Limbajul poeziei Ion Barbu..doc

8/10/2019 Limbajul poeziei Ion Barbu..doc

http://slidepdf.com/reader/full/limbajul-poeziei-ion-barbudoc 1/111

UNIVERSITATEA DIN PITE TIȘ

FACULTATEA DE LITERED.P.P.D.

LUCRARE METODICO- TIIN IFICĂȘ Ț

PENTRU OB INEREA GRADULUI DIDACTIC IȚ

Conducător tiin ific, Profesor,ș ț

Prof. univ. dr. tefan Găitănaru Răsuceanu Marinela MădălinaȘ

PITE TIȘ

20141



LIMBAJUL POEZIEI LUI ION BARBU. O ABORDARE METODICĂ

2



PLANUL LUCRĂRII

I. Motiva ia lucrării........................................................................... 4ț

II. As ecte teoretice......................................................................... !

III. As ecte "etodice....................................................................... !0I#. As ecte a licative...................................................................... $0#. Conclu%ii .................................................................................&!#I. 'i(lio)rafie................................................................................10*

+



I.MOTIVA IA LUCRĂRIIȚ

Autorul Jocului secund , Ion 'ar(u re re%intă o con tiin ă artistică a esen elor ure,ș ț ț

consider că este interesant de ur"ărit os"o%a ra ionalitate liris", e care o asi"ilea%ă -n -ntreț

universul crea iei sale. Calitatea sa, este de a fi -nsu"at -n con tiin ă, acel loc lu"inos -n caț ș ț

"ate"atica se -" lete te cu oe%ia, -ntr o "anieră ine)ala(ilă.ș

e"ersul de a i a rofunda o era, are -n ri"ul r/nd, sensul unei -ncercări de a releva"ulti lele se"nifica ii, conferite de un li"(a intelectuali%at i, -n al doilea r/nd, de a ro une oț ș

a(ordare a licată, -n vederea -nlesnirii rocesului instructiv educativ al rofesorilor de li"(a iș

literatura ro"/nă.n conte tul transdisci linarită ii, consider că rin oetica sa, Ion 'ar(u se a ro ie deț

ost"odernis", datorită "anierei -n care li"(a ul neao fu%ionea%ă alături de cel neolo)ic ș ș

"i a" ro us să eviden ie% as ecte diverse le)ate de li"(a ul oe%iei (ar(iene.țPunctul de referin ă al lucrării se sesi%ea%ă -ncă din titlu,ț Limbajul poeziei lui Ion Barbu.

O abordare metodică, i va face o(iectul acestei cercetări.ș

Anali%a se va concentra asu raSpecificului lingvistic al etapelor de crea ie barbieneț ,astfel, entru ri"a erioadă intitulată su)estiv eta a arnasiană, li"(a ul, se caracteri%ea%ă rinri)oarea for"ei, e resia ci%elată, rin o(iectivarea liris"ului i rintr o ro%odie rară.ș

3e re"arcă redilec ia oetului entru latura ludică, in/nd cont de rovocarea e care oț ț

va lansa rietenului său, Tudor #ianu, de a scrie oe%ii. A adar, această erioadă stă su( se"nuș

ocului "ateriei i a ideilor care rind cor oralitate. Cea de a doua eta ă, (aladic orientală esteș

reali%ată -ntr o "anieră ori)inală, su( lu a neuronală intrăteritorii rea u in cercetate -n oe%iaț

ro"/nească, folclorul cu refle ele "a)iei i a -ndeletnicirilor oculte, re"arc/ndu se a ro iereaș

sa de lu"ea (alcanică, ca i a -nainta ului său, Anton Pann. Eta a er"etică a volu"uluiș ș Joc secund se orientea%ă asu ra crea iilor a ate e si"(oluri -ncifrate, ce se lasă devoalate de fine eț ț

unei )/ndiri rofunde de altfel, liris"ul (ar(ian re re%intă esen iali%area vi%iunii de a receț

5niversul i lu"ea cu o(iectele sale. Ineditul acestei eta e re%idă -n li"(a ul cri tic,ș

a(stracti%at, -n cuvinte a(reviate i inventate.șn ca itolul Descrierea limbajului i a stilului pe niveluri,ș voi face referire la rolul

e resiv al nivelurilor te tului oetic. Mi loacele de e resie la care a elea%ă oe%ia (ar(iană, ot fi ur"ărite la toate nivelurile te tului literar6 fonetic, ro%odic, "orfolo)ic, sintactic ș

stilistic. 7a nivel fonetic i ro%odic, ri"ul as ect care i%(e te rece torul te tului (ar(ian esteș ș

un te" o s ecific, o "u%icalitate articulară. A" re"arcat caracterul co" le al e resivită ii,ț

rin -"(inarea ele"entelor lin)vistice i ro%odice, dar i uternica articularitate articulatorie aș ș4



sunetelor care se -" letesc i se su ra un ele"entelor lin)vistice su rase)"entale6 accent,ș

intona ie i ele"entelor ro%odice6 ri"ă, rit", ri"ă interioară, alitera ii.ț ș ț

7a nivelul sintactic, decelarea trăsăturilor distinctive ale li"(a ului oetic (ar(ian,de"onstrea%ă lurivalen a for"elor co"(inatorii -n siste"ul li"(ii ro"/ne. n te tul oetic seț

utili%ea%ă contra)erea i dislocarea sintactică, rintr o to ică neo(i nuită6ș ș Suflete n pătratul

zilei se conjugă.! "a ii lor sunt muzici, imnurile#rugă.ș Anali%a stilistică resu une inventarierea fi)urilor de stil, e resivitatea structurilor

ansa"(lul de conota ii, note definitorii ale stilului oetic (ar(ian.ț

Pentru a eviden ia i" ortan a li"(ii i a li"(a ului -n conte tul inovării er etue la acestț ț ș

nivel, corelat rolului i" ortant e care l a avut i Ion 'ar(u -n eisa ul inter(elic, se i" unș

c/teva reci%ări referitoare la aradi)"a6 li"(ă, li"(a , rofesor. 3tudierea li"(ii ro"/ne contri(uie la de%voltarea )/ndirii i a co"unicării, )ăsindu iș ș

utilitatea -n acu"ularea de infor"a ii entru toate disci linele, de ase"enea favori%ea%țde%voltarea inteli)en ei elevului i -l a ută să desco ere i să a recie%e o serie de valori "oralț ș ș ș

estetice.n sta(ilirea o(iectivelor lucrării, a" inut cont de i" ortan a redării li"(ii i literaturiiț ț ș

ro"/ne -n coală,ș ca "i loc de co"unicare, esen ială -n rocesul cunoa terii i -nvă ării.ț ș ș ț

Profesorului -i revine rolul de a conduce elevul s re o (ună structurare a e ri"ării, dar ș

s re e lorarea osi(ilită ilor de utili%are a li"(ii, in/nd cont că esen ială este ca acitatea deț ț ț

a licare a no iunilor do(/ndite.ț

7i"(a este nu nu"ai un "i loc de a co"unica, ci ea re re%intă rodul unei culturi.

*



II. ASPECTE TEORETICE:CONTRIBU IA CREA IEI BARBIENE LA DEZVOLTAREA LIMBAJULUI POETICȚ Ț

ROMÂNESC

1. Speci ic!" "i#$%i&'ic (" e'(pe")* +e c*e( ie ,(*,ie#eț

Ion 'ar(u a valorificat oe%ia er"etică, ură, cultivată i de oetul france% 3t8 9aneș

Mallar"8, -ncadrat er"etis"ului filolo)ic, a cărui oe%ie se distin)e rin violentarea sinta ei,voca(ular co" o%it, alu%ii erudite, -n ti" ce er"etis"ul lui Ion 'ar(u, de ti canonic, resu une un i"a)inar oetic caracteri%at rin folosire unor si"(oluri -ncifrate i o sinta ăș

articulară, re re%entată rin eli se i dislocări to ice, dar i rin i"a)ini intelectuali%ate,ș ș

ter"eni a(strac i i voca(ular neolo)ic, ce va face o(iectul cercetării ce ur"ea%ă.ț ș n conte tul transdisci linarită ii, rin lucrarea sa,ț Ion Barbu i spiritualitateaș

rom$nească modernă, T9eodor Codreanu considera, ca -nsu i oetul, inte)rarea acestuia -ș

er"etis"ul canonic6 :Misterul deslu it -n do)"a er"etis"ului canonic, devine inta cunoa teriiș ț ș

oetice (ar(iene.:1

Cel "ai eli tic oet, cel care reu e te să fie su us aten iei rin o era sa -ncifrată,ș ș ț

define te cu succes -n erioada inter(elică, conce tul de er"etis", datorat redilec ieiș ț

"ate"aticianului entru teore"ele lui Gauss, Rie"ann sau ;lein i li"(a ului a(stract.ș

Mărturisirea oetului Ion 'ar(u este esen ială -n -n ele)erea ro riei sale vi%iuni,ț ț

re re%intă cre%ul său literar, dar i un "i loc de a accede la resorturile tainice ale su(tratuluiș

sufletesc, ce -nsu"ea%ă "ereu, noi virtualită i6 <Activitatea creatoare nu"ai -ntr o sla(ă "ăsuț

e e resiunea ro riului nostru fond e"o ional. Altfel cu" s ar e lica a" litudinea iț ș

diversitatea o erelor de artă născute din fră"/ntările aceluia i s irit= e)ea(a ne a" refu)ia -nș

i ote%a unei stări de con tiin ă "isterioase, ostul/nd o ins ira ie i a(surdă i ca(otină. Ea nuș ț ț ș ș

e lică ni"ic, iar reali%area artistică nu c/ ti)ă -nvăluită -n acest resti)iu divin. n si9olo)iaș

(er)soniană realitatea noastră lăuntrică e -nc9i uită ase"nea unui vre er uitor ce cre teș ș-" reună cu durata un vre care ăstrea%ă totu i >atrofia i, dar e isten i "u)urii deter"inăriiș ț ț

sale6 virtualită i ale unei ovăitoare deveniri. ? era de artă e toc"ai trans unerea -n "ie%ț ș

acestor veleită i de via ă i relun)irea lor -ntr un lan de e isten ă i"a)inar.:ț ț ș ț 2

1 Codreanu, 2011, . 2**.2 Gi(escu, 1&$!, . 2@.

!



Poetul savant, lasat cel "ai adesea -n sfera -naltă a ideilor -n care )ăse te sursș

ine ui%a(ile de sensi(ilitate, i" ri"ă rin o era sa un vast ori%ont cultural i tiin ific,ș ș ț

ali"entat de "itolo)ia antică )recească sau de cuno tin ele "ate"atice i astrono"ice referitor ș ț ș

la dialectica crea iei sale literare i la natura co" le ă a oe%iei, "odernis"ul afi at oate fi usț ș ș

-n le)ătură cu cel "ai -nde ărtat trecut al oe%iei6 oda indarică.

Ini ierea lectorului -n "ediul liric (ar(ian, tre(uie să ornească de la studiul lui Tudoț

#ianu6 Introducere %n opera lui Ion Barbu, dedicat o erei sale literare. Acesta are "eritul de adeslu i codul oetic -n toate ele"entele sale, ornind c9iar de la re lierea anali%ei sale ș

con tiin a teoretică a creatorului Ion 'ar(u.ș ț

n lucrarea "en ionată, e e)etul orne te de la distinc ia ter"enilor6 o(scur er"etic,ț ș ț

astfel, ace tia nu sunt ter"eni sinoni"ici, ri"ul re re%intă e resia unei caducită i, iar cel deș ț

al doilea, e ri"ă un stil.

E e)e%a lui Tudor #ianu din 1&+*, evoluea%ă rin re%entarea unei structuri artise ce ionale care vi%a de%articularea, desfacerea oe%iei i cu rinderea activă a o(servaț ș ț

critice. Astfel, acesta identifică trei eta e ale universului liric6 eta a arnasiană 1&1& 1&eta a (aladesc orientală 1&20 1&24B, eta a er"etică 1&24 1&2&B.

ntr un studiu dedicat oetului Ion 'ar(u, e e)etul Geor)e Gi(escu vor(e te des reș

esătura ideatică i de li"(a , relevată -n cele trei eta e lirice de la dionisianis"ul arnasian, laț ș

esen iali%area li"(a ului ca act ludic i s ecular6 : outatea stă -n osi(ilită ile e e)etului de aț ș ț

-nfă i a idea ia oe%iei (ar(iene, -ntr un "onta erfect articulat, otrivit for"ulei critice,ț ș ț

ra ionale rin e celen ă. Parnasianis"ul se lea)ă de fa%a (aladescă rin dionisianis", "aiț ț

-nsu"at acu", du ă cu" aceasta, -n s ecial rin &iga 'r(pto i lapona )nigel ș , desc9ide oartas re un univers interior, anun /nd ciclul er"etic. Poe%ia e -n eleasă tot "ai "ult ca răsfr/n)ereț ț

oten ată usă su( se"nul o)lin%ii, al s iritualis"ului i al vi%ionării esen elor i a oi ca oc.ț ș ț ș

Metoda istorică, estetică, filosofică, si9analitică i stilistică - i dau concursul -n a lu"ina ș ș

sens sau altul.:+

Pri"a eta ă, cea arnasiană este le)ată de oe%iile u(licate -n revista 3(urătorul,

considerate de autorullor simple e*erci ii de digita ieț ț , acesteadecurg dintr#un principiu poeticelementar.

Eu)en 7ovinescu sur rinde noutatea versurilor -n for"ulări e resive6 :Pri"a fa%ă aacestui oet e re re%entată rin ciclul versurilor u(licate -nSburătorul , versuri de for"ă arnasiană, de factură lar)ă, cu strofe ca arcuri uternice de )ranit, cu un voca(ular dur, nou -ns

+ I(ide", . 1&.

$



cu un ton )rav de )on) "asiv, -ntr un cuv/nt o "u%ică -" ietrită. A cărei notă distinctă a fost-ndată -nre)istrată. Materialul -ntre(uin at era "ai "ult cos"ic6 lava, "un ii, co acii, (anc9i%eleț ț

(a%altul, )ranitul, sile ul dar su( această cara ace de crustaceu se %(ătea, totu i un sufș

frenetic. acă -n for"a arnasiană a versurilor se resi" ea influen a lui Deredia i 7econte deț ț ș

7isle, de incontesta(ilă noutate ver(ală, -n con inut, diferen ierea ei se arată totală Poe%ia ț ț

'ar(u nu era nici ur for"ală ca cea a lui Deredia, nici -"(i(ată de recele esi"is" al oe%ieilui 7econte de 7isle, su( for"a ei, )eolo)ică a roa e se fră"/ntă un suflet -nflăcărat, lavăincandescentă, care din nostal)ia sferelor senine - i aruncă rin s a ii tentaculele lic9ide. :ș ț 4

or"ele oetice din eta a arnasiană6 c/ntecul, astelul livresc, "edita ia suntț

descătu ări ale trăirilor dionisiace asociate, -n "od arado al, )/ndirii reci, i sunt re)ăsite -nș ș

oe%ii, u(licate -n revistaSburătorul 6 )lan, Lava, +un iiț , 'opacul , Banc izele, "entru marile )leusinii, "anteism, -rca , "(tagora , &$ul , manizare .

3curte i ri)uroase ca for"ă, oe%iile ro un un univers te"atic ce eviden ia%ă eisa eș ț"inerali%ate, for"e ale )eolo)icului i florei, evocă %eită i "itolo)ice sau sur rind ro(le"e deș ț

con tiin ă, cu" ar fi sole"nul le)ă"/nt al le ădării de ăcatul conte" la iei a(stracte -nș ț ț

favoarea dorin ei de a trăi frenetic -ntr o lenară consonan ă cu rit"urile vii ale naturii. Evit/nț ț

oe%ia confesiune, e ri"area directă a infle iunilor sufletului său, eviden ia%ă tendin a deț ț

folosi si"(oluri obiective.*

?(iectivitatea arnasiană aduce o re ri"are a oricărei orniri de interven ie su(iectivă aț

oetului. 3e re"arcă conci%ia for"ulării i so(rietatea a"ănuntului.ș

Ion 'ar(u folose te roso o eea, rocedeu rin care este sensi(ili%at as ectul "oral sauș

re%entarea unei idei filo%ofice rintr un feno"en al naturii e ri"/nd fiorul delicat, ur, re%ultadin si"(olistica naturii6 /octurne bol i vor ninge, din slăvi, misterul lor,ț -n oe"ul, Pentru"arile Eleusinii 0ipnotizat de#ad$nca i limpedea lumină! - bol ilor destinse deasupra lui, ar ș ț

vrea! Să sfarme zenitul i#nnebunit să bea! "rin mii de crengi crispate, licoarea opalinăș , -n oe"ul Co acul 1e nnăbu ai %n p$cla %ncinsei atmosfere, O2 1u, noian de lavă ce#aveai săș

păm$ntul,-n oe%ia 7ava.

? constantă a li"(a ului crea iilor arnasiene este re re%entată de e isten a unor ț țter"eni concre i, rin care 'ar(u redă transcendentul, universul cos"ic i terestru i fu%iuneaț ș ș

dintre "aterial i s iritual. Poe%ia arnasiană este de ti descri tiv, redă i"a)ini icturale,ș

re onderent din sfera cos"icului. n oe%ia Lava, efectele -nt/lnirii se răsfr/n) asu ra eului,acesta se transfor"ă indu(ita(il. Conto irea, lic9efierea, dorul fără sa iu i" ri"ă o sete deț47ovinescu, 1&2$, . !4!.* 9tt 6FF .acade"ician.roFarticleF1@$$1FIon 'ar(u an 'ar(ilianF+

@



transcendere a "ateriei s re o di"ensiune siderală, s irituală6 De#atunci spre o altă lume fluida#i formă tinde...!'u slava#ntrevăzută un dor fără de sa iu!-r vrea să te#mpreune... i, ca s#o poț ț ș ț

cuprinde,!1entacule lic ide % i ad$nce ti %n spa iu.ț ș ț Con tiin ă artistică a esen elor ure, autorulș ț ț Jocului secund , Ion 'ar(u sur rinde rin

os"o%a ra ionalitate liris", e care o asi"ilea%ă -n -ntre) universul crea iei sale. Calitatea sa eț ț

de a fi -nsu"at -n con tiin ă, acel loc lu"inos -n care "ate"atica se -" lete te cu oe%ia, -ntr oș ț ș

"anieră ine)ala(ilă. Esen iali%ările ce se -ntre%ăresc -n o era literară (ar(iană au ca fond conto irea dintre "ț

i antic, dar i -"(inarea tra)icului cu ludicul.ș ș

Această tre(uin ă a oetului, de a -n)lo(a e"o ii u"ane care oscilea%ă -ntre ludic i tra)ic sț ț ș

a for"at din cau%a unor "inusuri ale li"(ii literare, care nu reu eau să i -nde linească -nș

totalitate asiunile, dar i datorită necesită ii e care o resi" ea Ion 'ar(u de a i racordaș ț ț ș

desco eririle u"anită ii e istente /nă la acel "o"ent cu cele ersonale.ț Trecerea lui Ion 'ar(u de la retoris" i ictură la er"etis" este salutată de criticulș

Po" iliu Constantinescu, care nota6: n "anieră arnasiană, ideea era evocată se desfă oarăș

ictural i retoric, cu o "u%icalitate e terioară -n "anieră er"etică, ideea a are ca o osesiuneș

de esen e, ca un lan al su(iectului confundat cu o(iectul.:ț !Aceasta resu une racordarea la ro riul siste" de )/ndire i la -nsu i tu"ultul său sufletesc, to it -n universul li" ede al ideilor ș ș

ure, fa t eviden iat de criticul Eu)en 7ovinescu6 :Poe%ia lirică nu se li"itea%ă nu"ai la oe%ț

erotică i e"o ia nu iese nu"ai din ocul senti"entelor ele"entare. 3unt i e"o iuni de ordinș ț ș ț

intelectual. Mai rar i "ai u in accesi(ile. Cu at/t "ai re ioase:ș ț ț $

1.1. J)c!" I+eii (#('e / ( c)*p)*("i'/ ii %)c(,!"e")*ț

Pri"a eta ă stă su( se"nul unei ini ieri -n "ateria rece a ele"entelor 5niversului, ideileț

oetice se -ncor orea%ă -ntr un univers ne-ntinat ca -ntr o caduceu entru a se decor orali%acestea stră(at acela i itinerariu )eneric, e care i fiin a -n %(orul ei av/ntat -l traverseaș ș ț

refăc/nd o eta ă ciclică, eli(eratoare i salutară6 increat crea ie, trecere resurec ie.ș ț ț Pentru eviden ierea s ecificului lin)vistic e necesară o anali%ă a" lă a c/torva oe"e dinț

ri"a eta ă i " a" o rit entru e e" lificare asu ra oe%ieiș )lan, entru -nce ut. Poe"ul sur rinde, rintr o esătură vastă de i"a)ini artistice, care revarsă asu raț

s iritului ovara actului e isten ial6ț Sunt numai o verigă din marea %ndoire.

! Constantinescu, 1&$!, . *@.$ 7ovinescu, 1&2$, . !4$.

&



Titlul su(stantiv nearticulat -i conferă caracter de )eneralitate i redă dorin a de reali%ș ț

-n lan u"an, -n e isten a concretă, c/t i -n cea s irituală. 3onoritatea acestui ter"enț ș

eviden ia%ă Ideea, ecu rinsul, e"ăr)inirea sau oate fo netul ful)urant al fiin ării care - iț ș ț ș

)ăse te lini tea -n re aosul ri"ordial. Eveni"en ial oe%ia e "arcată de liris"ul de ti confesiv,ș ș ț

rin re%en a for"elor ver(ale de ersoana I6ț sunt, port, desfă ur, %nsu esc,ș ș a for"elor

rono"inale atone de ersoana I, #mi, %mi, rin inter"ediul fi)urilor de stil i a i"a)inilor ș

artistice. Poe"ul este or)ani%at -n atru catrene. Pri"a strofă, redă -ntr un ton confesiv ro(le"atica ti" ului rin "etafora6 Sunt numai o verigă din marea %ndoire, de ase"eneasinta)"a marea %ndoire, re re%intă o inversiune i eviden ia%ă "ateria, inefa(ilul ontol)icș ț

ra)ilitatea fiin ei dată de certitudinea se ulcrală este e ri"ată su)esitv de versul6ț 3ragilă,unitatea mi#e pieritoare4dar . Metafora6n roi de e*isten e din moartea mea răsar ț tri"ite la

ideea ful"inantă a rede" iunii rin "oarte, o certificare nu rinț unduire, ci rin atara ie,-nt/lni" la oetul Mi9ai E"inescu -n oe"ul filo%ofic,Odă # %n metru antic6 'a să pot murilini tit, pe mine !mie rede#mă2ș

5nduirea, su(stantiv ce eviden ia%ă er etua oscilare a fiin ei -ntre teluric i celesț ț ș

fiin are i neant, efe"er i etern, contin)ent sau nu, oartă -n ea ilu%ia o)lindirii -ntr un strț ș ș

su(til, ideatic6 Arta, ca o "anifestare oetică a )ra iei Ideii.ț

Motivele oetice din ri"ul catren6verigă, nume, e*isten ă, unduire, unitateț se-nlăn uiesc te"ei ti" ului, ce intră -n circuitul universal al oe%iei.ț

n lucrarea sa,Opera literară a lui Ion Barbu, criticul Marin Mincu se ra ortea%ă laacce iunea ter"enuluiț unduire ca act sideral ce rinde -n sine frene%ia re)nurilor, eul oeticdevine i" ersonalFde ersonali%at6: 3ensul "etafi%ic -nalt, dat eroticii de către Ion 'ar(u, ntre(uie să "ire, -ntruc/t, c9iar -n cercul rene)at al lui #enus, oetul stră(ate o trea tă ini iatică,ț

ri"a. #i%iunea erotică a" lificată la scaraunduirii cos"ice, antren/nd -ntr o 9oră dionHsiacătoate re)nurile iș anonimiz$nd orgoliul 3iin eiț :6Sunt numai o verigă din marea %ndoire,! 3ragilă, unitatea mi#e pieritoare4 dar n roi de e*isten e din moartea mea răsar,! i ț Ș

adevăratul nume ce port e5 unduire. Erosul devine s as"ul "ateriei ce se ro a)ă universal.Este -nsufle itorea undă a lui ionHsos ce stră(ate lu"ea s re a salva trecătoarele for"e de laț

de)radare.@ 3trofa a doua redă ideea ere" torie a solarită ii fiin ei, astfel inversiuneaț ț blondul ir deș

forme "arc9ea%ă ascensional eta e ale vie ii,ț urc$nd din soare#n soare, re eti ie ce su(linia%ăț

ideea er"anen ei de certificare a eului oetic.ț 3runtea g$nditoare are du(lă func ie stilisticăț

@ Mincu, 1&&0, . [email protected]



e itet ersonificatorF "etoni"ie i atestă refle ivitatea, structura se află -n antite%ă cu sinta)"aș

plăp$nda iarbă, inversiune ce e ri"ă delicate ea, fra)ilitatea, candoarea, ele"entelor ve)etale.ț

Largurile vie iiț , "etaforă care dese"nea%ă ovestea universală, e tra olată de la cadrul restr/nsla cel )eneral, iar rin asociere cu sinta)"arevarsă un trecut , constituie o iru" ere ontolo)ică aesen ei u"ane6ț Deci, arcuit sub timpuri, desfă ur lung esut!De la plăp$nda iarbă la frunteaș ț

g$nditoare,! i blondul ir de forme, urc$nd din soare#n soare,! 6n largurile vie ii revarsă uȘ ș ț

trecut.Cuvintele din sfera se"antică a ti" ului i a cos"osului confi)urea%ă un universș

-ncre"enit se face o alu%ie discretă la divinitate, ca re%en ă o"ni otentă, rin cro"atica cț

su)erea%ă auriul asocierile neo(i nuite ale cuvintelor6 ad ectivul rin articulare devș

su(stantiv6blondul , for"e ver(ale "odificate entru a accentua o stare6desfă ur lung esut ș ț , rinreluarea o(sesivă a vocalei -nc9ise osterioareu.

Cos"o)onia e re%entată in catrenul al treilea. Moartea e erce ută ca act al rena terșdin a e, inversiuneacălătoare undă, re re%intă un oc "i cător i devine unduire, ulsa ie,ș ș ț

subtil fior . #i%ualitatea tinde să se des artă de "i care,ș desfă ur lung esut,ș ț ca o rever(era ieț

infinită, erce ti(ilă -nsă rin se"nele ra iunii. 7e icul "etaforic6ț 6mi %nsu esc ve m$ntul acelor ș ș

care mor reliefea%ă caracterul ciclic, acce tarea "or ii ca e un dat firesc, fa tul că o"ul areț

"isiunea de a duce "ai de arte valorile acu"ulate de redecesori. Pre%en a inversiunii i a e itetului "etaforic6ț ș 'ălătoarea undă , apele eterne, fi)urea%ăun univers -n care fiin a (ar(iană alunecă transcendental i seț ș răne teș cu a utorul ele"entelor funda"entate i esen iali%ate. G/ndul "ateriali%at ca ătă cor oralitate rin enu"era ia6ș ț ț i %nnoit Ș

i ager alerg#subtil fior! "rin săli orgolioase ori umede caverneș ... se -nsu"ea%ă lenar eului,care trece rin diferite i osta%e ontice la nivel stilistic se re"arcă ersonificarile6 săliorgolioase, umede caverne, ce trans un fiorul "ascat al erosului care rena te6ș Din călătoareaundă, din apele eterne,! 6mi %nsu esc ve m$ntul acelor care mor! i %nnoit i ager alerg#sș ș Ș ș

fior#!"rin săli orgolioase ori umede caverne... :A a, ar9eti i"a)inar al o)lin%ii, reflectă -n acela i ti" două realită i o use6 Cerul,ș ț

a"intire a de"nită ii ierdute cu rinse -n idee, -n unitate i ă"/ntul, a"intire dureroasă aț șafectului ărăsit -n "o"entul -ntoarcerii -n cor oralitatea "ult visată. ?)lindirea, că ăt/nd astfelo altă u"ătate de arc devine a tă a se reface -n reflectare infinită, -nlăuntricul fior , vi(rarefără o rire a se"nificantului -n lu"i nenu"ărate, redus la esen ă nu este altceva dec/tț +area7oce, adică -nsu i #er(ul:ș &

& Mincu, 1&&0, . +2.11



5lti"a strofă o erea%ă cu si"(oluri ale teluricului, scrierea cu "a usculă a su(stantivului "ăm$nturi ec9ivalea%ă cu o -ntoarcere s re ori)inile ri"ordiale.Inversiuneavaste por iț redă luri ers ectivis"ul fiin ei, ilu%ia "ă tilor care se lasă sau nuț ș

devoalate. 3e re"arcă reocu area Eului sti9ial entru o crea ie, e care să o -nsu"e%e #e niciaț ș

i astfel, %n "ăm$nturi croindu#mi vaste por i!Spre ritmuri necuprinse de minte vreodată, ! -dȘ ț

6naltei 'umpeni povara mea bogată.!De at$tea e*isten e i tot de at$tea mor i.ț ș ț

Ion 'ar(u nu face altceva dec/t să versifice6 :"area durere ori)inară, fră"/ntata "are afor"elor nedesfăcute (ine din so"n, ce solicită cu tot infinitul ei -nt/" lătoarele ar"oni%ări,a)re)atele nesta(ile a căror sin)urătate fără leac e (ote%ată fiin ă, %(uciu"ul fiin ei o(scuț ț

neră(dătoare să se to ească -n a a -nvăl"ă ită, "u%icală totu i a "ateriei increate.:ș ș 10 iscursul liric (ar(ian din acest oe" oartă ecetea suflului dionisiac, ce se av/ntă

/nă la ecoul cos"ic, a" rentat fiind de retoris"ul ro"antic. nveli ul e terior al su(stratuluiș

său i%(ucne te -ntr o serie de sonorită i eleate, ani"at de for e unduitoare.ș ț ț Confor" )no%ei ce are rădăcini -n "isterele orientale i -n cele eline, o nestăvilită doriș ț

t9anatică, a(soar(e "u%ical orice for"ă de e isten ă i o include -n fi)ura ii trecătoare e care ț ș ț

redă ciclic, increatului,apelor eterne. Prin cufundarea e tatică -n re)resiunea tainică oetulas iră nostal)ic la ca tarea unei i"a)ini ri"ordiale.

Influen at de niet%sc9eanis", (ucuria tra)ică de a fi a s iritului elen, -" ietrită -n for"aț

a olinică trans are -n )lanul (ar(ian. u ă o inia lui Marin Mincu, te"ele a(ordate sunt de natură ro"antică6: eoclasicis"ul for"al al oetului, falsul arnasianis", -nc9ide -ntr un corset de fier niet%sc9eanis"ul tra)ic. Gustul a(solutului, vi%iuneaelementarizată a naturii, cos"icitatea luiIon 'ar(u sunt evident ro"antice.:11

3uflul eonic - i concentrea%ă esen a -n oe"ulș ț Lava,ce -ntru ea%ă 9i er(olic ă"/ntul,noian de lavă, for"ă a su erlativului a(solut, care se desc ide c9iar -nainte de a ari iaț

cuv/ntului, de altfel se sur rinde ideea unui c/nt de e(uli ie a "ateriei. Această for"ă "ineralăț

su)erea%ă o )ene%ă "iraculoasă, cu vi%iune cos"o)onică, iar ă"/ntul re re%intă cristali%a

acesteia6 /u fulgerase %ncă %n noaptea ta, cuv$ntul , re%intă des rinderea din 9aos i c9iar ș"o"entul anterior crea iei i rocesului de solidifica ie. 3e re"arcă re%en a unor ele"ente aleț ș ț ț

)eolo)icului6lava, cratere. Parnasianis"ul re%idă din sinta a oetică sole"nă, din re%entareaunei i"a)ini a Greciei stră unsă de elan dionisiac, -n "anieră niet%sc9eniană.

10 I(ide", . +4.11Mincu, 1&&0, . 21+.

12



Mecanica vi(rării cos"ice a lu"ii -n cuv/nt se de%văluie rea lesne, lăs/nd -n acelaș

ti" nede%le)at "isterul ei rofund6 3ăptura nu sunase din tr$mbi i de cratereț , a are i osta%aunei fiin e care sur"ontea%ă re)istrele virtualită ii i care conservă oten ialul creator. 3inta)"ț ț ș ț

tr$mbi i de cratereț , "etaforă ce evocă asonan a instru"entului "u%ical, resor(it -n ad/nculț

cunoa terii6ș 1e#nnăbu ai %n p$cla %ncinsei atmosfere,! O2 tu, noian de lavă ce#aveai sș

păm$ntul4! 3ăptura nu sunase din tr$mbi i de cratere,! /u fulgerase %ncă, %n noaptea ț

cuv$ntul8 Pre%en a e itetului ersonificatorț surdă clocotire, inversiuneanceată a teptareș , fi)urea%ăun univers latent i ascunde si"(olistica a două "oduri de cunoa tere intelectuală i erotică.ș ș ș

nr/urirea e"o iei artistice are as ecte duale6 trans arentă sau o acă, fa t redat deț

o i"oronul aburii de fier sau de e itetul cro"atic aburii ro ieticiș si"(oli%/nd ini ierea.ț

Pre o%i iaț sub accentuea%ă stareaamorfă, re)ătirea entru străful)erarea carna iei ideatice6ț 'e

surdă clocotire, ce#nceată a teptare! Sub aburii ro ieteci, sub aburii de fier,!'$nd %nspre noș ștăr$muri vroiai o revărsare,! '$nd, oprimat de umbră, tu presim eai un cer2ț Re eti ia adver(uluiț

de ti" c$nd, eviden ia%ă ca acitatea eului de a iru" e, endul/nd -ntre stări diverse6ț %nsprenoi tăr$muri sau sortit unei -nc9ideri for ateț oprimat de umbră, conda"nat la neanti%are,tu presim eai un cer ț .F Dar se desprinse vălul, i#o boltă#ndepărtată! Din z$mbetu#i albastruș

desfă ură spre tine4!O clipă a fost... i totu i, sclipirea ei curată! 1e#a %nfră it de#a pururi ș ș ș ț

sferele senine. Con unc ia adversativăț dar i" ri"ă de%le)area a arentă a -ntru ării ideii, o calede accedere la infinitului 5niversului, la o "u%ă cu z$mbetu#i albastru, o le)ătură rofundă ces ar)e cli a, este o for"ă su(li"ată de artă, -nt/lnirea su re"ă cu revela ia artei.ț

Efectele -nt/lnirii se răsfr/n) asu ra eului, acesta se transfor"ă indu(ita(il. Conto irea,lic9efierea, dorul fără sa iu i" ri"ă o sete de transcendere a cos"icului. Pre%en a for"elorț ț

stilistice tentacule lic ide5 e itet ersonificator iș slava ntrevăzută, e itet "etaforic redaui osta%e ale crea iei i creatorului6ț ș De#atunci spre o altă lume fluida# i formă tinde...!'u slava#ț

ntrevăzută un dor fără de sa iu! -r vrea să te#mpreune... i, ca s#o po i cuprinde,! 1entaculț ș ț

lic ide % i ad$nce ti %n spa iu.ț ș ț .

Eu)en 7ovinescu nota6 :Această fa%ă a activită ii oetului se re%enta, a adar su( forț ș arado ală a unei intense vie i ascunse -ntr un -nveli dur6 lavă rin rovenien a ei "inerală ț ș ț ș

totodată i rin incadescen ă i nelini tea vie ii tu"ultuoase fu%iunea de ele"ente contrarii,ș ț ș ș ț

cărei ori)inalitate era crescută de ori)inalitatea voca(ularului ietros, a unei anu"ite tăieturi versului, a unei res ira ii lar)i i virile, u"(rită doar rin oarecare retoris".:ț ș 12

127ovinescu, III , 1&2$, . 400.

1+



in -n)e"ănarea ful)urantă a sferelor selene, focali%ă" anali%a s re odoa(a lo)odiriieterne cu celestul, a a cu" ne a are ilustrat -n sonetulș +un iiț , u(licat -n anul 1&1&, -n revistaSburătorul. Aici, este redat un s ectacol neo(i nuit al actelor )enetice, -ntr o "anieră dina"ică,ș

de ro or ii cos"ice6ț "osomor$ta lor %nlăn uire! /u e dec$t un spasm %ncremenit,! # Supremț

%ncordare de granit! &ămasă dintr#o altă %ntocmire.Cuvintele din arii se"antice diferite se

-"(ină ar"onios entru a eviden ia o or/nduire -" ietrită, care se sustra)e ti" ului străvec9i iț ș

i"a)inii lu"ii de la -nce uturi, acu", o lu"e fără su(strat divin.Titlul +un iiț redă o for"ă de -năl are către celest, către nadirul (ar(ian, un to os ceț

ascunde for a i tăria st/ncilor, un a is "undi ce inter"edia%ă le)ătura dintre cer i ă"/nt dinț ș ș

unct de vedere "orfolo)ic, titlul este un su(stantiv, articulat enclitic, cu articolul#i. Suprema%ncordare de granit , construc ie "etaforică i 9i er(olică eviden ia%ă su(li"area e"o ieiț ș ț ț

artistice.

