află în perioada finală de implementare.

Pe fondul creşterii economice medii şi a unor deficite calculate conform metodologiei UE de până la 3% din PIB, în perioada 2018 - 2021, estimăm că ponderea datoriei guvernamentale brute nu va depăşi 38% din PIB, după cum rezultă din graficul de mai jos.

13

Graficul 2. Datoria guvernamentală brută conform metodologiei UE

Sursă: Ministerul Finanţelor Publice

Dacă se au în vedere activele financiare lichide6, nivelul datoriei guvernamentale nete (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) în perioada de analiză nu va depăşi 29,0% din PIB.

Graficul 3. Datoria guvernamentală conform metodologiei UE

Sursă: Ministerul Finanţelor Publice

1.3. Politica în domeniul achiziţiilor publice:

Programul asigură formularea la nivel de concepție, promovarea şi implementarea politicii în

6Activele financiare se refera la următoarele instrumente: AF1 – aur şi DST, AF2 – depozite şi numerar, AF3- titluri de valoare, altele decât acțiuni consolidate la valoarea de piață, AF5 – acțiuni şi alte participații la capital, daca sunt cotate la bursă, inclusiv acțiunile fondurilor mutuale.

14

domeniul achizițiilor publice, stabilirea şi implementarea sistemului de verificare şi control al aplicării unitare a dispozițiilor legale şi procedurale în domeniul achizițiilor publice, precum şi monitorizarea funcționării eficiente a sistemului de achiziții publice.

În România, reforma sistemului național de achiziții publice a fost agreată cu reprezentanții Comisiei Europene în urma adoptării Acordului de Parteneriat pentru perioada de programare 2014-2020. România a negociat în 2014 şi a acceptat în urma discuțiilor cu Comisia Europeană 36 de condiționalități ex-ante (măsuri de pregătire a legislației/ instituțiilor pentru o bună utilizare a fondurilor europene), printre care şi condiționalitatea ex-ante orizontală G4 - Existența unor măsuri de aplicare eficace a dreptului Uniunii din domeniul achizițiilor publice în ceea ce priveşte fondurile ESI (fondurile structurale şi de investiții europene). Pentru îndeplinirea acestei condiționalități, Guvernul României a adoptat Strategia naţională în domeniul Achiziţiilor Publice (SNAP), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 901/2015. Conform prevederilor art.2 din H.G. 901/2015, Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), este responsabilă de implementarea SNAP.

În proporție de 80% măsurile din SNAP au fost implementate în perioada 2015 - 2017, o parte dintre acestea fiind în curs de implementare, inclusiv prin proiectul cu finanțare europeană „Creșterea capacităţii administrative a ANAP și a instituţiilor publice responsabile pentru implementarea Strategiei naţionale în domeniul achiziţii publice”, SIPOCA 45, care urmează a se finaliza până în anul 2020.

Progresul realizat până în prezent a condus la decizia Comisiei Europene de ridicare a condiționalității ex-ante în domeniul achizițiilor publice, decizie comunicată autorităților române în cursul lunii martie a.c., prin adresa ARES(2018) 489815 – 19.03.2018.Totodată, subliniem că în contextul implementării SNAP, pachetul legislativ în domeniul achizițiilor publice adoptat în mai 2016, transpune noile Directive Europene în materie.

Pentru a continua reforma începută în anul 2015, în urma experienței dobândite, la nivelul ANAP au fost stabilite o serie de măsuri care să conducă la îmbunătățirea constantă a funcționării sistemului de achiziții publice.

De asemenea, România în calitate de Stat Membru al Uniunii Europene, are obligația să se alinieze la modificările ”acquis-lui” Comunitar în domeniul achizițiilor publice şi să implementeze politicile promovate prin Strategia Uniuni Europene în domeniul achizițiilor publice.

Profesionalizarea, care face obiectul ultimei recomandări a Comisiei Europene în domeniu, reprezintă unul dintre cele cinci obiective specifice din SNAP, respectiv dezvoltarea unei evoluții profesionale în sistem pentru personalul responsabil cu achizițiile publice. Astfel, la nivelul ANAP s-a decis elaborarea unui document de politică publică privind profesionalizarea în domeniul achizițiilor publice.

Elaborarea acestui document a fost inițiată în 2017, finalizarea şi aprobarea acestuia fiind planificată pentru anul 2018, implementarea măsurilor urmând să înceapă din anul 2019.

Structura obiectivului strategic 1 include trei (3) programe şi cincisprezece (15) măsuri ce corespund rezultatelor aşteptate, exprimate prin indicatori.

15

16

Obiectivul strategic 1: Consolidarea managementului fiscal și bugetar

Programul 1.1. Politica fiscal-bugetară

Măsurile Programului 1.1M1.1.1.1. Elaborarea Strategiei fiscal-bugetareM1.1.1.2.Elaborarea legilor bugetare anuale şi a legilor de rectificare;M.1.1.1.3. Dezvoltarea sistemului bugetării pe programe;M1.1.1.4. Planificarea şi implementarea rezultatelor analizelor de cheltuieli;M.1.1.2.1.Analiza şi evaluarea proiectelor de investiții publice semnificative noi; M.1.1.2.2.Analiza listelor proiectelor de investiții publice semnificative prioritizate;M.1.1.2.3.Monitorizarea stadiului de implementare a proiectelor de investiții publice semnificative;M.1.1.2.4.Dezvoltarea capacităților de a gestiona parteneriatele public private (PPP);M.1.1.2.5.Exercițiu pilot aflat în derulare în colaborare cu Ministerul Transporturilor pentru testarea criteriilor şi mecanismelor de raționalizare a Programului de Investiții Publice, propuse de Banca Mondială.

Programul 1.2. Managementul datoriei publice

Măsurile Programului 1.2M1.2.1. Contractarea datoriei publice guvernamentale;M1.2.2. Limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale;M1.2.3. Monitorizarea datoriei publice guvernamentale.

Programul 1.3. Politica în domeniul achiziţiilor publice

Măsurile Programului 1.3M1.3.1. Creşterea capacităţii administrative a ANAP şi a instituțiilor publice responsabile pentru implementarea Strategiei naționale în domeniul achiziții publice (POCA)M1.3.2. Dezvoltarea unei evoluţii profesionale a personalului implicat în domeniul achiziţiilor publiceM1.3.3.Elaborarea şi aprobarea documentelor de politică publică privind achiziţiile strategice.

Figura 1. Obiectivul strategic 1: Structura pe programe și măsuri

Obiectivul strategic 1 vizează impacturi pe termen lung asupra sectorului fiscal-bugetar şi se bazează pe rezultate generate de programe, aşa cum sunt ele prezentate în continuare:

Figura 2. Obiectivul strategic 1: Impacturi și rezultate; indicatori

Resursele din bugetul de stat estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor şi atingerea rezultatelor şi impacturilor pentru perioada 2018-2021 sunt de 1.414.311 mii lei.

Tabelul 3. Obiectiv strategic 1: Defalcarea pe programe bugetare a finanţării (mii lei)

Buget pe programe pentruObiectivul strategic 1: Consolidarea managementului fiscal și bugetar

TOTAL mii lei

Valoare/animii Lei

2018 2019 2020 20211.414.311 337.113 350.554 376.800 349.845

P 1.1 Politica fiscal-bugetară 1.081.612 246.939 260.427 300.919 273.327

P 1.2

Managementul datoriei publice 113.032 24.502 28.131 29.881 30.518

P 1.3

Politica în domeniul achiziţiilor publice 219.667 65.672 61.995 46.000 46.000

Programul 1.1: Politica fiscal-bugetară

Justificare: Procesul bugetar este clar şi bine organizat, însă are nevoie de mai mult accent pus pe politici şi rezultate. Cadrul pentru elaborarea şi execuția bugetului anual este definit clar în Legea finanțelor publice, precum şi într-o serie de reglementări subsecvente. Elaborarea, aprobarea şi implementarea bugetului anual se bazează pe cadrul de cheltuieli

17

menţinerea deficitului bugetar in limitele agreate cu CE: Țintă anuală 2021 - 1,45% metodologie ESA;nivelul datoriei publice guvernamentale: Țintă anuală 2021 <40% din PIB

Impacturi

1.1. Proces bugetar mai transparent, bazat pe dovezi (să aibă la bază politici publice) şi orientat către rezultate Nr. ministere/total care aplică bugetarea pe programe 23 Analize de cheltuieli realizate şi implementarea masurilor aprobate în rapoartele finale monitorizată (minimum 2 rapoarte de analiză a cheltuielilor publice/an) Procese de management al investițiilor publice (selecție, evaluare independentă, prioritizare bugetare şi achiziție) îmbunătăţite: Depășirile medii de buget/timp în implementarea proiectelor de investiţii max 5% faţă de 10% actuala referinţă 1.2. Administrare prudenta a datoriei publice guvernamentaleFinanțarea necesităților la nivel guvernamental asigurata1.3. Sistem de achiziţii publice funcţional şi performant

Rezultateleprogramelor

pe termen mediu, care oferă un cadru orientativ pe trei ani. Cu toate acestea devierile bugetului anual de la cadrul de cheltuieli pe termen mediu sunt endemice. Calendarul bugetului anual este stabilit în Legea finanțelor publice, dar există abateri frecvente de la acesta. Rectificările bugetare determină reducerea treptată a decalajului dintre programul bugetar anual aprobat şi execuție, însă în continuare pot fi aduse îmbunătățiri procesului bugetar. În momentul de față planificarea şi prioritizarea politicilor, pe de o parte, şi bugetarea, de cealaltă parte, sunt procese deconectate, ceea ce afectează calitatea rezultatelor obținute. Introducerea limitelor de cheltuieli nu a contribuit la schimbări fundamentale în ceea ce priveşte o abordare strategică a planificării bugetului.

De multe ori solicitările de buget ale ministerelor de linie nu sunt fundamentate corespunzător şi nu includ o separare clară a finanțării de bază, necesară pentru a continua politicile existente (pe baza estimărilor viitoare din anul anterior) şi a noilor inițiative de finanțare. De asemenea, adesea, solicitările inițiale de buget nu respectă limitele de cheltuieli aprobate de Guvern şi transmise de MFP pe baza anvelopei de resurse disponibile. Această practică conduce la negocieri între MFP şi ministerele de linie cu privire la nivelurile de finanțare, îngreunând procesul de elaborare a bugetului.

Procesul bugetar suferă, de asemenea, din cauza deciziilor de politici luate ad hoc, care au implicații bugetare. Ca urmare a acestui lucru există măsuri care afectează spațiul fiscal pe termen mediu. Totodată, hotărâri cu implicații bugetare semnificative sunt luate fără a fi aliniate la documentele strategice.

Deşi de-a lungul timpului calitatea s-a îmbunătățit, Strategia fiscal-bugetară (SFB) încă nu face o legătură clară între prioritățile de politici şi alocările bugetare.

Prin urmare, îmbunătățirea calității cheltuielilor publice necesită consolidarea elementelor procesului de bugetare. Guvernul intenționează ca pe termen mediu să introducă bugetarea pe programe, scopul principal fiind acela de a prioritiza mai bine cheltuielile şi de a responsabiliza mai mult ministerele de linie astfel încât cheltuielile publice să devină mai eficiente şi mai eficace. Motorul acestei schimbări va fi MFP, cu sprijin din partea SGG. În momentul de față cele două instituții lucrează la finalizarea noii metodologii de bugetare pe programe.

Eficientizarea cheltuielilor bugetare

Pornind de la considerentul sumelor semnificative alocate de la bugetul de stat, s-a decis efectuarea unor analize pilot de cheltuieli în domeniile transporturi, sănătate, educaţie. Pentru sectorul transporturi, a fost elaborat un raport iniţial încă din octombrie 2016, fiind identificate zone de ineficiență a cheltuielilor publice (investițiile publice, subvențiile, mentenanța, opțiuni concrete de economisire) şi măsuri de eficientizare. Analiza în domeniul transporturilor va continua cu elaborarea raportului final.

În continuare, la 10 mai 2017, a fost constituit Comitetul interministerial de analiză și eficientizare a cheltuielilor publice (Decizia nr.397/2017 a prim-ministrului), o structură condusă de prim-ministru (preşedinte) şi ministrul finanțelor publice (vice-preşedinte), ce are ca obiectiv susținerea la nivel politic a activității specifice analizelor de eficientizare a cheltuielilor publice.

18

Pentru domeniile sănătate și educaţie, MFP (Direcția de analiză şi eficientizare a cheltuielilor publice) a elaborat în cursul anului 2017 analize diagnostic, termeni de referinţă și fișe de măsuri (măsuri care au fost discutate cu reprezentanţi ai MS, CNAS și MEN). Până la sfârşitul anului 2018 se vor întocmi rapoarte finale pentru domeniile sănătate și educaţie, în care se vor prezenta măsuri de eficientizare a activității pentru domeniile analizate, care să conducă la posibile modalități de realizare de economii şi/sau la o mai bună eficientizare a fondurilor publice. Rapoartele vor fi supuse aprobării Comitetului Interministerial, care va decide măsurile care vor fi implementate în perioada următoare.

Managementul investiţiilor publice

Competitivitatea şi performanțele economice ale României suferă din cauza stării proaste în care se află infrastructura. Calitatea infrastructurii este cu mult în urma altor state din UE, chiar şi a celor cu cheltuieli de capital mai mici, ceea ce denotă puncte slabe în calitatea sistemului de management al investițiilor publice din România.

Bunele practici internaționale sprijină ideea că îmbunătățirea managementului investițiilor publice poate genera rezultate semnificative. Un studiu al FMI din anul 2015, Making Public Investment More Efficient, (http://www.imf.org/external/pp/longres.aspx?id=4959) a identificat că aproximativ 30% din posibilele beneficii ale investițiilor publice, exprimate în funcție de diverşi indicatori ai calității şi accesului la infrastructură, se pierd din cauza ineficiențelor din procesele investiționale. În țările cu cele mai eficiente sisteme de management al investițiilor publice, fiecare dolar cheltuit pe investiții în infrastructura publică are un impact mult mai mare asupra creşterii economice decât în cele cu sisteme mai puțin eficiente (FMI, 2015).

Îmbunătățirea managementului investițiilor publice reprezintă o prioritate pentru Guvern, pentru a susține şi creşte investițiile în infrastructură, acestea fiind motoarele creşterii economice, dezvoltării regionale şi îmbunătățirii serviciilor publice. Inițiativele anterioare ale Guvernului, pentru a creşte calitatea şi eficiența alocărilor bugetare pentru investițiile publice au inclus şi crearea Unității de ,evaluare a investițiilor publice în cadrul MFP (O.U.G. nr.88/2013). Prin activitățile curente, UEIP contribuie la:

i) îmbunătățirea procesului de evaluare şi prioritizare a proiectelor de investiții publice semnificative;

ii) analiza modului în care ordonatorii principali de credite asigură respectarea prevederilor legale cu privire la alocarea resurselor bugetare pentru proiectele de investiții publice semnificative prioritizate;

iii) consolidarea procesului de monitorizare a modului de implementare a proiectelor de investiții publice, de către ordonatorii de credite.

Pentru detalierea aplicării prevederilor O.U.G. nr.88/2013, în anul 2014 au fost elaborate şi aprobate normele metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiții publice prin H.G. nr.225/2014.

Ulterior, în cursul anului 2016, în vederea urmăririi şi eficientizării cheltuielilor publice în contextul atragerii de finanțare şi expertiză privată în implementarea unor astfel de proiecte, a fost înființată Direcția generală managementul cheltuielilor şi investițiilor publice din care face parte în prezent şi Unitatea de evaluare a investițiilor publice.

19

http://www.imf.org/external/pp/longres.aspx?id=4959

În scopul întăririi legăturii între procesul de prioritizare a proiectelor de investiții publice semnificative şi procesul bugetar, a fost introdusă o reglementare în O.U.G. nr.88/2013, care stabileşte modul de repartizare, de către ordonatorii principali de credite, a resurselor bugetare în procesul de elaborare a proiectului de buget pentru anul următor celui în care s-au aprobat rezultatele prioritizării.

Cu toate că s-au înregistrat progrese semnificative în domeniul managementului investițiilor publice, este necesară îmbunătățirea cadrului legislativ şi de reglementare în domeniul managementului investițiilor publice. În urma analizelor efectuate ca urmare a proiectului „Îmbunătăţirea managementului investiţiilor publice”, implementat în perioada 2014-2015, (al cărui beneficiar a fost MFP prin Unitatea de evaluare a investițiilor publice, alături de Direcția generală de programare bugetară prin Direcția de programare a investițiilor publice) au fost identificate cinci aspecte cheie, care ar trebui îmbunătățite:

capacitatea tehnică de evaluare a proiectelor, cu instrumente corespunzătoare; evaluarea şi analiza strategică a propunerilor de proiecte, din perspectiva relevanței,

încă din fază timpurie; prioritizarea finanțărilor de la buget şi în asigurarea unei finanțări adecvate pentru

proiectele în derulare; activitățile privind managementul de proiect şi prin îmbunătățirea sistemului de

monitorizare a stadiului de implementare a proiectelor de investiții publice, fapt ce ar conduce la întărirea sistemului decizional;

sprijinirea activităților sistemului de management al investițiilor publice, prin consolidarea funcției de supraveghere şi management din MFP; dezvoltarea unor instrumente informatice corespunzătoare.

În scopul îmbunătățirii sistemului de monitorizare a stadiului de implementare a proiectelor de investiții publice, în luna mai 2018 au fost aprobate modificări şi completări ale Hotărârii Guvernului nr.225/2014 privind prioritizarea proiectelor de investiţii publice, prin care s-a stabilit elaborarea şi aprobarea prin ordin al ministrului finanțelor publice a conținutului cadru privind raportările pe care ordonatorii principali de credite trebuie să le elaboreze şi transmită trimestrial către MFP (Unitatea de evaluare a investițiilor publice).

Obiectivele programului: Programul 1.1 îşi propune:

(1.1.1) Asigurarea unui proces bugetar mai transparent, bazat pe dovezi (să aibă la bază politici publice) şi orientat către rezultate: Nr. ministere/total care aplică bugetarea pe programe 23 faţă de 1 (actuala referinţă)

(1.1.2) Îmbunătățirea proceselor de management al investițiilor publice (selecție, evaluare independentă, prioritizare bugetare şi achiziție): Depășirile medii de buget/timp în implementarea proiectelor de investiţii max 5% faţă de 10% actuala referinţă.

Descriere: Programul îşi propune alocarea eficientă, eficace şi corespunzătoare a fondurilor publice, pentru a rezolva prioritățile de politici publice ale Guvernului, şi prin cheltuirea eficientă şi responsabilă a resurselor publice. Programul îşi propune să promoveze investițiile publice (prin intermediul PPP) în infrastructură şi în servicii publice, dar şi să sporească eficiența şi eficacitatea managementului investițiilor publice, oferind sprijin tehnic pentru planificarea cheltuielilor de capital, evaluarea şi prioritizarea proiectelor, selecția şi bugetarea proiectelor de investiții publice. Programul îşi propune să introducă bugetarea pe

20

programe, pentru a asigura prioritizarea cheltuielilor şi orientarea spre rezultate. În plus, programul asigură şi monitorizarea utilizării resurselor publice de către ordonatorii principali de credite. Totodată, programul vizează programarea şi implementarea unor analize cuprinzătoare ale cheltuielilor, ale căror constatări vor ajuta procesele ulterioare de planificare şi elaborare a bugetului.

Măsuri: Măsurile care vor contribui la atingerea rezultatelor programului sunt prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

(1.1.1) Asigurarea unui proces bugetar mai transparent, bazat pe dovezi (să aibă la bază politici publice) și orientat către rezultate

1 - Elaborarea Strategiei fiscal-bugetare

2 - Elaborarea legilor bugetare anuale și legilor de rectificare

3 - Dezvoltarea sistemului bugetării pe programe

4 - Planificarea şi implementarea rezultatelor analizelor de cheltuieli

(1.1.2) Îmbunătăţirea proceselor de management al investiţiilor publice semnificative (evaluare independentă, selecţie, prioritizare, bugetare și achiziţie)

1 - Analiza și evaluarea proiectelor de investiţii publice semnificative noi

2 - Analiza listelor proiectelor de investiţii publice semnificative prioritizate

3 - Monitorizarea stadiului de implementare a proiectelor de investiţii publice semnificative

4 - Dezvoltarea capacităţilor de a gestiona parteneriatele public private (PPP)

5 - Exerciţiu pilot, în colaborare cu Ministerului Transporturilor, pentru testarea criteriilor și mecanismelor de raţionalizare a Programului de Investiţii Publice propuse de Banca Mondială

Programul 1.2: Managementul datoriei publice

Justificare: Obiectivele, indicatorii şi țintele aferente programului „Managementul datoriei publice” sunt cele din Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2017-2019 (în vigoare la data elaborării PSI 2018-2021).


Asigurarea unei administrări prudente a datoriei şi asigurarea finanțării necesităților de finanțare la nivel guvernamental.

Obiectivele şi țintele indicative ale indicatorilor asociați precizate în cuprinsul Strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale pe termen mediu sunt următoarele: Asigurarea necesarului de finanțare al administrației publice centrale şi a obligațiilor de

plată, pe fondul minimizării costurilor pe termen mediu şi lung;

21

Limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale, şi Dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat.

Tabelul 4. Ţintele indicative asociate indicatorilor

Expunerea la risc

Indicator Ţinte indicative pentru perioada 2017-2019 şi valoarea în luna ianuarie 2018

Riscul valutar Ponderea datoriei în moneda naţională din total datorie (% din total)

Ponderea datoriei denominate în EURO în total datorie în valută (% din total)

45% (minim) - 60% (ian.2018 – 45,7%)

80% (minim) - 95%(ian.2018 – 84,4%)

Riscul de refinanţare

Ponderea datoriei scadente în termen de 1 an (% din total)

Ponderea datoriei în monedă naţională scadentă în termen de 1 an (% din total)

Maturitatea medie rămasă pentru total datorie (ani)

Maturitatea medie rămasă pentru datoria în moneda naţională (ani)

10% - 20% (maxim)(ian.2018 – 12%)

20% - 30% (maxim)(ian.2018 – 12%)

5,5 ani (minim)– 7,0 ani(ian.2018 – 5,8 ani)

3,5 ani (minim) - 5,0 ani(ian.2018 – 3,9 ani)

Riscul ratei dobânzii

Ponderea datoriei care îşi modifică rata dobânzii într-un an (% din total)

Ponderea datoriei în lei care îşi modifică rata dobânzii într-un an (% din total)

Perioada medie până la următoarea modificare a ratei dobânzii pentru datoria totală (ani)

Perioada medie până la următoarea modificare a ratei dobânzii pentru datoria în moneda naţională (ani)

10% - 20% (maxim)(ian.2018 – 14%)

20% - 30% (maxim)(ian.2018 – 9%)

5,5 ani (minim) – 7,0 ani(ian.2018 – 5,8 ani)

3,5 ani (minim) – 5,0 ani(ian.2018 – 3,9 ani)

Descriere: Programul îşi propune să gestioneze nevoile de finanțare pe termen mediu şi lung ale Guvernului şi, în acest sens, gestionează datoria publică guvernamentală internă şi externă, unul din obiectivele prevazute de Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pe termen mediu fiind dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat, prin măsuri privind creşterea eficienței, a lichidității, precum şi a transparenței şi predictibilității acestei piețe.

