LIMBA STRĂINĂ I - mecc.gov.md

1

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM NAȚIONAL

Învățământul primar

LIMBA STRĂINĂ I

• Curriculumul disciplinar

• Ghidul de implementare a curriculumului disciplinar

Chișinău, 2018

straine primar.indd 1 24.09.2018 15:04:20

2

Aprobat la Consiliul Naţional pentru Curriculum (Ordinul Ministerului Educaţiei, Culturii și Cercetării nr. 1124 din 20 iulie 2018)

COORDONATORI NAȚIONALI:• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educaţiei, MECC• Valentin CRUDU, șef Direcţie Învăţământ General, MECC• Mariana Goraș, șef-adjunct Direcţie Învăţământ General, MECC• Valentina Gaiciuc, consultant principal, MECC• Natalia Grîu, consultant principal, MECC• Ala Nikitcenko, consultant principal, MECC• Corina Lungu, consultant principal, MECC• Daniela Cotovițcaia, consultant principal, MECC• Vasile Onică, consultant principal, MECC• Angela Prisacaru, consultant principal, MECC• Viorica Marț, consultant principal, MECC

EXPERȚI-COORDONATORI NAȚIONALI:• Ludmila Ursu, dr., prof. univ., UPS „Ion Creangă” din Chișinău• Vladimir Guțu, dr. hab., prof. univ., USM• Anatol Gremalschi, dr. hab., prof. univ., IPP

GRUPUL DE LUCRU PENTRU DEZVOLTAREA CURRICULUMULUI DISCIPLINAR:• Ion Guțu, coordonator, dr. conf. univ., USM • Daniela Munca-Aftenev, dr., Academia de Inovare și schimbare prin Educaţie, Chișinău• Silvia Voroniuc, grad did. superior, LT „Prometeu-Prim”, Chișinău• Angela Osipov, grad did. superior, LT „Mihail Kogălniceanu”, Chișinău• Violeta Botnari, grad did. unu, LT „Dante Alighieri”, Chișinău • Natalia Spînu, grad did. unu, LT „Dante Alighieri”, Chișinău• Ludmila Cutcovschi, grad did. doi, IPLT „Mihail Kogălniceanu”, Chișinău• Olga Lupu, grad did. unu, LT „Ion Creangă”, Chișinău• Angela Graur, grad did. unu, LT „Miguel de Cervantes”, Chișinău

AUTORII GHIDULUI DE IMPLEMENTARE A CURRICULUMULUI DISCIPLINAR:• Ion Guțu, coordonator, dr. conf. univ., USM • Daniela Munca-Aftenev, dr., Academia de Inovare și schimbare prin Educaţie, Chișinău• Silvia Guțu, dr., lector universitar, USM• Angela Osipov, grad did. superior, LT „Mihail Kogălniceanu”, Chișinău• Violeta Botnari, grad did. unu, LT „Dante Alighieri”, Chișinău • Angela Graur, grad did. unu, LT „Miguel de Cervantes”, Chișinău

RECENZENȚI: Tamara Matei, dr., conf. univ., USM Nona Chiriac, grad did. superior, LT „Gheorghe Asachi”, Chișinău Inna Culebeachina, grad did. superior, LT „N. V. Gogol”, Chișinău

Limba străină I : Învăţământul primar : Curriculum naţional / Ion Guţu, Daniela Munca-Aftenev, Silvia Guţu [et al.] ; coord. naţ.: Angela Cutasevici [et al.] ; experţi-coord. naţ.: Ludmila Ursu [et al.] ; Min. Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Rep. Moldova. – Chişinău : Lyceum, 2018 (F.E.-P. "Tipografia Centrală"). – 124 p.

Bibliogr.: p. 122-124. – 1000 ex.ISBN 978-9975-3258-6-8.

ISBN 978-9975-3258-6-8. © Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Editura LyceumChișinău, stradela 2 Aerodromului 2, of. 7tel/fax: +(373) 22 212636; gsm: +(373)69177975, +(373)76770175e-mail: [email protected] www.lyceum.md; fb.editura lyceum

Redactor: Tatiana NICULCEA

373.3.091:811L 62


3

Cuprins

Abrevieri 4

1. Curriculumul disciplinar. Limba străină I 5

Preliminarii 51.1. Cadrul conceptual al curriculumului disciplinar 71.2. Competențe specifice disciplinei 81.3. Administrarea disciplinei 91.4. Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut 91.5. Unități de învățare 10

Clasa a II-a 11Clasa a III-a 26Clasa a IV-a 43

1.6. Conținuturi lingvistice 60Limba engleză 61Limba franceză 63Limba germană 67Limba spaniolă 70Limba italiană 74

1.7. Sugestii pentru contexte și sarcini comunicative 76 2. Ghidul de implementare a curriculumului disciplinar. Limba străină 78

Cuvânt înainte 782.1. Concepția curriculumului disciplinar dezvoltat 802.2. Noutatea Curriculumului disciplinar dezvoltat 842.3. Repere privind strategiile didactice și de evaluare în contextul curriculumului pentru învățământul primar 85

2.3.1. Repere privind strategiile didactice 852.3.2. Evaluarea criterială prin descriptori. Orientări generale 862.3.3. Repere privind strategiile de evaluare 882.3.4. Autoevaluarea în contextul autoreglării 88

2.4. Repere metodologice privind proiectarea curriculară la disciplina Limba străină I 89

2.4.1. Proiectarea de lungă durată 912.4.2. Proiectarea de scurtă durată 94

2.5. Sugestii metodologice 982.6. Modele de sarcini pentru proiectarea didactică 101

Limba engleză 101Limba franceză 106Limba germană 109Limba spaniolă 112


4

2.7. Sugestii de evaluare 1142.8. Modele de itemi pentru evaluare 115

Limba engleză 115Limba franceză 117Limba germană 118Limba spaniolă 120Limba italiană 121

Bibliositografie 122

Abrevieri

CECRL – Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi CRCN – Cadrul de Referinţă al Curriculumului NaţionalCLSM – Curriculumul de Limbi Străine din MassachussetsLS I – Limba Străină ILS II – Limba Străină II


5

1. Curriculumul disciplinar. Limba străină I

Preliminarii

Curriculumul la Limba Străină I (LS I) pentru învăţământul primar este parte com-ponentă a Curriculumului pentru învăţământul primar din cadrul Curriculumului Naţional și reprezintă un document reglator prevăzut pentru a fi implementat în procesul educaţional în clasele II-IV.

Scopul Curriculumului la LS I pentru învăţământul primar constă în concretiza-rea și implementarea politicilor educaţionale naţionale și europene legate de pro-cesul de proiectare-predare-învăţare-evaluare a disciplinei LS I la nivelul primar de învăţământ.

Nevoia modificărilor operate Curriculumului la LS I a fost dictată de mai mulţi factori precum:

• imperativul demarării unui nou ciclu curricular, urmare a expirării perioadei de funcţionare a ultimei generaţii de curriculum, aprobate în anul 2010;

• elaborarea și promovarea unor noi politici educaţionale și curriculare cu refe-rire la dezvoltarea sistemului de învăţământ per ansamblu și a sistemului de formare a competenţelor la LS I în particular;

• revizitarea și îmbunătăţirea aspectelor vulnerabile, depistate în procesul evaluării Curriculumului Naţional, inclusiv al Curriculumului la LS I, în baza experienţelor educaţionale acumulate de comunitatea profesorală din repu-blică, precum și a rezultatelor evaluărilor naţionale a competenţelor lingvisti-ce ale elevilor;

• corelarea conţinuturilor educaţionale din Curriculumul la LS I cu cele din curri-cula disciplinelor conexe de la nivelul primar, mai ales din aria Limbă și comu-nicare;

• recomandările noilor documente europene privind elaborarea curricula la disciplina LS și achiziţionarea eficientă a competenţelor-cheie în cadrul învăţământului obligatoriu;

• racordarea competenţelor elevilor la nivelurile de performanţă lingvistică conform noilor completări la Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi (2018).

Schimbările produse în plan european și naţional care au dictat revizitarea sis-temică a Curriculumului sunt fundamentate de prevederile mai multor documente ce au apărut în perioada de monitorizare 2010-2018: Strategia sectorială „Educaţia 2020” (2014), Codul Educaţiei al Republicii Moldova (2014), Cadrul de Referinţă al Curriculumului Naţional (2017), Standardele de eficienţă a învăţării Limbilor Străine în învăţământul primar și preuniversitar din Republica Moldova (2011), Evaluarea Curriculumului Naţional în Învăţământul General (2018), CECRL (2018). Toate aceste documente promovează abordarea sistemică a conceptului de curriculum, modelul de proiectare curriculară centrat pe competenţe și finalităţi, adică pe produs sau pe achiziţiile finale ale procesului complex de predare-învăţare-evaluare.


6

Menţionăm, totodată, faptul că dezvoltările/reconceptualizările efectuate în cadrul Curriculumului actual au avut ca premisă elementele de noutate ale CRCN: delimitarea clară a profilului absolventului, precizarea noţiunii de competenţă, redefinirea și articularea în perspectivă pragmatic-funcţională a unor competenţe specifice, restructurarea sau reorganizarea unor domenii, apariţia conceptului de unitate de competenţă care l-a substituit pe cel de sub-competenţă etc., toate aceste aspecte fiind expuse mai amănunţit în Ghidul de implementare a Curriculumului la disciplina Limba străină I (în continuare Ghid).

Toţi acești factori au determinat orientarea conceptuală a Curriculumului la LS I pentru nivelul primar spre formarea la elevi a competenţelor iniţiale de recepta-re, producere, interacţiune și mediere a unor expresii sau fraze simple de uz foarte curent pe teme familiare, în formă orală/scrisă/online, asistate de competenţe de apreciere culturală elementară, în calitate de soclu pentru dezvoltarea lor ulterioa-ră la nivel gimnazial. În acest scop, Curriculumul prevede eșalonarea corectă și do-zarea adecvată a conţinuturilor educaţionale cu specificarea finalităţilor concrete pentru fiecare clasă aparte, cu luarea în considerare a particularităţilor de vârstă și de învăţare ale elevilor claselor primare, cu ajustarea conţinuturilor educaţionale la cerinţele actuale ale elevilor (exigenţa de necesitate, utilitate, plăcere). Astfel, la finele nivelului primar elevii vor poseda competenţe la LS I conform nivelului A1 al descriptorilor CECRL.

Funcţiile Curriculumului la LS I reies din stipulările CRCN și au caracter de con-ceptualizare și proiectare, de reglare și normare, de orientare și sincronizare cu tendinţele naţionale și internaţionale actuale în sistemul educaţional.

Beneficiarii prezentului document sunt atât conceptorii de curriculum, experţii și specialiștii în domeniu, autorii de manuale, ghiduri și alte suporturi didactice la LS I sau LS II, cât și profesorii de limbi străine din instituţiile de învăţământ general, profesorii din aria curriculară comună Limbă și comunicare, inclusiv părinţii și copiii care învaţă limbi străine.

Printre condiţiile ce pot permite punerea eficientă în aplicare a Curriculumului pentru învăţământul primar în general și a Curriculumului dezvoltat la LS I în special se numără:

• promovarea la nivel naţional a unui management eficient al implementării curriculumului în învăţământul primar, inclusiv pentru Curriculumul la LS I;

• crearea mediului de învăţare adecvat disciplinei LS I; • crearea unui cadru motivaţional pentru cadre didactice și elevi în procesul de

predare-învaţare-evaluare a LS I; • acceptarea conștientă de către subiecţii procesului educaţional a schimbărilor

în cadrul curricular general și in cel al LS I în particular; • crearea unui parteneriat eficient cu părinţii și cu reprezentanţii comunităţii în

sprijinirea educaţiei;• formarea continuă a cadrelor didactice la LS I în baza standardelor profesio-

nale naţionale și internaţionale.


7

Elevii pot să se automotiveze și să se activizeze în procesul propriei formări la dis-ciplina LS I, familiarizându-se cu finalităţile proiectate pentru sfârșitul fiecărei clase de la treapta primară.

Părinţii se pot ghida în baza Curriculumului la LS I pentru a urmări și a-și ajuta copiii pe parcursul învăţării LS I în clasele primare.

1.1. Cadrul conceptual al curriculumului disciplinar

Curriculumul la disciplina LS I este parte componentă a Curriculumului pentru învăţământul primar din cadrul Curriculumului Naţional și constituie un sistem de concepte, activităţi, produse și finalităţi, capabil să asigure funcţionalitatea și dez-voltarea disciplinei LS I la această treaptă de învăţământ.

Curriculumul la LS I urmează aceleași repere conceptuale ca și Curriculumul pen-tru învăţământul primar, atribuind rolul prioritar finalităţilor ce devin și criterii pen-tru selectarea și organizarea conţinuturilor, alegerea strategiilor de instruire și de evaluare.

De asemenea, Curriculumul la LS I se racordează conceptului fixat în Curriculu-mul pentru învăţământul primar, conform căruia curriculumul are în centrul atenţiei elevul cu particularităţile și nevoile sale, cu ritmul propriu de învăţare și dezvoltare (abordarea psihocentrică) și se orientează pe asimilarea sistemului de valori promo-vate de societate (abordarea sociocentrică).

Curriculumul la LS I face parte din sistemul de produse (programe școlare) pentru învăţământul primar prin care se proiectează și se expune ceea ce se urmărește în do-meniul educaţional la disciplina dată, fiind asistat și de alte produse cu funcţii diferi-te conform statutului lor în paradigma curriculară (planul-cadru pentru învăţământul primar, curricula la alte discipline, manuale școlare, ghiduri metodologice, seturi multimedia, proiecte de lungă durată etc.).

Ca și în cadrul Curriculumului pentru învăţământul primar, componenta-cheie în Curriculumul la LS I o constituie sistemul de finalităţi exprimate în termeni de competenţe. Menţionăm faptul că formarea unui sistem pertinent de competenţe este un proces de durată sau de mare parcurs educativ, cu caracter interdisciplinar și/sau transversal, complex și finalizat conform unor niveluri de competenţe stabilite de CECRL și valorificate prin unități de învățare, conținuturi lingvistice și module tematice, prin acumularea graduală de pre-achiziţii sau de unităţi de competenţe.

Comunicarea într-o limbă străină, acceptată ca una dintre competenţele-cheie europene, se bazează pe abilitatea de a înţelege, exprima și descifra gânduri, sen-timente și fapte în formă orală și scrisă, dintr-o realitate vie sau virtuală/simulată, în mod online sau offline, la nivelul celor patru activităţi majore (receptare, pro-ducere, interacţiune, mediere), într-o gamă potrivită de contexte sociale stabilite de CECRL (profesional, public, educaţional, personal) sau în corelaţie cu domeniile educaţionale (comunicare, cultură, comparaţie, conexiune, comunitate), definitivate de Curriculumul de Limbi Străine din Massachusetts (CLSM, 2017), sursă ce a stat


8

la baza elaborării curricula precedente pentru disciplina Limba franceză în clasele bilingve (2008), pentru LS I (2010) și LS II (2016). Dezvoltarea actuală menţine, în mod implicit, corelaţia domeniu – competență, presupunând formarea în cadrul do-meniului comunicării a celor trei competenţe langajiere definite de CECRL (lingvisti-că, sociolingvistică, pragmatică) și în domeniul culturii – a competenţei (pluri/inter)culturale. Competenţele iniţiate în domeniile comparaţiei și conexiunii trec în tipuri de abordări (metodologică și interdisciplinară), iar competenţa civică sau atitudi-nală (domeniul comunităţii) crește în importanţă și se proiectează în cadrul fiecărei competenţe, conform noii definiţii a competenţei bazate pe atitudini și valori, expri-mate în CRCN ca un deziderat pentru formarea personalităţii elevului și a sistemului său de valori pe parcursul școlarităţii. Apariţia Volumului complementar la CECRL, chiar în 2018, ar putea presupune la treapta următoare de școlarizare, în virtutea învăţării LS II din clasa a V-a și a deschiderii spre interdisciplinaritate, formarea unei noi competenţe cu descriptori deja elaboraţi (de CECRL): competenţa plurilingvă, apropiată de competenţa (pluri/inter)culturală, ultima propusă spre formare în acest document.