Demult c$nd dorul lor nebiruit! 6i logodi cu vasta strălucire! n bra seme au repezitț ț spre fire...!Dar g ea a %năl imii l#a#mpietrit ț ț . Mun ii sunt lo)odi i entru eternitate cuț ț vasta strălucire, -ntr o -n)e"ănare ce asi)ură o)lindirea actului oetic -ntr un loc lu"inos. Ta(loulstatic e us -n antite%ă cu ne"ăr)inutul dor6 spasm %ncremenit , %ncordare de granit , fi)urea%ă un oc al "ateriei ce se o une dorului ne(iruit de ase"enea, efu%iunea redată de ad ectivusu(stantivi%at rin articularea cu encliticul >ldorul este antitetică structurii g ea a %năl imiiț ț ,reflect/nd dualis"ul a olinic dionisiac. A elul la for"ele reliefului, ca te9nică de -ncifrare de"onstre%ă ca acitatea oetului de ralia ar"onia, Eurit"ia, la ro riul său siste" valoric, la o cunoa tere rin care să fie osi(ilăș

atin)erea de%ideratului artistului, ideea desăv/r irii cu "ateriale recu"6ș păm$ntul, piatracone ate cu s ectrul a ei i aerului entru a declan a for ele lăuntrice de)a ate din sti9urile sale.ș ș ț

7a nivel stilistic se re"arcă re%en a aralelis"ului -ntreț %ncremenire, %ncordare, grandoare iș uvoiul apei ne%ncăpătoareș , er"anenti%ea%ă astfel,erpuitoare formă ve nic vieș ș .3e"antic, lan ul "etaforic redă intensitatea ondulatorie a for ei cu care crea ia se o)linde te ț ț ț ș

mări odi nitoare. Refle ivitatea este "arcată de re%en a unctelor de sus ensie6ț i#n vreme ceȘ

c#un gest de renun are! -t$tea st$nci e*piră#n vijelie,! uvoiul apei ne%ncăpătoare,!# erpuitoț Ș Ș formă ve nic vie #!! "rin necuprinsa zărilor c$mpie ! Se#ndreaptă către mări odi nitoareș ...F e la "etaforicul )eolo)icului trece" la "etaforicul ve)etalului, rin eviden ierea unuiț

oe" ce sur rinde di"ensiunea e tatică corelată ciclicită ii vie ii. Astfel,ț ț 'opacul este o artă oetică re re%entativă entru eta a arnasiană, u(licat -n revistaSburătorul , -n ! dece"(rie1&1&. Co acul devine un si"(ol, unde densitatea voca(ulelor e"ană a"estec de teluric,"ineral i lic9iditate uraniană.ș

14



3e re"arcă atrac ia către solaritate, s ecifică cunoa terii oetice redată de e itetul du(luț ș

ad$nca i limpedea luminăș . Co acul re re%intă o a(stracti%are a fiin ei lăs"uite din "aterie,ț

acesta e -nsetat delicoarea opalină, fluid vital, ec9ivalentul cunoa terii, -n lan ale)oric.ș

Mediatorul -ntre cer i ă"/nt este -nvestit cu func ia de a readuce teluricului su(stanș ț ț

infinitului cos"ic, c9iar "atricea lu"inii i a sacrului. Ideea de cores onden ă se reali%ea%ș ț

-ntre ele"entul ce a ar ine "icrocos"osuluiț copacul i "acrocos"osul6ș 0ipnotizat de# ad$ncai limpedea lumină!- bol ilor destinse deasupra lui, ar vrea! Să sfarme zenitul i#nnebunit sș ț ș

bea! "rin mii de crengi crispate, licoarea opalină. E itetul Imaginea senină, contrastea%ă cuariditatea i inaccesi(ilitatea eviden iate de lan urile "etaforice6ș ț ț nici vălurile nop ii, nici umedaț

perdea!De nouri.Poetul nu este un neofit, ci un ini iat, risi it -ntr o latentă e ectativă a ri"iriiț

reco" ensei "isterelor naturii6 /ici vălurile nop ii, nici umeda perdeaț F De nouri, nu#i gone teș

imaginea senină5F De#un strălucit albastru viziunea lui e plină,! Oric$t de multe neguri %n juri vor cădea...

Ca o recuren ă se re"arcă su(stantivi%area ad ectivului -n sinta)"ele6ț augusta toamnă,ob teasca armonieș s re a accentua ideea de )randoare a anoti" ului -n care roadele crea iei suntț

culese6 Dar c$nd augusta toamnă din nou %l %nfă oarăș F 6n tonuri de crepuscul, c$nd toamna prinde iară! Sub casca lui de frunze un rod %mbel ugat,!!-tunci, intr$nd %n simpla, ob teaș ș

armonieF'u tot ce#l limitează i#l leagă, %mpăcat,ș F 6n toamna lui, copacul se#nclină către glie. I"a)inea copaculuicare se#nclină gliei, -nc9eie oe"ul, concentr/ndu se -n act de

dăruire, rinos ve)etal, tri(ut adus universului terestru i alunecă -ntr o altă trea tă, ce fi)urea%ș

de această dată, universul acvatic ce se va volati%a -n esen e ure, a a cu" a" sur rins o -nț ș &$ul (ar(ian, ce ur"ea%ă anali%ei.

&$ul , este o oe%ie u(licată -n 2& "ai 1&20, -n revistaSburătorul . Princi alele "ateriicu care o erea%ă i"a)inarul oetic6nor, g ea ă, diamant, zarea, neantul, strofa I4 st$ncă, lut,ț

cadavre, floră, trecut , strofa a II arefle*, ape, ani, matcă, strofa a III aoglindă, cer, spumă,cristal, mărilor, brumă, strofa a I# a murmurul, acord, trecut, pietrificat, undă, răsfr$nge,

strofa a 7#a.R/ul e un cuv/nt si"(olic ce ros ectea%ă -nveli ul a" lu al ter"enuluiș %nr$urire. 7a

nivel se"antic ter"enul ascunde -n sine -nlăn uirea, influen a, conta"inarea cu for"e cos"ice,ț ț

acvatice sau "inerale do"in/nd -ntre) universul te prăvăleai c$t zarea.R/ul (ar(ian orne te dinș nadir , dintr un unct ce se a" lifică ful"inant, este un gigant

clocotitor ce rătăce te,ș un mise en ab(me ce se "ulti lică /nă la desco" unere.

1*



in unct de vedere "orfolo)ic, titlul este un su(stantiv articulat,r$ul , cu articolul enclitic#l . n lan si"(olic r/ul tri"ite la stri)ătul resi" it din nevoia de o)lindire.ț

3ecven ial oe%ia e structurată -n cinci strofe, cu trei secven e oetice.ț ț

Pri"a strofă se ordonea%ă -n urul unor idei antitetice atotcu rin%ătoare i anu"e )/ndirș

a olinică i trăirea dionisiacă. i"(ul %ării suferă un roces invers de recu erare -ntr un s a iuș ț

fără sf/r it neantul, %area, i" ri"ă ori%ontul )/ndirii vaste a oetului. 3e re"arcă ca acitatea deș

su)estie a e itetului du(lu ersonificator6 zarea#ntins, aotic, su(stantiv lus adver(e cudeter"inan i diferi iț ț iș te prăvăleai... aotic, ver( lus adver(6 Din culmea de mai presus denor,! Doar g ea a % i sculptează diamantul! 1e prăvăleai gigant clocotitor! '$t zarea#ntinsț ț

aotic ca neantul. E resivitatea este (o)ată, fi)urile de stil se -"(ină av/nd du(lu rol6 de e e" lu, gigant clocotitor este "etaforă, dar i 9i er(olă. R/ul a are ersonificat acesta devine o esen ă ce iaș ț

na tere dintr o "aterie eterică ce ca ătă cor oralitate, se solidifică. ?ri)inea lui or(itoare atin)eș-naltul sferelor i contravine răcelii )9e ii ce o erea%ă un "aterial re ios6 dia"antul. 3en%a iaș ț ț ț

alunecare dată de ver(ul la i" erfectte prăvăleai resu une o co(or/re -n s a iul i" ur. Pri"aț

secven ă oetică are o dina"ică neo(i nuită -n ra ort cu restul secven elor te tuale, -"(inareț ș ț

ascendentă i descendentă ornind de la un unct fi 6ș din culmea. 3tilistic, se re"arcăco" ara iileț c$t zarea ntins , aotic ca neantul. R/ul este l/n)erea du ă ar9eti , du ă "odelul ri", -n stadiul increatului de laani"area ri"ei strofe la cea de a doua secven ă oetică, un eisa a"orf, -ncre"enit, dur6ț 6n jurul tău, fr$nturi de st$ncă, lut,! 'adavre ale florei uria e! +onumentau un nenturnat ș

trecut...! i nicăieri %n goana pătima e!! &efle*ul lini tit nu locuia!'u lumea lui năvalniceȘ ș ș

ape...!Dar anii au trecut...Din matca ta,! "rea str$mtă#atunci, ai dispărut aproape. esco" unerea la nivelul florei este redată rin versul6'adavre ale florei uria e,ca ni teș ș

martori neputincio iș , rin ersonificareacadavre9...:monumentau un ne%nturnat trecut . in unctde vedere "orfolo)ic se re"arcă conversiunea ad ectivmonumental -n ver(monumentau. Esteticul s a neanti%at rin i" laca(ilul ti" , un ne%nturnat trecut , inversiune iș

ersonificare. Pre%en a su(iectivită ii este redată de ad ectivul osesiv tău i de )rafia unctelț ț șde sus ensie. Adver(ul de locnicăieri, static, succede e itetul ersonificator goana pătima aș iș

se"nifică căutarea asiduă a sinelui, a nu"enului s usă e ecului.ș

&efle*ul lini tit ș , e itet ersonificator redă ec9ili(rul, ar"onia, Eurit"ia, se sustra)e rina(sen ă6ț nu locuia !cu lumea lui năvalnicele ape, inversiune i e itet 9i er(oli%ant, tot at/teaș

o)lindiri, ino"(ra(ile, in a(sentia, ale sinelui.Trecerea ine u)na(ilă a duratei ce "ăsoară fiin a este eviden iată de versurile6ț ț

1!



Dar anii au trecut...!Din matca ta, prea str$mtă atunci, ai dispărut aproape.3inta)"a prea str$mtă, ad ectiv la )radul su erlativ a(solut, redă inca acitatea de răsfr/n)erede desc9idere -ntrun ti" dat, adver(ul de ti" atunci i" ri"ă cvasidis ari ie i volati%are -n s a iul cos"ic.ț ș ț

: ionisiacul (ar(ian a are atrofiat de rea "ultă cunoa tere, de un e cesiv intelect,ș

umanizarea fiind un i" erativ voluntar. Pentru satisfacerea acestui i" erativ care ră"/ne ur

/nă la ca ăt oetul -ncearcă o recu erare rin si" uri a realului. Astfel el va relua vi%iuneaț

refacerilor cos"ice, ele"entari%/nd esen ele. R/ul aflat la -nce ut -ntr o cul"e,ț mai presus denor ce con ine ietrificate toate co" onentele eisa ului ă"/ntesc se rote te -nne(unitor fără aț ș

utea o)lindi ro ria i esen ă.ț

u"enul nu oate lua cuno tin ă de sine din cau%a cadrului a"orf. in această "atcăș ț

ne-ncă ătoare, r/ul se desface călătorind su( cer, transfor"/ndu se -n o)linda ro riei i"a)iniar9eti alecristal steril :. 1+

A treia secven ă oetică are ca "otiv central o)linda, si"(ol al reflectării sau alțautoreflectării, "otiv ro"antic ce devine instru"ent oetic. Acest si"(ol s ecular eviden ia%ăț

reocu area oetului entru refle*, unduiri, reverberări. Tri(ula iile eului liric re%idă din a(sen aț ț

refle ului. : 7i sa refle ului -nsea"nă i" osi(ilitatea lu"ii latonice de a se lia, de a se "anifesta-n for"ă sensi(ilă, de a deveni -n felul acesta fecundă i infinită, a adar ca a(ilă să sș ș

te tuali%e%e.7u"ea fără refle e istentă doar -n stadiu de idee a(strasă din ti" a are ca ocarieră uria ă -n ărăsire.ș 14:: Oglindă călătoare, cer mobil,!1e#ai %ncadrat %ntr#o u oară spumă! ș

i# i por i acum cristalul tău steril! spre#a mărilor %ndepărtată brumă.;ș ț ț

3u( ra ort stilistic sinta)"a oglindă călătoare are du(lu rol6 "etaforă, e itet,redă actul sau i osta%ele infinite ale o)lindirii, fa t -ntărit rin e itetulcer mobil , sear"oni%ea%ă ful"inant -ntr ou oară spumăș , e itet ersonificator, a oi -ntr un ne-ncre%ător,vanitoscristal steril i lasăș prilejul de a se regrupa spre a mărilor %ndepărtată brumă, s rerăceala ro riei ra iuni.ț

or"a "ur"urului e "etaforic nu"ită acord eternizat , e "area voce care se su ra unevocii Poetului, ce l/n)e continuu transfor"area6ne%ncetat mărirea ta o pl$nge. Eul ră"/ne e)alcu sine rin refle ul -n unda potolită, e itet ersonificator6 Dar murmurul, acord eternizat,!/e%ncetat mărirea ta o pl$nge4! i#ntregul tău trecut, pietrificat,! 6n unda potolităȘ

răsfr$nge.

1+ Mincu, 1&&0, . +1&.14 Mincu, 1&@1, . 2!.

1$



Această vi(rare este "en inută i -n oe"ul ce ur"ea%ă, -nsă ea va străful)era )er"eniiț ș

nenăscu i entru a eviden ia un rit" "elancolic i o nuntire de data aceasta 9toniană, -ntr un oț ț ș

al lu"inilor i al u"(relor.ș

"entru marile )leusinii, este un oe" u(licat la data de 1+ dece"(rie 1&1&, -n revistaSburătorul . Tudor #ianu re"arca referitor la acest oe"6 : Alteori sunt evocate Marile Eleusinii

-n for"a c/ntecului de fervoare i nelini te al neofitului care "er)e să se ini ie%e -n taineș ș ț

:nun ii su(terane:. E un c/ntec de sacră nostal)ie i "ister, desfă urat -n lar)i i do"oaleț ș ș ș

acorduri, cu" nu s au scris "ulte -n literatura noastră.:1* Este considerat ri"ul oe" al nun ii cos"ice, i reface "itul elen al %ei ei ;ore, careț ș ț

se"nifică ata, -ntru /nd o e Persefona. 7e)enda s une că Dades, %eul "or ii s a -ndră)ostitț

de fru"oasa Persefona, fiica lui eus i a e"etrei, %ei a a culturii i a roadelor c/" ului. eusș ț ș

va consi" i această uniune, deoarece nu utea să i refu%e fratele, dar condi ia era ca Daț ș ț

-nsu i să o conducă e fiica lui -n re)atul său, deoarece tia rea (ine că aceasta este ă%ită ș ș"a"a ei. Dades o va ră i i o va conduce -n Infern, de i este eli(erată, Persefona este nevoită ș ș

etreacă o trei"e a anului -n lu"ea u"(relor, deoarece a "/ncat un s/"(ure de rodie. n orfis"%ei a se confundă cu "a"a ei e"etra, considerate %eită i care stă /nesc natura. in cau%ț ț

dis ari iei te" orare a acesteia -ntrea)a ve)eta ie se va usca, renăsc/nd du ă a ari ia ei.ț ț ț

Referitor la "isterele din Eleusis, le)enda vor(e te des re o doctrină a ne"uririiș

sufletului. e"etra este %ei a venerată, deoarece ea le a arătat oa"enilor cu" să - i cultivț ș

o)oarele.1!

ecorul descri tiv sur rinde de la -nce ut o o%i ia lu"ină -ntuneric, care va re)ătiț

cadrul entru de l/n)erea soartei %ei eiț ' toniene 6 '$nd calda strălucire a lunilor toride!7a prinde să decline, c$nd soare potolit!Spre golfuri de#ntuneric va luneca, trudit, !6 i va roș

c emarea din nou, )umolpide...7a nivel se"antic ter"enii a ar in/nd lu"inii i căldurii, recu"6ț ș strălucire, soare,

toride se asocia%ă cu ter"eni din c/" ul se"antic al -ntunericului6 golfuri de#ntuneric, ca oc9e"are -ntr un ritual s ecific, celor ini ia i.ț ț

Pre%en a fi)urilor de stil, recu"6ț calda strălucire e itet "etaforic, dar i inversiune seșaflă -n o o%i ie cu sinta)"eleț 5 soare potolit trudit , e itet ersonificator, golfuri de #ntuneric ,"etaforă i accentuea%ă -ntr un sens ale)oric ru tura de solaritate, ătrunderea -n lu"eș

tene(relor, redis o%i ia s re lu"ea ocultă. Moartea este e ri"ată rintr un văl oeticț

er"eti%at.

1*#ianu, 1&$0, . 22.1! Aceste infor"a ii sunt reluate du ă site ul6ț 9tt 6FFro. iJi edia.or)F iJiFPersefona

1@



'u m$ini %ngemănate i g$nd cutremurat!% i voi aduce iarba culeasă %n tăcereș ț . untirea 9toniană, va fi -nlocuită de o conto ire )laciară, o )er"inare de -nce ut delu"e ce ascunde -n ea, o(sesiv, reflectarea. Banc izele este un sonet care a are -n revista 3(urătorul, la ! dece"(rie 1&1&. Ter"enulbanc ize, confor" dic ionarului e licativ al li"(ii ro"/ne, se"nifică -ntinderea de )9ea ăț ț

for"ată -n "ările olare, "ateria ri"ă cu care o erea%ă oetul, este deci, )9ea a din inuturileț ț

-nde ărtate, reci, sterile. Criticul literar Marin Mincu afir"a des re acest oe" :'anc9i%ele -nc9id -n trans aren aț

lor lic9idă laten a increatului ori)inarț doritoare de solaritate:.1$

Din aspra contopire a gerului polar! 'u verzi i stătătoare pustietă i lic ide,ș ț

Sinteze transparente, de străluciri avide, !<bucnesc din somnorosul noian originar. irul "etaforic din ri"a strofă eviden ia%ă i"a)inea unei )er"inări din 9aosulȘ ț

ri"ordial. A olinicul redat de sinta)"ele aspra contopire iș sinteze transparente se re)ăse teș/ nind din starea nedesfăcută a "atricei ar9eti ale, ca o refi)urare a unor noi euri, ce r/vnescț ș

na teri succesive, re)enerări entruș străluciri avide. +ereu rătăcitoare, substratul lor %nc ide!1ot darul unui soare ro iatec i avar,ș ș

-poi, de#a lungul nop ii tot aurul stelar! i toată %nflorirea refle*elor fluide.ț Ș

3i"(olul soarelui, cu a utorul căruia lu"ina iri%ea%ă straturile )9e urilor olare devinț

ele"entul de cunoa tere i se o)linde te -n -ntinderea acvatică. Acesta, alături de aurul stelaș ș ș ș

refle ele fluide re re%intă e"ula ia oetică i dorin a de autode ă ire.ț ș ț ș

Iar c$nd, t$rziu, prin trude %ndelungi i fir cu fir!-u str$ns %n năvi de g ea ă un fabulș ț

Ofir,!"ornesc, pline de spornica lor muncă,!"ornesc să# i %ntrunească ascunsele comori,! ș Ș

peste alte mări de umbră i lini te, aruncă! )fluviile unor nepri ănite zori.ș ș

n aceste secven e rocesul )/ndirii este te%auri%atț %n năvi de g ea ăț , co"oara de re ,ț oe%ia este rodul unui roces la(orios i s ornic, )ata oric/nd entru a ela(ora o altă oeticăș

peste alte mări de umbră i lini teș ș . 5nul din e e)e ii lui Ion 'ar(u, Marin Mincu, considera că6 :vi%ualitatea lană aț

o)lin%ii - i caută, la r/ndul ei, for"e noi de re re%entare ea solidifică lu"ina str/nsă -n a e,școncentrea%ă su( for"a )9e arilor, cristale uria e, ietre trans arente, (anc9i%e dinț ș pustietă iț

lic ide, din noianul ori)inar se -nc9ea)ă sinteze transparente, care duc cu ele -n năvi de )9ea ăFț

5n fa(ulos ?fir: de strălucire solidificată.:1@ Poetul folose te un li"(a a(stract i livresc, cuș ș

a utorul căruia eviden ia%ă caracterul "ulti lu al cunoa terii, fiin a endulea%ă, c/nd -nț ș ț

1$Mincu, 1&&0, . +1&.1@ Mincu, 1&@1, . 1&+ .1&4.

20



cunoa terea ra ională i cea sen%orială, c/nd - i concentrea%ă "ecanica )/ndirii s reș ț ș ș

cunoa tere tutelată de 3oare, ulti"a se ralia%ă resorturilor interne, ce iri%ea%ă 9ă i urile roș ț ș

realită i.ț

Cea "ai i" ortantă caracteristică este as ira ia oetului s re Elada, tăr/" al culturii,ț

evocat cu "ăiestrie de către arnasieni, o Eladă uto ică sau oate i"a)inea uneicetă iț dunărene,

-n i osta%a Giur)iului, ca : ri" "aterial entru un Isarl$= fără coordonate )eo)rafice iș

istorice:1&, unde oetul ere)rina -n lun)ile sale vacan e de vară o cetate ce se ascunde dinț

dorin a de -ncifrare a revelatului i de descifrare a revelării, o "ască a sudului.ț ș

1.0. J)c!" pe#+!" ,("c(#ic i )*ie#'("ș

Cea de a doua eta ă, (aladică i orientală, cu rinde oe%iile u(licate -ntre anii 1&20 ș ș

1&24. o"ină oe"ele e ico lirice, care au o structură narativă ase"enea (aladelor, -n care sedescrie o lu"e de ins ira ie auto9tonă sau (alcanică. Inova ia oetică re%ultă din -"(inareț ț

ele"entelor o ulare cu cele savante. Poe"e recu" După melci, &iga 'r(pto i lapona )nigel ș , Isarl$= , Domni oara 0usș , /astratin 0ogea la Isarl$= se -ncadrea%ă -n acestă eta ă. :Poe%ia -n func ia ei ori)inală, de factor al culturii ti" urii se na te -n oc i ca oacă:ț ș ș 20

considera Ko9ann Dui%in)a -n lucrarea sa, 0omo ludens. Ciclul (aladic oriental se reali%ea%ă -ntr o "anieră ori)inală, su( lu a neuronală, intteritorii rea u in cercetate -n oe%ia ro"/nească6 folclorul cu refle ele "a)iei i aț ș

-ndeletnicirilor oculte. Crea ia din această erioadă ur"ea%ă itinerariul e care i Anton Pannț ș

arcursese, i anu"e a ro ierea de lu"ea (alcanică i" re)nată de folclor, itoresc, culoriș

"ustitoare, li"(a (rut cu i% (alcanic. n această eta ă ludicul -"(racă for"e noi, deoarece sedesfă oară su( se"nul e ecului i al "or ii. Ca te"e funda"entale, nunta i ocul, re re%intăș ș ș ț ș

"odalită i de cunoa tere a lu"ii, cea dint/i eviden iind os"o%a dintre tru i suflet, ar"oni%areț ș ț ș

contrariilor, le)ătura dintre "asculin i fe"inin, iar cea de a doua te"ă, ocul, )ăsindu i resortulș ș

-n s a iul s iritului (ar(ilian, revărsat -n "ateria densă a voca(ulelor sale entru a )ăsi noi căi deț

redare a tu"ultului său sufletesc. n eviden ierea acestei eta e, este necesară referirea la ter"enulț balcanism, cultivat -ncădin secolele L#I L#II, su( for"a unuibizantinism structural 6 6nvă ăturile lui /eagoe Basarabț

către fiul său 1eodosie, (alcanis"ul na ionalist ț , cultivat de u"anistul i"itrie Cante"ir, cels ecific ro"anticilor secolului al LIL lea i ulti"a eta ă referitoare la secolul LL, de ordinș

1&'ar(ilian, 3curtu, 1&@2, . 142.20 Dui%in)a, 1&$$, .$0.

21



esteticcultivat de Ion 'ar(u, Mi9ail 3adoveanu, Mateiu Cara)iale, a a cu" reiese din lucrareaș

Literatura rom$nă i spiritul sud#est europeanș .21 Astfel, criticul Mircea Mut9u, -n lucrarea sa6vor(ind des re (alcanis", orne te de la i ote%a că e istă anu"ite to osuri culturale, care seș

re)ăsesc -n acest s a iu (alcanic i la care s au adău)at i influen ele venite din s a iul literaț ș ș ț ț

occidental. n Balcanismul rom$nesc, acela i critic, considera că o"ul (alcanic este su usș

influen ei (i%antine rin ideea ro"ană, credin a ortodo ă, "entalitatea de ti oriental i s iritulț ț ș

elen cu ordinea sa, e de altă arte este su us i influen ei oto"ane fiind erce ut ca o" alș ț

contrastelor, ersona "o%aic.22

n interviul acordat lui eli Aderca, Ion 'ar(u afir"a6 :le)ătura dintre ri"a fa%ă i aș

doua e căutarea unei Grecii "ai directe, "ai u in filolo)ice. E vor(a de o Grecie ca o si" lăț

i ote%ă "orală, din care derivă o nor"ă de civili%a ie i crea ie. Credea" a fi recunoscut ț ș ț

itorescul i u"orul (alcanic o ulti"ă Grecie. ? ordine ase"ănătoare celei de dinainteaș

"iraculoasei lăsări e aceste locuri a %ă e%ii ro ii drea ta, usti iara turci"e. Acestei reocu ărș țcoincid cu a ari ia te"ei funda"entale >sole"nă, nea te tată vi%it/nd -nt/ia dată versurile "eleț ș

i "arc/ndu le6 Moartea i 3o"nul.ș ș 2+

Criticul literar Eu)en 7ovinescu e lică trecerea lui Ion 'ar(u s re această nouă eta ă decrea ie, rin dorin a acestuia de a evada din oe%ia frenetică i -ndre tarea către un alt filonț ț ș

data aceasta etnic, astfel -nc/tOrientul %nvinge Occidentul >?, "aterialul de ins ira ie itorescț

fiind i%vor/t din realitatea noastră na ională, dinț stratul balcanic al c$mpiei dunărene. Isarl$= , alături de /astratin 0ogea la Isarl$= iș Domni oara 0usș , au fost scrise -n

erioada 1&21 1&2!, incluse ulterior -n volu"ul Joc secund , din 1&+0. Isarl$= este cetatea i"a)inară a oetului Ion 'ar(u, o Grecie ro rie, care -i 9răne teș

tensiunea lirică, aduc/nd astfel un suflu creativ ori)inal, eta ei (alcanice. Criticul Marin Mincu nota6: u"ele Disarl-J a fost făcut cele(ru de 3c9lie"ann, care adesco erit aicii ruinele le)endarei cetă i Troia. 5nii au vă%ut, -nsă, -n această oe%ie culoț

itore ti ale unui Giur)iu natal.ș Isarl$= este Meca lui Ion 'ar(u, inutul solar i ecstatic -n careț ș

tronea%ă Poe%ia. 3ă intră" -nalba cetate entru a i cerceta le)ile solare.:2* Acest s a iu "itic,ț

aradisiac re re%intă un tăr/" ideal entru lu"ea rofană. Indicii s a iali de confi)urare a lu"iiț (alcanice sunt, in "od voit, va)i, La vreo Dunare turcească entru a su)era idealitatea lu"iicreate, fără le)ătură cu o )eo)rafie i istorie reale. Ate" orală si eternă, cetatea oetică Isarl/Jș

21 Mut9u,1&$!, . &1.22 9tt 6FFruedesde"oiselles.(lo)s ot.co"F200&F11Fele"ente de (alcanis" -n crearea.9t"l.2+ 'ar(u, 1&$0, .1$! .1$$.247ovinescu, 1&&$, . 2$+.2*Mincu, 1&&0, . 2@!.

22



c/ini entru a su(linia tenta de cala"(ur a(surd, e istentă -n literalitatea li"(a ului ne utincios rin ur"are, li"(a ul, de a revela esen a lucrurilor, deoarece nu re%istă unei inter retări lț

ro riu, ci nu"ai la fi)urat.: 2$

3e re"arcă re%en a unor ter"eni de sor)inte (alcanică6ț turcească, Isarl$=, muezin, raia,ogii, simigii, cad$nă, gale opinici, ageal$=,ș care coe istă alături de cei o ulari6că eiț de

usturoi, unsoare, f$lf$ie, ciumă. Partea a treia, rin s ectacolul ini iatic sus inut de astratin Do)ea, oferă i"a)inea unuiț ț

univers ca "odel de s iritualitate. Invoca ia din secven a finală i%olea%ă co" let acest univers de contin)ent,ț ț %ntr#o slavă stătătoare, su)er/nd su(li"area trăirilor, te" erarea frene%iei vitale, urificarea de tenta iileț

lu"ii feno"enale. Prin retra)erea -n sine, rin deta area si seninătatea e care le resu uneș

autoconte" la ia, oetul desco eră resursele (inefăcătoare ale r/sului6ț

#Desc ide#te, Isarl%=2!!Să# i fiu printre foi un mugur!S#aud multe, să mă bucur!! ț La răstimpuri, c$nd emal!"e Bosfor, la celălalt mal,!Din zecime, %n zecime,!1aie#%n - grecime4!!'$nd noi, a 1urc iei floare,!Intr#o slavă stătătoare!!Dăm cu s$c!Din Isarl%=2 Isarl/J devine si"(olul unei vi%iuni unitare, -nte"eiate e ar"onioasa con u)are aantino"iilor6 ti ul oriental si cel occidental, rinci iul a olinic i cel dionisiac, conte" la ia iș ț ș

trăirea, intelectul i si" urile. Eul oetic i i asu"ă -n final i osta%a (ufă a lui Do)ea astratin,ș ț ș

care "asc9ea%ă sensul ini iatic al unui roces de ilu"inare interioară.ț

5r"/nd rocesul de%voltării -n s a iul -ntunericului, cre teț ș floarea 1urc iei, %ntr o slavă stătătoare,finalul av/nd nuan a unei satisfac ii redate e resiv cu a utorul inter ec ieiț ț ț s$c.

Mircea Eliade vor(e te des re o conte" la ie -n suferin ăș ț ț 2@ s ecifică folclorului nostru,fa t eviden iat i -n oe"ul ce ur"ea%ă.ț ș

Poe"ul După melci, u(licat -n 1&21, inte)rat ciclului (aladic oriental, este un oe"ini iatic, -n care cunoa terea do(/nde te valen e ale actelor ri"ordiale, c/nd desc/ntecele aveaț ș ș ț

utere creatoare. Acesta ascunde -n interiorul său un strat si"(olic fiind o dra"ă a cunoa teriș

a a cu" reiese din versurile incantatorii sau de (ocire a "elcului.ș

n lucrarea sa,Opera literară a lui Ion Barbu, criticul Marin Mincu considera că 6 : -n (alada După melci, individul, aflat la stadiul infantil, este involuntar de inătorul unor racticț

"a)ice, astfel că toate re)nurile au entru el o ani"a de care să ină cont -n orice tentativă dț

stă /nire a realului. e aici necesitatea -"(unării cadrului rin diferite e orcis"e. 3ituarea"a)ică devine funda"entală -n (alada După melci, -n care s a iul )er"anic fa(ulos a areț

2$ Mincu, 1&&0, .2&2.2@ iaconu, 2001, . 12*.

24



etnici%at -n -ntre)i"e. 3u( a aren a ludică se ascunde un fond rofund tra)ic, derivat dintrț

e erien ă de cunoa tere )ratuită, de altfel ca i -n Ri)a CrH to..., -nsă cu o se"nifica ie a arteț ș ș ț

După melci este o ara(olă a cunoa terii i a crea iei -n acela i ti" . Plec/nd de la ritul deș ș ț ș

desc$ntare a "elcului, oetul e tra)e se"nifica ia tra)ică a actului de revelare.:ț 2&

Co" o%i ional, oe%ia e alcătuită dintr un rolo), ur"ată de trei secven e narative,ț ț

nu"erotate cu cifre ro"ane. Prolo)ul -nfă i ea%ă o lu"e ar9aică, -n care cel ales, un co il ce ascunde -n el sti)"atț ș

răului,răsad mai rău, mă brodisem ui, oinar ș , re etă rocese de cunoa tere. Acestei secven e iș ț

se su(ordonea%ă un lan "itic, ce sur rinde o realitate ate" orală, -n care co ilul ătrunde cua utorul desc/ntecului. e%lăn uirea sti9iilor naturii, e care restidi)itatorul, co ilul, ucenicuț

nu o oate stă /ni nereu ita re etării incanta iei "a)ice entru a salva "elcul.ș ț

Proiec ia -n s a iul ocult este sus inută rin caracterul (aladesc al discursului oetic.ț ț ț

Dintr#at$ ia fra i mai mari5! nii mor i! -l ii plugari4! ț ț ț ț Dintr#at$ ia fra i mai mici5!"runci de treabă, !Scunzi, peltici,! ț ț

/umai eu, răsad mai rău, !Dintr#at$ ia prin ce arC! ț

+ă brodisem ui, oinar.! )ram mult mai prost pe#atunci8ș

Co ilul ascunde se"nifica ia celui ales s re ini iere, lu"ea sa este o ulată de se"eniț ț

"ai "ari sau "ai "ici, caricaturi%a i su( o for"ă sau alta.ț

ntr un alt lan oate fi vor(a de oet ca :su(iectul inocent care ia -n stă /nire realul cuadevărată "irare "etafi%ică. Provoc/nd universul să se "anifeste rin orfis", invoca ie, el -ț

de%or)ani%ea%ă, de unde se oate deduce, confor" conce iei celor vec9i, esen a "isterioasț ț

oe%iei, care, -n sfera concretului, nu ar avea finalitate. Darul oetic -nsu i nefolosit cu" tre(ș

ar utea declan a răul.ș +0 '$nd "ăresimi da prin lunci,! 'u pietri ul de albine,! /e părea la to i mai bine5! ș ț

$nci ursuzi,!Descul i i uzi, !3eti cane! 'ozi plăvane!6nfă ate n lungi zăvelci,!Ț ț ș ș ș

O porneau %n turmă bleagă!Să culeagă!Ierburi noi, crăi e, melci8! ț

)ra umed %n bordei! i tuleam i eu cu ei.Ș ș

3e conturea%ă o lu"e ar9aică, lină de ovialitate, o ulată de lu"ea celor "ici, sur rinsă-n re)istru co"ic. Cadrul s a io te" oral e sur rins -n "i locul Postului Mare, de Păresi"i,ț prin 3ăurar, la sfin ii +ucenici, pe creastă, susț . Trecerea de la lanul real la cel ireal se reali%ea%ă (rusc, rin )ăsirea "elcului, si"(otote"ic, ce eviden ia%ă te"a Increatului. Glasul co ilului ade"ene te "elculț ș bl$nd din2& Mincu, 1&&0, . 24*.+0 I(ide".

2*



morm$nt de foi, acesta se oacă, iar rin incanta ia sa, nu reali%ea%ă că acestț pui molatec estefra)il, iar de%)9iocarea sa i ar aduce revela ia sau di" otrivă, actul ar fi sanc ionat6ț ț )ra tot omog$ldea ă,!Oc i de bou, dar cu albea ă5!6ntre el i ce#i afar ! Strejuia un zid de var.!# 'e să faț ț ș

cu el a aC7ream să văd cum se dezg ioacă!"ui molatec, din g ioacăș 4!vreamsă văd cum iar %nvie!Somnoros, din colivie...

:Melcul %ace -n so"nul ve)etativ, neutru, iar orice tre%ire a sa -nsea"nă desfacerea starea de increat i trecerea -ntr o fa%ă dina"ică, de -" linire. Această fa%ă oate fi revelată -ș

un anu"it "o"ent, rin "a)ia orfică a desc/ntecului. nsă )estul "a)ic solicită transfor"areaincreatului -n act, -n devenire, -n alterare. Cere"onialul confi)urat are un si"ulacru. AiIncanta ia are un rol ri"ordial, su(stituind, distru)/nd sc9e"a no ională a lu"ii i restituind oț ț ș

fonic.: +1 3i"(olic, "elcul re re%intă ec9ili(rul care nu tre(uie distrus, deoarece ur"ările s ar

răsfr/n)e asu ra co ilului, dar i asu ra ec9ili(rului universalș 5 #+elc, melc,!'otobelc,! A em vărgat! i ferecat4!Lasă noaptea din găoace4!+elc năt$ng i fă#te#ncoace4! Ș ș

/u e bine să te ascunzi!Subt păre ii grei i scunziț ș 4!"rintre vreascuri cerne soare,! 'ol i de iarbă pe răzoare!-u zv$cnit, iar muguri noi!"un pe ramuri i altoi.! ț ș

+elc, melc!'otobelc. :Ma)ia fiind săv/r ită )ratuit, intervine frica de )ravitatea -" linirii, i atunci,-n noa tea ce Iș ș

ur"ea%ă, cadrul se tul(ură "onstrous, la "odul fantasticului folclric )er"an. Totul reveste teș

săv/r irea unui 9H(ris. Ca ntr o ădure teutonică -n care du9urile foiesc, u"(re o(scure se iscș

-nfrico ător riviri sinistre de oi"ane se -ncruci ea%ă re)nurile se ani"ă i clocotesc a arș ș ș ș

c9iar Mu"a Pădurii, lirici%ată ca la ro"anticii )er"ani, entru a l sanc iona e cel ce i tul(urăț

i" eriul din so"nul dat. ntr un cuv/nt totul se u" le de sti9ii. Meta"orfo%area re)nurilor eti ic )er"anică, fiind o răsfr/n)ere for elor "ali)ne, a căror utere asu ra realului este a(solută.ț

Ion 'ar(u transferă aici direct un s a iu )er"anic tene(ros:.ț +2 Din lemnoase văgăuni, !'ăpcăuni!6i vedeam piezi !'um cască! ș

Buze searbăde de iască4! i %ntor i!Oc i bubo i! 6nnoptau sub frun i pestri e! Ș ș ș ț ț

De păroase, !De bărboase!Joimari e!8!"e subt vreascuri văzui bine!&epezită %nspre mineț gu ată cu găteji.!' iondor$ !'ăta la cale4!De peș ș ale,ș !'$nd la deal i c$nd la vale,!'urgeauș

betele t$r$ .!Iar din ploscaei de gu ă!De mătu ă! n tăios, un aspru5 %rr i...!#"l$ns prelung cumș ș ș ș

scoate fiara,!"l$ns dogit,!'$nd un arpe#i mu că g eara,ș ș

+uget aspru i lărgit,!De vuia din funduri seara...ș

+1 I(ide", . 2*0+2 I(ide", . 2*1.

2!



După melci tratea%ă te"a desfacerii din so"n, a )ene%ei rovocate de naivitateco ilului rin incanta ii.ț

Pri"a arte eviden ia%ă un cadru for"at din fi)uri "itice, ca o iniNiere -n structura oculț

a naturii. u ă ce desc/nta "elcul din so"nul ve)etativ, co ilul se s erie, universul ădurii"isterioase devine un s aNiu al 9alucinaNiei Oi al coO"arului, rovocate tot rin incantaNie. P

a doua sur rinde le)ile naturii, -ntoarcerea unei viforniNe t/r%ii, -n ti" ce rota)onistul se af-ntre so"n Oi ve)9e, de%lănNuire sti9ială a naturii entru 9H(risul săv/rOit, oaca de a de"iur"a)ia săv/rOită entru a Oti. inalul cul"inea%ă cu desco erirea "elcului "ort, fa t ce vatransfor"a desc/ntecul co ilului -ntr un vaiet6 +elc, melc, ce#ai făcut !Din somn cum te#aidesfacutC !-i crezut %n vorba mea! "refacuta... )a glumea F -i crezut ca ploua soare,F'#a dat iarba pe razoare, ! 'a alunul e un cantec... !# -stea#s vorbe si descantec2 !!1rebuia să dormi ca ieri,!

