Masterat MCRP. Anul I. Disciplina: Filosofia culturii. Cultură şi comunicare Bibliografie selectivă pentru dezbateri.

Grigore Georgiu, Comunicarea interculturală. Probleme, abordări, teorii, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2010.

I. Cultură, civilizaţie, valori

Sensuri ale conceptelor de cultură şi civilizaţie. Distincţii şi interferenţe. Simbolic şi instrumental, valori şi bunuri. Cultura ca sistem de valori. Teorii privind raportul dintre cultură şi civilizaţie; semnificaţii actuale. Religii şi diferenţe culturale în lumea modernă. Max Weber: protestantismul şi geneza capitalismului occidental. Lucian Blaga: diferenţe culturale şi stilistice între ortodoxie, catolicism şi protestantism. Samuel Huntington: religiile şi „ciocnirea civilizaţiilor”.

Ernst Cassirer, Eseu despre om, O introducere în filosofia culturii umane, Bucureşti, Humanitas, 1994.

Mircea Maliţa, Zece mii de culturi, o singură civilizaţie, Ediţia a doua revăzută, Bucureşti, Editura Nemira, 2001.

Fernand Braudel, Gramatica civilizaţiilor, vol. I, Bucureşti, Editura Meridiane, 1994.

Tudor Vianu, Opere, vol. 8, Bucureşti, Editura Minerva, 1979.

Denys Cuche, Noţiunea de cultură în ştiinţele sociale, Iaşi, Institutul European, 2003.

Max Weber, Etica protestantă şi spiritul capitalismului, Bucureşti, Humanitas, 1993.

Lucian Blaga, Trilogia culturii, în Opere, vol 9, Bucureşti, Editura Minerva, 1985 (capitole: „Spiritualităţi bipolare”, „Transcendentul care coboară”).

Samuel P.Huntington, Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale, Bucureşti, Editura Antet, 1998.

Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 1999.

Pascal Lardellier, Teoria legăturii ritualice, Bucureşti, Editura Tritonic, 2003.

Monique Sergé (sub direcţia), Mituri, rituri, simboluri în societatea conteporană, Timişoara, Editura Amarcord, 2000.

II. Cultură, societate, istorie

Contexte istorice şi structuri culturale. Schimbări culturale în secolul XX. Criza valorilor şi a culturii moderne. Schimbări de paradigmă în gândirea ştiinţifică şi filosofică. Teorii privind civilizaţia postindustrială şi societatea bazată pe cunoaştere. Cultură şi politică. Conceptul de cultură politică. Cultura politică şi mass media.

Claude Levi-Strauss, „Rasă şi istorie”, în vol, Rasismul în faţa ştiinţei, Bucureşti, Editura Politică, 1982.

John Naisbitt, Megatendinţe. Zece noi direcţii care ne transformă viaţa, Bucureşti, Editura Politică, 1989.

Alvin Toffler, Al treilea val, Bucureşti, Editura Politică, 1982; Powershift. Puterea în mişcare, Bucureşti, Editura Antet, 1995.

Cultură şi societate, dezbateri contemporane (coord. Jeffrey C. Alexander, Steven Seidman), Iaşi, Institutul European, 2001.

Ilya Prigogine, Isabelle Stengers, Noua alianţă, Bucureşti, Editura Politică, 1984.

Paul Valery, Criza spiritului şi alte eseuri, Iaşi, Editura Policrom, 1996.

2

Fr. Nietzsche, Naşterea tragediei, în vol. De la Apollo la Faust. Dialog între civilizaţii, dialog între generaţii, antologie, cuvânt înainte şi note introductive de Victor Ernest Maşek, Bucureşti, Editura Meridiane, 1978.

Gabriel Almond, Sidney Verba, Cultura civică, Bucureşti, Editura DU STYLE, 1996.

Paul-Henri Chomart de Lauwe, Cultura şi puterea, Bucureşti, Editura Politică, 1982.

Pierre Bourdieu, Raţiunii practice, Bucureşti, Editura Meridiane, 1999.

III. Globalizare, integrare europeană şi problema identităţilor culturale

Globalizare şi cultură. Teorii privind redefinirea identităţilor culturale în contextul globalizării. Interferenţe şi hibridări între global şi local. Europa, ideea naţională şi problema diversităţilor culturale. Proiecţii privind identitatea culturală europeană.

John Tomlinson, Globalizare şi cultură, Timişoara, Editura Amarcord, 2002.

Anthony Smith, Naţionalism şi modernism, Chişinău, Editura Epigraf, 2002.

David Held, Anthony McGrew, David Goldblatt, Jonathan Perreton, Tranformări globale. Politică, economie şi cultură, Iaşi, Polirom, 2004 (cap. despre cultură).