Cât privește sistemul de competenţe pentru învăţământul primar, acesta este ex-pus în cadrul Curriculumului pentru învăţământul primar, fiind structurat în:

A. Competenţe-cheie/transversale/transdisciplinare; B. Competenţe specifice disciplinelor școlare; C. Unităţi de competenţe.Prezentul Curriculum își propune o structurare mai sobră și expune în continuare:

Competenţe specifice disciplinei, Administrarea disciplinei, Repartizarea orienta-tivă a orelor pe unităţi de conţinut, Unităţi de învăţare, Conţinuturi lingvistice, Sugestii pentru contexte şi sarcini comunicative. Specificul fiecăreia dintre aceste componente este descris în Curriculumul pentru învăţământul primar, comparti-mentul Curriculum disciplinar: produs curricular.

1.2. Competențele specifice disciplinei (Nivelul A1 al CECRL):

1. Competența lingvistică: Discriminarea elementelor lingvistice prin formulare de mesaje simple, scurte și corecte, manifestând curiozitate pentru valorizarea lim-bii ca sistem.

2. Competența sociolingvistică: Utilizarea elementelor lingvistice, demonstrând creativitate pentru funcţionarea limbii în cadrul unui contact social.

3. Competența pragmatică: Adaptarea elementelor lingvistice la contexte uzuale/familiare, dovedind corectitudine și coerenţă în structurarea mesajului.

4. Competența (pluri/inter)culturală: Aprecierea elementelor specifice culturii lim-bii străine studiate, exprimând interes și respect pentru valorile altei culturi.


9

1.3. Administrarea disciplinei

Denumirea disciplinei

Statutul disciplinei

Aria curriculară Clasa Nr. de ore pe

săptămânăNr. ore pe

an1

Limba străină I Obligatorie Limbă și

comunicare

IIIIIIV

222

666666

1.4. Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut

Clasa Unități de conținut Nr. de ore

II Elevul despre propria persoană 8Mediul familial 8Mediul natural 12Mediul școlar 11Mediul social 11Mediul cultural/civilizaţional 11La discreţia cadrului didactic 3

III Elevul despre propria persoană 9Mediul familial 10Mediul natural 11Mediul școlar 10Mediul social 12Mediul cultural/civilizaţional 11La discreţia cadrului didactic 3

IV Elevul despre propria persoană 10Mediul familial 10Mediul natural 10Mediul școlar 11Mediul social 11Mediul cultural/civilizaţional 11La discreţia cadrului didactic 3

1 Poate varia în funcţie de structura anului școlar și datele calendaristice.


10

1.5. Unitățile de învăţare

Formarea competenţelor specifice LS I la nivelul primar se produce în baza unităţilor de învăţare prevăzute pentru fiecare clasă. Unităţile de învăţare sunt struc-turate pe unităţi de competenţe corelate cu unităţi de conţinut conform nivelului A1 al CECRL și specificităţilor de vârstă și de interes ale elevilor. Unităţile de conţinut sunt axate pe sugestii pentru contexte și situaţii comunicative sau/și acţionale, acte de limbaj și, în cazul competenţei lingvistice, pe elemente noi de limbaj specifi-ce acestei discipline. Unităţile de competenţe și cele de conţinut sunt corelate cu activităţi de învăţare și produse școlare recomandate.


11

CLA

SA a

II-a

1. C

ompe

tenț

a lin

gvisti

că: D

iscr

imin

area

ele

men

telo

r lin

gvisti

ce p

rin fo

rmul

are

de m

esaj

e si

mpl

e,

scur

te şi

core

cte,

man

ifest

ând

curio

zita

te p

entr

u va

loriz

area

lim

bii c

a si

stem

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

e(s

ub-c

ompe

tenț

e)U

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

reşi

pro

duse

școl

are

reco

man

date

Rece

ptar

ea m

esaj

elor

ora

leCo

mpo

nent

a fo

nolo

gică

:1.

1. R

ecun

oașt

erea

prin

aud

iere

a

sune

telo

r și g

rupu

rilor

de

sune

te

spec

ifice

lim

bii s

trăi

ne, r

ostit

e izo

lat ș

i în

cuvi

nte.

1.2.

Disti

nger

ea c

uvin

telo

r car

e co

nţin

su

nete

și g

rupu

ri de

sune

te

spec

ifice

lim

bii s

trăi

ne în

con

text

e sim

ple

și fa

mili

are,

em

ise le

nt, c

lar

și re

peta

t.

Com

pone

nta

lexi

cală

și se

man

tică:

1.3.

Ide

ntific

area

prin

aud

iere

a

sens

ului

cuv

inte

lor î

n en

unţu

ri sim

ple.

Com

pone

nta

gram

atica

lă:

1.4.

Obs

erva

rea

stru

ctur

ilor

gram

atica

le s

peci

fice

limbi

i str

ăine

în

enu

nţur

i scu

rte

și sim

ple.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l fam

ilial

•

Med

iul n

atur

al•

Med

iul ș

cola

r

Acte

de

limba

j:•

A di

sting

e/a

rem

arca

per

soan

e/ob

iect

e •

A al

ege

info

rmaţ

ii de

spre

per

soan

e/ob

iect

e •

A de

duce

sens

ul cu

vint

elor

/enu

nţur

ilor s

curt

e

• A

loca

liza

obie

cte

și a

stab

ili a

part

enen

ţa lo

r

Elem

ente

noi

de

limba

j: •

Sune

te•

Acce

nte

• Gr

upur

i de

sune

te

• In

tona

ţie•

Cuvi

nte

simpl

e •

Enun

ţuri

scur

te și

sim

ple

Activ

ităţi:

- Vi

ziona

rea

dese

nelo

r ani

mat

e sc

urte

;-

Audi

erea

mat

eria

lelo

r în

form

at M

P3

(cân

tece

, anu

nţur

i, te

xte

etc.

);-

Pron

unţa

rea

sune

telo

r și g

rupu

rilor

de

sune

te;

- As

ocie

rea

mes

ajul

ui a

udia

t cu

imag

inea

ad

ecva

tă;

- Al

eger

ea ră

spun

sulu

i cor

ect î

n ba

za te

xtul

ui

audi

at.

Prod

use:

- În

treb

ări ș

i răs

puns

uri s

impl

e și

scur

te;

- Di

alog

uri s

curt

e și

simpl

e.


12

Prod

ucer

ea m

esaj

elor

ora

le/M

edie

rea

Com

pone

nta

fono

logi

că:

1.5.

Re

prod

ucer

ea u

nor s

unet

e și

grup

urilo

r de

sune

te sp

ecifi

ce

limbi

i str

ăine

, izo

lat ș

i în

cuvi

nte.

1.6.

Ap

licar

ea u

nor m

odel

e de

in

tona

ţie și

feno

men

e sp

ecifi

ce

limbi

i str

ăine

în c

onte

xte

de

com

unic

are

simpl

e și

fam

iliar

e.1.

7.

Citir

ea c

u vo

ce ta

re a

uno

r en

unţu

ri sim

ple

și sc

urte

, în

baza

re

gulil

or d

e fo

nolo

gie.

Com

pone

nta

lexi

cală

și se

man

tică:

1.8.

U

tiliza

rea

de c

uvin

te și

enu

nţur

i sim

ple

și sc

urte

, car

e co

nţin

su

nete

spec

ifice

lim

bii s

trăi

ne în

co

ntex

te d

e co

mun

icar

e sim

ple

și fa

mili

are,

prin

imita

rea

de

mod

ele.

Com

pone

nta

gram

atica

lă:

1.9.

U

tiliza

rea

core

ctă

a st

ruct

urilo

r gr

amati

cale

spec

ifice

lim

bii

stră

ine,

în b

ază

de m

odel

e, d

e en

unţu

ri sc

urte

și si

mpl

e în

co

ntex

te fa

mili

are.

1.

10. A

plic

area

nor

mel

or li

ngvi

stice

în

cadr

ul c

itirii

cu

voce

tare

.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l fam

ilial

•

Med

iul n

atur

al•

Med

iul ș

cola

r

Acte

de

limba

j:•

A sa

luta

/A ră

spun

de la

salu

t•

A se

pre

zent

a•

A-și

lua

răm

as b

un•

A m

ulţu

mi

• A

cere

scuz

e•

A ru

ga•

A of

eri ș

i a so

licita

info

rmaţ

ii de

spre

id

entit

ate

• A

denu

mi p

erso

ane/

obie

cte

fam

iliar

e •

A in

dica

apa

rten

enţa

obi

ecte

lor f

amili

are

• A

afirm

a/a

nega

Elem

ente

noi

de

limba

j: •

Cuvi

nte

• En

unţu

ri sc

urte

și si

mpl

e

Activ

ităţi:

- N

umire

a ob

iect

elor

și p

erso

anel

or fa

mili

are

în b

aza

unui

supo

rt v

izual

;-

Reci

tare

a po

eziil

or sc

urte

și si

mpl

e;-

Inte

rpre

tare

a câ

ntec

elor

;-

Citir

ea c

u vo

ce a

cuv

inte

lor,

sinta

gmel

or

într

-un

text

sim

plu

și cu

nosc

ut;

- Pr

ezen

tare

a ob

iect

elor

per

sona

le (r

echi

zite

școl

are,

jucă

rii e

tc.),

indi

când

den

umire

a și

o ca

ract

eristi

că e

senţ

ială

;-

Imita

rea

mod

elel

or d

e in

tona

ţie în

dia

logu

ri sim

ple.

Prod

use:

-

Mes

aje

simpl

e și

scur

te;

- Di

alog

uri s

impl

e și

scur

te;

- Ri

me

simpl

e și

scur

te;

- En

unţu

ri sim

ple

și sc

urte

.


13

Rece

ptar

ea m

esaj

elor

scris

eCo

mpo

nent

a or

togr

afică

:1.

11. R

ecun

oașt

erea

prin

citi

re a

lit

erel

or, g

rupu

rilor

de

liter

e,

silab

elor

, izo

lat ș

i în

cuvi

nte,

în

text

ul ti

părit

și sc

ris d

e m

ână.

1.12

. Rec

unoa

șter

ea p

rin c

itire

a

cuvi

ntel

or/e

nunţ

urilo

r sim

ple

în

text

ul ti

părit

și sc

ris d

e m

ână.

1.13

. Ide

ntific

area

sem

nific

aţie

i co

ntex

tual

e al

e se

mne

lor d

e pu

nctu

aţie

.

Com

pone

nta

lexi

cală

și se

man

tică:

1.14

. Ded

ucer

ea p

rin c

itire

a se

nsul

ui

unor

cuv

inte

și e

nunţ

uri s

impl

e și

scur

te, c

are

desc

riu p

erso

ane,

ob

iect

e, lo

curi

fam

iliar

e.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l fam

ilial

•

Med

iul n

atur

al•

Med

iul ș

cola

r

Acte

de

limba

j:•

A di

sting

e/a

rem

arca

cuv

inte

/enu

nţur

i sim

ple

și sc

urte

•

A id

entifi

ca se

mne

de

punc

tuaţ

ie•

A se

lect

a in

form

aţii

desp

re p

erso

ane/

obie

cte

• A

loca

liza

obie

cte

Elem

ente

noi

de

limba

j:•

Cuvi

nte

• En

unţu

ri sc

urte

și si

mpl

e•

Acce

nte

grafi

ce•

Grup

uri d

e lit

ere

Activ

ităţi:

- Vi

ziona

rea

dese

nelo

r ani

mat

e, fi

lmel

or

subti

trat

e în

lim

ba st

răin

ă;-

Citir

ea c

uvin

telo

r, en

unţu

rilor

sim

ple

și sc

urte

;-

Asoc

iere

a cu

vint

elor

și e

nunţ

urilo

r scu

rte

cu

imag

ini,

simbo

luri;

-

Atrib

uire

a sim

bolu

rilor

, leg

ende

lor l

a cu

vint

e/en

unţu

ri sc

urte

;-

Disti

nger

ea c

uvin

telo

r înt

r-un

enun

ţ sim

plu.

Prod

use:

- Co

laje

tem

atice

;-

Mes

aje

simpl

e și

scur

te p

e te

me

fam

iliar

e;

- Ră

spun

suri

și în

treb

ări s

impl

e și

scur

te;

- En

unţu

ri sim

ple

și sc

urte

;-

Hărţ

i con

cept

uale

;-

Form

ular

e sim

ple.

Prod

ucer

ea m

esaj

elor

scris

e/M

edie

rea

Com

pone

nta

orto

grafi

că:

1.15

. Scr

iere

a un

or se

mne

de

punc

tuaţ

ie

(pun

ctul

, vi

rgul

a, s

emnu

l înt

rebă

-rii

, sem

nul e

xcla

măr

ii) în

enu

nţur

i sim

ple

și sc

urte

.1.

16. S

crie

rea

lizib

ilă

şi în

griji

tă,

cu

resp

ecta

rea

form

ei

şi m

ărim

ii lit

erel

or, î

nclin

aţie

i uni

form

e, s

pa-

ţiulu

i din

tre

cuvi

nte.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l fam

ilial

•

Med

iul n

atur

al•

Med

iul ș

cola

r

Activ

ităţi:

- Tr

ansc

riere

a du

pă m

odel

a c

uvin

telo

r, en

unţu

rilor

scur

te și

sim

ple;

- Co

mpl

etar

ea u

nei d

escr

ieri

simpl

e (ju

cării

, pe

rsoa

ne, l

ocur

i), in

dicâ

nd d

enum

irea

și o

cara

cter

istică

ese

nţia

lă;

- Sc

riere

a le

gend

elor

la im

agin

i, de

sene

în

bază

de

supo

rt le

xica

l;


14

1.17

. Rep

rodu

cere

a se

mne

lor d

iacr

itice

, sim

bolu

rilor

fone

tice

(a g

rupu

rilor

de

lite

re ș

i a g

rafe

mel

or) s

peci

fice

limbi

i str

ăine

.

Com

pone

nta

gram

atica

lă:

1.18

. Com

plet

area

un

ui

form

ular

sim

plu,

cu

resp

ecta

rea

norm

elor

or

togr

afice

spec

ifice

lim

bii s

trăi

ne.

Acte

de

limba

j:•

A sa

luta

/A ră

spun

de la

salu

t •

A se

pre

zent

a

• A-

și lu

a ră

mas

bun

•

A of

eri ș

i a so

licita

info

rmaţ

ii de

spre

id

entit

ate

• A

mul

ţum

i•

A ru

ga•

A afi

rma

• A

nega

Elem

ente

noi

de

limba

j:

• Cu

vint

e•

Enun

ţuri

scur

te și

sim

ple

• Ac

cent

e gr

afice

• Gr

upur

i de

liter

e

- As

ocie

rea

cuvi

ntel

or, e

nunţ

urilo

r scu

rte

cu

imag

ini,

simbo

luri;

-

Atrib

uire

a sim

bolu

rilor

, leg

ende

lor,

la

cuvi

nte/

enun

ţuri

scur

te;

- Di

sting

erea

cuv

inte

lor î

ntr-u

n en

unţ s

impl

u;-

Rest

abili

rea

ordi

nii c

uvin

telo

r înt

r-un

enun

ţ sim

plu;

-

Delim

itare

a lit

erel

or, s

ilabe

lor î

n cu

vint

e și

a cu

vint

elor

în e

nunţ

uri;

- El

imin

area

cuv

ântu

lui i

ntru

s;-

Elab

orar

ea în

treb

ărilo

r și r

ăspu

nsur

ilor

scur

te, r

espe

ctân

d m

odel

e;

- A

com

plet

a fo

rmul

are

simpl

e.