Măsuri: Măsurile care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

22

(1.2) Asigurarea unei administrări prudente a datoriei și asigurarea finanţării necesităţilor de finaţare la nivel guvernamental

1 - Contractarea datoriei publice guvernamentale

2 - Limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale

3 - Monitorizarea datoriei publice guvernamentale

Programul 1.3: Politica în domeniul achiziţiilor publice

Justificare: Adoptarea noului pachet legislativ în domeniul achizițiilor publice a dus la creşterea gradului de complexitate în derularea achizițiilor publice şi, implicit, la necesitatea dezvoltării cunoştiințelor şi abilităților personalului cu atribuții în domeniu. Cu toate că noua legislație oferă oportunitatea derulării achizițiilor publice strategice care pot avea impact pozitiv asupra calității vieții cetățenilor şi a cheltuirii eficiente a fondurilor publice, cea mai des utilizată procedură este cea simplificată, iar cele mai rar utilizate proceduri (în medie 13% din cazuri) sunt dialogul competitiv, parteneriatul pentru inovare şi concursul de soluții.

În anul 2016, cererea de oferte/procedura simplificată a reprezentat 65,21% din procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice inițiate în SEAP, iar licitația deschisă 33,55% din proceduri . În anul 2017 procedura simplificată a avut o pondere de 68,43 % raportat la numărul procedurilor de atribuie a contractelor de achiziții publice inițiate în SEAP, iar licitația deschisă a avut o pondere de 30,73%.

Din 13.916 proceduri finalizate prin atribuire contract/încheierea unui acord-cadru în anul 2016 , în 95% din proceduri a fost utilizat criteriul de atribuire „prețul cel mai scăzut”, iar în anul 2017 dintr-un număr total de 19.923 proceduri de achiziție publică finalizate prin atribuirea unui contract/încheierea unui acord-cadru, în 92.25% din proceduri a fost utilizat criteriul de atribuire „prețul cel mai scăzut”. Din aceste date rezultă că autoritățile/entitățile contractante nu valorifică potențialul strategic al achizițiilor publice de produse, servicii sau lucrări.

Experții din cadrul ANAP au răspuns în anul 2017, prin intermediul portalului Helpdesk, la un număr 6 537 de întrebări, față de anul 2016 când au răspuns unui număr de 5 242 de întrebări, iar în 2015 unui număr de 2 259. De aici rezultă că, în urma modificărilor legislative în domeniul achizițiilor publice, s-a dublat numărul solicitărilor primite prin portalul Helpdesk. Mai mult, activitatea de acordare a consilierii metodologice în scris a crescut semnificativ, respectiv cu aproximativ 65% față de anul 2015.

Compartimentele de achiziții publice se confruntă cu un volum ridicat de muncă, cu numărul redus de personal (în 57,71% din cazuri există un singur angajat) şi cu dificultăți întâmpinate în angajarea de personal specializat având în vedere riscurile ridicate ale profesiei, complexitatea activităților şi nivelul redus de instruire (în prezent formarea în acest domeniu se realizează prin intermediul unor cursuri de scurtă durată şi fără a avea o programă unitară) . De asemenea, autoritățile contractante se confruntă cu o fluctuație relativ mare a personalului, având în vedere că, potrivit datelor obținute de ANAP,

23

vechimea la nivelul compartimentului de achiziții este în majoritatea cazurilor (56,01%) în medie de 2 ani şi 6 luni, iar în ultimii 3 ani, în 84,63% din cazuri, o persoană a plecat din cadrul compartimentului.


Îmbunătățirea funcționării sistemului de achiziții publice din România.

Descriere: Programul îşi propune să asigure funcționarea eficientă a sistemului de achiziții publice din România, prin continuarea reformei demarate odată cu adoptarea Strategiei Naționale în domeniul achizițiilor publice în anul 2015. De asemenea, programul are în vedere alinierea la direcțiile de acțiune stabilite la nivelul Uniuni Europene prin Strategia în domeniul achizițiilor publice.

Măsuri: Măsurile care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferenți măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

(1.3.) Îmbunătăţirea funcţionării sistemului de achiziţii publice din România

1. Creşterea capacității administrative a ANAP şi a instituțiilor publice responsabile pentru implementarea SNAP (proiect POCA)

1.1. Consolidarea cunoştințelor pentru asigurarea unei abordări unitare la nivelul personalului implicat în sistemul de achiziții publice1.2. Dezvoltarea funcției de control ex-ante1.3. Înființarea UCA1.4.Monitorizarea şi supervizarea sistemului de achiziții publice

2. Dezvoltarea unei evoluții profesionale a personalului implicat în domeniul achizițiilor publice

2.1.Elaborarea şi aprobarea Planului privind profesionalizarea în domeniul achizițiilor publice 2019-2023

3. Elaborarea şi aprobarea documentelor de politică publică privind achizițiile strategice (achiziții inovatoare, achiziții verzi, achiziții responsabile social)

3.1. Demararea activității de identificare şi colectare a informațiilor necesare fundamentării documentelor de politică publică3.2. Elaborarea variantelor de politici3.3. Aprobarea documentelor de politică publică

24

Obiectiv strategic 2: Administrarea performantă a veniturilor publicevizează creșterea veniturilor bugetare, rezultat al reducerii evaziunii fiscale și a

îmbunătăţirii conformării fiscale, a echităţii și eficienţei administrării fiscale.

ANAF asigură administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor şi a altor venituri bugetare date prin lege în competența sa, aplicarea politicii şi reglementărilor în domeniul vamal şi exercitarea atribuțiilor de autoritate vamală, precum şi controlul operativ şi inopinat privind prevenirea, descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte care au ca efect evaziunea fiscală şi frauda fiscală şi vamală, precum a altor fapte date prin lege în competența sa.

Veniturile colectate de ANAF în anul 2017 reprezintă aproximativ 26% din PIB. Impozitele indirecte (TVA, accize etc.) reprezintă cca. 10 % din PIB, restul de 16% fiind reprezentate de impozitele directe (impozit pe profit, impozit pe venit şi contribuțiile sociale).

Graficul 4. Structura veniturilor fiscale

Obiectivul strategic este susținut de documentele programatice ale ANAF a cărei misiune este de a colecta şi a gestiona eficace şi eficient impozitele, taxele, contribuțiile sociale şi alte sume datorate, pentru a asigura resursele necesare finanțării cheltuielilor publice, să aplice politicile şi reglementările în domeniul fiscal şi vamal. Totodată, ANAF trebuie să efectueze controlul vamal la frontierele ce reprezintă frontiere externe ale Uniunii Europene, să protejeze interesele financiare, de securitate şi siguranță ale Uniunii Europene şi ale cetățenilor săi. Structura obiectivului strategic 2 include un (1) program şi şaisprezece (16) măsuri ce corespund rezultatelor aşteptate.

25


26

Obiectivul strategic 2: Administrarea performantă a veniturilor publice

Programul 2.1: Administrarea veniturilor publice

Măsurile Programului 2.1:M2.1.1.1. Procesarea declarațiilor fiscale şi plățiM2.1.1.2. Executare silităM2.1.1.3.Serviciul de îndrumare şi asistență a contribuabililorM2.1.1.4. Consolidarea activității de soluționare a contestațiilorM2.1.1.5. Promovarea transparenței în administrația fiscalăM2.1.1.6. Implementarea managementului riscurilor la neconformareM2.1.1.7. Introducerea unui nou concept de servicii pentru contribuabiliM2.1.1.8. Reducerea complexității cadrului administrativ şi încurajarea declarațiilor electroniceM2.1.1.9. Flexibilizarea modalității de poprire pe conturiM2.1.1.10. Elaborarea şi implementarea strategiei de recuperare a arieratelor fiscale M2.1.2.1.Controale fiscale, din care controale în domeniul comerțului on-lineM2.1.2.2. Supraveghere şi control vamal în domeniul luptei împotriva traficului ilegal pentru a proteja teritoriul vamal național şi comunitarM2.1.2.3. Îmbunătățirea cadrului metodologic şi procedural necesar diminuării subdeclarării impozitelor taxelor şi contribuțiilor M2.1.2.4. Extinderea competenței de verificare a situației fiscale personaleM2.1.3.1. Consolidarea biroului pentru contribuabilii mariM2.1.3.2. Îmbunătățirea guvernanței şi consolidarea eficienței în colectare (în special, TVA şi CAS)

Obiectivul strategic 2 prevede impacturi pe termen lung în sectorul fiscal-bugetar şi se bazează pe rezultate generate de programe, aşa cum sunt prezentate mai jos:


Resursele bugetare estimate necesare pentru implementarea măsurilor şi atingerea rezultatelor şi impacturilor pentru perioada 2018-2021 sunt de 10.236.470 mii lei.


Buget pe programe pentru Obiectivul strategic 2: Administrarea performantă a veniturilor publice

TOTAL mii Ron

Valoare/ani mii Lei

2018 2019 2020 2021

10.036.470 2.389.918 2.438.781 2.542.076 2.665.695

P 2.1Administrarea veniturilor publice

10.036.470 2.389.918 2.438.781 2.542.076 2.665.695

27

Volum veniturii administrate de ANAF în anul 2017, 214.963,8 mil lei, realizat anual vs planificat 100,3% Țintă 2021 - 100% ;Ponderea veniturilor fiscale în PIB inclusiv contribuțiile sociale (impact): Volum venituri fiscale 25,2% Satisfacţia contribuabililor privind calitatea serviciilor furnizate de ANAF: Realizat in anul 2017 46%; Țintă 2021 - 50%

Impacturi

(2.1.1) Creșterea eficienţei colectării și a conformării voluntare: Gradul de conformare voluntară la declarare la 95,57% de la 95,34% (valoare referinţă actuală); Gradul de conformare voluntară la plata obligaţiilor fiscale la 85,44% de la 84,03% (valoare referinţă actuală); Gradul de colectare al arieratelor recuperabile la 69,4 % de la 66,9% (valoare referinţă actuală)(2.1.2) Reducerea evaziunii fiscale și a fraudei fiscale; Decalajul fiscal: ANAF îşi dezvoltă capacitatea de analiză şi măsurare a decalajelor fiscale. Primele date vor fi publicate începând cu anul 2019.(2.1.3) Creșterea eficienţei colectării: Gradul de realizare a veniturilor fiscale programate la 100,3 % realizat în anul 2017 , de la 99,8% (valoare referinţă 2016); Timp mediu necesar pentru pregătirea, declararea și plata obligaţiilor fiscale de la 168 la 163 ore/an.

Rezultatele programelor

Programul 2.1: Administrarea veniturilor publice

Justificare: Comparând sumele pe care statul le colectează din taxe cu cele pe care ar trebui să le colecteze teoretic, în temeiul reglementărilor în vigoare, apare un „decalaj fiscal”. În 2013 decalajul de TVA a fost de 39 procente. Administrația fiscală utilizează o serie de proceduri interne, care încă necesită prezența la ghişeu a contribuabililor, mijloacele electronice de comunicare fiind într-o continuă dezvoltare.Administrarea eficace a marilor contribuabili este critică pentru colectarea impozitelor şi pentru climatul investițional. Companiile mari reprezintă provocări speciale pentru orice administrație fiscală. În România, ca şi în alte state, majoritatea marilor contribuabili îşi îndeplinesc obligațiile de bază, de raportare şi plată a impozitelor la timp. Însă anumite companii mari adoptă forme sofisticate de neconformare – care implică activități internaționale, tranzacții între părți asociate şi aranjamente financiare structurate – care pot avea implicații semnificative asupra veniturilor şi pot contribui considerabil la decalajul fiscal general.

Sistemul de management al riscurilor folosit de autoritățile fiscale trebuie consolidat printr-un mai mare accent pus pe schimbul de date şi analize cu terți (bănci, registre ale activelor, vamă, poliție etc.).

Obiective: Programul 2.1 urmăreşte atingerea următoarelor obiective:

(2.1.1) Creşterea eficienței colectării şi a conformării voluntare:

Gradul de conformare voluntară la declarare la 95,57 % de la 95,34% (valoare referinţă actuală);

Gradul de conformare voluntară la plata obligaţiilor fiscale la 85,44 % de la 84,03% (valoare referinţă actuală);

Gradul de colectare al arieratelor recuperabile la 69,4% de la 66,9% ( valoare referinţă actuală

(2.1.2) Reducerea evaziunii fiscale şi a fraudei fiscale

ANAF își dezvoltă capacitatea de analiză și măsurare a decalajelor fiscale. Primele date vor fi publicate începând cu anul 2019.

(2.1.3) Creşterea eficienței administrării fiscale şi vamale:

Gradul de realizare a veniturilor fiscale programate la 100,3% realizat în anul 2017, de la 99,8% % (valoare referinţă 2016); Timp mediu necesar pentru pregătirea, declararea și plata obligaţiilor fiscale la 163 ore/an de la 168 ore/an

Descriere: Programul îşi propune să asigure implementarea politicilor şi legislației fiscale şi vamale, precum şi eficiența şi eficacitatea managementului, colectării şi controlului veniturilor la bugetul general consolidat.

Factori de succes: Multe dintre progresele din administrarea fiscală depind de disponibilitatea unor sisteme informatice de ultimă generație. Implementarea unor astfel de sisteme va conduce la: îmbunătățirea eficacității sistemului de management al riscurilor de

28

neconformare; dezvoltarea serviciilor de asistență pentru contribuabili; şi îmbunătățirea sistemului de comunicare cu contribuabilii.

Măsuri: măsurile principale care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferenți măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

(2.1.1) Creșterea eficienţei colectării și a conformării voluntare

1 - Procesarea declaraţiilor fiscale și plăţi

2 - Executare silită

3 - Serviciul de îndrumare și asistenţă a contribuabililor

4 - Consolidarea activităţii de soluţionare a contestaţiilor

5 - Promovarea transparenţei în administraţia fiscală

6 - Implementarea managementului riscurilor la neconformare

7 - Introducerea unui nou concept de servicii pentru contribuabili

8 - Reducerea complexităţii cadrului administrativ și încurajarea declaraţiilor electronice

9 - Flexibilizarea modalităţii de poprire pe conturi

10 - Elaborarea și implementarea strategiei de recuperare a arieratelor fiscale

(2.1.2) Reducerea evaziunii fiscale și a fraudei fiscale

1 - Controale fiscale, din care controale în domeniul comerţului on-line

2 - Supraveghere și control vamal în domeniul luptei împotriva traficului ilegal pentru a proteja teritoriul vamal naţional și comunitar

3 - Îmbunătăţirea cadrului metodologic şi procedural necesar diminuării subdeclarării impozitelor taxelor şi contribuțiilor

4 - Extinderea competenţei de verificare a situaţiei fiscale personale

(2.1.3) Creșterea eficienţei administrării fiscale și vamale

1 - Consolidarea biroului pentru contribuabilii mari

2 - Îmbunătăţirea guvernanţei și consolidarea eficienţei în colectare (în special, TVA și CAS)

29

Obiectiv strategic 3: Consolidarea cadrului instituţional

vizează consolidarea capacităţii MFP

de a-și îndeplini funcţiile în mod eficient și eficace.

Prin mandatul său, MFP este una dintre instituțiile publice cele mai importante pentru îndeplinirea obiectivelor de creştere economică a României şi pentru atingerea țintei de integrare în UE. Beneficiarii direcți şi indirecți ai rezultatelor politicilor şi acțiunilor MFP reprezintă populația României, dar şi mediul economic. În acest sens, MFP trebuie să întrunească standarde înalte de răspundere şi capacitate instituțională.

Reforma instituțională – urmărirea unei căi clare şi predictibile compatibile cu viziunea asupra sectorului fiscal-bugetar şi cu obiectivele strategice – ar trebui să fie cel puțin la fel de importantă precum definirea adecvată a obiectivelor programelor sectoriale sau stabilirea adecvată a măsurilor ce susțin implementrea acestora. În viitor, România are nevoie de o administrație fiscal-bugetară, bazată pe cunoaştere şi informații, axată pe sprijinirea sectorului fiscal-bugetar pentru a face față reformelor publice, dar şi pentru a fi sustenabil şi predictibil. Acest obiectiv poate fi realizat printr-un leadership puternic pentru urmărirea obiectivelor sectoriale, pentru a asigura managementul eficient al politicilor şi programelor şi pentru a furniza servicii mai bune contribuabililor şi angajaților din administrația publică, implicați în elaborarea de politici publice, precum şi în utilizarea resurselor bugetare.

Prioritățile determinate de aceste provocări instituționale se referă la: (i) optimizarea procesului de formulare şi coordonare, inclusiv inter-sectorială, a politicilor publice/a strategiilor; (ii) consolidarea instituțională şi facilitarea fluxului de resurse, de informații şi de date în cadrul întregii administrații; (iii) eficientizarea informării şi consilierii cetățenilor şi organizațiilor interesate de sectorul fiscal-bugetar; iv) utilizarea efectivă şi eficientă a resurselor financiare interne (naționale) şi externe (UE şi internaționale) pentru sectorul fiscal-bugetar şi pentru dezvoltarea administrației; şi v) dezvoltarea şi utilizarea optimă a sistemelor informaționale ale sectorului fiscal-bugetar de către toți actorii interesați, contributori sau utilizatori la sistemul fiscal-bugetar.

Acest obiectiv strategic se bazează pe Programul 3.1 şi Programul 3.2 şi îşi propune să creeze o administrație fiscal-bugetară calibrată la nevoile de funcționare, bazată pe cunoaştere şi informații pentru: (i) a-şi îndeplini mai eficient funcția sa strategică (prin mecanisme mai bune pentru formularea cadrului de politici) şi (ii) a livra politici de sector şi servicii mai eficiente către beneficiari (prin intermediul unui cadru instituțional îmbunătățit). Programele acestui obiectiv strategic se sprijină pe măsuri pentru îmbunătățirea capacității administrative de management şi implementare a politicilor sectoriale cu scopul de a obține o performanță funcțională mai bună a ministerului şi a structurilor subordonate ministerului. Printre acestea se numără (i) îmbunătățirea rolurilor, procedurilor şi mecanismelor funcționale pentru stabilirea strategiei sectorului fiscal-bugetar al României; (ii) dezvoltarea resursele umane; (iii) soluţionarea problemelor legate de accesul la datele şi informațiile sectoriale; (iv) rezolvarea problemelor legate de lipsa unor instrumente de evaluare a performanței pentru sector şi personal; (v) îmbunătățirea coordonării cu alte instituții guvernamentale care gestionează un portofoliu cu impact asupra performanței sectorului fiscal-bugetar.

Structura obiectivului strategic 3 include 2 programe şi treizeci şi opt (38) de măsuri corespunzătoare rezultatelor aşteptate.

30

31

Obiectivul strategic 3: Consolidarea cadrului instituţional

Programul 3.1. Management și administrare

Măsurile Programului 3.1.

M3.1.1.1. Revizuirea responsabilităților organizaționale şi a procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei şi o implementare uşoară a PSIM3.1.1.2. Promovarea dezvoltării organizaționaleM3.1.1.3. Dezvoltarea infrastructurii de TIC pentru procesele interne ale MFPM3.1.1.4. Managementul resurselor umane şi adaptarea la nevoile organizațieiM3.1.1.5. Formare şi perfecționare profesională, învățare şi expertiză pentru personalul specializat al ministeruluiM3.1.1.6. Sistemul de evaluare a performanței MFP M3.1.1.7. Elaborarea programelor bugetare anuale şi multi-anuale pentru utilizarea eficientă a fondurilor interne şi externe alocateM3.1.1.8. Modernizarea si conservarea infrastructurii MFP M3.1.1.9. Transparența în procesul decizional şi formularea politicilor publice şi a cadrului legalM3.1.1.10. Informarea beneficiarilor politicilor publice M3.1.2.1.Operaționalizarea analizelor de impact ale politicilor publice MFP M3.1.2.2. Consultarea cu cetățenii şi părțile interesate implicate în sectorul fiscal-bugetar, pentru formularea şi publicarea de politici publiceM3.1.2.3. Colaborarea inter-instituțională şi schimbul de experiență cu organizațiile naționale şi internaționale relevanteM3.1.3.1. Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control şi management al risculuiM3.1.3.2. Atragerea şi utilizarea fondurilor pentru dezvoltarea capacității administrative şi instituționaleM3.1.3.3. Funcționarea eficace şi eficientă a serviciilor furnizate de către minister

Programul 3.2. Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale

Măsurile Programului 3.2.