Thomas Friedman, Pământul este plat. Scurtă istorie a secolului XXI, Iaşi, Polirom, 2007.

Samuel P. Huntington, Cine suntem? Provocările la adresa identităţii naţionale americane, Bucureşti, Editura Antet XXPress, 2004 (în special, cap. 1, 2, 10, 11 şi 12).

Edgar Morin, Gândind Europa, Bucureşti, Editura Trei, 2002.

René Girault (coord.), Identitate şi conştiinţă europeană în secolul al XX-lea, Bucureşti, Editura Curtea Verche, 2004.

Roger Scruton, Vestul şi restul. Globalizarea şi ameninţarea teroristă, Bucureşti, Humanitas, 2004.

Ernest Gellner, Naţiuni şi naţionalism, Antet, 1997.

George Ritzer, Mcdonalizarea societăţii, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2001; Globalizarea nimicului. Cultura consumului şi paradoxurile abundenţei, Bucureşti, Humanitas, 2010.

Benedict Anderson, Comunităţi imaginate, Bucureşti, Editura Integral, 2001.

Constantin Noica, Modelul cultural european, Bucureşti, Editura Humanitas, 1993

Lucian Boia, Sfârşitul Occidentului? Spre lumea de mâine, Bucureşti, Humanitas, 2013.

Jeremy Rifkin, Visul european. Despre cum, pe tăcute, Europa va pune în umbră „visul american”, Iaşi, Polirom, 2006

IV. Cultură şi comunicare. Sistemul mediatic şi noul universul cultural

Cultura ca ansamblu de limbaje simbolice. Analogic şi digital. Limbajul, rădăcina comună a culturii şi a comunicării. Abordări semiotice şi comunicaţionale. Oralitate, scris şi audiovizual. Mass media şi cultura de masă. Teorii cu privire la cultura media. Manipulare şi violenţă simbolică. Marshall McLuhan, Texte esenţiale, Bucureşti, Nemira, 2006, pp. 216-266, 335-392,

542-587; Galaxia Gutenberg, Bucureşti, Editura Politică, 1975; Mass-media sau mediul invizibil, Bucureşti, Editura Nemira, 1997.

Regis Debray, Curs de mediologie generală, Iaşi, Institutul European, 2007.

Jean Caune, Cultură şi comunicare. Convergenţe teoretice şi locuri de mediere, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 2000.

3

John B. Thompson, Media şi modernitatea. O teorie socială a mass-media, Bucureşti, Editura Antet, f.a. (1999)

Umberto Eco, Tratat de semiotică generală, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982

Iuri Lotman, Studii de tipologie a culturii, Bucureşti, Editura Univers, 1974

Tzvetan Todorov, Teorii ale simbolului, Bucureşti, Editura Univers, 1983

Jean Baudrillard, Societatea de consum, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2005.

Edgar Morin, „Cultura de masă", studiu în volumul Sociologia franceză contemporană, antologie de Ion Aluaş şi Ion Dragan, Bucureşti, Editura Politică, 1971.

Abraham Moles, Sociodinamica culturii, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1974.

Pierre Bourdieu, Despre televiziune, Bucureşti, Editura Meridiane, 1998.

Douglas Kellner, Cultura media, Iaşi, Institutul European, 2001.

Giovanni Sartori, Homo videns. Imbecilizarea prin televiziune şi post-gândirea, Bucureşti, Humanitas, 2005.

Gilles Lipovetsky, Jean Serroy, Ecranul global. Cultură, mass-media şi cinema in epoca hipermodernă, Iaşi, Polirom, 2008.

Theodor Adorno, „Reconsiderarea industriei culturii”, în vol. Cultură şi societate, dezbateri contemporane (coord. Jeffrey C. Alexander, Steven Seidman), Iaşi, Institutul European, 2001.

John Fiske, John Hartley, Semnele televiziunii, Iaşi, Institutul European, 2002

Mihai Coman, Mass media, mit si ritual. O perspectiva antropologică, Polirom, 2003.

I. Drăgan, Comunicarea. Paradigme şi teorii, vol. I şi II, Bucureşti, Editura Rao, 2007.

Monica Spiridon, Popular culture: modele, repere şi practici contemporane, Craiova, Fundaţia – Editura Scrisul românesc, 2013.

Heath, Joseph, Potter, Andrew, Mitul contraculturii. Rebelii, consumul şi capitalismul, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2011.

V. Arta ca formă de comunicare. Cultura de consum şi problema kitsch-ului

Teorii cu privire la specificul cunoaşterii artistice. Imagine şi limbaj simbolic în artă. Particularităţi ale limbajului artistic. Conceptul de „operă deschisă” şi conceptul de „orizont de aşteptare”. Relaţia dintre artă şi public. Valoare şi accesibilitate în procesul de receptare. Judecata de gust şi judecata de valoare. Industriile culturale şi problema kitsch-ului

Aristotel, Poetica, Bucureşti, Editura Academiei RPR, 1965.