Prod

use:

- Co

laje

; -

Mes

aje

simpl

e și

scur

te p

e te

me

fam

iliar

e;

- Ră

spun

suri

și în

treb

ări s

impl

e și

scur

te;

- En

unţu

ri sim

ple

și sc

urte

;-

Form

ular

e sim

ple.


15

2. C

ompe

tenț

a so

ciol

ingv

istică

: Util

izare

a el

emen

telo

r lin

gvisti

ce,

dem

onst

rând

cre

ativi

tate

pen

tru

func

ţiona

rea

limbi

i în

cadr

ul u

nui c

onta

ct so

cial

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

e(s

ub-c

ompe

tenț

e)U

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re

şi p

rodu

se șc

olar

e re

com

anda

teRe

cept

area

mes

ajel

or o

rale

/scr

ise/

audi

oviz

uale

2.1.

Id

entifi

care

a se

nsul

ui fo

rmul

elor

el

emen

tare

de

adre

sare

, de

salu

t și

de p

olite

ţe în

mes

aje

simpl

e si

scur

te p

entr

u a

stab

ili u

n co

ntac

t so

cial

. 2.

2.

Recu

noaș

tere

a se

nsul

ui u

nor

indi

caţii

scur

te și

sim

ple,

ora

le și

sc

rise,

în c

adru

l acti

vită

ţilor

de

învă

ţare

.2.

3.

Rece

ptar

ea li

mba

julu

i non

verb

al

în c

onte

xte

soci

ale

simpl

e, p

rin

form

ule

de sa

lut ș

i răm

as b

un,

prin

con

firm

are

sau

nega

re a

une

i in

form

aţii.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l fam

ilial

•

Med

iul s

ocia

l

Acte

de

limba

j:•

A (s

e) p

reze

nta

• A

salu

ta și

a ră

spun

de la

salu

t•

A-și

lua

răm

as b

un•

A m

ulţu

mi ș

i a ră

spun

de la

mul

ţum

iri•

A ru

ga/a

cer

e sc

uze

• A

înţe

lege

indi

caţii

/inst

rucţ

iuni

refe

ritor

la

activ

ităţi

școl

are/

de în

văţa

re•

A im

ita•

A lo

caliz

a pe

rsoa

ne, o

biec

te, l

ocur

i•

A sp

une

„da”

/„nu

”

Activ

ităţi:

- N

otar

ea u

nor c

uvin

te re

ferit

or la

per

soan

e,

obie

cte,

locu

ri fa

mili

are;

- As

ocie

rea

mes

ajul

ui a

udia

t cu

imag

inea

ad

ecva

tă;

- Al

eger

ea ră

spun

sulu

i cor

ect î

n ba

za te

xtul

ui

citit

sau

în b

aza

supo

rtul

ui a

udio

vizu

al;

- Co

mpl

etar

ea e

nunţ

urilo

r lac

unar

e pr

in li

tere

/cu

vint

e/de

sene

;-

Elim

inar

ea c

uvân

tulu

i int

rus d

intr

-un

șir d

e cu

vint

e;-

Vizio

nare

a un

or d

esen

e an

imat

e cu

subti

tre.

Prod

use:

- Co

laje

sim

ple;

- Ri

me

simpl

e;-

Jocu

ri de

cuv

inte

;-

Hărţ

i con

cept

uale

;-

List

e de

cuv

inte

;-

Enun

ţuri

simpl

e și

scur

te.


16

Prod

ucer

ea m

esaj

elor

ora

le și

scris

e/M

edie

rea

2.4.

Rep

rodu

cere

a un

or e

nunţ

uri

simpl

e, a

uno

r for

mul

e de

ad

resa

re, d

e sa

lut ș

i de

polit

eţe

elem

enta

re p

entr

u a

stab

ili

un c

onta

ct so

cial

în si

tuaţ

ii de

co

mun

icar

e sim

ple.

2.

5. A

plic

area

act

elor

de

vorb

ire si

a

limba

julu

i non

verb

al în

con

text

e so

cial

e sim

ple

de m

anife

star

e a

grati

tudi

nii,

deza

cord

ului

, re

gret

ului

.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l fam

ilial

• M

ediu

l soc

ial

Acte

de

limba

j:•

A sa

luta

•

A-și

lua

răm

as b

un•

A fa

ce c

unoș

tinţă

•

A ru

ga•

A sp

une

„da”

/„nu

”•

A-și

cere

scuz

e•

A m

ulţu

mi ș

i a ră

spun

de la

mul

ţum

iri•

A ex

prim

a re

gret

ul•

A of

eri/a

solic

ita in

form

aţii

refe

ritor

la n

ume,

vâ

rstă

• A

form

ula

indi

caţii

/inst

rucţ

iuni

refe

ritor

la

activ

ităţi

școl

are/

de în

văţa

re•

A ex

prim

a po

sesia

/apa

rten

enţa

Activ

ităţi:

- Ci

tirea

cu v

oce

a cu

vint

elor

, sin

tagm

elor

sim

ple;

-

Tran

scrie

rea/

scrie

rea

orto

gram

elor

, cuv

inte

lor;

- Fo

rmul

area

într

ebăr

ilor ș

i a ră

spun

suril

or

simpl

e și

scur

te în

baz

a un

ei li

ste

de c

uvin

te,

expr

esii

stan

dard

izate

;-

Expu

nere

a or

ală

a un

or e

xpre

sii și

enu

nţur

i st

anda

rdiza

te;

- De

scrie

rea

succ

intă

a im

agin

ii;

- M

emor

izare

a și

însc

enar

ea d

ialo

guril

or

scur

te și

sim

ple;

- Co

mpl

etar

ea e

nunţ

urilo

r, te

xtel

or si

mpl

e,

conf

orm

mod

elul

ui;

- Re

dact

area

text

elor

scur

te și

sim

ple

conf

orm

m

odel

ului

.

Prod

use:

- En

unţu

ri sc

urte

și si

mpl

e;

- Fo

rmul

are

simpl

e;-

Mes

aje

scur

te si

sim

ple;

- Di

alog

uri s

impl

e și

scur

te.


17

Inte

racț

iune

a or

ală/

scris

ă/on

line

2.6.

Disc

rimin

area

form

ulel

or d

e sa

lut ș

i de

adre

sare

ele

men

tare

co

resp

unză

tor s

ituaţ

iei d

e co

mun

icar

e.2.

7. E

xprim

area

inte

resu

lui,

grati

tudi

nii,

afec

ţiuni

i faţ

ă de

in

terlo

cuto

r. 2.

8. A

plic

area

lim

baju

lui n

onve

rbal

în

cad

rul i

nter

acţiu

nii î

n co

ntex

te

soci

ale

simpl

e.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l fam

ilial

•

Med

iul s

ocia

l

Acte

de

limba

j:•

A se

salu

ta și

a ră

spun

de la

salu

t•

A-și

lua

răm

as b

un•

A ex

prim

a in

tere

sul/r

egre

tul

• A-

și ce

re sc

uze

• A

mul

ţum

i și a

răsp

unde

la m

ulţu

miri

• A

înde

plin

i ind

icaţ

ii/in

stru

cţiu

ni re

ferit

or la

ac

tivită

ţi șc

olar

e/de

învă

ţare

• A

se a

dres

a ofi

cial

și n

eofic

ial,

utiliz

ând:

„t

u/du

mne

avoa

stră

”

Activ

ități:

- Ad

resa

rea

într

ebăr

ilor ș

i aco

rdar

ea

răsp

unsu

rilor

;-

Inte

rpre

tare

a in

divi

dual

ă și

în g

rup

a câ

ntec

elor

, poe

ziilo

r;-

Elab

orar

ea p

oste

relo

r, co

laje

lor;

- În

scen

area

dia

logu

rilor

scur

te și

sim

ple;

- Po

star

ea u

nor s

alut

ări o

n-lin

e cu

aju

toru

l un

or e

xpre

sii e

lem

enta

re st

anda

rdiza

te și

a

emoti

coan

elor

;-

Tran

sfor

mar

ea d

ialo

guril

or si

mpl

e în

baz

a de

supo

rt (i

mag

ini,

cuvi

nte,

exp

resii

), re

spec

tând

mod

elul

.

Prod

use:

- Di

alog

uri s

impl

e și

scur

te;

- M

esaj

e sim

ple

și sc

urte

/onl

ine;

-

Cola

je;

- Ră

spun

suri

onlin

e sim

ple,

scur

te/s

imbo

lice.


18

3. C

ompe

tenț

a pr

agm

atică

: Ada

ptar

ea e

lem

ente

lor l

ingv

istice

la co

ntex

te u

zual

e/fa

mili

are,

do

vedi

nd co

recti

tudi

ne şi

coer

enţă

în st

ruct

urar

ea m

esaj

ului

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

e(s

ub-c

ompe

tenț

e)U

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

reşi

pro

duse

școl

are

reco

man

date

Rece

ptar

ea m

esaj

elor

ora

le/s

cris

e3.

1. I

denti

ficar

ea se

nsul

ui g

loba

l al

mes

ajel

or o

rale

și sc

rise

simpl

e re

ferit

oare

la in

form

aţii

de o

rdin

pe

rson

al și

obi

ecte

fam

iliar

e.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l fam

ilial

• M

ediu

l soc

ial

• M

ediu

l nat

ural

• M

ediu

l cul

tura

l/civ

iliza

ţiona

l alo

fon

Acte

de

limba

j:•

A re

cuno

aște

(per

soan

e, o

biec

te și

acţ

iuni

fa

mili

are)

• A

utiliz

a in

dica

ţii si

mpl

e și

clar

e (p

entr

u a

înde

plin

i ins

truc

ţiuni

în c

adru

l acti

vită

ţilor

de

învă

ţare

)•

A lo

caliz

a sp

aţia

l (pe

rsoa

ne și

obi

ecte

fa

mili

are)

•

A in

dica

can

titat

ea (d

e ob

iect

e și

pers

oane

cu

ajut

orul

num

erel

or și

cifr

elor

)•

A pr

oces

a in

form

aţii

(din

tr-u

n fo

rmul

ar sa

u ta

bel s

impl

u)

Activ

ităţi:

- Vi

ziona

rea

dese

nelo

r ani

mat

e sim

ple

și sc

urte

;-

Audi

erea

mat

eria

lelo

r în

form

at M

P3

(dia

logu

ri, c

ânte

ce, p

oveș

ti, p

oezii

);-

Util

izare

a jo

curil

or li

ngvi

stice

inte

racti

ve;

- Id

entifi

care

a un

or o

biec

te fa

mili

are

din

imag

ini s

au lo

caţia

ace

stor

a pe

hăr

ţi, ta

bele

și

post

ere;

- Ci

tirea

mes

ajel

or sc

urte

și si

mpl

e;

- Ex

erci

ţii d

e tip

ade

văra

t/fa

ls;

- U

tiliza

rea

fișel

or d

e lu

cru.

Prod

use:

- En

unţu

ri sc

urte

și c

lare

;-

Dese

ne;

- Fo

togr

afii;

- Co

laje

;-

Post

ere;

- Ta

bele

; -

Benz

i ani

mat

e;-

Proi

ecte

de

grup

.


19

Prod

ucer

ea m

esaj

elor

ora

le și

scris

e/M

edie

rea

3.2.

Rea

lizar

ea fu

ncţii

lor c

omun

icati

ve

și a

acte

lor d

e vo

rbire

sim

ple,

pr

in sc

hem

e sa

u de

scrip

tori

ai

inte

racţ

iuni

i ora

le/s

crise

.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l fam

ilial

• M

ediu

l soc

ial

• M

ediu

l nat

ural

Acte

de

limba

j:•

A se

pre

zent

a (u

tilizâ

nd st

ruct

uri l

ingv

istice

sim

ple)

• A

desc

rie p

e sc

urt (

obie

cte

fam

iliar

e cu

aj

utor

ul c

ulor

ilor ș

i adj

ectiv

elor

)•

A ex

prim

a gu

stur

i, st

ări fi

zice

și se

ntim

ente

(p

rin in

term

ediu

l ver

bulu

i „a

fi”)

• A

enum

era

legu

me

și fr

ucte

(pre

zent

ate

prin

in

term

ediu

l unu

i pos

ter s

au d

esen

)•

A re

prod

uce

conv

ersa

ţii sc

urte

•

A co

mpl

eta

form

ular

e sim

ple

cu in

form

aţii

(afiș

e, p

oste

re, i

nfog

rafic

e)•

A el

abor

a o

listă

(de

cum

pără

turi,

invi

taţi)

• A

mul

ţum

i•

A-și

lua

răm

as b

un•

A nu

măr

a (p

ână

la 1

0)•

A in

dica

dat

a

Activ

ităţi:

- Fo

rmul

area

de

într

ebăr

i și r

ăspu

nsur

i sc

urte

și si

mpl

e;-

Dram

atiza

rea

unor

scen

e sim

ple

din

pove

ști c

unos

cute

;-

Jocu

ri di

dacti

ce;

- Re

dare

a co

nţin

utul

ui u

nui t

ext s

au d

ialo

g sim

plu

și sc

urt;

- De

scrie

rea

scur

tă a

une

i per

soan

e sa

u im

agin

i;-

Real

izare

a de

dia

logu

ri sc

urte

și si

mpl

e;-

Com

plet

area

de

form

ular

e sim

ple

și sc

urte

;-

Com

plet

area

de

tabe

le și

hăr

ţi co

ncep

tual

e sim

ple;

- Sc

riere

a su

b di

ctar

e.Pr

odus

e:-

Enun

ţuri

scur

te și

cla

re;

- Le

ctur

i ale

imag

inii;

- De

scrie

ri;-

Dial

ogur

i;-

Poez

ii;-

Cânt

ece;

- Po

ster

e;-

Cola

je;

- Jo

curi

de ro

l (a

căut

a in

form

aţii,

a p

lăti,

a

mul

ţum

i);-

Proi

ecte

de

grup

.


20

Inte

racț

iune

a/m

edie

rea

oral

ă/sc

risă/

onlin

e3.

3. I

nteg

rare

a st

ruct

urilo

r lin

gvisti

ce

cuno

scut

e în

con

vers

aţii

scur

te și

sim

ple

în m

ediu

l rea

l sau

onl

ine.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l fam

ilial

•

Med

iul s

ocia

l•

Med

iul n

atur

al•

Med

iul c

ultu

ral a

lofo

n

Acte

de

limba

j:•

A co

nstr

ui e

nunţ

uri s

curt

e (d

espr

e m

embr

ii fa

mili

ei, c

oleg

i și p

riete

ni)

• A

iniţi

a di

alog

uri s

curt

e •

A fo

rmul

a în

treb

ări ș

i răs

puns

uri s

impl

e (în

dia

logu

ri de

spre

ora

șe, ţ

ări,

sărb

ător

i tr

adiţi

onal

e)•

A în

chei

a o

conv

ersa

ţie

Activ

ităţi:

- De

scrie

rea

activ

ităţil

or zi

lnic

e cu

aju

toru

l ve

rbel

or d

e ac

ţiune

și a

tim

puril

or v

erba

le

simpl

e;-

Desc

riere

a un

or h

ărţi

conc

eptu

ale

simpl

e;-

Teat

raliz

area

tem

atică

și jo

cul d

e ro

l;-

Parti

cipa

rea

la p

roie

cte

de g

rup

pent

ru

real

izare

a de

pos

tere

, col

aje,

alb

ume

foto

, fe

licită

ri on

line,

info

grafi

ce;

- U

tiliza

rea

enun

ţuril

or sc

urte

pen

tru

a se

pre

zent

a sa

u a

prez

enta

per

soan

e și

obie

cte

fam

iliar

e;-

Crea

rea

de m

esaj

e or

ale

și sc

rise

scur

te și

sim

ple

refe

ritoa

re la

info

rmaţ

ii de

ord

in

pers

onal

, nec

esită

ţi im

edia

te, p

erso

ane

și ob

iect

e fa

mili

are;

- Ar

anja

rea

într

-o o

rdin

e lo

gică

a a

ctivi

tăţil

or

dint

r-un

text

stud

iat s

au a

obi

ecte

lor

dint

r-un

șir lo

gic.