Surd la c$nt si imbieri,!Să tragi alt oblon de var! intre trup si ce#i afar@...!# 7eziC! Iesisi la un descantec4!Iarna ti#a muscat din p$ntec...F Poe"ul e o sinte%ă a celor trei )enuri literare, fiecare fiind re re%entat rin as ecte ce ț

de for"ă, c/t i de con inut. 7iris"ul este re%ent la nivelul e"o iei, al trăirii i al trans"iteriiș ț ț ș

directe a celor "ai tainice senti"ente o"ene ti, a oi la acela al li"(a ului e resiv, (o)at -nș

fi)uri de stil i i"a)ini artistice6enu"era ii6ș ț nii mor i! -l ii plugariț ț "runci de treabă, !Scunzi, peltici re eti ii6ț melc năt$ng, melc năt$ng , e itete6 jar străveziu, viforni ă t$rzie, melc prost,ț

năt$ng, bl$nd, %ncetinel , somnoros4 co" ara ii6ț umbre dese ca păunii, pl$ns prelung cum scoate fiara ersonificări6iarna leapădă cojoace, pădurea %ng i ea din luminiț ș "etafore5 pietri deș

albine, zid de var, sul lung de ar .: ra"aticul este re%entat rin la"enta ia din "onolo)ul co ilului, rin finalul tra)ic alț

"elcului, rin inten ia dialo)ului ivi%iunea re)i%orală a autorului.:ț ș ++

Ion Po reia din oe%ie ver(ul c/nt Oi su(stantivul desc/nt6 +#aEezai cu acest desc$nt,'a să#i c$nt din c$nd %n c$nd , consider/nd ele"entele centrale -n ar9itectura te tului. G/ndulco ilului e ertur(ator Oi dere)lant iarc$nt ul Oidesc$nt ul , a ar <ca -ntr o i"a)ine sonoră

răsturnată, -n atri(utul "elcului ucis -n ur"a rovocării "a)ice.:+4

Poe"ul După "elci, ră"/ne un "odel de virtuo%itate artistică, de sensi(ilitate iș

e ri"are si" lă a s iritului ludic. n ocul naiv al co ilului, desc/ntecul a fost fatal "elcului oe"ul ur"ător ascunde -nco" o%i ia sa un oc al c9e"ărilor ritualice, -n sco ul ini ierii -n rotitoarele cunoa teri (ar(iene.ț ț ș

++ Gavrilă, o(o , 200+, . 120.ș+4 Po , 1&@*, . 1*!.

2$



1. . Dec(#'(*e( i p!*!"!i &iga 'r(pto i lapona )nigel ș , oe%ie u(licată ini ial -n 1&24, inte)rată ulterior -nț

volu"ul Joc secund , din 1&+0, e itala"ul a ar ine celei de a doua eta e de crea ie, intitulatăț ț

(aladică i orientală.ș

Criticul literar, inu Pillat, vor(e te des re această crea ie, ca fiind o dra"ă lirică6 : inș ț

oe"ele fa(ulative cu ele"ente de fi)ura ie din natură, ca odo era ră"/ne Ri)a CrH to iț ș

la ona Eni)el, (alada -nc9i uită de Ion 'ar(u ca %isă de un "enestrella spartul nun ii, %nț

cămară. Asistă" de astă dată la o dra"ă lirică a cărei desfă urare are loc -n lu"ea ve)etală aș

cli"atului (oreal, i" lic/nd erosul -n for"a unei con uncturi e traordinar lastici%ate.:+*

&iga 'r(pto i lapona )nigel ș este o o eră "ult discutată de criticii literari, ea are cate"ă, e ecul -n dra)oste, ornind de la diferen ele de re)n6 7a ona Eni)el, fiin ă se tentrionalăș ț ț

i Ri)a CrH to, cri to)a"a sudică.ș Criticul er(an oar ă -n lucrarea sa,Ș ț )seu asupra poeziei lui Ion Barbu, a"inte te deș

)ene%a acestui oe" -ntr o notă ironică, ornind de la statutul lui CrH to i de la "otivul folosiș

-n oe" cel al nuntirii e uate6 :?r, ri)a CrH to, el, este un roscris, re)e la unș vecinic tron iș

-" ărat este bure iț , născut, dar neindividuali%at, nu"it cu" e cu nu"ele s i ei lui crH toț

)a"e, dar i , ne"uritor, el %ice s ar că ne ca" duce dorul, fiindu ne, cu vor(ele lui Geor)eș

Călinescu, des re Geniu, su erior i inferior totdeodată6ș mai firav dec/t noi i, deo otrivă, "aiș

crăiescQ i care, nu"aiș carne adică somn fiind, nu oate să -ndure (ote%ul focului solar, (ac9iar "/nia lui A ollo i se s"inte teș ș "enestrelul, ce i c/ntă, are se fa(ula i ro rie, oș

cantafa(ulă6#/unta frunta 2!Ospă ul tău limba mi#a fript#o,!Dar, c$ntecul, tot zice#l#a ,!'uș ș ț ș

)nigel i riga 'r(ptoș . Acest "otiv alnup ilor ratateț , folclorul nostru -l cunoa te (ine, iar fa tulș

că (alade -n care el a are, recu" a 3oarelui i a sorei sale 7una, se c/ntau toc"ai e laș m$ndrecununii, nu tre(uie să ne intri)e...C/t des re "enestrelul nostru, este el -nsu i unul din nunta iș ș

unul ă it, desi)ur, i carele s aț ș fript , odată, uc/ndu se cu focul 3oarelui, oateacum o vară, aziun a%i de a ururea , fiind el -n stare a i %ice fără at9os, fără foc6ș stins, %ncetinel , c/ntecu i

larg Ceea ce e, ese"ne, cu utin ă )ra ie ali(i ului ce l oferă ArtaQ:ț ț +!

Căut/nd acest as ect al condi iei scrierii oe"ului, a" desco erit articolul cercetătoruluiț

Andrei ?i teanu, care s unea că, oe"ul a fost scris e c/nd Ion 'ar(u locuia -n Ger"ania, laș

T (in)en, -ntr o seară de octo"(rie, la c/teva luni du ă ce fusese ărăsit de ictori a norve)ianăț

Del)a, marea dragoste, a a cu" considera so ia oetului Gerda 'ar(ilian. e altfel, 'ar(u -nsu iș ț ș

+* Pillat, 1&@2, . 2+.+! oar ăț , 1&@0, . +2.

2@



"ărturise te -ntr o scrisoare către rietenul său 78o elffos6 :?ri)inea (aladei ri)ăi CrH to esteș

onirică, cu si)uran ă. Cel u in ca inten ie i ca sc9e"ă căci co" o%i ia s a de%voltat ț ț ț ș ț ș

desăv/r it -n "o"ente de "a i"ă luciditate. ș +$

#i%iunea des re lu"e a oetului "ate"atician este -n esată -n lirica sa, rin "anieraț

ori)inală a li"(a ului er"eti%ant, ce redă un univers al ideilor decantate, o lu"e a esen eloț

conte" late de s irit. Această (aladă a" rentea%ă rin for a "a)ică a unduirii versurilor, "elancolia esteț

s ecifică oe%iilor acestei s ecii narative, cu accente lirice, roiectată din contin)entul (ar(ilian Titlul face referire la nordica la onă, Eni)el, av/nd valen e duale6 dese"nea%ț

rototi ul fe"eii inaccesi(ile, a a cu" s a dovedit, dar i fe"eia an)elică, rin asocierea cuș ș

se"nifica ia nu"elui din suede%ă ori din latinesculț angelus. u"ele lui CrH to, inimă ascunsă, rovine de la ad ecticvulcriptic, -nsea"nă tainic, -ncifrat, dar i a artenen a sa, la fa"iliaș ț

cri to)a"elor. Acest oe" are ca te"ă ini ierea rin cunoa tere, a a cu" o re)ăsi" -n lirica oetuluiț ș ș

Ion 'ar(u6 sen%orială, rin eros, )uvernată de #enus,dionisiacă rin ra iune atronată deț

Mercurapolinică i cunoa terea solară, tutelată de 3oare,ș ș poetică. 3tructura te tului -nsu"ea%ă cele trei )enuri literare6 e ic, liric i dra"atic. 3cenariul e iș

este du(lat de di"ensiunea dra"atică i de liris"ul "ă tilor,ș ș personajele alegorice re re%intăi osta%e ale eului liric, diverse si"(oluri. e ase"enea, oe"ul este construit e (a%a unor ele"ente "itice6 dru"ul ini iatic, ro(ele ini iatice, "otivul "e%inului. Poe"ul este o ale)orie eț ț

te"a as ira iei s re a(solut, a de ă irii li"itei, firul e ic este doar un rete t entru de%voltareaț ș

di"ensiunii lirico fil%ofice.7a nivel co" o%i ional, te tul este alcătuit din două ăr i, fiecare re re%ent/nd c/te oț ț

nuntă6 una consu"ată, for"/nd cadrul entru cealaltă nuntă ini iatică, te9nica fiind cea ț

ovestirii -n ra"ă sau a ovestirii -n ovestire. Prolo)ul, eviden ia%ă at"osfera nu ială -n careț ț

"enestrelul, poetul este ru)at să s ună,un c$ntec larg 6 +enestrel trist, mai aburit!'a vinul vec iciocnit la nuntă, !De cuscrul mare dăruit!'u pungi, panglici, beteli cu funtă,!!+ult %ndărătni

menestrel, n c$ntec larg tot mai %ncearcă, !<i#mi de lapona )nigel! Fi 'r(pto, regele#ciupearcă2!!# /untaE fruntaE2! OspăGul tău limba mi#a fript#o, !Dar, c$ntecul, tot zice#l#aE, !'u )nigel Ei riga 'r(pto#<i#l menestrel2!'u foc l#ai zis acum o vară4 !-zi zi#mi#l str$ns, %ncetinel, !La spartul nunGcămară.

+$ Confor" articolului6 9tt 6FF .revista22.roFscriitorii ro"ani si narcoticele 4(rion (ar(u ciu erca9alucino)ena 4*!&.9t"l

2&



Ele"ente recu"6 vinul vec i, cuscrul mare, c$ntec, nuntaE, ospăGul reco" un at"osferade etrecere din cadrul unei nun i. 3 unerea c/ntecului resu une un ritual, dar i desfacerea dț ș

cotidian i ătrunderea -ntr un s a iu i%olat, -ntr un ti" sta)nant, e)al cu sine -nsu i. Pre%enș ț ș ațter"enilor o ulari, cuscru, funtă, ospăț -"(ina i cu ter"eni ar9aici,ț menestrel, urgisit, pre,conferă autenticitate te tului i su(linia%ă caracterul de (aladă al oe%iei.ș

Cea de a doua arte se reali%ea%ă e "ai "ulte secven e6 ortretul lui CrH toț

descrierea "ediului acestuia, ortretul la onei Eni)el, inuturile acesteia, dru"ul ini iatic,ț ț

-nt/lnirea dintre ri)a CrH to i Eni)el, visul eiș 5 "e trei covoare de răcoare,! Lin adormi, torc$nd verdea ăț , incanta iile i refu%urile la onei ce eviden ia%ă diferen ele dintre cele două lț ș ț ț

sanc ionarea lui CrH to care -ncearcă să i de ă ească li"itele.ț ș ș

Des cercetat de pădureGi!6n pat de r$u Ei#n umă unsă, !6mpărăGea peste bureGi'rai 'r(pto, inimă ascunsă,!!La vecinic tron, de rouă parcă2 !Dar printre ei b$rfeau bureGii !De#

o vrăjitoare m$nătarcă, !De la f$nt$na tinereGii.!!Fi răi g ioci Ei toporaEi Din gropi ieEeau să#l ocărască, !Sterp %l făceau Ei nărăvaE, !'ă nu voia să %nflorească. Mediul u"ed -n care trăie te CrH to eviden ia%ă asocierea -ntre cele două "aterii a aș ț

i ă"/ntul, av/nd ca re%ultat "/lul, "ediul i" ur, condi ia de e tro iat, arado al, elș ț

stă /ne te re)atul ve)etal, iar asu ra lui lanea%ă sus iciunea că ar fi fost vră it să ră"/nă ve nicș ș

t/năr, rin această condi ie, atra)e o ro(riul se"enilor săi6ț Sterp %l făceau Ei nărăvaE, !'ă nuvoia să %nflorească, ascun%/nd -n sine si"(olul increatului. Prin antite%ă, Eni)el este si"(olul unei fiin e evoluate, s a iul de unde co(oară, teritoriuț ț

(oreal, definind si"(olic, )/ndirea, iar caracteristicile acesteiamică, lini tităș eviden ia%ăț

ar"onia s iritului cu tru ul. 6n Gări de g eaGă urgisită, !"e#acelaEi timp trăia cu el, !Laponămică, liniEtită,!'u piei, pre nume )nigel.

Aceasta arcur)e un dru" ini iatic, -nso ită de reni, ani"ale călău%ă. 7e)ătura dintre ceț ț

doi se creea%ă -n visul 7a onei, -n scurtul o as e care -l face emu c iul crud ș 6 "e trei covoarede răcoare !Lin adormi, torc$nd verdeaGă5 !'$nd l$ngă s$n, un rigă sp$n, !'u eunucul lui

bătr$n,!7eni s#o#mbie, cu dulceaGă. nt/lnirea este o ro(ă ini iatică e care a"/ndoi tre(uie să o treacă. Incanta iile luiț ț

CrH to stau su( se"nul e ecului. Acesta -i ro une la onei să treacă -n lu"ea lui, la u"(ră, -nș

ti" ce la ona se -nscrie e altă trea tă evoluată, as iră către soare.# )nigel, )nigel,!Hi#am adus dulceaGă, iacă. ! ite fragi, Gie dragi,!Ia#i Ei toarnă#i %n puiacă.! &igă sp$n, de la s$n, !+ulGumesc Dumitale.!)u mă duc să culeg!3ragii fragezi, mai la vale.

+0



Eni)el res in)e dulcea aț lui CrH to. Ea tie că lu"ea lui este una a instinctelor i că entru unș ș

crai "aturi%area -nsea"nă "oarte6#)nigel, )nigel,!Scade noaptea, ies lumine, !Dacă pleci săculegi,!6ncepi, rogu#te, cu mine.!!#1e#aE culege, rigă bl$nd... !<orile %ncep să joace! Fi eEti Ei plăp$nd51eamă mi#e, te fr$ngi cur$nd,! Lasă. # -Eteaptă de te coace.!!#Să mă coc, )nigel,!+ult aE vrea, dar vezi, de soare, !7isuri sute, de măcel, !+ă despart. ) roEu, mare, !"ete

are fel de fel4 Lasă#l, uită#l, )nigel,!6n somn fraged Ei răcoare. 3e o(servă c/teva serii antoni"ice co tFneco t soare Fu"(ră rin care se eviden ia%ăț

inco" ati(ilitatea dintre cele două lu"i i e care niciunul dintre rota)oni ti nu o oate reduce.ș ș

ra)ilită ii lui CrH to, la ona -i o une cunoa terea a(solută6ț ș

# &igă 'r(pto, rigă 'r(pto, !'a o lamă de bluestem!7orba#n inimă#ai %nfipt#o2 )u de umbră mult mă tem,!!'ă dacă#n iarnă sunt făcută, !Fi ursul alb mi#e vărul drept, Din umbra deasă, desfăcută, !+ă#nc in la soarele#nGelept.!!

Metaforacă sufletu#i f$nt$nă#n piept vi%ea%ă ca acitatea conferită individului care as iră laceastă for"ă de cunoa tere.ș

Eni)el res in)e lu"ea rofană, -n ciuda fa tului că tenta ia iu(irii este co le itoare, dar ț ș

as ira ia acesteia este a se -nc9ina 3oarelui.ț

Criticul Marin Mincu -n lucrarea sa,Opera literară a lui Ion Barbu,ase"uie te traseulș

la onei cu cel al "iticei Persefona i re)atul lui CrH to, cu lu"ea u"(relor lui Dades6 : Eaș

arcur)e ciclul nea(ătut din ordul -n)9e at al ideilor către sudul ani"at deț sufletul f$nt$nă,tre(uind să treacă rin ri"e dioasa is ită a re)atului lui CrH to, care o -"(ie la sta)narea -nlu"ea de os, -n Dades. Ca rinci iu "asculin, -n sine neroditor, CrH to ar vrea să i e tindăș

i" eriul i asu ra fecundită ii solare. ar su erioritatea revine acu" rinci iului fe"inin,ș ț

sin)urul ca a(il să re%iste discului solar, e erien ei u"ane finali%ate. nso irea cu Ri)a CrH tț ț

ar -nse"na o rirea -n i" eriul su(teran al lui Pluto, da"narea la sterilitate, lavecinic tron derouă. e aceea, invita ia re)elui ciu earcă o sur rinde e Eni)el i o -ns ăi"/ntă ca orice actț ș

de"oniac6ca o lamă de blestem!vorba#%n inimă#ai %nfipt#o2 n a ărare, la ona - i evocă olulș

ori)inar, care -n )lacialitatea sa -ncre"enităvisează e ta%iat greu taler scump, cu margini verzi.

ar Eni)el se de%văluie lui Pluto CrH to i entru a se feri de efectul nociv al c9e"ărilor lui, dștea"ă să nu i uite destinul solar, recu" Perse 9ona - i rea"inte te ori)inea rin invoca iaș ș ș ț

fratelui său ionHsos 6 +ă#nc in la soarele#nGelept,! 'ă sufletu#i f$nt$nă#n piept, !Fi roata albămi#e stăp$nă, !'e zace#n sufletul#f$nt$nă.!La soare, roata se măreEte4!La umbră, numai carncreEte !Fi somn e carnea, se dezumflă, !Dar v$nt Ei umbră iar o umflă...:+@

+@ Mincu, 1&&0, . ++2, . +++.+1



irul de "etafore6Ș 'ă sufletul nu e f$nt$nă!Dec$t la om, fiară bătr$nă,! Iar la făpturămai firavă !"a ar e g$ndul, cu otravă, eviden ia%ă antite%a o" su eriorF o" co"un, do"inat deț

afect. esc/ntecul se -ntoarce asu ra celui care l a rostit i -l distru)e. ă tura firavă este distrusăș

de ro riul vis, cade victi"ă ne utin ei i -ndră%nelii de a i de ă i li"itele.ț ș ș ș

?)lindirea ritualică a soarelui roduce de)radarea lui CrH to 6 De zece ori, fără sfială,

!Se oglindi %n pielea#i c eală.ă turile inferioare care as iră s re s iritualitate sunt distruse de ro riul vis, a a cu" iș

se -nt/" lă lui CrH to, care%nnebune teș i se transfor"ă -n ciu ercă otrăvitoare6ș

:CrH to este sur rins -n afara inutului său, a a cu" c/ntatul coco ului ar sur rinde un du9ț ș ș

"ali)n e căi rea -nde ărtate de ro riul săla . Ceea ce se -nt/" lă acu" nu este nici "oartea,ș

nici ne(unia re)elui su(teran, ci acesta, rin o)lindirea (rutală a 3oarelui -n el - i de%văluș

inima ascunsă. 3oarele -l descifrea%ă scoate la lu"ină ceea ce era cri tic -n el, -l de cri tea%

eoarece nu voia să se "anifeste, rin această aventură (ruscă, CrH to se "eta"orfo%ea%ă -for"a unei fă turi de)radate. El ră"/ne să -" ără ească -ntr un re)n ce nu "ai e ve nic, deciț ș

cri tic, ci su us ciclului, dar nu -n -" ără ia solară, sin)ura ca a(ilă să recu ere%e ar9eti urileț

use la -ncercare rin -ntru ări re etate, ci -n cea a -ntunericului i a vră ilor,lu"ea lui Plutoș

CrH to s a transfor"at deci -ntr o fă tură "ali)nă, diavolească, -nseriindu se alături de altefă turi de"onice. 3ensul invers al 7uceafărului constă deci -n su erioritatea rinci iuluife"inine, solar, -n dauna celui "asculin )er"anic.+&

3oarele, si"(olul s iritului, este eviden iat rin "eteforeleț 5 roata albă, se"nifică erfec iunea )eo"etrică,ț aprins inel , eviden ia%ă si"(olul nu ial, redat -n antite%ă cu i"a)ineaț ț

umbrei. Metafora sufletul#f$nt$nă redă uritatea, setea de cunoa tere, ve nicia, fiind -n antite%ș ș

cu carnea tru ul i instinctele. 3 iritul i sufletul sunt atri(ute ale fiin ei ra ionale, -n ele teș ș ț ț ț fiarabătr$nă.

n final, ra"a se -nc9ide rin recu erarea vocii narative care re%intă sf/r itul tra)ic aș

re)elui CrH to. ncerc/nd să intre -ntr o lu"e care -i este inaccesi(ilă, distrus de ro riul vis,CrH to se transfor"ă -ntr o ciu ercă otrăvitoare, nuntind cu "ăselari a, si"(ol al lu"iiț

de)radate6'a la nebunul rigă 'r(pto, !'e focul inima i#a fript#o, !De a rămas să rătăcească !'ualtă faGă, mai crăiască5!'u Laurul#Balaurul,Să toarne#n lume aurul,!Să#l toace, gol la drum iasă,!'u măsălariGa#mireasă, !Să#i Gie de %mpărăteasă. n (alada &iga 'r(pto i lapona )nigel ș se re%intă ara(ola -nt/lnirii ra iunii cuț

instictul, redată rin cele două ersona e. 7a ona este fiin a ilu"inată, )olită de instinctual, rinț

as ira ia sa către lu"ină, -n ti" ce CrH to si"(oli%ea%ă, latura -ntunecată, cu ori%ont li"itț

+& I(ide" .+++, . ++4.+2



nunta sau%nflorirea. 3u( ra ort stilistic, re%en a inversiunilorț mult %ndărătnic, zice#l#aș i aș

vocativelor din ri"a arte a (aladei, eviden ia%ă oralitatea te tului. n ortreti%area celor douț

ersona e si"(olice sunt utili%ate e itetul i antite%a6 CrH to esteș sterp i nărăvaș ș, rigă sp$nla ona estemică, lini tităș iș prea#cuminte, su erlativ a(solut e resiv. Ele"entele de ro%odie,ini ial catrene cu ri"ă -ncruci ată i "ăsură redo"inantă de @ & sila(e. Pe arcurs, oetulț ș ș

sc9i"(ă trăsăturile ro%odice i sonorită ile, -n func ie de "esa 6 interven ia naratorului sș ț ț ț

dialo)ul rota)oni tilor, reali%at rin asonan e interioare i re eti ii6ș ț ș ț )u mă duc să culeg!3ragii fragezi mai la vale! Dacă pleci să culegi,! 6ncepi, rogu#te, cu mine;,c9e"are sau refu%,desc/ntec de dra)oste sau (leste".

1.2. N!#'( ,(*,i(#/ (&ce3/ +!("/ c*e('-i#c*e('

5lti"a eta ă a efu%iunii lirice a lui Ion 'ar(u care -ncununea%ă -ncifrarea si"(olurilo oartă nu"ele de ciclu er"etic6 Joc secund , Din ceas, dedus, 1imbru, 6nc eiere, Izbăvita ardere, Lemn sf$nt , +argini de seară, sunt c/teva oe%ii re re%entative entru această eta ă. Conce tuler"etic se"nifică -ncifrat, ascuns, la care accesul se face rin ini iere i 9ierofanieț ș er"etic facetri"itere la Der"es Tris"e)istul, inventatorul scrisului i al li"(a ului, %eu )rec ce de ineaș ț

secretele "a)iei astrolo)ice. ? serie de lucrări tran%itorii, -n care se re)ăsesc -ncă asa e narative i descri tivș

-ntruc9i ea%ă cos"o)onia oetului6Oul dogmatic, &itmuri pentru nun ile necesareț ,vedenrode, dar ru tura se roduce rin er"etis" la nivel conce tual. unta re re%intă o te"ă "a oră -n o era (ar(iană, o -ncununare a liris"ului "etafi%ic,liant al celor trei oe"e, cos"oidală i duală, si"(olul increatului, al urită ii ar9eti ale. Ea esteș ț

o trecere la un alt stadiu, o uniune tainică, o cunună de "ărire i cinste -n sco ul rocrea ieș ț

5nul din cele "ai i" ortante eveni"ente din via a o"ului, inte)rate o(iceiurilor cicluluiț

fa"iliei. :3f/ntul Ioan Gură de aur vede -n cunună si"(olul asce%ei con u)ale, entru a atin)e

castitatea i inte)ritatea fiin ei.:ș ț 40

Poe"ul Oul dogmatic re%intă si"(olic "itul increatului, rin o(sesia e care o de%voltă oetul asu ra urită ii, acesta, se -" lete te cu "itul nun ii, ca i osta%ă a -" linirii trăirilor ț ș ț

frenetice.n Dic ionarul esen ial al scriitorilor rom$niț ț se sur rinde i"a)inea nun ii -ntr unț

eri lu ontolo)ic, astfel ea oartă ecetea autosuficien ei, la fel i soarele -n oe"ulț ș &itmuri40 9tt 6FF .crestinortodo .roFnuntaFtaina casatoriei se"nificatia !@&+4.9t"l.

++



pentru nun ile necesareț era suficient sie i6 : ru"use ea inco" ara(ilă a nun ii, revalen a eiș ț ț ț

asu ra făcutului ne dă un sens a ceea ce nu"i" suficient pentru sine. 3oarele, -n &itmuri pentrunun ile necesareț , era el -nsu i suficient sie i 9er"afroditul,ș ș -ntrunind cele două variante osi(ileale lu"ii, - i devine autosuficient. nș Oul dogmatic, autosuficien a, s irit su re" al li(ertă ii, esteț ț

un fel de destin controla(il, care oate să o te%e -ntre via ă i "oarte dar se"nificaț ș ia nun ii -nț ț

ou este ridicată la ran)ul de si"(ol su re". ?ul este, fi)ural, -ntrea)a lu"e "ărunta sa lu"e ăstrea%ă do)"a, adică o adevere te. 7ăsatș %n pacea %nt$ie a lui, oul, ca oten ialitate, de%"inteț

(anali%area lu"ii, ăstrea%ă intactă osi(ilitatea "isterului.:41

Păstrarea do)"ei eviden ia%ă divi%area "acrocos"osului -ntr un nu"ăr infinit deț

"icrocos"osuri, oul devine astfel esen a ură, ar9eu ideal,ț făcut să#l privim la Soare6: a terea 7u"ii si a 7u"ilor, ornind de la ?ul Pri"odial, este o idee co"ună -n "itolo)iileș

străvec9i, recu" cele ale )recilor, c9ine%ilor, a one%ilor, o ula iilor tri(ale din Asia de sud esț

sau 3i(eria, cel ilor, tracilor i "ultor altora. Re utatul istoric al reli)iilor Mircea Eliade ț șde"onstrat "a)istral că, -n esen a tuturor acestor cos"o)onii, oul oacă i"a)inea cli eu aț ș

ntre)ului si a Totalită ii care succed Daosului Pri"ordial, ca un ri" rici iu de or)ani%are. ?ulț

su(linia%ă actul rena terii i ciclul re etitiv al aturii, func ia sa cicilică fiind aici o consecinș ș ț ț

ri"ului său rol.: 42

Dogma5 i du ul sf$nt se purta! deasupra apelor.Ș

) dat acestui trist norod!Si oul sterp ca de m$ncare,!Dar viul ou, la v$rf cu plod, 3ăcut e să#l privim la soare2 Astfel, oul se constituie -ntr un act revelator, el devine si"(olul rin care este osi(ilăcunoa terea acesta devine o(iectul conte" laș iei, voca(ulele se -nal ă i se co(oară -ntr un acordț ț ș

al ocurilor de cuvinte e a ul "undan celest. 3cris -n -junul "a tilor >Kș , du ă cu" "en ionea%ă Ion 'ar(u -n finalul oe"ului,ț

acesta are la (a%ă două "otive literare6 nunta i increatul.ș

Inci itul orne te de la un verset (i(lic care face tri"itere la Gene%ă6ș i du ul sf$nt seȘ

purta! deasupra apelor i este articulari%at rin referire la :un ti" re"er)ător crea iei cicliceș ț

ro riu %ise. naintea 3acerii, -n unele "itolo)ii, e istă 9aosul ori)inar, dar starea de increatcores un%ătoare a elor )er"inale nu se su ra une 9aosului. Increatul cu rinde ideea ură adevenirii e isten ei, netransfor"ate -ncă -n act. Revelarea crea iei ca unitate, -n dualitaț ț

na tere "oarte, e la 'ar(u doar un rete t entru a c/nta interre)nurile.:ș 4+

41 aciu, Pa a9a)i, 3asu, 2000, ). !4.42 9tt 6FF .desco era.roFculturaF*$&24@+ oul universul intr o coa a.4+ Mincu,1&&0, ).2+4.

+4



Increatul re re%intă re-ntoarcerea la ar9eti al, starea nealterată de rinci iile vie iț

Astfel, Ion 'ar(u orne te de la "itul cos"o)onic, i"a)in/nd oul -n starea ură, acesta -nc9ideș

-n el "iracolul devenirii oul re re%intă un univers re rodus la nivel "icrocos"ic ce -nsu"ea% rinci iul vie iiț palat de nuntă, dar i e cel t9anaticș cavou. n ter"eni (i(lici, cele două rinci iiiau for"a lo)osului care lute te e deasu ra a ei "aterne, -ncă sterile, conferindu i via ă.ș ț

Poe"ul se structurea%ă -n atru ăr i distincte, ine)ale ca nu"ăr de versuri i "odalitateț ș

de e resie, ăstr/nd se"nul incanta iei. Rit"ul este de (aladă, trat/nd o -nt/" lare cuț

se"nifica ii ascunse ori ierdute. ?ul sacru i a ierdut atri(utele -n ti" , rin co(or/rea -nț ș

s a iul "undan, a devenit steril, o rind nunta i i otetica fertilitate cu care a fost 9ără%it.ț ș

Pri"a arte de%voltă antite%a viu ster , devoal/nd vi%iunea (ar(iană, -n stil er"etic. :Ion 'ar(u se deta ea%ă de si"(olul tradi iei ascale, instituind o lectură orfică, rinș ț

reca itularea tuturor se"nifica iilor )noseolo)ice osi(ile.Pentru aceastaț viul ou, la v$rf cu plod

tre(uie privit la soare.:44

'analul ou are un destin de "iracol i re etă structura universului rin cele trei sfereș

concentrice6 #enera, Mercur, 3oarele6 : Din trei atlazuri e culcu ul!6n care doarme ninsș

albu ul!-t$t de gale , de %nc is,!'u trupul drag surpat %n visș ș : 3e roduce surparea onirică rin"etafora revelatorie6'u trupul drag surpat %n vis, ce face trecerea către "otivul nun ii, antici atț

de inocen a al(u ului ca tiv i care se -" line te -n s a iul ur, ne-ntinat deț ș ș ș ț glodul "ăm$nturilor . Dar plodul C!De foarte sus!Din polul plus!De unde glodul!"ăm$nturilor n#a ajuns! -cordă lin! i masculin!-lbu ului %n ialin5!Sărutul plin.ș ș Cele două rinci ii, si"(oli%ate deal(u i )ăl(enu tri"it la fe"ininul i "asculinul ontolo)ic, la -n)e"ănarea contrariilor vă%uteș ș ș ș

-n i"a)ini lastice. Intero)a ia retorică :ț Dar plodulC: re re%intă versul c9eie, deoarece su(această for"ă se de%văluie oten iala nuntă.ț

Marin Mincu considera că6 : or"a intero)ativă su( care se de%văluie nunta 3 iritului c"ateria divul)ă sensul ini iatic al scenariului s iritual divin,ț de foarte sus, din Eter, unde - i areș

lăca ul,ș din polul plus, de acolo de unde "ateria glodul păm$nturilor "aculată rin "anifestare,

nu l oate atin)e s ar utea divi%amasculin ,el fiind rinci iul creator ri"ordial, acord/nd via ăț sărutul plin,fecund/nd deci lasa )er"inativăalbu ul %n ialinș care este fe"initatea ură.:4*

Cea de a doua secven ă oetică devine o ini iere directă, rin adresarea la ersoanaa IIț ț

i rin vocativul su)estiv6 :ș Om uitător, ireversibil,!7ezi Du ul Sf$nt făcut sensibilC: Poetul reia"itul )ene%ei arăt/nd că uritatea actului erotic este "arcată de ve)9ea 3f/ntului u9, a"intind

44 I(ide".4* Mincu, 1&&*, . @4, . @*

+*



celui neini iat că do)"a este re%entă "ereu -n e isten a noastrăț ț +ărunte lumi păstreazădogma, iar o"ul este ad"onestat entru uitarea sa ireversi(ilă. Cea de a treia secven ă oetică i" ri"ă un ton ele)iac i eviden ia%ă cunoa terea rinț ș ț ș

conte" la ie, a cărei nuntire cu esen a lu"ii este do"inată de soare. Metaforaț ț galben icusar define te astrul tutelar, ce re re%intă -nsu i centrul vie ii, dar i un soare la scară "icrocos"icș ș ț ș

oului. Acest si"(ol de ine -n sine destinul, via a i "oartea6ț ț ș i mai ales te %nfioară!De acel Ș

galben icusar,!'easornic fără minutar!'e singur scrie c$nd să moară! i ou si lume. 1e#Ș

%nfioară!De ceasul, galben necesar...!!- mor ii frunte ## acolo#i toată.!!6n gălbenu ,!Să roț ș

spornicul albu ,!Durata#%nscrie#%n noi o roată.!6ntocma# dogmaș .5lti"a secven ă conduce la ideea er etuării stării de increat, astfel oul nu este destinaț

9ranei tru ului i nici )enerării vie ii6ș ț 6ncă o dată 5!) Oul celui sterp la fel,!Dar nu#l sorbi.'urmi nuntă#%n el.! i nici la clo că să nu#l pui 2!6l lasă #n pacea#%nt$ie#a lui,!!'ă vinovat Ș ș

făcutul,! i sf$nt, doar nunta, %nceputul.Ș Poetul referă increatul fa ă de efe"eritatea crea iei. ?ul nu tre(uie consu"at, deoareceț ț

acesta este ăstrătorul unei nun i sacre. :?rice -" linire a un ii i" lică o finalitate tra)ică, deț ț

aceea oetul o tea%ă aici entru sta)narea -n acea dulce a increatului, rin sus endarea cicluluvital. u"ai -n increat, insul ră"/ne ur, -n i osta%a unei eterne virtualită i.:ț 4!

Ideea nuntirii cu a utorul celor trei ro i ale cunoa terii este reluată -n oe"ulț ș &itmuri pentru nun ile necesare,ț u(licat -n 'ontimporanul -n 1&24, nu"it ini ialț Jazz band pentrunun ile necesareț este inclus -n volu"ul Joc secund , cu titlul "odificat, -n sec iuneaț vedenrode.

Poe%ia este o artă oetică ce ilustrea%ă conce tual de er"etis" i evocă trei căi ș

cunoa tere6 dionisiacă, rin inter"ediul erosului, sen%orială, )uvernată de #enus a olinică, rș

inter"ediul ra iunii, atronată de Mercur cunoa terea solară, oetică, tutelată de 3oareț ș . in unct de vedere structural oe"ul con ine un rolo), ur"at de trei secven e, notate cu cifreț ț

ro"ane. Criticul literar Marin 'ucur considera că6 :Poe%ia lui Ion 'ar(u se desfă oară ca ș

succesiune "a)ică deritmuri -ns re "istere, adică de i"nuri orfice for"ate din i" ulsuri

"etaforice, ca o suită sinco ată de discurs6'apăt al osiei lumii2!'eas alb, concis al minunii, !Sună#mi trei!'lare c ei!'erte, sub lucid eter!"entru cercuri de mister2!!-n al Aeei,%nc isoare, !OcoleEte roatele interioare5

4! Mincu, 1&&0, . 240+!



&oata 7enerii!Inimii!!&oata capului!+ercur!6n topire, %n azur, !&oata SoareluiF +arelui. Elanulliric se descifrea%ă ca un rit" alro ilor 7enereiț , al sen%ualită ii or)anice, a oi alț capului, alcon tiin ei i lucidită ii, al soarelui ca focar vital al "acrocos"osului.:ș ț ș ț 4$

Cifra trei, -n acce iune (ar(iană, dese"nea%ă ritualul "a)ic, de ini iere -n cunoa tere,ț ț ș

de ă ind li"ita rin ătrunderea :cercurilor de "ister:. 3e re"ar ș că lan ulț de "etafore

ne(ănuite, ca un i"n turnat din -naltul celest, "elan straniu -ntre )/ndirea a(stractă, "isterulsu(li"at i "/ndria luciferică.ș Consonan a intelect afect este refu%ată, co"uniunea e usă su(ț

se"nul -ntre(ării,%n sfruntări iconoclaste,reflectarea devine i" osi(ilă,din val oprit,-nas ira ia s re solaritate, intelectul - i este suficient sie i, a te t/nd un ti" retro)rade6ț ș ș ș O, +ercur,!3rate pur!'onceput din viu mister !Fi 3ecioara Lucifer,!!6nclinat pe ape caste!6n sfruntări iconoclaste, !'ap clădit!Din val oprit!Sus, pe 7eacul %mpietrit,!!O select !Intelect!/untn#am sărbătorit ...

Ale andru Piru, o ina6:I osta%ele sunt "enite să ră"/nă er etuu des ăr ite, să nuțnutească, să nu arcur)ă cele trei tre te ale cunoa terii, sin)urele care duc final"enteș %n cămaraSoarelui, +arelui /un i steaș , -n stare să ofere a(solutul, unabur verde, nu altceva dec/t "oarteace face osi(ilă ne"urirea.:4@

3e ot )ăsi si"ilitudini cu oe%ia lui 7ucian 'la)a, )u nu strivesc corola de minuni alumii, care eviden ia două ti uri de cunoa tere aradisiacă, lo)ică, ra ională i lucifericăț ș ț ș

a ar in/nd oe ilor, care a" lifică tainele universale. orin a de a atin)e a(solutul este osi(ilăț ț ț

rin conte" la ie oetică. Perce iile nu otț ț ajungela sferele -nalte, entru a face o era iileț

ro rii cunoa terii ra ionale, condi ia esen ială a universului, este devenirea continuă6ș ț ț ț 'ăintrăm!Să ospătăm!6n cămara Soarelui !+arelui /un Ei stea,!!-bur verde să ne dea,!Din căldăride mări lactee, !La surpări de curcubee,!# 6n 3irida ce sc$ntee! eteree. 3ur area (ar(iană la surpări de curcubee, resu une o revela ie, o e ifanie, ca i sur areaț ș

odului lu"ii, -n oe"ul După melci.:Tonul co"unicării lirice -nce e rin a fi ale)ru, caracteri%/ndu se totodată rintr o

tendin ă caricatural6:ț 4&

6nspre tronul moalei 7ineri !Brusc, ca toGi amanGii tineri, !-m vibrat!6nflăcărat57aporoasă!&ituală!O frumoasă!+asă!Scoală2!6n brăGara ta fă#mi loc!'a să joc, ca să joc !DanGul buf!'u reverenGe!Ori mecanice cadenGe.!!- , ingrată,!)nergie degradată, Brută ce desfaci pripită !Arupul simplu din orbită,! 7eneră,!Inimă!6n undire minimă5!! -p elic 9 :!"eri elic 9 9i :!'ojunctiv 9dodo: !Oponent 9adio2B4$ 'ucur, 1&&$, .2@1, [email protected]@Piru,1&&$, .2&04& Pillat, 1&@2 . 10!.

