lingvistica

5
Fisa 4: Dezvoltarea competentelor lingvistice Care este modalitatea optimă de a facilita dezvoltarea competenţelor lingvistice ale elevului în ceea ce priveste vocabularul, gramatica, pronunţia si ortografia? a. prin simpla constatare a cuvintelor si locuţiunilor folosite în textele autentice orale si scrise; b. pe calea deducţiei sau prin consultarea dicţionarului în caz de necesitate în cursul sarcinilor si activităţilor; c. prin prezentarea cuvintelor în context, de exemplu în textele din manualele scolare, si folosirea lor ulterioară în exerciţii, în activităţi de exploatare etc.; d. prin prezentarea însoţită de suporturile vizuale (imagini, gestica si mimica, acţiuni corespunzătoare, obiecte diverse etc.); e. prin memorizarea unor liste de cuvinte etc. cu traducerea lor; f. prin explorarea unor câmpuri semantice si lexicale; g. prin pregătirea pentru folosirea dicţionarelor unilingve si bilingve, a glosarelor si a enciclopediilor si a oricărei alte lucrări de referinţă; h. prin explicarea funcţionării structurii lexicale si aplicaţia care rezultă (de exemplu, derivarea, sufixarea, sinonimia, antonimia, cuvintele compuse, colocaţiile, expresiile idiomatice etc.); i. prin studierea mai mult sau mai puţin sistematică a deosebirilor dintre distribuirea elementelor lexicale în L1 si L2 (semantica contrastivă). 1. Alegerea vocabularului Autorii programelor de examinare si ai materialului pedagogic sunt obligaţi să aleagă vocabularul pe care îl vor introduce la examen sau în materialele respective. Autorii programelor si ai documentelor de referinţă nu sunt obligaţi să facă acest lucru, dar

description

lingvistica

Transcript of lingvistica

Fisa 4: Dezvoltarea competentelor lingvistice

Fisa 4: Dezvoltarea competentelor lingvistice

Care este modalitatea optim de a facilita dezvoltarea competenelor lingvisticeale elevului n ceea ce priveste vocabularul, gramatica, pronunia si ortografia?a. prin simpla constatare a cuvintelor si locuiunilor folosite n textele autentice oralesi scrise;

b. pe calea deduciei sau prin consultarea dicionarului n caz de necesitate n cursulsarcinilor si activitilor;c. prin prezentarea cuvintelor n context, de exemplu n textele din manualele scolare,

si folosirea lor ulterioar n exerciii, n activiti de exploatare etc.;d. prin prezentarea nsoit de suporturile vizuale (imagini, gestica si mimica, aciunicorespunztoare, obiecte diverse etc.);e. prin memorizarea unor liste de cuvinte etc. cu traducerea lor;

f. prin explorarea unor cmpuri semantice si lexicale;

g. prin pregtirea pentru folosirea dicionarelor unilingve si bilingve, a glosarelor si aenciclopediilor si a oricrei alte lucrri de referin;h. prin explicarea funcionrii structurii lexicale si aplicaia care rezult (de exemplu,derivarea, sufixarea, sinonimia, antonimia, cuvintele compuse, colocaiile, expresiileidiomatice etc.);

i. prin studierea mai mult sau mai puin sistematic a deosebirilor dintre distribuireaelementelor lexicale n L1 si L2 (semantica contrastiv).1. Alegerea vocabularului

Autorii programelor de examinare si ai materialului pedagogic sunt obligai s aleagvocabularul pe care l vor introduce la examen sau n materialele respective. Autorii

programelor si ai documentelor de referin nu sunt obligai s fac acest lucru, darei pot dori s indice liniile directoare pentru asigurarea transparenei si coereneiinstruciunilor oficiale.Exist mai multe opiuni.

- A alege cuvinte si expresii cheie

a) n domenii tematice necesare pentru realizarea

sarcinilor comunicative care corespund nevoilor elevilor,

b) care concretizeaz diferena cultural si/sau valorile si credinele semnificative mprtsite de grupul sau grupurile sociale ale cror limb se studiaz.- A urma principiile statisticii lexicale, selecionnd cuvintele cu cea mai mare frecven ntr-un corpus larg si n anumite domenii tematice.- A selecta texte (autentice) orale si scrise si a nva/a preda fr restricii cuvintelece se conin n aceste texte.- A nu planifica mbogirea vocabularului, ci a-i permite s se dezvolte ct se poatede organic, n funcie de solicitrile elevului cnd acesta ndeplineste sarcini comunicative.