Prod

use:

- Di

alog

uri s

curt

e;-

Conv

ersa

ţii te

mati

ce;

- De

scrie

ri;

- Po

ster

e;-

Jocu

ri de

rol;

- Ju

rnal

e de

învă

ţare

; -

Prod

use

digi

tale

.


21

4. C

ompe

tent

a (p

luri/

inte

r)cu

ltura

lă: A

prec

iere

a el

emen

telo

r spe

cific

e cu

lturii

lim

bii s

trăi

ne st

udia

te,

expr

imân

d in

tere

s şi r

espe

ct p

entr

u va

loril

e al

tei c

ultu

ri

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

e(s

ub-c

ompe

tenț

e)U

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

reşi

pro

duse

școl

are

reco

man

date

Rece

ptar

ea m

esaj

elor

ora

le/s

cris

e/au

diov

izua

le4.

1. I

denti

ficar

ea p

rin a

udie

re/

citir

e a

unor

ele

men

te sp

ecifi

ce

cultu

rii ţă

rii a

lofo

ne (n

ume

și pr

enum

e tip

ice,

ţara

alo

fonă

, ca

pita

la, o

rașe

prin

cipa

le,

sărb

ător

i tra

diţio

nale

), în

cad

rul

activ

ităţil

or d

e în

văţa

re.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• M

ediu

l cul

tura

l/civ

iliza

ţiona

l alo

fon

• M

ediu

l soc

ial

Acte

de

limba

j:•

A pr

ezen

ta p

erso

ane,

locu

ri •

A en

umer

a•

A lo

caliz

a sp

aţia

l (pe

rsoa

ne, o

biec

te, l

ocur

i)•

A as

ocia

info

rmaţ

ii uz

uale

Activ

ităţi:

-

Obs

erva

rea

de su

port

uri i

coni

ce (i

mag

ini,

foto

grafi

i), o

biec

te sp

ecifi

ce c

ultu

rii-ţ

intă

, în

vede

rea

parti

cipă

rii la

con

vers

aţii

dirij

ate

de

prof

esor

;-

Denu

mire

a și

loca

lizar

ea p

e ha

rtă

a ţă

rii

alof

one

și a

oraș

elor

prin

cipa

le;

- Ci

tirea

uno

r mes

aje

scur

te/s

impl

e/au

diov

izual

e.

Prod

use:

- En

unţu

ri sc

urte

și si

mpl

e;-

Într

ebăr

i și r

ăspu

nsur

i;-

Mon

olog

uri s

curt

e;-

Citir

ea.

4.2.

Disc

rimin

area

uno

r nor

me

de c

ompo

rtam

ent v

erba

l și

nonv

erba

l, sp

ecifi

ce c

ultu

rii

alof

one,

în s

ituaţ

ii de

co

mun

icar

e sim

ple.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• M

ediu

l fam

ilial

• M

ediu

l șco

lar

• M

ediu

l soc

ial

Activ

ităţi:

-

Vizio

nare

a de

secv

enţe

vid

eo/fi

lme/

dese

ne

anim

ate

pe te

me

fam

iliar

e, se

lect

area

fo

rmul

elor

de

polit

eţe

uzua

le, a

ctel

or d

e vo

rbire

și c

ompl

etar

e de

dia

log;

- O

bser

vare

a im

agin

ilor,

foto

grafi

ilor r

efer

itoar

e la

situ

aţii

cotid

iene

, în

vede

rea

sele

ctăr

ii de

in

form

aţii

(Cin

e? C

e? U

nde?

Cân

d? C

um?)

și

parti

cipă

rii la

con

vers

aţii

dirij

ate

de p

rofe

sor;


22

Acte

de

limba

j: •

A so

licita

și a

ofe

ri in

form

aţii

uzua

le

• A

salu

ta și

a ră

spun

de la

salu

t•

A-și

lua

răm

as b

un•

A (s

e) p

reze

nta

• A

înţe

lege

indi

caţii

, ins

truc

ţiuni

sim

ple,

re

ferit

oare

la a

ctivi

tăţi

de în

văţa

re/ș

cola

re

• A

mul

ţum

i•

A-și

cere

scuz

e•

A fa

ce c

unoș

tinţă

• A

spun

e „d

a”/„

nu”

- Au

dier

ea d

e di

alog

uri t

emati

ce sc

urte

și

com

plet

are

de ră

spun

suri

la în

treb

ări.

Prod

use:

- M

onol

ogur

i scu

rte;

- În

treb

ări ș

i răs

puns

uri;

- Ag

ende

;-

Post

ere.

Prod

ucer

ea m

esaj

elor

ora

le și

scris

e/M

edie

rea

4.3.

Rep

rodu

cere

a un

or p

oezii

, câ

ntec

e, ri

me

simpl

e,

dial

ogur

i scu

rte,

car

e ap

arţin

pa

trim

oniu

lui c

ultu

ral a

l ţă

rii a

lofo

ne, î

n sit

uaţii

de

com

unic

are

simpl

e și

în c

adru

l ac

tivită

ţilor

de

învă

ţare

.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l cul

tura

l/civ

iliza

ţiona

l alo

fon

• M

ediu

l șco

lar

• M

ediu

l nat

ural

Acte

de

limba

j: •

A de

scrie

succ

int

• A

adre

sa în

treb

ări s

impl

e •

A ex

prim

a bu

curie

, sim

patie

• A

expr

ima

apar

tene

nţa/

pose

sia

Activ

ităţi:

- Au

dier

ea d

e câ

ntec

e, p

oezii

, în

vede

rea

real

izării

uno

r acti

vită

ţi de

învă

ţare

;-

Mem

oriza

rea

și în

scen

area

dia

logu

rilor

scur

te

și sim

ple;

- Pa

rtici

pare

a la

serb

area

școl

ară;

- In

terp

reta

rea

de c

ânte

ce, i

ndiv

idua

lă și

co

lecti

vă;

- Re

cita

rea

de p

oezii

.

Prod

use:

- Ri

me

simpl

e;-

Enun

ţuri

simpl

e și

scur

te;

- Li

ste

de c

uvin

te;

- Di

alog

uri s

curt

e și

simpl

e;-

Într

ebăr

i și r

ăspu

nsur

i;-

Citir

ea.


23

4.4.

Des

crie

rea

unor

ele

men

te

spec

ifice

cul

turii

alo

fone

(ţar

a al

ofon

ă, c

apita

la, s

ărbă

tori

trad

iţion

ale)

în si

tuaţ

ii de

co

mun

icar

e sim

ple.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• M

ediu

l cul

tura

l/civ

iliza

ţiona

l alo

fon

• M

ediu

l soc

ial

Acte

de

limba

j:•

A of

eri i

nfor

maţ

ii uz

uale

•

A de

num

i obi

ecte

, loc

uri,

acţiu

ni•

A de

scrie

succ

int l

ocur

i•

A ex

prim

a in

tere

s•

A ex

prim

a op

inia

Activ

ităţi:

-

Real

izare

a un

ei e

xpoz

iţii d

e po

ster

e „C

e es

te

o al

tă c

ultu

ră?”

sau

„Pre

zint F

ranţ

a/Sp

ania

/Ge

rman

ia/I

talia

...”,

crea

te in

divi

dual

și în

gru

p;-

Desc

riere

a su

ccin

tă a

sărb

ător

ilor t

radi

ţiona

le,

în b

ază

de su

port

icon

ic;

- De

scrie

rea

imag

inilo

r în

bază

de

supo

rt d

e cu

vint

e;-

Reda

ctar

ea te

xtel

or sc

urte

și si

mpl

e co

nfor

m

mod

elul

ui sc

ris;

- Re

aliza

rea

de p

roie

cte

tem

atice

sim

ple.

Prod

use:

- Re

prod

ucer

e de

cuv

inte

, enu

nţur

i sim

ple,

m

emor

izate

, sel

ecta

te d

in te

xtul

scris

/disc

ursu

l or

al st

udia

t;-

Dial

ogur

i scu

rte

și sim

ple;

- În

treb

ări ș

i răs

puns

uri;

- M

onol

ogur

i scu

rte;

-

Pove

stire

a un

ui te

xt sc

urt ș

i sim

plu.

4.5.

Com

para

rea

unor

ele

men

te

spec

ifice

cul

turii

alo

fone

și

cultu

rii d

e or

igin

e.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l cul

tura

l/civ

iliza

ţiona

l alo

fon

• M

ediu

l șco

lar

Acte

de

limba

j:•

A de

scrie

succ

int

• A

com

para

• A

adre

sa în

treb

ări s

impl

e •

A so

licita

și a

ofe

ri in

form

aţii

uzua

le d

e or

din

pers

onal

Activ

ităţi:

- Sc

riere

a, în

dia

gram

a Ve

nn, n

umel

or și

pr

enum

elor

tipi

ce d

in sp

aţiu

l cul

tura

l alo

fon

și di

n sp

aţiu

l cul

tura

l de

orig

ine,

citi

rea

cuvi

ntel

or;

- As

ocie

rea

de im

agin

i, ca

re re

prez

intă

jocu

ri sp

ecifi

ce c

ultu

rii a

lofo

ne și

cul

turii

de

orig

ine,

cu

lege

nde

adec

vate

și d

escr

iere

succ

intă

; -

Form

ular

ea d

e în

treb

ări ș

i ofe

rirea

de

răsp

unsu

ri ad

ecva

te, s

impl

e și

scur

te, î

n ba

ză

de c

uvin

te, l

iste

de c

uvin

te, e

xpre

sii u

zual

e (s

alut

are,

pre

zent

are,

cifr

e, a

lfabe

t, pr

enum

e,

expr

esii

tipic

e).


24

• A

denu

mi o

biec

te

• A

expr

ima

opin

ia•

A co

nfirm

a/a

nega

o in

form

aţie

•

A nu

măr

a

Prod

use:

- Di

alog

uri s

curt

e și

simpl

e;-

List

ă de

cuv

inte

;-

Într

ebăr

i și r

ăspu

nsur

i-

Mon

olog

uri;

- Fo

rmul

are

scur

te și

sim

ple;

- Co

mpl

etăr

i de

tabe

le, a

gend

e sim

ple;

- M

esaj

e sc

urte

și si

mpl

e.In

tera

cțiu

nea

oral

ă/sc

risă/

onlin

e4.

6. A

plic

area

uno

r nor

me

de c

ompo

rtam

ent v

erba

l și

nonv

erba

l, sp

ecifi

ce

cultu

rii a

lofo

ne, î

n co

ntex

te

soci

ocul

tura

le si

mpl

e și

fam

iliar

e.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• M

ediu

l fam

ilial

• M

ediu

l șco

lar

• M

ediu

l soc

ial

• M

ediu

l cul

tura

l/civ

iliza

ţiona

l alo

fon

Acte

de

limba

j:•

A so

licita

și a

ofe

ri in

form

aţii

uzua

le

• A

salu

ta și

a ră

spun

de la

salu

t•

A-și

lua

răm

as b

un•

A (s

e) p

reze

nta

• A

mul

ţum

i și a

răsp

unde

la m

ulţu

miri

• A

imita

• A

se a

dres

a ofi

cial

și n

eofic

ial,

utiliz

ând

„tu”

/„d

umne

avoa

stră

”•

A sp

une

„da”

/„nu

”•

A-și

cere

scuz

e•

A e

xprim

a in

dica

ţii, i

nstr

ucţiu

ni si

mpl

e,

refe

ritoa

re la

acti

vită

ţi de

învă

ţare

/șco

lare

•

A ex

prim

a in

tere

s, re

spec

t

Activ

ităţi:

- Vi

ziona

rea

de se

cven

ţe a

udio

vizu

ale

tem

atice

, re

ferit

oare

la in

tera

cţiu

ni o

rale

în si

tuaţ

ii co

tidie

ne,

și im

itare

a co

mpo

rtam

entu

lui

verb

al și

non

verb

al a

soci

at (g

est,

mim

ică,

po

stur

ă, d

istan

ţă) î

n di

alog

uri,

jocu

ri de

rol;

- Jo

curi

de ro

l în

dive

rse

situa

ţii d

e co

mun

icar

e fa

mili

are,

în b

ază

de m

odel

(ex.

: „Vi

zita

unui

pr

iete

n”);

- Sc

riere

a un

or sa

lută

ri on

line,

util

izând

ex

pres

ii el

emen

tare

uzu

ale

și re

prez

entă

ri de

em

otico

ane.

Prod

use:

- Di

alog

uri s

impl

e și

scur

te/o

nlin

e în

situ

aţii

cure

nte,

fam

iliar

e;

- În

treb

ări ș

i răs

puns

uri;

- Bi

leţe

lul;

- M

esaj

e fo

arte

sim

ple;

- Ră

spun

suri

onlin

e sim

ple

și sc

urte

;-

Emoti

coan

e sim

ple.


25

La sf

ârşi

tul c

lase

i a II

-a, e

levu

l poa

te:

• să

cite

ască

lite

re, g

rupu

ri de

lite

re, s

ilabe

, cuv

inte

, apl

icân

d no

rme

lingv

istice

pen

tru

a tr

ansm

ite c

orec

t un

mes

aj sc

ris;

• să

scrie

lizib

il și

îngr

ijit,

resp

ectâ

nd fo

rma

și m

ărim

ea li

tere

lor,

încl

inaţ

ia u

nifo

rmă,

spaţ

iul d

intr

e cu

vint

e, se

mne

le d

e pu

nctu

aţie

;•

să re

cept

eze

indi

caţii

scur

te și

sim

ple,

form

ule

de sa

lut ș

i de

adre

sare

ele

men

tare

, ora

le și

scris

e, în

mes

aje

simpl

e si

scur

te în

situ

aţii

de

com

unic

are

fam

iliar

e;•

să re

prod

ucă

rime,

poe

zii, c

ânte

ce, d

ialo

guri

scur

te, c

are

apar

ţin p

atrim

oniu

lui c

ultu

ral a

l ţăr

ii al

ofon

e;•

să d

educ

ă se

nsul

glo

bal a

l mes

ajel

or o

rale

și sc

rise

simpl

e re

ferit

oare

la in

form

aţii

de o

rdin

per

sona

l;•

să re

cuno

ască

și să

ado

pte

unel

e el

emen

te, n

orm

e de

com

port

amen

t ver

bal ș

i non

verb

al, s

peci

fice

cultu

rii ţă

rii a

lofo

ne,

man

ifest

ând

ca a

titud

ini ş

i val

ori s

peci

fice

pred

omin

ante

:•

curio

zitat

e pe

ntru

val

oriza

rea

limbi

i ca

siste

m;

• cr

eativ

itate

pen

tru

func

ţiona

rea

limbi

i în

cadr

ul u

nui c

onta

ct so

cial

;•

core

ctitu

dine

și c

oere

nţă

în st

ruct

urar

ea m

esaj

ului

;•

inte

res ș

i res

pect

pen

tru

valo

rile

alte

i cul

turi.


26

CLAS

A a

III-a

1. C

ompe

tenț

a lin

gvisti

că: D

iscr

imin

area

ele

men

telo

r lin

gvisti

ce p

rin fo

rmul

are

de m

esaj

e si

mpl

e,

scur

te şi

core

cte,

man

ifest

ând

curio

zita

te p

entr

u va

loriz

area

lim

bii c

a si

stem

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

e(s

ub-c

ompe

tenț

e)U

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

reşi

pro

duse

școl

are

reco

man

date

Rece

ptar

ea m

esaj

elor

ora

le/a

udio

vizu

ale

Com

pone

nta

fono

logi

că:

1.1.