+$



#ersurile -ncor orea%ă alu%iv senti"entul erosului, rin re%en a unduitoare a #enerț

-ntr o %i de vineri, %i care, -n "od nor"al nu este de%le)ată ăcatului sen%a iilor, e acuț

ervertită, cuaman iț tineri, ce se rind -n caden e -n elătoare i -ncearcă ătrunderea -n tainț ș ș

iu(irii rin si"(oluri astrale, care -nsă nu se vor revela, cunoa terea su re"ă fiindu i refu%ată.ș

:7e icul oe%iei se -nc9ea)ă -ntr o astă densă, vi(r/nd de ener)ii vitale e tre"e, iscate

din străfundul fiin ei dionHsiace a oetului. n conce ia lui Ion 'ar(u, erotica nu este dec/t unț ț

consu" de ener)ie "ecanică, fără iradieri de altă natură, astfel că, su( acest )rotesc, ea tre(uires insă, entru o( inerea unei i osta%e "ai -nalte. Ter"enii folosi i aici, sunt lua i dinț ț ț

astrono"ie. 3ensul lor este a(stract i, nu"ai a lica i entru fi)urarea actului erotic, seș ț

poetizează6ap elic de la )r. a 9o de arte i 9elios soare, indic/nd -nde ărtarea de la unctulș

central al 5niversului peri elic eri -n urul i 9elios, ilustr/nd "o"entul a ro ieriiș

conjunctiv de la coniungere a uni, adică "o"entul de aflare e aceea i direc ie cu 3oarele aș ț

două lanete, una fiind Pă"/ntul.:*0

Poe%ia lui 'ar(u se desfă oară ca o succesiune "a)ică de rit"uri -ns re "istere,ș

for"ate din i" ulsuri "etaforice, -ntr un rit" sacadat. 3e oate recunoa te aici structuraș

desc/ntecului, "ai -nt/i rin invocarea stelelor , "ai (ine s us a lanetelor, rin cifra "a)ică +, rin referin a entruț alb, rin neli sita enu"era ie "enită să asi)ure eficien a "a)ică,aco erindț ț

co" let %ona vi%ată i rin li(ertatea ro%odică. incolo, -nsă, de influen a o ulară, oetulș ț

relucrea%ă cuno tin e de astrolo)ie, turnate -ntr un li"(a "etaforic concis, din care derivș ț

er"etis"ul său. Metafora -i relevă necunoscutul e calea cunoa terii oetice, )uvernate deș

Roata 3oarelui. Astfel, -n conce ia (ar(iană, cuv/ntul este for a "a)ică rin care este osi(ilăț ț

co"unicarea cu lu"ea nevă%ută. "aj al 7enerii, !Oral!"apagal2!6n cristalul tău negat, !Spre acel fumegat!3ra +ercur

De pur augur!"este %ngeri, Eerpi Ei rai !Sună vec i5!I#ro#la# ai,!!+ercur, astră aurită, !'u perdoi %mpodobită !Lungi!'u pungi!"e bomba mare,! Oarbă, de cercetătoare,!!O, +ercur,!3rate pur!'onceput din viu mister !Fi 3ecioara Lucifer,!!6nclinat pe ape caste!6n sfruntăriconoclaste, !'ap clădit!Din val oprit!Sus, pe 7eacul %mpietrit,!!O select!Intelect!/unta n#a

sărbătorit ...:7i"(a ul oetic este eli tic i a(ru t, dar ani"at de curen i dina"ici care i dauș ț

e resivitate. Rit"ul -ncordat ăstrea%ă sin)ur oe%ia, care, altfel, ar fi )reu de "en inut dinț

cau%a a(strac iunii ter"enilor. ?ralitatea i "i"etis"ul cores und tre tei sen%oriale care va fiț ș

ne)ată de lucifericul Mercur. n o o%i ie cu #enusț vaporoasa masă, astrul lui Der"es a are la

*0 Mincu,1&&*, . *2.+@



e tre"a a(stracti%ării6 6nclinat pe ape caste!6n sfruntări iconoclaste, !'ap clădit!Din val oprit!Sus, pe 7eacul %mpietrit.:*1

Ini ierea oetică nu se oate roduce e clusiv -n cercul lui Mercur, eli"inarea co" letăț

a afectului resu une o anulare a u"anului, consonan a s irit afectț re re%intă esen a u"anului,ț

otrivit conce iei (ar(iene.ț

3unt cultivate cuvintele i ri"a rară, uneori "a i"a, fi)uri sonore sur rin%ătoareș

mecanice caden eț , viu mister , veacul %mpietrit , re"arc/ndu se referin a entru co"(ina iiț ț

li(ere.#ladi"ir 3treinu nota -n lucrarea sa, #ersifica ia "odernă6 : i -n adevăr, i" ulsia vitalistăț Ș

trece re ede de la rit"ul a" lu i socotit la rit"ul (ruscat.:ș *2 ite, ia a treia c eie,!7$r#o %n broasca # -startee2!Fi %ntoarce#o de un grad ! nui timpretrograd, !1rage porGile ce ard,!!'ă intrăm!Să ospătăm!6n cămara Soarelui!+arelui

/un Ei stea,!!-bur verde să ne dea,!Din căldări de mări lactee, !La surpări de curcubee,# 6n 3irida ce sc$ntee eteree. A treia c9eie re re%intă o trecere către descifrare, ce facilitea%ă un nou -nce uresurec ie a s iritului, rin "istuirea ti" uluiț retrograd se va roduce fu%iunea eterică aintelectului cu afectul i"a)inea soarelui a are ca si"(ol al s iritului su re" de ase"enea seinduce di"ensiunea onirică rin re%en a e itetului cro"aticț abur verde.

Poe%ia devine un s ectacol, lectorul rece tea%ă te tul rin revelarea co"unicăr (ar(iene, ce resu une asocieri "isterioase, coinciden e dintre lucruri, sunete, stări afectiveț

cuvintele se )ru ea%ă du ă sen%a ii auditive, analo)ii nea te tate6ț ș abur verde timp retrograd ,mări lactee, surpări de curcubee, sc$ntee eteree. lu ul liric e ri"ă intensitatea afectivă,e%otericul, intelectualitatea -n ocul a(stracti%ării i esen elor ure, constituie astfel, o -nnoș ț

li"(a ului. :Alitera iile vocalice foarte e resive din finalul oe%iei creea%ă i din unct de vedeț ș

fonic starea i" ondera(ilă favora(ilă unei ascensiuni urificatoare. Der"etis"ul (ar(ian sedovede te, cel u in -n această o lu"inoasă adă are a s iritului ur laș ț aburul verde al vie ii.:ț *+

Este cunoscută adevărata edală e <e:, vocalaeterică, do"inantă -n acest cuv/nt dinversurile care -nc9eie &itmuri pentru nuntile necesare.*4

1.4. L!+ic!" &pec!"(*

*1 i(ide"*2 3treinu,1&!!, .24*.*+Mincu, 1&&*, . *@.*4Teodorescu, 1&$@, .140.

+&



Poe%ia Din ceas, dedus desc9ide volu"ul Joc secund , fiind o artă oetică care de%voltăideea că arta e un oc secund, care orne te de la o e"o ie, o trăire, un fa t din via ăș ț ț

-nc9e)/ndu se -ntr un univers secund, virtual. Acest univers resu une anularea celui ri",nefiind o co ei a lui, ci av/nd un sens ro riu, interior care l validea%ă. Titlul volu"ului Joc

secund are ca ri" ter"en cuv/ntul joc i necesită e lorare din această ers ectivă. Pornind deș

la ideea că e istă -ntr o lu"e urificată, a esen elor unț joc ri", ocul (ar(ian, secund -n)lo(ea%ă -nsă i actul artistic, ca for"ă i"ediată de redare a unei realită i, fără a fi coș ț

i" ură, ordon/ndu se -n anteonul culturii ro"/ne ti.ș

Poe"ul e ri"ă ideea latoniciană confor" căreia lu"ea o(serva(ilă, e o co ieinco" letă a unor lu"i i o(iecte ideale, adică Arta re re%intă oș răsfr$ngere la puterea doua arealită iiț **. Poetul - i ro une să evoce o lu"e reflectatș ă -n o)lindă, ocul secund se desfă oarăș

-n %ona esen elor ideale. Prin o)lindă lu"ea intră -nț m$ntuit azur ea este su(li"ată -n idee rintr un oc al "in ii6ț

: Din ceas, dedus ad$ncul acestei calme creste, !Intrată prin oglindă %n m$ntuit azur,1ăind pe %necarea cirezilor agreste,!6n grupurile apei, un joc secund, mai pur.:

3e re"arcă referin a entru cele(rarea "eta"orfo%elor fiin ei, care oate fi -n eleasă caț ț ț

transfi)urare ini iatică rin artă. A(stra)erea din ti" ,ț din ceas, dedus -ntr un s a iu ideal,ț

m$ntuit azur inte)rea%ă "itul o)lin%ii, confor" căruia arta este o)lindire, reflectare, ie ire dș

lu"ea e erien ei i"ediate i din sfera si" urilor entru a intra -ntr o su rarealitate, lucruț ș ț

osi(il cu a utorul tiin ei.ș ț

7i"(a ul oetic a(stract cere o anu"ită ini iere -n oetică entru a ătrunde -n universul deț

"etafore i si"(oluri ale te tului. Te tul se or)ani%ea%ă -n urul unor si"(oluri6 %enitul ș ș

nadirul, ter"eni antino"ici ai s a iului astral, iarț creasta - i de%văluie di"ensiunea inversă,ș

ad$ncul,ter"eni ai teluricului. Astfel, realitatea se constituie su( se"nul %enitului, -n lu"inasolară, sus inută de i"a)ini recu"6ț calme creste, cirezi agreste, ceas, oe%ia a ar ineț

nadirului, un s a iu si"etric, o us, -nlăn uit -n taina cre usculului.ț ț

: Prin o)lindă lu"ea intră -nm$ntuit azur , iar dacă lu"ea e erien ei se -nal ă -nț ț ira"idă /nă la zenit răsfr/n)erea acesteia alcătuie teș nadirul ei. in acest "aterial ne-ntinat - iș

e tra)e oetul "ateria ins ira iei sale. Poe%ia este entru el ne)a ia lu"ii, su(li"area ei -n idee,ț ț

un oc desfă urat e un lan i%olat de via ă, unș ț joc secund .: *!

** #ianu,1&$0, .*1.*! I(ide", . *0.

40



Artistul conferă coeren ă acestei noi lu"i, adunăț arfe răsfirate i le reflectăș %n zborul invers rin ad/ncirea interioară a su(stratului său "etafi%ic. /adir latent2 "oetul ridică%nsumarea! De arfe resfirate ce#n zbor invers le pierzi !Fi c$ntec istoveEte5 ascuns, cum numai marea! +eduzele c$nd plimbă sub clopotele verzi.

:Poetul ridică%nsumarea de arfe resfirate adică str/n)e, că%/nd invers din nadir s re ă"/nt, lu"ina ierdută, -ntr un fascicul conver)ent i istove te un c/ntec orfic. ntr o "etaforăș ș

"ai concentrată, Ion 'ar(u reia "u%ica de sfere e"inesciană, er"ut/nd "area de stele -noceanul lic9id ce i li"ă a trii, "edu%ele, su(ș ș clopotele verzi.3e etrece un feno"en derefrac ie "u%icală.ț *$

Ca i la Ar)9e%i, actul creator -nsea"na trudă, eul liric istove te entru c/ntec, iar creaș ș

- i are riscurile i ertfele ei, căci -n elesurile se ot ierde uneori, ele ne ut/nd a un)e -n "odș ș ț

desăv/r it la cititor. Această triste e oetică este e ri"ată rin ver(ul aflat la re%entul etern, caș țo autoadresare,le pierzi ori rintr un artici iu, ascuns, su)estiv entru sensurile a(sconse ale oe%iei. Trans aren a i"a)inilor artistice este redată rin "etafora "edu%elor ce sc9i"(aț

culoarea a ei de la su rafa a "ării, for"/ndț clopotele verzi, atră)/nd astfel rivirile, a a cu"ș

orice crea ie trans une artistic realitatea.ț

Ele"entul acvatic este un alt si"(ol dens al oe%ie, a are -n a"(ele strofe, dar arese"nifica ii diferite. Ea -nsea"nă o)lindire, reflectare rin care se transcende lu"ea realăț

o(iectivă s re un univers osi(il. n artea a douamarea este asociată cu to osul unde ia na tereș

universul secund, al oe%iei.Te tul este su"a erfec iunii oliedrale -n consonan ă cu sole"nitatea tonuluiț ț

incantatoriu, conservă ter"eni ai unui le ic "ate"aticdedus, grup, %nsumare. 3e re"arcă utili%area li"(a ului conotativ redat rin lan ul de "etafore6ț m$ntuit azur , joc secund , grupurile apei, arfe resfirate, clopotele verzi. 3e re"arcă dislocări de to icăfrecvente rin utili%area cate)oriei no"inale i ad ectivale6ș ceas, creste, azur, grupurile, c$ntec,calme, m$ntuit, agreste, resfirate, ascuns. A(sen a redicatelor conferă eli tis" i -ncifrare aț ș

li"(a ului6 Din ceas, dedus ad$ncul acestei calme creste. Poe%ia Din ceas, dedus..., este alcatuită din două catrene, are versuri lun)i, cu "ăsura de 1+14 sila(e, iar ri"a este -ncruci ată.ș

0. De&c*ie*e( "i ,(5!"!i i ( &'i"!"!i pe #i%e"!*iș

*$ Mincu, 1&&0, . +10.41



: in ti" -n ti" , du ă ce "arii ?sta i ai 7iterelor au cucerit alte i alte teritorii -ntruș ș

#er(, Poe%ia are nevoie de un Mare Preot care s o urifice, -" in)/nd sacerdo iul ce i a fosț

-ncredin at de ei /nă la li"ita sa e tre"ă care este aceea a unui ritual esen ial. e"aisi" indț ț ț

nevoia de a nu"i, un ase"enea s irit su erior se deta ea%ă, "ai -nt/i de ro riul său nu"eș an'ar(ilian devine Ion 'ar(u. u"ele e, acu", un si" lu -nveli al fiin ei, 9aina de săr(ătoare aș ț

unei siluete care săv/r e te "arile )esturi ale u"anită ii. n s a iul ideal, neatins -ncă de nicioș ș ț ț

)eo"etrie, acolo unde u"erele se -nt/lnesc cu 3unetele, cel "ai ri)uros "aestru al oe%ieiro"/ne ti i a -nte"eiat -" ără ia de cuvinte ca oș ș ț e*plica ie orfică a "ăm$ntuluiț ca să-ntre(uin ă" e resia unui alt Mare Preotț Mallar"8. Pentru a recerea lu"ea, "ate"aticianultia că tre(uie, -n ri"ul r/nd, să se des rindă de "aterialitatea ei, să se retra)ă -n "arele de ert,ș ș

acolo unde Cuv/ntul - i de%văluie esen a, acolo unde rostirea refu%/nd să "ai calce e su rafș ț ț

ru)oasă a 7ucrurilor de rinde rin sine -nsă i rit"urile 5niversului ca etaloane ale ru"use iiș ț

ne ieritoare.:*@

Mi loacele de e resie la care a elea%ă oe%ia (ar(iană, ot fi ur"ărite la toate nivelurilete tului literar6 fonetic, ro%odic, "orfolo)ic, sintactic i stilistic.ș

0.1. Ni%e"!" )#e'ic i p*)3)+icș

7a nivel fonetic i ro%odic, ri"ul as ect care i%(e te rece torul te tului (ar(ian este unș ș

te" o s ecific, o "u%icalitate articulară. Această ar"onie sonoră este dictată de -naltacon tiin ă a oetului cu -nsu i con inutul ei6ș ț ș ț

: 6n văile Ierusalimului, la unul,! "ăios de raze, păm$ntiu la piele5! n spic de argint, %n st$nlui, 'răciunul,! &usalii ard %n dreapta#I cu inele.!! "e acest lemn ce#a vrea să cură , nu e! ng iș ț

ocolit de praf, icoană vec e2! 7ăd praful#rouă, rănile#tăm$ieC! # Sf$nt alterat, neutrneperec e.: 7e"n sf/ntB

:3tructura fonetică artici ă, -n "ăsură -nse"nată, deo otrivă, la constituirea i revelareaș"esa ului i la de%voltarea do"inantei stilistice a te tului, -n desfă urarea e resivită ii.:ș ș ț *&

3e re"arcă caracterul co" le al e resivită ii, rin -"(inarea ele"entelor lin)vistice iț ș

ro%odice, dar i uternica articularitate articulatorie a sunetelor care se -" letesc i sș ș

su ra un ele"entelor lin)vistice su rase)"entale6 accent, intona ie i ele"entelor ro%odice6ț ș

*@ oina , 1&$4, .1!4.ș*& Iri"ia, 1&@!, .+0.

42



ri"ă, rit", ri"ă interioară, alitera ii. n interiorul ra ortului de co" le"entaritate, dintreț

di"ensiunea se"antică i cea stilistică a te tului, nivelul fonetic atin)e un )rad "a i" deș

intercondi ionare cu nivelul le icalț ter"enii de%voltă diferite su)estii se"antice i valoriș

stilistice -n str/nsă le)ătură cu sensul le ical al ter"enilor, a a cu" re"arca u"itru Iri"ia -nș

lucrarea sa,Structura stilistică a limbii rom$ne contemporane.!0

'ar(u se reocu ă de a ro ierea insolită a cuvintelor care -nc9eie versurile.Este evidentă a(unden a cuvintelor e resive rin sunete i volu" sonor6ț ș soare, răzoare,

ăpoi, %nzăuatul ț , găoace, tremurătoare#După melcicimbruri, timpuri# Secol frumoasă,răcoroasă# +od varurile Legendă moale "ăunul unsuroasă, uleioasă, nămoloasă /astratin 0ogea la Isarl$= f$lf$ie, ageal$=#Isarl$= belalie, cir#li#lai, lir#liu#gean In memoriam

erpuitoare#ș +un iiț stătătoare, rătăcitoare Banc izele tunătoare, splendoare, v$ltoare,noroade, furtunatec Dionisiacă greaua, fugară, coboară "eisagiu retrospectiv ovăilenici,ș

călătoare, ninsoare, soare 3ulgii opiaceu, stăp$nitoare'$nd va veni declinul pieritoare, grandoarea manizare sticloasă, uierătoareș , lunecătoare Driada nălucire, luminoasă I*ion%nnorată, dezgrădinatăltimul 'entaur oc eanele, sticloaseSelim. 5n alt ele"ent al e resivită ii te tului oetic la nivel fonetic face referire la asociereaț

sunetelor -n conte t6 alitera ia, ar"onia i"itativă, asonan a, ecoul, ri"ă, contraste sonoreț ț

E e" le de alitera ii6ț &ăsad mai rău4 melc, melc! cotobelc4 fulgera sul lung#După melci Strig idra mea, c ilocefală, 'ad reflectat, croiesc cristal# 3alduri %n lente! antene atente, sauO cal de val! peste cavală!cu varul8 vedenrode :Princi alul as ect al foneticii versului (ar(ian are să fie o"o)enitatea sunetelor careconcordă cu o"o)enitatea versului i"a)inat, o( inută rin ri"e interioare, ca de ildă -nț &iga'r(pto i lapona )nigel ș , dar "ai ales rin nu"eroase i su(tile alitera ii sau asonan e interioare.ș ț ț

Este cunoscută adevărata edală e e, vocală eterică do"inantă -n acest cuv/nt din versurile ca-nc9eie &itmuri pentru nun ile necesareț . n "oartă consisten a orfică a unei %ile, săr(ătore teț ș

evocată, - i află ec9ivalen ele -n re etarea discretă, "u%icală a sunetelor6ș ț i, u, a, r , m, n, p6Suflete #n pătratul zilei se conjugă,! "a ii lor sunt muzici, imnurile# rugă. ! "atru scoici cș

fumuri de iarbă de mare,! 7indecă de noapte steaua#n tremurare. Cuvintele c9eie ale unui oe"- i ro a)ă sunetele sau c9iar )ru ul de sunete -n cor ul acestui.:ș !1

:'ar(u cultivă cuvinte i ri"a rară, a oi nu"eroase fi)uri sonore, ca de ildă asonan aș ț

a #opac, lampă#amplă, cortină#odi nă, bostonian# illiamș sau o anu"ită consonan ă dintr oț

s e ă folosită cu "ultă referin ă. Astfel vede" asociate la ri"ă sila(e -n care una din consoaneț ț

!0 i(ide"!1 Teodorescu, 1&$@, .140.

4+



este deose(ită, de i a ar ine aceleia i cate)orii sonore. 3unt afinită i delicate care c9ea"ă -n eș ț ș ț

dentalele, alatalele, la(ialele, ca -n e e" lele6 sund#sunt, %ntocma#dogma, zid#limpezicimbruri#timpuri, omogen#Betleem, mugur# bucur, %nling#zinc. Aceste asonan e, inter"ediareț

du ă titlul lor -ntre ri"a erfectă i asonan a o ulară, sunt cultivate de oet dintr o netă)ăduităș ț

ornire s re os. ar -nt/" ină" i alte fi)uri sonore, ca de ildă "onori"a, care aduce odată laș

finele a atru versuri succesive, )ru ulee, ca -n versurile6 in căldări de "ări lacteeF 7a sur ăride curcu(eeF 6n firida ce sc$ntee#eteree, sau ri"a interioară6ite fragi, ie dragiț Q &igă sp$n dela s$n.: !2

Alitera ia este o fi)ură de stil de nivel fonetic, ce constă -n selectarea cuvintelor -n carț

re etă un sunet, o alăturare de sunete6 Lăs$nd să scape r$sul din pieptul tău sporitsau ros#c inoros, pietros#prisos#Aest asonan ă o ulară i ri"ă erfectă6ț ș ursuzi uzi, bleagă#culeagă,ude#crude, g$nd#bl$nd , vărgat#ferecat , str$mb#dr$mb.

n versurile din e e" lele ur"ătoare, se re"arcă re%en a unor asonan e i re etareaț ț șunor vocale6 B$z$ind la v$ntul str$mb, re etarea vocalei -nc9ise#$, nela(iali%ată ) temni a %nț

ars, nedemn păm$nt! Dar capetele noastre, dacă s$nt e, vocală "edie, anterioară,nela(iali%ată> Arup "e slujte vinuri firimitură#i astru! +un ii#n spirit, lucruri %ntr#un "odț

albastru, #i vocală -nc9isă, anterioară, nela(iali%ată "oartă ) rana 1aurului astru,! 7ăditaară, Aalaad,ț a, vocală desc9isă, centrală, nela(iali%ată Legendă asocieri -n care una dinconsoane e deose(ită, consoana p, (ila(ială6 'er simplu, timpul. Dimnesiunea, două#+od .Consoanele sonanter, l, m, n, v, -n co"(ina ii fonice creea%ă rever(erări eterice, recu" -nț

versurile6 -ceastă pontifică lună!'uv$nt adormi ilor e,!Din roua caratelor sună!Aeros, amintit5ț

ce#ru#le > )dict. : n fiecare vers din cele trei strofe ale oe%iei )dict re)ăsi" cel u in c/te unț e, iar -n

cele "ai "ulte dintre ele c/te atru sau trei i de ase"enea cel u in c/te unș ț o, uneori trei sau atru, ce rovin din cuvinteleeter , geros, ce#ru#le, acesta sila(isit entru a fi trans us -n c/ntare,

i res ectiv dinș pontifică, roua i din nouș geros.: !+

#ocala -nc9isău re%entă -n oe"ul "ăunul -nsu"ea%ă destinul trist al ăsării răsăritene6

"e butură, nebunul tău cu scufă!9...: i m$na i#a sucit, cum storci o rufă,! i#a rupt i g$tȘ ț Ș ș păsării, care bătea sunt de ase"enea re%ente asonan ele o ulare6ț moale#poale4 ciugulească#cea că, scufă#rufă, rotea#băteaș .

Tudor #ianu nota -n lucrarea sa, Introducere %n opera lui Ion Barbudes re reluarea vocalei u -n desc/ntecul din oe"ul Domni oaraș 0us6 Bu u M la luna uie,!"e gutuie să mi#l suie,!Oriș

!2 #ianu,1&$0, .$4.!+ Teodorescu,1&$@, .140.

44



de#o fi pe rodie5!Bu u M la <odie4!! M, Scorpiei surate,!Să#l %ntoarcă d#a#ndarate,!Să nu#ivreun picior!'$ine ori Săgetător. :3unt interesante de ur"ărit răsunetele folclorice -n acestdesc/ntec care se nu"ără rintre u inele relun)iri -n literatura cultă conte" orană a oe%ieiț

"a)ice o ulare. Reiterarea vocaleiu -n for"ula Bu u M# M este -ntr adevăr un rocedeusonor de invoca ie, cunoscut de o or.:ț !4

n "aralel romantic, unduirea vocalelor sub ceasuri largi sau re%en a consoanelor ț

sonante m,# n,# r i a consoanei sonoreș #g e"ană -nc9eirea unei eta e i co(or/rea eului -nș

rofanul redat de i"a)inea e itetului cro"aticcase ro iiș 6 /umisem nun ii noastre un burg,ț

!Slăvit cu ape#abia de curg#!'a un dulău tr$ntit pe#o labă, 7ec i burg de#amurg, %n ara vabă.ț ș

Poe"ul vedenrode se re"arcă rin -"(inarea fonică, afinită ile sonore se -nlăn uieț ț

ar"onios, ocurilor de cuvinte6 La r$pa uvedenrode! 'e multe gasteropode2 Suprase*uale! Supramuzicale de ase"enea ri"e unice6 paralogic!mitologic, cavală!spirală, lente!atente

mode!uvedenrode. Ri"a este un rocedeu oetic care constă -n otrivirea versurilor -n sila(ele lor finale,

-nce /nd cu ulti"a sila(ă accentuată, astfel -n eta a arnasiană ri"a rovine din asocieri desu(stantive, cu valoare eufonică i se"antică recu" -n e e" lele6ș esut!trecut, por i!mor iț ț ț

)lan păm$ntul! cuv$ntul , a teptare!revărsareș Lava %nlăn uire!%ntocmireț +un iiț

tăcere!mistere "entru marile )leusinii p$lp$iri!firi# '$nd va veni declinul privirea!contopirea 6n cea ăț lunci!prunci Driada ori alte asocieri de ter"eni a ar in/nd altor cate)oriiț

"orfolo)ice, ca -n e e" lele6 su(stantiv ad ectiv6azur!pur sau ver( ver( dezmierzi! pierzi i#Ț

am %mpletit ad ectiv su(stantiv5 %ncremenit!granit sau ad ectiv ver(6nebiruit! l#a#mpietrit +un iiț su(stantiv ad ectiv6naturi!duri, ad ectiv ver(6ostă ească# să orbeascăș 'ucerirecon uncție ver(5 dar!răsar , ver( su(stantiv6mor!fior )lan ver( ver(6 tinde!cuprinde, ad ectiv osesiv adver(6 meu!greu "entru marile )leusinii su(stantiv ad ectiv6bazalt!%nalt , ad ectivsu(stantiv6infinit!granit "anteism ver( su(stantiv6 se scufundă!undă, su(stantiv ver(asfin it!aiț

biruit mbra ver( ronu"e6 putea!ea, su(stantiv adver(6 strung!prelung > &ăsturnica. n sonete se re"arcă un nu"ăr li"itat de clase "orfolo)ice, deoarece sonetul are o for"ă

fi ă i i" une constr/n)eri for"ale. Astfel, -n sonetulș "(tagora ave" re%en a unor for"eț recu" ver( ad ectiv6am privit!năpădit , su(stantiv su(stantivmare!amalgamare, ad ectiv ver(6negrăit!au oglindit , ad ectivFad ectiv su erlativ a(solut6dorian!noian.

3e re"arcă re%en a ri"elor rareț 5 fir!Ofir Banc izele bazalt!%nalt , '(belă!femelă# "anteism -rarat!#ntunecat -rca azur!"ur i#am %mpletit Ț , 'entaur!aur , Aee!opiacee'$nd va

!4 #ianu,1&$0, .41.4*



veni declinul vis!+iss# 'ercelul lui +iss bănet!"ro*enet &ăsturnica firizi!-triz# &egresiv /alte!dalte, vi=ingi!#nvingi, eline!manueline "rotocol al unui club +atei 'aragiale . Metrica cu versurile lun)i, "ăsura de 14F1+ sila(e de"onstrea%ă asiduitatea -n relucrarri"elor. 5nele oe"e sur rind rin desfă urarea lor (o)ată i ca tea%ă lectorul rin or)ani%area -nș ș

ri"e insolite6 norF;oni9or'ucerire sufoceF"area #oceSolie "iciF'its9 Orbite, conferindu levaloare si"(olică.

Rit"ul este succesiunea re)ulată a sila(elor accentuate i neaccentuate dintr un verș

5nitatea rit"ică este sila(a, iar re etarea acesteia cu re)ularitate, -n cu rinsul versurilorfor"ea%ă iciorul "etric. Rit"ul este deter"inat de accente, au%e, intona ie i se oate asociaț ș

cu rit"ul ideilor i al senti"entelor su)erate rin con inutul versurilor.Asocierile "ai "ultor ș ț

ti uri de rit" deter"ină structuri olirit"ice. Accentul sau intona ia definesc "odificările -nț

durata sau tonul unei sila(e din cuv/nt. Constă -n ronun area "ai a ăsată a unei sila(e sau ațunui cuv/nt i deter"ină ti ul de icior "etric ce for"ea%ă unitatea de (a%ă a rit"ului.ș

Criticul Adrian #oica nota6 :? articularitate a crea iilor din acest ri" ciclu alț Jocului secund -l constituie fa tul că, uneori oe%iile -nce -ntr o unitate tro9aică sau nu"ai o sila(ăinde endentă, accentuată, de i oe%iile sunt scrise -n rit" ia"(ic sau a"fi(ra9.:ș !*

n oe"ul Aest, or)ani%at -n două catrene i două ter ine, versurileș ț 1o#ia#gul ve#c i peca#re l#a ciu#ru#it, l#a ros! i ca#ri#ul, i cus#tu#rea, i#l trec de#a#cumȘ ș ț au rit" ia"(ic ișaccentuea%ă triste ea -n fa a destinului i" laca(il, "ăsura este de 14F1+ sila(eț ț -n ca%ul versurilor din "eisagiu retrospectiv, or)ani%at -n trei ăr i fiecare av/nd c/te atru catrene6ț O des#frun#zi#ri#le din ur#mă!1e ui#tă, vas#te#le pă#duri, versurile sunt "ai scurte concentrate -n "ăsura de &F@sila(e n oe%iamanizare , or)ani%ată -n ase catrene ri"a este -ncruci ată, cu "ăsura de 14ș ș

sila(e, rit" ia"(ic i a"fi(ra96ș 1u, mu#zi#că a for#mei %n zbor, )#u#rit#mi#e9...: i#n a#cest Ș

de sea#ră, ui#t$n#du#mă spre /o#rd .:Gri a entru ri"ă se "ateriali%ea%ă e "ai "ulte lanuri dintre care două ni se ar

esen iale6 dis unerea lor diversă ri"e -"(ră i ate, -ncruci ate sau late, uneori c9iar -n cadruț ț ș ș

acelea i crea ii i noutatea a(solută a unora dintre ele, de i au structura unor ri"e foarte (o)aș ț ș șsau c9iar leoniene.:!!

Ri"e -"(ră i ate de ti ulț ș abba se re)ăsesc -n oe%iile )lan, +un ii, 'opacul ț , Banc izeleri"ă variatăB, "entru marile )leusinii, "anteism -n oe"ele Lava, i#amȚ %mpletit ,manizare se re"arcă ri"e -ncruci ate, alternante, de ti ulș abab.

!* 9tt 6FF .alil.roF contentFu loadsF2012F0@FA RIA #?ICA Ri"a SC+SAEn oe%ia lui Ion 'ar(u. df ).4!!! i(ide"

4!

http://www.alil.ro/wp-content/uploads/2012/08/ADRIAN-VOICA-Rima-%C3%AEn-poezia-lui-Ion-Barbu.pdf





Pri"a eta ă a oe%iilor (ar(iene se ordonea%ă -n catrene -n "are arte, oe"ul "ăunul,cu care se desc9ide ciclulvedenrode constituie un liant, -n ceea ce rive te ro%odia, fiindș

ordonat -n două catrene, endecasila(ilor din ri"ul catren le cores unde, -n cel ur"ătoralternan a 11F10 sila(e, cu ri"e aro itone i o itone. Cuț ș &iga 'r(pto i lapona )nigel, Oul ș

dogmatic, &itmuri pentru nun ile necesareț se constată o evolu ie a versifica iei, astfel -nc/t, -nț ț

ri"ul oe" sunt re%ente nu"eroase catrene, -n celelalte două se răresc. : n Oul dogmatic versurile i%o"etrice structurate -n catrene coe istă cu cele av/ndlun)i"i diferite 3c9e"ele ri"ice referate vi%ea%ă "onori"a i ri"ele -"(ră i ate. Transcriindș ț ș

strofa ur"ătoare, face" totodată "en iunea că fra)"ent/nd co"unicarea, autorul areț

osi(ilitatea de a scoate ri"a -n relief, su(liniindu i noutatea, căci, cu c/t versul este "ai scurtcu at/t s ore te relevan a ri"ei6ș ț

Dar plodulC N!a

De foarte sus ?!b Din polul plus ?!b De unde glodul K!a "ăm$nturilor n#a ajuns !b -cordă lin ?!c

i masculine ?!cȘ

-lbu ului %n ialin !cș

Sărutul plin 4Fc:!$

3e o(servă re%en a unor ri"e cu ef ț ect u"oristic i eufe"istic, ca -n structurile6ș

Isarl$=!parmal$=, minarete!erete, ilar!peninsular, amal!mal, copoi!usturoi, rase!frumoase, grele!inele, ageal$c!Isarl$=. n oe"ul In memoriam sonorită ile ono"ato eice i "a)ice creea%ă o adevăratăț ș

condensare a unor eufonii stranii, dintr o li"(ă vec9e sau din altă lu"e6'ir#li#lai, cir#li lai! "recum stropi de apă rece!%n copaie c$nd te lai4 7ir#o con#go#eo#lig! Oase#nc ise#afa frig!Lir#liu#gean, lir#liugean, ca trei pietre date dura!"e dulci lespezi de mărgean.

Cu oe"ul Joc secund se re"arcă insolitul ri"elor, fie rare, fie asonan e sau ri"eținterioare, recu" -n e e" lele6 cresteFa)reste, redau si"(olic endularea -ntre celest i teluricș

ier%iFver%i, eviden ia%ă esen iali%area sau e eculț ț ș -nsu"areaF"area redau li(ertatea de crea ieț

a(solută. Tot a a, -n oe"ulș 6necatul 6 ad$ncă! st$ncă, lemno i!venino i, pice!despiceș ș , ri"ăasonantă, daroc ean!mărgean se for"ea%ă o ri"ă leoniană ce su(li"ea%ă co"(ustia interioară a!$ I(ide", ). 4@

4$



eului liric sau -nArup5 ă"/ntFs/nt, -n alăF)re ală, ri"e leoniene, accentuea%ă dualitateaș ș

u"ană, rezume!lume, st$ngi!fr$ng i, ri"e i" erfecte. Ce%ura -ntreru e (rusc co"unicarea, entru a su)era o stare sufletească, o e"o ie. nț

oe"ul )lan 6 subtil fior resu une eviden ierea elanului i"anent, accentu/nd rafina"entulț

ele)iac al rea linului sufletesc (ar(ian. +un iiț devin > Suprema %ncordare de granit!rămasă

dintr#o altă %ntocmire. o)lindindu se etern -n erpuitoarea formă ve nic vieȘ ș -rca si"(olstrăvec9i devine o > Informă nălucire de biblic corăbier iet%sc9e de l/n)e "/ndriară%(oinicului su( -plauze unice %n searbădul decor#accentu/nd ideea unei ciclicită i inutile.ț

Poe"ul Increat eviden ia%ă ideea unei urită i latente -ncrestată -n ti" ul ve nic6ț ț ș 6n minutare#aprins# i %ncrestat.ș Poe"ul "oartă face distinc ia -ntre lanul sferelor i cel u"an, aflat -ntr oț ș

er etuă devenire, astfel -nc/t "a ii lor sunt muzici, imnurile#rugă,ș eviden ia%ă trecerea -ntr oț

trea tă a -năl ării entru cunoa tere.ț ș

n oe%ia Lemn sf$nt,structurile o i"oronice din interiorul versurilor6 7ăd praful#rouă, rănile#tăm$ieC! Sf$nt alterat, neutru, neperec e.!tri"it la un vi%ionaris" al oetului care crede -ncă -nrecu erarea i "/ntuirea rin credin ă.ș ț

0.0. Ni%e"!" "e6ic(" &e (#'ic

ivelul le ical se"antic este cel la care sensul a are -n le)ătură cu e resia acestuia,su( for"a unui se"n lin)vistic, "anifestat -n voca(ule, dar i -n sinta)"e sau construc ii "aiș ț

lar)i, sintactice c9iar. Construirea sensului este un roces, :se"antica fiind arte co" onentă ale icolo)iei care se ocu ă -n ri"ul r/nd cu studiul sc9i"(ărilor de sens ale cuvintelor -n eta esuccesive sau -n conte te diferite. Ter"enul de (a%ă cu care o erea%ă se"antica le icală esconce tul de sens care dese"nea%ă%nsu irea obiectelor reflectată %n mintea noastrăș , rin o(iecte-n ele)/ndu se nu nu"ai ceva concret, ci i rocese, feno"ene, caracteristici, etc. n "odț ș

o(i nuit, un cuv/nt are "ai "ulte sensuri, -nsă anali%at -ntr un anu"it conte t, el are un sin)urș

sens sau -n eles le ical, us -n valoare de rela iile lui cu celelalte cuvinte. C/nd aceluia i cuv/ț ț ș

-nveli ori co" le sonor i se asocia%ă "ai "ulte sensuri, a are feno"enul nu"it olise"ie sauș olise"antis". 7i"(a ro"/nă este cunoscută ca o li"(ă (o)ată se"antică sau cu un voca(ular se"antic renu"it. !@

Poe"ul Joc secund 9Din ceas, dedus...: se distin)e la nivel le ical rin re%en a unor ț

ter"eni a(strac i, neolo)ici, ce a ar in unui li"(a tiin ificț ț ș ț dedus, nadir, latent , %nsumarea, cecreea%ă sen%a ia de i"o(ilitate i conferă cadrul s ecific conte" lării oetice i -ncifrea%ț ș ș

!@ G9i ă, 1&&*, .+1.ț4@



"esa ul oetic. 3u(stantivul ceas a ar ine c/" ului se"antic al ti" ului, dar rin alăturareaț

ad ectivului rovenit din ver( la artici iu se inserea%ă re%en a unui ti" interior, fără cur)ereț

Motivele literare recu"6 o)linda, care oferă o i"a)ine ideală asu ra lu"ii -ncon urătoare,"otivul orfic, inte)r/nd ordonarea naturii du ă c/ntecul lui ?rfeu, "otivul %(orului, redăas ira ia s re a(solut a o"ului su erior, "otivul "ării ca "atrice a vie ii. Pri"ul vers al strofeiț ț

-nt/i con ine e itetul "etaforic situat -n inversiuneaț calma creastăfi)ură de stil ce dese"nea%ălu"ea crea iei artistice, lasată -n ate" oralitateț din ceas dedus, definind s a iul a olinicului iț ș

al ec9ili(rului, deci un roces intelectual. 3e re"arcă interferarea unor ter"eni din c/" urile icale diverse6 terestru > creste, cirezi, agreste celest azur, nadir, zbor, ridică, resfirateacvatic%necare, apă, mare, meduze. Pre%en a "etaforeiț arfe resfirate si"(oli%ea%ă i"a)ineacrea iei lirice care se ar"oni%ea%ă 5niversului.ț

1imbru, se ordonea%ă -n urul ter"enului s eciali%at din li"(a ul "ate"atic,divizată iș

asu ra cuvintelor din c/" ul se"antic al c/ntecului6timbru, fluierul, cimpoiul, sună.Prin cele două si"(oluri ci" oiul i fluierul, oetul redă l/nsul ontic, concentratș -n su)estiva"etafora durerea divizată.

n i osta%a sa orfică, oetul ar"oni%ea%ă universul i -" lete te ele"entele teluriculuș ș

cu cele ale celestului redate rin irul de "etafore6ș a umei despuiare, piatra#n rugăciune, undalogodită sub cer.

