Lipsă de interes sau interese? - Primaria Biled · deponeul de la Ghizela costă 21 milioane de...

4
Editorial Leontin Duță PRIMĂRIEI COMUNEI bIlEd Anul III ● Nr. 27 ● Iulie 2011 ● Apare lunar ● GRATUIT ● www.primariabiled.ro Apa - între nece- sitate și respect Cu toții avem nevoie în această perioadă de apă din rețea. Fie că spălăm, fie că udăm grădinile sau spațiul verde din fața casei, apa este consumată mai mult ca în alte perioade ale anului. Rugămintea mea este să fim cumpătaţi cu consumul de apă. Aceasta trebuie să ajungă la toți bilezenii, la ve- cinii, neamurile sau prietenii noștri. Este o formă minimă de respect între noi, legată de modul cum folosim apa din reţea. Să o utilizăm ra- ţional astfel ca să nu existe probleme legate de presi- une. Să găsim alternative în udatul grădinilor folosind fântânile. În momentul când extinderea rețelei va fi finali- zată acest gen de probleme vor dispărea. Până atunci, contez pe bunul simț civic al fiecărui locuitor din comună. Deponeul de la Ghizela este gata fiind pregătit să primească primul transport de gunoi din gospodăriile timișenilor. Lucră- rile la deponeul de la Ghizela au demarat pe banii Consiliului Județean Timiș (CJT) benefici- ind și de fonduri europene. Pro- iectul, în ansamblul său, cuprinde construirea și utilarea deponeului de la Ghizela, construirea stației de transfer de la Timișoara, a cen- trelor de colectare de la Jimbolia, Deta și Făget, dar și închiderea depozitelor de la Parța, Lugoj, Buziaș, Sânnicolau Mare, Jimbolia și Făget. Toa- te acestea costă 50 de milioane de euro. Din acești bani, numai deponeul de la Ghizela costă 21 milioane de euro, din care 16 milioane de euro sunt bani din fonduri europene, restul de la bugetul central și județean. ”Este o realizare deosebită pentru CJT, pentru Timiș. A fost una din promisiunile pe care le-am făcut timișenilor în 2008. Depone- ul deservește toate gospodării- le timișene, toți locuitorii de la orașe, comune ori de la sate. Mă bucur că acest proiect modern și ecologic a devenit realitate. Personal am ținut foarte mult ca deponeul să se finalizeze și să fie operațional. Investiția a presupus un efort financiar substanțial din partea CJT. Dar a meritat. Deponeul de la Ghizela rezolvă problema depozitării deșeurilor din întreg județul„ spune Con- stantin Ostaficiuc, președintele CJ Timiș. O realizare deosebită a Consiliului Județean Timiș Miercuri, 29 iunie 2011, aleșii locali au fost convocați la Căminul cultural pentru o ședință ordinară, cu public în sală, a Con- siliului Local(CL) Biled. Unul din punctele de pe ordinea de zi a vizat votarea proiec- tului prin care consilierii locali decid dacă este binevenit pentru comună un potențial investitor străin pe 15 hectare (din totalul de 400 ha) a pășunii comunale. Ședința CL Biled a fost publică, în sala cămi- nului fiind prezenți zeci de bilezeni.”Din cei 13 consilieri locali doar șapte au fost prezenți în fața celor care i-au ales. Unii dintre aleșii locali nu au binevoit să participe și să-și ex- prime poziția pentru sau împotriva investiției, cu toate că, la ora respectivă, erau în localita- te. Cum cvorumul nu a fost realizat, ședința nu s-a putut desfășura nefiind votate și re- stul punctelor de pe ordinea de zi care vizau reparații la școală sau rectificarea bugetului comunei. În calitate de primar consider că acești consilieri nu reprezintă comunitatea din Biled ci alte interese. Votarea proiectului investiției va fi făcută în următoarea ședință de Consiliul Local” e de părere primarul Le- ontin Duță. CONSILIERI PREZENțI: Indrei Marin Mihai, Răvășilă Marius, Cuciula Florica, Glodeanu Constantin, Andraș Ioan, Ungureanu Nicolae, Csonti Adam CONSILIERI ABSENțI: Szabo Maria Melinda, David Mircea Marinel, Baba Gheorghe, Vasiu Lucian Petru, Supuran Eugen, Șibu Pavel Viorel Lipsă de interes sau interese? Ședință a Consiliului Local Biled amânată

