LIMBAJUL TRUPULUI

Limbajul trupului este o formă de comunicare non-verbală mentală și fizică a omului, constând din poziția corpului, gesturi, expresia facială și mișcarea ochilor. Trimiterea și interpretarea acestor semnale se face aproape în întregime în subconștient.

James Borg spunea că comunicarea umană constă din 93 la sută în comunicare non-verbală, în timp ce doar 7% din comunicare este formată din cuvinte; [1] Cu toate acestea, Albert Mehrabian, cercetătorul a cărui lucrare este 1960 sursa acestor statistici, a declarat că aceasta este o neînțelegere a constatărilor. [2].

Alții afirmă că "Cercetările au sugerat că între 60 și 70 la sută din toate semne sunt derivate din comportamentul non-verbal" (Engleberg) [3]

Limbajul corpului poate oferi indicii cu privire la atitudinea sau starea de spirit a unei persoane. De exemplu, acesta poate indica  agresiune,  atenție,  plictiseală,  relaxare,  plăcere, distracție sau intoxicație.

Înțelegerea limbajului trupului

Tehnica de "citire" oameni este folosit în mod frecvent. De exemplu, ideea de oglindire a limbajului corpului pentru a ușura comunicarea este frecvent utilizată în timpul situațiilor de interviu. Limbajul corpului poate arăta sentimentele altor persoane, care lucrează în schimbul de alte persoane. Oamenii care au un limbaj al corpului ușor de descifrat își pot dezvălui sentimentele și gândurile. Este important de reținut că unii indicatori de emoție (de exemplu, zâmbetul sau râsul atunci când fericit, încruntarea sau plânsul atunci când trist) sunt în mare parte universale. [4] Cu toate acestea, în 1990 Paul Ekman a extins lista sa de emoții de bază, inclusiv o gamă largă de emoții pozitive și negative. Nu toate din cele care sunt codificate în mușchi faciali.

Emoțiile nou incluse sunt:

1. Distracția2. Sfidarea3. Mulțumirea4. Jena5. Surescitarea6. Vina7. Mândria8. Consolarea9. Satisfacția10.Plăcerea senzorială11.Rușinea

Semnalele limbajul corpului pot avea un alt scop decât comunicarea. Semnalizatorii clarifică semnalele pentru a indica originea biologică a acțiunilor lor. Comunicarea verbală necesită, de asemenea, limbajul corpului pentru a arăta că persoana cu care vorbim ascultă ceea ce vorbim. Aceste semnale pot consta în contactul cu ochii și înclinarea capului pentru a arăta că înțelegem ce a vrut să spună interlocutorul. Alte exemple ar include: căscatul (somnolența) arată lipsă de interes pentru subiectul conversației. Artiștii de pantomimă utilizează aceste tehnici de a comunica spectacole întregi fără a spune niciun cuvânt.

Expresia fizică

Expresiile fizice cum ar fi legănarea mâinii în semn de salut, arătarea cu degetul, atingerea aplecarea sunt exemple de forme de comunicare nonverbală. Oamenii muta corpurile lor în timpul comunicării, deoarece, așa cum au arătat cercetările, acesta ajută la ușurarea efortului mental atunci când comunicarea este dificilă. Utilizarea expresiilor fizice dezvăluie multe lucruri despre persoană. De exemplu, gesturile pot evidenția un punct de vedere sau un mesaj, postura poate dezvălui interesul sau, dimpotrivă, plictiseala, iar atingerea poate transmite încurajare sau prudență. [5]

Contactul vizual

Contactul vizual consecvent poate indica faptul că o persoană se gândește pozitiv din ceea ce spune vorbitorul. Aceasta poate însemna, de asemenea, faptul că cealaltă persoană nu are suficientă încredere în ceea ce spune vorbitorul pentru a își „lua ochii” de la acesta. Lipsa de contact vizual poate indica negativitate. Pe de altă parte, persoanele cu tulburări de anxietate sunt adesea în imposibilitatea de a avea contact vizual, fără disconfort. Contactul vizual poate fi, de asemenea, un gest secundar și înșelător, deoarece normele culturale legate de acesta variază foarte mult. Dacă o persoană se uită la tine, dar face gestul de încrucișare a brațelor de-a lungul pieptului, contactul vizual ar putea fi un indicator că există ceva care deranjează persoana, și că el vrea să vorbească despre aceasta. Sau, dacă o persoană este neliniștită sau neatentă, chiar și în timp ce se uită la tine direct, s-ar putea indica faptul că atenția este în altă parte.

