10.6 CÂTEVA IDEI DE PE SCALA LIPSEI DE SPERANTA

- Mai bine cedez (renunt) pentru ca nu pot face lucrurile mai bine pentru mine- Viitorul se vede întunecat pentru mine- Nu pot sa trec peste caderi (esecuri) si nu este nici un motiv sa cred ca voi putea trece în viitor- Tot ce pot sa vad în timp sunt mai multe neplaceri de cât placeri- Lucrurile nu mergeau tocmai cum mi-as fi dorit- Este foarte improbabil ca voi putea obtine o satisfactie reala în viitor- În realitate nu are sens sa obtin ceva, pentru ca probabil nu o sa obtin.

10.3

Variabila Categorie de risc înalt

- Vârsta Batrâni- Ocupatie Statut înalt- Resurse financiare Multe- Dezordine emotionala în familie Depresie, alcoolism- Orientare sexuala Bisexual, homosexual- Spitalizari psihiatrice anterioare Multe spitalizari (admiteri)- Rezultatul ajutorului anterior Negativ sau variabil- Pierderi financiare semnificative Da- Stress special Da- Somn Mult somn pe noapte- Modificari de greutate Câstiga sau pierde- Idei de persecutie Da- Impulsuri suicidale Da- Reactia persoanei intervievate Negativa(întrebate)

10.4 MITURI (PARERI) DESPRE SUICID

· Oameni care vorbesc despre suicid nu comit suicidNeadevarat. Între 60% si 80% dintre persoanele care au comis

suicid au comunicat intentia lor din timp.

· Suicidul si tentativa de suicid sunt în aceeasi clasa de comportamentNeadevarat. Unii oameni încearca sa se sinucida, în timp ce ceilalti

pot face gesturi suicidare care sunt chemari în ajutor, sau încercari de a comunica cât de adânca (mare) este disperarea lor. Pot fi diferite motivatii, dar comportamentul care sugereaza suicidul real trebuie privit serios.

· Numai persoanele foarte deprimate comit suicidNeadevarat. Multi oameni care comit suicid sunt depresivi, dar

foarte multi depresivi nu au suficienta energie sa comita suicidul si îl comit când se simt mai bine. Desi multitudinea deciziilor de comitere a suicidului poate releva stressul sau depresia, multi oameni, înainte de a comite actul suicidal par mai putin depresivi. În final, suicidul poate fi

rezultatul unei deziluzii sau poate fi singura iesire a problemei nerezolvate a depresiei.

· Celelalte religii sunt mai predispuse sa comita suicidul decât catoliciiNeadevarat. Evidenta care priveste aceasta afirmatie este mixta,

dar nu apare a fi o diferenta a ratei în aceste grupuri religioase.

· Rata suicidului este mai mare în lunile ploioase decât în cele însoriteNeadevarat. Totusi este evident ca rata suicidului poate creste când

primavara vine.

· Tentativa de suicid este în familieNeadevarat. Factorul de suicid “alearga” în familie, este probabil un

factor dual el având ca baza un factor genetic de depresie, si depresia este cauzatoare de suicid.

REZOLVAREA PROBLEMELOR, STRESSUL SI MODUL DE ADAPTARE

ÎN ÎNCERCARILE DE SINUCIDERE LA ADOLESCENT

WILSON - KG, STELZER - J; BERGMAN - JN; KRAL - MJ; INAYATULLAH - M; ELLIOT - CA

Suicide - Life - Threat - Behav.; 1995; 25(2): 241 - 52

20 de adolescenti care au facut încercari de sinucidere au fost comparati cu 20 subiecti non-psihiatrici din grupul de control pe baza evaluarii modului de rezolvare a problemelor, stressului si modului de adaptare. Grupul suicidar nu a aratat o gândire rigida sau deficite în abilitatea de a genera solutii la probleme interpersonale standard. Totusi, ei au prezentat istorice recente de mai multe stressuri majore de viata si au avut o valoare inadecvata a limitei pâna la care evenimentele stresante pot fi controlate. Desi pacientii suicidari, au fost capabili sa genereze la fel de multe strategii adaptative, ca si subiectii din grupul de control, în privinta adaptarii la factorul stresant din propria lor foarte severa recenta viata-reala, ei de fapt foloseau mai putine. Ei s-au identificat mai degraba ca utilizatori de comportamente neadecvate în modul de adaptare. Aceste observatii sprijina un model al comportamentului suicidar la adolescent în timp ce erorile în modul de rezolvare al problemelor (dar nu în generarea solutiilor) în fata stressului crescut al vietii conduc la observarea unei reduceri în folosirea eforturilor adaptative de a face fata problemelor.

COMPORTAMENTELE SUICIDARE LA ADOLESCENT CA REZULTAT AL DEPRESIEI, LIPSEI DE SPERANTA, FOLOSIRII ALCOOLULUI SI

SUPORTULUI SOCIAL - STUDIU LONGITUDINAL

REIFMAN - A; WINDLE - MAm - I - Community - Psychol - 1995 Iunie; 23(3) : 329-54

Au fost urmarite doua cohorte de elevi de liceu (ns = 698 si 283) pentru studierea prospectiva a semnelor premonitorii în comportamentele suicidare la adolescenti (gânduri, comunicarea cu cei din jur, idealuri). În cadrul fiecarei cohorte au fost facute doua masuratori la interval de 6 luni. Au fost testate modelele ecuatiei structurale având ca factori predictivi simptomele depresive, lipsa de speranta, consumul de alcool, suportul social si sexul. În cohorta mai mare, depresia a precedat nivelele tardive ale celor 3 comportamente suicidare, fiind raspunzatoare de comportamentul suicidar bazal. De asemenea, gândurile suicidare au putut prognostica comunicarile ulterioare si încercarile de suicid au prognosticat gândurile viitoare. În cohorta mai mica, consumul de alcool a stat la baza tuturor celor 3 comportamente suicidare la ultima masuratoare, în timp ce depresia a fost predictiva doar pentru gândurile tardive. Au fost discutate articole privind preventia, teorii asupra suicidului si a afectului negativ, precum si studii metodologice si analitice.

VULNERABILITATEA TEMPERAMENTALA IN INCERCAREA DE SUICID

NORDSTROM - P; SCHALLING - D; ASBERG - M

Acta - Psychiatr-Scand; Aug.1995; 92(2): 155-60

Scopul acestui studiu a fost de a explora si descrie caracteristicile temperamentului suicidar si de a descrie domeniile patologice ale vulnerabilitatii în încercarea de suicid. 32 de persoane care au încercat sinuciderea au fost comparati cu 32 persoane potrivite ca vârsta si sex, convalescenti chirurgical, constituind grupul de control, pe baza unor chestionare pe care le-au completat: Chestionarul de Personalitate Eysenck, Scalele Chapman, Scala Beck a lipsei de speranta si Scalele de Personalitate Karolinska. Suicidarii au avut pe scale scoruri mai mari în ce priveste neuroticismul, psihoticismul, aversiunea interpersonala, aberatia perceptuala, nonconformismul, lipsa de speranta, anxietatea somatica, tensiunea musculara, agresiunea indirecta, suspiciunea si nivelul scazut de sociabilitate. Caracteristicile temperamentului suicidar includ lipsa sperantei si anhedonia, anxietatea, ostilitatea si exprimarea indirecta a furiei, înclinatia spre psihoza, actele antisociale si dificultatile interpersonale. Aceste caracteristici temperamentale pot reprezenta individul particular vulnerabil la comportamentul suicidar.