Transcript of Lipsă de interes sau interese? - Primaria Biled · deponeul de la Ghizela costă 21 milioane de...

EditorialLeontin Duță

PRIMĂRIEI COMUNEI bIlEdAnul III ● Nr. 27 ● Iulie 2011 ● Apare lunar ● GRATUIT ● www.primariabiled.ro

Apa - între nece-sitate și respect

Cu toții avem nevoie în această perioadă de apă din rețea. Fie că spălăm, fie că udăm grădinile sau spațiul verde din fața casei, apa este consumată mai mult ca în alte perioade ale anului. Rugămintea mea este să fim cumpătaţi cu consumul de apă. Aceasta trebuie să ajungă la toți bilezenii, la ve-cinii, neamurile sau prietenii noștri. Este o formă minimă de respect între noi, legată de modul cum folosim apa din reţea. Să o utilizăm ra-ţional astfel ca să nu existe probleme legate de presi-une. Să găsim alternative în udatul grădinilor folosind fântânile. În momentul când extinderea rețelei va fi finali-zată acest gen de probleme vor dispărea. Până atunci, contez pe bunul simț civic al fiecărui locuitor din comună.

Deponeul de la Ghizela este gata fiind pregătit să primească primul transport de gunoi din gospodăriile timișenilor. Lucră-rile la deponeul de la Ghizela au demarat pe banii Consiliului Județean Timiș (CJT) benefici-

ind și de fonduri europene. Pro-iectul, în ansamblul său,

cuprinde construirea și utilarea deponeului de la Ghizela, construirea stației de transfer de

la Timișoara, a cen-trelor de colectare

de la Jimbolia, Deta și Făget, dar și închiderea depozitelor de la Parța, Lugoj, Buziaș, Sânnicolau Mare, Jimbolia și Făget. Toa-te acestea costă 50 de milioane de euro. Din acești bani, numai deponeul de la Ghizela costă 21 milioane de euro, din care 16 milioane de euro sunt bani din fonduri europene, restul de la bugetul central și județean. ”Este o realizare deosebită pentru CJT, pentru Timiș. A fost una din promisiunile pe care le-am făcut timișenilor în 2008. Depone-

ul deservește toate gospodării-le timișene, toți locuitorii de la orașe, comune ori de la sate. Mă bucur că acest proiect modern și ecologic a devenit realitate. Personal am ținut foarte mult ca deponeul să se finalizeze și să fie operațional. Investiția a presupus un efort financiar substanțial din partea CJT. Dar a meritat. Deponeul de la Ghizela rezolvă problema depozitării deșeurilor din întreg județul„ spune Con-stantin Ostaficiuc, președintele CJ Timiș.

O realizare deosebită a Consiliului Județean Timiș

Miercuri, 29 iunie 2011, aleșii locali au fost convocați la Căminul cultural pentru o ședință ordinară, cu public în sală, a Con-siliului Local(CL) Biled. Unul din punctele de pe ordinea de zi a vizat votarea proiec-tului prin care consilierii locali decid dacă este binevenit pentru comună un potențial investitor străin pe 15 hectare (din totalul de 400 ha) a pășunii comunale. Ședința CL Biled a fost publică, în sala cămi-nului fiind prezenți zeci de bilezeni.”Din cei 13 consilieri locali doar șapte au fost prezenți în fața celor care i-au ales. Unii dintre aleșii locali nu au binevoit să participe și să-și ex-prime poziția pentru sau împotriva investiției, cu toate că, la ora respectivă, erau în localita-te. Cum cvorumul nu a fost realizat, ședința nu s-a putut desfășura nefiind votate și re-