M3.2.1.1. Mentenanța actualei infrastructuri ITM3.2.1.2 Dezvoltarea platformelor tehnologice şi de comunicațiiM3.2.1.3. Îmbunătățirea mecanismelor de corelare a business-ului cu IT-ul pentru managementul cheltuielilor publiceM3.2.1.4. Îmbunătățirea funcției de IT din MFPM3.2.1.5. Implementarea noilor tehnologiiM3.2.1.6. Suport pentru utilizatori,training specializat pentru utilizarea aplicațiilor TIC ale MFP destinate sectorului fiscal-bugetarM3.2.2.1. Elaborarea şi aprobarea Strategiei IT&C în MFPM3.2.2.2. Dezvoltarea Sistemului de Management al Investițiilor PubliceM3.2.2.3. Optimizarea sistemului informatic de elaborare a bugetuluiM3.2.2.4. Dezvoltarea unui sistem de management al veniturilor M3.2.2.5. Dezvoltarea “Patrimven”M3.2.2.6. Extinderea utilităţii şi utilizării serviciului "Spaţiul privat virtual"(SPV)M3.2.2.7. Furnizarea către cetățeni a informaţiilor privind obligaţiile fiscale şi nefiscale colectate şi consolidate la nivel național în ImpTaxM3.2.2.8. Crearea şi operaţionalizarea identităţii fiscale electronice a persoanei fizice (CUIF)M3.2.2.9.Standardizarea sistemelor de colectare a datelor pe bază de formulare electronice utilizate în relația cu cetățeanulM3.2.2.10. Constituirea şi publicarea registrului electronic al impozitelor, taxelor locale şi altor contribuțiiM3.2.2.11. Dezvoltarea sistemului schimb reciproc de date cu statele membre UE şi OECDM3.2.2.12. Dezvoltarea „Sistemului de înregistrarea şi monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale” (SIMAMEF)M3.2.2.13. Implementarea sistemelor IT vamaleM3.2.2.14. Dezvoltarea „Sistemului informatic de popriri bancare” (SIPoB)M3.2.2.15. Dezvoltarea „Sistemului de înregistrat facturile” (eFACT)M3.2.2.16. Abordarea independentă a problemei noului Centru de Date Primar al ANAFM3.2.2.17. Crearea unei platforme/unui sistem de raportare electronica a situaţiilor periodice transmise de beneficiarii de împrumuturi/garanții conform legii datoriei publice


Obiectivul strategic 3 prevede impacturi pe termen lung cu privire la administrația fiscal-bugetară şi se bazează pe rezultate generate de programe, aşa cum sunt prezentate mai jos:


Resursele bugetare estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor asociate obiectivului strategic 3 şi atingerea rezultatelor şi impacturilor pentru perioada 2018-2021 sunt de 8.732.470 mii lei.7


Buget pe programe pentruObiectivul strategic 3: Consolidarea cadrului instituţional

TOTALmii lei

Valoare/ani mii Lei

2018 2019 2020 2021

8.732.485 1.834.394 1.829.722 1.990.292 3.078.076

P 3.1.

Management şi administrare 8.488.252 1.823.591 1.745.883 1.894.051 3.024.72

6

P 3.2Sisteme informatice bugetare, financiare şi fiscale

244.233 10.803 83.839 96.241 53.350

7 Sunt incluse si despagubirile conform titlurilor de plata emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform Legii 165/2013 si Legii 164/2014.

32

Gradul de încredere în instituţia și acţiunile MFP: Tintă 2021: 90% Rata de absorbţie a fondurilor dedicate dezvoltării sectorului fiscal-bugetar: Tintă 2021: 70%Procentul de procese și proceduri computerizate la nivel de sector fiscal bugetar: Țintă 2021: 50%

Impacturi

(3.1.1) Îmbunătăţirea și stabilitatea structurală și funcţională a MFP și a instituţiilor aflate în subordinea acestuia: Număr modificări anuale în structura funcţională, până la max 4; (3.1.2) Creșterea eficacităţii proceselor de elaborare, evaluare și implementare a politicilor de către MFP; gradul de conformare al proceselor de elaborare de politici cu cerinţele legislative 100% nr. procese conforme din total/an; (3.1.3) Creșterea eficienţei bugetului operaţional al MFP: Procent cheltuieli operaţionale din bugetul total anual al MFP, de până la 60% (valoare de referinţă). Cheltuieli per angajat al MFP (ANAF) până la RON/pers 95.000 lei de la 90.000 lei/pers (valoare de referinţă).(3.2.1) Menţinerea/ îmbunătăţirea actualului sistem de informaţii financiare; Disponibilitatea sistemelor financiare (down time) 24/7; (3.2.2) Dezvoltarea hub-ului sectorului fiscal-bugetar la nivel naţional; gradul de integrare a sistemelor informationale bugetar, financiar și fiscal 50%

Rezultateleprogramelor

Programul 3.1: Management și administrare

Justificare: Implementarea cu succes a planului strategic depinde de capacitatea MFP de a-şi îndeplini funcțiile ce îi revin şi de a livra serviciile asociate acestora în mod eficient şi eficace. Capacitățile existente, inclusiv structuri şi proceduri, dar şi resursele umane şi financiare disponibile, trebuie re-evaluate periodic pentru a verifica dacă în continuare corespund nevoilor de activitate ale ministerului.

Programul 3.1 susține măsurile de îmbunătățire a capacității administrative de management şi implementare a politicilor sectoriale pentru atingerea optimului funcțional al ministerului şi a structurilor subordonate acestuia în implementarea PSI. Îndeplinirea cu succes a acestuia se va reflecta în stabilitatea administrației, în politicile publice sectoriale elaborate şi implementate cu succes, în volumul şi calitatea utilizării fondurilor bugetare naționale şi europene.

Obținerea acestor rezultate va fi posibilă dacă în cadrul procesului de implementare a măsurilor, beneficiarii şi actorii implicați vor solicita şi colabora, iar decidenții şi specialiştii administrației vor acționa consecvent, pentru: i) scăderea frecvenței modificărilor de structură funcțională; ii) reducerea fluctuației personalului de specialitate şi a deprofesionalizării; iii) elaborarea de politici publice coerente în baza unor proceduri bine definite şi informate în mod adecvat de date statistice, analize şi prognoze; iv) utilizarea metodelor participative şi consultative la elaborarea de politici publice; v) facilitarea accesului la informație, informarea şi consultarea beneficiarilor direcți ai politicilor publice sectoriale; vi) deschidere spre parteneriate şi colaborări la nivel local, național, european şi internațional; vii) informatizarea fluxurilor de date, informatții şi documente; viii) utilizarea legală şi eficientă a bugetului operațional al ministerului; şi ix) procese şi instrumente de monitorizare şi evaluare periodică, de revizuire a implementării măsurilor planului strategic instituțional şi publicarea rezultatelor.

Obiectivele programului: Programul 3.1 ar trebui să ducă la o performanță mai bună a MFP şi a instituțiilor subordonate şi îşi propune să atingă până în anul 2021 următoarele obiective:

(3.1.1) Îmbunătățirea şi stabilitatea structurală şi funcțională a MFP şi a instituțiilor aflate în subordinea acestuia: Număr modificări anuale în structura organizatorică, până la max 4;

(3.1.2) Creşterea eficacității proceselor de elaborare, evaluare şi implementare a politicilor de către MFP; gradul de conformare al proceselor de elaborare de politici cu cerinţele legislative, 100% nr. procese conforme din total/an;

(3.1.3) Creşterea eficienței bugetului MFP: Procent cheltuieli operaţionale din bugetul total anual al MFP, de până la 60 % (valoare de referinţă).Cheltuieli per angajat al MFP (ANAF) până la 95.000 RON/pers de la 90.000 RON/pers (valoare de referinţă).

Descriere: Programul îşi propune să asigure un leadership eficace, management strategic şi suport administrativ pentru MFP, prin rafinarea continuă a strategiei şi a structurii organizaționale, în conformitate cu legislația aplicabilă şi cu bunele practici. Programul este responsabil şi cu asigurarea unui serviciu de consultanță juridică, care să asigure coerența şi consecvența cadrului de reglementare, şi care să îi permită ministerului să îşi execute mandatul eficient, în limitele legii. Programul îşi mai propune şi să asigure un management

33

eficient şi eficace al resurselor umane, inclusiv planificarea şi managementul forței de muncă, dar şi recrutarea, transferul şi instruirea personalului, în funcție de nevoile din activitatea MFP. În acelaşi timp prin implementarea măsurilor se urmăreşte să se asigure o fundamendare şi planificare bugetară în vederea respectării principiilor unei bune gestiuni financiare, ale unui management financiar sănătos, în special ale economiei şi eficienței cheltuielilor

Legături: Acest program oferă servicii suport pentru toate celelalte programe.

Măsuri: Principalele măsuri care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar şi țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

(3.1.1) Cu scopul îmbunătăţirii stabilităţii structurale și funcţionale a MFP și a instituţiilor sale subordonate

Măsuri dedicate modernizării instituţionale, creșterii eficienţei, îmbunătăţirii proceselor și procedurilor instituţionale

1 - Revizuirea responsabilităţilor organizaţionale și a procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătăţită a strategiei și o implementare ușoară a PSI

2 - Promovarea dezvoltării organizaţionale

3 - Dezvoltarea infrastructurii de TIC pentru procesele interne ale MFP

Măsuri orientate către personalul specializat al MFP

4 - Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizaţiei

5 - Formare și perfecţionare profesională, învăţare și expertiză pentru personalul specializat al ministerului

Măsuri orientate către evaluarea performanţei și managementul financiar

6 - Sistemul de evaluare a performanţei MFP

7 - Elaborarea programelor bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizareaeficientă a fondurilor interne și externe alocate

8 - Modernizarea și conservarea infrastructurii MFP

Măsuri orientate către transparenţă și acces liber la informaţii de interes public și comunicare/coordonare cu părţile interesate de politica sectorială

9 - Transparenţa în procesul decizional și formularea politicilor publice și a cadrului legal

34

10 - Informarea beneficiarilor politicilor publice

(3.1.2) Creșterea eficacităţii proceselor de elaborare, evaluare și implementare a politicilor de către MFP și instituţiile subordonate

1 - Operaţionalizarea analizelor de impact ale politicilor publice MFP și a buclelor de feedback ale elaborării de politici

2 - Consultarea cu cetăţenii și părţile interesate implicate în sectorul fiscal-bugetar, pentru formularea și publicarea de politici publice

3 - Colaborarea inter-instituţională și schimbul de experienţă cu organizaţiile naţionale și internaţionale relevante

(3.1.3) Creșterea eficienţei utilizării bugetului operaţional al MFP și instituţiile subordonate

1 - Dezvoltarea capacităţii de analiză, audit, control și management al riscului

2 - Atragerea și utilizarea fondurilor pentru dezvoltarea capacităţii administrative și instituţionale

3 - Funcţionarea eficace și eficientă a serviciilor furnizate de către minister

Programul 3.2: Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale

Justificare: Managementul informațiilor financiare la nivelul statului are un caracter transversal, la nivelul întregii administrații publice din România. Eficacitatea, eficiența şi responsabilizarea pentru fiecare dintre procesele de elaborare şi management al bugetului, de administrare a veniturilor statului şi de raportare financiară precum şi centralizarea şi uitlizarea informațiilor bugetare şi financiare la nivelul statului nu pot fi asigurate altfel decât prin folosirea sistemelor TIC moderne. Atingerea obiectivelor programelor cuprinse în acest PSI şi implicit atingerea obiectivelor PSI depind într-o mare măsură de disponibilitatea şi funcționarea la nivelul întregii organizații a MFP a unui sistem informatic de ultimă generație care să deservească toate procesele menționate mai sus şi să răspundă nevoii de informații a tuturor părților implicate în derularea acestor procese: MFP şi instituțiile sale subordonate, celelalte instituții publice din administrația publică centrală şi locală, alte instituții ale statului, societăți comerciale, organizații, cetățeni. Dezvoltarea sistemului informatic trebuie să aibă în vedere inclusiv faptul că tot în sfera de cuprindere financiar-fiscală apar şi funcțiile pe care MFP le exercită prin instituția sa subordonată privind reglementarea şi controlul achizițiilor publice.

Sistemul informatic al MFP este unic în România atât din punct de vedere al complexității şi specificității aplicațiilor, cât şi al numărului de entități ale administrației publice şi entități private deservite, precum şi al întinderii teritoriale. Abordarea pe care MFP a avut-o de la bun început (din anii 90) şi a menținut-o în anii care au urmat, în ceea ce priveşte dezvoltarea sistemului informatic al MFP, a fost orientarea pe procese şi nu pe structuri organizatorice, care sunt mult mai instabile decât procesele. Atât la realizarea inițială cât şi

35

în dezvoltarea ulterioară a sistemului informatic s-a avut în vedere faptul că procesele de elaborare şi management al bugetului, de administrare a veniturilor statului şi de raportare financiară reprezintă procese continue, integrate.

Numărul de aplicații informatice, volumul de date, numărul de entități deservite şi numărul de utilizatori interni şi externi a crescut permanent, crescând implicit şi volumul de muncă depusă, precum şi necesarul de resurse pentru dezvoltarea şi administrarea sistemului informatic. Se află în curs de realizare şi implementare un număr din ce în ce mai mare de proiecte de dezvoltare a sistemului informatic, proiecte de importanță majoră şi cu termene limită de finalizare, impuse de cerințe UE, Banca Mondială, FMI, acte normative, cerințe de eficientizare a activităților direcțiilor MFP, cerințe de îmbunătățire a serviciilor oferite contribuabililor etc.

Dezvoltarea în continuare a sistemului informatic al MFP a fost determinată pe de o parte de necesitățile identificate în cadrul instituției de a eficientiza prin informatizare procesele şi activitățile proprii, iar pe de altă parte de necesitatea de a crea un ”hub” al finanțelor publice la nivel național (centru de servicii şi date financiar-fiscale al administrației publice), care să colecteze, gestioneze şi să pună la dispoziția tuturor factorilor interesați (din interior – direcțiile MFP şi ale instituțiilor subordonate, din exterior - instituții publice din administrația publică centrală şi locală, alte instituții ale statului, instituții externe, societăți comerciale, organizații, cetățeni) informații fiabile, coerente şi actuale de natură financiară, patrimonială sau în legătură cu bani publici.

Sistemul informatic al MFP aşa cum a fost dezvoltat inițial, a dispus de o arhitectură unică, omogenă, de ultimă generație. Extinderile şi dezvoltările ulterioare (efectuate pas cu pas, în măsura fondurilor disponibile) au luat în considerație aplicarea noilor tehnologii existente pe piața TIC la momentul respectiv, dar fără a se abate de la principiile inițiale privind abordarea pe procese şi arhitectura unică şi omogenă. Cu toate acestea sau poate tocmai de aceea, infrastructura unică a sistemului informatic are avantajul major că poate fi folosită ”la cerere” de către aplicațiile care au mai multă nevoie de resurse la un moment dat.

De altfel, dezvoltarea tehnologică a dat posibilitatea utilizării arhitecturii omogene pe partiții virtuale, astfel încât puterea de calcul se poate diviza mult mai precis şi dinamic, obținându-se economii importante. Sistemele cu alocare statică de resurse conduc la un excedent de capacitate (tehnologic normal), care, adunat pentru diverse subsisteme din producție, aveau însemnătate. Implementarea unei arhitecturi virtuale permite diminuarea vizibilă a excedentului de capacitate. Tocmai prin eliberarea de capacitate prin reorganizarea arhitecturii s-au putut realiza unele proiecte care la momentul începerii aveau zero resurse alocate (Exemple: Declarația D112, DeDoc, Spațiu Privat Virtual, PatrimVen etc.).

În paralel cu extinderea sistemului informatic au fost luate măsuri şi au fost asigurate resurse financiare în măsura fondurilor disponibile pentru asigurarea funcționării acestuia: întreținere, upgrade-uri şi update-uri infrastructură hardware şi software, implementare soluții de back-up, de acționare în caz de dezastru.

Costurile cu gestionarea sistemului informatic din toate punctele de vedere: administrare, estimare resurse pentru întreținere şi dezvoltare în continuare, cu toată complexitatea acestuia sunt cu siguranță mai mici şi mai uşor de controlat decât în cazul unor arhitecturi multiple, neomogene şi eventual greu sau deloc integrabile.

36

Deşi inițial, începând cu anii 90, odată cu reorganizarea finanțelor publice din România, structura de management TIC la nivelul MFP era unică, într-o primă etapă la nivel de ordonator secundar de credite în subordinea MFP, apoi din 2000 la nivel de direcție generală în cadrul aparatului central MFP, începând din 2007 managementul TIC a fost divizat în două structuri distincte, aparținând de două instituții publice diferite: Direcția Generală a Tehnologiei Informației care aparține de MFP şi Direcția Generală de Tehnologia Informației care aparține aparatului central de ANAF.

Divizarea Direcției generale a tehnologiei informației în compartimente distincte, în cadrul unor instituții distincte, dar dezvoltând şi gestionând în comun acelaşi sistem informatic de mare complexitate s-a dovedit de-a lungul timpului, în nenumărate rânduri, un factor perturbator. Eficiența generală a activităților, din toate punctele de vedere: strategic şi procedural, funcțional (informatizarea proceselor celor două instituții), utilizarea resurselor umane, gestionarea resurselor tehnologice a fost nesatisfăcătoare, activitatea în domeniul TIC desfăşurată la nivelul aparatului central MFP şi al instituțiilor subordonate neputând fii separată.

Cauzele principale care au împiedicat o administrare mai riguroasă a resurselor financiare alocate dezvoltării domeniului TIC, precum şi optimizarea şi diversificarea serviciilor adresate cetățenilor şi mediului de afaceri, multe dintre ele reprezentând probleme sistemice şi care au afectat permanent eficiența activităților TIC şi a sistemului informatic în general, sunt următoarele:

priorități diferite ale MFP şi instituțiilor din subordine privind dezvoltarea în domeniul TIC; slabă capacitate de negociere a MFP în raport cu celelalte autorități ale statului, cauzată

de slaba reprezentativitate a MFP în definirea serviciilor moderne de e-guvernare şi e-administrație, din cauza fragmentării obiectivelor instituțiilor subordinate;

dispersarea resurselor utilizate pentru dezvoltarea şi operarea TIC (umane şi materiale) întrucât lipseşte vederea de ansamblu asupra priorităților din domeniul TIC la nivelul întregii organizații, precum şi asupra resurselor disponibile sau necesare spre a fi alocate;

dificultăți în negocierile privind menținerea în stare de funcționare a sistemelor achiziționate înainte de divizarea structurii TIC a MFP;

dificultăți în absorbția de fonduri europene din cauza lipsei unei strategii unitare; întârzierea foarte mare a implementării Proiectului de Modernizare a Administrației

Fiscale din România (RAMP) gestionat doar la nivelul ANAF, dar cu efecte negative asupra întregului sistem informatic al MFP şi, implicit, asupra proceselor administrative din cadrul acestuia;

activitățile din aria tehnologiei informației şi comunicațiilor se supun, în paralel, celor două sisteme de control intern managerial (SCIM) distincte, neunitare şi necorelate din MFP şi ANAF;

lipsa unei politici unitare de securitate a MFP şi instituțiilor subordinate.

Pe fondul acesta, o serie de acte normative, reglementări naționale şi internaționale, inițiative guvernamentale apărute în 2016-2017, precum şi creşterea frecvenței şi diversificarea evenimentelor negative generate de atacurile informatice în anul 2017 au condus la situația extraordinară descrisă în continuare:

România este doar furnizor de informații pentru partenerii SUA şi OECD în domeniul veniturilor din dobânzi obținute de persoanele fizice. Dat fiind faptul că România nu

37

îndeplineşte standardele de securitate impuse, nu beneficiază de informații de la parteneri;

Sistemul informatic al MFP-ANAF nu poate furniza în prezent toate condițiile necesare pentru asigurarea continuității guvernării şi serviciilor guvernamentale critice, în conformitate cu deciziile adoptate la Summit-ul NATO de la Varşovia-2016. MFP îi revin funcții esențiale, care trebuie tratate cu prioritate în cadrul Planului național de continuitate în cazul unor situații de urgență, ca urmare a dezastrelor, acțiunilor asociate actelor de terorism, a manifestării războiului hibrid şi a conflictelor armate pe teritoriul național;

Creşterea frecvenței şi diversificarea evenimentelor negative generate de atacurile informatice pot genera pierderi importante pentru sistemul financiar-fiscal gestionat de către MFP şi trebuie luate măsuri pentru contracararea acestora prin unificarea managementului acestor situații, astfel încât răspunsul la astfel de atacuri să fie unitar şi rapid. Situația deosebită rezidă din însăşi situația creată prin atacurile informatice care au blocat diferite sisteme dintr-o arie variată de domenii, atacuri bazate pe resurse de tehnologia informației şi comunicațiilor moderne. Or, în acest caz autoritățile şi instituțiile publice trebuie să țină pasul în acelaşi ritm prin crearea de programe şi proceduri care să împiedice afectarea sistemelor proprii;

Politica IT neunitară la nivelul MFP şi al unităților din subordine, în condițiile în care nu sunt asigurate serviciile necesare de mentenanță, suport tehnic, licențiere, up-grade-uri pentru sistemul informatic aflat în exploatare, au condus la probleme în funcționarea sistemului. Trebuie luate măsuri pentru asigurarea resurselor de stocare şi procesare necesare şi pentru îndepărtarea oricăror riscuri de securitate informatică;

În prezent România lucrează la modificarea legilor infrastructurilor critice, pentru conformarea la cerințele NATO. Trebuie luate urgent măsuri de tratare unitară a menținerii şi dezvoltării sistemului informatic al MFP pentru a răspunde cerințelor NATO şi modificărilor legislative privind infrastructurile critice. Segmentarea actuală a sistemului împiedică acest lucru.

Consecința negativă a neadoptării măsurilor propuse este aceea a expunerii la riscuri din ce în ce mai mari a întregului sistem din domeniul tehnologiei informației şi comunicațiilor cu consecințe incomensurabile în cazul afectării acestuia (pierderea datelor despre contribuabili, imposibilitatea efectuării de plăți prin trezoreria statului etc.), interesul public fiind afectat în mod vădit.

O serie de necesități presante au impus măsuri rapide de unificare a managementului şi tratarea unitară a domeniului TIC la nivelul întregii organizații:

platforme tehnologice TIC învechite şi insuficiente pentru majoritatea funcțiilor sistemului informatic şi totodată o experiență nefericită de neutilizare a fondurilor alocate pentru modernizare (spații tehnologice neadaptate pentru a găzdui noi platforme TIC, lipsa planului de înlocuire a vechilor platforme cu soluții tehnologice coerente, lipsa întreținerii platformelor utilizate, achiziții tehnologice insulare);

proiecte majore de interes național care întârzie să fie realizate: comunicarea automata a instituirii şi ridicării popririlor pe conturile bancare, colectarea automată a datelor din casele de marcat, gestiunea datelor financiare ale instituțiilor publice, plățile electronice în Trezorerie; centralizarea administrării fiscale pentru persoanele juridice;

38

acțiuni punctuale necesare realizării Planului de acțiuni de debirocratizare şi simplificare asumat de România sunt întârziate din lipsa capacității sistemului informatic;

resurse umane insuficiente pentru realizarea proiectelor majore de interes naţional; resurse umane insuficiente pentru operarea platformelor tehnologice actuale de interes

naţional; resurse umane insuficient pregătite pentru migrarea de la tehnologii TIC actuale la noi

tehnologii.