:Rețeaua le icală a oe%iei (ar(iene cu inde adevărate serii se"antice ce au func ieț

si"(olică, -ntruc/t se ra ortea%ă la ar9eti uri, adică la atitudini cu ecou "itolo)ic i la for"eș

erfecte.: !& Cuvintele se for"ea%ă i se ordonea%ă -n co"(ina ii care iru" din laten a os/rdieș ț ț

oetului6 senin o el ț , albă apă > nc9eiere cerul omogen, t$năr mugur Steaua imnului azimialbe, săbii reciStatură.

Geor)e Călinescu nota -n lucrarea sa, Istoria literaturii rom$ne de la origini p$nă %n prezent 6 :Cu ala"(icuri i distilerii, oetul - i fier(e "ereu sufletul entru a i e tra)eș ș

c9intesen a. i a e tras o. intr un lic9id )ros, (itu"inous, la -nce ut a ră"as e fundul retorteiț Ș

o a ă al(ă, insi idă, o le ie de clocote ure.:ș $0

3e re"arcă referin a entru )ăsirea de noi sensuri concreti%ate -n verita(ile invenț ț

le icale, cu accent "a)ic din secven a de desc/ntec, des rinsț ă din oe%ia In memoriam6 'ir#li#lai, cir#li#lai, "recum stropi de apă rece

!& Teodorescu,1&$@, ). 12$.$0 Călinescu , 1&41, ). @10.

4&



6n copaie c$nd te lai47ir#o#con#go#eo#lig,Oase#nc ise#afară#n frig Lir#liu#gean, lir#liu#gean,'a trei pietre date dura

"e dulci lespezi de mărgean. ?no"astica din crea ia (ar(iană oartă ecetea inventivită ii la nivel lin)vistic rinț ț

sonoritatea nu"elor6 o"ni oara Dus, El Ga9el, Eni)el, Geraldine, 'itc9, CrH to,ș

o etc., 'ar(u fiind un "a)ician al ocului de cuvinte. Ter"enii olise"antici din li"(a ul oetic au la (a%ă cuvintele din li"(a ul "ate"atic,astfel cuvintele redau rela ii i o era ii "ate"atice, fiind arado ali rin sensul e ri"at, recu"ț ș ț

-n e e" lele6

ivi%are6 Durerea divizată o sună#ncet, mai tareQ 1imbruGru uri 6 6n grupurile apei, un joc secund, mai pur Joc secund rea tă 6 7is al dreptei simple 6nc eiereTriun)9i 6Oc i %n virgin triung i tăiat spre lumeArup5n)9i 6ng i ocolit de praf, icoană vec e Lemn sf$nt

i oc iul, ung i i lumea# aceasta#nouăȘ ș +od #ertical 6O ceasuri verticale, frun iț t$rzii2 +od E)al 6 La soarele sf$nt,!)gal#acest c$nt vedenrode E ta)on 6 )ptagon cu v$rfuri stelelor la fel 6nc eiere u"ăr 6 'etatea#i siderală %n stricta#i descărnare! 6 i dezvele te#n /umăr vertebra eiș ș

de fier "(tagora . 3e o(servă -n oe%ia (ar(iană inser ia nu"erelor i a si"(olurilor )eo"etrice, cu ad/nciț ș

se"nifica ii, a a cu" "en iona criticul Tudor #ianu6:#i%iunea "ate"aticianului este at/t deț ș ț

u in cone ată cu activitatea si" urilor, at/t de li(eră de contin)en ele care -ntinea%ăț ț ț func iuneaț

lor, -nc/t lu"ea care i se revelea%ă este resi" ită de el caț pură. a ă de lu"ea e erien ei, aceeaț ț

a "ate"aticii este o a doua lu"e, o su rastructură ideală. ntr un astfel de univers ideal dore teșsă se situe%e vi%iunea lui Ion 'ar(u i acesta este -n elesul e resieiș ț Joc secund,care intitulea%ăvolu"ul său. 5n joc adică o co"(inare a fante%iei, li(eră de orice tendin ă ractică, i unț ș joc secund,desfă urat -n acea %onă a esen elor ideale.:ș ț $1

: o iunea de nu"ăr este asociată -n "od o(i nuit celei de cantitate, ilustr/ndț ș

re onderenta noastră orientare s re "ăsurarea i inventarierea concretului. Cu toate acesteaș

$1 #ianu T., 1&$0, ).4&, ).*0.*0



de a lun)ul istoriei, ideile referitoare la u"ăr au -nse"nat i altceva, u"ărul fiind un conce tș

care indiferent de aria culturală i erioada de ti" la care ne a" ra orta, a fost "ereu asociat cuș

filosofia i "a)ia.:ș $2 3e re"arcă le)ătura nu"erelor cu lu"ea for"elor, din ers ectiva universului si"(olic al

fiecăruia, astfel descrierea nu"erelor con ine ra ortarea la rinci iul nu"eric -n sine, c/t i laț ș

osi(ilul transfer -n lu"ea for"elor. Din ceas, dedus ad$ncul acestei calme creste, !Intrată prin oglindă %n m$ntuit azur,face

referire la nu"ărul ri"ordial unu, care rin actul s ecular creea%ă dualitatea i "ulti licăș

lu"ile, acesta fiind si"(olul divin.Cifra doi se re)ăse te -n oe%iaș +od 6'er simplu, timpul. Dimensiunea două se re"arcă

-naltă s iritualitatea, dată de e itetul "etaforic cer si" lu si"(olistica nu"ărului tri"ite la rinci iul dualită ii6 "asculin fe"inin, cer > ă"/nt, lu"ină -ntuneric, conferind ec9ili(rul iț ș

ar"onie. Cifra trei este re%entă -n ritualurile "a)ice6Sună#mi trei !'lare c ei!'erte sub lucid eter, ca o %nsumare a celor trei cercuri ale cunoa terii#&itmuri pentru nun ile necesareș ț i are oș

si"(olistică vastă6 Trinitatea , re re%intă nu"ărul "a)ic i si"(olic al ro(elor din (as"e.ș

u"ărul 4 eviden iat -n oe"ulț "oartă 6 "atru scoici, cu fumuri de iarbă de mare redăa"estecul ele"entelor con u)ate -n eurit"ie u"ărul cinci este fi)urat -n oe"ul Steau imnului rin re%entare i"a)inii stelare iș

redă re re%entarea enta)ra"ei, considerată for"a a erfec iunii de către ade ii lui Pita)oraț ț ease"nifică uniunea sacră dintre "asculin i fe"inin, unirea rinci iului celest cu cel teluric, unș

nu"ăr nu ial.ț $+

Motto ul oe%iei6 -semeni seri se %ntorc, zice#se, de demult, e ri"ă accedere -ntr un alt s a iuț

ar9eti al unde s a rodus -nt/i, -n lăudata seară, co"uniunea u"an divin, ce rever(erea%ă -n-ntre) universul5 &$u %ncuiat %n cerul omogen, !-r aic nt, din lăudata seară, Scurs florilor slujind %n Betleem! '$nd gărzile surpate %n vioară.! Să port#sub raze deget ters %ntingș

lini tit, un rar i t$năr mugur! "rin ger mutat, prin tufele de zinc, !La st$ncile culcate5să lș ș

bucur.n 6ncle tăriș i"a)inea stelară este fi)urată si"(olic rin "etafora stea netedă6 Stea netedă,vigoare#n c iciuri,! -sprime zveltă, imn de biciuri2

n oe%ia 3alduri, cifra ase este un si"(ol care tri"ite la -" linire sau la e ec,ș ș illiamillson re re%intă sinele "oarta acestuia este usă su( se"nul re%entei cifrei ase, cu conotaș ț

$2 G9HJa,1&&@, & 10.$+ 9tt 6FF .astrote t.roF2012F10F enta)ra"a nodul fara de sfarsit si se"nificatiile nu"arului *F

*1



"alefice6 6ntemni ate illiam, !'ast idrofil, te a teptam! Să treci, maree, din oglindă!6n lunaț ș

frun ii, să te aprindăț 4!Studentstufos, Bostonian. 'e oase ilson illiam,! 6 i jur ar face# o bunăț ț

mină!Spini ase#n pielea ta marină2!9De ase ori, %n ape grele!Sting fier aprins, p$nă#n prăsș ș 4 3ulger cedat, just ung i normal,!'ad reflectat, croiesc cristal.;

u"ărul $ si"(oli%ea%ă tre tele desăv/r ii s irituale, cifră a lenitudinii, acesta tre(uieș

us -n le)ătură cu fi)ura )eo"etrică a 9e ta)onului a a cu" a are -n finalul volu"ului Kocș

secund -n oe"ul nc9eiere5 3ie să#mi clipească vecinice, abstracte,!Din culoarea min ii, ca dinț

prea vec i acte. )ptagon cu v$rfuri stelelor la fel. apte semne, puse ciclic5)L A-0)LȘ

Pornind de la Totul este r/nduit du ă nu"ăr, Ion 'ar(u fascinat de "isterele Grecieiantice a ordonat -n lirica sa su)estiile "ate"atice. u"ărului i se acordă astfel ca acitatea de areda acorduri -ntre sufletul oetului i cel al lu"ii, discursul -n)lo(/nd asocieri erudite, -n c9eș

"istică.

Poetul tefan Au)ustin oina scria -n te tulȘ ș Orfeu i tenta ia realuluiș ț 6 :Ion 'ar(u aredat li"(ii ro"/ne acel rit" esen ial care de%văluie sensurile "isterioase ale e isten ei. ?datăț ț

cu el, oe%ia noastră devine ritual, co"uniune cu un fond o(scur de rea "ultă lu"ină ri"ordială, -n care ideile sunt esen e i totodată ti are. Mate"aticianul tie că, -nainte de a intrț ș ș

-n %ona su re"ei a(strac iuni, u"erele sunt fi)uri care c/ntă. e la el, Poetul a -nvă at căț ț

sunetul este o stare de )ra ie a for"ei.:ț $4

:7i"(a ul este, e de o arte, (a%a culturii, a -ntre)ii culturi i, e de altă arte, este oș

for"ă a culturii. Adică nu"ai li"(a ul are această osi(ilitate de a fi li"(a i realitate, -n acela iș ș

ti" , i de a vor(i i des re sine -nsu i. Mu%ica nu oate vor(i des re "u%ică, nici scul turaș ș ș

des re scul tură. eci li"(a ul are această ro rietate că este e de o arte, (a%a culturii i e deș

altă arte, este i o for"ă a culturii.:ș $* Construirea sensului este un roces, se"antica de"onstrea%ă că un cuv/nt nu are sens -

afara conte tului său, astfel decelarea sensurilor -n ur"a lecturii resu uneo colectare deopera ii semantice.ț PQ

Pe arcursul ri"ei eta e se re"arcă o ascenden ă a folosirii fi)urilor se"antice, astfelț

utili%area frecventă a e itetului du(lu i "etaforic se va asocia ulterior unor verita(ile sineste%ș n sonetul'opacul , ad$nca i limpedea lumină,ș e itet du(lu, "etaforic ce eviden ia%ăț

ascensiunea i ro ensiunea eului liric se ralia%ă unui e itet ersonificator6ș imaginea seninăsauunui e itet calificativrod %mbel ugatș entru a sus ine ta(loulț de un strălucit albastruredat dee itetul cro"atic. C9e"at de dorul a(solutului, de transcendent, si"(olul fi)urat de Ion 'ar(u,$4 oina , 1&$4, . 1!*.ș$* Co eriu E. 2000, . 20+.ș$! 'ăr(oi, e)u ,1&@4, .1**.ț

*2



copacul ar resor(i rin mii de crengi crispate, licoarea opalină, i"a)ine sineste%ică ceinvadea%ă fiin a (ar(iană, de altfel se re"arcă du(la func ie a fi)urilor se"antice asociereț ț

e itetului 9i er(olic, cu cel "etaforic. n sonetul -rca , e itetul a reciativ informa nălucire redă tri(ula iile eului oetic,ț

corăbier al umbrelor , su)erat de e itetul o i"oronic negura greoaie, un Pro"eteu de%nădă duit,

e"er)ent -n acidă melopee, devoal/nd astfel s leen ul e isten ial. Metoni"ia6 oroade -ntre)iț

plecate uternicului cer, ter"enul lecate eviden ia%ă su unerea unor le)i fire ti a" rentate deț ș

o"ni oten a divină.ț

n oe"ul 'ucerire sinte%aarpegii de fanfare desface s re a cunoa te din nevă%utș foi sonore, limpede c emare, e itete ersonificatoare ce su(linia%ă ocul ideilor ure. n stadiulatent, %n armură de fier,e itet "etaforic ce redă -nc9idere, rotec ie -n fa a u"(rei sauț ț

lu"(ului unui nor, eul liric se va lăsa scăldat /nă laorbirea ?rfică a oc9iul de foc. 3e o(servă

lurivalen a se"antică a ter"enilor ce ot fi -n acela i ti" "etaforă sau co" ara ieț ș ț i vom lăsaȘca oc iul de foc să ne orbească. Solie re re%intă "esa ul descărnat al rever(erărilor dionisiace i a olinice.ș ndireainfinită, "etaforă ce tri"ite la 9eteroni"ia devenirii de pe# nalte praguri, -ntr o consonan ăț

de lină cu e itetul "etaforic +area 7oce divină.Atras de cal"ul )/ndirii a olinic, fa t eviden iat rin folosirea e itetului calificativț

rigide g e uriț , oetul reali%ea%ă o -ntoarcere -n s a iul ne ervertit al ori)inilorț cutreiera iatul ad$ncii nop i dint$iCț intero)a ie retorică ce survolea%ă s a iul ana"netic al eului liric.ț ț

3e o(servă o transfor"are a li"(a ului din unct de vedere le ical, cea de a doua eta ăoferă un )randios s ectacol oriental, rin -"(inarea ter"enilor neolo)ici cu ele"ente de ori)ineturcă. Ciclul Isarl$= c/ntă Dunărea %mpărătească,-nsu"ată lu"ii turce. Poe"ul se ordonea%ă-n i"a)ini stilistice a" le, desc9isa cetate a (ucurieialba Isarl$=,ascunde -n ea o lu"e estri ă,ț

care este su( u)ată e osului -ncărcat de "elo ee. Metoni"ia ara veg ea turcităȚ fi)urea%ă redis o%i ia (ar(iană -n careț pierea o dup#

amiază s re taina reflectată -napa multă, e itet calificativ -nc9i%/nd acolo, arcanele te tului oetic. antelarea lirică pe sceptrul de pai mărunt la fir , i" une o ulen a "etaforică redată -nț

versul6 cer plin de rodul toamnei %mi flutura# tartane# entru a străful)era si" urile rinț

sineste%iatot vioriul umed al prunelor g$tlane, -ntr o nuan are "etaforică, edenică, rivile)iată,ț

stră uită de i"a)inea vi%uală a "un ilorț parmal$= 7u"ea orientală definită de ter"eni recu"6 bairam, cad$nă, caicul, parmal$=, caftane,

nădragi, pulpane,a"inte te de lu"ea anton annescă i se a"estecă -nș ș %ncolăcite ceasuri, e itet*+



"etaforic ce redă un ti" ersonal, al -nc9iderii -n interior, ru t de cel continuu, declan ator deș

revela ii.ț

Ioana E". Petrescu -n lucrarea sa, Ion Barbu i poetica modernismuluiș scria6:"itolo)e"ele "o tenite rin cod cultural din eta a arnasiană vor deveni siste" de si"(oluriș

ro rii cu su)estii folclorice, (alcanice.: PP

Te"ele funda"entale "oartea i so"nul se a"estecă cu itorescul i u"orul, astfelș ș

cetatea are o ou to ie.$@

astratin este un ar)onaut trist ce se desface din a ele so"nului, verdele re re%intă unsi"(ol oniric -n lirica (ar(iană6 6n loc de aur, pieptul acelui trist -rgos!Ducea o l$nă verde, dealge năclăite. Astfel astratin, turc smolit de foame i c inș se ridică fanto"atic din a ele "or ii.ț

:Mereu oitariu, surd la c9e"ări, autodevor/ndu se -n fa a "ul i"ii care trăie te revela iaș ț ț ș ț

punctului critic dintre via ă i moarte5 sf$nt trup i rană sie i, agi rupea din el ț ș ș ș .:$&

3e re"arcă folosirea nu"eroasa a "etoni"iilor, ca -n e e" lele5 Treci ietrele apuneriie)ale Increat >"oarte#edeau din ceasul ce nu (ateF in ti" tăiat cu să(ii reci > Statură creatFscul tat Bat apeledin (aia al(astră să des iceF li"(i ver%i, uierătoare, rin din ii venino iș ț ș 6necatul > trec, stră(atin ceas dedus, ad$ncul acestei cal"ecreste Joc secund "etoni"ia văii i a "unteluiș

Ca sin)ur, -n o tirea născ/ndeiș adieri #Driada"etoni"ia ideii#ec9i (ur) de a"ur),-n araț vabă #"aralel ș romantic "etoni"ia occidentului?r(it, plecat "inunii. Driada "etoni"ia -nc9inării "a iș a)aleFCu a aleFPa i (ătu iFCu arnău i,F3 rinteni, s ornici,FCu olcovniciFș ș ț ț

e tot s rinteniF e tot susF e stri)au, ierdu i, i(ovnici6F I ala, o"ni ă Dus Metoni"iaț ș ț

dansului, eviden iată de rit"ul a ilor.ț ș Domni oaraș 0us

0. . Ni%e"!" &'*!c'!*i")* )* )-&i#'(c'ice

7a nivelul sintactic, decelarea trăsăturilor distinctive ale li"(a ului oetic (ar(ian,de"onstrea%ă lurivalen a for"elor co"(inatorii -n siste"ul li"(ii ro"/ne. Eu)en Co eriuț ș

eviden ia%ă rin anali%a rofundă a articularită ilor sintacticeț ț @0 din o era (ar(iană o serie detrăsături6

$$ Petrescu ,1&&+, . @+.$@ oar ă, 1&@0, . 114ț$& Petrescu, 1&&+, . @+@0 Co eriu, 1&@4, . 2++.ș

*4



5tili%area construc iilor cu redicativ su li"entar6ț

Dreaptă, linia ce fr/n)i, Arup, re re%intă una din trăsăturile sintactice rin care li"(a ul sedovede te a fiș realizare a tuturor posibilită ilor limbajului ca atareț . 3e re"arcă valoarea redicativă a ad ectivelor ceea ce i" ri"ă a"(i)uitate iș

co" ri"are te tului oetic6

Prin ce#nnodatedru"uri , ornind de la răscruceF nce e noa tea noastră să cur)ă , nu mai tiuș .'onvertire 3ragilă, unitatea "i e ieritoare dar "osomor$ta lor -nlăn uireF nu e dec/t un s as".ț )lan4e"ult c/nd dorul lor nebiruit!-i lo)odi cu vasta strălucire. +un iiț

C/nd , oprimatde u"(ră , tu resi" eai un cer ț 2 Lava48 -" ietriteF e )/nd descăleca vor %ă e%i nepri ănite. 3ulgii4

0ipnotizatde ad/nca i li" edea lu"inăF A (ol ilor destinse deasu ra lui, ar vrea.ș ț 'opacul4Iar nervii no tri, 9idră cu "ii de )uri, vor (eaș ! Interioara i "are de flăcări violente. "anteism4Pe ur"a lui de foc , triumfătoareF o %)ură lu"(uire ai -ntins. mbra4ul)er cedat , ust un)9i nor"al,F cad reflectat. 3alduri4 olosirea frecventă a ca%ului )enitiv63o" tuosul crinFal formei care urcă. Luntrea4'ra ul rit"icț al timpului aruncă. 3ulgii43lăvitul rinț al orelor va o(osi. "eisagiu retrospectiv4 -l certei sere ani"ale. Legendă4Răsărital crestelor de ăsări.Secol4 olosirea frecventă a acu%ativului cu re o%i ie6ț

5n )/nd adus de raze iș curbură. +argini de seară4Inel i "unte, iar(ăș de abur -n%euat.Suflet petrecut Kos -n lu"ina tunsă, )rea,de sobă. Dioptriein cul"i ne(ănuite i li" e%i,ș de simbol . "entru marile )leusinii

olosirea frecventă a ca%ului dativ -n locul acu%ativului cu re o%i ie6ț u"ise" nun iiț noastre un (ur). "aralel romantic43ă rade tre"uratul lai de visF Prielnic potrivirilor de stele. Desen pentru cort Anulareunor albe timpuri. Secol 3e re"arcă -ntre(uin area frecventă a ca%ului dativ -n locul )enitivului6ț

Ci" oiul ve tedș luncii. 1imbru4@1 i(ide"

**



3ă ni l )/ndi" -n c$t mai sus. &ăsturnica Tot ărul )al(en, %ntins eter de "iere. 'onvertire43e re"arcă structuri -n care adver(ul are func ie de ad ectiv sau ad ectivul ri"e te oț ș

func ie s ecifică a adver(ului, du ă cu" ur"ea%ă6ț

5n fluviu le iosș . /astratin 0ogea la Isarl$= 3inta)"a )ăse te cores ondent entru fluviuș

-ntunecat, su"(ru, c9iar trist.

Ce ru)iniri de a etrezite i ce (r/ncăș . /astratin 0ogea la Isarl$= Ter"enul se oate -nlocui cua e re e%i, arado al cu a e stătute sau l/ncede.ar ceasul > sus. +od conte tual oate fi ceas orientatin roua caratelor sună, FAeros, a"intit6 Ce ru le. )dict n acest ca% )eros, oate fi -nlocuit deter"eni recu"6 fi sau nă rasnic.3ă l toace, gol la dru" să iasă. &iga 'r(pto i lapona )nigel ș Aol este su(stituit de ter"enulc9el.

orul jos, -n noa te. Domni oaraș 0us Această sinta)"ă devine orul su us, -n noa te.#ie ii universale,ț ad$nci, ne vo" reda. "anteism i vei urta triste ea,ț ț %ncet , e ru"ul 3acruimit -i vei cu rinde su re"ele arcane. "entru marile )leusinii 6ndurerat , nesigur iș silnic7o9en)rin. Luntrea C/t %area > ntins, 9aotic ca neantul.F /e%ncetat "ărirea ta o l/n)e. &$ul4 0azliu i larg ș , ca taurul ce l v/ntură alvarii.ș Selim Drept la racla ta de a e cu atolii că ăt/i, "rotocol al unui club +ateiu 'aragiale. 3e -nt/lnesc situa ii -n care re o%i ia se folose te -ntr un "od neo(i nuit, ca -n e e" lele6ț ț ș ș

Cu voi să se to ească%n )/nduri de ninsoare. 3ulgii , -n loc de6 Cu voi să se to eascăde )/nduri%n ninsoare Intrată prin o)lindă%n "/ntuit a%ur. Joc secund , -n loc de Intrată%n o)lindă prin"/ntuit a%ur Kos%n lu"ina tunsă, )rea, de so(ă. Dioptrie,-n loc de Kos spre lu"ina tunsă, )rea,de so(ă Eu, su( iatra turcă, luatde Isarl/J. 6nc eiere , -n loc de Eu, su( iatra turcă, luat -nIsarl/J La o al(ă intru (/ld/(/c. 6nc eiere, -n loc de 6ntr o al(ă a ă intru >(/ld/(/c. n te tul oetic se utili%ea%ă contra)erea i dislocarea sintactică, rintr o to icș

neo(i nuită6ș

#ăi a)ere, tăia i "i o %i ca un oc9eanț 6necatul Rotun%i se fac i oacă /nteco ii.ș ș Izbăvită

ardere 4 Suflete n pătratul zilei se conjugă.! "a ii lor sunt muzici, imnurileș >ru)ă. "oartă nalt-n or)a ris"ei c/ntărescF 5n saturat de se"n, oros infoliu.F Ca fruntea vinului cotoarele ro esș

Dioptrieislocarea sintactică, ca -n e e" lele6 Prin toată roata )loatei ciulite răscoli. Al(iră din ii >nț

ul ă intra i ca un inel.ț /astratin 0ogea la Isarl$= u"ise" nun ii noastre un (ur).ț "aralel romantic n oc9i, din l/nce%i a e, cu" /l /ie )ăl(uieF i uleioasă d/ra caicului turcesc.Ș

/astratin 0ogea la Isarl$=.*$



0.2. Ni%e"!" &'i"i&'ic

ivelul stilistic al li"(ii 9otără te structurarea li"(a elor i a stilurilor -n func ie deș ș ț

factorul sociocultural. Te tul se constituie ca unitate su erioară enun ului, este un nivț

transfrastic, unde se reunesc toate nivelurile anterioare.Anali%a stilistică resu une inventarierea fi)urilor de stil, e resivitatea structurilor

ansa"(lul de conota ii, note definitorii ale stilului oetic (ar(ian.3tratul i"a)istic con ineț ț

i"a)ini artistice de ti auditiv, vi%ual, olfactiv, tactil, sineste%ic, iradiind se"nifica ii afectiveț ș

intelective, -n ti" ce stratul ro%odic ro une rit"uri i ri"e calitative, foarte (o)ate, c9iar ș

leonine cu un rit" interior, constatări ce diri ea%ă lectorul s re o rece tare co" le ă a crea ieț

-n esată cu for"ule noi, insolite,ț de factură arnasiană, definite rin dualis"ul a olinic dionisiac

i (aladic orientale entru trans unerea "odelului folcloric i er"etic.ș ș ?ri)inalitatea oe%iei (ar(iene se "anifestă rintr un li"(a insolit, a"(i)uitatese"antică, sinta ă eli tică, -nnoirea "etaforei, rin roiectarea vi%iunii lirice des re lu"e iș

via ă, -ntr o su(stan ă su)estivă, inedită la li"ita inefa(ilului i a neconven ionalului.ț ț ș ț

7i"(a ul oetic se caracteri%ea%ă rintr un le ic variat, a(stract, er"etic, liris" o(iectiv,eli(erat de anecdotică, retorică i senti"entalis".ș

n le)ătură cu re)istrele stilistice , criticul Mi9ai a"fir o(serva -n lucrarea sa,'lasicireviza iț 6 :Pe teritoriul oeticii (ar(iene două rinci ii stilistice s au lu tat -n er"anen ă6ț

ornirea s re concentrarea ver(ală "a i"ă, tot "ai i" erativă, dusă /nă la eli tic a oidiscursivitatea, ancorarea -n itoresc, le ical, construc iile a" le e rete te e ice. ntr unț

teritoriu nu foarte -ntins, dar e tre"e de re ios, cele două rinci ii s au concurat -n er"anen ă,ț ț

for"/nd olii universului construit de oet. Re)istrele stilistice o use a ar din anii de(utului iș

coe istă /nă la sf/r it. Poe"e su( for"ă fi ă de atru strofe au stat de la -nce ut alături deș

altele recu" După melci, Luntrea, etc. ri"a serie stilistică va cunoa te "o"entul su re" -nș

ciclul Joc secund , -n ti" ce seria discursivă se va -ntruc9i a -n co" uneri vaste i itore tiș ș

Selim, &iga 'r(pto i lapona )nigel, Domni oara 0us, /astratin 0ogea la Isarl$= ș ș i -n alteleșneincluse -n volu", recu" '$ntec de ru ineș sau tardivul "rotocol al unui club +atei'aragiale .@+ De#a lungul nepăsării acestei reci naturi,!Spre nevăzutul unde arpegii de fanfare!Desfac %n sonore o limpede c emare!7om merge %n armură de fier, %ncinEi Ei duri.!!'a nu cumva sub dtrufie ostăEească!Să se adune umbra sau plumbul unui nor,!7om %ncrusta viziuinii aprin@+ 9tt 6FF .ro"aniaculturala.roFi"a)esFarticoleF#R+ 4 .!@ @1. df , . $+.

*@

http://www.romaniaculturala.ro/images/articole/VR3-4_p.68-81.pdf





Măsura versurilor este de 14F1+ sila(e, cu ri"ă -"(ră i ată, inventivitatea oeticăț ș

const/nd -n folosirea ri"elor rare de ti ul norF;o9inor. :Ion 'ar(u e redefinit ca un oet in artidă du(lă, c/nt/nd e două re)istre@4 c/nd a(stract iș descri tiv , c/nd ideativ iș vitalist , -nacela i ti" ur i itoresc, antie ic i anecdotic, trăiri si"ultane cu cores onden e -n du(lulș ș ș ț

li"(a , c/nd rea translucid, c/nd rea )ras, itoresc, o ular, lin de turcis"e, c9iar ar)otic.:@*

Tudor #ianu re"arca -n studiul său referitor la li"(a ul o erei (ar(iane6: n ciclul oe"elor din Sburătorul -nt/" ină" -ncă -"(inări consacrate de ter"eni, ca de ildă fruntea g$nditoare, curgerea eternă, călătoarea undă. ici una din aceste asocia ii fatale de voca(ule nuț

"ai revine -n ciclul Jocului secund . Totul este inedit i nea te tat. 7i"(a ul oetului seș ș

desociali%ea%ă.@!

Pitorescul folcloric de ti (alcanic, li"(a ul u or ar9aic i o ular sau ter"eniiș ș

neolo)ici, tiin ifici, c/" urile se"antice er"etice, ocul de "etafore se"n, concentratreaș ț

"a i"ă a ideii oetice, dislocări, inversiuni eli se, structuri sintactice savante, ro%odia "odernăeviden ia%ă virtuo%itatea oetului -ntr o oe%ie care er"ite accesul rin revela ie i ini iere.ț ț ș ț

Ioana E". Petrescu este cea care intuie te evolu ia oetului dins re "odernitate s reș ț

ost"odernis", rin oetica sa concreti%ată -n liris"ul ur6 infrarealis"ul, are ca o(iectincreatul cosmic, astfel o era sa se orientea%ă asu ra unor : ra)uri de trecere, -ntre stăre isten iale diferite increat crea iune, via ă "oarte, "oarte resurec ieț ț ț ț @$, ca -ntr o er etuă"eta"orfo%are ce are dre t a funda"ental, devenirea iin ei.ț

Ciclul er"etic e "arcat de un li"(a cri tic, o e ri"are a(reviată, cuvinte neo(i nuite,ș

uneori inventate, acesta se distin)e rin erfec iunea for"ală a oe%iei, cultivarea a(stractului ț ș

referin a entru un liris" filtrat rin intelect.ț

Poe%ia (ar(iană referă ocul antino"iilor, olise"ia "etaforelor si"(olurilor iș

"etoni"iilor, edificatoare -n acest sens fiind oe%ia 6nc eiere. Ioana E". Petrescu vor(e te des re o :sinte%ă a "otivelor i "odalită ilor oeticeș ș ț

e eri"entate e arcursul celor trei cicluri, "ai e act s us, siste"ul "otivic e cel din Isarl$= ,dar sinta a oetică a ar ine ciclului er"etic.:ț @@

Stinsă liniEtirea noastră 9Ei aleasă:,! Isarl$= %ncinsă, Isarl$= mireasă2! DovediGii, doisprezece turci! 6ntre poleite pietre să mi#i culci5!!Inima # raiaua, osul feGii sp$n,!Heasta, ntorEi %n barbă de stăp$n,! 'latină#i la 'iprul /egru, %n albeaGă! De sonoră vale %nt

@4 Gi(escu , 1&$!, . 21.@* Marino, 1&!*, nr. +.@! #ianu T. 1&$0, . $&.@$ Petrescu, 1&&+, . 2@.@@ I(ide" ).1$4.

!0



dimineaGă2!!7is al Dreptei Simple2 "oate, geometria! Săbiilor trase la -le*andria,!Libere, suoc iul de senin oGel!,6n neclătinatul idol )l Aa el.!!Inegală creastă, suliGată cegă,!Lame limpduse#n Gara lui norvegă2! &ăcoriGi ca scuGii zonele de aer,!&ăsfiraGi cetatea norilor %n cai sub piatra turcă, luat de Isarl$=,! La o albă apă intru # b$ld$b$c.!3ie să#mi clipească vecinicabstracte,!Din culoarea minGii, ca din prea vec i acte.!

)ptagon cu v$rfuri stelelor la fel.!Fapte semne, puse ciclic5 )L A-0)L Poe%ia 6nc eiere este or)ani%ată -n cinci catrene i un disti9, de(utea%ă ful)urant ș

versul Stinsă lini tirea noastrăș i aleasăș B, ce i" ri"ă te tului o deta are conte" lativă,ș

favora(ilă entru a invoca nu"ele cetă ii Isarl/J, rin cele două vocative6ț Isarl$= %ncinsă, Isarl$= mireasă. To osul este resor(it de resortul inti" al suflului oetic, fi)ur/nd cetateavisului ur, translucid sau cetatea descătu ărilor su(li"ate.ș

Marin Mincu nota referitor la i"a)inea Isarl/Jului6 :cetatea si"(olică a salvării, creată

de i"a)ina ia eJstatică a oetului, ea e istă i"anent, fără a sta)na "anifestarea u"anului.:ț@&

6nc eiere reia siste"ul "otivelor contrarii, coincidente -n s a iul cetă ii Isarl/J, cetateaț ț

mireasă e asociatămor ii,ț atră)/ndu i e cei doisprezece turci %ntre poleite pietre. Ace tia a ar ș

transfi)ura i6 osul fe ei s /n, easta, nervii tor i, -ntr un s a iu al contrariilor Ci rul e)ru,ț ț ț ș ț

asociere ce redă a ro ierea unor ter"eni antino"ici, din unct de vedere se"antic, Ci rul fiindinsula Afroditei, %ei a iu(irii, e)ru culoare ce si"(oli%ea%ă doliul sau "oartea.ț

Pre%en a ver(uluiț clatină redă starea de trecere s re nefiin ă,ț %ntr o diminea ăț 6'latină#ila 'iprul /egru, %n albeaGă !De sonoră vale %ntr#o dimineaGă, refi)ur/nd ciclicitatea "or ii s reț

a rena te.ș

:Construc ia te tului se re"arcă rin sinta a a"(i)uă, ec9ivalen e se"antice6ț ț zidurilor forfecate ale -ncinsei Isarl/J le cores unde ec9ivalarea i otetică -ntre7is al Dreptei Simple iș geometria săbiilor , iar -n strofa a atra suli ată cegă i scu iiț ș ț care destra"ă ca cele ais re%ecefurcicaierul roiec iei celeste a cetă ii.:ț ț &0

3trofa a treia tri"ite la geometria săbiilor ce as ectea%ă din -nalt cuoc iul senin,u"anitatea. 3e inserea%ă "otivul divinită ii sau oate un oc al cuvintelor6ț )l se"nifică

u"ne%eu, -n li"(ile se"itice &1, sau e vor(a de ana)ra"area nu"elui iu(itei inaccesi(ile, ierdute, Del)a.

Pre%en a eului liric este "arcată direct -n a strofa a cincea, rin ronu"ele ersonalț eu, ca un"artor eli(erat, re)ătit să co(oare -nalba apă du ă -nfă tuirea actului oetic.

@& Mincu, 1&&*, . 1!*.&0 Petrescu , 1&&+, . 1$$.&1 I(ide", .1$&.

!1



I"a)inarul oetic co" le 6 poleite pietre, sonoră vale, vec i acte, albă apă, inegalăcreastă, suli ată cegă, lame limpeziț , inversiuni sau e itete "etaforice,oc iul de senin o el, vis al ț

Dreptei Simple4ri"ă -" erec9eată, "ăsura 12F11 sila(e cu -"(inări rit"ice ce creea%ă asonan e6ț

aleasăF"ireasă, al(ea ăF di"inea ă, aerFcaier sau alitera ii turciFculci, a(stracteFacte, s /nFstăț ț ț

Conclu%ion/nd, entru a i asa"(la durerile suflete ti oetul - i disi ea%ă orfis"ul -nș ș ș

%ona eterată, răsfir/ndu i viersul -n cetatea norilor -n caier, es/nd ca -ntr un ali" sest uș ț

e ta)on cu v/rfuri stelelor la fel.F a te se"ne, use ciclic6 E7GADE7, trans un/ndu iȘ ș

(io)raficul -n "itic.