stul punctelor de pe ordinea de zi care vizau reparații la școală sau rectificarea bugetului comunei. În calitate de primar consider că acești consilieri nu reprezintă comunitatea din Biled ci alte interese. Votarea proiectului investiției va fi făcută în următoarea ședință de Consiliul Local” e de părere primarul Le-ontin Duță.

Consilieri prezenți: indrei Marin Mihai, răvășilă Marius, Cuciula Florica, Glodeanu Constantin, Andraș ioan, Ungureanu nicolae, Csonti Adam

Consilieri Absenți: szabo Maria Melinda, David Mircea Marinel, baba Gheorghe, Vasiu lucian petru, supuran eugen, Șibu pavel Viorel

Lipsă de interes sau interese?Ședință a Consiliului Local Biled amânată

| Nr. 27 | luna iulie 20112

PRIMĂRIEI bIlEd

Sf. Mare Prooroc Ilie La data de 20 iulie, Bi serica Ortodoxă Româ nă sărbătorește ridicarea la cer a Sfân-tului Mare Proroc Ilie, Tesviteanul. Este considerat ocrotito rul recoltelor și a rămas în istoria Bisericii Ortodoxe ca un exemplu de credin ţă și curaj demn de urmat. Biserica Ortodoxă îi adu ce multă cinstire, pentru că este pomenit ca mare bărbat și erou al credin ţei. Fiii Bisericii Ortodo xe Române au o evlavie profundă pentru acest sfânt făcător de minuni. Există tradiţii populare diferite din toate zonele geografice ale Românei, încât unitatea este cinstea deosebită care i se cuvine profetului Ilie. Oamenii cred că atunci când se întâmpla fenomene me teorologice spectaculoase, Ilie de fapt traversează cerul cu căruţa lui de foc, pentru a ne ocroti. El este mereu și me-reu în slujba binelui. Dreptatea si au toritatea precumpănesc în raport cu alte virtuţi ale sfinţilor Noului Tes tament. Fiind unul dintre Profeţii evrei, Biserica Ortodoxă îl cunoaște sub numele de Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul.

”Junii Biledului”- ansamblu ce face cinste comunei noastre

Repetiții, multe repetiții. Pasiune pen-tru folclorul autentic, dorință de a duce tradițiile și obiceiurile mai de parte- aces-tea îi caracterizează pe membrii ansam-blului de dansuri ”Junii Biledului” a școlii din comuna noastră. Pentru rezultatele deosebite obținute pe scenele festivalurilor folclorice, dansatorii au fost premiați re-cent de către primarul Leontin Duță.Evenimentul a avut loc la finele anului școlar. ”Am ținut mult să le acord di-plome de merit componenților ansam-blului. Dansatorii din ”Junii Biledului” ne-au reprezentat, cu cinste și respect, comuna în toate concursurile și festi-valurile la care au luat parte. Prin rezul-tatele obținute, prin faptul că au făcut cunoscut și apreciat Biledul, ansamblul merită toate eforturile financiare din partea Primăriei și Consiliului Local Biled. Felicit pe toți dansatorii dar și pe cel care, cu prețul multor ore de repetiții, a contribuit la evoluțiile aplaudate de cei prezenți la festivaluri și concursuri: instructorul Cristian Chira. Aștept mai mulți copii să vină la toamnă la dansuri și să facă parte din ansamblu” spune primarul Leontin Duță.