Necesitatea reunificării tuturor activităților din aria tehnologiei informației şi comunicațiilor pentru domeniul financiar-fiscal într-o singură structură la nivelul ordonatorului principal de credite a fost susținută, pe lângă cauzele deja menționate, de următoarele argumente:- complexitatea sistemului informatic şi specificitatea aplicaţiilor informatice incluse în

acesta (sute de aplicații, sute de puncte de prezență);- numărul de entități ale administrației publice şi de entități private deservite;- întinderea teritorială;- numărul în creştere de proiecte majore de dezvoltare a sistemului informatic şi cu

termene limită de finalizare, impuse de cerinţe UE, Banca Mondială, FMI, acte normative, cerinţe de eficientizare a activităţilor compartimentelor MFP şi structurilor din subordine, cerinţe de îmbunătăţire a serviciilor oferite cetățenilor şi mediului de afaceri etc.

Ca urmare, prin O.U.G. nr.77/2017, aprobată cu modificări prin Legea nr.99/2018, s-a decis înființarea Centrul Național pentru Informații Financiare (CNIF), ca direcție generală în cadrul MFP prin reorganizarea Direcției generale a tehnologiei informației şi preluarea activității în domeniul tehnologiei informației şi comunicațiilor, precum şi a numărului de posturi şi personalului aferent acestei activități de la aparatul central al ANAF, de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, de la ANAP şi de la Comisia Națională de Prognoză.

Prin înființarea CNIF s-a avut în vedere:

o tratarea unitară și eficientă a domeniului TIC la nivelul întregii organizaţii a MFP din punctul de vedere al:

- aplicării principiilor guvernanței TIC privind coordonarea bazată pe o viziune strategică unitară la nivelul întregii organizații şi alinierea acesteia cu obiectivele de ansamblu ale organizației şi nu pe proiecte segregate;

- asigurării calității serviciilor TIC furnizate utilizatorilor proprii, celorlalte instituții publice, mediului de afaceri şi cetățenilor;

- aplicării sistematice a politicilor şi procedurilor din cadrul sistemului de control intern/managerial;

- abordării unitare a proceselor de elaborare şi execuție bugetară şi de administrare a veniturilor, precum şi cele de prognoza economică şi reglementarea şi controlul achizițiilor publice, desfăşurate la nivelul MFP şi al instituțiilor din subordine;

- utilizării eficiente a resurselor financiare, materiale şi umane;

- utilizării comune a datelor şi procedurilor;

- realizării managementului unitar şi coerent al riscurilor;

- realizării evaluării stimulative a performanțelor.

39

o asigurarea continuităţii activităţii curente și a proiectelor aflate în implementare la nivelul MFP și a unităţilor subordonate, sub coordonare TIC unică:

Se vor putea realiza etapizat, în termene prestabilite, cel puțin următoarele:

- menținerea în stare de funcționare a actualei infrastructuri TIC

- dezvoltarea platformelor tehnologice şi de comunicații - retehnologizare

- finalizarea centralizării şi optimizarea sistemului informatic;

- desemnarea şi tratarea sistemului informatic al MFP ca infrastructură critică națională;

- Trebuie luate în considerare rolul şi atribuțiile MFP în implementarea măsurilor cuprinse în Planul integrat pentru simplificarea procedurilor administrative aplicabile cetățenilor, dar şi mediul de afaceri, pentru perioada 2015-2020 (denumit în continuare Planul integrat – versiune a). Planul integrat urmăreşte îndeplinirea, pentru segmentul cetățeni, a criteriului „Acțiuni integrate de simplificare şi raționalizare a procedurilor administrative” aferent condiționalității ex-ante, subcriteriul „Existența unor acțiuni integrate de simplificare şi raționalizare a procedurilor administrative, inclusiv soluții de e-guvernare”. Acest Plan integrat contribuie la atingerea obiectivelor asumate prin Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014-2020 (SCAP 2014-2020) şi a fost elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic „Debirocratizare şi simplificare” şi aprobat de Comitetul național pentru coordonarea implementării Strategiei pentru consolidarea administrației publice 2014-2020 (CNCISCAP). Ministerul finanțelor publice este responsabil direct pentru îndeplinirea a 6 dintre măsurile incluse şi participă împreună cu alte insituşii responsabile la implementarea altor măsuri, având în vedere rolul său în în elaborarea politicilor economice la nivelul statului şi rolul de principal colector şi furnizor de informații financiar-fiscale:

extinderea utilității şi utilizării serviciului "Spațiul privat virtual" – SPV către celelalte instituții publice ale administrației centrale şi locale; furnizarea către cetățeni a informațiilor privind bunurile impozabile luate în calcul la stabilirea obligațiilor fiscale ale acestora, colectate şi consolidate la nivel național în PATRIMVEN; furnizarea către cetățeni a informațiilor privind obligațiile fiscale şi nefiscale colectate şi consolidate la nivel național în IMPTAX; crearea şi operaționalizarea identității fiscale electronice a persoanei fizice, pentru interacțiunea cu statul în vederea beneficierii de servicii electronice asociate sistemelor financiar, fiscal şi de asigurări sociale; standardizarea sistemelor de colectare a datelor pe bază de formulare electronice utilizate în relația cu cetățeanul; constituirea şi publicarea registrului electronic al impozitelor, taxelor locale şi altor contribuții;

- Trebuie asigurată respectarea angajamentelor luate de către România în ceea ce priveşte schimbul de date fiscale şi vamale cu partenerii săi, Statele Membre ale UE, sau state din OECD. Pentru aceasta ANAF trebuie să continue dezvoltarea programelor de interoperabilitate fiscale şi vamale, dintre care amintim aici EMCS, AEOI, FATCA, implementarea sistemelor IT vamale ce au ca bază legală Codul vamal al Uniunii aprobat prin Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9

40

octombrie 2013 şi crearea unui mediu electronic (informatizat, ”paperless”) pentru vamă şi comerţ etc.;

- Alte inițiative ale ANAF în direcția întăririi luptei împotriva evaziunii fraudei fiscale, necesită sisteme informatice puternice: Sistem de înregistrarea şi monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale (SIMAMEF), Sistem de înregistrat facturile (eFACT) sau Sistem informatic de popriri bancare (SIPoB). Respectivele sisteme presupun platforme puternice de calcul şi de stocare, cât şi o expertiză tehnică pentru definirea celor mai potrivite arhitecturi şi dimensionări care nu este disponibilă în Direcția Generală de Tehnologia Informației (DGTI) din ANAF în prezent;

- Dezvoltările programate pentru viitor nu se pot face dacă nu se rezolvă problema Centrului de Date Primar, care funcționează într-o clădire care nu mai are capacitatea necesară să primească noi echipamente. Este nevoie de construirea unui nou Centru de Date, la standardele actuale de securitate şi dotare, care să primească echipamentele ce vor susține implementarea noilor sisteme şi să aibă şi capacitatea necesară pentru creşterea puterii de calcul şi de stocare pentru următorii 5-10 ani;

- Orientarea pe servicii de tehnologia informației şi comunicațiilor pe care noua structură organizatorică le va oferi atât intern, pentru Ministerul Finanțelor Publice şi instituțiile sale subordonate (dezvoltare, administrare şi întreținere sistem informatic) cât şi extern, celorlalte instituții din administrația publică, societăților comerciale, cetățenilor etc.;

- migrarea la o arhitectura centralizată a sistemului informatic al Trezoreriei statului, cu accent pe diversificarea serviciilor oferite clienților;

- migrare sistem informatic de construcție a bugetului de stat, oferirea de noi servicii TIC tuturor instituțiilor publice implicate, servicii din sfera construcției şi urmării realizării bugetului ;

- Coordonarea cu celelalte instituții publice din cadrul administrației publice din punctul de vedere al dezvoltării serviciilor publice pe care administrația publică le oferă în mediul electronic către cetățeni şi mediul de afaceri – definirea CNIF ca nod financiar pentru administrația publică centrală şi locală.

o o mai vizibilă plasare a informaticii în miezul deciziilor strategice, conform rolului decisiv pe care îl are aceasta în zilele noastre: O implicare mai puternică a analiştilor CNIF împreună cu direcțiile de specialitate din MFP şi instituțiile subordonate în activitatea de definire a cerințelor pentru noi sisteme, încă de la enunțarea acestora, vor conduce la decizii ale managementului pertinente şi argumentate pe toate palierele de realizare a unei politici publice.

Obiectivele programului:. Programul urmăreşte atingerea până în 2021 a următoarelor rezultate:

(3.2.1) Menținerea/ îmbunătățirea funcționării sistemului informațional bugetar, financiar şi fiscal; Disponibilitatea sistemelor financiare (down time) 24/7;

(3.2.2) Dezvoltarea hub-ului finanțelor publice la nivel național: gradul de integrare a sistemelor informaţionale bugetar, financiar și fiscal va fie 50%;

Descriere: Scopul programului este să ofere soluții TIC corespunzătoare, care să sprijine funcțiile de management al finanțelor publice realizate de întreaga organizației a MFP. În

41

acest sens, prin implementarea acestui program se are în vedere asigurarea funcționării sistemului informatic al MFP, unitar şi integrat, pentru a răspunde cerințelor beneficiarilor săi interni – MFP şi instituții subordonate şi externi, dar şi extinderea acestuia prin dezvoltarea unor noi sisteme, necesare în urma modificării nevoilor de activitate şi/sau a dezvoltărilor tehnologice pe plan mondial. Programul 3.2 îşi propune să asigure că alinierea sistemului informatic al MFP cu cerințele pentru elaborarea şi gestionarea bugetului statului şi pentru administrarea veniturilor statului, pentru colectarea, centralizarea şi utilizarea informațiilor bugetare şi financiare la nivelul statului, pentru asigurarea interoperabilității cu celelalte instituții ala administrației publice, precum şi cu cerințele pentru alinierea la noile tehnologiiLegături: Acest program oferă servicii suport pentru toate celelalte programe.Factori de succes: Atingerea obiectivelor de program depinde de modul în care strategia TIC le va trata în ansamblu şi de măsurile care vor fi luate pentru asigurarea unui management TIC eficient la nivelul structurii ministerului finanțelor publice şi pentru îmbunătățirea funcției TIC atât din punct de vedere calitativ – creşterea performanței specialiştilor TIC, cât şi din punct de vedere cantitativ / creşterea numărului de specialişti în toate domeniile TIC necesare. Implementarea cu succes a acestui program depinde şi de o comunicare şi o colaborare eficace între CNIF şi direcțiile funcționale din MFP şi instituțiile subordonate. Mai exact, acestea din urmă trebuie să definească şi să comunice clar şi detaliat ce cerințe au pentru dezvoltarea de noi sisteme, ajustarea/extinderea unui sistem şi, în general, necesitățile privind suportul TIC. Ar trebui evitate modificările frecvente ale specificațiilor pentru cerințele unui nou sistem.O importanță deosebită în succesul acestui program îl reprezintă măsurile pentru asigurarea funcționării sistemului informatic la capacitatea necesară îndeplinirii cerințelor utilizatorilor interni şi externi, atât măsuri legate de mentenanța acestuia, inclusiv măsuri pentru a achiziționa la timp seviciile şi produsele necesare, în acord cu necesitățile identificate împreună cu direcțiile funcționale, cât şi măsuri pentru dezvoltarea în continuare. Nu poate fi vorba de succes fără armonioasa împletire a factorilor tehnologici cu cei umani şi procedurali. Succesul este asigurat de o bună formare a personalului care este utilizator final al sistemului implementat, cât şi de raționalizarea şi implementarea unor noi procese de lucru. O continuare a demersului început cu definirea de nivel înalt a Arhitecturii de Întreprindere este de natură să formalizeze mai bine această abordare.Dezvoltarea, extinderea şi optimizarea aplicațiilor informatice care permit colectarea, prelucrarea şi punerea la dispoziția utilizatorilor interni şi externi a datelor de natură financiară, patrimonială etc. de la nivelul întregii administrații publice vor asigura dezvoltarea hubului finanțelor publice.

Măsuri: Principalele măsuri care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt evidențiate mai jos prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar şi țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

42

(3.2.1) Menţinerea/ îmbunătăţirea funcţionării sistemului informaţional bugetar, financiar și fiscal

1 - Mentenanţa actualei infrastructuri IT

2 - Dezvoltarea platformelor tehnologice și de comunicaţii

3 - Îmbunătăţirea mecanismelor de corelare a business-ului cu IT-ul pentru PEM

4 - Îmbunătăţirea funcţiei de IT din MFP

5 - Implementarea noilor tehnologii

6 - Suport pentru utilizatori,training specializat pentru utilizarea aplicaţiilor TIC ale MFP destinate sectorului fiscal-bugetar

(3.2.2) Dezvoltarea hub-ului finanţelor publice la nivel naţional

1 - Elaborarea și aprobarea Strategiei privind tehnologia informaţiei și comunicaţiilor în MFP

2 - Dezvoltarea Sistemului de Management al Investiţiilor Publice

3 - Optimizarea sistemului informatic de elaborare a bugetului

4 - Dezvoltarea unui sistem de management al veniturilor

5 - Dezvoltarea “Patrimven”

6 - Extinderea utilităţii și utilizării serviciului "Spaţiul privat virtual"(SPV)

7 - Furnizarea către cetăţeni a informaţiilor privind obligaţiile fiscale și nefiscale colectate și consolidate la nivel naţional în ImpTax

8 - Crearea și operaţionalizarea identităţii fiscale electronice a persoanei fizice (CUIF)

9 - Standardizarea sistemelor de colectare a datelor pe bază de formulare electronice utilizate în relaţia cu cetăţeanul

10 - Constituirea și publicarea registrului electronic al impozitelor, taxelor locale și altor contribuţii

11 - Dezvoltarea sistemului schimb reciproc de date cu statele membre UE și OECD (taxe, contribuţii sociale etc.)

12 - Dezvoltarea „Sistemului de înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale” (SIMAMEF)

13 - Implementarea sistemelor IT vamale

14 - Dezvoltarea „Sistemului informatic de popriri bancare” (SIPoB)

15 - Dezvoltarea „Sistemului de înregistrat facturile” (eFACT)

16 - Abordarea independentă a problemei noului Centru de Date Primar al ANAF

17 - Crearea unei platforme/unui sistem de raportare electronică a situaţiilor periodice transmise de beneficiarii de împrumuturi/garanţii conform legii datoriei publice

43

IV. Aranjamente privind implementarea, monitorizarea iș evaluarea PSI

Implementare: Implementarea PSI începe după aprobarea bugetului de stat în Parlament. Prin intermediul Direcției de politici publice şi monitorizare acte normative şi cu ajutorul direcțiilor tehnice, MFP va pregăti planurile operaționale anuale pentru implementarea PSI. Această activitate este extrem de importantă întrucât permite managementului superior să identifice şi să rezolve în avans eventualele provocări determinate de alocarea resurselor pentru măsuri care au efecte cu importanță diferită față de resursele alocate.

Cadrul de monitorizare și evaluare: Cadrul de monitorizare şi evaluare este descris în Anexele 2 şi 3; acesta prevede indicatori pentru fiecare nivel de planificare (impact, rezultat, realizare imediată). Anexa 1 oferă o privire de ansamblu asupra resurselor financiare.

Colectarea și gestionarea datelor: Un sistem IT de planificare strategică şi evaluare a performanțelor, urmând formatul structurii propuse de PSI a fost dezvoltat de SGG şi este disponibil şi pentru MFP. Aplicația va ilustra funcții cheie ale PSI. Aplicația IT este conectată cu SGG, iar progresul implementării PSI se poate urmări la toate nivelurile de execuție şi management. Progresul realizării țintelor indicatorilor poate fi urmărit de toate părțile interesate, inclusiv de către cetățeni, printr-o interfață disponibilă pentru publicul larg.

Raportare: Calendarul de raportare propus pentru implementarea PSI, variază în funcție de tipul indicatorilor de performanță. Decizia cu privire la ce trebuie monitorizat şi cu ce frecvență, va ține cont de evitarea supra-aglomerării direcțiilor operaționale ale MFP şi ale instituțiilor subordonate. Astfel, prin procesul de monitorizare:

- indicatorii de intrare şi de proces/produs se vor măsura trimestrial sau cel mult lunar;

- indicatorii de rezultat imediat (outputs) se vor măsura trimestrial;

- indicatorii de rezultat (outcome) se vor măsura bi-anual (semestrial);

- indicatorii de impact se vor urmări anual.

În continuare este prezentată o diagramă a ciclului de monitorizare pentru PSI al MFP.

44

Figura 7. Ciclul de monitorizare pentru PSI al MFP

Este important ca progresele realizate în direcția îndeplinirii rezultatelor planificate, conform indicatorilor de performanță şi țintelor stabilite, să fie raportate guvernului, parlamentului, părților interesate şi publicului larg. Deşi în prezent nu se întocmesc rapoarte de progres anuale privind PSI, pe viitor va fi foarte important ca aceste rapoarte să fie redactate şi făcute publice de MFP.

Evaluare: În afară de proiectele cu finanțare europeană, care fac obiectul unor evaluări ex-ante, intermediare şi ex-post riguroase, MFP nu a dezvoltat o abordare formală asupra evaluărilor ex-post a programelor bugetare. În viitor, această activitate va oferi informații importante pentru a face schimbări în ceea ce priveşte pregătirea şi implementarea acestora.

Actualizarea PSI: Un exercițiu complet de planificare strategică va fi efectuat la fiecare patru ani. În intervalul respectiv, MFP va pregăti o actualizare anuală, pentru a vedea dacă sunt necesare schimbări ale PSI.

Asigurându-se că planul acoperă cel puțin trei ani după anul I pentru care se face planificarea şi corelarea cu bugetul, PSI actualizat poate continua să reprezinte o bază pentru cererile de buget anuale care necesită, de asemenea, o proiecție conform Cadrului de cheltuieli pe termen mediu (1+3) pe unu plus trei ani. Cel mai adesea, viziunea, obiectivele strategice şi obiectivele programelor rămân neschimbate, cu excepția cazului în care a apărut sau este iminent un eveniment major. Exercițiul de actualizare ar trebui finalizat până la finele lunii mai a fiecărui an, ceea ce ar lăsa timp pentru analiza rezultatelor obținute în anul anterior şi pregătirea bugetului.

45

ANALIZĂ BI-ANUALĂ A REZULTATELOR: INDICATORI DE

REZULTAT IMEDIAT, PRODUS ȘI INTRARE

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE

PROCES/ PRODUS ȘI INDICATORI DE

INTRARE



INTRARE



INTRARE



INTRARE

ANALIZĂ ANUALĂ A REZULTATELOR:

TOȚI INDICATORII

OCT.IUL.APR.IAN.

V. Resurse financiare

Viabilitatea PSI 2018-2021 este determinată de disponibilitatea resurselor financiare necesare pentru implementarea măsurilor aferente fiecărui obiectiv al programelor.

O schiță a bugetului care rezumă obiectivele strategice de bază şi principalele măsuri este prezentată în Anexa 1.

Tabelul 7 de mai jos ilustrează anvelopele financiare anuale disponiblile de la bugtul de stat pentru operaționalizarea PSI pe perioada 2018-2021.

Tabelul 7. Resurse financiare pentru operaţionalizarea PSI 2018-2021 (mil lei)

Obiectiv/program TOTAL (mii lei)

Credite bugetare totale (mii lei)

2018 2019 2020 2021

BUGET TOTAL 20.183.266 4.561.425 4.619.057 4.909.168 6.093.616

Aşa cum arată Tabelul 8, PSI se bazează pe trei obiective strategice.

Tabelul 8. Finanţarea pe ani a obiectivelor strategice (mil lei)

Obiective strategice 2018 2019 2020 2021

Obiectivul strategic 1 337.113 350.554 376.800 349.845

Obiectivul strategic 2 2.389.918 2.438.781 2.542.076 2.665.695

Obiectivul strategic 3 1.834.394 1.829.722 1.990.292 3.078.076

Graficul 5 de mai jos ilustrează defalcarea resurselor financiare pe obiective strategice. Astfel în anul 2018 peste 7% din totalul resurselor alocate sectorului sunt direcționate către realizarea obiectivului strategic de consolidare a managementului financiar bugetar, iar obiectivul strategic administrării eficiente a veniturilor publice are alocate fonduri de peste 49% din totalul resurselor, iar pentru obiectivul strategic aferent dezvoltării capacității instituționale fiind alocate peste 43% din totalul resurselor, cu observația ca sub acest obiectiv se finanțează şi plata despagubirilor conform titlurilor de plata emise de catre Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor in baza Legii nr. 165/2013 si Legii nr.164/2014.

46

Graficul 5. Defalcarea resurselor financiare estimate, pe ani și pe obiective strategice (mii lei, 2018-2021)

Obiectivul strategic 1 Obiectivul strategic 2 Obiectivul strategic 30

500,000

1,000,000

1,500,000

2,000,000

2,500,000

3,000,000

3,500,000

Evoluția finanțării obiectivelor strategice în perioada 2018 -2021

2018 2019 2020 2021

O provocare instituțională importantă pe termen mediu şi lung o va reprezenta capacitatea de implementare a PSI, inclusiv prin execuția bugetară bazată pe programe. Din punct de vedere organizațional şi managerial aceasta reprezintă o provocare pentru perioada următoare. Execuția bugetară pe programe vizează, de asemenea, schimbări funcționale la nivelul managementului şi structurilor.

47

Anexa 1: Programe bugetare 2018-2021

Cod Obiectiv/programTOTAL

(mii lei)

Credite bugetare totale (mii lei)

2018 2019 2020 2021

BUGET TOTAL 20.183.266 4.561.425 4.619.057 4.909.168 6.093.616

1. Consolidarea managementului fiscal și bugetar 1.414.311 337.113 350.554 376.800 349.845

1.1. Politica fiscal-bugetară 1.081.612 246.939 260.427 300.919 273.327

1.2. Managementul datoriei publice 113.032 24.502 28.131 29.881 30.518

1.3. Politica în domeniul achizițiilor publice 219.667 65.672 61.995 46.000 46.000

2. Administrarea performantă a veniturilor publice 10.036.470 2.389.918 2.438.781 2.542.076 2.665.695

2.1 Administrarea veniturilor publice 10.036.470 2.389.918 2.438.781 2.542.076 2.665.695

3. Consolidarea cadrului instituţional 8.732.485 1.834.394 1.829.722 1.990.292 3.078.076

3.1 Management şi administrație 8.488.252 1.823.591 1.745.883 1.894.051 3.024.726

3.2. Sisteme informatice bugetare, financiare şi fiscale 244.233 10.803 83.839 96.241 53.350

48

Anexa 2: Planul strategic institu ional (tabel rezumativ)ț

Descrierea obiectivelor și indicatorilor UnitateValoare de referinţă

2017Ţintă 2018 Ţintă 2019 Ţintă 2020 Ţintă 2021

Obiectivul strategic 1: Consolidarea managementului fiscal și bugetar

Indicator de impact nr.1.1: menținerea deficitului bugetar în limitele agreate de România %PIB(metodolog

ie ESA)

-2,91 -2,95 -2,38 -1,82 -1,45

Indicator de impact nr.1.2: nivelul datoriei publice guvernamentale (brută) %PIB 35% 35,4% 35,8% 35,4% 34,5%

Programul 1.1: Politica fiscal-bugetară

Indicator de rezultat 1.1.1: Nr. ministere/total care aplică bugetarea pe programe

Indicator de rezultat 1.1.2: Depășirile medii de buget/timp în implementarea proiectelor de investiţii

nr.