III. ASPECTE METODICE

1. P*)iec'(*e( +i+(c'ic/

Activitatea didactică desfă urată la clasă este recedată de roiectarea didactică, activitș

ce resu une ela(orarea unui lan, a unui roiect. Re erele roiectării didactice sunt6 sta(ilireao(iectivelor, inte de atins rin activitatea educa ionalăț ț ale)erea con inuturilor, "i loace rinț

care se atin) o(iectivele identificarea resurselor u"ane, "ateriale, de ti" sta(ilirea strate)iilor i a "etodelor, ordonarea arcursului didactic, ale)erea căilor adecvate o(iectivelorș

con inuturilor i resurselor evaluarea i autoevaluarea, c/t i cu" au asi"ilat elevii, c/t i cu"ț ș ș ș ș

au reu it să fac din ceea ce "i a" ro us.ș

n ceea ce rive te eta ele roiectării, tre(uie să s une" că ri"ul as -l constituie lecturaș

ro)ra"ei, care are sco ul de a -n ele)e <s iritul:, filo%ofia e care se funda"entea%ă ro)ra"aț

i <litera: ro)ra"ei, identificarea ele"entelor o(li)atorii ale ro)ra"ei.ș

Curriculu" ul de li"(a i literatura ro"/nă ro une "odelul co"unicativ func ional, co"unș ț

entru toate disci linele -ncadrate -n aria curricularălimbă i comunicareș , care resu unede%voltarea inte)rată a celor atru ca acită i funda"entale6 rece tare i e ri"are orală,ț ș

rece tare i e ri"are scrisă, recu" i inte)rarea celor trei do"enii ale disci linei li"(ă,ș ș

literatură i co"unicare.ș Pro)ra"ele de )i"na%iu i cele de liceu re%intă diferen e -n ceea ce rive te ele"entele loș ț ș

constitutive. 7a )i"na%iu, curriculu" ul este roiectat e o(iective cadru i de referin ă, căroraș ț

le sunt asociate e e" le de activită i de -nvă are care ot duce la reali%area o(iectivelor la licț ț

curriculu" ul este roiectat e co" eten e )enerale i s ecifice, cărora li se asocia%ă con inuturiț ș ț

rin care se ot de%volta co" eten ele de ase"enea, ro)ra"ele de liceu revăd un set de valoriț

i atitudini, care, -n ca%ul ro)ra"elor de )i"na%iu, erau infu%ate -n o(iective de ti atitudinaș ș!2



afectiv. Ra iunea entru care s a trecut de la roiectarea e o(iective la cea e co" eten e esteț ț

fa tul că rin co" eten e se reali%ea%ă "ai eficient transferul cuno tin elor i al de rinderiloț ș ț ș

do(/ndite rin -nvă are acestea er"it identificarea i re%olvarea -n conte te diverse a unoț ș

ro(le"e caracteristice unui anu"it do"eniu. n ti" , i ro)ra"ele de )i"na%iu vor fiș

construite e (a%a co" eten elor.ț

Pro)ra"ele constituite o ofertă fle i(ilă ce er"ite rofesorilor ada tarea activită iiț

didactice la ro ria ersonalitate i la s ecificul clasei de elevi cu care lucrea%ă. Ele"entele caș

asi)ură fle i(ilitate, -n ca%ul ro)ra"elor de li"(a i literature ro"/nă, sunt6 osi(ilitateaș

interven iei rofesorilor -n ordonarea i structurarea arcursului didactic succesiuneț ș

con inuturilor, corelarea con inuturilor din do"eniile s ecifice disci linei, cu condi ia asi)urăriț ț ț

coeren ei te"atice i a res ectării lo)icii interne a o(iectului de studiu res onsa(ilitateaț ș

rofesorului de a sta(ili alocările orare considerate o ti"e entru fiecare ele"ent de con inutț

osi(ilitatea "odificării, a co" letării sau a -nlocuirii activită ilor de -nvă are, a concreti%ărț țsu)estiilor "etodol)ice oferite de ro)ra"e, astfel -nc/t rofesorul să reali%e%e un de"ersdidactic ersonali%at adecvat at/t ro riei ersonalită i, c/t i clasei.ț ș

u ă lectura ro)ra"ei ur"ea%ă ale)erea "anualului. E isten a "ai "ultor oferte deț

"anual entru aceea i disci lină, de"onstrea%ă că se oate a un)e la acelea i o(iectiveFș ș

co" eten e rin "i loace diferite, te te diferite i strate)ii didactice. Manualul este unț ș

instru"ent didactic fle i(il, un su ort entru lucrul la clasă,o variantă de interpretare a programei. Aceasta tra)e du ă sine o li(ertate a rofesorului at/t -n ale)erea e care o face a unuanu"it "anual, c/t i -n "odul de a folosi res ectivul "anual la clasă.ș

Ale)erea "anualului se face -n func ie de ro)ra"a colară i de )ru ul intă cu care vaț ș ș ț

lucra. Profesorul are li(ertatea de a folosi "anualul -n )rade diferite la clasă, ut/nd sac ione%e entruț adaptarea "anualului la interesele reale ale )ru ului intă i la nivelul deț ș

-n ele)ere al elevilor cu care lucrea%ă. E istă "ai "ulte osi(ilită i de ersonali%are a de"ersuluț ț

didactic -n ra ort cu "anualul ales6 reordonarea con inuturilor, -nlocuirea unor te te, a unț

sarcini de lucru, a unor teste de evaluare, o"iterea unor con inuturi facultative, adău)area unț

con inuturi, activită i de -nvă are i sarcini de lucru.ț ț ț ș 7ectura ro)ra"ei i ale)erea "anualului sunt ur"ate de -ntoc"irea docu"entelor ș

roiectării didactice6 lanificarea calendaristică, roiectarea unită ilor de -nvă are, scenariț ț

didactice, roiectele de lec ie.ț

Planificarea calendaristică constă -n structurarea i ordonarea "ateriei entru durata unș

an de studiu. Aceasta tre(uie să ornească de la o confruntare a curriculu" ului cu "anualul ale entru un anu"it an de studiu, -n sco ul ada tării acestuia la finalită ile i la con inuturileț ș ț

!+



o(li)atorii ale ro)ra"ei i la clasa de elevi. n lanificarea calendaristică se sta(ilesc unită ileș ț

de -nvă are i succesiunea lr, selectarea o(iectivelor de referin ă sau a co" eten elor s ecificț ș ț ț

ur"ărite la fiecare unitate de -nvă are, selectarea con inuturilor adecvate, alocarea te" oraț ț

entru fiecare unitate de -nvă are, de ore la dis o%i ia rofesorului, de ore entru re)ătireaț ț

sus inerea i discutarea te%ei.ț ș

Proiectarea unită ilor de -nvă are decur)e din lanificarea calendaristică din care reț ț

lucruri esen iale6sco urile i con inuturile. 7a acestea se vor adău)a alte ru(rici rivindț ș ț

activită ile de -nvă are, resursele, instru"entele de evaluare. iecare unitate de -nvă are cu rinț ț ț

con inuturi din toate do"eniile disci linei literatură, li"(ă, co"unicare, care tre(uie a(ordateț

-ntr o vi%iune inte)ratoare. A(ordarea inte)rată se reali%ea%ă -n urul te tului literar nonliterar, care une -n eviden ăFilustrea%ă anu"ite ro(le"e de li"(ă i co"unicare ce vor fiț ș

studiate -n continuarea studiului te tului. n roiectarea unită ilor de -nvă are este i" ortant sț ț

e iste o corela ie -ntre o(iectivele de referin ăFco" eten ele s ecifice, con inuturi, unită i dț ț ț ț ț-nvă are, resurse i "etode de evaluare.ț ș

ocu"entul cel "ai detaliat al roiectării este roiectul de lec ie sau for"a si" lificată aț

acestuia, derivată din roiectarea unită ii de -nvă are, scenariul didactic. n scenariul didacticț ț

o"ite artea introductivă6o(iectul de studiu, clasa, data, su(iectul lec iei, o(iectivele dț

referin ăFco" eten ele s ecificie, "etode i resurse folosite. El este o ane ă a roiectului unită iiț ț ș ț

de -nvă are, e care -l detalia%ă entru fiecare oră de curs -n arte.ț

n ceea ce rive te anali%a li"(a ului la orele de li"(a i literatura ro"/nă, se o(servă căș ș

aceasta este refi)urată -n ro)ra"a de liceu entru clasele IL LII, du ă cu" ur"ea%ă6 la clasa aIL a, -n do"eniul li"(ă i co"unicare, -n se)"entul rece tarea te telor orale i scrise, unul dinș ș

con inuturi se referă la nivelurile rece tării6ț fonetic, ortografic i deș punctua ieț , vi%/nd rolulse"nelor de orto)rafie i de unctua ie -n rece tarea "esa elor scrise, nivelul le ico se"anticș ț

rin inter retarea sensurilor cuvintelor i eviden ierea rolului c/" urilor se"antice -n "esa eleș ț

scrise i orale, nivelul stilistic, cu identificarea fi)urilor de stil, etc.ș la clasa a L a, una dintreco" eten ele s ecifice, rive te, de e e" lu6ț ș identificarea valorilor stilistice generate de

folosirea registrelor limbi, corelate -n ro)ra"ă cu ur"ătoarele con inuturi o(li)atorii6 re)istrelețli"(ii6 li"(a ar9aic, neolo)ic, o ular e resivitatea -n li"(a ul co"un i -n cel oetic. 7aș

clasele a LI a i a LII a, una dintre co" eten ele s ecifice se referă la anali%a li"(a ului oeticș ț

su( as ectul articularită ilor stilistice, corelate ur"ătoarelor con inuturi6 fi)uri sintactice sau dț ț

construc ieț fi)uri se"antice, fi)uri de sunet i ele"ente de ro%odie.ș

Pro)ra"a revede la con inuturi o(li)atorii studierea oe%iei lui Ion 'ar(u, du ă cu"ț

ur"ea%ă6 După melci, inte)rat -n cadrul unită iiț Joc iș Joacă, din "anualul clasei a IL a, al!4



Editurii Art, &iga 'r(pto i lapona )nigel ș , revă%ută entru clasa a L a, -n ca itolul +odernismul e*trem, -n "anualul Editurii Corint, Joc secund, discutat -n clasa a LII a, -nca itolul "erioada interbelică.

0. P*i#cipii i e')+e )")&i'e 7# p*e+(*e( "i ,ii i "i'e*('!*ii *) 8#eș ș

Princi iile didactice e ri"ă nor"ele )enerale care funda"entea%ă teoria i racticaș

educativă i care orientea%ă roiectarea, or)ani%area i desfă urarea rocesului de -nvă ă"ș ș ș ț

Acestea asi)ură eficien a ac iunii de "odelare a ersonalită ii elevului, -n confor"itate cuț ț ț

sco urile educa iei. Cele "ai i" ortante rinci ii didactice entru rofesorul de li"(a iț ș

literatura ro"/nă sunt62.1. Princi iul -nsu irii con tiente i active, "ai (ine %is al artici ării con tiente iș ș ș ș ș

active, rin care se ur"ăre te -n ele)erea cuno tin elor redate sau do(/ndite cu sco ul de a evitaș ț ș ț-nvă area "ecanică. n acest sco , rolul rofesorului de li"(a i literatura ro"/nă este acela de aț ș

accesi(ili%a i a asi)ura con inutul inteli)i(il al lec iei a el/nd la e licare, ar)u"entare,ș ț ț

e e" lificare i a lica iiș ț de a face cone iuni -ntre vec9ile i noile cuno tin e ale elevilorș ș ț de a ro(le"ati%a, astfel -nc/t să deter"ine "anifestarea )/ndirii creatoare a elevilor.

2.2. 5n alt rinci iu se referă la siste"ati%area i continuitatea cuno tin elor, vi%eaș ș ț

structurarea "ateriei -n unită i "etodice, ordonate lo)ic, tiin ific i eda)o)ic -ntr un siste"ț ș ț ș

infor"a ional. Astfel, -nvă area tre(uie să se desfă oare rit"ic, i să asi)ure reordonarea ț ț ș ș ș

ăstrarea cuno tin elor noi, rin reali%area de sc9e"e, re%u"ate, lanuri de idei, etc.ș ț

2.+. Princi iul accesi(ilită ii cuno tin elor i al res ectării articularită ilor de v/rstă seț ș ț ș ț

referă la trans"iterea cuno tin elor in/nd cont de articularită i de v/rstă, intelectuale, afectivș ț ț ț

ac ionale ale elevilor. Aceasta resu une con u)area efortului rofesorului de asi)urare aț

-n ele)erii cu efortul ersonal al elevilor de a a un)e sin)uri la co" re9ensiunea cuno tin elorț ș ț

Profesorul tre(uie să valorifice ca acitatea intelectuală a elevilor, reali%area unei -nvăț

)radate, orient/nd -nvă area du ă ciclurile de de%voltare si9olo)ică a elevilor. e ase"eneaț

condi ia esen ială a redării li"(ii ro"/ne ur"ăre te activi%area ca acită ii de a(stracti%are aț ț ș țelevilor. 2.4. Princi iul individuali%ării, al diferen ierii -nvă ării resu une ca rocesul instructiț ț

educativ să se defă oare -n func ie de rit"ul de "uncă al elevilor, rintr o tratare diferen iatăș ț ț

Astfel, elevii vor ri"i sarcini individuali%ate, -n func ie de a titudini, -nclina ii, o iuni, nivel ț ț ț

de%voltare intelectuală, de ti ul de recu erare entru elevii ră"a i -n ur"ă sau de de%voltaș

entru elevii (uni i foarte (uni.ș!*



2.*. Princi iul -nsu irii te"einice a cuno tin elor - i ro une să asi)ure dura(ilitateaș ș ț ș

cuno tin elor, rice erilor, de rinderilor, ersisten a celor -nsu ite entru o erioadă "ai lun)ă,ș ț ț ș

fidelitatea i "o(ilitatea -n re roducerea infor"a iei acu"ulate, folosirea eficientă i o erativă aș ț ș

rice erilor i de rinderilor.ș

2.!. Princi iile didacticii co"unicării6&2

Accentuarea rolului interactiv al li"(a ului, e ersarea tuturor func iilor lui -n conte teț

variate i se"nificanteș . 7i"(a ul devine instru"ent rin care fiin ele interac ionea%ă i intră -nț ț ș

interrela ie,ț cu sco ul de a sc9i"(a o inii, de a e ri"a stări i senti"ente diverse, etc. 3tudiulș

li"(ii se orientea%ă asu ra -n ele)erii "anierei -n care li"(a ul func ionea%ă -n -ntre)ul său i dț ț ș

ase"enea, vi%ea%ă for"area unor ca acită i de a l transfor"a -n instru"ent eficient dț

co"unicare. Astfel, clasificarea discursului oral i scris se -ntinde s re sfera infor"a ionaluluș ț

in onctivului i ar)u"entativului, )ener/nd situa ii diverse de co"unicare, s re e e" lu6 editareș ț

de revistă. Confi)urarea unor strate)ii didactice active, ce ur"ăresc utili%area li"(ii -n conte t resu une un discurs variat ce tre(uie e ersat rin ra ortare la func ia li"(a ului i a te telor.ț ș

Acest rinci iu se referă la or)ani%area con inuturilor -nvă ării i vi%ea%ă eludarea e erciț ț ș ț

li site de conte t. A(ordarea literaturii ca ori%ont divers, dina"ic, i desc9isș a(ordarea lecturii ca dialo) cute tul i rin te t, cu celălalt i cu sine -nsu i, constă -n orientarea s re o lectură diversificatăș ș ș

in/nd cont de ori%ontul de a te tare al elevilor i vi%ea%ă eta e recu"6 lecturarea ini ialăț ș ș ț

accentuea%ă de%voltarea sensi(ilită ii fa ă de te t, lecturarea critică, vederea de deasț ț

orientată s re se"nifica iile te tului. 3ecven ele de reflec ie sunt con u)ate cu asi"ilarea teorieiț ț ț

literare, entru s orirea inter retării rafinate. 3tructurarea unor arcursuri didactice e licite i coerente, ca a(ile să corele%eș

do"eniile disci linei i, -n cadrul lor, activită ile de asi"ilare a cuno tin elor cu activită ilș ț ș ț ț

a licative , acest rinci iu vi%ea%ă corelarea, -n cadrul aceleia i unită i de -nvă are a lec iiloș ț ț ț

li"(ă, literatură i co"unicare, recu" i alternarea, -n cadrul aceleia i lec ii, a activită ilor deș ș ș ț ț

asi"ilare de cuno tin e cu cele de co"unicare )lo(ală.ș ț &+

3tructurarea unui de"ers coerent ce corelea%ă activită ile didactice a ate e for"areț

co" eten ei de co"unicare orală. 3e reali%ea%ă rin secven e de actuali%are la -nce utul lecț ț ț

dar i rin secven e retros ective orientate s re asa"(larea as ectelor -nvă ate.ș ț ț

&2 Pa"fil, 200+, . +4&+ I(ide", . +*

!!



3tructurarea unor de"ersuri e licite vi%ea%ă ustificarea activită ilor, eviden iereț ț

strate)iilor i indicarea conte telor -n care se ot actuali%a.ș

?r)ani%area unor secven e de -nvă are co" leteț ț ur"ăre te activită i de anali%areaș ț

discursului scris i oral, activită i de a rofundare a te"ei ca va fi e usă, activită i ro riu %iseș ț ț

reali%ate rin oc de rol, activită i de autoevaluare i evaluare entru for"area unor ca acită i nț ș ț

de co"unicare. 3tructurarea unor a)ende desc9ise de roducere i evaluare de te tș entru a orientaactivită ile elevilor.ț

Corelarea secven elor centrate asu ra co"unicării cu cele consacrate studiului literaturiț

se referă la redarea )radată i er"ite ar"oni%area i a rofundarea cuno tin elor asi"ilate la oraș ș ș ț

de li"(a i literatura ro"/nă.ș

2.$. Princi ii ale didacticii redactării6

iversificarea conte telor de roducere de te t scris ur"ăre te crearea unor conte teșdiverse, ce de ă esc acel, aiciș iș acu" al clasei, rin eli"inarea conte tului restrictiv iș

-ncura area i"a)ina iei co iilor entru ca ace tia să ai(ă "otiva ie entru scriere.ț ș ț

E tinderea ti olo)iei te tului scris cu rinde cate)oriile scrierii func ionale, i"a)inative,ț

refle ive i inter retative. Astfel, cunoa terea lor este esen ială -n activită ile de scrierș ș ț ț

"a oritatea s eciilor aflate -n ro)ra"ă le vi%ea%ă direct6 descrierea, ortretul, ovestirea, te tudocu"entar, te tul in onctiv. Centrarea activită ilor de scriere asu ra su(stan ei i coeren ei "esa ului vi%ea%ț ț ș ț

orientarea aten iei elevului asu ra con inutului. 3crisul oate do(/ndi -n coală rostul săț ț ș

funda"ental, acela de a nu"i e erien e, )/nduri, senti"ente e care să le ute" -" ărtă iț ș

altora, cu reci%area că de"ersurile didactice tre(uie să ur"ărească focali%area asusu(stan ei "esa ului.ț

u(larea actului scrierii rintr un arcurs refle iv se referă la inte)rarea unor secven eț

de reflec ie asu ra rocesului scrierii, -n de"ersul didactic entru a er"ite elevului săț

con tienti%e%e eta ele redactării, dificultă ile -nt/" inate i căutarea unor solu ii.ș ț ș ț

Evaluarea du(lă a scrierii ca rodus i ca roces vi%ea%ă inte)rarea "odalită ilor ș țevaluare ce er"it at/t notarea variantei finale, c/t i notarea rocesului scrierii, de la ale)ereș

te"ei, colectarea datelor, reali%area unor ciorne succesive, /nă la redactarea for"ei finale.

!$



. Me')+e"e +e 7#%/ / 8#':ț

Metodele de -nvă ă"/nt re re%intă căile folosite -n coală de către rofesori -n a i s ri inț ș

e elevi să desco ere via a, natura, lu"ea, lucrurile, tiin a. Ele sunt "i loace rin care seț ș ț

de%voltă rice erile, de rinderile i ca acită ile elevilor de a ac iona asu ra naturii, de a foloș ț ț

roadele cunoa terii, for"/ndu i caracterul i de%volt/ndu i ersonalitatea.ș ș ș ș

Metodele de -nvă ă"/nt sunt "odalită i de or)ani%are i de conducere a rocesului dț ț ș

redare -nvă are evaluare a cuno tin elor i de rinderilor -n func ie de o(iectivele didacticț ș ț ș ț

u ă reci%area o(iectivelor i anali%a resurselor, ur"ea%ă ela(orarea strate)iei didactice, c/ș

rofesorul va ur"ări6 ale)erea "etodelor de -nvă ă"/nt, a "aterialelor i "i loacelor didactice,ț ș

co"(inarea "etodelor, "aterialelor i "i loacelor, -n a a fel -nc/t să er"ită reali%areaș ș

o(iectivelor, ela(orarea scenariului didactic.

.1. Me')+e"e '*(+i i)#("e:ț Metodele tradi ionale au un caracter re onderent oral6 ovestirea, e lica ia, rele)ereaț ț

colară, lucrul cu "anualul, altern/nd cu "etodele co" le"entare.ș

+.1.1. E unerea re re%intă "etoda ce constă -n re%entarea ver(ală "onolo)ată a unuivolu" de infor"a ii de către educator, către educa i, -n concordan ă cu revederile ro)ra"ei iț ț ț ș

cu cerin ele didactice ale co"unicării. Este o "etodă e o%itivă, care situea%ă elevul -n ostuț

de rece tor. Aceasta oate fi co"(inată i cu alte "etode, de e e" lu conversa ia. E unereaș ț

oate folosi for"e variate, recu" ovestirea, e lica ia, rele)erea colară.ț ș

+.1.2. Prele)erea colară re re%intă for"a de e unere cu un caracter a(stract, -n cadrulș

căreia infor"a ia este re%entată ca o succesiune de idei, teorii, inter retări de fa te, -n scoț

unificării lor -ntr un tot. Această "etodă se folose te -n s ecial la clasele din ciclu liceal, de tiș

rele)ere#de%(atere, care -"(ină co"unicarea orală cu conversa ia didactică, -ntre(ările ț ș

răs unsurile rofesor elev, cu artici area lor la clarificare, ar)u"entarea, a(stracti%area,)enerali%area, siste"ati%area infor"a iilor. Prele)erea este necesar să -nde linească ur"ătoareț

condi ii i e i)en e tiin ifico didactice6 asi)urarea unui con inut tiin ificț ș ț ș ț ț ș ț res ectarea adecvată a

rinci iilor didactice folosirea, -n interac iune a altor "etode didactice, recu"6ț ro(le"ati%area, desco erirea, asaltul de idei ado tarea unui stil clar, evit/ndu se li"(a ulsofisticat "i"ică i anto"i"ică adecvate, "anifestate cu naturale e, fără teatrali%areș ț e e" leilustrative să nu fie -n e ces, dar nici foarte u ineț . +.1.+.7ucrul cu "anualul este o "etodă care - i ro une să reali%e%e ini ierea elevilorș ț

ractica lecturii individuale rin diri are de către rofesor, nivelul e care elevii tre(uie săatin)ă -n clasele "ai "ari fiind cel al lecturii inde endente această "etodă conduce elevul -n a

!@



se de rinde cu lecturarea i -n a do(/ndi ca acitatea de aface adnotări, siste"ati%ări, fi e dș ș

lectură, urnale de lectură, -nsu indu i totodată i de rinderea de a reali%a te te de e ri"arș ș ș

creatoare a ideilor su( for"a eseurilor sau co"entariilor. +.1.4.Conversa ia este "etoda care valorifică cuno tin ele rin inter"ediul dialo)uluiț ș ț

rofesor elev, discu iilor sau de%(aterilor. Prin dialo) autentic, varianta "odernă a euristicii, ț

(a%a te telor literare, se cultivă, -n ri"ul r/nd creativitatea elevilor, ca acitatea lor de a utili% ersonal cuno tin ele do(/ndite, a(ilitatea de a dialo)a -n vederea unei co"unicării vii i clareș ș ș

-n conte te diverse. Conversa ia este folosită -n cele două for"e revă%ute de eda)o)ie6 euristică i cate9etică.ț ș

+.1.*. Conversa ia cate9etică, rovine din li"(a )reacă de la ter"enulț =ate=ismos iș

se"nifică -nvă ătură. Această "etodă resu une -nvă are "ecanică, "otiv entru care nu "aiț ț

este sus inută de eda)o)ia conte" orană. Ea oate fi folosită -n cadrul conversa iei careț ț

recedă redarea unei te"e noi, entru ca rofesorul să i dea sea"a la ce nivel tre(uieșconce ută redarea, "o"entul activi%ării ideilor ancoră. +.1.!.Conversa ia euristică, rovine din li"(a )reacă de la ter"enul 9eurisJein iț ș

-nsea"nă a desco eri. Cunoscută i su( denu"irea de conversa ie socratică, acestă "etodă seș ț

re%intă su( for"a unor serii le)ate de -ntre(ări i răs unsuri, la finalul cărora să re%ulte, caș

conclu%ie, adevărul sau ele"entul de noutate entru elev. Această "etodă oate fi folosită -ntrlec ie de anali%ă a unor o ere literare, din care să re%ulte caracteri%area ersonaț

articularită ile discursului narativ, -n lec iile de reca itulare i siste"ati%are, c/nd elevii ț ț ș

do(/ndit de a con inuturile acestea, ur"/nd să le corele%e du ă anu"ite criterii.ț

Aceste "etode tre(uie să -nde linească ur"ătoarele condi ii6 să se (a%e%e e ar)u"enteț

să ornească de la fa te sau e e" le, resu un/nd că elevii sunt antrena i să o(serve, săț

co" are, să desco ere i să for"ule%e conclu%iiș să solicite ca acitatea de ar)u"entare arăs unsurilor i )/ndirea elevilor ș -ntre(ările tre(uie să fie for"ulate clar i recisș .

.0. Me')+e c)#%e# i)#("e:ț

+.2.1. Pro(le"ati%area este o variantă a euristicii, care solicită un efort intelectuaco" le -n a )ăsi solu iile unei ro(le"e, entru a le verifica i a le a lica. Este o "etodăț ș

didactică ce resu une -nsu irea cuno tin elor e (a%e conflictuale, ro(le"a oferind c/teva dateș ș ț

des re con inutul o erei literare, des re ersona , etc., e (a%a cărora se cărora se construie tț ș

-ntre(area, ur"/nd ca răs unsul să constituie o ac9i%i ie de noi cuno tin e. e e e" lu, -n te tulț ș ț

(ar(ian Oul dogmatic se re)ăsesc trei si"(oluri s ecifice liricii sale6 oul, nunta i factorul solar,ș!&



e lica i, -n acest conte t, si"(olul oului disociind -ntre oul ster , 9rană a tru ului i oul cu lod,ț ș

9rană s irituală. Pornind de la se"nifica ia oului, e (a%a discu iilor, elevii vor sesi%a i"a)inț ț

urăFincreatul6 oucu plod , dar i i"a)inea i" ură6 ouș sterp, i cu a utorul ro(le"ati%ării vor ș

asocia oul, cu si"(olul ar9eti al al cos"osului ce -nc9ide -n el i via a i "oartea.ș ț ș

+.2.2. Metoda e erci iului re re%intă "odalitatea de efectuare re etată a ac iunilor deț ț

-nvă are teoretică -n vederea fi ării i consolidării cuno tin elor do(/ndite i a for"ării ț ș ș ț ș ș

de%voltării rice erilor i de rinderilor intelectuale. Această "etodă este esen ială -ntr o coaș ț ș

"odernă, dat fiind fa tul că nu"ai rin ac iune o i -nvă a să ac ione%i, re re%ent/nd strădaniț ț ț ț

"oderni%ării rocesului de redare -nvă are la li"(a i literatura ro"/nă. e e e" lu, e erci iiț ș ț

analiticeF de recunoa tere se folosesc atunci c/nd elevii tre(uie să identifice diferite fa teș

li"(ă -n te tele lin)vistice, să le )ru e%e, să le carcteri%e%e sau să le disocie%e, de tiIdentifica i ver(ele i )ru a i le e două coloane6 redicate ver(ale i redicate no"inaleț ș ț ș

e erci iile sintetice sunt for"e de activitate con tientă, de a licare -n ractica vor(irii i a scrieriț ș șa infor"a iilor des re fa te i feno"ene de li"(ă. Acestea ot fi de "odificare6 trecerea uneiț ș

nara iuni de la ersoana a III a, la ersoana Iț de e e" lificare a unor fa te de li"(ă, e erci iiț

creatoare, etc. E erci iile orto)rafice, ortoe ice i de unctua ie ot face o(iectul unei secven eț ș ț ț

s eciale, -n lec iile de li"(ă i co"unicare.ț ș

+.2.+. nvă area rin desco erire re re%intă o strate)ie co" le ă de redare -nvă are careț ț

oferă osi(ilitatea ca elevii să do(/ndească cuno tin ele i rin for a ersonală de cunoa tereș ț ș ț ș

fiind de trei ti uri6 desco erire inductivă, de e e" lu6 ornind de la ortretul la onei Eni)el, refi)urat -n oe%ia &iga 'r(pto i lapona )nigel ș de Ion 'ar(u, eviden ia i trăsăturileț ț

di"ensiunii a olinice re%ente -n lirica Jocului secund4desco erirea deductivă6 Ilustra i dra"aț

lui Eni)el, cu e e" le din te t, -n oe"ul &iga 'r(pto i lapona )nigel ș de Ion 'ar(udesco erirea analo)ică6 Găsi i si"ilitudini i deose(iri -ntre oe"ulț ș &iga 'r(pto i laponaș

)nigel i oe"ulș Luceafărul de Mi9ai E"inescu. +.2.4. 7ucrul e )ru e este o "etodă ce resu une coo erare i activitate co"ună -nș

re%olvarea unor sarcini de instruire. Aceasă "etodă sti"ulea%ă s iritul de res onsa(ilitate

fiecărui "e"(ru fa ă de )ru a din care face arte, ur"ărind de%voltarea co" orta"entului socialțal elevului, dar i s iritul co" etitiv. Activitatea oate ur"ări as ecte recu"6 anali%a unor ș

crea ii lirice cu un (o)at con inut de idei i senti"ente, )ru ele de elevi vor anali%a nivelț ț ș

fonetic, le ical, )ra"atical, stilistic i i"a)istic, ca a oi să eviden ie%e rintr o sinte%ă valoareș ț

crea iei i -ncadrarea acesteia -n o era oetului i a literaturii ro"/ne.ț ș ș

+.2.*. 'rainstor"in)ul este nu"it i asaltul de idei, "etoda ?s(orn, filosofia "areluiș a .

$0



Este o "etodă de studiu, dar i o "etodă de investi)a ie tiin ifică i de creativitate. Eta ele dș ț ș ț ș

desfă urare sunt anun area te"ei de re%olvat i a o(iectivelor acesteiaș ț ș ela(orarea ideilor iș

solu iilor )ăsite de elevi -n re%olvarea te"eiț evaluarea datelor i sta(ilirea conclu%iilor. 7ecș ia seț

desfă oară de o(icei su( for"a "esei rotunde.Metoda are dre t sco e"iterea unui nu"ăr c/tș

"ai "are de idei, ce er"ite sti"ularea creativită ii i )ăsisirea solu iei o ti"e. 3 re e e" lu6ț ș ț

Av/nd -n vedere titlul volu"ului Joc secund de Ion 'ar(u, )ăsi i c/t "ai "ulte valen e entruț ț

cei doi ter"eni. Astfel elevii ot asocia oe%ia cu ocul sau ca o for"ă de li(ertate a(solută acrea iei i ca )ratuitate a ei, etc.ț ș

+.2.!. Metoda risco are ca sco identificarea ro(le"elor co" le e i re%olvarea lor eș

căi si" le i eficiente. 3unt folosite două rocedee6 a licarea, lista de control sau c9estionarul ș ș

(rainstor"in)ul re)i%at. C9estionarul tre(uie să -nde linească ur"ătoarele condi ii6 să con inț ț

-ntre(ări si" le, să solicite un nu"ăr "ic de infor"a ii, să resu ună răs unsuri si" le i scurte.ț ș

Profesorul -" arte clasa -n două ec9i e6 ri"a ec9i ă alcătuită din 10 1* elevi, este ec9i a deinvesti)a ie, cea de a doua, cu * ! elevi este ec9i a de conclu%ionare. 7ista de control se a liț

"e"(rilor ec9i ei de investi)a ie. u ă ce fiecare elev for"ulea%ă răs unsuri scrise, ec9i aț

identifică ro(le"ele, le co"entea%ă, ro une re%olvări o(i nuite. Profesorul distri(uie ec9i eiș

de conclu%ionare roluri care definesc anu"ite structuri si9olo)ice6 conservatorul, a reciasolu iile vec9i, le unctea%ă nea unsurile, fiind entru ăstrarea lor ț e u(erantul, e"ite ideiori)inale, asi)ur/nd rin aceasta o at"osferă i"a)inativ creativă esi"istul, este cel carenea)ă o ortunitatea oricărei -"(unătă iriț o ti"istul critică o%i ia esi"istului i sus ineț ș ț

solu iile ro use de e u(erant. 5n e e" lu de c9estionar, entru oe"ulț &iga 'r(pto i laponaș

)nigel , de Ion 'ar(u6 Ce at"osferă se conturea%ă -n inci itul oe"ului= Care sunt ele"entele ceco" un s a iul nu ial= Care sunt ele"entele de ortret folosite -n descrierea lui CrH toFț ț

7a onei= Care sunt rela iile de o o%i ie din oe"= Care sunt "otivele oetice referate de Ionț ț

'ar(u -n acest oe"= Ce si"(oli%ea%ă CrH toF 7a ona= Care sunt sensurile ale)orice al oe"ului=

Metoda risco er"ite -ndru"area elevilor rin inter"ediul c9estionarului, antrenea%ă

-ntrea)a clasa, -ncura ea%ă identificarea ro(le"ei sau )ăsirea răs unsurilor, for"ea%ă a(ilită i dțco"unicare i ada tare la situa ii diverse.ș ț

+.2.$. Metoda ira"idei sau "etoda (ul)ărelui de %ă ada este o -"(inare -ntre activitateaindividuală i cea a )ru urilor de elevi. Are rolul de a -ncor ora activitatea fiecărui elev, -ntrș

de"ers "enit să re%olve o ro(le"ă co" le ă.?r)ani%area unei astfel de activită i are ur"ătoarele eta e6 eta a activită ii individualț ț

elevii ri"esc i re%olvă individual o te"ă -ntr o erioadă scurtă de ti" , cinci "inute. 3 reș$1



e e" lu6 Co"enta i i"a)inea soarelui descris de Eni)el ca taler scu" , cu "ar)ini ver%i, deț

aur Co"enta i inco" ati(ilitatea dintre lu"ea lui CrH to i lu"ea 7a onei.ț ș Eta a activită ii -nț

erec9i, se for"ea%ă )ru e de c/te doi elevi, care -n două "inute, - i verifică reci roc re%ultateș

i -ncearcă să răs undă la -ntre(ările care s au for"at -n interiorul )ru uluiș eta a activită ii -nț

)ru e de atru elevi, )ru urile se unesc două c/te două, elevii - i confruntă din nou re%ultatelș

conce un nou răs uns, -ntr o for"ulare la care au contri(uit to i, identifică conclu%iile cț

caracter )eneral i confruntă răs unsurile re%ultate -n ur"a -ntre(ărilor ș eta a activită ii cuț

-ntrea)a clasă, un re re%entat al fiecărui )ru re%intă conclu%iile ec9i ei sale. Acestea snotate e ta(lă entru a utea fi co" arate. Pe (a%a răs unsurilor, se conce conclu%iile finale.

$2



IV. ASPECTE APLICATIVE

PROIECT DIDACTIC

D('(:C"(&(:a LII aP*)p!#/')*: Prof. Răsuceanu MădălinaA*i( c!**ic!"(*/:7i"(ă Oi co"unicareDi&cip"i#(: 7i"(a Oi literatura ro"/năU#i'('e(: "erioada interbelică. "oeziaS!,iec'!": Joc secund, de Ion 'ar(u > inter retarea te tului oeticTip!" "ec9iei: 7ecNie de -nsuOire de noi cunoOtinNeC) pe'e#9e &peci ice1. Adecvarea strate)iilor de lectură la s ecificul te tului liric studiat, -n vederea -nNele)eriinter retării ersonali%ate2. Co" ararea, e (a%a unui criteriu clar for"ulat, a unor vi%iuni des re artă reflectate -n te testudiate+. Anali%a relaNiilor dintre o o eră studiată Oi conte tul cultural -n care a a ărut aceasta.O,iec'i%e )pe*(9i)#("e 6Elevii vor fi ca a(ili61. să re%inte date (io)rafice se"nificative des re Ion 'ar(u2. să ilustre%e conce tul deartă poetică, rin referire la te tul studiat3. să inter rete%e se"nificaNia titlului -n relaNie cu vi%iunea des re artă reflectată -n t oetic4. să reci%e%e "odul de structurare a te tului oetic5. să identifice te"a Oi "otivele oetice, rin referire la ideiFsecvenNe oetice ilustrative6. să co"ente%e "esa ul te tului, evidenNiind ele"entele de co" o%iNie7. să identifice cel uNin două caracteristici ale "odernis"ului, re)ăsite -n oe%ia Joc secund.

F)* e +e )*$(#i3(*e6 frontală Oi individualăMe')+e +i+(c'ice6 lectura, conversaNia euristică, e erciNiul, anali%a literară, e licaNia

Mi5")(ce +e 7#%/9/ 8#'6 "anualul, fiOe de evaluare, volu"e de Ion 'ar(u, re%entarePo erPoint Bi,"i)$*( ie6. 'ar(u, Ion, "oezii, "roză, "ublicistică,Ed. Minerva, 'ucureOti , P4>. Cro9"ălniceanu, ?v. 3., Literatura rom$nă %ntre cele două războaie mondiale, II EdituraMinerva, 'ucureOti, 1&$4N. Manolescu, icolae, +etamorfozele poeziei, Editura Aula, 'raOov, 2001.