Umberto Eco, Opera deschisă, Bucureşti, Editura pentru literatură universală, 1969.

Hans Robert Jauss, Experienţă estetică şi hermeneutică literară, Bucureşti, Editura Univers, 1983.

Solomon Marcus, Poetica matematică, Bucureşti, Editura Academiei RSR, 1970. pp 31-54; Solomon Marcus, Artă şi ştiinţă, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1986, pp. 79-113.

Cezar Radu, Artă şi convenţie, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989.

Victor Ernest Maşek, Arta de a fi spectator, Bucureşti, Editura Meridiane, 1986.

4

George Călinescu, Principii de estetică, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1968 (capitole: “Clasicism, romantism, baroc”, “Sensul clasicismulu”).

Tudor Vianu, Estetica, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1968.

Mario di Micheli, Avangarda artistică a secolului XX, Bucureşti, Editura Meridiane, 1968.

Nicolae Manolescu, Modelul lumii în romanul modern, în lucrarea Cartea intereferenţelor (coordonatori: Ştefan Berceanu, Ioana Bârnă, Petre Diţă ş.a.), Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1985.

René Berger, Artă şi comunicare, Bucureşti, Editura Meridiane, 1976; Mutaţia semnelor, Bucureşti, Editura Meridiane, 1978

Grigore Smeu, Repere estetice în satul românesc, Bucureşti, Editura Albatros, 1973, pp. 32-70

Herman Istvan, Kitsch-ul, fenomen al pseudoartei, Bucureşti, Editura Politică, 1973.

Gheorge Achiţei, Frumosul dincolo de artă, Bucureşti, Editura Meridiane, 1988.

Abraham Moles, Psihologia kitsch-ului, Editura Meridiane, 1980 .

VI. Cultura postmodernă

Sensuri ale noţiunilor de postmodernism şi cultură postmodernă. Contexte istorice şi transformări culturale. Noi paradigme ale gândirii ştiinţifice şi filosofice. Schimbări în universul estetic şi în limbajul artistic. Teorii privind cultura postmodernă.

Jean-Francois Lyotard, Condiţia postmodernă, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1989.

Matei Călinescu, Cinci feţe ale modernităţii, Modernism, avangardă, decadenţă, kitsch, postodermism, Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Iaşi, Polirom, 2005.

Mircea Maliţa, Zece mii de culturi, o singură civilizaţie, Bucureşti, Editura Nemira, 2001, (capitolul despre postmodernism).

Steven Connor, Cultura postmodernă, Bucureşti, Editura Meridiane, 1999

Jurgen Habermas, Discursul filosofic al modernităţii, Bucureşti, Editura ALL EDUCATIONAL, 2000

Gianni Vattimo, Sfârşitul modernităţii, Constanţa, Editura Pontica, 1993

David Harvey, Condiţia postmodernităţii, Timişoara, Editura Amarcord, 2002

David Lyon, Postmodernitatea, Bucureşti, Editura Universalis, 1998

Linda Hutcheon, Politica postmodernismului, Bucureşti, Editura Univers, 1997

Zygmunt Bauman, Modernitatea lichidă, Editura Antet, 2001; Zygmunt Bauman, Etica postmodernă, Timişoara, Editura Amarcord, 2001

x x x - Post-modernismul, în “Caiete critice”, nr.1-2/1986, publicaţie editată de revista "Viaţa Românească"

Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc, Bucureşti, Editura Humanitas, 1999

Gilles Lipovetsky, Fericirea paradoxală. Eseu asupra societăţii de hiperconsum, Polirom, 2007.

Joseph Heath, Andrew Potter, Mitul contraculturii. Rebelii, consumul şi capitalismul, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2011.

VII. Comunicarea interculturală în lumea contemporană

Contexte şi factori care au amplificat comunicarea interculturală. Geneza disciplinei şi sursele ei teoretice. Diversitatea culturilor şi dialogul intercultural ca probleme ale actualităţii. Procese şi niveluri ale comunicării interculturale. Teorii privind

5

diferenţele culturale. Etnocentrism şi relativism cultural. Bariere în comunicarea interculturală. Sensuri ale conceptelor de universal şi specific din perspectivă axiologică şi comunicaţională. Curente de idei privind identitatea noastră culturală în raport cu modelul cultural european.

Geert Hofstede, Managementul structurilor multiculturale, Software-ul gândirii, Bucureşti, Editura Economică, 1996.