%

1

10%

1

10%

13

10%

13

7%

23

5%

Programul 1.2: Managementul datoriei publice

Indicator de rezultat 1.2.1: Ponderea datoriei în monedă naţională, din total datorie publică guvernamental;

Indicator de rezultat 1.2.2: Ponderea datoriei în EUR, din datoria publică guvernamentală totală denominată în valută;

Indicator de rezultat 1.2.3: Maturitatea medie ramasa a datoriei publice guvernamentale.

%

%

ani

45% (minim) – 60%

80% (minim) – 95%

5,5 ani

45% (minim) – 60%

80% (minim) – 95%

5,5 ani

45% (minim) – 60%

80% (minim) – 95%

5,5 ani

45% (minim) – 60%

80% (minim) – 95%

5,5 ani

45% (minim) – 60%

80% (minim) – 95%

5,5 ani

49



(minim) – 7 ani

(minim) – 7 ani

(minim) – 7 ani

(minim) – 7 ani

(minim) – 7 ani

Programul 1.3: Politica în domeniul achiziţiilor publice

Indicator de rezultat 1.3.1: Număr de participanți la activități de formare privind achizițiile publice

Indicator de rezultat 1.3.2: Număr de analize, metodologii, ghiduri si instrumente operaționale dezvoltate pentru a susține abordarea unitară în domeniul achizițiilor publice.

Indicator de rezultat 1.3.3: Număr de documente de politică publică în domeniul achizițiilor strategice elaborate

nr.

nr.

nr.

350

13

0

0

0

1

50

8

1

0

0

1

0

0

0

Obiectiv strategic 2: Administrarea performantă a veniturilor publice

Indicator de impact nr. 2.1: Volum venituri fiscale administrate de ANAF, realizat anual vs planificat

% 100,3 100 100 100 100

Indicator de impact nr. 2.2: Ponderea veniturilor fiscale în PIB (inclusiv contribuţiile sociale) % 25,2 25,8 25,5 25,9 25,9

Programul 2.1: Administrarea venituri publice

Indicator de Rezultat 2.1.1: Gradul de conformare voluntară la declarare Gradul de conformare voluntară la plata obligațiilor fiscale

%

%

95,57%

Medie ANAF85,44%, din

care: DGRFP 80,74%

95,50%

Medie ANAF 91%, din

care:DGRFP 87%;

DGAMC

96%

Medie ANAF91,5% , din

care:DGRFP 87,5%

96,5%

Medie ANAF 92%, din

care: DGRFP 88% DGAMC 96%

96,5%

Medie ANAF 92%, din

care: DGRFP

88% DGAMC

50



Gradul de colectare al arieratelor recuperabile

Indicator de Rezultat 2.1.2: Decalajul fiscal la: - Impozit pe profit- Impozit pe venit- TVA

ANAF îşi dezvoltă capacitatea de analiză şi măsurare a decalajelor fiscale. Primele date vor fi publicate începând cu anul 2019.Indicator de Rezultat 2.1.3: Gradul de realizare a veniturilor fiscale programate.

Indicator de Rezultat 2.1.4: Timp mediu necesar pentru pregătirea, declararea şi plata obligațiilor fiscale

%

%

%

ore/an

DGAMC 90,86%

AJFP 81,26%ACM 79,92%

69,4%

100,3%

163

95%AJFP 85%

AFCM 92%

68%

100%

163

DGAMC 95,5%

AJFP 85,5%AFCM 92,5%

68,5%

100%

163

AJFP 86% AFCM 93%

69%

100%

163

96% AJFP 86%

AFCM 93%

69%

100%

163

Obiectivul strategic 3: Consolidarea cadrului instituţional

Indicator de impact 3.1: Încredere la nivel intern și extern în instituţie și acţiunile MFPIndicator de impact 3.2: Rata de absorbţie a fondurilor dedicate dezvoltării sectorului fiscal-

bugetar (% din buget MFP)Indicator de impact 3.3: Gradul de procese și proceduri computerizate la nivelul MFP

% - - 80% 85% 90%

%

%

50%

60%

50%

60%

60%

65%

60%

65%

70%

70%

Program 3.1. Management și administrare

51



Indicator de rezultat 3.1.1 - Număr modificări anuale în structura funcţională;Indice procent angajaţi sector public, care lucrează în instituţii/structuri cu sarcini funcţionale în sectorul finanţelor publice

Indicator de rezultat 3.1.2 - Gradul de conformare al proceselor de elaborare de politici cu cerinţele legislative;

Indicator de rezultat 3.1.3 - Procent cheltuieli operaţionale din bugetul total anual al MFP Cheltuieli per angajat

Nr/an%

%

%Lei/angajat

42,20%

80%

60%90.000

42,10%

85%

60%93.500

42,05%

95%

60%94.000

42,03%

95%

60%94.500

42%

100%

60%95.000

Program 3.2: Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale

Indicator de rezultat 3.2.1 - Disponibilitatea sistemelor financiare (down time)Indicator de rezultat 3.2.2 - Gradul de integrare a sistemelor informationale bugetar,

financiar și fiscal

ore/24%

24/2420%

24/2425%

24/2430%

24/2440%

24/2450%

52

Anexa 3: Programe i măsuri conexe, indicatori de realizare imediată (outputs) (tabel rezumativ)ș

Indicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori ţintă

Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020 2021

Programul 1.1 Politica fiscal-bugetară

(1.1.1) Asigurarea unui proces bugetar transparent, bazat pe dovezi și orientat către rezultate

1.1.1.1. Pregătirea Strategiei Fiscal-bugetare – continuareMăsura se referă la elaborarea Strategiei fiscal-bugetare (SFB), care prezintă planurile bugetare pe termen mediu ale Guvernului, și care se actualizează în fiecare an în luna iulie. Aceasta implică formularea principalilor parametri bugetari și a politicilor bugetare asociate, conform regulilor stabilite în Legea responsabilităţii fiscale (LRF); și elaborarea unui Cadru de cheltuieli pe termen mediu (CCTM), care stabilește priorităţile pentru cheltuieli și plafoanele de cheltuieli pe următorii trei ani, pentru ordonatorii principali de credite. Se estimează că, treptat, SFB va apropia mai mult priorităţile de politici de alocările bugetare. În același timp, parametrii macroeconomici și bugetari ar trebui să ofere îndrumări clare pentru elaborarea bugetului pe anul următor. Ordonatorii principali de credite vor trebui să explice devierile de la cadrul SFB. Astfel, se așteaptă ca această măsură să joace un rol cheie în procesul bugetar de sus în jos.

SFB proiectată şi aprobată conform graficului legalN

D D D D

1.1.1.2. Pregătirea legilor bugetare anuale şi a legilor de rectificare – continuareMăsura își propune să livreze legile bugetelor anuale și respectivele rectificări, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Măsura include stabilirea alocărilor agregate, la nivelul diferitelor funcţii și organizaţii din administraţie; compilarea, revizuirea și reconcilierea cererilor de buget venite de la ministerele de linie și pregătirea documentaţiei bugetare impuse de lege.

Numărul de proiecte de lege pe an (2 legi bugetare şi ≤ 2 rectificări x 2 legi bugetare)

2 2 2 2

1.1.1.3. Dezvoltarea sistemului bugetării pe programe – nouMăsura își propune să îmbunătăţească prioritizarea cheltuielilor și orientarea către rezultate a

Sistem de bugetare pe programe funcțional

N N ND

53



cheltuielilor publice, prin introducerea unui sistem de bugetare pe programe. N

1.1.1.4. Planificarea & implementarea analizelor de cheltuieli – continuareMăsura își propune să îmbunătăţească procesul de prioritizare, eficienţa și eficacitatea cheltuielilor publice, și se concentrează pe planificarea, elaborarea și implementarea rezultatelor unor analize ale cheltuielilor, pentru a identifica programele și zonele ineficiente și a elabora planuri de acţiune pentru acestea. Aici intră: (i) definirea procedurilor pentru analizele de cheltuieli, emiţând linii directoare pentru echipele implicate; (ii) coordonarea procesului de revizuire și monitorizare a cheltuielilor publice; (iii) realizarea unor analize sectoriale împreună cu ministerele de linie; și (iv) propunerea unor măsuri care să ducă la obţinerea de economii și/sau creșterea eficienţei cheltuielilor publice Măsura presupune integrarea procesului de analiză a cheltuielilor publice în sistemul managementului financiar public prin modificarea cadrului legal existent, respectiv a prevederilor Legii nr.500/2002 privind finanţele publice și a Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr.69/2010 și implică diferite tipuri de analize cuprinzătoare de cheltuieli, inclusiv analize de programe, de procese ale ordonatorilor principali de credite.

* numărul de analize se vor stabili anual prin Memorandum aprobat de Guvern

Manualul privind analizarea şi eficientizarea cheltuielilor publice realizatD/N

Proceduri interne elaborate D/N

Cadrul legal amendat D/N

Numărul de analize de cheltuieli pe an stabilite prin Memorandum Guvernamental (orientativ)

D

D

D

2*

N

N

N

2*

N

N

N

2*

N

N

N

2*

(1.1.2) Îmbunătăţirea proceselor de management al investiţiilor publice semnificative (selecţie, prioritizare, bugetare și achiziţie, evaluare independentă)

1.1.2.1. Analiza & evaluarea proiectelor de investiții publice semnificative – continuareMăsura își propune următoarele: a. asigurarea că doar propunerile de proiecte de investiţii publice relevante și realiste ajung în faza de

Numărul de proiecte analizate, evaluate pe an

4 10 10 10

54



implementare. Aceasta implică analiza studiilor de prefezabilitate și a notelor de fundamentare, din punct de vedere al sustenabilităţii și suportabilităţii proiectului, în scopul avizării sau respingerii solicitării pentru trecerea la elaborarea studiului de fezabilitate;

Notă: *Numărul de proiecte este funcţie de valoarea, tipul și încadrarea de către OPC a proiectelor de investiţii propuse pentru promovare și realizare, conform legislaţiei în vigoare.b. asigurarea că doar acele proiecte de investiţii publice considerate a fi pregătite în urma evaluării

gradului de pregătire a acestora vor fi avute în vedere pentru a primi finanţare. Aceasta implică aplicarea criteriilor de prioritizare și obţinerea unui punctaj minim conform prevederilor legale în vigoare.

% proiecte avizate din total proiecte depuse de OPC

55% 100% 100% 100%

1.1.2.2. Analiza listelor proiectelor de investiții publice semnificative prioritizate– continuareMăsura privind analiza listelor proiectelor de investiții publice semnificative prioritizate își propune să crească eficienţa de alocare a cheltuielilor de capital și se referă la prioritizarea proiectelor de investiţi publice semnificative, în raport cu politicile naţionale și sectoriale și cu spaţiul fiscal existent. Aceasta implică verificarea listelor de proiecte de investiţii publice semnificative prioritizate propuse de ordonatoriii principali de credite, și pregătirea Memorandumului pentru a fi aprobat de Guvern.

Lista de proiecte de investiții publice semnificative prioritizare elaborată conform graficului legal

Elaborare Memorandum

D

D

D

D

D

D

D

D

1.1.2.3. Monitorizarea stadiului de implementare a proiectelor de investiții publice semnificative – continuare

Măsura se referă la evaluarea stadiului de implementare și, în final, a rezultatelor proiectelor de investiţii publice semnificative.

Numărul de proiecte monitorizate pe an

123 123 123 123

1.1.2.4. Dezvoltarea capacităților de a gestiona PPP – nouMăsura își propune să ofere îndrumări și suport tehnic pentru realizarea și implementarea unor parteneriate public-private (PPP-uri). Iniţial măsura se concentrează pe crearea unor structuri, proceduri și regulamente corespunzătoare, pentru a se asigura că sunt selectate doar cele mai bune

Numărul de PPP evaluate

- - 3 6

55



opţiuni de PPP, care oferă suficiente câștiguri de eficienţă pentru a compensa pentru costurile de finanţare suplimentare asociate finanţării private și constrângerile create de contractarea pe termen lung. Aici intră: (i) crearea unei „porţi pentru PPP-uri” care, având în vedere volumul semnificativ al riscurilor bugetare asociate PPP-urilor îi alocă MFP-ului responsabilitatea de a evalua proiectele de PPP pe întregul ciclu de viaţă, oferind aprobări explicite în anumite puncte de etapă; (ii) definirea unor reguli specifice pentru bugetarea proiectelor de PPP, având în vedere caracterul lor de lungă durată și lipsa unor plăţi de la bugetul de stat în primii ani; (iii) asigurarea divulgării transparente a angajamentelor bugetare ale PPP-urilor, garantându-se că riscurile și costurile bugetare pe perioada de valabilitate a contractului sunt raportate integral; și (iv) gestionarea continuă a riscurilor bugetare asociate PPP-urilor, în strânsă legătură cu ministerele de linie.

1.1.2.5. Exercițiul pilot în colaborare cu Ministerul Transporturilor pentru testarea criteriilor şi mecanismelor de raționalizare a Programului de Investiții Publice propuse de Banca Mondială – continuare

Acest exerciţiu își propune testarea mecanismului de raţionalizare propus de Banca Mondială, în colaborare cu Ministerul Transportului. Vor fi folosite trei criterii principale și elemente de referinţă asociate, pentru a identifica proiectele cu rezultate slabe și a le introduce în programul de raţionalizare: (i) de când este în implementare; (ii) perioadă de timp necesară finalizării, la actualul nivel de finanţare; și (iii) gradul de inactivitate. Proiectele care ating sau depășesc cel puţin două din punctele de referinţă ale acestor criterii, și toate proiectele clasificate ca fiind inactive, vor fi avute în vedere automat pentru a fi incluse în programul de raţionalizare. Proiectele identificate ca neavând rezultate bune vor fi transferate într-o categorie „de rezoluţie”, separat de PIP principal, unde se va rezolva statutul proiectelor percepute ca nefiind performante. Pentru toate aceste proiecte va fi elaborată o strategie de rezoluţie, cu trei opţiuni ce pot fi avute în vedere: (i) închiderea imediată; (ii) restructurarea/redimensionarea proiectului pentru finalizarea timpurie, cu cheltuieli limitate; (iii) reevaluarea proiectului în vederea reintroducerii acestuia în programul de investiţii pentru continuarepână la finalizarea completă, conform proiectării și specificaţiilor actuale.

Raport proces de testare finalizat

Nr de proiecte analizate

Număr proiecte propuse a fi mutate în facilitatea de soluționare

D

134

-

N

-

-

N

-

-

N

-

-

(1.2.) Managementul datoriei publice

56



1.2.1. Contractarea datoriei publice guvernamentale – continuareMăsura își propune să atragă și să asigure finanţarea necesară, prin contractarea datoriei publice guvernamentale în condiţiile cele mai favorabile pentru Guvernul român, folosind diverse instrumente de finanţare și analizând atent caracteristicile contractuale (costul creditului, rate de dobândă, comisioane bancare etc.) în conditiile limitarii riscurilor asociate portofoliului de datorie. În acest context se are în vedere şi contractarea, gestionarea și monitorizarea datoriei publice guvernamentale contractate de la instituţii financiare internaţionale/ băncile de dezvoltare/ cooperare internaţională pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datoriei publice, precum și pentru finanţarea proiectelor prioritare pentru economia României.

Necesar brut de finanţare63,9 miliarde lei

62,6 miliarde

lei

60,4 miliarde

lei- -

1.2.2. Limitarea riscurilor publice guvernamentale – continuareMăsura își propune să reducă riscurile asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale, monitorizând continuu indicatorii privind riscurile pieţei, riscurile valutar, riscurile de refinanţare, risculrile asociate ratei dobânzii și riscurile de lichiditate, și oferind linii directoare cu privire la acţiunile necesare pentru reducerea acestora. Acest obiectiv este analizat in Strategia de administrare a datoriei publice guvernamnetale, în cadrul căreia se propun măsuri și instrumente financiare specifice de limitare a acestora, dintre care menţionăm si operaţiuni de piaţa secundară (de tip răscumparare anticipată sau preschimbare) pentru reducerea riscului de refinanţare sau pe termen mediu, dupa crearea cadrului procedural, tehnic si operational, instrumente financiare derivate (swap valutar si pe rata de dobanzda). Indicatorii de risc sunt monitorizati lunar prin buletinul privind datoria publică guvernamentalăa. Măsurile si instrumentele ce se au in vedere in vederea limitarii riscurilor descrise sunt incluse in strategia de management al riscurilor, care constituie parte a strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale, ce se revizuiește anual

Pentru administrarea riscului valutar:

Ponderea datoriei denominate in moneda nationala din total datorie publică guvernamentală (45,7% - 31.01.2018)

Ponderea datoriei denominate in Euro in total datorie denominata in valuta (84% - 31.12.2017)

45% (minim) –

60%

80% (minim) –

95%

45% (minim) –

60%

80% (minim) –

95%

45% (minim) –

60%

80% (minim) –

95%

45% (minim) – 60%

80% (minim) – 95%

57



Pentru administrarea riscului de refinantare:- Ponderea datoriei în moneda natională scadentă în termen de 1 an (18%)- Ponderea datoriei totale scadentă in termen de 1 an (12% - 31.12.2017)- Maturitatea medie ramasa pentru datoria in moneda nationala (3,7 ani – 31.12.2017)- Maturitatea medie ramasă pentru datoria totală (5,9 ani – 31.12.2017)

- Menţinerea unei rezerve financiare în valuta la un nivel

20% - 30%

(maxim)

10% - 20%

(maxim)

3,5 ani (minim) –

5 ani

5,5 ani (minim) –

7 ani

20% - 30%

(maxim)

10% - 20%

(maxim)

3,5 ani (minim) –

5 ani

5,5 ani (minim) –

7 ani

20% - 30%

(maxim)

10% - 20%

(maxim)

3,5 ani (minim) –

5 ani

5,5 ani (minim) –

7 ani

20% - 30%

(maxim)

10% - 20%

(maxim)

3,5 ani (minim) – 5 ani


58



confortabil, astfel incat sa fie diminuate riscurile aferente perioadelor caracterizate de o volatilitate ridicata pe pietele financiare (nr.luni)

Pentru administrarea riscului ratei dobanzii:- Ponderea datoriei in moneda nationala care isi modifica rata dobanzii intr-un an (17% - 31.12.2017)- Ponderea datoriei totale care isi modifica rata dobanzii într-un an (15% - 31.12.2017)- Perioada medie pana la urmatoarea

Acoperirea necesitatilor

financiare brute pe o

perioada de 4 luni

20% - 30%

(maxim)

10% - 20%

(maxim)



perioada de 4 luni

20% - 30%

(maxim)

10% - 20%

(maxim)



perioada de 4 luni

20% - 30%

(maxim)

10% - 20%

(maxim)



perioada de 4 luni

20% - 30%

(maxim)

10% - 20%

(maxim)

59



modificare a ratei dobanzii pentru datoria in moneda nationala (3,7 ani – 31.12.2017)

-Perioada medie până la următoarea modificare a ratei dobânzii pentru datoria totală (5,9 ani – 31.12.2017)

3,5 ani (minim) –

5 ani

5,5 ani (minim) –

7,0 ani

3,5 ani (minim) –

5 ani

5,5 ani (minim) –

7,0 ani

3,5 ani (minim) –

5 ani

5,5 ani (minim) –

7,0 ani


5,5 ani (minim) – 7,0 ani

1.1.3. Monitorizarea datoriei publice guvernamentale – continuareAceastă măsură își propune să se asigure că atât nivelul cât și rata de creștere a datoriei publice sunt sustenabile, asigurând înregistrarea corespunzătoare a datoriei contractate, analizând continuu portofoliul datoriei publice și oferind informaţii pentru ca finanţarea și structura portofoliului datoriei să fie în strânsă coordonare cu politica monetară și bugetară. Principalele produse ale acestei măsuri vor fi buletinul anual privind datoria publică pentru monitorizare si strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale.

Raportarea pe site-ul MFP a datoriei publice conform legislatiei nationale si conform metodologiei UELunar

Lunar Lunar Lunar Lunar

60



o Programul 1.3: Politica în domeniul achiziţiilor publice

1.3.1. Creşterea capacității administrative a ANAP şi a instituțiilor publice responsabile pentru

61



implementarea SNDAP (proiect POCA)Măsura își propune ca printr-o serie de acţiuni să conducă la creșterea transparenţei și responsabilităţii sistemului de achiziţii publice în vederea aplicării unitare a normelor și procedurilor. Numărul de

indicatori de performanta ai sistemului national de achizitii publice extraşi din SEAP şi publicați pe site-ul ANAP- 22

24 26 28 30

Durata medie a procesului de atribuire, de la prima transmitere în S.E.A.P. a documentației de atribuire până la atribuirea contractului/încheierea acordului-cadru Durata medie proces achizitii– 91 zile

90 89 88 87

62



Numărul mediu de oferte depuse pe procedură- 4 oferte

5 6 7 8

Gradul de utilizare a mijloacelor electronice pentru derularea procedurilor de atibuire a contractelor/acordu

98% 98% 99% 99%

63



rilor cadru ( exceptand achizitiile directe)- 98%

1.3.2. Dezvoltarea unei evoluții profesionale a personalului implicat în domeniul achizițiilor publiceMăsura vizează aprobarea unui document de politică publică care să contureze direcțiile de acțiune pe

care ANAP şi o serie de instituții responsabile le vor duce la îndeplinire în scopul creşterii profesionalizării în sistem

Număr de documente de politică publică privind profesionalizarea elaborate şi

1 0 0 0

64



aprobate - 0

1.3.3 Elaborarea şi aprobarea documentelor de politică publică privind achizițiile strategiceMăsura vizează aprobarea unor documente de politică publică care să transpună Strategia Uniunii Europene în domeniul achizițiilor publice

Număr de documente de politică publică elaborate şi aprobate - 0

0 1 0 0

65



Programul 2.1 Administrarea veniturilor publice

(2.1.1) Creșterea eficienţei colectării și a conformării voluntare

2.1.1.1. Procesarea declarațiilor fiscale şi plăți – continuareMăsura se referă la o activitate esenţială și continuă a ANAF, cu un impact major asupra creșterii eficienţei colectării și a conformării voluntare – este un element cheie al întregului sistem. Calitatea procesării declaraţiilor fiscale și a plăţilor este un factor major în îmbunătăţirea sistemului de colectare și permanenta sa perfecţionare este foarte importantă. Acest lucru presupune în primul rând îmbunătăţirea informatizării/automatizării procesării declaraţiilor fiscale – ceea ce va reduce costurile atât pentru ANAF, cât mai ales pentru contribuabili. De asemenea, sistemul de procesare a plăţilor

Numărul de plăți întârziate pe an

Procent declarații fiscale procesate automat

66



trebui să funcţioneze la parametri calitativi înalţi. Nu există informaţii pentru acești indicatori

2.1.1.2. Executare silită – continuareMăsura se referă la ansamblul reglementărilor și procedurilor de executare silită și reprezintă un element cheie al sistemului de colectare. Modul în care sistemul de executare silită funcţionează este esenţial pentru echitatea întregului proces de colectare și creează stimulente puternice pentru conformarea voluntară la plată, în special.