De asemenea, există trei zone standard care poziționează o persoană în funcție de stările contactului vizual:

Dacă persoana privește de la un ochi la altul, apoi la frunte, aceasta indică de o poziție de autoritate.

În cazul în care privește de la un ochi la altul, apoi la nas, aceasta semnalează faptul că nu se angajează în ceea ce ei consideră a fi o "conversație la un nivel superior" cu niciuna dintre părți.

Ultimul caz este de la un ochi la altul și apoi în jos pentru a buzelor. Aceasta este o indicație puternică a sentimentelor romantice.

Neîncrederea în interlocutor este adesea indicată de evitarea privirii, sau prin atingerea cu privirea a urechilor sau a bărbiei. Atunci când o persoană nu este convinsă de ceea ce spune cineva este, atenția sa este invariabilă, iar ochii privesc la o distanță mai mare.

Plictiseala este indicată de înclinarea capului într-o parte, sau de ochii care privesc direct la vorbitor, dar devine ușor nefocalizat. Un cap înclinat poate indica, de asemenea, un gât inflamat, încredere sau un sentiment de siguranță (o parte a gâtului devine descoperită, deci vulnerabilă). Este practic imposibil să se încline capul în fața cuiva în nu avem încredere sau ne sperie, sau are tulburări de vedere. Deasemeni, ochii neconcentrați pot indica probleme oculare ale ascultătorului.

Interesul poate fi indicat prin contactul vizual prelungit, dar și printr-o poziție a ascultătorului de a sta în picioare și de a asculta în mod corespunzător.

Minciuna sau omisiunea de informații pot fi indicate prin atingerea feței în timpul conversației. Deasemeni, și clipitul în exces este un indicator bine-cunoscut al mințirii. [6]

O expresie facială aspră sau inexpresivă indică adesea ostilitate.

Interpretarea gesturilor și expresiilor faciale (sau lipsei acestora), în contextul limbajul corpului, poate duce la neînțelegeri și interpretări greșite (mai ales în cazul în care limbajul corpului este însoțit de limbajul vorbit). Deasemenea, oamenii din diferite culturi pot interpreta limbajul corpului în moduri diferite.

Alte semnale ale limbajului corpului

Unul dintre cele mai de bază și puternice semnale ale limbajului corpului este atunci când o persoană își încrucișează brațele peste piept. [7] Acest lucru poate indica intenția subconștientă de a pune o barieră între acea persoană și pe alți oameni. Cu toate acestea, încrucișarea brațelor mai poate însemna și faptul că brațele persoanei sunt reci, ceea ce ar putea fi întărit prin frecarea sau strângerea brațelor. Atunci când atmosfera generală este amiabilă, aceasta mai poate însemna că o persoană se gândește profund la ceea ce se discută, dar într-o situație tensionată, aceasta poate însemna că o persoană își exprimă opoziția. Acest lucru este cu atât mai mult în cazul în care persoana este la o distanță mai mare de vorbitor.

În tabelul următor, găsim alte semnale ale limbajului corpului. [8][9]

Limbajul corpului Indicație Interpretare alternativăApăsând degetele ( trosnit degete)

Plictisit, anxios sau agitat Obișnuință

Joaca cu degetele Plictisela sau are ceva de spus ObișnuințăJoaca cu obiecte (de ex. pix)