Lewis, Richard D., Să cunoştem mai bine popoarele lumii, Bucureşti, Editura Niculoescu, 2005.

Şerbănescu, Andra, Cum gândesc şi cum vorbesc ceilalţi, Iaşi, Polirom, 2007.

Paul Ricoeur, Istorie şi adervăr, Bucureşti, Editura Anastasia, 1996 (cap. “Civilizaţie universală şi cultrui naţionale”); Paul Ricoeur, Despre traducere, Polirom, 2005.

Eduard W. Said, Orientalism. Concepţii occidentale despre Orient, Timişoara, Editura Amarcord, 2001

Adrian Nicolau (coord.), Noi şi Europa, Iaşi, Polirom, 2002

Sophie Bessis, Occidentul şi ceilalţi, Istoria unei supremaţii, Bucureşti, Editura Runa, 2004

Tzvetan Todorov, Noi şi ceilalţi. Despre diversitate, Institutul European, 1999.

Giovanni Sartori, Ce facem cu străinii? Pluralism vs multicuilturalism, Bucureşti, Humanitas, 2007.

Pierre Dasen, Christiane Perregaux, Micheline Rey, Educaţia interculturală. Experienţe, politici, strategii, Iaşi, Polirom, 1999.

Cucoş, Constantin, Educaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale, Iaşi, Editura Polirom, 2000.

Patricia A. Curtin, T. Kenn Gaither, Relaţiile publice internaţioanale. Negocierea culturii, a identităţii şi a puterii, Bucureşti, Editura Curtea veche, 2008.

Bibliografie în limbi străine

UNESCO World Report, Investing in Cultural Diversity and Intercultural Dialogue, Published by UNESCO, 2010.

Hall, Edward T., Beyond culture, Anchor Press/Doubleday Garden City, New-York, 1981.

Manuel Castells, Communication Power, Oxford, New York: Oxford University Press, 2009.

Andreas Hepp, Cultures of Mediatization, Cambridge, UK: Polity Press, 2012.

Gudykunst, William B. (ed.), Theorizing About Intercultural Communication, Sage Publications, Inc., 2005.

Jandt, E. Fred. E, An introduction to intercultural communication: identities in a global community - 6th ed., Sage Publications, Inc., Thousand Oaks, California, 2010.

Kim, Young Yun, Gudykunst, William B. (eds), Theories in intercultural communication, Sage publications Inc., Newbury Park, Beverly Hills, London, New Delhi, 1988.

Samovar, Larry A.; Porter, Richard, McDaniel, Edwin R,. Intercultural Communication: A Reader, 12ed., Wadsworth Cengage Learning, Boston, 2009.

Bauman, Zygmunt, Identity. Conversations with Benedetto Vecchi, Cambridge, CB2 IUR, UK, Polity Press, 2004.

6

Dominique Wolton, L’autre mondialisation, Paris, Flammarion, 2003.

Jacques Demorgon, L’histoire interculturelle des sociéités, Paris, Ed. Eonomica, 2002.

____________________________________________________________________

G.Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Minerva, 1982 (cap. “Specificul naţional”); G.Călinescu, Istoria literaturii române. Compendiu, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1968, (Prefaţa, pp.13-15).

Mircea Eliade, Destinul culturii româneşti, în vol. Profetism românesc 1, Bucureşti, Editura “Roza Vânturilor“, 1990.

Sorin Alexandrescu, Identitate în ruptură, Bucureşti, editura Univers, 2000

H.-R.Patapievici, Discernământul modernizării. 7 conferinţe despre situaţia de fapt, Humanitas, 2004

Dan Dungaciu, Naţiunea şi provocările (post)modernităţii, Tritonic, 2004

Gabriel Andreescu, Naţionalişti, antinaţionalişti...O polemică în publicistica românească, Editura Polirom, Iaşi, 1996 (studiul lui Laurenţiu Ulici: „Naţional şi european”)

Mircea Martin (coord.), Conferinţele „Cuvântul”, Identitate românească - identitate europeană, vol. I şi II, Bucureşti, Editura Cuvântul, 2008.

Surse electronicewww.unesco.org/en/world-reports/cultural-diversity http://www.edwardthall.comhttp://www.geert-hofstede.comhttp://www.eu2007.de/de/News/download_docs/Maerz/0324-RAA/Romanian.pdf)http://ec.europa.eu/public_opinion/archives www/feweb.uvt.nl/center/hofstede/english.htmlhttp://www.training.ro/docs/studiu2.pdf?PHPSESSID=5ed3641f1d9346928dc6538579e402cf).http://www.thtconsulting.com/Website/index.asp

NOTĂ: Fiecare masterand va trebui să citească cel puţin o lucrare din cele menţionate în bibliografie şi să o prezinte în cadrul dezbaterilor.