Doi ani alături de juniCel care îi învață mișcările din dansu-rile bănățene de șes și de munte este instructorul Cristian Chira. ”Mă ocup de dansatorii din Biled de circa doi ani. Este multă muncă dar pasiunea copii-lor pentru dansul popular, ambiția lor a dus la rezultate. În acest răstimp an-samblul a luat locul I la festivalul Ve-tre străbune, edițiile 2010 și 2011. De

asemenea, la concursul Lada cu zestre din anul 2010 am obținut un loc III. De asemenea, evoluțiile dansatori lor bilezeni au fost remarcate și de postul național de folclor TV Favorit, care a făcut mai multe înregistrări cu ansam-blul. Există la Biled potențial și multă bunăvoință pentru a continua activi-tatea cu dansatorii. Am avut recent o discuție cu primarul ing. Leontin Duță și cu prof. Cristian Bădele, directorul Grupului Școlar Biled pe tema viito-rului ansamblului. Am convenit ca, din toamnă, la începutul noului an școlar, să constituim pe langă perechile existente încă o generație de dansatori alcătuită din elevi ai claselor I- IV. De asemenea, vom introduce în repertoriu și dansuri din Ardeal. Țin să mulțumesc, în mod deosebit, pentru tot sprijinul acordat activității ansamblului, primarului Le-ontin Duță, Consiliului Local Biled și conducerii școlii din Biled” spune in-structorul Cristian Chira.

EI SuNT PErEChILE DIN JuNII BaNaTuLuI!

Varga Mădălina (cl. VIII-a) și Mihali Daniel (cl. IX-a)Costar Oana- Maria (cl. VIII-a) și Costar Paul (cl. VI-a)Draia Daniela (cl. VIII-a) și Tomescu Alexandru (cl. X-a)Burdulea Alina (cl. VI-a) și Răvășilă Raul (cl. VI-a)Huțuleac Alisa (cl. VII-a) și Petrovici Erich (cl. VI-a)Ardelean Camelia (cl. IX-a) și Iliesi Ștefan (cl. X-a)

Nr. 27 | luna iulie 2011 | 3

PRIMĂRIEI bIlEd

Aproximativ 472 de milioane de euro vor fi disponibile din fonduri europene, prin trei măsuri din PNDR. Sesiunea de depunere de proiecte pe Măsura 125, “Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastruc-turii legate de dezvoltarea silviculturii”, componentele A și B are prevazută o sumă de 333 de milioane de euro. O altă sesiune, tot pe această măsură, dar pe componenta C, respectiv „Lucrări de construcţii, refacere și modernizare a in-frastructurii de prevenire și de protecţie împotriva inundaţilor, va mai fi deschisă în perioada 1-29 iulie, suma alocată fiind de 62,5 milioane euro. Pentru Măsu-ra 221 “Prima împădurire a terenurilor agricole„ în luna mai s-au alocat 50 de milioane de euro iar alte două sesiuni urmează să fie deschise în acest an, cu sume similare, în perioada 1-30 septem-

brie și 2-30 decembrie.Potrivit Ministerului Agriculturii, pen-tru Măsura 112, “Instalarea tinerilor fer-mieri” vor fi, anul acesta, două sesiuni de depunere de proiecte, in perioada 1-29 iulie si 1-30 noiembrie 2011. Fondurile alocate pe fiecare sesiune în parte vor fi de cate 50 de milioane de euro. Măsura 141, “Creșterea valorii adăugate a produ-selor agricole și forestiere” a avut o pri-mă sesiune de depunere de proiecte în perioada 1-30 iunie 2011. Următoarea sesiune va fi între 3-31 octombrie 2011, beneficiarii putând accesa circa 105 mili-oane euro pe fiecare din sesiune. În cazul Măsurii 313, “Încurajarea activităților turistice” va mai fi deschisă o sesiune în perioada 1-30 septembrie 2011, iar alo-carea financiară va depăși 85 de milioane de euro. În cazul Măsurii 322, “Renova-

rea și dezvoltarea satelor”, componenta de “Investiții privind lucrări de refacere și modernizare a infrastructurii rutiere afectate de inundații în 2010”, va exista o singură sesiune, programată pentru 1-29 iulie 2011, cu sume alocate de 155,9 mi-lioane euro.