Plictiseală sau are ceva de spus Obișnuință

Brate deschise sau palme la vedere

Arata incredere si interes Invită și pe alții să își spună opinia

Acoperirea unei mâini cu cealaltă

Insecuritate, sentimente contradictorii

Mâini reci

Agățarea de obiecte Confuzie și insecuritate Respectivul obiect e important

Mâini strânse Defensivă Pozitie obișnuităPumn strâns Agresivitate, iritare Ține ceva strans în pumnStrângere de mână fermă Incredere ObișnuințăStrângere de mână slabă Nervozitate, timiditate Are mâna rănităRosul unghiilor Nervozirtate ObișnuințăA-și frânge mâinile Nervozitate ObișnuințăUitatul la ceas Plictiseală Trebuie să se încadreze în

timpBătutul din picior în scaun sau alte obiecte

Relaxare, autoritate sau posesie Obișnuință

Bătut din picior Nerăbdare sau atenție distrasă  

Obișnuință

Mișcarea continuă a picioarelor

Nervozitate, îngrijorare, stres sau furie

Nu poate sta liniștit

Statul cu picioarele încrucișate către interlocutor

Relaxare, incredere si atentie catre persoana/subiect

Obișnuință

Picioare încrucișate în directia usii

Ar dori să iasă afară Obișnuință

Picioarele larg depărtate Siguranță, încredere în sine, lider DezinteresJucatul picioarelor cu încălțămintea

Atracție fizică Obișnuință

Bătut în podea Nervozitate A stat prea mult timp josBărbia sau obrazul sprijinit de palmă

Plictiseală sau dezinteres Oboseală

Privit peste rama ochelarilor

Atentie, seriozitate sau atitudine critică

Probleme cu vederea

Împinsul ochelarilor pe nas

Gânduri profunde Probleme cu nasul sau ochelari nepotriviți

Atingere în zona nasului Gânduri negative sau dubii Obișnuință sau senzații, probleme în zona nasului

Atingere în zona urechilor Nesiguranta sau cantarirea unor posibilitati

Probleme în zona urechilor

Dat din cap repede Impacientat/ă sau dorește să adauge ceva conversației

Ascultă muzică

Dat din cap încet Interes, validarea comentariilor sau încurajare

Ascultă muzică

Buze strânse Dezaprobare sau dorește să încheie conversatia

Buze crăpate

Buze stânse și obraji ridicați

Agresivitate Mimica obișnuită

Mușcatul buzelor Lipsa de încredere în sine, rusinare Obișnuință

Pune mâna la gură Ascunde o mimă, vorbit fără ca alții să audă sau indicarea unei greșeli

Ascunderea unui strănuit, căscat

Sprâncene ridicate Surpriză Încercare de focalizare a privirii

Ochii larg deschiși Mirare Mediile întunecate declanșează deschiderea largă a ochilor

Frunte ridicata Incercare de reamintire sau plans Se uita în susPrivit la distanță Încercare de reamintire Se uită la ceva anumeTușit Nervozitate sau dorește să spună

cevaRăceală

Scoaterea ochelarilor si curățarea lor

Dorește timp înainte de a continua Ochelari murdari

Sprâncene relaxate Confort -Sprâncene încruntate Confuzie, tensiune sau teama ObișnuințăLăsat pe spate cu mâinile la ceafă

Confort Obișnuință

Clipit Secret sau moment împărtășit Ochi uscați Masarea tâmplelor Anxietate Durere de capRespirat mai repede Nervozitate sau furie Tocmai ce a terminat

exercițiile fiziceInspirație prelungă Dorește să întrerupă conversația Lipsa de aerRespirat usor Relaxare si confort  Probleme de respirațieUmeri aplecați în față Lipsa de interes sau se sinte în

inferioritateOboseală

Aranjatul cravatei Insecuritate sau dorește să impresioneze

Cravata are nevoie de ajustare

Umeri tensionați Ingrijorare Postura obișnuităUmerii la nivele diferite Nehotarare în legatura cu actiunile

urmatoarePostura obișnuită

Postura rigidă a corpului Anxietate Postura obișnuităStat liniștit/ă Interes fata de ce se spune si se face Oboseală 

Răspândirea comunicării non-verbale

Diferite studii au descoperit cantitati diferite, cu unele studii care arată că o comunicare facială este considerată de 4,3 ori mai des folosită decât sensul verbal al comunicării verbale care o însoțește, iar comunicarea verbală într-un ton neutru are de 4 ori mai multe șanse de a fi înțeleasă decât o expresie facială inexpresivă. Albert Mehrabian este de remarcat pentru că a găsit ”regula 7% -38% -55%” (adică, într-o conversație, ponderea importanței este 7% comunicare verbală, 38% tonul, 55% expresia feței), ceea ce denotă cât de mult se presupune comunicare a fost conferită prin cuvinte, ton, și limbajului non-verbal (expresia facială, în acest caz).