2. Competena gramatical, sau capacitatea de a organiza fraze pentru a transmite

un sens, constituie nsusi nucleul competenei comunicative si majoritatea (dar nutotalitatea) celor care sunt implicai n planificarea, predarea si evaluarealimbilor acord o atenie deosebit gestionrii procesului de nvare care conduce ladobndirea acestei competene. n general, acest lucru are drept consecinselectarea, organizarea, progresul si practica datelor noi, ncepnd cu fraze simple

care conin o singur propoziie si n care fiecare element este reprezentat printr-un

singur cuvnt (de exemplu, Maria este fericit) si terminnd cu fraze compuse alecror structur si lungime sunt, evident, nelimitate. Aceasta nu mpiedic nsdeloc introducerea la o etap precoce a unor fraze complexe pentru analiz, nsprezentate fie ca locuiuni (de exemplu ca un element de vocabular), fie ca ostructur pentru inserarea unui element paradigmatic (Ai putea s-mi artai, vrog,...), fie ca text al unui cntec nvat n ntregime (O, ce veste minunat dinBethleem ni se-arat ...).2.1. Se poate miza sau cere ca elevii s-si dezvolte competenele lor gramaticale:a. graie induciei, prin familiarizarea cu elemente gramaticale noi n contextul unordocumente autentice;

b. graie induciei, prin introducerea unor elemente gramaticale noi, categorii,

structuri, reguli etc. n texte produse special pentru a prezenta forma, funcia sisensul acestora;

c. ca n b., dar cu explicaii si exerciii formale;d. prin prezentarea unor paradigme formale, tabele structurale etc., nsoit deexplicaiile metalingvistice corespunztoare n L2 sau L1 si de exerciii formale;e. prin clarificare si eventual prin reformularea ipotezelor emise de elevi etc.

2.2. Dac se recurge la exerciii formale, acestea pot fi de urmtoarele tipuri:a. texte cu goluri;

b. construirea unor fraze conform unui model dat;

c. ntrebri cu rspunsuri multiple;d. exerciii de substituire ntr-o anumit categorie (de exemplu, singular/plural,prezent/trecut, diateza activ/pasiv etc.);

e. mbinarea propoziiilor n fraze (de exemplu, propoziii relative; propoziiiadverbiale si nominale etc.);

f. traducerea unor fraze din L1 n L2;

g. ntrebri/rspunsuri care implic utilizarea anumitor structuri;h. exerciii de dezvoltare a afl uenei vorbirii, bazate pe gramatic etc.3. Pronunian ce mod se poate miza sau cere ca elevii s-si dezvolte capacitatea de pronunientr-o limb:a. prin audierea unor enunuri orale autentice?b. prin imitarea n cor (colectiv)- a profesorului?

- a unor nregistrri audio fcute de vorbitori nativi?- a unor nregistrri video fcute de vorbitori nativi?c. prin munca individual n laboratorul fonetic?d. prin lectura fonetic cu voce tare a unor texte etalonate?e. prin antrenarea auzului i exerciii fonetice?f. ca n d. i e., dar cu ajutorul transcrierii fonetice a textelor?

g. printr-un exerciiu fonetic explicit (vezi 5.2.1.4)?h. prin nvarea unor convenii ortoepice (adic pronunia n diferite grafii)?i. printr-o mbinare a practicelor de mai sus?

4. Ortografia

n ce mod se poate miza sau cere ca elevii s-si dezvolte capacitatea de a stpnisistemul grafic al unei limbi:

a. printr-un simplu transfer din L1?

b. prin lectura unor texte scrise autentice:

- imprimate?

- dactilografiate?

- manuscrise?

c. prin memorizarea alfabetului n cauz asociat cu valorile fonetice corespunztoare(de exemplu, alfabetul chirilic, latin sau grecesc, dac e diferit de alfabetul limbiimaterne) si cu semnele diacritice si de punctuaie?d. prin practica scrierii cursive (de exemplu, scrierea chirilic sau gotic) sicunoasterea conveniilor naionale caracteristice scrisului de mn?e. prin memorizarea formei cuvintelor (luate individual sau conform regulilor de

ortografi e), precum si a regulilor de punctuaie?f. prin practica dictrii?