Rec

unoa

șter

ea p

rin a

udie

re a

gr

upur

ilor d

e su

nete

, cuv

inte

lor

spec

ifice

lim

bii s

trăi

ne, r

ostit

e izo

lat

și în

enu

nţur

i sim

ple.

1.2.

Disti

nger

ea c

uvin

telo

r car

e co

nţin

su

nete

și g

rupu

ri de

sune

te sp

ecifi

ce

limbi

i str

ăine

în c

onte

xte

simpl

e și

fam

iliar

e, e

mise

lent

, cla

r și r

epet

at.

Com

pone

nta

lexi

cală

și se

man

tică:

1.3.

Ide

ntific

area

mes

ajul

ui în

enu

nţur

i sim

ple,

înre

gist

rat s

au c

itit c

u vo

ce.

Com

pone

nta

gram

atica

lă:

1.4.

Obs

erva

rea

stru

ctur

ilor g

ram

atica

le

spec

ifice

lim

bii s

trăi

ne în

enu

nţur

i sc

urte

.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l fam

ilial

•

Med

iul n

atur

al•

Med

iul ș

cola

r

Acte

de

limba

j:•

A di

sting

e/re

mar

ca p

erso

ane/

anim

ale/

obie

cte

• A

disti

nge/

a re

mar

ca/a

ev

iden

ţia

info

rmaţ

ii de

spre

per

soan

e/ a

nim

ale/

obie

cte

• A

dedu

ce/în

ţele

ge m

esaj

ul e

nunţ

urilo

r scu

rte

• A

urm

a in

dica

ţiiEl

emen

te n

oi d

e lim

baj:

• Su

nete

• Ac

cent

e •

Grup

uri d

e su

nete

•

Into

naţie

•

Cuvi

nte

Activ

ităţi:

-

Vizio

nare

a de

sene

lor a

nim

ate,

a

secv

enţe

lor v

ideo

sim

ple

și sc

urte

;-

Audi

erea

mat

eria

lelo

r în

form

at M

P3

(mes

aje,

text

e in

form

ative

sim

ple

și sc

urte

);-

Pron

unţa

rea

grup

urilo

r de

sune

te în

cu

vint

e ro

stite

izol

at și

în e

nunţ

uri s

impl

e;-

Prod

ucer

ea c

orec

tă a

mod

elel

or d

e in

tona

ţie sp

ecifi

ce li

mbi

i str

ăine

.

Prod

use:

- Di

alog

uri s

curt

e și

simpl

e;

- In

terp

retă

ri de

cân

tece

;-

Rim

e, v

ersu

ri sim

ple;

-

Cola

je si

mpl

e;-

Enun

ţuri/

mes

aje

simpl

e și

scur

te/

audi

ovizu

ale.


27

Prod

ucer

ea m

esaj

elor

ora

le/M

edie

rea

Com

pone

nta

fono

logi

că:

1.5.

Re

prod

ucer

ea g

rupu

rilor

de

sune

te,

cuvi

ntel

or sp

ecifi

ce li

mbi

i str

ăine

, ro

stite

izol

at și

în e

nunţ

uri s

impl

e.1.

6.

Aplic

area

uno

r mod

ele

de in

tona

ţie

și fe

nom

ene

spec

ifice

lim

bii s

trăi

ne

în si

tuaţ

ii de

com

unic

are

simpl

e și

fam

iliar

e.Co

mpo

nent

a le

xica

lă și

sem

antic

ă:1.

7.

Util

izare

a m

odel

elor

de

pron

unţa

re

și de

into

naţie

spec

ifice

lim

bii

stră

ine

în si

tuaţ

ii de

com

unic

are

simpl

e și

fam

iliar

e.Co

mpo

nent

a gr

amati

cală

: 1.

8.

Util

izare

a co

rect

ă a

stru

ctur

ilor

gram

atica

le sp

ecifi

ce li

mbi

i str

ăine

, în

baz

a un

or m

odel

e de

enu

nţur

i sc

urte

și si

mpl

e în

con

text

e de

co

mun

icar

e fa

mili

are.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l fam

ilial

•

Med

iul n

atur

al•

Med

iul ș

cola

r

Acte

de

limba

j:•

A de

scrie

tim

pul

• A

denu

mi a

cţiu

ni

• A

adre

sa în

treb

ări

• A

ofer

i și a

solic

ita in

form

aţii

desp

re id

entit

ate

• A

indi

ca d

irecţ

ia

Elem

ente

noi

de

limba

j: •

Cuvi

nte

• En

unţu

ri•

Dial

ogur

i•

Text

e

Activ

ităţi:

- Re

cita

rea

poez

iilor

;-

Inte

rpre

tare

a câ

ntec

elor

indi

vidu

al și

în

grup

;-

Citir

ea c

u vo

ce ta

re a

enu

nţur

ilor,

text

elor

sc

urte

;-

Form

ular

ea în

treb

ărilo

r și r

ăspu

nsur

ilor,

resp

ectâ

nd m

odel

e;-

Num

irea

obie

ctel

or, p

erso

anel

or fa

mili

are

în b

aza

unui

supo

rt v

izual

; -

Form

ular

ea e

nunţ

urilo

r sim

ple

și sc

urte

; -

Repr

oduc

erea

mod

elel

or d

e in

tona

ţie în

di

alog

uri s

impl

e și

scur

te.

Prod

use:

- Le

ctur

i cu

voce

tare

a te

xtel

or c

unos

cute

; -

Dial

ogur

i sim

ple

și sc

urte

;-

Rim

e, v

ersu

ri sim

ple;

-

Conv

ersa

ţii si

mpl

e pe

tem

e fa

mili

are;

-

Jocu

ri de

rol;

- M

esaj

e sim

ple

și sc

urte

.Re

cept

area

mes

ajel

or sc

rise/

audi

oviz

uale

Com

pone

nta

orto

grafi

că:

1.9.

Re

cuno

aște

rea

prin

citi

re a

gr

upur

ilor d

e lit

ere,

sila

belo

r, izo

lat

și în

cuv

inte

, în

text

ul ti

părit

și sc

ris

de m

ână.

1.

10. O

bser

vare

a și

iden

tifica

rea

sem

nelo

r de

punc

tuaţ

ie.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l fam

ilial

•

Med

iul n

atur

al•

Med

iul ș

cola

r

Activ

ităţi:

- Di

sting

erea

rapo

rtur

ilor d

intr

e en

unţu

ri și

imag

inile

car

e le

înso

ţesc

;-

Vizio

nare

a de

sene

lor a

nim

ate/

secv

enţe

lor a

udio

vizu

ale

scur

te și

sim

ple

subti

trat

e în

lim

ba st

răin

ă;


28

Com

pone

nta

lexi

cală

și se

man

tică:

1.11

. Ded

ucer

ea p

rin c

itire

a m

esaj

ului

un

or e

nunţ

uri s

impl

e și

text

e sc

urte

, ca

re d

escr

iu p

erso

ane,

obi

ecte

și

locu

ri fa

mili

are.

Com

pone

nta

gram

atica

lă:

1.12

. Obs

erva

rea

stru

ctur

ilor g

ram

atica

le

spec

ifice

lim

bii s

trăi

ne în

enu

nţur

i sc

urte

.

Acte

de

limba

j:•

A di

sting

e/a

rem

arca

cuv

inte

/enu

nţur

i sim

ple

și sc

urte

• A

rem

arca

sem

ne d

e pu

nctu

aţie

• A

se in

form

a de

spre

com

port

amen

te zi

lnic

e•

A lo

caliz

a ob

iect

e și

a st

abili

apa

rten

enţa

lor

Elem

ente

noi

de

limba

j:

• Ac

cent

e gr

afice

• Gr

upur

i de

liter

e •

Cuvi

nte

• En

unţu

ri •

Dial

ogur

i scu

rte

și sim

ple

• Te

xte

scur

te

- As

ocie

rea

cuvi

ntel

or, e

nunţ

urilo

r scu

rte

cu im

agin

i, sim

bolu

ri;

- At

ribui

rea

simbo

luril

or, l

egen

delo

r, la

cu

vint

e/en

unţu

ri sc

urte

; -

Elab

orar

ea în

treb

ărilo

r și r

ăspu

nsur

ilor

scur

te;

- St

abili

rea/

rest

abili

rea

ordi

nii c

uvin

telo

r în

tr-u

n en

unţ s

impl

u și

clar

;-

Citir

ea m

esaj

elor

scris

e/au

diov

izual

e.

Prod

use:

- Be

nzi d

esen

ate;

- Co

laje

sim

ple;

- Că

rţi p

oșta

le.

Prod

ucer

ea m

esaj

elor

scris

e/M

edie

rea

Com

pone

nta

orto

grafi

că:

1.13

. Scr

iere

a liz

ibilă

și în

griji

tă, c

u re

spec

tare

a fo

rmei

și m

ărim

ii lit

erel

or, î

nclin

aţie

i uni

form

e,

spaţ

iulu

i din

tre

cuvi

nte.

1.14

. Scr

iere

a se

mne

lor d

e pu

nctu

aţie

în

text

e sim

ple

și sc

urte

.1.

15. R

epro

duce

rea

sem

nelo

r dia

criti

ce,

simbo

luril

or fo

netic

e (a

gru

puril

or

de li

tere

și a

gra

fem

elor

) spe

cific

e lim

bii s

trăi

ne.

1.16

. Apl

icar

ea n

orm

elor

ling

visti

ce

pent

ru c

ompl

etar

ea u

nei c

ărţi

poșt

ale.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l fam

ilial

•

Med

iul n

atur

al•

Med

iul ș

cola

rAc

te d

e lim

baj:

• A

desc

rie ti

mpu

l •

A de

num

i acţ

iuni

•

A ad

resa

într

ebăr

i •

A of

eri ș

i a so

licita

info

rmaţ

ii de

spre

iden

titat

e •

A in

dica

dire

cţia

Activ

ităţi:

- Sc

riere

a de

lege

nde

la im

agin

i, de

sene

, în

baz

a un

ui su

port

vizu

al;

- Co

mpl

etar

ea u

nui o

rar,

unei

age

nde

după

m

odel

;-

Scrie

rea

enun

ţuril

or, t

exte

lor s

impl

e și

scur

te;

- Sc

riere

a un

ei c

ărţi

poșt

ale

(inv

itaţie

, ac

ord,

refu

z);

- As

ocie

rea

cuvi

ntel

or, e

nunţ

urilo

r scu

rte

cu im

agin

i, sim

bolu

ri;-

Delim

itare

a cu

vint

elor

în e

nunţ

uri;

- Re

stab

ilire

a or

dini

i cuv

inte

lor î

ntr-u

n en

unţ;

- El

imin

area

cuv

ântu

lui i

ntru

s;


29

Com

pone

nta

gram

atica

lă:

1.17

. U

tiliza

rea

core

ctă

a st

ruct

urilo

r gr

amati

cale

spec

ifice

lim

bii s

trăi

ne

pent

ru a

scrie

enu

nţur

i sim

ple.

Elem

ente

noi

de

limba

j:

• Ac

cent

e gr

afice

• Gr

upur

i de

liter

e •

Cuvi

nte

• En

unţu

ri •

Dial

ogur

i scu

rte

și sim

ple

• Te

xte

scur

te

- Co

mpl

etar

ea d

escr

ieril

or si

mpl

e, in

dicâ

nd

denu

mire

a și

unel

e ca

ract

eristi

ci e

senţ

iale

al

e pe

rsoa

nei,

obie

ctul

ui, f

enom

enul

ui

etc.

pre

zent

at.

Prod

use:

- Co

laje

sim

ple;

- En

unţu

ri afi

rmati

ve și

neg

ative

;-

Dial

ogur

i sim

ple;

-

Cărţ

i poș

tale

;-

Mes

aje

scur

te p

e te

me

fam

iliar

e.


30

2. C

ompe

tenț

a so

ciol

ingv

istică

: Util

izare

a el

emen

telo

r lin

gvisti

ce,

dem

onst

rând

cre

ativi

tate

pen

tru

func

ţiona

rea

limbi

i în

cadr

ul u

nui c

onta

ct so

cial

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

e(s

ub-c

ompe

tenț

e)U

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

reşi

pro

duse

școl

are

reco

man

date

Rece

ptar

ea m

esaj

elor

ora

le/s

cris

e/au

diov

izua

le2.

1. I

denti

ficar

ea p

rin a

udie

re/c

itire

a

form

ulel

or e

lem

enta

re d

e ad

resa

re, d

e sa

lut ș

i de

polit

eţe

în m

esaj

e sim

ple

și sc

urte

cu

refe

rinţă

la si

tuaţ

ii fa

mili

are.

2.2.

Rec

unoa

șter

ea se

nsul

ui u

nor

inst

rucţ

iuni

scur

te și

sim

ple,

or

ale

și sc

rise

în si

tuaţ

ii de

co

mun

icar

e sim

ple

și fa

mili

are.

2.3.

Rec

epta

rea

limba

julu

i non

verb

al

în c

onte

xte

soci

ale

simpl

e și

fam

iliar

e, c

u in

dica

rea

de

obie

cte

și pe

rsoa

ne, p

rin

confi

rmar

ea sa

u ne

gare

a un

ei

info

rmaţ

ii.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l fam

ilial

•

Med

iul ș

cola

r•

Med

iul s

ocia

l

Acte

de

limba

j:•

A (s

e) p

reze

nta

• A

salu

ta și

a ră

spun

de la

salu

t•

A-și

lua

răm

as b

un•

A m

ulţu

mi ș

i a ră

spun

de la

mul

ţum

iri•

A ru

ga/a

cer

e sc

uze

• A

indi

ca•

A co

nfirm

a/a

nega

• A

înţe

lege

indi

caţii

/inst

rucţ

iuni

refe

ritor

la

activ

ităţi

școl

are/

de în

văţa

re•

A im

ita•

A lo

caliz

a pe

rsoa

ne, o

biec

te, l

ocur

i

Activ

ităţi:

- N

otar

ea u

nor c

uvin

te re

ferit

or la

per

soan

e,

obie

cte,

locu

ri fa

mili

are;

- Ex

ecut

area

inst

rucţ

iuni

lor s

curt

e, a

dres

ate

cu

un d

ebit

lent

și c

lar;

- Ci

tirea

uno

r pos

tări

onlin

e sc

urte

, îns

oţite

de

man

ifest

area

non

verb

ală

a re

acţie

i poz

itive

/ne

gativ

e la

con

ţinut

ul a

cest

ora;

- As

ocie

rea

mes

ajul

ui a

udia

t cu

imag

inea

ad

ecva

tă;

- Al

eger

ea ră

spun

sulu

i cor

ect î

n ba

za te

xtul

ui

citit

, a su

port

ului

aud

iovi

zual

;-

Com

plet

area

enu

nţur

ilor l

acun

are

prin

lite

re/

cuvi

nte/

dese

ne;

- El

imin

area

cuv

ântu

lui i

ntru

s din

tr-u

n șir

de

cuvi

nte.

Prod

use:

- Co

laje

sim

ple;

- Ri

me

simpl

e;-

Jocu

ri de

cuv

inte

;-

List

e de

cuv

inte

;-

Enun

ţuri

simpl

e și

scur

te.


31

Prod

ucer

ea m

esaj

elor

ora

le/s

cris

e/on

line/

Med

iere

a2.

4. R

epro

duce

rea

unor

enu

nţur

i sim

ple,

a u

nor f

orm

ule

de

adre

sare

, de

salu

t și d

e po

liteţ

e el

emen

tare

în si

tuaţ

ii de

co

mun

icar

e sim

ple

și fa

mili

are.

2.5.