Diagrama lui Edward T. Hall a reacțiilor personale (1966)

Proxemică

Introdus de Edward T. Hall în 1966, termenul proxemică este studiul distanțelor măsurabile între oameni în care acestea interacționează între ei. [10] Distanța dintre oameni într-o situație socială dezvăluie adesea informații despre tipul de relație între persoanele implicate.

1. Intimitatea fizică variază între 18-46 de centimetri, și este rezervată pentru îndrăgostiți, copii, membrii familiei și prieteni foarte apropiați, și, de asemenea, animale de companie.

2. Distanța personală începe de la aproximativ lungime de braț distanță (46 cm) de persoană și până la aproximativ 122 centimetri distanță. Acest spațiu este utilizat în conversațiile cu prietenii, cu asociații, și în discuțiile de grup.

3. Distanța socială (1,2 m - 2,4 m) distanță este rezervată străinilor, grupurilor nou formate și noilor cunoștințe.

4. Distanța publică (peste 2,4 m), este utilizată pentru discursuri, prelegeri, și teatru. Distanța publică este, esență, intervalul rezervat pentru un public mai larg. [11]

Gradul de proximitate variază în funcție de cultură.

Gesturi neintenționate

Începând din anii 1960, a existat un interes uriaș în studierea indiciilor comportamentale care ar putea fi utile pentru dezvoltarea unui sistem om-mașină interactive si adaptiv. [12] Gesturile neintenționate ale omului, cum ar fi frecarea ochiilor, odihnirea bărbiei, atingerea buze, mâncărimea nasului, zgârierea cap sau urecheilor, încrucișarea brațelor, precum și blocarea degetelor au fost asociate cu transmiterea unor informații utile în contexte specifice.

Există, de asemenea, un interes uriaș în procesul de învățare pentru a evita orice gest neintenționat care ar putea lăsa o impresie negativă asupra privitorilor. Un număr mare de oameni au început să participe la sesiuni speciale cu privire la controlarea comportamentului corpului și consultarea unor experți sociologi.

Buna învățare a limbajului corpului este importantă în interacțiune, în orice fel de comunitate globală.

REFERINTE

1. ^ Borg, James. Body Language: 7 Easy Lessons to Master the Silent Language. FT Press, 2010, ISBN 978-0-13-700260-3

2. ^ http://www.bbc.co.uk/programmes/b00lyvz93. ^ Engleberg,Isa N. Working in Groups: Communication Principles and Strategies. My

Communication Kit Series, 2006. page 1334. ^ Markku Haakana 2001. Laughing Matters: A Conversation Analytical Study of

Laughter in Doctor - Patient Interaction. Department of Finnish Language, University of Helsinki

5. ^ Engleberg,Isa N. Working in Groups: Communication Principles and Strategies. My Communication Kit Series, 2006. page 137

6. ^ http://www.timesonline.co.uk/tol/news/uk/article742788.ece7. ^ „Closed body language”. Changingminds.org. Accesat la 31 octombrie 2011.8. ^ www.limbajulcorpului.com9. ^ www.psihologuldeserviciu.ro10. ^ ^ Hall, Edward T. (1966). The Hidden Dimension. Anchor Books. ISBN 0-385-08476-

511. ^ Engleberg,Isa N. Working in Groups: Communication Principles and Strategies. My

Communication Kit Series, 2006. p. 140-14112. ^ Pease, Allan, The Definitive guide to Body Language, Cap.1, ISBN 0752861182

Cuprins

Înțelegerea limbajului trupului

Expresia fizică

Contactul vizual

Alte semnale ale limbajului corpului

Răspândirea comunicării non-verbale

Proxemică

Gesturi neintenționate

Referințe

Legături externe