Proiecte cu bani europeni pentru agricultori

Programul are ca scop creșterea com p e­titivității sectoarelor agricol si fores­tier. acesta are următoarele obiective generale: îmbunătățirea și creșterea competitivității sectorului agricol prin promovarea instalării tinerilor fermi­eri; îmbunătățirea managementului exploatațiilor. De asemenea, prin acest program se dorește creșterea număru­lui de tineri agricultori care încep pen­tru prima oară o activitate agricolă ca șefi de exploatații dar și încurajarea ti­nerilor fermieri de a realiza investiții.

Cine poate accesa Măsura 112?Beneficiarii eligibili pentru sprijinul financiar nerambur-sabil acordat prin Măsura 112 sunt fermierii în vârstă de până la 40 de ani (neîmpliniti la data depunerii Cererii de finanțare), persoane fizice sau juridice care practică în principal activități agricole și a caror exploatație agricolă are următoarele caracteristici: o dimensiune economică cuprinsa între 6 si 40 UDE; este situată pe teritoriul țării; este înregistrată în Registrul fermelor/Registrul agricol. Persoanele fizice neutorizate la data depunerii Cererii de finannțare au obligația sî se înregistreze și autorizeze la data încheierii Contractului de finanțare.Nivelul minim de calificare pentru beneficiarii Măsurii 112 este:

absolvent de liceu sau școală profesională/școală de �art și meserii în domeniul agricol, veterinar și econo-mic cu profil agricolabsolvenți de liceu care prezintă un certificat de cali- �ficare sau certificat de absolvire a unui curs de minim 150 de ore în domeniul agricol

Câți bani se pot acorda?Sprijinul pentru instalarea tinerilor fer mieri este de 10.000 Euro pentru o ex ploatație agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE, iar peste această dimensiune, sprijinul pentru

instalare poate crește cu 2.000 Euro/1UDE, dar nu va pu-tea depăși 25.000 Euro /exploatație. Fiecare fermier poate afla care este valoarea gospodăriei sale în baza tabelului de stabilire a dimensiunii economice a fermei, acolo unde figurează toate structurile agricole şi numărul de UDE ce le corespunde. De exemplu, unui hectar de grâu îi corespund 0,28 UDE, în timp ce unui hectar de livadă 2,125 UDE, iar la un hectar de legume se ajunge la 17,481 UDE. O vacă este evaluată la 0,261 UDE, o oaie la 0,008 UDE, iar un porc la 0,14 UDE.

Acte necesareLa cererea de finanțare se vor atașa următoarele acte ne-cesare la întocmirea proiectului:

documente proprietate/folosință pentru terenuri și clădiri �tabel centralizator contracte arendă, încheiate pe mi- �nim cinci ani, semnate de primăriecontract de concesiune, sau altă formă de folosire a �terenului, pe o perioadă minimă de cinci aniextras din Registrul Exploatației, emis de Direcția Sa- �nitar Veterinară și Siguranța Alimentară (DSVSA) din care reiese înregistrarea animalelorcertificat fiscal care să ateste că nu sunt datorii la stat �cazier fiscal de la Direcția Generală a Finanțelor Pu- �blicecazier judiciar �

copie act identitate �extras cont bancă (IBAN) �copie diplomă studii �document care atestă că solicitantul este înregistrat �într-o formă asociativădocument de la APIA- extras din Registrul Unic de �identificare (Prin- Screen)

Bilezenii care au depus documentele pentru Măsura 112Bogdan Ciprian IoanZainea Florian LucianOrosz OszkarAdraș Giorgiana AndreeaPaul DanielBorza Marian FlorianDan Emanuela Mirela

De menționat faptul că, în anul 2010, au depus dosare pe Măsura 112 bilezenii Ștefănescu Emanuel Romulus și Moț Sofia. Dosarele au fost eligibile, fiind apoi aprobate.