Apl

icar

ea a

ctel

or d

e vo

rbire

și a

lim

baju

lui n

onve

rbal

în c

onte

xte

soci

ale

simpl

e și

fam

iliar

e,

prin

man

ifest

area

gra

titud

inii,

de

zaco

rdul

ui, r

egre

tulu

i.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l fam

ilial

•

Med

iul ș

cola

r•

Med

iul s

ocia

l Ac

te d

e lim

baj:

• A

face

cun

oștin

ţă•

A se

pre

zent

a și

a pr

ezen

ta p

e ci

neva

• A

salu

ta•

A-și

lua

răm

as b

un

• A

ruga

• A-

și ce

re sc

uze

• A

mul

ţum

i și a

răsp

unde

la m

ulţu

miri

• A

expr

ima

regr

etul

• A

ofer

i inf

orm

aţii

desp

re si

ne (n

ume,

vâr

stă,

na

ţiona

litat

e, lo

calit

ate)

• A

solic

ita in

form

aţii

desp

re o

per

soan

ă (n

ume,

vâ

rstă

, naţ

iona

litat

e, lo

calit

ate)

• A

form

ula

indi

caţii

/inst

rucţ

iuni

refe

ritor

la

activ

ităţi

școl

are/

de în

văţa

re•

A se

adr

esa

ofici

al și

neo

ficia

l, uti

lizân

d: „t

u/du

mne

avoa

stră

” •

A ex

prim

a po

sesia

/apa

rten

enţa

Activ

ităţi:

- Ci

tirea

cu

voce

a c

uvin

telo

r, sin

tagm

elor

, a

text

elor

sim

ple,

scur

te și

cun

oscu

te;

- Tr

ansc

riere

a/sc

riere

a or

togr

amel

or, c

uvin

telo

r, te

xtel

or sc

urte

și si

mpl

e;-

Desc

riere

a su

ccin

tă a

imag

inii;

- M

emor

izare

a și

însc

enar

ea d

ialo

guril

or

simpl

e și

scur

te în

baz

a un

ei li

ste

de e

xpre

sii și

en

unţu

ri st

anda

rdiza

te;

- Fo

rmul

area

uno

r înt

rebă

ri și

răsp

unsu

ri sim

ple

și sc

urte

în b

aza

unei

list

e de

cuv

inte

, exp

resii

st

anda

rdiza

te;

- Fo

rmul

area

uno

r răs

puns

uri o

nlin

e cu

aju

toru

l un

ei c

ombi

naţii

de

cuvi

nte

simpl

e;-

Reda

ctar

ea te

xtel

or c

onfo

rm m

odel

ului

;-

Com

plet

area

form

ular

elor

sim

ple.

Prod

use:

- En

unţu

ri sc

urte

și si

mpl

e;-

Form

ular

e sim

ple

și sc

urte

;-

Mes

aje

simpl

e și

scur

te;

- În

treb

ări ș

i răs

puns

uri;

- Di

alog

uri s

impl

e și

scur

te;

- Ră

spun

suri

onlin

e sim

ple

și sc

urte

.


32

Inte

racț

iune

a or

ală/

scris

ă/on

line

2.6.

Disc

rimin

area

form

ulel

or

elem

enta

re d

e ad

resa

re, d

e sa

lut,

de p

olite

ţe și

a fo

rmul

elor

de

exc

lam

are,

cor

espu

nzăt

or

situa

ţiei d

e co

mun

icar

e.2.

7. E

xprim

area

ora

lă/s

crisă

/onl

ine

a in

tere

sulu

i, gr

atitu

dini

i, af

ecţiu

nii f

aţă

de in

terlo

cuto

r.2.

8. A

plic

area

lim

baju

lui n

onve

rbal

pe

ntru

a in

tera

cţio

na în

co

ntex

te so

cial

e sim

ple

și fa

mili

are.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l fam

ilial

•

Med

iul ș

cola

r•

Med

iul s

ocia

l Ac

te d

e lim

baj:

• A

se sa

luta

și a

răsp

unde

la sa

lut

• A

apre

cia

• A

expr

ima

inte

res/

atitu

dine

/em

oţii

• A

mul

ţum

i și a

răsp

unde

la m

ulţu

miri

• A

înde

plin

i ind

icaţ

ii/in

stru

cţiu

ni re

ferit

or la

ac

tivită

ţi șc

olar

e/de

învă

ţare

• A

se a

dres

a ofi

cial

și n

eofic

ial,

utiliz

ând:

„tu/

dum

neav

oast

ră”

• A

abor

da p

e ci

neva

(a in

iţia

o co

nver

saţie

)

Activ

ităţi:

- In

terp

reta

rea

indi

vidu

ală

și în

gru

p a

cânt

ecel

or, p

oezii

lor;

- El

abor

area

pos

tere

lor,

cola

jelo

r sim

ple;

- În

scen

area

dia

logu

rilor

sim

ple

și sc

urte

în

baza

uno

r exp

resii

și e

nunţ

uri s

tand

ardi

zate

re

ferit

oare

la p

refe

rinţe

, sim

patii

, anti

patii

;-

Jocu

l de

rol;

- Fo

rmul

area

într

ebăr

ilor/

răsp

unsu

rilor

sim

ple

și sc

urte

- Di

scuţ

ii on

line

simpl

e și

scur

te în

baz

a un

or

com

bina

ţii d

e cu

vint

e și

expr

esii

elem

enta

re;

- Fo

rmul

area

uno

r mes

aje

elec

tron

ice

în

baza

uno

r com

bina

ţii d

e cu

vint

e și

expr

esii

elem

enta

re;

- Tr

ansf

orm

area

dia

logu

rilor

sim

ple

și sc

urte

în

baz

ă de

supo

rt (i

mag

ini,

cuvi

nte,

exp

resii

), re

spec

tând

mod

elul

;-

Com

plet

area

unu

i for

mul

ar si

mpl

u.Pr

odus

e:-

Dial

ogur

i sim

ple

și sc

urte

;-

Mes

aje

simpl

e (S

MS-

uri/m

esaj

e el

ectr

onic

e,

felic

itări,

invi

taţii

) ;-

Cola

je si

mpl

e;-

Prod

use

digi

tale

sim

ple.


33

3. C

ompe

tenț

a pr

agm

atică

: Ada

ptar

ea e

lem

ente

lor l

ingv

istice

la co

ntex

te u

zual

e/fa

mili

are,

dov

edin

d co

recti

tudi

ne şi

coer

enţă

în st

ruct

urar

ea m

esaj

ului

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

e(s

ub-c

ompe

tenț

e)U

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

reşi

pro

duse

școl

are

reco

man

date

Rece

ptar

ea m

esaj

elor

ora

le/s

cris

e/au

diov

izua

le3.

1. I

denti

ficar

ea p

rin a

udie

re/c

itire

a

sens

ului

glo

bal a

l m

esaj

elor

or

ale

și sc

rise

simpl

e re

ferit

oare

la

info

rmaţ

ii de

ord

in p

erso

nal ș

i ob

iect

e fa

mili

are.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l fam

ilial

• M

ediu

l soc

ial

• M

ediu

l nat

ural

• M

ediu

l cul

tura

lAc

te d

e lim

baj:

• A

urm

a in

dica

ţii si

mpl

e și

clar

e (p

entr

u a

înde

plin

i ins

truc

ţiuni

în c

adru

l acti

vită

ţilor

de

învă

ţare

și c

elor

lega

te d

e ag

enda

zile

i)

• A

înţe

lege

enu

nţur

i scu

rte

și sim

ple

(des

pre

info

rmaţ

ii de

ord

in p

erso

nal ș

i cul

tura

l) •

A re

cuno

aște

per

soan

e, o

biec

te și

acţ

iuni

fa

mili

are

(din

pov

ești,

poe

zii, fi

lme

și de

sene

an

imat

e)

• A

loca

liza

spaţ

ial (

clăd

iri d

in o

raș,

stră

zi și

mijl

oace

de

tran

spor

t)•

A in

dica

can

titat

ea (d

e zil

e, a

notim

puri,

an

imal

e, o

biec

te și

per

soan

e cu

aju

toru

l nu

mer

elor

și c

ifrel

or)

Activ

ităţi:

- Vi

ziona

rea

mat

eria

lelo

r aud

iovi

zual

e sc

urte

;-

Audi

erea

mat

eria

lelo

r în

form

at M

P3

(cân

tece

, dia

logu

ri, p

oveș

ti, p

oezii

) ;-

Util

izare

a jo

curil

or li

ngvi

stice

inte

racti

ve;

- U

tiliza

rea

fișel

or d

e lu

cru;

-

Impl

icar

ea e

levi

lor î

n jo

curi

lingv

istice

in

tera

ctive

;-

Dram

atiza

rea

unor

scen

e sim

ple

din

pove

ști

cuno

scut

e;-

Com

plet

area

uno

r tab

ele

și hă

rţi c

once

ptua

le

tem

atice

sim

ple;

- Id

entifi

care

a re

gulil

or d

e ci

rcul

aţie

con

form

se

mne

lor r

utier

e;-

Real

izare

a de

exe

rciţi

i de

tip a

devă

rat/

fals;

- An

aliza

uno

r hăr

ţi co

ncep

tual

e sim

ple

în

form

at d

igita

l.Pr

odus

e:-

Enun

ţuri

scur

te și

cla

re;

- M

esaj

e sim

ple

onlin

e;-

Dese

ne;

- Fo

togr

afii;

- Co

laje

;


34

- Po

ster

e;-

Info

grafi

ce;

- Hă

rţi c

once

ptua

le;

- Ta

bele

; -

Benz

i ani

mat

e;-

Prod

use

digi

tale

;-

Proi

ecte

de

grup

. Pr

oduc

erea

mes

ajel

or o

rale

/scr

ise/

onlin

e/M

edie

rea

3.2.

Util

izare

a fu

ncţio

nală

a re

surs

elor

lin

gvisti

ce

pent

ru

a pr

oduc

e en

unţu

ri or

ale

și sc

rise

simpl

e re

ferit

oare

la in

form

aţii

de o

rdin

pe

rson

al și

obi

ecte

fam

iliar

e.3.

3. R

ealiz

area

func

ţiilo

r com

unic

ative

și

a ac

telo

r de

vor

bire

sim

ple,

în

baza

uno

r sch

eme

sau

desc

ripto

ri ai

inte

racţ

iuni

i.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l fam

ilial

• M

ediu

l soc

ial

• M

ediu

l nat

ural

Acte

de

limba

j:•

A de

scrie

(păr

ţile

corp

ului

și fu

ncţii

le

aces

tora

)•

A de

scrie

(arti

cole

de

vesti

men

taţie

, loc

uinţ

a,

anim

alel

e do

mes

tice

și ju

cării

le c

u aj

utor

ul

culo

rilor

și a

djec

tivel

or)

• A

expr

ima

(gus

turi,

pre

ferin

ţe, s

tări

fizic

e și

senti

men

te)

• A

enum

era

(acti

vită

ţile

mem

brilo

r fam

iliei

)•

A co

nver

sa în

mod

sim

plu

(des

pre

activ

ităţi

zilni

ce și

cel

e le

gate

de

proc

esul

de

învă

ţare

)•

A so

licita

și o

feri

info

rmaţ

ii (d

espr

e co

mpo

rtam

ente

ziln

ice,

des

pre

prog

ram

ul

zilei

)

Activ

ităţi:

- Re

dare

a co

nţin

utul

ui u

nui t

ext s

au d

ialo

g sim

plu

și sc

urt;

- De

scrie

rea

scur

tă a

une

i per

soan

e, o

biec

t sau

im

agin

i;-

Impl

icar

ea e

levi

lor î

n jo

curi

dida

ctice

;-

Crea

rea

de d

ialo

guri

scur

te și

sim

ple

desp

re

activ

ităţi

zilni

ce și

cel

e di

n pr

oces

ul d

e în

văţa

re;

- Co

mpl

etar

ea d

e fo

rmul

are

simpl

e și

scur

te re

ferit

oare

la m

omen

tele

zile

i, or

a,

anoti

mpu

rile

și lu

nile

anu

lui;

- Co

mpl

etar

ea d

e ta

bele

și h

ărţi

conc

eptu

ale

simpl

e.

Prod

use:

- En

unţu

ri sc

urte

și c

lare

;-

Mes

aje

simpl

e/sc

urte

/onl

ine;

- Le

ctur

a im

agin

ii;-

Desc

riere

a;-

Dial

ogur

i;-

Poez

ii;-

Cânt

ece;

- Po

ster

e;


35

• A

inte

racţ

iona

în m

od si

mpl

u (la

mag

azin

–

a sa

luta

, a so

licita

un

obie

ct, a

mul

ţum

i)•

A sc

rie m

esaj

e sc

urte

(pen

tru

core

spon

denţ

a pe

rson

ală

și ce

a el

ectr

onic

ă)•

A nu

măr

a (p

ână

la 2

0)•

A in

dica

dat

a

- Co

laje

;-

Info

grafi

ce;

- Te

atra

lizăr

i;-

Jocu

ri de

rol;

- Pr

odus

e di

gita

le;

- Ju

rnal

e de

învă

ţare

;-

Proi

ecte

de

grup

. In

tera

cțiu

nea

oral

ă/sc

risă/

onlin

e3.

4. O

rgan

izare

a re

surs

elor

ling

visti

ce

pent

ru re

aliza

rea

func

ţiilo

r co

mun

icati

ve si

mpl

e.3.

5 In

tegr

area

stru

ctur

ilor l

ingv

istice

cu

nosc

ute

în c

onve

rsaţ

ii sc

urte

și

simpl

e.

3.6.

Par

ticip

area

în d

ialo

guri

scur

te și

sim

ple.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

t și s

arci

ni c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l fam

ilial

•

Med

iul s

ocia

l•

Med

iul n

atur

al•

Med

iul c

ultu

ral

Acte

de

limba

j:•

A in

iţia

dial

ogur

i scu

rte

(ref

erito

are

la p

ropr

ia

pers

oană

, la

pers

oane

le d

in m

ediu

l fam

ilial

, șc

olar

și p

riete

ni)

• A

scrie

enu

nţur

i scu

rte

(des

pre

mem

brii

fam

iliei

, col

egi ș

i prie

teni

)•

A fo

rmul

a în

treb

ări ș

i răs

puns

uri s

impl

e (d

espr

e pr

egăti

ri pe

ntru

vac

anţă

și m

ijloa

ce

de tr

ansp

ort)

• A

oper

a cu

info

rmaţ

ii (r

efer

itoar

e la

cifr

e,

canti

tăţi,

ban

i, or

ă, p

reţu

ri)

Activ

ităţi:

- De

scrie

rea

unor

hăr

ţi co

ncep

tual

e sim

ple;

- Im

plic

area

ele

vilo

r în

jocu

ri de

rol ș

i te

atra

lizar

e te

mati

că;

- Pa

rtici

pare

a la

pro

iect

e de

gru

p pe

ntru

cr

eare

a de

pos

tere

, col

aje,

alb

ume

foto

, fe

licită

ri on

line,

info

grafi

ce;

- Cr

eare

a de

enu

nţur

i scu

rte

pent

ru a

pre

zent

a pe

rsoa

ne și

obi

ecte

fam

iliar

e, a

rtico

le d

e ve

stim

enta

ţie, a

gend

a șc

olar

ă și

activ

ităţil

e re

crea

tive;

- Cr

eare

a de

mes

aje

oral

e și

scris

e, sc

urte

și

simpl

e re

ferit

oare

la in

form

aţii

de o

rdin

pe

rson

al, n

eces

ităţi

imed

iate

, per

soan

e și

obie

cte

fam

iliar

e, se

ntim

ente

, pre

ferin

ţe;

-

Desc

riere

a ac

tivită

ţilor

ziln

ice,

jocu

rilor

și

activ

ităţil

or re

crea

tive

cu a

juto

rul v

erbe

lor d

e ac

ţiune

și a

tim

puril

or v

erba

le si

mpl

e;-

Aran

jare

a în

tr-o

ord

ine

logi

că a

acti

vită

ţilor

di

ntr-u

n te

xt st

udia

t sau

a o

biec

telo

r din

tr-u

n șir

logi

c;-

Desc

riere

a de

talia

tă a

acti

vită

ţilor

ziln

ice,

jo

curil

or și

acti

vită

ţilor

recr

eativ

e.