$+



SECVEN ELELEC IEI CON INUTURI

STRATEGII DIDACTICEEVALUARE

?RME E?RGA I ARE

RE35R3EPR?CE 5RA7E

$4



Mo"entor)ani%atoric

1 "in.BEVOCAREA

10 "in.B

Este or)ani%atcolectivul clasei.

Este verificată te"a entru acasă.Reactuali%area

cunoOtinNelor des re (io)rafia lui Ion'ar(u Oi des recreaNia sa sereali%ea%ă rinadresarea unor -ntre(ări6#'are este numelereal al poetuluiC#'are sunt etapelecreaGiei barbieneC

#'are suntcaracteristicileacestoraC#DaGi e*emple de poezii specificeacestor etape.

Activitatefrontală

ConversaNiacate9etică

rontală,orală

2 "in.

REALIZAREASENSULUI

2* "in.

3e anunNă titlulte tului ce ur"ea%ă afi studiat Oi senotea%ă e ta(lă.

3e enunNă o(iectivelelecNiei.

3e face lecturate tului.

Elevii sunt anunNaNică vor anali%a Oi vor co"enta "esa ul

oe%iei Joc secund de Ion 'ar(u,ur"ărind eta ele reci%ate -n fiOele delucru ri"iteane aB.

e"ersul de(utea%ăcu discuNii ce au -nvedere -ncadrarea

Activitatefrontală

Activitatefrontală

Activitatefrontală

7ectura

iOă de lucru

ConversaNiaeuristică

rontală,individual,orală

$*



te tului -n universulliric al creaNiei luiIon 'ar(u, oe%iafiind aOe%ată -nfruntea volu"ului Joc secund. # "recizaGi

conte*tul apariGiei poeziei RJoc secundR.

# DefiniGiconceptul de artă poetică.3e face -ncadrareate tului -n seriaartelor oetice"oderne ale

literaturii ro"/neinter(elice.

Elevii co" arăconce Nia des reartă creaNie oetică,aOa cu" a are -nvi%iunea lui Tudor Ar)9e%i Oi a lui7ucian 'la)a.

#"rezentaGi

conceptul de artă poetică, aEa cumapare el %n viziunealui 1udor -rg ezi Eia lui Lucian Blaga.

3e re%intăcaracteristicile e (a%a cărora o eraanali%ată esteconsiderată o artă

oetică.3e re%intă vi%iunealui Ion 'ar(u des reartă. # "rezentaGiviziunea despre artă,aEa cum apare ea %nte*tul poetic.

3e discută

Activitatefrontală


E erciNiul

Anali%a literară

.

$!



#ScrieGi un eseu structurat %n care săargumentaGi că Joc secund, de Ion Barbu aparGinedirecGiei moderniste, pornind de la ideile

e*primate %nurmătoareaafirmaGiecritică5 Dacă poezia modernistă poate fi definită, la%nceput, ca o crearea lumii Ei, %n acelaEitimp, ca o crearelirică a limbajului,ea devine, cu timpul,

numai o aventură pură a limbajului 9/icolae +anolescu, +etamorfozele poeziei :.

FI;Ă DE STRUCTURARE A CON INUTURILOR Conte tul a ariNiei ncadrarea te tului oetic -ntr o s ecie literară ncadrarea o erei -ntr uncurent literar F ideolo)ie literară #i%iunea des re artăF creaNie oeticăTe"a oe%iei Motive oetice 3tructura Oi co" o%iNia te tului oetic se"nificaNia titlului, relade si"etrie Oi de o o%iNieB 7i"(a Oi e resivitate -n te tul oetic anali%ă e niveluri fonetile ico > se"antic, "orfosintactic Oi stilisticB Conclu%ii.

FI;Ă DE EVALUARE1. 3crieNi un enunN -n care să vă e ri"aNi i" resia e care v a rodus o ri"a lectură a oe%iei Joc secund , de Ion 'ar(u.

2. 3inteti%aNi -n 4 ! r/nduri conce Nia des re oe%ie a lui Ion 'ar(u, aOa cu" reiese ea din te Joc secund .

P*)iec' +i+(c'ic

D('(:$@



C"(&(: a LII >aAria curriculară6 7i"(ă Oi co"unicareO,iec'!": 7i"(a Oi literatura ro"/năU#i'('e( +e 7#%/9(*e: Modernis"ulS!,iec'!": i)uri de stil Oi "i loace de e resivitateTip!" "ec9iei: de consolidare Oi siste"ati%areC) pe'e#9e &peci ice:

A licarea ac9i%iNiilor lin)vistice -n rece tarea "esa elor orale si scrise, cu e licarea roluluacestora -n reliefarea "esa uluiolosirea adecvată a strate)iilor de co"unicare orală -n "onolo) Oi dialo)

5tili%area ac9i%iNiilor lin)vistice, cu accent e as ectele nor"ative, cu e licarea roluluiacestora -n reliefarea "esa ului.

O,iec'i%e )pe*(9i)#("e:?1 > să re%inte acce Nii ale ter"enului figură de stil,făc/nd a el la cunoOtinNele anterioare?2 > să definească -n "od corect fi)urile de stil Oi "i loacele de e resivitate?+ > să identifice corect fi)urile de stil Oi "i loacele de e resivitate?4 > să reci%e%e articularităNile stilistice ale te tului oetic?4 > să ilustre%e sensul denotativ Oi conotativ al unor cuvinte -n enunNuri cores un%ătoare?* > să -Oi e ri"e ro riile o inii inter retative, ornind de la te tul dat.

RESURSE EDUCA IONALE:Ca acităNile rece tive nor"ale ale elevilor clasei a LII a > clasă o"o)enă de nivel "ediuTi" de lucru6 *0 de "inute3 aNiul de lucru6 sala de clasă.

STRATEGIA DIDACTICĂMe')+e <i p*)ce+ee6 conversaNia euristică, anali%a stilistică, e erciNiul, e uner

(rainstor"in), rofesor entru * "inute.F)* e +e )*$(#i3(*e 6 activitate frontală, e )ru e, individualăMi5")(ce +e 7#%(9/ (#' 6 Limba Ei literatura rom$nă, Editura Art, cl. a LII a, fiOe de lucru,

roiectorul.M('e*i(" ,i,"i)$*( ic 5

aB Limba Ei literatura rom$nă # 6ndrumător pentru manualele alternative, cl.aLII a, Dadrian3oare Oi G9eor)9e 3oare (B Mariana Ro(ănescu, DicGionar de termeni literari Ei figuri de stil , Editura A"etist U&2200!cB #istian Goia, Didactica limbii Ei literaturii rom$ne pentru gimnaziu Ei liceu, ed. acia, Clu > a oca, 200@dB Alina Pa"fil, Limba Ei literatura rom$nă %n gimnaziu. Structuri didactice desc ise, ediNia a II a, Editura Paralela 4*, 2004.

SCENARIU DIDACTIC

$&



R.CRT.

E#E IME TE7E7ECVIEI

?(iectiveo eraNionale C? VI 5T57 7ECVIEI 3TRATEGIA

I ACTICWM? A7IT

I EE#A75A

@0



I. M) e#'p*e$/'i')*

1 "in.B

Este re)ătită clasa entru lecNie.

II. Ac'!("i3(*e(<i

&i&'e ('i3(*e(c!#)<'i#9e")*

(c! !"('e(#'e*i)*10 "in.B

?1 > să re%inteacce Niile aleter"enului figură de stil,făc/nd a el lacunoOtinNeleanterioare?2 sădefinească -n"od corectfi)urile de stil Oi"i loacele dee resivitate

Este definit conce tul

fi)ură de stil.Esteverificată corectitudinea-nsuOirii cunoOtinNeloranterioare rinevaluarea fiOelorindividuale ale elevilorfi)uri de stil, e e" leB.Trecerea -n vedere a rocedeelor stilisticestudiate se reali%ea%ă rin utili%area fiOelor

individuale ale elevilorOi cu a utorul unui"aterial t. 3esta(ilesc cinci )ru e delucru. iecare )ru ăco"unica infor"aNiiledes re fi)urile de stil de sunet, se"antice, deconstrucNie, de )/ndire.3e rea"intesc rinci alele fi)uri de

stil Oi se )ăsesc e e" le entru fiecare cate)oriese"antică.

(c'i%i'('e*)#'("/ c)#%e*&(9ie

e!*i&'ic/

Materialul t

Evaluarcalificver(aleti ul b

foarte bapro*im

E%(")* ('i%

*)#'(

III.C(p'(*e(('e#9iei 1 "in.B

#or fi enunNate succint ro(le"ele de%(ătute -n ri"a arte a lecNiei entru asi)urareacontinuităNii cu"o"entul ur"ător al

acesteia.I#. E#!#9(*e( 'e ei

+e 7#%/9(' &i (),iec'i%e")* +e

!* /*i' 1 "in.B

Este anunNată te"alecNiei6 -profundareacunoEtinGelorreferitoare la figuri de stil # aplicaGii Elevii notea%ă -n caiete

@1



#. De& /<!*(*e(

"ec9iei20 "in.B

?+ > săidentifice corectfi)urile de stil Oi"i loacele de

e resivitate?4> să reci%e%e articularităNilestilistice alete tului oetic?* > să -Oie ri"e ro riile o iniiinter retative, ornind de la

te tul dat.

3e ro un s re anali%ă"ai "ute te te literare.Elevii identificăele"entele dee resivitate dine trasele literare

ro use.Elevii vor fi or)ani%aNi-n atru )ru e Oi vor ri"i fiOele de lucru. 7ae irarea ti" ului,aceOtia -Oi vor re%entare%ultatul lucrului -nec9i ă, rin ra ortorii e care Oi i au sta(ilit. /u credeam să#nvăG amuri vreodată4!

"ururi t$năr, %nfăEurat%n manta#mi,! Oc ii mei nălGamvisători la steaua!SingurătăGii.

'$nd deodată turăsăriEi %n cale#mi,! SuferinGă, tu, durerosde dulce8! "$nă#n fund băui

voluptatea morGii! /e%ndurătoare.;Mi9ai E"inescu,Odă 9%n metru antic: aE voi să găsesc oasemănare! Ei caut %n zgomote Eimurmure! %n viori, %n naiuri Ei g itare! ecoul nedesluEit Ei

tulbure.; Tudor Ar)9e%i, "loaiaSpre soare r$d2 )u nu#mi am inima %ncap,! nici creieri n#am %ninimă.! Sunt beat de lume Ei#s pag$n2! Dar oare ar rodi#n

activitateafrontală

co"(inată cuactivitatea

individuală

ro(le"ati%area conversaNiaeuristică

Accentul cade e

p*),"e ('i3(*e ca "odalitateesenNială deasi)urare aasi"ilării

coerente OiconOtiente ainfor"aNiilor deordin teoretic Oi

analitic

Evalua rincalificaver(aleti ul

foarte b -pro*im

@2



ogorul meu! at$ta r$s făr@de căldurarauluiC! Fi#ar %nflori pe buza taat$ta vrajă,! de n#ai fi frăm$ntată,!Sf$nto,!

de voluptatea#ascunsăa păcatuluiC ! 'a un eretic stau pe g$nduri Ei mă#ntreb5! De unde#Ei are raiul #luminaC! # Ftiu5 6lluminează iadul cu flăcările lui2 7ucian 'la)a, Lumina raiului

'astelul tau de g ea ăț l#am cunoscut gindire5!Sub tristele#i arcademult timp am ratacit ! De noi rasfringeridornic, dar niciooglindire,! In stinsele cristale ce#ascunzi, nu mi#avorbit. !! -m parasit in urma

grandoarea ta polara!Si#am mers, si#am mers spre caldul pamint demiazazi,!Si sub un pilc de arbori stufosi, in fapt de seara,'ararea mea, surprinsade umbra, se opri. !!

Sub acel p$lc de arbori

sălbateci, %n amurg,!mi#ai apărut # subc ipuri necunoscutemie,!'um nu erai acolo, %n frigurosul burg,!1u, muzică a formei %n zbor, )uritmie2

Ion 'ar(u, manizare

@+



+ă#nc in la soarele#nGelept,!'ă sufletu#i f$nt$nă#n piept,!Fi roata albă mi#e stăp$nă,!'e zace#n sufletul#

f$nt$nă! La soare, roata semăreEte4! La umbră, numaicarnea creEte!Fi somn e carnea, sedezumflă,! Dar v$nt Ei umbră iar oumflă...! Ion 'ar(u, &iga

'r(pto Ei lapona )nigel

#I O,9i#e*e(pe* )* (#9ei

10 "in.B

?! > să ilustre%esensul denotativOi conotativ alunor cuvinte -nenunNuricores un%ătoare

Elevii ri"esc c/te ofiOă de lucru. #or avea10 "inute la dis o%iNie entru a o re%olva, iar verificarea se va facefrontal.

activitateindividualăco"(inată cucea frontală

#II. A&i$!*(*e(ee+,(c=!"!i

* "in.BElevii vor sur rindesuccint sarcinile arcurse -n ti" ul orei.

- (c'i%i'('e*)#'("/

conversaNieeuristică

Evaluarcalificscrise no unctecaietuevalu

ersona rofesor

#III. A&i$!*(*e(*e'e#9iei <i (

'*(#& e*!"!i 2 "in.B

3e trasea%ăelevilor su(iecte

entruactivitateaindividuală

3e va da, ca activitateinde endentă, entru

acasă, un e erciNiu decreaNie6 reali%area uneico" o%iNii descri tive-n care vor fi utili%atefi)urile de stil studiate. Elevii notea%ă -n caietesarcinile de soluNionat entru viitoarea oră deli"(a Oi literaturaro"/nă

activitateindividuală

@4



Ane a1

Fi<( +e "!c*!G*!p( 1 Co"entea%ă versurile, av/nd -n vedere relaNia dintre ideea oetică Oi "i loacele artistice6 /u credeam să#nvăG a muri vreodată4!"ururi t$năr, %nfăEurat %n manta#mi,!Oc ii mei nălGa

visători la steaua! SingurătăGii.!!'$nd deodată tu răsăriEi %n cale#mi,!SuferinGă, tu, dureros ddulce8!"$nă#n fund băui voluptatea morGii!/e%ndurătoare.;Mi9ai E"inescu,Odă 9%n metruantic:

Fi<( +e "!c*!G*!p( 0 aE voi să găsesc o asemănare! Ei caut %n zgomote Ei murmure! %n viori, %n naiuri Ei g itare!ecoul nedesluEit Ei tulbure. Tudor Ar)9e%i, "loaiaSpre soare r$d2!)u nu#mi am inima %n cap,!nici creieri n#am %n inimă.! Sunt beat de lume Ei#s pag$n2!Dar oare ar rodi#n ogorul meu

at$ta r$s făr@de căldura rauluiC! Fi#ar %nflori pe buza ta at$ta vrajă,! de n#ai fi frăm$ntată, ! Sf$nto,! de voluptatea#ascunsă a păcatuluiC'a un eretic stau pe g$nduri Ei mă#ntreb5! De unde#Ei are raiul #!luminaC # Ftiu5 6l lumineazăiadul!cu flăcările lui2 7ucian 'la)a, Lumina raiuluiFi<( +e "!c*!G*!p(

'astelul tau de g ea ă l#am cunoscut g$ndire5ț ! Sub tristele#i arcade mult timp am rătăcit !De noirăsfr$ngeri dornic, dar nicio oglindire, 6n stinsele cristale ce#ascunzi, nu mi#a vorbit.!! -m părăsit %n urmă grandoarea ta polară!i#amȘ

mers, i#am mers spre caldul pamint de miazazi,ș i sub un p$lc de arbori stufo i, %n fapt de seară,Ș ș !'ărarea mea, surprinsă de umbra, seopri.!!Sub acel p$lc de arbori sălbateci, %n amurg,mi#ai apărut # sub c ipuri necunoscute mie, !'um nu erai acolo, %n frigurosul burg, ! 1u, muzicaa formei %n zbor, )uritmie2

Ion 'ar(u, manizareFi<( +e "!c*!G*!p( 2 +ă#nc in la soarele#nGelept, ! 'ă sufletu#i f$nt$nă#n piept, ! Fi roata albă mi#e stăp$nă, ! 'e zace#n sufletul#f$nt$nă!!La soare, roata se măreEte4! La umbră, numai carnea creEte !Fi somn ecarnea, se dezumflă, Dar v$nt Ei umbră iar o umflă...

Ion 'ar(u, &iga 'r(pto Ei lapona )nigel

Ane a 2

Fişa de lucruCiteOte cu atenNie te tul ur"ător Oi răs unde cerinNelor6

Stau8 Ei moina cade, apă, glod8Să nu mai Etiu, nimic ar fi un singur mod#n bec agonizează, e*istă, nu e*istă,#

n clavir %ng$nă#ncet la un etaj,mbra mea stă %n noroi ca un trist bagaj#Stropii sar, /inge zoios,

La un geam, %mtr#un pa ar,O roză galbenă se uită#n jos.G. 'acovia, /octurnă:

@*



n alcoolic trece piaGa tristă,

OraEul doarme ud %n umezeala grea. "rin zidurile astea, poate, doarme ea,#'ase de fier %n case de zid,Fi porGile grele se#c id.

icNionar 5moină# timp umed Ei ceGos4clavir# pian4 zoios#apos, murdar, soios.

CERIN E: S!,iec' I >c8 p!" "e6ic)-&e (#'ic <i )* )&i#'(c'ic?1. 3crie două e resii sau locuNiuni care să conNină ver(ula sta.2. Transcrie atru cuvinte a arNin/nd c/" ului se"antic alumidităGiiOi "otivea%ă valoareae resivă a acestuia.

+. MotivaNi valoarea e resivă a folosirii, -n oe%ie, a ti" ului re%ent.4. Preci%ea%ă două "ărci le ico )ra"aticale ale re%enNei eului liric.

S!,iec' II > #i%e"!" )*')$*( ic <i (" p!#c'!(9iei #i%e"!" &'i"i&'ic <i p*)3)+ic?1. E lică rolul unctelor de sus ensie Oi al liniilor de au%ă din ri"a strofă.2. Preci%ea%ă rolul crati"ei -n versul ,,Xi orNile )rele se nc9id;.+. Transcrie, din ulti"a strofă, două structuri care să conNină o i"a)ine auditivă, res ectiv uvi%uală.4. Pre%intă se"nificaNia titlului, -n relaNie cu te tul oe%iei.

Prof.: Răsuceanu Mădălina

7iceul Teoretic /icolae 'artojan , Giur)iu

P*)iec' +i+(c'ic

@!



D('( 6C"(&(6 a L aO,iec'!" : 7i"(a Oi literatura ro"/năTi'"!" "ec9iei 6 &iga 'r(pto Ei lapona )nigel de Ion 'ar(u inter retarea te tului oetic

Tip!" "ec9iei6 do(/ndire de noi cunoOtinNeD!*('(: *0 "in.

C) pe'e#9e &peci ice:1. Identificarea Oi anali%a ele"entelor de co" o%iNie Oi de li"(a -n te tul oetic2. olosirea unor "odalităNi diverse de -nNele)ere Oi de inter retare a te telor literare studiate+. Redactarea unor co" o%iNii des re te tele studiate.

O,iec'i%e )pe*(9i)#("e:7a sf/rOitul lecNiei, elevii vor fi ca a(ili6

1 să -ncadre%e te tul -n universul oetic (ar(ian2 să e lice titlul o erei, -n relaNie cu te tul oe%iei+ să anali%e%e secvențele lirico e ice, rin av/nd -n vedere relaNia dintre ideea oetică O"i loacele aristice utili%ate4 să sta(ilească diferenNele dintre cele două ersona e* să identifice versuri elocvente relevării antite%ei celor două ersona e.Re&!*&e ('e*i("e6 "anualul, "aterial (i(lio)rafic, fiOe, dicNionare, te t su ort audio.Re&!*&e p*)ce+!*("e6 ro(le"ati%area, conversaNia euristică, e licaNia e erciNiul, ro(le"ati%areaMe')+e +e e%("!(*e6 valorificarea răs unsurilor elevilor -n discuNie, feed (acJ dat elevilor, notBi,"i)$*( ie6 IvănuO, < +etodica predării limbii Ei literaturii rom$ne:, Ed. 5niversităNii, Craiova, 1&&&C. Parfene, < +etodica studierii limbii Ei literaturii rom$ne %n Ecoală: Ed. 5niversităNii,'ucureOti, 2001. . Eftenie, Introducere %n metodica studierii limbii Ei literaturii rom$ne, Ed. Paralela 4*, 'uc.2001.Marin Micu,Opera literară a lui Ion Barbu, Editura Cartea Ro"/nească, 'uc.1&&0.G. Călinescu, Istoria literaturii rom$ne de la origini p$nă %n prezent , Editura Minerva,'uc.1&@2. Ion 'ar(u, "oezii, Editura Minerva, 'uc.1&$0

@$



MioriNa 'aciu Got, Limba Ei literatura rom$nă, Editura Corint, 'ucureOti 200!.

SCENARIUL DIDACTIC

ETAPELELEC IEI@TIMP

OBIECTIVEOPERA IONALE

CON INUTULLEC IEI

STRATEGIIDIDACTICE

EVALUARE

I. M) e#')*$(#i3(')*ic1 i#.

3alutul, verificarea re%enNei elevilor, scurtăconversaNie

II. Ve*i ic(*e('e ei4 i#.

Profesorul solicităe licarea -nNelesulur"ătoarelor cuvinte6baladă, menestrel,m$nătarcă Ei măselariGă.

ConversaNia

III.Ac'!("i3(*e(<i&i&'e ('i3(*e(c!#)<'i#9e")*(c! !"('e(#'e*i)*10 i#.

Profesorul solicităelevilor să "enNione%etitluri de volu"e ale luiIon 'ar(u < "oezii;,După melci;, Joc

secund; :, dar Ei etapeleesenNiale ale creaNieilirice a oetului confor"lui T. #ianu6 eta a arnasiană 1&1& 1&20B,eta a (aladică Oi orietală1&21 1&2*B Oi eta a

er"etică 1&2* 1&2!B.

ConversaNia e%("!(*e*)#'("/

C(p'(*e(('e#9iei1 i#.

Elevii ascultălecturarea "odel > for"at audio a oe%iei< &iga 'r(pto Ei

lapona )nigel : de Ion'ar(u

V. E#!#9(*e('e ei <i (),iec'i%e")*

1 i#.

Profesorul anunNă titlullecNiei <Ri)a CrH to Oila ona Eni)el: de Ion

'ar(u Oi enunNăo(iectivele ce se vor a fiatinse.

VI. Di*i5(*e( 7#%/9/*ii0 i#

01 să -ncadre%ete tul -n universul oetic (ar(ian

Profesorul face referirela oe%ia &iga 'r(pto Eilapona )nigel , s un/ndcă aceasta este inclusă -nvolu"ul Joc secund 1&+0B,ciclul

3tudiul te tuluiliterar


Evaluarefrontală,for"ativă

@@



VII.

A&i$!*(*e(ee+-,(c=-!"!i >1 ?

VIII.A&i$!*(*e(

?4 > să sta(ilească

diferenNele dintrecele două ersona e

?* > să identificeversuri elocventerelevării antite%eicelor două ersona e

Care este ri"ul ersona introdus=

Cu" este re%entatcadrul -n care trăieOtere)ele CrH to= loc alu"idităNii Oi al-ntunericuluiB

Care sunt cuvinteleFsinta)"ele rin care estecaracteri%at re)ele=Yster Y, YnărăvaOY, Ynuvoia să -nfloreascăYB. Profesorul solicităelevilor să re%inte"odul -n care esteconturata i"a)ineala onei. n antite%ă cure)ele CrH to, la ona,

locuitoare de la ol, este re%entată cu tandreNe,su)er/nd )in)ăOie Oifra)ilitate )9eaNa estesi"(olul intelectului,su erioritateaB. Ce su)erea%ă dru"ul

e care -l face la ona, dela nord la sud= Acestdru" oate fi inter retatca o trans9u"anNă, dar Oi

ca o as iraNie a eroineis re soare, i osta%ăevoluatăB Ea o oseOte la CrH to,<"irele oienii:, dar caOi -n <7uceafărul: luiE"inescu, ei se -nt/lnesc-n vis . Ce verssu)erea%ă acest lucru=<7in ador"i, torc/ndverdeaNă:B

Rolurile aici suntinversate, fiinNasu erioară e fe"inină,iar cea inferioară e cea"asculină.C9e"ările e care leface CrH to, desc9id uns ectacol dra"atic alunei nunNi eOuate. Mai-nt/i craiul o -"(ie e


E erciNiulE licaNia

Activitateindividuală



&0



*e'e#9iei <i ('*(#& e*!"!i1 i#.

fată, oferindu i lu"eacare o do"neOte, dar ea-l refu%ă.Profesorul adresea%ăc/teva -ntre(ări6 7a ce duce refu%ul al

la onei = la sacrificiulsu re" de care esteca a(il re)eleciu ercilorB Care este răs unsul ecare i l dă la ona re)eluiCrH to= Care sunt versurile rincare la ona Eni)el -Oi"otivea%ă răs usul=1eamă mi#e, te fr$ngi

cur$nd,! Lasă. -Eteaptă

de te coace.:# Ce su)erea%ă acesteversuri= CrH to entitate neevoluată, caresta)nea%ăBCei doi nu ot nunti,as iraNiile lor nu coincid,re)ele tinde să ătrundă-n lu"ea la onei,de ăOindu Oi ori%ontulli"itat, iar ea as iră s re

soare, s aNiul lu"iineli"itat. Ce si"(oli%ea%ă celedouă ersona e= Cei doisi"(oli%ea%ă fa tul căfiinNele o use se atra),dar nu sunt co" ati(ile.Ri)a CrH to va avea arte doar de "oarte, iar la ona doreOte să atin)ăa(solutul, să -Oi

de ăOească li"iteleB Ce se"nifică entrufiinNa inferioară < a9ar e)/ndul, cu otravă:=CondiNia e care doreOtesă Oi o de ăOească riniu(ire, dar va intra -ns aNiul uci)ător alsoarelui Oi va deveni ociu ercă otrăvitoare.B


E erciNiul

E licaNia



Evaluare

individuală

&1



Ce se"nifică finalul=inco" ati(ilitatea celordoiB3e dă ca activitateinde endentăFindividualăre%olvarea unei fiOe delucru. 3e va co"unica

re%olvarea. 7ucruindividual > te"a entruacasă Elevii notea%ă -n caietesarcina de soluNionat entru viitoarea oră deli"(a ro"/nă. "rezintă comparativ, %ncel puGin K r$nduri,aspiraGiile celor două personaje.


E erciNiul

E licaNia



5ME6C7A3A a L a

FI;Ă DE LUCRU

1. 7u"ea lui CrH to de defineOte rin u"(ră, so"n, răcoare. Cu" se defineOte , rino o%iNie, lu"ea la onei=

Lume lui 'r(pto5 Lumea lui )nigel5

&2



2. IdentificaNi versurile ce creea%ă antite%a dintre cele două ersona e

'r(pto )nigel QQQQQQQQQQQQQ. QQQQQQQQQQQQQ..QQQQQQQQQQQQQ. QQQQQQQQQQQQQ..

&+



7iceul Teoretic /icolae 'artojan , Giur)iu7i"(a i literatura ro"/nășProfesor6 Răsuceanu Mădălina

TE3T E E#A75ARE I

3e dă te tul6 /oi stam c$nt$nd %n noapte %n turnul fermecat 'e# i nal ă fruntea sură din negrile ruine,ș ț Iar viersurile noastre, ciudate i streine,ș De i voiau să r$dă, pl$ngeau un vec i păcat.ș

Stam singuri, i cum cerul greoi i#ntunecat ș ș "ărea o carte vec e cu taine sibiline,T

/oi glasul ridicarăm %n c$ntece senine' em$nd uitarea sf$ntă %n tragicul palat.

Băt$nd din aripi grele, trecu grozava noapte, "lutind demoniacă %n valuri lungi de oapte,ș Iar jos, zăc$nd %n umbră, stau roze la picioare.

"ăunii sub arcade, vis$nd, pl$ngeau %n somn,i rozele păliră ca albele fecioareȘ

'e mor c em$nd zadarnic al visurilor domn.

Xtefan Petică, Moartea visurilor > LI#BZ si(ilin > rofetic, eni)"atic -n Antic9itate, si(ilă > fe"eie -n%estrată cu darul rofe ieiț

3u(iectul I6 4* Redactea%ă răs unsul la fiecare dintre ur"ătoarele cerin e cu rivire la te t6ț

1. u"e te c/te un sinoni" neolo)ic entru sensul din te t al cuvintelor6ș singuri i c em$nd4ș *2. E lică rolul crati"ei -n structura6cerul greoi i#ntunecat ș 4 *+. Construie te un enunș -n care să ilustre%i sensul conotativ al cuv/ntuluiț noapte4. Preci%ea%ă te"a i un "otiv literar identificate -n te tul datș **. Men ionea%ă două "ărci le ico )ra"aticale ale su(iectivită ii, re%ente -n te tul datț ț *!. 3electea%ă două secven e din te t care conturea%ă di"ensiunea s a ială a i"a)inaruluiț ț oetic *$. Pre%intă se"nifica ia a două fi)uri de stil diferite din a doua strofăț *@. Ilustrea%ă, cu e e" le din te t, două trăsături ale )enului liric *&. Co"entea%ă, -n !0 100 de cuvinte, ri"a strofă a te tului dat, rin eviden ierea rela ieiț țdintre ideea oetică i "i loacele artistice. *ș

&4



3u(iectul II 4* .Redactea%ă un eseu de !00 &00 de cuvinte -n care să re%in i te"a Oi vi%iunea des re țreflectate -ntr un te t oetic studiat, a ar in/nd lui Ion 'ar(u.ț

n ela(orarea eseului, vei avea -n vedere ur"ătoarele re ere6 > eviden ierea a două trăsături care fac osi(ilă -ncadrarea te tului oetic studiat -ntr o erioadț-ntr un curent culturalFliterar sau -ntr o orientarte"atică > re%entarea a două i"a)ini artisticeFidei oetice din te tul studiat, relevante entru te"a șvi%iunea des re lu"e > ilustrarea a atru ele"ente de co" o%i ie Oi de li"(a ale te tului oetic studiat, se"nificativeț entru te"a i vi%iunea des re lu"e i"a)inar oetic, titlu, inci it, rela ii de o o%i ie Oi deș ț țsi"etrie, "otiv oetic, lait"otiv, fi)uri se"anticeFtro i, ele"ente de ro%odie etc.Bsus inerea unei o inii des re "odul -n care te"a Oi vi%iunea des re lu"e seț reflectă -n te tul oetic studiat. otă ?rdinea inte)rării re erelor -n cu rinsul eseului este la ale)ere.

Pentru conNinutul eseului vei ri"i 24 uncte c/te ! uncte entru fiecare cerinNăFre erB. Pentredactarea eseului vei ri"i 21 uncte or)ani%area ideilor -n scris > * uncte a(ilităNi de analiOi de ar)u"entare > 4 uncte utili%area li"(ii literare > + uncte orto)rafia > + uncte unctuaNia > + uncte aOe%area -n a)ină, li%i(ilitatea > 2 unct res ectarea reci%ării rivnu"ărul de cuvinte > 1 unctB.n vederea acordării uncta ului entru redactare, eseul tre(uie să ai(ă "ini"u" !00 de cuvinteOi să de%volte su(iectul ro us.3e acordă 10 uncte din oficiu.

Test de evaluare

7i"(a Oi literatura ro"/nă'AREM E E#A75ARE XI E ?TARE3e unctea%ă orice for"ulareF"odalitate de re%olvare corectă a cerinNelor. u se acordă uncta e inter"ediare, altele dec/t cele reci%ate e licit rin (are". u se acordăfracNiuni de unct.3e acordă 10 uncte din oficiu. ota finală se calculea%ă rin -" ărNirea la 10 a uncta ului totaacordat entru lucrare.35'IECT57 I4* de uncteB1. c/te 2,* uncte entru nu"irea fiecărui sinoni" neolo)ic entru sensul din te t al cuvintelor date de e e" lu6 sin)uri > solitari c9e"/nd > invoc/ndB 2 2,* * uncte2. e licarea rolului crati"ei din secven a indicată de e e" lu6 "arc9ea%ă căderea unei vocaleț"arc9ea%ă rostirea le)ată a două cuvinteB * uncte+. construirea unui enunN -n care se ilustrea%ă corect sensul conotativ al cuv/ntului indic uncte4. c/te 2,* uncte entru reci%area te"ei de e e" lu6 iu(ireaB Oi a unui "otiv literar dee e" lu6 ro%eleB, identificate -n te tul dat 2 2,* * uncte

&*



*. c/te 2,* uncte entru "enNionarea fiecăreia dintre cele două "ărci le ico )ra"aticale alesu(iectivităNii din te t de e e" lu6 ver(e la ersoana I > sta" Oi ronu"e la ersoana I > noiB 2 2,* * uncte!. c/te 2,* uncte entru selectarea fiecăreia dintre cele două secvenNe care contureadi"ensiunea s a ială a i"a)inarului oetic de e e" lu6 -n turnul fer"ecat -n tra)icul alatB 2 ț

2,* * uncte$. > identificarea a două fi)uri de stil diferite din a doua strofă, 2 1 2 unctere%entarea adecvată a se"nificaNiei fi)urilor de stil identificate, 2 1,* + uncte

@. > c/te 1 unct entru "enNionarea fiecăreia dintre cele două trăsături ale )enului liric, re%-n te t de e e" lu6 trans"iterea -n "od direct a unor idei Oi senti"entere%enNa instanNelor co"unicării lirice > eul liricB 2 1 2 uncte c/te 1 unct entru ilustrarea cu e e" le din te t a fiecărei trăsături "enNionate 2 1,*+ uncte&. > co"entarea ri"ei strofe, rin eviden ierea rela iei dintre ideea oetică i "i loaceleț ț șartistice,* uncte co"entare nuan ată, rin eviden ierea rela iei dintre ideea oetică i "i loaceleț ț ț șartistice, * . co"entare sc9e"atică, rin eviden ierea e%itantă a rela iei dintre ideea oetică ț ț ș

"i loacele artistice, 2 . -ncercare de co"entare, 1 . > res ectarea reci%ării rivind nu"ărulde cuvinte,1 unct35'IECT57 II 4* de uncteBCon inut > 24 unctețCon inut > 24 uncteț > c/te 2 uncte entru evidenNierea oricăror două trăsături ale te tulu oetic studiat, care fac osi(ilă -ncadrarea -ntr o erioadă, -ntr un curent culturalFliterar sau -ntorientare te"atică, 2 + ! uncteCele + uncte entru fiecare trăsătură se acordă astfel6 re%entare nuanNată Oi adecvtrăsăturii6 + . re%entare sc9e"atică sau su erficială a trăsăturii6 1 .B re%entarea a două i"a)ini artisticeFidei oetice, relevante entru te"a Oi vi%iunea des re lu"a te tului oetic studiat, a ar in/nd lui Ion 'ar(u, ! uncteț

reci%area te"ei Oi a vi%iunii des re lu"e Oi ilustrarea acestora rin două i"a)ini artisticeFi oetice relevante6 ! . reci%area te"ei Oi a vi%iunii des re lu"e Oi ilustrarea acestora rinti"a)ine artisticăFidee oetică relevantă6 + . si" la reci%are a te"ei i a vi%iunii des re lu"eșsau a unor idei oetice6 1 .c/te 1,* unct entru ilustrarea oricăror atru ele"ente de co" o%iNie i de li"(a ale te tuluiș

oetic studiat, se"nificative entru te"a Oi vi%iunea des re lu"e 4 1,* ! uncte [ susNinereao iniei for"ulate cu ar)u"ente adecvate ! .F-ncercare de susNinere a o iniei for"ulate sausc9e"atis" + . si" la for"ulare a o iniei 1 . ! uncte.Redactare > 21 uncte,* uncteor)ani%area ideilor -n scris* uncte entru te t clar, or)ani%at, coerent, cu ec9ili(ru -ntre introducere, cu rins Oi -nc9eier-n care construcNia ara)rafelor su(linia%ă ideile -n succesiune lo)ică+ uncte entru te t arNial or)ani%at, cu de%ec9ili(ru -ntre co" onente, -n care construcN

ara)rafelor nu su(linia%ă ideile -n succesiune lo)ică1 unct entru te t va) or)ani%at, fără evidenNierea trecerii de la o idee la alta[ a(ilităNi de anali%ă Oi de ar)u"entare, 4 uncte4 uncte entru relaNie adecvată -ntre idee Oi ar)u"ent, utili%are de ar)u"ente convin)ătoarfor"ulare de udecăNi de valoare relevante

&!



2 uncte entru relaNie arNial adecvată -ntre idee Oi ar)u"ent, utili%are de ar)u"ente insuficde convin)ătoare, for"ulare de udecăNi arNial relevante 1 unct entru relaNie nerelevantă -ntre idee Oi ar)u"ent, sc9e"atis"utili%area li"(ii literare stil Oi voca(ular otrivite te"ei, claritate a enunNului, varietatle icului, sinta ă adecvată + .Fvoca(ular restr/ns, "onoton 1 . B + uncte

[ orto)rafia 0 1 erori6 + . F 2 erori6 1 . F + s au "ai "ulte erori6 0 .B + uncte[ unctua Nia 0 1 erori6 + . F 2 erori6 1 . F + sau "ai "ulte erori6 0 .B + uncte[ aOe%area corectă a te tului -n a)ină, li%i(ilitatea 2 uncte[ res ectarea reci%ării rivind nu"ărul de cuvinte 1 unct.n vederea acordării uncta ului entru redactare, eseul tre(uie să ai(ă "ini"u" !00 de cuvinteOi să de%volte su(iectul ro us.

Test de evaluare II

35'IECT57 I 6 4* 3crie răs unsul la fiecare dintre ur"ătoarele cerinNe, cu rivire la te tul de "ai os6

Hi#am %mpletit suprema cunună de tristeGe,Să te %nalGi mai gravă %n cadrul tău de#azur Iar seara să#Gi umbrească %nalta frumuseGeFi astfel %ntregită să#atingi -cordul#"ur.