Numărul de proceduri de executare finalizate pe an

3000 4000 4000 4500

2.1.1.3. Serviciul de îndrumare şi asistenţă a contribuabililor Măsura se referă la ansamblul de servicii oferite contribuabililor, persoane fizice și juridice, facilitarea

Numărul de beneficiari pe an

67



îndeplinirii obligaţiilor ce le revin acestora faţă de bugetul de stat, respectiv obligaţii fiscale de declarare şi plată. Sfera activităţii de îndrumare şi asistenţă cuprinde impozitele, taxele contribuţiile sociale şi alte venituri bugetare administrate de ANAF. Oferirea acestui serviciu contribuie la creşterea gradului de conformare voluntară a contribuabililor.

(milioane)

Nu este implementat sistemul de gestionare a cozilor

2.1.1.4. Consolidarea activității de soluționare a contestațiilor Măsura își propune dezvoltarea susţinută a procedurii prin care contribuabilii își exercită dreptul de a contesta impunerea fiscală. Procedura trebuie să fie cunoscută și înţeleasă de contribuabili, accesibilă, transparentă și independentă. Este foarte importantă reducerea termenelor de soluţionare a contestaţiilor.

Numărul de contestații soluţionate pe an8730

Durata medie a soluționării unei contestații înregistrată la sfârşitul anuluizile97

Ponderea sumelor aferente soluţiilor de admitere a contestațiilor şi de desființare a actelor administrativ fiscale contestate (valoric)16,38% din totalul

8.000

90

16%

8.000

90

16%

7.500

85

15%

7.500

85

15%

68



sumelor soluționate pe fond(452.707.850 lei)

2.1.1.5. Promovarea transparenței în administrația fiscală Măsura se referă la ansamblul activităţilor de creștere a transparenţei în administrarea fiscală – inclusiv elaborarea și implementarea unei strategii specifice. Punerea în aplicare a oricărei strategii necesită mecanisme adecvate pentru a asigura o monitorizare constantă a realizărilor şi măsuri prompte pentru a aborda deficienţele. Acest lucru poate fi realizat printr-un mod de lucru adoptat de întreaga conducere, care să fie structurat şi disciplinat.Nu există informații pentru aceşti indicatori.

Numărul de reglementări publicate

Numărul de vizitatori în locație

2.1.1.6. Implementarea managementului riscurilor la neconformare – nouMăsura se referă la implementarea unui model de management al riscurilor la neconformare (CRM) care presupune gestionarea riscurilor care afectează conformarea și aplicarea măsurilor potrivite. Activitatea diferitelor structuri cu atribuţii de control, determinată de competenţele specifice, poate duce la suprapuneri, chiar și la controale simultane, dar necoordonate la aceiași contribuabili. O astfel de situaţie este ineficientă şi afectează încrederea contribuabililor în administraţia fiscală. Pentru structurile care implementează şi monitorizează implementarea CRM, măsura asigură alinierea activităţilor diferitelor structuri la obiectivele agenţiei, evitându-se astfel alocarea ineficientă de resurse în efectuarea de activităţi izolate de scopurile stabilite sau fără impact în îndeplinirea acestora.

Sistem de management implementat

Număr proiecte pilot realizate CRM2 proiecte în curs de realizare

D

2

D

2

D

2

D

2

2.1.1.7. Introducerea unui noul concept de servicii pentru contribuabili – nouMăsura se concentrează pe dezvoltarea și oferirea unor servicii ţintite pentru anumite segmente de contribuabili. Introducerea unui nou concept de servicii pentru contribuabili presupune orientarea serviciilor oferite de ANAF spre contribuabili, încurajarea acestora de a utiliza canalele de servicii și serviciile adecvate și eficientizarea canalelor de servicii, în vederea reducerii costurilor și creșterii gradului de conformare voluntară a contribuabililor. Administraţiile fiscale moderne sunt conştiente că un serviciu bun încurajează conformarea şi reduce costurile contribuabililor. Acestea se concentrează pe simplificarea operaţiunilor întreprinse de contribuabili şi pe măsurarea succesului în acest sens.

Noi servicii implementate / îmbunătăţite pe an(nu există posibilitatea estimării/măsurării acestuia)

69



Numărul de beneficiari pentru noile servicii – mil/ pe an (nu există posibilitatea estimării/măsurării acestuia)

2.1.1.8. Reducerea complexității cadrului administrativ şi încurajarea declarațiilor electronice– nouMăsura se referă la susţinerea şi promovarea folosirii mediului on line sprijină îmbunătăţirea activităţii de administrare fiscală prin implicarea şi consultarea contribuabililor care devin participanţi activi în mecanismul decizional pentru a reduce costurile de conformare

Numărul de declarații electronice procesate (mil)15,4

Numărul contribuabililor înrolati în Spaţiul Privat Virtual 364.389 contribuabili:- 264.042 pers. juridice-100.347 pers. fizice

2.1.1.9. Flexibilizarea modalității de poprire pe conturi – nouMăsura se referă la îmbunătăţirea în sensul creșterii flexibilităţii procedurilor de poprire în cazul contribuabililor care sunt executaţi silit, astfel încât suma blocată să nu depășească datoria către ANAF.Măsura se va realiza de către Ministerul Finanţelor Publice – Centrul Naţional de Informaţii

Reglementări şi proceduri adoptate şi implementate3 acte

2 acte (1 act

normativ şi 1 act

-- -

70



Financiare, împreună cu ANAF și instituţiile de credit.

(2 acte normative şi 1 protocol de colaborare încheiat între ANAF, ARB şi instituțiile de credit)

adițional la

protocolul de

colaborare încheiat

între ANAF, ARB şi

instituțiile de credit)

2.1.1.10. Elaborarea şi implementarea strategiei de recuperare a arieratelor fiscale – nouMăsura se referă la îmbunătăţirea conformării la plată. Deși rata de declarare este ridicată, conformarea la plată a rămas în urmă, creând noi arierate. Acest lucru afectează colectarea şi creează o situaţie inechitabilă pentru contribuabilii ce se conformează în mod normal. Arieratele erodează credibilitatea sistemului de impozitare Deşi poziţia României nu este nicidecum cea mai gravă din regiune, există loc de îmbunătăţire

Strategie proiectată, aprobată şi implementatăN

Proiect inclusQ WII D D D

(2.1.2) Reducerea evaziunii fiscale și a fraudei fiscale

2.1.2.1. Controale fiscale, din care controale în domeniul comerțului on-line – Măsura se referă la controalele și investigaţiile fiscale dintr-un domeniu aparte – comerţul on-line. Datorită specificităţii domeniului este nevoie de creșterea nr. de inspectori antifraudă, a pregătirii profesionale a inspectorilor, de specializarea acestora și de dotarea cu echipamente tehnice necesare

Număr total de controale fiscale realizate, din care în domeniul comerțului on-line37.216 acțiuni de control din care: 115 la contribuabili cu activitate în domeniul

- - - -

71



comerțului on-line

2.1.2.2. Supraveghere şi control vamal în domeniul luptei împotriva traficului ilegal pentru a proteja teritoriul vamal național şi comunitar – continuare

Această măsură, susţinută de echipele mobile în zona de liberă circulaţie, pe rutele şi culoarele europene de transport, asigura securitatea şi siguranţa frontierei externe a Uniunii Europene împotriva traficului ilegal de mărfuri şi combatere a evaziunii fiscale cu produse accizabile. Revizuirea cadrului legislativ privind modul de monitorizare a operaţiunilor economice intracomunitare, pentru identificarea trasabilităţii mărfurilor și a beneficiarilor reali

Numărul de evenimente de trafic ilegal procesate pe an30 acțiuni operaționale de participare la operațiuni vamale desfăşurate la nivel internațional şi coordinate la nivel national de către structura vamală

Numărul de evenimente de trafic ilegal procesate pe an/ cantitatea de alcool confiscată/reținută4.113/1.493 litri alcool pur

Numărul de evenimente de trafic ilegal

- - - -

72



procesate pe an/cantitatea de țigarete confiscată/reținută4.105/22.306.784 țigarete

Numărul de evenimente de trafic ilegal procesate pe an/cantitatea deProduse energetice confiscată/reținută3.597/38 tone

Nr de evenimente cu utilizare a echipamentelor de control nedistructiv/cantitatea de mărfuri confiscată/reținută1,5 mil.buc. țigarete, 9.060 tablete, 570 fiole,

- - -

73



10 flacoane substanțe anabolizante, 2 kg. droguri, 3,548 fiole steroizi, 0,7 kg. explozibil C4

2.1.2.3. Îmbunătățirea cadrului metodologic şi procedural necesar diminuării subdeclarării impozitelor taxelor şi contribuțiilor – nou

Măsura se referă în special la managementul riscului în activitatea de control fiscal În prezent, controalele fiscale sunt programate și se efectuează la acei contribuabili ce prezintă riscul fiscal la conformare cel mai ridicat. Îmbunătăţirea analizei de risc, va permite folosirea mai eficientă a resurselor materiale şi umane. reducerea duratei de efectuare a inspecţiei fiscale; creșterea numărului de inspecţii fiscale programate pe bază de analiză de risc; identificarea de noi zone și domenii de risc fiscal; selectarea şi programarea în inspecţie fiscală, începând cu perioada imediat următoare, a unui număr mai mare de contribuabili.

Numărul de proceduri şi metodologii proiectate, aprobate şi implementate1

Sume stabilite suplimentar urmare inspecţiilor fiscal290,53 mil.lei (pers. fizice);7.098,89 mil.lei (pers.juridice)

Ponderea sumelor

3

54,66 mil.lei (pers. fizice);835,73 mil.lei

(pers.juridice

3 3 3

74



aferente actelor contestate admise sau desființate în totalul sumelor stabilite suplimentar (valoric)3,54% contrib.pers.fizice3,50% contrib. pers

2,71% contrib.pe

rs.fizice5,53%

contrib. pers

juridice

75



juridice

2.1.2.4. Extinderea competenței de verificare a situației fiscale personaleVerificarea persoanelor fizice cu risc fiscal va fi eficientizată prin extinderea competenţei de verificare a situaţiei fiscale personale și la nivelul structurilor teritoriale ale ANAF și cuprinderea astfel în verificări a unui număr mai mare de persoane;;

Reglementări şi proceduri adoptate şi implementate1

Număr de verificări ale situației fiscale personale efectuate pe an la personae fizice, inclusiv verificări efectuate de structurile teritoriale ale ANAF166 persoane

Sume stabilite suplimentar urmare verificării situației fiscale personale, inclusiv sume stabilite suplimentar urmare verificărilor efectuate de structurile teritoriale ale ANAF80 mil. lei

3

200

90 mil.lei

250

100 mil.lei

300

130 mil.lei

300

130 mil. lei

76



(2.1.3) Creșterea eficienţei administrării fiscale și vamale

2.1.3.1. Consolidarea structurii pentru contribuabilii mari – nouMăsura își propune consolidarea Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, inclusiv prin schimbarea criteriilor de includere a contribuabililor în aceasta, dezvoltarea competenţelor personalului de aici prin instruire, inclusiv prin programe de schimb de experienţă cu alte administraţii fiscale avansate; crearea, în cadrul Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, a unei unităţi de management a riscurilor; propunerea modificării legislaţiei specifice și a altor regulamente și instrucţiuni relevante, astfel încât ANAF să aibă un mandat suficient de amplu care să îi permită să își prioritizeze eforturile de conformare pentru a se concentra pe riscurile cele mai ridicate; și oferirea unor salarii competitive în sector, pentru managerii și personalul cheie din Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili

Numărul de personal aferent Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili551

551 575 575 575

2.1.3.2. Îmbunătățirea guvernanței şi consolidarea eficienței în colectare (în special, TVA şi CAS) – nou Măsura se referă la un element cheie: creșterea colectării a două venituri cheie pentru bugetul general consolidat al statului. Diferenţa actuală în potenţialul de colectat și nivelul efectiv al colectării este foarte mare – plasează România pe ultimul loc din UE la TVA spre exemplu. Aceasta presupune îmbunătăţirea reglementărilor și procedurilor din domeniu, a structurilor instituţionale din teritoriu, al managementului direct al procesului. Totodată este necesară și menţinerea sub control a costurilor colectării.

Reducere ”gap” colectare la TVA şi CAS (zile)60

50 50 50 40

Programul 3.1: Management și administrare

(3.1.1) Îmbunătăţirea stabilităţii structurale și funcţionale a MFP și a instituţiilor sale subordonate:

Modernizare instituțională; creșterea eficienței; îmbunătățirea proceselor și procedurilor instituționale

3.1.1.1. Revizuirea responsabilităților organizaționale şi a procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei şi o implementare uşoară a PSI

Organigramă şi ROF modificate

N D D D

77



Măsura urmărește să asigure că un leadership clar în formularea politicilor fiscal-bugetare este stabilit (cu contribuţii din partea departamentelor tehnice), că există toate procesele de planificare, de sprijin, bugetare, monitorizare și proceduri de evaluare. Pentru aceasta, structura, funcţiile și responsabilităţile din cadrul MFP vor fi revizuite și reflectate în mod adecvat în Regulamentul de Organizare și Funcţionare (ROF). Intenţia este ca toate procesele de planificare și bugetare, de implementare a planurilor, precum și procedurile de monitorizare și evaluare, să fie puse în aplicare pentru a obţine rezultatele vizate (100% puse în aplicare la un nivel de calitate adecvat), pe parcursul perioadei de implementare a planului strategic..

D /NN

3.1.1.2. Promovarea dezvoltării organizaționaleMăsura își propune să asigure adaptarea continuă a structurii organizaţionale și a aranjamentelor instituţionale ale MFP și a instituţiilor subordonate, pentru a reflecta reformele în derulare în managementul finanţelor publice, precum și reformele stabilite în conformitate cu strategiile guvernamentale și ca răspuns la schimbările din mediul extern al MFP, aparat propriu și instituţii subordonate.

Organigramă şi ROF modificate D /NN

N D D D

3.1.1.3. Dezvoltarea infrastructurii de TIC pentru procesele interne ale MFPMăsura are scopul de a asigura automatizarea (computerizarea) proceselor și procedurilor instituţionale pentru managementul integrat al resurselor MFP, pentru managementul integrat al documentelor, al fluxurilor de lucru, al informaţiilor și relaţiilor cu beneficiarii politicilor publice, cu cetăţenii și instituţiile colaboratoare, pentru managementul integrat al informaţiilor și rapoartelor statistice. Măsura este orientată către minister, instituţiile subordonate acestuia și personalul lor, care vor folosi tehnologia informaţiei în activităţile lor zilnice. Ulterior implementării măsurii, este estimat că cel puţin 10 la sută din procesele și procedurile ministerului vor fi automatizate între 2017 și 2020 și 50 la sută dintre angajaţii ministerului vor folosi sistemele de TI în aceeași perioadă

Procese şi proceduri computerizate la nivelul ministerului % 10%Angajați care folosesc sistemele de TI %80%

20%

85%

25%

90%

30%

95%

40%

98%

Dezvoltarea resurselor umane

3.1.1.4. Managementul resurselor umane şi adaptarea la nevoile organizațieiMăsura vizează o componentă critică a administraţiei publice, în general, cea a personalului de

Rulajul/fluctuația de personal din cadrul

9,65%/ 9,65%/ 9,65%/ 9,65%/

78



specialitate care trebuie atras, recrutat, selectat, angajat și menţinut în organizaţie conform nevoilor reale ale ministerului. În acest context, va fi important să se acopere nevoia de personal specializat. Prin această măsură se urmărește îmbunătăţirea activităţii structurilor de resurse umane, precum și a proceselor de managemement al resurselor umane pentru a menţine rulajul personalului din MFP aparat propriu la 9,65% în 2018 și a avea un grad de ocupare a statului de funcţii de peste 83% 8 până la aceeași dată, respectiv menţinerea la nivelul ANAP în 2018 a fluctuaţiei personalului la 5,96 % și a gradului de ocupare a posturilor de 90,78%.

Gestionarea planificării forţei de muncă - asigură existenţa unei planificări a forţei de muncă și folosirea optimă a resurselor, reflectând în totalitate actualele nevoi ale MFP. Aceasta implică analiza funcţiilor MFP, o reproiectare a acestora (daca este cazul), evaluarea impactului asupra forţei de muncă și elaborarea unor planuri practice de implementare pentru a face ajustările corespunzătoare. De asemenea, această măsură include și analiza corelării dintre nivelurile calificărilor și conţinutul posturilor.9

ministerului MFP/ANAP/ ANAF%

Grad de ocupare a statului de funcții% Studii, analize, rapoarte, proiecte/ 1 Numărul de structuri/funcții în care a fost implementată planificarea forței de muncă (ANAP)

5,96%

83%/90,78%

1

5,96%

83%/92%

1

5,96%

83%/92%

2

5,96%

83%/92%

2

8 Structura organizatorică a unei instituții publice poate fi influențată de cadrul normativ prin care se reglementează înființarea/desființarea unor instituții publice/structuri din cadrul acestora, care conduce la preluarea/predarea de posturi/personal de la/ la o instituție la alta. Un exemplu în acest sens este înființarea Centrului Național pentru Informații Financiare, în cadrul aparatului propriu al Ministerului Finanțelor Publice , prin preluarea numărului de posturi şi personalului aferent acestei activități de tehnologia informației şi comunicațiilor, de la aparatul central al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, de la Agenția Națională pentru Achiziții Publice şi de la Comisia Națională de Prognoză, fapt ce a influențat raportul dintre posturile ocupate şi numărul total de posturi aprobate pentru MFP aparat propriu, determinând o scădere a gradului de ocupare.9 Conform Strategiei de management a resurselor umane a MFP 2014 – 2018, pentru analiza şi reproiectarea funcțiilor se recomandă dezvoltarea unei metodologii care să stea la baza realizării acesteia. Pentru implementarea acestei măsuri trebuie pornit de la o analiză aprofundată a funcțiilor existente din cadrul M.F.P. respectiv o evaluare robustă a calificărilor şi competențelor personale şi interpersonale necesare pentru posturile analizate . Rezultatele acestei analize trebuie utilizate pentru a stabili repartizarea forței de muncă. Acest proces trebuie asociat cu analiza şi reproiectarea corespunzătoare a fişelor posturilor. În acelaşi sens atât prin SCAP 2014 -2020, cât şi SDFP 2016 – 2020 se urmăreşte stabilirea unui cadru de competențe generale şi specifice pentru ocuparea funcțiilor publice, în acord cu nevoile unui management public orientat spre rezultate şi cu mandatele şi funcțiile instituțiilor publice. Astfel, potrivit Planului de acțiuni pentru implementarea SDFP 2016-2020, ANFP va dezvolta

79



Gestionarea recrutărilor și a transferurilor - asigură recrutarea în MFP de personal cu calificări și caracteristici corespunzătoare , din perspectiva pregătirii, experienţei și calităţilor care să răspundă necesităţilor actuale și viitoare ale organizaţiei

Gestionarea forţei de muncă - asigură condiţiile în care mecanismele de promovare și

0Ghiduri, proceduri documente metodologice sau acte administrative / 2

Studii, analize, rapoarte sau acte administrative/2

Ghiduri, proceduri, documente metodologice, analize, studii, acte administrative, etc / 2

Număr de analize,

0

4

3

3

1

5

3

3

2

5

3

3

3

5

3

3

metodologii /ghiduri privind elaborarea şi implementarea standardelor de competențe ce vor fi puse la dispoziția autorităților şi instituțiilor publice în vederea stabilirii cadrelor de competențe/ standardelor ocupaționale specifice. Prin urmare la nivelul MFP aparat propriu, această măsură se va concretiza în implementarea metodologiei de elaborare a cadrelor de competențe specifice, pusă la dispoziție de A.N.F.P., începând cu semestrul II 2019, potrivit planului de acțiuni menționat mai sus. Astfel reproiectarea funcțiilor MFP se va realiza numai dacă concluziile unei astfel de analize o impun.