36

Prod

use:

- Di

alog

uri s

curt

e;-

Conv

ersa

ţii te

mati

ce/o

nlin

e;-

Desc

rieri;

-

Felic

itări

onlin

e;-

Hărţ

i con

cept

uale

;-

Post

ere;

- In

fogr

afice

;-

Jocu

ri de

rol;

- Ju

rnal

e de

învă

ţare

; -

Prod

use

digi

tale

.

4. C

ompe

tenț

a (p

luri/

inte

r) c

ultu

rală

: Apr

ecie

rea

elem

ente

lor s

peci

fice

cultu

rii li

mbi

i str

ăine

stud

iate

, ex

prim

ând

inte

res ş

i res

pect

pen

tru

valo

rile

alte

i cul

turi

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

e(s

ub-c

ompe

tenț

e)U

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

reși

pro

duse

școl

are

reco

man

date

Rece

ptar

ea m

esaj

elor

ora

le/s

cris

e/au

diov

izua

le4.

1. R

ecun

oașt

erea

prin

aud

iere

/ci

tire

a un

or e

lem

ente

sp

ecifi

ce c

ultu

rii ţă

rii a

lofo

ne

(sist

em e

duca

ţiona

l, m

ijloa

ce

de tr

ansp

ort,

artic

ole

de

vesti

men

taţie

, pre

ferin

ţe

alim

enta

re, a

ctivi

tăţi

recr

eativ

e,

sărb

ător

i tra

diţio

nale

) în

situa

ţii

simpl

e și

fam

iliar

e.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• M

ediu

l șco

lar

• M

ediu

l soc

ial

• M

ediu

l cul

tura

l/civ

iliza

ţiona

l alo

fon

Acte

de

limba

j: •

A so

licita

și a

ofe

ri in

form

aţii

uzua

le

• A

denu

mi o

biec

te și

acti

vită

ţi ed

ucaţ

iona

le

• A

expr

ima

opin

ia•

A ex

prim

a și

a re

aliza

indi

caţii

, ins

truc

ţiuni

sim

ple

Activ

ităţi:

- Ci

tirea

unu

i ora

r șco

lar ș

i des

crie

rea

sum

ară;

-

Citir

ea u

nui m

esaj

ele

ctro

nic

scur

t des

tinat

un

ui c

oleg

, ref

erito

r la

orar

ul șc

olar

/acti

vita

tea

educ

aţio

nală

;-

Vizio

nare

a un

or se

cven

ţe a

udio

vizu

ale

din

film

e/de

sene

ani

mat

e co

nfor

m c

onţin

utur

ilor

tem

atice

și re

aliza

rea

activ

ităţil

or d

e în

văţa

re.


37

Prod

use:

- Di

alog

uri s

impl

e;-

List

ă de

disc

iplin

e șc

olar

e;-

Într

ebăr

i și r

ăspu

nsur

i;-

Com

plet

ări d

e ag

endă

;-

Mes

aje

simpl

e/on

line;

- Ci

tirea

uno

r tex

te in

form

ative

, des

crip

tive,

na

rativ

e sim

ple.

4.

2. D

iscrim

inar

ea u

nor n

orm

e de

com

port

amen

t ver

bal ș

i no

nver

bal,

spec

ifice

cul

turii

al

ofon

e, în

situ

aţii

de

com

unic

are

simpl

e și

fam

iliar

e.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• M

ediu

l fam

ilial

• M

ediu

l soc

ial

• M

ediu

l cul

tura

l/civ

iliza

ţiona

l alo

fon

Acte

de

limba

j: •

A de

scrie

succ

int

• A

expr

ima

o ur

are

• A

invi

ta și

a ră

spun

de la

invi

taţie

• A

expr

ima

bucu

rie•

A po

vesti

•

A ex

prim

a fe

licită

ri•

A ac

cept

a și

a re

fuza

• A

loca

liza

pers

oane

, obi

ecte

, loc

uri

Activ

ităţi:

-

Vizio

nare

a de

mat

eria

le a

udio

vizu

ale

pe te

me

fam

iliar

e, se

lect

area

form

ulel

or d

e po

liteţ

e uz

uale

, act

elor

de

vorb

ire și

com

plet

area

de

dial

og;

- Se

lect

area

info

rmaţ

iilor

prin

cipa

le și

uno

r det

alii

text

uale

și p

artic

ipar

ea la

con

vers

aţii

simpl

e;-

Audi

erea

de

dial

ogur

i tem

atice

scur

te și

co

mpl

etar

ea d

e ră

spun

suri

la în

treb

ări.

Prod

use:

- M

onol

ogur

i sim

ple;

- În

treb

ări ș

i răs

puns

uri;

- Co

mpl

etăr

i de

agen

dă;

- M

esaj

e sim

ple/

onlin

e.Pr

oduc

erea

mes

ajel

or o

rale

/scr

ise/

onlin

e/M

edie

rea

4.3.

Rep

rodu

cere

a un

or p

oveș

ti,

poez

ii, c

ânte

ce, s

cene

te d

in

patr

imon

iul c

ultu

ral a

l ţăr

ii al

ofon

e, în

situ

aţii

fam

iliar

e și

în

cad

rul a

ctivi

tăţil

or d

e în

văţa

re.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• M

ediu

l fam

ilial

• M

ediu

l șco

lar

• M

ediu

l cul

tura

l/civ

iliza

ţiona

l alo

fon

Activ

ităţi:

- Au

dier

ea d

e câ

ntec

e, p

oezii

, pov

ești,

în v

eder

ea

real

izării

acti

vită

ţilor

de

învă

ţare

;-

Mem

oriza

rea

și dr

amati

zare

a sc

enet

elor

;-

Parti

cipa

rea

la re

cita

l de

poez

ie, c

oncu

rs d

e câ

ntec

, ser

bare

școl

ară;

- In

terp

reta

rea

de câ

ntec

e, in

divi

dual

ă și

cole

ctivă

;-

Reci

tare

a de

poe

zii, r

espe

ctân

d co

mpe

tenţ

a lin

gvisti

că.


38

Acte

de

limba

j:•

A id

entifi

ca p

erso

ane,

obi

ecte

, loc

uri

• A

eval

ua și

a a

prec

ia•

A fa

ce o

ale

gere

• A

expr

ima

entu

ziasm

, adm

iraţie

, buc

urie

, re

gret

• A

pove

sti

• A

imita

• A

se a

dres

a în

mod

pol

itico

s

Prod

use:

- Ti

tluri

adec

vate

mes

ajul

ui te

xtul

ui;

- En

unţu

ri sim

ple;

- M

esaj

e sc

urte

/onl

ine;

-

List

e de

cuv

inte

;-

Dial

ogur

i sim

ple;

- În

treb

ări ș

i răs

puns

uri;

- Ci

tirea

uno

r tex

te li

tera

re.

4.4.

Des

crie

rea

unor

ele

men

te

spec

ifice

cul

turii

alo

fone

(s

istem

edu

caţio

nal,

mijl

oace

de

tran

spor

t, ar

ticol

e de

ve

stim

enta

ţie, p

refe

rinţe

al

imen

tare

, acti

vită

ţi cu

ltura

le,

sărb

ător

i tra

diţio

nale

), în

sit

uaţii

sim

ple

și fa

mili

are.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• M

ediu

l fam

ilial

• M

ediu

l șco

lar

• M

ediu

l soc

ial

• M

ediu

l cul

tura

l/civ

iliza

ţiona

l alo

fon

Acte

de

limba

j:•

A ex

prim

a in

tenţ

ii și

dorin

ţe•

A ex

prim

a gu

stur

i și p

refe

rinţe

ves

timen

tare

, al

imen

tare

, rec

reati

ve•

A ex

prim

a o

opin

ie

• A

denu

mi o

biec

te, p

erso

ane,

locu

ri fa

mili

are

• A

desc

rie o

biec

te, p

erso

ane,

locu

ri fa

mili

are

Activ

ităţi:

- En

umer

area

de

artic

ole

vesti

men

tare

pen

tru

copi

i, fe

mei

, băr

baţi,

în b

ază

de im

agin

i;-

Com

plet

area

de

orar

școl

ar (d

iscip

line

școl

are,

or

a);

- Re

aliza

rea

și co

men

tare

a su

mar

ă a

unor

de

sene

/col

aje/

imag

ini d

igita

le, c

are

repr

ezin

tă

artic

ole

vesti

men

tare

de

sezo

n;-

Asoc

iere

a de

arti

cole

ves

timen

tare

cu

anoti

mpu

l ad

ecva

t, în

baz

ă de

supo

rt ic

onic

/le

xica

l și d

escr

iere

succ

intă

;-

Enum

erar

ea a

ctivi

tăţil

or c

ultu

rale

(la

școa

lă, î

n va

canţ

ă, a

casă

) ;-

Desc

riere

a ac

tivită

ţilor

cul

tura

le, r

ealiz

ate

de

mem

brii

fam

iliei

, de

pers

onaj

e di

n că

rţi,

benz

i de

sena

te, fi

lme,

des

ene

anim

ate.

Prod

use:

- Di

alog

uri s

impl

e/on

line

în si

tuaţ

ii cu

rent

e,

fam

iliar

e;-

Mon

olog

uri;

- În

treb

ări ș

i răs

puns

uri;


39

- Li

ste

de c

uvin

te te

mati

ce;

- De

scrie

ri sim

ple;

-

Mes

aje

simpl

e/m

esaj

e on

line;

- Ci

tirea

; -

Pove

stire

a te

xtel

or si

mpl

e, o

rală

sau

scris

ă.

4.5.

Com

para

rea

unor

asp

ecte

, pr

actic

i cu

ltura

le sp

ecifi

ce ţă

rii

alof

one

și ţă

rii d

e or

igin

e.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• M

ediu

l fam

ilial

• M

ediu

l șco

lar

• M

ediu

l cul

tura

l/civ

iliza

ţiona

l alo

fon

• M

ediu

l soc

ial

Acte

de

limba

j:•

A id

entifi

ca p

erso

ane,

obi

ecte

, loc

uri

• A

expr

ima

inte

nţii

• A

eval

ua și

a a

prec

ia•

A ex

prim

a și

a ră

spun

de la

inv

itaţie

• A

expr

ima

regr

ete

• A

expr

ima

suge

stii

• A

expr

ima

entu

ziasm

, adm

iraţie

• A

felic

ita•

A co

nfirm

a, a

neg

a

Activ

ităţi:

- Pr

ezen

tare

a su

ccin

tă a

uno

r pro

iect

e de

va

canţ

ă, i

ndic

ând

desti

naţia

, per

ioad

a, m

ijloc

ul

de tr

ansp

ort;

- Re

aliza

rea

unor

des

ene/

cola

je/p

roie

cte,

car

e re

prez

intă

mijl

oace

de

tran

spor

t (au

tom

obil,

tr

en, a

vion

, vap

or, m

etro

, bic

icle

tă...

);-

Com

para

rea

unor

mod

uri d

e de

plas

are/

pref

erin

ţe v

estim

enta

re sp

ecifi

ce ţă

rii a

lofo

ne și

ţă

rii d

e or

igin

e și

com

plet

area

răsp

unsu

rilor

la

într

ebăr

i;-

Asoc

iere

a cu

vint

elor

, car

e de

num

esc

activ

ităţi

cultu

rale

din

ţara

de

orig

ine

și di

n ţa

ra a

lofo

nă

cu im

agin

i ade

cvat

e, d

escr

iere

a su

ccin

tă;

- De

scrie

rea

succ

intă

a tr

adiţi

ilor d

e să

rbăt

ori,

în

bază

de

supo

rt.

Prod

use:

- De

scrie

ri su

mar

e de

eve

nim

ente

, acţ

iuni

, ac

tivită

ţi fa

mili

are;

- Re

prod

ucer

i de

cuvi

nte,

enu

nţur

i scu

rte

și sim

ple,

mem

oriza

te, s

elec

tate

din

text

ul sc

ris/

disc

ursu

l ora

l, st

udia

t;-

Dial

ogur

i sim

ple;

- Pr

odus

e di

gita

le si

mpl

e.


40

Inte

racț

iune

a or

ală/

scris

ă/on

line

4.6.

Apl

icar

ea c

unoș

tinţe

lor

refe

ritoa

re la

cul

tura

alo

fonă

și

mod

elel

or d

e co

mun

icar

e sp

ecifi

ce, p

entr

u a

inte

racţ

iona

în

situ

aţii

de c

omun

icar

e fa

mili

are.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• M

ediu

l fam

ilial

• M

ediu

l șco

lar

• M

ediu

l cul

tura

l/civ

iliza

ţiona

l alo

fon

• M

ediu

l soc

ial

Acte

de

limba

j:•

A ex

prim

a ati

tudi

ni, s

entim

ente

și e

moţ

ii•

A e

xprim

a gu

stur

i și p

refe

rinţe

•

A so

licita

și a

ofe

ri in

form

aţii

uzua

le•

A ex

prim

a sc

uze

• A

expr

ima

regr

ete

• A

expr

ima

acor

d/de

zaco

rd

• A

invi

ta și

a ră

spun

de la

invi

taţie

• A

felic

ita•

A ac

cept

a și

a re

fuza

• A

mul

ţum

i•

A so

licita

pol

itico

s un

serv

iciu

• A

face

o p

ropu

nere

, o su

gesti

e•

A in

dica

can

titat

e, p

reţ

• A

ofer

i inf

orm

aţii

uzua

le

• A

denu

mi o

biec

te, l

ocur

i, ac

ţiuni

• A

desc

rie su

ccin

t loc

uri

• A

expr

ima

inte

res

• A

expr

ima

opin

ia

Activ

ităţi:

- Sc

riere

a un

ui m

esaj

scur

t, ad

resa

t unu

i prie

ten

pent

ru a

invi

ta la

o se

rbar

e șc

olar

ă;-

Parti

cipa

rea

la d

ialo

guri

pe te

me

fam

iliar

e,

resp

ectâ

nd m

odel

e;-

Com

plet

area

unu

i mes

aj sc

urt d

e fe

licita

re;

- Sc

riere

a de

SM

S-ur

i, pe

ntru

a in

vita

la o

să

rbăt

oare

trad

iţion

ală,

resp

ectâ

nd m

odel

ul;

- Pa

rtici

pare

a la

joc

de ro

l „La

mag

azin

/La

cum

pără

turi”

, res

pect

ând

mod

elul

;-

Real

izare

a de

dia

log,

refe

ritor

la g

ustu

ri și

pref

erin

ţe a

limen

tare

, res

pect

ând

mod

elul

;-

Parti

cipa

rea

la in

tera

cţiu

ni o

rale

pen

tru

prez

enta

rea

succ

intă

a u

nor p

roie

cte

de

vaca

nţă,

ind

icân

d de

stina

ţia, p

erio

ada,

mijl

ocul

de

tran

spor

t;-

Com

plet

area

unu

i for

mul

ar si

mpl

u;-

Scrie

rea

unor

mes

aje

elec

tron

ice,

în b

aza

unor

gr

upur

i de

cuvi

nte

și ex

pres

ii el

emen

tare

;-

Real

izare

a un

or c

onve

rsaţ

ii on

line

scur

te și

sim

ple,

în b

aza

unor

gru

puri

de c

uvin

te și

ex

pres

ii el

emen

tare

.Pr

odus

e:-

Desc

rieri

simpl

e;-

Într

ebăr

i și r

ăspu

nsur

i;-

Conv

ersa

ţii si

mpl

e, p

e te

me

fam

iliar

e;

- M

esaj

e sim

ple

(invi

taţie

, fel

icita

re, S

MS-

uri),

m

esaj

e on

line

simpl

e;

- Di

alog

uri t

emati

ce;

- Si

mul

ări d

e sit

uaţii

de

com

unic

are

cure

nte;

- Ră

spun

suri

onlin

e sim

ple

și sc

urte

.