Dar dacă#%ncumetarea ta Eovăie Ei seara Descinde friguroasă %n inimă Ei g$nd Iar, umedă, pe frunte apasă greu tiara,T -tunci, slăvită Soră, zoreEte mai cur$nd

Spre malurile unde de mult %mbrăGiEarea -Eteaptă să te#adoarmă aEa cum tu desmierzi, -Eteaptă infinită Ei limpede ca mareaSă te cununi cu somnul Ei#n unde să te pierzi.Ion 'ar(u, Hi#am %mpletit ...B

Z tiară, tiare, s.f. > coroană urtată de către re)i, a ă, for"ată din trei coroane su ra use

3u(iectul I6 4* Redactea%ă răs unsul la fiecare dintre ur"ătoarele cerin e cu rivire la te t6ț1.MenNionea%ă c/te un sinoni" entru sensul din te t al cuvintelor cunună Oi )ravă. *2. E lică rolul utili%ării vir)ulelor -n versul6Atunci, slăvită 3oră, %oreOte "ai cur/nd. *+.3crie două e resiiF locuNiuni care să conNină cuv/ntul ini"ă. *4.Preci%ea%ă o te"ă Oi un "otiv literar identificate -n te tul dat. **.MenNionea%ă două "ărci le ico )ra"aticale ale su(iectivităNii re%ente -n te tul dat. *!. 3electea%ă două secvenNe din te t care conturea%ă di"ensiunea te" orală a i"a)inarului oetic. *$. Pre%intă se"nifica ia a două fi)uri de stil diferite din ri"a strofă. *ț@. Co"entea%ă titlul, -n relaNie cu te tul oe%iei. *

&$



&. Co"entea%ă, -n !0 100 de cuvinte, ulti"a strofă a te tului dat, rin eviden ierea rela iei dintț țideea oetică i "i loacele artistice. *ș

35'IECT57 II 4* 3crie un te t de ti ar)u"entativ de 1*0 > +00 de cuvinte des re condiNia oetului, ornind de la

ideea e ri"ată -n ur"ătoarea afir"aNie6'a Ei %n geometrie, %nGeleg prin poezie o anumi simbolică pentru reprezentarea formelor posibile de e*istenGă8 "entru mine poezia este prelungire a geometriei, aEa că, răm$n$nd poet, n#am părăsit niciodată domeniul divin geometriei.n ela(orarea te tului de ti ar)u"entativ, tre(uie6[ să res ecNi structura discursului de ti ar)u"entativ6 for"ularea ideilor -n scris, utili%ar"i loacelor lin)vistice adecvate e ri"ării unei a recieri 10 uncte [ să ai conNinutul adecvat ar)u"entării e o te"ă dată6 for"ularea i ote%eiFa ro riei o inii faNde ro(le"atica usă -n discuNie, enunNarea Oi de%voltarea cores un%ătoare a două ar)u"adecvate i ote%ei, for"ularea unei conclu%ii ertinente 2* uncte[ să res ecNi nor"ele li"(ii literare re)istrul stilistic adecvat, nor"ele de e ri"are, de

orto)rafie Oi de unctuaNieB Oi reci%area rivind nu"ărul de cuvinte. 10 uncte.3e acordă 10 uncte din oficiu.7i"(a Oi literatura ro"/nă'AREM E E#A75ARE XI E ?TARE3e unctea%ă orice for"ulareF"odalitate de re%olvare corectă a cerinNelor. u se acordă uncta e inter"ediare, altele dec/t cele reci%ate e licit rin (are". u se acordăfracNiuni de unct.3e acordă 10 uncte din oficiu. ota finală se calculea%ă rin -" ărNirea la 10 a uncta ului totaacordat entru lucrare.

35'IECT57 I

4* de uncteB1. c/te 1 unct entru nu"irea fiecărui sinoni" entru sensul din te t al cuvintelor date dee e" lu6 cunună coroană )ravă > sole"năB 2 2,* * uncte2. e licarea rolului vir)ulelor de e e" lu6 se ară construcNia -n vocative de restul enunNulu

* uncte+. c/te 2,* uncte entru "enNionarea fiecarei e resii sau locuNiuni * uncte4. c/te 2,* uncte entru reci%area te"ei de e e" lu6 iu(irea, Poe%iaB Oi a unui "otiv literade e e" lu6 so"nulB, identificate -n te tul dat 2 2,* * uncte*. c/te 2,* uncte entru "enNionarea fiecăreia dintre cele două "ărci le ico )ra"aticale alesu(iectivităNii din te t de e e" lu6 ver(e la ersoana I > sta" Oi ronu"e la ersoana I > noiB2 2,* * uncte!. c/te 2,* uncte entru selectarea fiecăreia dintre cele două secvenNe care contureadi"ensiunea te" orală a i"a)inarului oetic de e e" l6 seara, cur/ndB

2 2,* * uncte$. > identificarea a două fi)uri de stil diferite din ri"a strofă 2 1 2 uncte > re%entarea adecvată a se"nificaNiei fi)urilor de stil identificate 2 1,* + uncte@. co"entarea titlului, -n relaNie cu te tul oe%iei, * uncteco"entare nuan ată, rin eviden ierea rela iei dintre ideea oetică i "i loacele artistice * .ț ț ț șco"entare sc9e"atică 2 . -ncercare de co"entare 1 .

&@



&. > co"entarea ulti"ei strofe, rin eviden ierea rela iei dintre ideea oetică i "i loaceleț ț șartistice,* uncte co"entare nuan ată, rin eviden ierea rela iei dintre ideea oetică i "i loaceleț ț ț șartistice * . co"entare sc9e"atică, rin eviden ierea e%itantă a rela iei dintre ideea oetică ț ț ș"i loacele artistice 2 . -ncercare de co"entare 1 . > res ectarea reci%ării rivind nu"ărul de cuvinte 1 .

35'IECT57 II4* de uncteBstructura discursului de ti ar)u"entativ6

for"ulare adecvată a ideilor -n scris6 te t clar or)ani%at, coerent, cu ec9ili(ru -ntre cele tco" onente6 i ote%a, enunNarea Oi de%voltarea ar)u"entelor, conclu%ia * .Ffor"ulare aadecvată 2 . * uncteutili%are adecvată a "i loacelor lin)vistice utile e ri"ării unei a recieri de e e" lu6 ver(e deo inie, adver(eFlocuNiuni adver(iale de "od folosite ca indici ai su(iectivităNii evaluat

con uncNiiFlocuNiuni con uncNionale cu rol ar)u"entativ, utili%ate entru e ri"area ra orturde ti cau%al, consecutiv, final, conclu%iv etc., conectori ar)u"entativiB * .Futili%are aadecvată 2 .[ conNinutul ar)u"entării6for"ularea i ote%eiFa ro riei o inii faNă de ro(le"atica ro usă * uncte

c/te + uncte entru enunNarea fiecăruia dintre cele două ar)u"ente adecvate i ote%ei 2 4 @ uncte c/te + uncte entru de%voltarea cores un%ătoare a fiecăruia dintre ar)u"entele enunN2 4 @ unctefor"ularea unei conclu%ii ertinente 4 uncte[ res ectarea nor"elor li"(ii literare Oi a reci%ării rivind nu"ărul de cuvinte6re)istrul stilistic adecvat cerinNei 4 uncte

res ectarea nor"elor de e ri"are 0 1 )reOeli le icale sau "orfosintactice > + .2 )reOeli > 1 . + sau "ai "ulte )reOeli > 0 .B + .res ectarea nor"elor de orto)rafie Oi de unctuaNie 0 1 )reOeli orto)rafice Oi de unctuaNie

. 2 )reOeli > 1 . + sau "ai "ulte )re eli > 0 .B 2 .ș res ectarea reci%ării rivind nu"ărul de cuvinte 1 .

TE3T E E#A75ARE III

SUBIECTUL I >24 +e p!#c'e?3crie răs unsul la fiecare dintre ur"ătoarele cerinNe, cu rivire la te tulde "ai os6 Din punctul de vedere#al copacilor, soarele#i o dungă de căldură,oamenii o emoGie copleEitoare... )i sunt niEte fructe plimbătoare -le unui pom cu mult mai mare2

Din punctul de vedere#al pietrelor, soarele#i o piatră căzătoare,

&&



oamenii#s o lină apăsare...Sunt miEcarea#adăugată la miEcare, Ei lumina ce#o zăreEti, din soare2

Din punctul de vedere#al aerului,

soarele#i un aer plin de păsări,aripă %n aripă zbăt$nd.Oamenii sunt păsări nemai%nt$lnite,cu aripile crescute %nlăuntru,care bat, plutind, plan$nd,%ntr#un aer mai curat care e g$ndul2ic9ita 3tănescu, Lauda omuluiB

1.Preci%ea%ă c/te un antoni" entru sensul din te t al cuvinteloradăugată Oi%nlăuntru.*2. Preci%ea%ă rolul vir)ulelor din secvenNa6 care (at, lutind, lan/nd,QQ *+. 3crie două e resiiF locuNiuni care conNin ver(ul a (ate. *

4. E lică se"nificaNia unei i"a)ini oetice identificate -n ulti"a strofă. **. Preci%ea%ă cei doi ter"eni definiNi -n "od re etat, -n te tul oe%iei. * uncte!. Motivea%ă rolul re etiNiei, -n te t, a structurii6 Din punctul de vedere al ... * uncte$. Pre%intă se"nificaNia titlului, -n relaNie cu te tul dat. * uncte@. Co"entea%ă, -n !0 > 100 de cuvinte, una dintre strofe, la ale)ere, rin evidenNierea redintre ideea oetică Oi "i loacele artistice. * uncte&. Motivea%ă, rin evidenNierea a două caracteristici re%ente -n te t, -ncadrarea oe%iei-n curentul literar neo"odernis".* uncte

SUBIECTUL (" II-"e( >4 +e p!#c'e? 3crie un te t de ti ar)u"entativ, de 1* 20 de r/nduri, des re rietenie, ornind de la ideea

e ri"ată -n ur"ătoarea afir"aNie6 < "rieteniile re%nnodate cer mai multă grijă dec$t cele care n#

au fost rupte niciodată:. 7a Roc9efoucauld, Ma i"eBn ela(orarea te tului de ti ar)u"entativ, tre(uie6[ să res ecNi structura discursului de ti ar)u"entativ6 for"ularea ideilor -n scris, utili%ar"i loacelor lin)vistice adecvate e ri"ării unei a recieri 10 uncte [ să ai conNinutul adecvat ar)u"entării e o te"ă dată6 for"ularea i ote%eiFa ro riei o inii faNde ro(le"atica usă -n discuNie, enunNarea Oi de%voltarea cores un%ătoare a două ar)u"entadecvate i ote%ei, for"ularea unei conclu%ii ertinente 2* uncte[ să res ecNi nor"ele li"(ii literare re)istrul stilistic adecvat, nor"ele de e ri"are, deorto)rafie Oi de unctuaNieB Oi reci%area rivind nu"ărul de cuvinte. 10 uncte.3e acordă 10 uncte din oficiu.'AREM E E#A75ARE I ?TAREȘ3e unctea%ă oricare alte for"ulăriF "odalităNi de re%olvare corectă a cerinNelor. u se acordă uncta e inter"ediare, altele dec/t cele reci%ate e licit rin (are". u se acordă fracNuni de unct.3e acordă 10 uncte din oficiu. ota finală se calculea%ă rin -" ărNirea uncta ului total acordat entru lucrare la 10.35'IECT57 I 4* de uncteB

100



1. c/te 2,* uncte entru nu"irea oricăror antoni"e entru sensul din te t al cuvintelor date 6 dee e" lu, adău)ată ierdută , -nlăuntru >-n e terior 2 2,* * uncte2. e licarea rolului vir)ulelor -n secvenNa dată, 2 2,* * uncte+. c/te 2,* uncte entru nu"irea oricăror locuNiuniF e resii care conNin ver(ul a (ate 6a batec$mpii, a bate fierul c$t e cald etc. * uncte

4. transcrierea oricărei structuri din te t care conNine o i"a)ine vi%uală 2 uncte Oi re%entse"nificaNiei, + * uncte F 2 \+ * B*. c/te 2, * uncte entru fiecarea ter"en identificat, de e e" lu6 soarele , oamenii !. "otivarea rolului re etiNiei re%entare6 co" letă, adecvată si nuanNată * .F arNial adecv + ., re%entare sc9e"atică 1 .B * uncte$. re%entarea se"nificaNiei titlului re%entare6 co" letă, adecvată si nuan ată * .F arNțadecvată + ., re%entare sc9e"atică 1 B * uncte@. co"entarea secvenNei date, co"entare6 adecvată si nuanNată * . arNial adecvat . sc9e"atică 1 B* uncte res ectarea reci%ării rivind nu"ărul de cuvinte indicate, 1 unct&. c/te 2, * uncte entru "enNionarea oricăror două trăsături ale neo"odernis"ului re%ente

te tul dat.35'IECT57 II4* de uncteBstructura discursului de ti ar)u"entativ6

for"ulare adecvată a ideilor -n scris6 te t clar or)ani%at, coerent, cu ec9ili(ru -ntre cele tco" onente6 i ote%a, enunNarea Oi de%voltarea ar)u"entelor, conclu%ia * .Ffor"ulare aadecvată 2 . * uncteutili%are adecvată a "i loacelor lin)vistice utile e ri"ării unei a recieri de e e" lu6 ver(e deo inie, adver(eFlocuNiuni adver(iale de "od folosite ca indici ai su(iectivităNii evaluatcon uncNiiFlocuNiuni con uncNionale cu rol ar)u"entativ, utili%ate entru e ri"area ra ortur

de ti cau%al, consecutiv, final, conclu%iv etc., conectori ar)u"entativiB * .Futili%are aadecvată 2 .[ conNinutul ar)u"entării6for"ularea i ote%eiFa ro riei o inii faNă de ro(le"atica ro usă * uncte

c/te + uncte entru enunNarea fiecăruia dintre cele două ar)u"ente adecvate i ote%ei 2 4 @ uncte c/te + uncte entru de%voltarea cores un%ătoare a fiecăruia dintre ar)u"entele enunN2 4 @ unctefor"ularea unei conclu%ii ertinente 4 uncte[ res ectarea nor"elor li"(ii literare Oi a reci%ării rivind nu"ărul de cuvinte6re)istrul stilistic adecvat cerinNei 4 uncteres ectarea nor"elor de e ri"are 0 1 )reOeli le icale sau "orfosintactice > + .2 )reOeli > 1 . + sau "ai "ulte )reOeli > 0 .B +res ectarea nor"elor de orto)rafie Oi de unctuaNie 0 1 )reOeli orto)rafice Oi de unctuaNie

. 2 )reOeli > 1 . + sau "ai "ulte )re eli > 0 .B 2ș res ectarea reci%ării rivind nu"ărul de cuvinte. 1

101



V. CONCLUZII

Ion 'ar(u re re%intă o con tiin ă artistică a esen elor ure, astfel, autorulș ț ț Jocului secund , sur rinde rin os"o%a ra ionalitate liris", e care o asi"ilea%ă -n -ntre) universulț

crea iei sale. Calitatea sa este de a fi -nsu"at -n con tiin ă, acel loc lu"inos -n care "ate"atica sț ș ț

-" lete te cu oe%ia, -ntr o "anieră ine)ala(ilă.ș

Esen iali%ările ce se -ntre%ăresc -n o era literară (ar(iană au ca fond conto irea dinț

"itic i antic, dar i -"(inarea tra)icului cu ludicul.ș ș

Această tre(uin ă a oetului, de a -n)lo(a e"o ii u"ane care oscilea%ă -ntre ludic i tra)icț ț ș

s a for"at din cau%a unor "inusuri ale li"(ii literare, care nu reu eau să i -nde linească -nș

totalitate asiunile, dar i datorită necesită ii e care o resi" ea Ion 'ar(u de a i racordaș ț ț ș

desco eririle u"anită ii e istente /nă la acel "o"ent cu cele ersonale.ț

Poe%ie, "ate"atică, "itolo)ie, astrono"ie, ludic, iată coordonatele funda"entale alevi%iunii (ar(iene, corelate ocului "ateriei su( toate for"ele ei. Poe%ia este o -ntru are dfondul sufletesc, o crea ie ce tri"ite si"ultan la cos"o)onie, sacralitate i devo iune.ț ș ț

n eviden ierea de"ersului analitic a" su(liniat ideea că li"(a ul re re%intă rinci alulț

"i loc de co"unicare, esen ial -n rocesul cunoa terii i -nvă ării.ț ș ș ț

e ase"enea, a" eviden iat rolulț li"(ii i literaturii ro"/ne de a de%volta co" eten aș ț

de co"unicare a elevilor i a erfor"an ei lor co"unicative entru toate celelalte disci line dinș ț

lanurile de -nvă ă"/nt.ț

n ca itolul Specificul lingvistic al etapelor de crea ie barbiene,ț a" ornit de la-ncadrarea lui Ion 'ar(u -n er"etis"ul de ti canonic, fa t ce resu une un i"a)inar oeticcaracteri%at rin folosire unor si"(oluri -ncifrate i o sinta ă articulară, re re%entată rin eli sș

i dislocări to ice, dar i rin i"a)ini intelectuali%ate, ter"eni a(strac i i voca(ular neolo)ic.ș ș ț ș

A" o(servat că o constantă a li"(a ului crea iilor arnasiene este re re%entată deț

e isten a unor ter"eni concre i, rin care 'ar(u redă transcendentul, universul cos"ic i terestruț ț ș

i fu%iunea dintre "aterial i s iritual. Poe%ia arnasiană este de ti descri tiv, red/nd i"a)iniș ș

icturale, re onderent din sfera cos"icului. 7e)ătura -ntre ra iune, li"(a i nuan a ludică aț ș ț

-"(inărilor de ele"ente oetice au "arcat eta a arnasiană din lirica (ar(iană. e re"arcat estefa(ulosul a"estec -ntre for ele naturii, factorul antro ic, %eitatea unui tăr/" "itic i rototi ulț ș

a(solutului )eo"etric.

102



ătrunde -n universul de "etafore i si"(oluri ale te tului. Astfel, -n su(ca itolulș Ludicul specular,a" făcut referire la oe%ia Din ceas, dedus,arăt/nd că arta e un oc secund, care orne te de la o e"o ie, o trăire, un fa t din via ă, -nc9e)/ndu se -ntr un univers secund, virtualș ț ț

Acest univers resu une anularea celui ri", nefiind o co ei a lui, ci av/nd un sens ro riu,interior care l validea%ă. Titlul volu"ului Joc secund are ca ri" ter"en cuv/ntul joc iș

necesită e lorare din această ers ectivă. Pornind de la ideea că e istă -ntr o lu"e urificată, aesen elor unț joc ri", ocul (ar(ian, secund -n)lo(ea%ă -nsă i actul artistic, ca for"ă i"ediată deș

redare a unei realită i, fără a fi co ie i" ură, ordon/ndu se -n anteonul culturii ro"/ne ti.ț ș

n ca itolul Descrierea limbajului poetic i a stilului pe niveluri,ș a" identificatrețele le icale ale te tului (ar(ian, ce cu rind serii se"antice cu func ie si"(olică, datorităț

referin ei oetului entru "ituri i ar9eti uri.ț ș

ascinat de "isterele Greciei antice, Ion 'ar(u a ordonat -n lirica sa su)estiile "ate"atice,nu"ărului i se acordă astfel, ca acitatea de a reda acorduri -ntre sufletul oetului i cel al lu"iș

discursul -n)lo(/nd asocieri erudite, -n c9eie "istică.Pe arcursul ri"ei eta e a" eviden iat o ascenden ă a folosirii fi)urilor se"antice, astfelț ț

utili%area frecventă a e itetului du(lu i "etaforic se va asocia ulterior unor verita(ile sinesteș

7a nivelul sintactic, decelarea trăsăturilor distinctive ale li"(a ului oetic (ar(ian, de"onstrea% lurivalen a for"elor co"(inatorii -n siste"ul li"(ii ro"/ne. Poe%ia lui Ion 'ar(uț

i" resionea%ă rin utili%area ad ectivelor cu valoare redicativă, fa t ce i" ri"ă a"(i)uitate iș

co" ri"are te tului oetic dislocarea e itetului are i" act asu ra ca acită ii su)estive aț

li"(a ului, o"iterea ver(ului co ulativ c/t i a ver(ului redicativ conferă a"(i)ui%areș

discursului liric, se utili%ea%ă contra)erea i dislocarea sintactică, rintr o to ică neo(i nuităș ș

n inventarierea re)istrului stilistic a" o(servat i"a)ini artistice, ce iradia%ă se"nifica iiț

afective i intelective, -n ti" ce stratul ro%odic ro une rit"uri i ri"e calitative, foarteș ș

(o)ate, c9iar leonine cu un rit" interior, constatări ce diri ea%ă lectorul s re o rece tarco" le ă a crea iei -n esată cu for"ule noi, insolite,ț ț de factură arnasiană, definite rindualis"ul a olinic dionisiac i (aladic oriental entru trans unerea "odelului folcloric iș ș

er"etic.n eisa ul inter(elic, Ion 'ar(u se deta ea%ă rin evolu ia sa dins re "odernitate s reș ț

ost"odernis", datorită oeticii concreti%ată -n liris"ul ur, infrarealis"ul, are ca o(iectincreatul cosmic, astfel o era sa se orientea%ă asu ra unor ra)uri de trecere, -ntre stăr

104



e isten iale diferite, -ntr o er etuă "eta"orfo%are ce are dre t a funda"ental, devenireaț

iin ei.ț

Conclu%ion/nd, ceea ce dă o notă a arte oe%iei (ar(iene, constă -n li"(a ul insolia"(i)uitatea se"antică, sinta a eli tică, -nnoirea "etaforei, rin roiectarea vi%iunii liricedes re lu"e i via ă, -ntr o su(stan ă su)estivă inedită, la li"ita inefa(ilului i aș ț ț ș

neconven ionalului.ț

n ca itolul re%ervat Didacticii a" eviden iat i" ortan a unor rinci ii i "etodeț ț ș

didactice folosite -n cadrul orelor de li"(ă i literatură ro"/năș de ase"enea, a" ro us trei roiecte didactice cu referire la li"(a ul (ar(ian, ce vi%ea%ă anali%a e niveluri6 fonetic, le icse"antic, "orfosintactic Oi stilistic fi)uri de stil i "i loace de e resivitateș anali%a unor ele"ente de co" o%i ie i li"(a -n te tul oetic. Tot -n acest ca itol a" ro us trei teste deț ș

evaluare, structurate -n confor"itate cu ro)ra"a de (acalaureat.Con tiin ă artistică inovatoare, Ion 'ar(u ră"/ne ine)ala(il -n eisa ul literar inter(elic,ș ț

rin esen iali%area liris"ului ur, av/nd o contri(u ie deose(ită la de%voltarea li"(a ului oeticț ț

ro"/nesc, un/ndu i a" renta asu ra literaturii ro"/ne, rintr un stil ori)inal, care traversea%ăș

să)eata ti" ului s re viitor.

10*



VI. BIBLIOGRAFIE:aB ocu"ente colare6ș

Ministerul Educa iei, Cercetării i Inovării, 200&ț ș "rograma colară Limba i literatura rom$năș ș ,clasa a IL a, Ciclul Inferior al liceului, 'ucure tiș

Ministerul Educa iei, Cercetării i Inovării, 200&ț ș "rograma colară Limba i literatura rom$năș ș ,clasa a L a, Ciclul Inferior al liceului, 'ucure tiș

Ministerul Educa iei i Cercetării, Consiliul a ional entru Curriculu", 200!ț ș ț "rogramecolare ciclul superior al liceului, Limba i literatura rom$nă,ș ș clasa a LI a, 'ucure tiș

Ministerul Educa iei i Cercetării, Consiliul a ional entru Curriculu", 200!ț ș ț "rogramecolare ciclul superior al liceului, Limba i literatura rom$nă,ș ș clasa a LII a, 'ucure tiș

Costac9e, Ioni ă, 7ascăr, 3ăvoiu, 200@ Adrian Costac9e, lorin Ioni ă, M. . 7ascăr,Adrianț ț

3ăvoiu, Limba i literatura rom$năș , Manual entru clasa a IL a,'ucure ti, Editura Artș

Iancu, 'ălu, 7ă%ărescu, 200* Marin Iancu, Ion 'ălu, Rodica 7ă%ărescu, Limba i literaturaș

rom$nă, Manual entru clasa a L a,'ucure ti, Editura Corintș Costac9e, Ioni ă, 7ascăr, 3ăvoiu,ț

200& Adrian Costac9e, lorin Ioni ă, M. . 7ascăr,Adrian 3ăvoiu,ț Limba i literatura rom$năș ,Manual entru clasa a LI a, 'ucure ti, Editura Artș

e)rici, 3ovianH, 'olta u,ș Eu)en e)rici, ?ctavian 3ovianH, orica 'olta u,ș Limba iș

literatura rom$nă, Manual entru clasa a LII a, 'ucure ti, Editura iculescuș

(B Edi ii ale o erei oetice6ț

'ar(u, 1&$! Ion Barbu, 'i(lioteca critică, Edi ie -n)ri ită, refa ă, ta(el cronolo)ic iț ț ș

(i(lio)rafie de Geor)e Gi(escu, 'ucure ti Editura E"inescuș

'ar(u, 1&$& Ion 'ar(u, "oezii, Antolo)ie, refa ă, ta(el cronolo)ic i (i(lio)rafie de Geor)eț ș

Gi(escu, 'ucure ti, Editura Al(atrosș

'ar(u, 1&!! Ion 'ar(u, Joc secund , Edi ie -n)ri ită de Al. Rosetti i 7iviu Călin, 'ucure ti,ț ș ș

Editura entru literatură'ar(u, 1&&$ Ion 'ar(u, Joc secund , 7ersuri, "roză, Edi ie -n)ri ită i refa ă de inu Pillat,ț ș ț

C9i inău, Editura 7iteraș

'ar(u, 1&@2 Ion Barbu %n coresponden ăț , Edi ie -n)ri ită de Gerda 'ar(ilian i icolae 3curtu,ț ș

ote i indici de icolae 3curtu, 'ucure ti, Editura Minerva.ș ș

cB Edi ii ale o erei critice6ț

#ianu, 1&$0 Tudor #ianu, Introducere %n opera lui Ion Barbu, 'ucure ti, Editura Minervaș

10!



#ianu, 1&!* Tudor #ianu, Introducere %n opera lui Ion Barbu, 'ucure ti, Editura entruș

literatură7ovinescu, III, 1&2$ E. 7ovinescu, Istoria literaturii rom$ne contemporane, III, )volu iaț

poeziei lirice, Editura AncoraPetrescu, 1&&+ Ioana E". Petrescu, Ion Barbu i poetica postmodernismuluiș , 'acău, EdituraCartea ro"/neascăTeodorescu, 1&$@ orin Teodorescu, "oetica lui Ion Barbu, Craiova, Editura 3crisul ro"/nescMincu, 1&&0 Marin Mincu,Opera literară a lui Ion Barbu, 'ucure ti, Editura Carteaș

ro"/neascăTu an, 1&@& Maria Ana Tu an,Scenarii i limbaje poetice,ș 'ucure ti, Editura Minervaș

Mincu, 1&&* Marin Mincu, Ion 'ar(u, Introducere, ta(el cronolo)ic, co"entarii iș note critice

de Marin Mincu, Constan a, Editura Ponticaț

Pillat, 1&@2 inu Pillat, Ion Barbu, 'ucure ti, Editura Minervaș

Mincu, 1&@1 Marin Mincu, Ion Barbu, )seu despre te*tualizarea poetică, 'ucure ti,ș

Editura Cartea ro"/neascăoar ă,1&@0 er(an oar ă,ț Ș ț )seu asupra poeziei lui Ion Barbu, Ti"i oara, Editura aclaș

3carlat, 1&@1 Mircea 3carlat, Ion Barbu poezie i deziderat ș , 'ucure ti, Editura Al(atrosș

Ciorănescu,1&&! Ale andru Ciorănescu, Ion Barbu +onografie, 'ucure ti, Editura unda ieiș ț

culturale ro"/neTo"u , 1&!@ Mircea To"u ,ș ș 'insprezece poe i,ț 'ucure ti, Editura entru literaturăș

Micu, 2000 u"itru Micu, Istoria literaturii rom$ne de la crea ia populară la pstmodernism,ț

'ucure ti, Editura 3aeculu" I.?.ș

aciu, Pa a9a)i, 3asu, 2000 Mircea aciu, Marian Pa a9a)i, Aurel 3asu, Dicț ionar esen ial alț

scriitorilor rom$ni, 'ucure ti,Editura Al(atrosș

e)oi escu, 1&&1 Ion e)oi escu,ț ț Istoria literaturii rom$ne,'ucure ti, Editura Minervaș

odu 'ălan,2000 Ion odu 'ălan, +omente ale liricii rom$ne ti %n secolol UU ș , 'ucure ti,ș

Editura 3unda iei &om$nia de +$ine4ț

i"a, 1&+! Al. i"a, <ăcăminte folclorice %n poezia noastră contemporană, 'ucure ti, Edituraș

entru literaturăCodreanu, 2011 T9eodor Codreanu, Ion Barbu i spiritualitatea rom$nească modernăș ,ermetismul canonic, 'ucure ti, Editura Curtea #ec9eș

10$



'rut,200+ Mi9aela 'rut, "oetica i lirica lui Ion Barbu, +entalită i afineș ț , Ia i, Edituraș

5niversită ii :Ale andru Ioan Cu%a:ț

oina , 1&$0 t. A. oina ,ș Ș ș Lampa lui Diogene,'ucure ti, Editura E"inescuș

oina , 1&$4 t. A. oina ,ș Ș ș Orfeu i tenta ia realului,ș ț 'ucure ti, Editura E"inescuș

Po , 1&!& Ion Po , -vangardismul poetic rom$nesc,'ucure ti, Editura entru literaturăș IonPo , 1&@* Ion Po , Jocul "oeziei, 'ucure ti,ș Editura Cartea ro"/neascăManolescu, 1&!@ icolae Manolescu, "oezia rom$nă modernă, vol.I, 'ucure ti, Editura entruș

literaturăontainer, 1&$$ Pierre ontainer, 3igurile limbajului, 'ucure ti, Editura 5niversș

'o in, 1&$1 Al. 'o in, 7alorile estetice arg eziene, 'ucure ti, Editura idacticș ă i Peda)o)icăș

riedric9, 1&&@ Du)o riedric9,Structura liricii moderne,'ucure ti, Editura 5niversș

Dui%in)a,1&$$ Ko9ann Dui%in)a, 0omo ludens, 'ucure ti, Editura 5nivers Mut9u, 1&$!ș

Mircea Mut9u, Literatura rom$nă i siritul sud#est europeanș , 'ucure ti, Editura Minervaș

G9HJa, 1&&@ G9HJa M.C., 3ilosofia i mistica /umăruluiș , 'ucure ti, Editura 5niversș

Enciclo ediciaconu, 2001 ?l)a Ale andra iaconu, 'rea ie i creativitate %n viziunea lui +ircea )liadeț ș ,Ia i, Editura 3edco" 7i(ris.ș

dB 7ucrări de stilistică i teorie a literaturiiș

#ianu, 1&$* Tudor #ianu,Opere ?, Studii de stilistică, Antolo)ie, note i ostfa ă de 3orinș ț

Ale andrescu, Te t sta(ilit de Cornelia 'ote%, 'ucure ti, Editura Minervaș

#ianu, 1&$* Ion #ianu,Stil i persoană,ș 'ucure ti, Editura Cartea ro"/neascăș

#ianu, 1&!* Tudor #ianu, Despre stil i artă literarăș , Edi ie -n)ri ită i refa ă de Marin 'ucur,ț ș ț

'ucure ti, Editura Tineretuluiș

3treinu, 1&!! #ladi"ir 3treinu, 7ersifica ia modernăț , 'ucure tiș Editura entru literaturăGo)a, 200! Mircea Go)a, Limba rom$nă, 3onetică i 3onologie Le*icologie Stilisticăș , Clu >

a oca, Editura Casa căr ii de tiin ăț ș țG9i ă, 1&&*, Iulian G9i ă,ț ț Sinteze i e*erci ii le*icale lingvistice i stilisticeș ț ș , 'ucure ti, Edituraș

idactică i Peda)o)icăș

Iri"ia, 1&@! u"itru Iri"ia, Structura stilistică a limbii rom$ne contemporane,'ucure ti,ș

Editura tiin ifică i Enciclo edicăȘ ț ș

10@



Par ală Afana, 1&&@ E"ilia Par ală Afana, Introducere %n stilistică, Pite ti, Editura Paralela 4*ș

Coteanu, 1&$+ Ion Coteanu,Stilistica func ională a limbii rom$ne, Stil, stilistică, limbaj,ț

'ucure ti, Editura Acade"ieiș

Gavrilă, o(o , 200+ Ca"elia Gavrilă, Mi9aela o(o , Co" endiu de teorie i critică literară,ș ș ș

Ia i, Editura Poliro"ș

eB 7ucrări de si9o eda)o)ie i "etodicăș

Cer)9it, 2002 Ioan Cer)9it,Sisteme de instruire alternative i complementare. Structuri, stiluriș

i strategiiș , 'ucure ti, Editura Ara"isș

erdean, 200@ Ioan erdean,Ș Ș Didactica Limbii i literaturii rom$ne,ș 'ucure ti, Editura Corintș

Goia, 2002 #istian Goia, Didactica Limbii i literaturii rom$ne pentru gimnaziu i liceuș ș , Clu a oca, Editura acia'ăr(oi, 1&@+ Constan a 'ăr(oi,ț +etodica predării Limbii i literaturii rom$ne %n liceuș ,'ucure ti, Editura idactică i Peda)o)icăș ș

Eftenie, 200@ icolae Eftenie, Introducere %n metodica studierii limbii i literaturii rom$neș ,Pite ti, Editura Paralela 4*ș

Parfene, 1&&& Constantin Parfene, +etodica studierii limbii i literaturii rom$ne %n coalăș ș , Ia i,ș

Editura Poliro"Pa"fil, 200+ Alina Pa"fil, Limba i literatura rom$nă %n gimnaziu, Structuri didacticeș

desc ise, Pite ti, Editura Paralela 4*șPăun, 1&&& E"il Păun,coala abordare sociopedagogicăȘ , Ia i, Editura Poliro"ș

Koi a, 1&&& Elena Koi a,ț ț "edagogia tiin ă integrativă a educa ie,ș ț ț Ia i, Editura Poliro"ș

Iucu, Manolescu, 2001 Ro"i ă '. Iucu, Marin Manolescu,ț "edagogie, 'ucure ti, Edituraș

unda ia Culturale i"itrie 'olintineanuț

Cuco , 200& Constantin Cuco ,ș ș "si opedagogie, Ia i, Editura Poliro".ș

)B 'i(lio)rafie electronică67i"(a i actele de vor(ire6ș

9tt 6FF .o(servatorcultural.roF7i"(a si actele de vor(ire]articleI 111&*articles details.9t"lMina Maria Rusu, Despre rost, rostire prin comunicarea lingvistică i culturalăș .9tt 6FFli"(aro"ana."dFinde . 9 =)o articole^n 24*+3e"nifica ia nu"ărului *6ț

10&

http://www.observatorcultural.ro/Limba-si-actele-de-vorbire*articleID_11195-articles_details.html


http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=2453



http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=2453



9tt 6FF .astrote t.roF2012F10F enta)ra"a nodul fara de sfarsit si se"nificatiile nu"arului *FIon 'ar(u, an 'ar(ilian. Articol reluat e data de $ iulie 2014Adresă site69tt 6FF .acade"ician.roFarticleF1@$$1FIon 'ar(u an 'ar(ilianF+ Persefona Articol reluat e data de $ iulie 2014

Adresă site69tt 6FFro. iJi edia.or)F iJiFPersefonaEle"ente de (alcanis" Articol reluat e @ iulie 20149tt 6FFruedesde"oiselles.(lo)s ot.co"F200&F11Fele"ente de (alcanis" -n crearea.9t"l3i"(olistica oului6 Articol reluat e & iulie 20149tt 6FF .desco era.roFculturaF*$&24@+ oul universul intr o coa a 3i"(olistica nun ii6 Articol reluat e data & iulie 2014ț

9tt 6FF .crestinortodo .roFnuntaFtaina casatoriei se"nificatia !@&+4.9t"l

Ri"a -n oe%ia lui Ion 'ar(u69tt 6FF .alil.roF contentFu loadsF2012F0@FA RIA #?ICA Ri"a SC+SAEn oe%ia luiIon 'ar(u. df Poe%ii Ion 'ar(u69tt 6FF .ro"anianvoice.co"F oe%iiF oetiF(ar(u. 9

eclara ie de autenticitateț

110

http://www.astrotext.ro/2012/10/pentagrama-nodul-fara-de-sfarsit-si-semnificatiile-numarului-5/

http://www.academician.ro/article/18771/Ion-Barbu-Dan-Barbilian/3

http://ro.wikipedia.org/wiki/Persefona

http://ruedesdemoiselles.blogspot.com/2009/11/elemente-de-balcanism-%C3%AEn-crearea.html

http://www.descopera.ro/cultura/5792483-oul-universul-intr-o-coaja

http://www.crestinortodox.ro/nunta/taina-casatoriei-semnificatia-68934.html



http://www.romanianvoice.com/poezii/poeti/barbu.php

http://www.astrotext.ro/2012/10/pentagrama-nodul-fara-de-sfarsit-si-semnificatiile-numarului-5/

http://www.academician.ro/article/18771/Ion-Barbu-Dan-Barbilian/3

http://ro.wikipedia.org/wiki/Persefona

http://ruedesdemoiselles.blogspot.com/2009/11/elemente-de-balcanism-%C3%AEn-crearea.html

http://www.descopera.ro/cultura/5792483-oul-universul-intr-o-coaja

http://www.crestinortodox.ro/nunta/taina-casatoriei-semnificatia-68934.html



http://www.romanianvoice.com/poezii/poeti/barbu.php



3u(se"nata Răsuceanu Marinela Mădălina, av/nd func ia didactică de rofesor laț

unitatea colară 7iceul Teoreticș /icolae 'artojan , Giur)iu, declar e ro ria răs undere călucrarea cu titlul6 Limbajul poeziei lui Ion Barbu. O abordare metodică,av/nd coordonatortiin ific e rofesor universitar doctor Găitănaru tefan, a fost ela(orată ersonal e (a%aș ț Ș

studierii (i(lio)rafiei de s ecialitate, a e erien ei ersonale i -"i a ar ine -n -ntre)i"e. eț ș ț

ase"enea, nu a" folosit alte surse dec/t cele "en ionate -n (i(lio)rafie, nu au fost reluateț

te te, date sau ele"ente de )rafică din alte lucrări, fără a fi citate i fără a fi reci%ată sursaș

reluării, inclusiv -n ca%ul -n care sursa o re re%intă alte lucrări ale candidatului.

Limbajul poeziei Ion Barbu..doc

Documents

Transcript of Limbajul poeziei Ion Barbu..doc