80



recompensare sunt suficiente pentru a motiva personalul să își desfășoare activitatea în mod eficace vizând astfel rezultate profesionale mai bune, cu respectarea aspectelor etice și măsuri disciplinare definite și aplicate corect

Îmbunătăţirea performanţei personalului: Măsura își propune să asigure existenţa unor sisteme eficiente care încurajează îmbunătăţirea performanţei personalului și care permit identificarea celor cu rezultate foarte bune, dar și a celor cu rezultate necorespunzătoare , pentru a dezvolta și mai mult punctele forte individuale și pentru a remedia punctele slabe

Transformarea compartimentelor de RU: Măsura își propune susţinerea departamentului de RU care vor ajuta la crearea și instituţionalizarea unui mediu eficient în care practicile de RU permit folosirea persoanelor potrivite, motivate corespunzător și recompensate conform meritelor, cu aptitudinile potrivite și deţinând funcţiile potrivite.

rapoarte /4

Rata de retenție a noilor angajați după 12 luni (ANAP)65%Program de implicare/motivare dezvoltat şi implementat (ANAP)Nu

Analize de satisfacție/strategii, instrumente (ANAP)3

Procentul de politici şi proceduri revizuite şi optimizate în domeniul resurselor

4

75%

Nu

3

4

75%

Nu

3

4

85%

Nu

3

4

85%

Da

3

81



umane (ANAP)30% 40% 70% 100%

100%

3.1.1.5. Formare şi perfecționare profesională, învățăre şi expertiză pentru personalul specializat al ministeruluiMăsura urmărește dezvoltarea calitativă și îmbunătăţirea abilităţilor personale și tehnice profesionale ale personalului MFP, astfel încât să se asigure că dezvoltarea personalului, în special formarea acestuia, este încurajată și planificată în mod corespunzător, livrată și evaluată într-un mod care să convingă faptul că activităţile realizate satisfac integral cerinţele individuale dar și pe cele ale organizaţiei. Beneficiarii măsurii sunt angajaţii MFP, care, prin participarea la programe de formare și perfecţionare/specializare, conform cu nevoile identificate și recomandările stabilite în procesul anual și semestrial de evaluare și încluse în Planul anual de perfecţionare profesională a personalului din structurile MFP, vor determina gradul de formare prin cursuri specializate la nivelul personalului de specialitate al ministerului.

Numărul programelor de formare / perfecţionare profesională organizate

591 593 595 597

Numărul participărilor la programele de formare/perfecţionare profesională organizate

20.115 20.150 20.160 20.170

Măsuri orientate către evaluarea performanței și managementul financiar

3.1.1.6. Sistemul de evaluare a performanței MFPMăsura vizează dezvoltarea și operaţionalizarea unei platforme aliniată cu obiectivele strategice ale ministerului și pe deplin integrată în procesele de planificare strategică și monitorizare ale MFP. Mai mult decât atât, aceasta va fi integrată în sistemul TIC al Guvernului. Cadrul de evaluare a performanţei va fi introdus pentru a se potrivi cu necesitatea de a monitoriza în mod eficient punerea în aplicare a PSI și de a informa elaborarea politicilor viitoare. Operaţionalizarea deplină va fi urmărită pe parcursul implementării PSI (și nu numai) și va fi finanţată din resurse bugetare naţionale.

Nr de accesări de utilizatori - 1000 1500 1800 2000

3.1.1.7. Elaborarea programelor bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea eficientă a fondurilor interne și externe alocate

% (gradul de) conformare cu

100% 100% 100% 100%

82



Măsura urmărește întărirea disciplinei bugetare mai ales în zona identificării nevoilor ministerului, a programării resurselor bugetare interne (naţionale) și externe (UE) și a execuţiei bugetare pe programe. Măsura vizează o coordonare a acţiunilor de planificare și monitorizare a cheltuielilor printr-un sistem informational adecvat, elaborarea bugetului MFP cu încadrarea în limita de cheltuieli aprobată și în termenul solicitat de MFP și urmărirea execuţiei operative a acestuia. Ministerul își va îmbunătăţi procesul de bugetare pe programe, pentru a putea monitoriza în acest fel performanţa structurilor interne și din subordine în raport cu gradul de respectare al programării bugetare anuale.

programarea bugetară anuală %100%

3.1.1.8. Modernizarea şi conservarea infrastucturii MFPMăsura vizează punerea în aplicare a programului multianual al investiţiilor MFP, respectiv inventarierea nevoilor de investiţii, analiza, prioritizarea și bugetarea proiectelor de investiţii, precum și contractarea și implementarea acestora conform planificării.

Nr de proiecte de investiții finalizate/Volumul fondurilor alocate pentru investiții/an340.967 lei fără TVA – 2016 MFP

- 5 / 2,5 mil 3 / 2,5 mil 1 / 2,5 mil

Măsuri orientate către transparență și acces liber la informații de interes public și comunicare/coordonare cu părțile interesate de politica sectorială

3.1.1.9. Transparența în procesul decizional şi formularea politicilor publice şi a cadrului legalMăsura vizează aplicarea și raportarea conformă cu procedurile legale a activităţii ministerului cu privire la liberul acces la informaţiile de interes public – Legea nr. 544/2001 actualizată şi Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională. Transparenţa este una din valorile declarate ale MFP, care sprijină activitatea acestuia în elaborarea și implementarea politicilor publice și care va fi aplicată și respectată necondiţionat și în implementarea Planului Strategic Instituţional, astfel încât să se obţină un grad maxim de conformitate (100% conformitate pentru toate acţiunile ce reclamă aplicarea Legii nr. 544/2001 şi a Legii nr. 52/2003) cu procedurile legale, precum și punerea la dispoziţia publicului prin publicarea întegrală a rapoartelor cerute prin lege.

Grad de respectare a procedurilor legale (numărul de inconsecvențe x total proceduri/100) 90%

Rapoarte publicate conform Legii nr. 544/2001 Nr.1

90%

1

95%

1

98%

1

100%

1

83



Rapoarte publicate pe Legea nr.52/2003Nr. 1

Timp mediu de răspuns în zile 40

Cereri privind accesul la informare Nr / an 2.115 în anul 2016 MFP

Media zilnică social media (Facebook)4.259 persoane în 2016 MFP

1

30

2.000

4.500

1

30

2.000

4.800

1

30

1.900

5.000

1

30

1.900

5.3000

3.1.1.10. Informarea beneficiarilor politicilor publice Măsura susţine procesul de implementare al Planului strategic instituţional și îndeplinirea indicatorilor acestuia, respectiv succesul programelor specifice sectorului fiscal-bugetar (expuse sub OS1 și OS2), care depind de transferul de informaţii cu acurateţe, fără limitări și cu regularitate către beneficiarii politicilor publice. Ministerul și structurile subordonate vor pregăti informaţiile corespunzător programelor aprobate și le vor pune la dispoziţia publicului prin intermediul instrumentelor și mijloacelor de comunicare în mod programat.

Numărul de evenimente şi campanii de informare desfăşurate 30 30 35 35 38

84



(3.1.2) Creșterea eficacităţii proceselor de elaborare, evaluare și implementare a politicilor de către MFP

3.1.2.1. Operaționalizarea analizelor de impact ale politicilor publice MFP Măsura este orientată către conţinutul calitativ al elaborării documentelor de politici publice și analizele lor de impact în sectorul fiscal-bugetar. Măsura se referă la aplicarea exactă a procesului de elaborare de politici publice de către personalul specializat al MFP și toate părţile interesate implicate în formularea de documente de politică publică și analize de impact pentru sectorul fiscal-bugetar (alte instituţii publice, asociaţii profesionale, organizaţii nonguvernamentale), pentru a asigura faptul că formularea documentelor de politică publică și a analizelor de impact respectă în totalitate (100% în ceea ce privește calitatea) procedura aprobată de minister și bunele practici internaţionale de evaluare

% documente de politici publice conforme cu procedura aprobată de minister %80%

80% 85% 85% 90%

3.1.2.2. Consultarea cu cetățenii şi părțile interesate implicate în sectorul fiscal-bugetar, pentru formularea şi publicarea de politici publiceMăsura vizează susţinerea proceselor consultative în administraţie, în general și, în mod deosebit, cu privire la politicile publice în care MFP are contribuţii. Beneficiarii documentelor de politică publică sunt cetăţenii, companiile publice, companiile private, organizaţii neguvernamentale, iar impactul politicilor publice trebuie prezentat acestora pentru consultare și promovare. MFP va susţine în continuare procesul de consultare și promovare a politicilor publice, dintre specialiștii ministerului și participanţii activi și implicaţi în sector (stakeholders), astfel ca toate consultările (100%) să respecte procedura aprobată a ministerului.

Nr. de politici consultate conform procedurii ministerului (100% conformitate)100% 100% 100% 100% 100%

3.1.2.3. Colaborarea inter-instituțională şi schimbul de experiență cu organizațiile naționale şi internaționale relevanteMăsura urmărește o dezvoltare a capacităţii instituţionale a MFP, de colaborare naţională, europeană și internaţională pe probleme specifice politicilor publice din sectorul fiscal-bugetar și de administraţie. De asemenea, are scopul de a îmbunătăţi parteneriatul dintre instituţii la nivel naţional, element important pentru succesul şi eficacitatea politicilor fiscal-bugetare.

Nr. de parteneriate3 3 4 4 5

(3.1.3) Creșterea eficienţei utilizării bugetului operaţional al MFP

85



3.1.3.1. Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control şi management al risculuiMăsura vizează o componentă foarte importantă a activităţii MFP (audit, control financiar și management al riscului) și susţine dezvoltarea capacităţii operaţionale în acest domeniu. Beneficiarii măsurii sunt direcţiile, agenţiile și serviciile, care desfășoară inspecţii, control financiar și audit, ce necesită un management al riscului elaborat conform procedurilor și standardelor internaţionale, precum și instrumente și mijloace pentru punerea în aplicare a analizelor și a controlului modului de implementare. Prin aplicarea măsurii, ministerul vizează să crească gradul de conformitate al acţiunilor entităţilor controlate cu procedurile și standardele de evitare a riscurilor, iar planurile de monitorizare specifice fiecărei structuri de control financiar, audit și inspecţie să fie îndeplinite integral.

% din planurile de monitorizare specifice conforme 95% 98% 98% 99% 100%

3.1.3.2. Atragerea şi utilizarea fondurilor pentru dezvoltarea capacității administrative şi instituționaleMăsura vizează folosirea oportunităţilor de finanţare din resursele externe și extrabugetare (în mod special FEN - ex: Programul Operaţional Capacitate Administrativă etc), pentru dezvoltarea ministerului și a capacităţii acestuia de a elabora și implementa politici publice și programe de dezvoltare a sectorului bugetar-fiscal. MFP urmărește să dezvolte capacitatea de elaborare de cereri de finanţare la nivel naţional și de implementare a proiectelor finanţate din fonduri extrabugetare și externe (preponderent europene).

Fonduri utilizate/alocate anual x100 80% 95% 95% 95% 95%

3.1.3.3. Funcționarea eficace şi eficientă a serviciilor furnizate de către minister Măsura are în vedere, ca fiecare entitate, să își îndeplinească obiectivele anuale stabilite prin propriul plan operaţional, astfel încât, gradul de realizare al planului de activitate, în conformitate cu responsabilităţile din ROF al fiecărei structuri, să fie 100% (planificat vs realizat). Măsura are ca grup-ţintă structurile organizatorice din cadrul ministerului și publiceunităţile aflate în subordine. Îndeplinirea planului de activităţi (planul operaţional anual ca parte a Sistemului de control intern managerial) al fiecărei agenţii, direcţii, serviciu sau compartiment și raportarea la bugetul alocat, vor determina gradul de indeplinire al indicatorilor de performanţă ai structurii (organizaţiei), precum și pe cei ai fiecărui specialist din sector.

% din implementarea planului operațional anual-

- 98% 99% 100%

Programul 3.2. Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale

(3.2.1) Menţinerea/ îmbunătăţirea actualului sistem de informaţii financiare

86



3.2.1.1. Mentenanța actualei infrastructuri ITMăsura urmărește să se asigure că infrastructura IT existentă (hardware și software) funcţionează în continuare, făcând back-up la date, instalând actualizările necesare ale programelor IT (incl. Antivirus, etc.), înlocuind echipamentului hard depășit, etc.

Nr sisteme IT funcționale la capacitate nominală din total

8 8 8 8

3.2.1.2 Dezvoltarea platformelor tehnologice şi de comunicații Măsura urmăreşte să asigure retehnologizarea infrastructurii hardware şi software şi are în vedere ca, la finalul implementării, sistemul informatic să dispună de: toate echipamentele și licenţele necesare pentru funcţionare, de toate arhitecturile și configuraţiile, de procedure complet documentate, documentaţii, coduri-sursă, manual, personal instruit pentru administrarea și utilizarea sistemului, de toate serviciile funcţionale migrate pe noua infrastructură. Se va asigura o capacitate de procesare și stocare mai mare cu cel puţin 50% comparativ cu sistemul existent, avându-se în vedere: asigurarea mobilităţii, administrarea depozitelor de date, gestionarea datelor mari nestructurate (big data), asigurarea interfaţării cu alte entităţi publice și private, managementul utilizatorilor (identificarea utilizatorilor) și al drepturilor de utilizare etc.

Tehnologii existente înlocuite%

5% 20% 50% 25%

3.2.1.3. Îmbunătățirea mecanismelor de corelare a business-ului cu IT-ul pentru managementul cheltuielilor publice

Măsura urmărește să asigure consolidarea funcţionării cu succes a noilor sisteme IT, pentru a raţionaliza procesele de activitate ale managementului cheltuielilor publice și pentru a dezvolta o funcţie suport de management de date, care să includă și posibile îmbunătăţiri la structura clasificării bugetare. Aceasta include: realizarea unei evaluări independente a riscurilor operaţionale și a stadiului, pentru actualele reforme din proiectele aflate în derulare, pentru a se asigura că acestea sunt finalizate la timp și cu succes; crearea unui birou CIO și a unui grup de arhitectură organizaţională care să îndeplinească rolul de secretariat al Comitetului pentru Guvernan ă ITț (CGIT), și care să dezvolte și să întreţină modele formale de arhitectură care leagă funcţiile de business cu IT-ul..

Evaluări independente a riscurilor operaționaleNr/

Implementarea planului de activitate al biroului CIO funcțional%/

4

100%

4

100%

4

100%

4

100%

87



3.2.1.4. Îmbunătățirea funcției de TIC din MFP Măsura propune să consolideze capacitatea de management IT și sistemele de calitate din MFP pentru a le aduce la nivelul celor mai bune standarde internaţionale. Aceasta include: crearea unui Comitet pentru Guvernanţă IT (CGIT) pentru întregul minister, cu o abordare de sus în jos și o puternică funcţie de secretariat; raţionalizarea managementului IT și a personalului pentru sistemele PEM; formalizarea aranjamentelor de management pentru infrastructura TIC comună a MFP și ANAF; creșterea performanţei specialiștilor TIC; angajarea unor experţi consultanţi pe perioadă determinată, pentru a umple golurile și a ajuta managementul CNIF să implementeze programul de reformă; aplicarea unei politici de RU pentru IT, care să includă necesarul de personal specializat, retenţia competenţelor și strategia de finanţare; realizarea unor evaluări CBIT/ITIL/ITSM și adoptarea unui sistem de calitate pentru serviciile și managementul IT; și elaborarea unei strategii pe termen lung pentru IT.

Implementarea planului de actiuni a CGIT% /

100% 100% 100% 100%

3.2.1.5. Implementarea noilor tehnologii: Măsura vizează trecerea de la tehnologii proprietare la tehnologii Open-Source, utilizarea tehnologiilor Cloud Computing, asigurarea posibilităţii de acces la informaţii de pe dispozitive mobile etc.

Nr de sisteme portate pe tehnologie Open-SourceNr/an

2 3 4 2

3.2.1.6. Suport pentru utilizatori,training specializat pentru utilizarea aplicațiilor TIC ale MFP destinate sectorului fiscal-bugetar

Măsura oferă servicii de suport IT pentru MFP și instituţiisubordonate, și include oferirea de servicii IT de tip help desk pentru personalul MFP, training pentru utilizatori pentru aplicaţii centrale etc.

Nr de tichete soluționate/anualNr de cursuri/cursanți sustinute /anNr/

1200

10/200

1800

20/400

1500

20/400

1000

20/400

(3.2.2) Dezvoltarea hub-ului finanţelor publice la nivel naţional

3.2.2.1. Elaborarea şi aprobarea Strategiei privind tehnologia informației şi comunicațiilor în MFPStrategia privind Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor va constitui o bază pentru realizarea

Strategie elaborată şi aprobată

N N D -

88



obiectivelor cuprinse în Planul Strategic Instituţional și implicit pentru îndeplinirea misiunii întregii organizaţii a MFP. Strategia va avea în vedere aplicarea principiilor guvernanţei TIC privind coordonarea bazată pe o viziune strategică unitară la nivelul întregii organizaţii și alinierea acesteia cu obiectivele de ansamblu ale organizaţiei și nu pe proiecte segregate; va urmări abordarea unitară a proceselor de elaborare și execuţie bugetară și de administrare a veniturilor, precum și cele de prognoza economică și reglementarea și controlul achiziţiilor publice, desfășurate la nivelul Ministerului Finanţelor Publice și al instituţiilor din subordine; va permite o vedere de ansamblu şi va trata în mod unitar, la nivelul întregii organizaţii a MFP, politicile și procedurile din cadrul sistemului de control intern managerial, activităţile desfăşurate la nivelul MFP, la nivelul ANAF și în relaţia cu celelate entităţi publice și private; va asigura prioritizarea şi coordonarea deciziilor privind utilizarea eficientă a resurselor financiare, materiale și umane alocatedomeniului TIC în scopul modernizării şi eficientizării activităţilor și proceselor bugetare şi de administrare a veniturilor statului și al asigurării calităţii serviciilor TIC furnizate utilizatorilor proprii, celorlalte instituţii publice, mediului de afaceri și cetăţenilor.

3.2.2.2. Dezvoltarea Sistemului de Management al Investițiilor PubliceMăsura își propune să îmbunătăţească semnificativ eficacitatea și eficienţa managementului informaţiilor legate de MIP, prin introducerea unei noi aplicaţii IT care permite (i) păstrarea unui registru de date oficiale, atotcuprinzătoare, despre proiectele de investiţii, pe întregul ciclu de viaţă al acestora, de la momentul în care acestea intră în faza de pregătire până când nu mai sunt relevante pentru Mgm FP; (ii) păstrarea unor seturi de date iniţiale și a celor din prezent pentru fiecare categorie majoră de date, pentru a permite monitorizarea schimbărilor și a performanţei; și (iii) impunerea unui control riguros în ceea ce privește introducerea și modificarea datelor, asigurarea că modificările pot fi corelate cu utilizatori individuali ai sistemului; alertarea unităţilor MIP atunci când au loc modificări importante, autorizate ale fișelor de proiecte; blocarea datelor care nu mai trebuie schimbate dincolo de o anumită dată și păstrarea unei evidenţe a modificărilor autorizate, pentru analize istorice și pentru audit

Sistem funcțional în proporție de %/

50% 90% 98% 100%

3.2.2.3. Optimizarea sistemului informatic de elaborare a bugetuluiMăsura vizează îmbunătăţirea sistemului informatic pentru a sprijini această funcţie atât în MFP cât și în ministerele de linie și ordonatorii subordonaţi acestora, și pentru a facilita elaborarea unui buget bazat pe programe și orientat către rezultate.


95% 95% 98% 100%

89



3.2.2.4. Dezvoltarea unui sistem de management al veniturilorProiectarea, achiziţia, personalizarea, integrarea și implementarea unui pachet de aplicaţii de TI standard, bazat pe cele mai bune practici internaţionale pentru dezvoltarea și implementarea sistemului de management integrat al veniturilor (SMIV). .Sistemul trebuie să însoţească profunda reformă începută în ANAF și să implementeze bunele-practici în principalele arii de activitate ale ANAF (înregistrare contribuabili, declarare, administrare, contabilitate, control pe baza analizei de risc, asistenţă contribuabili). Măsura vizează fiecare dintre acţiunile care conduc la realizarea obiectivelor programului 2.1. Administrarea veniturilor bugetare.


95% 98% 98% 100%

3.2.2.5. Dezvoltarea “Patrimven”Implementarea măsurii presupune crearea unor mecanisme pentru colectarea, agregarea și punerea la dispoziţia cetăţenilor, într-un depozit de date comun, a tuturor informaţiilor privind patrimoniul propriu luat în evidenţă de autorităţile române, veniturile impozabile în România constituind parte din masa impozabilă, conturile deschise în băncile din România, precum și alte date relevante luate în calcul la stabilirea obligaţiilor fiscale (cum sunt, spre exemplu, ajutoarele sociale acordate persoanelor fizice). Cetăţenii vor avea acces direct prin internet sau la primăria localităţii de domiciliu și vor regăsi într-un singur loc, centralizate, toate informaţiile despre patrimoniul deţinut și despre obligaţiile fiscale asociate acestuia, indiferent dacă acestea sunt gestionate de primăria localităţii unde au domiciliul sau reşedinţa, de alte autorităţi locale sau de instituţii ale administraţiei publice centrale, şi vor avea acces direct prin internet sau prin punctele de contact fizic unice instituite la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale (prin SPV). Pe baza informaţiilor, vor putea verifica şi valida în timp real informaţiile privind masa impozabilă şi, dacă este cazul, vor putea solicita cu minime resurse personale actualizarea informaţiilor sau îndreptarea eventualelor erori.


95% 98% 98% 100%

3.2.2.6. Extinderea utilităţii şi utilizării serviciului "Spaţiul privat virtual"(SPV)Registratura centrală a administraţiei publice ce permite, securizat peste internet, depunerea și primirea de către cetăţean a unei multitudini de tipuri de documente, inclusiv stocarea și regăsirea lor ulterioară. Iniţial, SPV a fost conceput pentru utilizarea de către beneficiari în legatură cu documentele şi serviciile


95% 98% 98% 100%

90



MFP, însă sistemul poate fi utilizat și de oricare altă instituţie care acceptă standarde de comunicare clare, publice și auditabile. Extinderea SPV urmărește: Oferirea de servicii electronice într-un mod unitar contribuabililor și beneficiarilor de asigurări sociale, persoane fizice, gestionaţi atât de organele fiscale centrale cât și de cele 3.228 de organe fiscale locale; Redefinirea spaţiului privat virtual individual ca registratură centrală a administraţiei publice centrală şi locală, în probleme de fiscalitate, proprietăţi și asigurări sociale, cu personalizare pe bază de CUIF; Accesul contribuabililor în spaţiul privat virtual individual pe baza unui singur set de credenţiale de tip utilizator/parole/OTP; Integrare alte tipuri de servicii, cu comunicare directă cu prestatorul public/instituţia publică prestatoare (SPV se va extinde în etape, desfășurate succesiv sau în paralel până în 2018, pentru introducerea de noi servicii electronice și instutuţii publice în sistem).