Când se pot depune dosarele?În acest an se pot depune dosarele în intervalele:

1-29 iulie 2011 �3-31 octombrie 2011 �

Măsura 112 - Instalarea tinerilor fermieri

| Nr. 27 | luna iulie 20114

S­a împlinit un an de când a trecut

în neființă cel ce a fost Donawell Ia­

cob, fost electrician la Primăria Biled. Odihnească­se în

pace!

DECEDAȚIJude Saveta în 16.06.2011

Stanca Emilia în 02.07.2011

Dumnezeu să-le odihnească în pace!

CĂSĂTORIIreuț Ionel alexandru cu Popescul Simona în

18.06.2011Kirali adrian cu Leahu

Mirela în 24.06.2011Ghörödi adrian Ioan

cu Cristea Daniela Ma­ria în 02.07.2011

Suciu Sabin Ionuț cu Pop Octavia Ionela în

02.07.2011Le urăm „Casă de

piatră!”

PRIMĂRIEI bIlEd

urez tuturor localnicilor care poartă numele de Ilie

și Ilinca un sincer “La mulţi ani!”.

Primar ing. Leontin Duță

CrONICa fOTBaLISTICăEchipa de fotbal din Biled a terminat pe locul 14, edi ţia 2010-2011 a campiona tului judeţean Timiș, seria a I-a. În ultima etapă, bile zenii au surclasat cu scorul de 5-2 echipa CS Cocoșul Orțișoara. Linia de clasament a echi pei din Biled la sfârșitul re turului a fost următoarea: 30 meciuri jucate; 7 victorii; 2 egaluri; 21 înfrângeri; go laveraj negativ 55 goluri marcate – 99 goluri primite; număr de puncte: 23.

În seria în care a evoluat echipa din Biled pe primul loc s-a clasat AS Banatul Nerău (73 de puncte), AS Tricoul 1 Iunie Timișoara (70 de puncte) și CS Unirea Sânnicolau Mare (65 de puncte). Locurile 15 și 16 au fost ocu-pate de Variaș și Igriș. “Lotul se va reuni în data de 19 iulie, la Biled. Ne propunem ca, în perioada pregă tirii de vară, să jucăm mai multe meciuri amicale. Pentru campionatul următor ne dorim o clasare mult mai bună decât cea din acest an. Vom miza pe tineri, avem discuții în acest sens cu jucători din zona noastră„ spune Nicu Bogdan, antrenor la Voința Biled.

Suntem în plină campanie de recoltat păioase. Pom-pierii voluntari din cadrul SVSU Biled ţin să aminteas-că agricultorilor bilezeni câteva reguli de prevenire a incendiilor în lanurile de grâu. “Sunt măsuri de care conducătorii tractoarelor și combinelor au obligația să ţină cont pentru a nu se în-registra evenimente nedo-rite” spune Adrian Negriu, șef SVSU Biled.

Reguli de prevenire a incendiilor în lan

sistemele de alimentare a �combinelor să fie verificate pentru prevenirea elimină-rii de scântei în timpul re-coltăriirezervoarele de combustibili �să fie etanșe și fără pierderi de carburanţiinstalaţiile electrice să fie �izolate și în bună staretractoarele, combinele tre- �buie să fie dotate cu stin-gătoare cu praf și bioxid de

carbon, în stare de funcţio-naredepozitarea combustibilului �să se realizeze la cel puţin 100 de metri de lanbutoaiele și cisternele cu �combustibili trebuie să fie protejate împotriva încăl-zirii solare prin acoperirea lor cu crengi verzi, rogojini, prelate etc.alimentarea cu combustibil �a combinelor este de prefe-rat să se facă în afara lanului de recoltat

Reguli de prevenire a incendiilor la treierat