Nr de contribuabili utilizatori ai sistemului/anNr/an

3 mil 3,2 mil 4 mil 4,5 mil

3.2.2.7. Furnizarea către cetățeni a informaţiilor privind obligaţiile fiscale şi nefiscale colectate şi consolidate la nivel național în ImpTax

Măsura este complementară implementării PatrimVen. Iniţiativa are ca obiect colectarea, agregarea și punerea la dispoziţia utilizatorilor, într-un depozit de date comun, a informaţiilor privind obligaţiile fiscale (stabilite prin raportare la masa impozabilă accesibilă prin PatrimVen) și nefiscale (de tipul amenzilor de circulaţie și alte taxe) ale persoanelor fizice, gestionate atât de primăria localităţii unde au domiciliul sau reşedinţa, cât și de alte autorităţi locale sau instituţii publice ale administraţiei locale și centrale. Cetăţenii vor avea acces direct prin internet sau la primăria localităţii de domiciliu și vor regăsi într-un singur loc, centralizate, toate informaţiile despre obligaţiile fiscale şi nefiscale proprii, inclusiv obligaţii gen amenzile de circulaţie, indiferent de organul care le-a stabilit, şi vor avea de asemenea acces direct prin internet sau prin punctele de contact fizic unice instituite la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale (prin SPV) pentru iniţierea plăţilor corespunzătoare. Pe baza informaţiilor şi a disponibilităţii proprii, contribuabilii îşi vor putea stabili un calendar individual de stingere a obligaţiilor fiscale şi nefiscale, inclusiv prin alegerea informată a modalităţilor de plată. În subsidiar, existenţa acestui punct unic de colectare va permite schimbul direct de date şi informaţii între diferitele autorităţi şi instituţii publice, degrevând contribuabilul de o serie de obligaţii asociate interacţiunii fizice cu aparatul administrativ



95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

3.2.2.8. Crearea şi operaţionalizarea identităţii fiscale electronice a persoanei fizice, 95% 98% 98% 100%

91



(CUIF).În mod similar stabilirii identităţii persoanelor fizice pe bază de Cod Numeric Personal (CNP) și a identităţii fiscale a persoanelor juridice pe baza Codului de Identificare Fiscală (CIF), crearea unei identităţii fiscale electronice a persoanei fizice presupune că fiecare persoană fizică va beneficia de un Cod Unic de Înregistrare Fiscală (CUIF) pe baza căruia va avea acces, de-a lungul întregii vieţi, la serviciile asociate sistemelor financiare, fiscale și nefiscale și de asigurări sociale. CUIF va fi atribuit persoanelor odată cu CNP şi va constitui unicul mod de identificare a drepturilor şi obligaţiilor asociate calităţii de contribuabil plătitor sau beneficiar în diferite contextele fiscale sau sociale, facilitând astfel accesul persoanelor la date, informaţii şi documente despre situaţia proprie sau despre un context fiscal ori social determinat, fără o raportare prealabilă la alte categorii de date cu caracter personal ori alte documente necesare pentru validarea identităţii. Operaţionalizarea identităţii fiscale electronice a persoanei fizice presupune actualizarea contextelor fizice şi electronice de prestare servicii financiare, fiscale şi nefiscale şi de asigurări sociale astfel încât acestea să asigure efectiv o interacţiune validă, pe baza de CUIF, a contribuabililor cu sistemele publice financiare, fiscale şi nefiscale şi de asigurări sociale.



3 mil 3,2 mil 4 mil 4,5 mil

3.2.2.9. Standardizarea sistemelor de colectare a datelor pe bază de formulare electronice utilizate în relația cu cetățeanul

Iniţiativa este una cu caracter general, ce implică o acţiune coordonată a tuturor autorităţilor şi instituţiilor care, în relaţia cu cetăţeanul, utilizează formulare. Practic, măsura vizează crearea şi utilizarea de standarde fixe atât pentru formularele fizice (inclusiv varianta electronică, disponibilă pentru descărcare şi print) cât şi pentru cele electronice (cele ce pot fi completate şi transmise online), urmată de utilizarea unui depozitar comun în care informaţia să fie accesibilă în principal datorită structurării tip nomenclator, pe domenii şi subdomenii corespunzătoare diferitelor evenimente de viaţă, să fie actualizată şi să fie relevantă. Măsura urmărește ca documentele solicitate sau emise de instituţiile publice să poată fi acceptate și în format electronic cu semnătură digitală precum și să fie pre-completate cu informaţiile pe care administraţia publică deja le deţine. Măsura este corelată cu iniţiativa Guvernului de a nu mai solicita cetăţeanului informaţii despre acesta pe care deja le deţine în sistemul administraţiei publice. Stabilirea unei structuri unitare a formularelor electronice utilizate în relaţia cu administraţia publică și a modalităţii de utilizare/acceptare a acestora va presupune inclusiv



95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

92



completarea cadrului legal existent și a metodologiei de aplicare pentru a putea permite recunoașterea formei electronice a documentelor, la nivelul instituţiilor publice, ca original.

3.2.2.10. Constituirea şi publicarea registrului electronic al impozitelor, taxelor locale şi altor contribuții

Măsura are în vedere centralizarea într-un Registru electronic a tuturor tipurilor de taxe și impozite care sunt stabilite prin legi și alte acte administrative de la nivel central sau local și sunt percepute contribuabililor de către cele 3228 organe fiscale de la nivel local, precum și alte instituţii/ autorităţi publice. Registrul va conţine informaţii despre: tipul impozitului/ taxei; denumirea impozitului/taxei; cadrul legal prin care a fost stabilit; niveluri, limite admise, cuantumuri și/sau modalităţi de calcul; autorităţile publice care impun taxa, actul normativ care stabilește valoarea efectivă a impozitului/taxei la nivel local, tipuri de contribuabili, modalităţi de plată etc. Registrul electronic al impozitelor și taxelor locale va fi publicat pe site-urile MFP și MDRAP, informaţiile fiind disponibile tuturor contribuabililor.


Nr de utilizatori ai sistemului/anNr/an

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

3.2.2.11. Dezvoltarea sistemului schimb reciproc de date cu statele membre UE şi OECD:Măsura este menită să faciliteze procedurile de gestionare a datelor în sensul primirii și transmiterii informaţiilor fiscale către jurisdicţiile cu care ANAF s-a angajat să efectueze schimb automat de informaţii în baza instrumentelor juridice de drept internaţional la care România este parte. De asemenea măsura constă în implementarea standardelor de securitate din familia ISO/IEC 27000 și a particularităţilor definite de către IRS (pentru FATCA), UE și OECD (pentru AEOI). Este o măsură ambiţioasă, pentru că se referă la întregul sistem de informaţii, nu numai la sistemul informatic, și atinge tehnologie, oameni și procese.


Nr de trazacții în cadrul sistemului/anNr/an

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

3.2.2.12. Dezvoltarea „Sistemului de înregistrarea şi monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale” (SIMAMEF):

Măsura este menită să întărească activităţile de inspecţie fiscală și de luptă antifraudă prin înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale și a operaţiunilor derulate prin acestea, creând premisele unei analize de risc orientate pe multiple paliere.


Nr de inregistrări/an

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

93



Rapoarte ale sistemului/anNr/an

1000 2000 2500 2750

3.2.2.13. Implementarea sistemelor IT vamaleMăsura are în vedere implementarea sistemelor IT ce au ca bază legală Codul vamal al Uniunii aprobat prin Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 şi crearea unui mediu electronic (informatizat, ”paperless”) pentru vamă şi comerţ.

Nr –sisteme implementate/Nr sisteme prevăzute în Codul vamal al Uniunii

5/12 7/12 8/12 12/12

3.2.2.14. Dezvoltarea „Sistemului informatic de popriri bancare” (SIPoB)Măsura este menită să elimine actualul sistem de blocare a conturilor contribuabililor care sunt executaţi silit și să-l înlocuiască cu un sistem maleabil și rapid care să permită atât blocarea rapidă a conturilor necesare pentru acoperirea sumelor datorate cât și deblocarea cu aceeași eficienţă a conturilor după executarea silită, cu influenţe în economie.


Nr de utilizatori ai sistemului/anNr/an

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

3.2.2.15. Dezvoltarea „Sistemului de înregistrat facturile” (eFACT):Măsura este menită să întărească activităţile de inspecţie fiscală și de luptă antifraudă prin înregistrarea și monitorizarea facturilor emise de operatorii economici, creând premisele unei analize de risc orientate pe multiple paliere, în relaţie cu sisteme deja dezvoltate.




95%

3 mil

1000

98%

3,2 mil

2000

98%

4 mil

2500

100%

4,5 mil

2750

3.2.2.16. Abordarea independentă a problemei noului Centru de Date Primar al ANAF:Măsura este menită să simplifice problema găsirii spaţiului adecvat și a condiţiilor de construcţie, prin

Centrul DP ANAF functional

D D D D

94



asumarea strictă a construirii clădirii pentru CDP, fără alte condiţionalităţi, cum este cea de a se construi în același loc și noul sediu al ANAF, sau partea de birouri pentru personalul DGTI care nu e implicat în directa administrare a infrastructurii tehnice (cei care trebuie, prin atribuţiile de serviciu, să ia contact direct cu echipamentele și echipamentele auxiliare).

3.2.2.17. Crearea unei platforme/unui sistem de raportare electronică a situaţiilor periodice transmise de beneficiarii de împrumuturi/garanții conform legii datoriei publice

Sistem funcțional%



95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

95

Anexa 4. Profil institu ionalț

Organigrama MFP poate fi găsită la:

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/inf_publice/Organigrama_13032018.pdf

Unităţile aflate în subordinea, administrarea sau sub autoritatea MFP şi societăţile la care MFP exercită calitatea de reprezentant al statului ca acţionar10

Unităţi care funcţionează în subordinea MFP: - cu finanţare de la bugetul de stat:

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală; Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice;

- cu finanţare din venituri proprii şi, în completare, subvenţii de la bugetul de stat Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar;

Instituţii şi activităţi care funcţionează pe lângă MFP: Tipărirea şi difuzarea publicaţiei "Revista Finanţe Publice şi Contabilitate";

Companii naţionale, societăţi naţionale şi societăţi aflate în administrarea sau sub autoritatea MFP, la care acesta exercită calitatea de reprezentant al statului ca acţionar:

Compania Naţională "Imprimeria Naţională" - S.A.; Compania Naţională "Loteria Română" - S.A.; CEC BANK - S.A.; Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A.; Fondul Român de Contragarantare - S.A.; Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii -

F.N.G.C.I.M.M. S.A. – IFN şi filialele sale.

Cele trei instituţii subordonate MFP:

(i) Agenţia Naţională de Administrare Fiscală gestionează impozitele, taxele, contribuțiile sociale şi de sănătate şi alte venituri bugetare care, prin lege, intră în sfera sa de competență. Aceasta asigură punerea în aplicare a politicilor şi reglementărilor vamale, inclusiv controale operative şi inopinate destinate prevenirii, depistării şi combaterii tuturor faptelor sau activităților ce ar putea duce la evaziune sau fraudă fiscală/vamală;

(ii) Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice elaborează, promovează şi implementează politica în domeniul achizițiilor publice, stabileşte şi implementează sistemului de verificare şi control al aplicării unitare a dispozițiilor legale şi procedurale în domeniul achizițiilor publice, şi monitorizează funcționarea eficientă a sistemului de achiziții publice;

(iii) Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar realizează supravegherea în interes public a activităţii de audit statutar, potrivit cerinţelor reglementărilor UE şi ale altor reglementări în domeniu, contribuind la creşterea calităţii auditului statutar, a profesionalismului auditorilor financiari şi firmelor de audit.

La toate nivelurile, ministerul dispune de personal dedicat, cu înaltă pregătire de specialitate. La data de 31.12.2017, la nivelul ministerului – aparat propriu exista un număr de 1.530 de posturi (inclusiv

10 Anexa 2 la Hotărârea Guvernului nr.34/2009.

96

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/inf_publice/Organigrama_13032018.pdf

demnitari), din care 1.324 (86,54 %) ocupate şi 206 (13,46%) vacante. Peste 93% din personalul MFP are studii universitare, majoritatea în domeniul economiei şi contabilității, urmat de studii de drept. Aproximativ 73% din posturi sunt ocupate de femei.

Tabelul 9. Niveluri de personal MFP (aparat propriu), între 2013-2017

Total număr de posturi aprobate pentru aparatul propriu al MFP

Decembrie

2013

Decembrie

2014

Decembrie

2015

Decembrie

2016

Decembrie

2017

# % # % # % # % # %

Ocupate 1301 90,4 1305 90,6 1290 88,3 1348 88,4 1324 86,54

Vacante 138 9,6 134 9,4 170 11,7 177 11,6 206 13,46

Total 1439 100 1439 100 1460 100 1525 100 1530 100

Sursa: MFP

Tabelul 10. Structura de personal a MFP (aparat propriu), 2013-2017

Număr de posturi ocupate (MFP,

aparat propriu) pe categorii

Decembrie2013

Decembrie2014

Decembrie2015

Decembrie2016

Decembrie2017

Total 1301

1305 1290 1348 1324

Funcţionari publici 1186

1197 1185 1232 1223

Personal contractual

115 108 105 116 101

Studii superioare 1196

1204 1189 1250 1232

Studii medii 45 41 39 35 33Studii de bază 60 60 62 63 59Femei 969 962 950 992 972Bărbați 332 343 340 356 352

Sursa: MFP

Tiparele de personal nu s-au modificat însă pentru a se adapta volumului diferit de muncă, parțial datorită rigidităților existente în reglementările privind modul de recrutare, mobilitate şi promovare a funcționarilor publici. La fel ca în orice organizație, distribuția personalului în cadrul MFP constituie, cel puțin într-o oarecare măsură, rezultatul istoricului organizației, nu o reflectare a necesităților actuale. Procesul de recrutare pune mai mult accent pe aspectele legaliste decât pe competențele de specialitate. Personalul este recrutat pe bază de concurs, în care se pune accentul pe verificarea gradului în care candidații cunosc cadrul legal, nu pe testarea competențelor generale şi de specialitate relevante. Deşi aceasta este o trăsătură comună a recrutării în sectorul public din România, această practică poate face dificilă corespondența dintre competențele personalului şi funcțiile organizației. Această aliniere ar impune definirea de profile de competențe bazate pe funcțiile organizației şi pe recrutarea/pregătirea personalului pe baza profilului de competență respectiv. MFP a admis faptul că pentru a permite personalului să răspundă nevoilor în continuă schimbare, se impune reînnoirea competențelor. Atribuțiile tot mai complexe, pe care MFP le îndeplineşte necesită o paletă amplă de competențe tehnice, analitice şi manageriale. Direcția

97

generală managementul resurselor umane a elaborat o strategie prin care să asigure o realiniere treptată între resursele umane şi prioritățile strategice şi funcțiile în continuă evoluție ale organizației. Este de dorit ca prin intermediul acesteia să se realizeze o mai mare eficiență şi să se consolideze sprijinul acordat domeniilor de bază ale activității ministerului.

Tabelul 11. Structura de personal a MFP (aparat propriu) pe grupe de vârstă, 2013-2017

Număr de posturi ocupate pe grupe

de vârstă

Decembrie

2013

Decembrie

2014

Decembrie

2015

Decembrie

2016

Decembrie

2017

între 20 şi 30 de ani 31 46 50 62 56

între 31 şi 40 de ani 370 380 382 375 314

între 41 şi 50 de ani 512 517 520 581 580

între 51 şi 60 de ani 301 300 297 278 306

peste 60 de ani 87 62 41 52 68

Total 1301 1305 1290 1348 1324

Sursa: MFP

Planificarea înlocuirii personalului aflat în perspectivă de pensionare devine din ce în ce mai importantă. Deşi vârstă medie a personalului din aparatul propriu al MFP este de aproximativ 45 de ani, în jur de 28% din personalul actual al MFP are peste 51 de ani. Prin urmare, planificarea adecvată a înlocuirii acestui personal, care să cuprindă un mix corespunzător de recrutări, transferuri şi promovări, trebuie să constituie un element cheie al strategiei de management a resurselor umane a ministerului.

Bugetul MFP

Bugetul alocat MFP (ca minister de linie) pe ultimii trei ani este redat în tabelul de mai jos.

Tabelul 12. Bugetul alocat MFP în perioada 2015-2017 (mii lei)

Anul 2015 2016 2017

Total buget MFP (minister de linie) 3.969.911 3.462.310 3.607.877

98

Strategii i acte normative relevanteș

Strategii relevante

• Strategia fiscal-bugetară 2018-2020 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/SFB2018_2020_29nov2017.pdf

• Programul de Convergență 2017 - 2020 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/pdc/programconvergenta2017_2020.pdf

• Strategia privind administrarea datoriei publice guvernamentale 2017 – 2019

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/Strategiaadmindatpubguv2017_2019_09iunie_21062017.pdf

• Strategia de management al resurselor umane a Ministerului Finanțelor pentru perioada 2014-2018

• Strategia ANAF 2017-2020

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Strategia_ANAF_20032017.pdf

• Strategia ANAF privind comunicare la nivelul organizației şi planurile interne şi externe de comunicare 2016-2018

• Strategia Națională în domeniul Achizițiilor Publice

http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2015/12/Strategia-Nationala-Achizitii-Publice-final.pdf

Acte normative ce reglementează activitatea MFP și a instituţiilor sale subordonate

Câteva dintre cele mai relevante sunt enumerate în continuare.

• Hotărârea Guvernului nr.34/2009 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea finanțelor publice locale nr.273/2006;

• Legile bugetare anuale;

• Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;

• Ordonanța Guvernului nr.119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

• Hotărârea Guvernului nr.520/2013 privind organizarea şi funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;

• Hotărârea Guvernului nr.677/2013 privind aprobarea Regulamentului de desfăşurare a concursului sau examenului pentru ocuparea funcției publice specifice de inspector antifraudă în cadrul ANAF, cu modificările şi completările ulterioare;

99

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Strategia_ANAF_20032017.pdf



http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/pdc/programconvergenta2017_2020.pdf

• Ordonanța Guvernului nr.86/2003 privind unele reglementări în domeniul financiar, cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea nr.162/2017 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale şi al situațiilor financiare anuale consolidate şi de modificare a unor acte normative;

• Hotărârea Guvernului nr.817/2017 privind structura organizatorică şi numărul de posturi ale Autorității pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar, înființată prin reorganizarea Consiliului pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile, şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Finanțelor Publice;

• Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/2015 privind înființarea, organizarea şi funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, cu modificările şi completările ulterioare;

• Hotărârea Guvernului nr.634/2015 privind înființarea, organizarea şi funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, cu modificările şi completările ulterioare;

• Ordonanța de urgență a Guvernului nr.88/2013 ce defineşte principalele stadii ale ciclului de management al investițiilor publice şi criteriile de prioritizare a proiectelor semnificative de investiții publice;

• Hotărârea Guvernului nr.225/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiții publice;

• Ordonanța de urgență a Guvernului nr.64/2007, privind datoria publică, aprobată cu modificările şi completările ulterioare prin Legea nr.109/2008 cu modificările ulterioare aduse normelor metodologice de aplicare a prevederilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1470/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea nr.98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările şi completările ulterioare ;

• Legea nr.99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea nr.100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, cu modificările şi completările ulterioare;

• Hotărârea Guvernului nr.395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr.98/2016 privind achiziţiile publice;

• Hotărârea Guvernului nr.394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr.99/2016 privind achiziţiile sectoriale;

• Hotărârea Guvernului nr.867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr.100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii;

• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.77/2017 privind înființarea Centrului Național pentru Informații Financiare în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, aprobată cu modificări prin Legea nr.99/2018.

100

Anexa 5. Proiecte de acte normative propuse de către Ministerul Finanţelor Publice pentru anul 2018

Nr. crt. Proiectul de act normativ prevăzut în PALG Data estimată pentru înaintare în ședinţa Guvernului

1. Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru completarea Normelor de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.66/2014 privind aprobarea Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin HG nr.1053/2014 privind stabilirea plafonului total al garanțiilor care pot fi emise în anul 2018, pentru Programul de stimulare a cumpărării de autoturisme noi, în sumă de 10 milioane lei din diferența neutilizată din plafonul alocat pentru anul 2017

Ianuarie

2. Proiect de Hotărâre a Guvernului privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 534/2007 privind înființarea, atribuțiile, competențele şi modul de funcționare ale Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții şi Asigurări şi reglementarea operațiunilor de finanțare, garantare şi asigurare efectuate de Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A. în numele şi în contul statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 417 din 22 iunie 2007, cu modificările şi completările ulterioare

Februarie

3. Proiect de Lege privind piețele de instrumente financiare Martie

4. Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.233/2016 privind parteneriatul public-privat, cu modificările şi completările ulterioare

5. Proiect de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii - IMM INVEST ROMÂNIA

6. Programul de Convergenţă Aprilie

7. Proiect de Hotărâre a Guvernului privind măsuri necesare pentru operaționalizarea şi desfăşurarea corespunzătoare a activității Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC)

8. Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 394/2016 pentru

101

aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, și pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 395/2016 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice

9. Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanței Guvernului nr.10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale

Mai

10. Proiect de Lege pentru modificarea art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 59/1994 privind reglementarea operațiunilor de import-export care se derulează prin cliring, barter și cooperare economică internațională în baza acordurilor comerciale și de plăți guvernamentale

11. Proiect de Lege privind distribuția de asigurări

12. Proiect de Lege privind Fondul de Compensare a Investitorilor

13. Proiect de Lege privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2015/751 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind comisioanele interbancare pentru tranzacțiile de plată cu cardul

14. Proiect de Lege privind activitatea de emitere de monedă electronică

15. Proiect de Lege privind obținerea de către România a calității de membru al Băncii Asiatice pentru Investiții în Infrastructură (AIIB)

16. Proiect de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 şi a contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2017

Iunie

17. Proiect de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a contului anual de execuţie a bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi a contului general anual al datoriei publice aferente anului 2017

18. Proiect de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019

Iulie

19. Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea August

102

Ordonanței Guvernului nr.119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv

20. Proiect de Lege privind modificarea prevederilor Legii nr.165/2013 şi a Legii nr. 164/2014

Septembrie

21. Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Planului privind profesionalizarea în domeniul achiziţiilor publice 2018-2020

Octombrie

22. Proiect de Lege a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019

Noiembrie

23. Proiect de Lege a bugetului de stat pe anul 2019

103

Competenţa face diferenţa!Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă, cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul Social

EuropeanCompetence makes a difference!

Project selected under the Administrative Capacity Operational Programme, co-financed by the European Union from the European Social Fund

104

Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewANAF asigură administrarea impozitelor, taxelor,...

Documents

Transcript of Listă de acronime - Guvernul Romaniei · Web viewANAF asigură administrarea impozitelor, taxelor,...