41

La sf

ârşi

tul c

lase

i a II

I-a, e

levu

l poa

te:

• să

cite

ască

cuv

inte

, mes

aje

scur

te și

sim

ple/

onlin

e, a

plic

ând

norm

ele

lingv

istice

ade

cvat

e;•

să sc

rie li

zibil

și în

griji

t, re

spec

tând

form

a și

măr

imea

lite

relo

r, se

mne

le d

e pu

nctu

aţie

în m

esaj

e sim

ple

și sc

urte

/onl

ine;

•

să re

cept

eze

indi

caţii

scur

te și

sim

ple,

form

ule

de sa

lut ș

i de

adre

sare

ele

men

tare

, ora

le și

scris

e, d

in te

xte

non-

liter

are

scur

te;

• să

repr

oduc

ă po

ezii,

cân

tece

, pov

ești,

scen

ete,

car

e ap

arţin

pat

rimon

iulu

i cul

tura

l al ţ

ării

alof

one;

• să

ded

ucă

sens

ul g

loba

l al m

esaj

elor

sim

ple,

ora

le și

scris

e/on

line,

refe

ritoa

re la

info

rmaţ

ii de

ord

in p

erso

nal ș

i obi

ecte

fam

iliar

e;•

să d

escr

ie și

să c

ompa

re u

nele

acti

vită

ţi cu

ltura

le u

zual

e, u

nele

mod

uri d

e de

plas

are,

refe

ritor

la si

tuaţ

ii de

com

unic

are

cure

nte,

man

ifest

ând

ca a

titud

ini ş

i val

ori s

peci

fice

pred

omin

ante

:•

curio

zitat

e pe

ntru

val

oriza

rea

limbi

i ca

siste

m;

• cr

eativ

itate

pen

tru

func

ţiona

rea

limbi

i în

cadr

ul u

nui c

onta

ct so

cial

;•

core

ctitu

dine

și c

oere

nţă

în st

ruct

urar

ea m

esaj

ului

;•

inte

res ș

i res

pect

pen

tru

valo

rile

alte

i cul

turi.


42

CLAS

A a

IV-a

1. C

ompe

tenț

a lin

gvisti

că: D

iscr

imin

area

ele

men

telo

r lin

gvisti

ce p

rin fo

rmul

are

de m

esaj

e si

mpl

e,

scur

te şi

core

cte,

man

ifest

ând

curio

zita

te p

entr

u va

loriz

area

lim

bii c

a si

stem

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

e(s

ub-c

ompe

tenț

e)U

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

reşi

pro

duse

școl

are

reco

man

date

Rece

ptar

ea m

esaj

elor

ora

le/a

udio

vizu

ale

Com

pone

nta

fono

logi

că1.

1. R

ecun

oașt

erea

prin

aud

iere

a

cuvi

ntel

or, e

nunţ

urilo

r spe

cific

e lim

bii s

trăi

ne, r

ostit

e izo

lat,

în

enun

ţuri

și te

xte

simpl

e.

1.2.

Disti

nger

ea p

rin a

udie

re a

cu

vint

elor

car

e co

nţin

sune

te

și gr

upur

i de

sune

te sp

ecifi

ce

limbi

i str

ăine

în c

onte

xte

simpl

e și

fam

iliar

e em

ise le

nt, c

lar ș

i re

peta

t.Co

mpo

nent

a le

xica

lăCo

mpo

nent

a se

man

tică

1.3.

Ide

ntific

area

mes

ajul

ui în

text

e sc

urte

. Co

mpo

nent

a gr

amati

cală

:1.

4. O

bser

vare

a st

ruct

urilo

r gr

amati

cale

spec

ifice

lim

bii

stră

ine

în te

xte

scur

te și

sim

ple.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l fam

ilial

•

Med

iul n

atur

al•

Med

iul ș

cola

r Ac

te d

e lim

baj:

• A

loca

liza

(per

soan

e/an

imal

e/ob

iect

e/lo

curi)

•

A re

mar

ca/a

evi

denţ

ia in

form

aţii

(des

pre

pers

oane

/ani

mal

e/ob

iect

e/lo

curi)

• A

dedu

ce (m

esaj

ul te

xtel

or sc

urte

)•

A ur

ma

ordi

ne și

indi

caţii

sim

ple

și sc

urte

•

A im

itaEl

emen

te n

oi d

e lim

baj :

•

Acce

nte

• Gr

upur

i de

sune

te

• In

tona

ţie

• Cu

vint

e•

Enun

ţuri

Activ

ităţi:

-

Vizio

nare

a de

sene

lor a

nim

ate,

a se

cven

ţelo

r au

diov

izual

e sim

ple

și sc

urte

;-

Audi

erea

mat

eria

lelo

r în

form

at M

P3 (m

esaj

e,

text

e in

form

ative

sim

ple

și sc

urte

);-

Pron

unţa

rea

cuvi

ntel

or, e

nunţ

urilo

r sim

ple;

- Pr

oduc

erea

cor

ectă

a m

odel

elor

de

into

naţie

sp

ecifi

ce li

mbi

i str

ăine

.Pr

odus

e:

- Di

alog

uri s

curt

e și

simpl

e;-

Într

ebăr

i și r

ăspu

nsur

i;-

Cola

je si

mpl

e;-

Rim

e, v

ersu

ri sim

ple;

- M

esaj

e sim

ple

și sc

urte

/onl

ine.


43

Prod

ucer

ea m

esaj

elor

ora

le/M

edie

rea

Com

pone

nta

fono

logi

că:

1.5.

Rep

rodu

cere

a un

or c

uvin

te și

te

xte

cuno

scut

e.1.

6. A

plic

area

uno

r mod

ele

de

into

naţie

și fe

nom

ene

spec

ifice

lim

bii s

trăi

ne în

con

text

e de

co

mun

icar

e sim

ple

și fa

mili

are.

Com

pone

nta

sem

antic

ă Co

mpo

nent

a le

xica

lă:

1.7.

Util

izare

a de

enu

nţur

i sim

ple

și te

xte

scur

te, c

are

conţ

in su

nete

sp

ecifi

ce li

mbi

i str

ăine

în d

iferit

e sit

uaţii

de

com

unica

re în

cont

exte

sim

ple

și fa

mili

are,

prin

imita

rea

unor

mod

ele.

Com

pone

nta

gram

atica

lă:

1.8.

Util

izare

a co

rect

ă a

stru

ctur

ilor

gram

atica

le sp

ecifi

ce li

mbi

i st

răin

e, în

baz

a un

or m

odel

e de

enu

nţur

i scu

rte

și sim

ple

în

cont

exte

fam

iliar

e.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l fam

ilial

•

Med

iul n

atur

al•

Med

iul ș

cola

r Ac

te d

e lim

baj:

• A

solic

ita și

a o

feri

info

rmaţ

ii (d

espr

e ca

ntita

te)

• A-

și ex

prim

a em

oţii

(de

bucu

rie, t

riste

ţe,

plic

tisea

lă, m

irare

etc

.)•

A of

eri ș

i a so

licita

info

rmaţ

ii (d

espr

e id

entit

ate)

•

A id

entifi

ca o

biec

te și

a st

abili

apa

rten

enţe

•

A pr

ezen

ta in

form

aţii

(des

pre

pers

oane

/an

imal

e/ob

iect

e/lo

curi)

• A

da o

rdin

eEl

emen

te n

oi d

e lim

baj:

•

Cuvi

nte

• En

unţu

ri•

Text

e

Activ

ităţi:

- Re

prod

ucer

ea m

odel

elor

de

into

naţie

în

dial

ogur

i sim

ple;

- Re

cita

rea

poez

iilor

;-

Inte

rpre

tare

a câ

ntec

elor

indi

vidu

al și

în g

rup;

- Im

itare

a co

nvor

biril

or te

lefo

nice

;-

Reda

rea

conţ

inut

ului

unu

i dia

log,

text

cu

nosc

ut c

itit/

audi

at;

- Pr

ezen

tare

a un

ui m

onol

og su

ccin

t dup

ă m

odel

; -

Indi

care

a un

ui iti

nera

r.Pr

odus

e:-

Lect

uri c

u vo

ce ta

re a

text

elor

cun

oscu

te;

- Di

alog

uri s

impl

e;-

Conv

ersa

ţii te

mati

ce;

- Co

nvor

biri

tele

foni

ce;

- De

scrie

ri de

per

soan

e/an

imal

e/ob

iect

e/lo

curi;

- Ră

spun

suri

simpl

e ad

ecva

te u

nei s

ituaţ

ii;

- Dr

amati

zări;

-

Jocu

ri de

rol.


44

Rece

ptar

ea m

esaj

elor

scris

e/au

diov

izua

leCo

mpo

nent

a or

togr

afică

1.9.

Rec

unoa

șter

ea p

rin c

itire

și

repr

oduc

erea

cuv

inte

lor,

enun

ţuril

or, t

exte

lor ti

părit

e și

scris

e de

mân

ă.

1.10

. Ide

ntific

area

/obs

erva

rea

sem

nelo

r de

punc

tuaţ

ie.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l fam

ilial

•

Med

iul n

atur

al•

Med

iul ș

cola

r

Activ

ităţi:

- Al

eger

ea e

nunţ

urilo

r în

bază

de

supo

rt

audi

ovizu

al (i

mag

ini,

simbo

luri

etc.

);-

Iden

tific

area

enu

nţur

ilor a

firm

ativ

e și

nega

tive;

- As

ocie

rea

mes

ajul

ui la

imag

ine;

-

Rest

abili

rea

ordi

nii e

nunţ

urilo

r în

text

e sc

urte

.Co

mpo

nent

a le

xica

lă și

sem

antic

ă:1.

11. D

educ

erea

prin

citi

re a

mes

ajul

ui

unor

enu

nţur

i sim

ple

și te

xte

care

des

criu

per

soan

e/ob

iect

e și

situa

ţii fa

mili

are.

Com

pone

nta

gram

atica

lă:

1.12

. Obs

erva

rea

stru

ctur

ilor

gram

atica

le sp

ecifi

ce li

mbi

i st

răin

e în

text

e sc

urte

și si

mpl

e.

Acte

de

limba

j:•

A de

duce

mes

ajul

uno

r tex

te sc

urte

El

emen

te n

oi d

e lim

baj:

• Cu

vint

e•

Enun

ţuri

• Ac

cent

e •

Text

e

Prod

use:

- Pr

oiec

te in

divi

dual

e/de

gru

p, c

are

conţ

in

dese

ne, c

olaj

e, m

esaj

e sc

urte

pe

tem

e fa

mili

are;

- Ră

spun

suri

și în

treb

ări s

curt

e;-

Text

e sc

urte

; -

Invi

taţii

.

Prod

ucer

ea m

esaj

elor

scris

e/on

line/

Med

iere

aCo

mpo

nent

a or

togr

afică

1.

13. R

epro

duce

rea

sem

nelo

r di

acriti

ce, s

imbo

luril

or fo

netic

e (a

gru

puril

or d

e lit

ere

și a

graf

emel

or)

spec

ifice

lim

bii

stră

ine.

1.14

. Scr

iere

a liz

ibilă

și în

griji

tă, c

u re

spec

tare

a fo

rmei

și m

ărim

ii lit

erel

or, s

paţiu

lui d

intr

e cu

vint

e.1.

15. S

crie

rea

sem

nelo

r de

punc

tuaţ

ie

în e

nunţ

uri ș

i tex

te si

mpl

e și

scur

te.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l fam

ilial

•

Med

iul n

atur

al•

Med

iul ș

cola

rAc

te d

e lim

baj:

• A

folo

si (n

umer

ale)

• A

desc

rie (o

per

soan

ă/o

imag

ine)

• A

scrie

(inv

itaţii

, scr

isori)

• A

com

plet

a (p

anou

ri in

form

ative

)

Activ

ităţi:

- Sc

riere

a le

gend

elor

la im

agin

i, de

sene

; -

Tran

scrie

rea

după

mod

el a

enu

nţur

ilor,

text

elor

scur

te;

- Fo

rmul

area

într

ebăr

ilor ș

i răs

puns

urilo

r dup

ă m

odel

e;-

Com

plet

area

une

i des

crie

ri sim

ple;

- Re

stab

ilire

a or

dini

i enu

nţur

ilor

în te

xte

scur

te;

- Id

entifi

care

a en

unţu

rilor

afir

mati

ve și

ne

gativ

e.


45

1.16

. Apl

icar

ea n

orm

elor

ling

visti

ce

pent

ru c

ompl

etar

ea u

nei

scris

ori s

impl

e, c

u re

spec

tare

a m

odel

ului

. Co

mpo

nent

a gr

amati

cală

:1.

17. U

tiliza

rea

core

ctă

a st

ruct

urilo

r gr

amati

cale

spec

ifice

lim

bii

stră

ine

în tr

ansm

itere

a un

or

mes

aje

coer

ente

și a

decv

ate.

Elem

ente

noi

de

limba

j:•

Cuvi

nte

• En

unţu

ri•

Acce

nte

• Te

xte

Prod

use:

- Pr

oiec

te d

e gr

up, c

are

conţ

in d

esen

e, c

olaj

e,

mes

aje

scur

te p

e te

me

fam

iliar

e;

- Ră

spun

suri

și în

treb

ări s

curt

e;-

Text

e sc

urte

; -

Scris

ori;

- In

vita

ţii o

nlin

e;-

Pano

uri i

nfor

mati

ve sp

ecifi

ce lo

curil

or p

ublic

e (a

erop

ort,

gară

, mal

l, pa

rc d

e di

stra

cţii,

gr

ădin

ă zo

olog

ică)

.

2. C

ompe

tenț

a so

ciol

ingv

istică

: Util

izare

a el

emen

telo

r lin

gvisti

ce,

dem

onst

rând

cre

ativi

tate

pen

tru

func

ţiona

rea

limbi

i în

cadr

ul u

nui c

onta

ct so

cial

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

e(s

ub-c

ompe

tenț

e)U

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

reşi

pro

duse

școl

are

reco

man

date

Rece

ptar

ea m

esaj

elor

ora

le/s

cris

e/au

diov

izua

le2.

1. R

ecep

tare

a fo

rmul

elor

el

emen

tare

de

adre

sare

și d

e po

liteţ

e în

mes

aje

simpl

e și

scur

te c

u re

ferin

ţă la

acti

vită

ţi co

tidie

ne.

2.2.

Rec

unoa

șter

ea se

nsul

ui

indi

caţii

lor,

reco

man

dăril

or și

in

stru

cţiu

nilo

r sim

ple,

ora

le

și sc

rise,

în c

onte

xte

soci

ale

și fa

mili

are.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l fam

ilial

• M

ediu

l șco

lar

• M

ediu

l nat

ural

• M

ediu

l soc

ial

• M

ediu

l cul

tura

l/civ

iliza

ţiona

l alo

fon

Acte

de

limba

j:•

A an

gaja

și a

înch

eia

(un

schi

mb

verb

al fa

ţă în

fa

ţă)

• A

expr

ima

(stă

ri, e

moţ

ii, a

titud

ini)

• A

ruga

Activ

ităţi:

- N

otar

ea u

nor c

uvin

te/d

ate

refe

ritor

la

pers

oane

, obi

ecte

, loc

uri f

amili

are;

- Ex

ecut

area

uno

r ins

truc

ţiuni

, ind

icaţ

ii sc

urte

și

simpl

e, a

dres

ate

cu u

n de

bit l

ent ș

i cla

r; -

Citir

ea u

nor p

ostă

ri on

line

scur

te;

- Re

zolv

area

/com

plet

area

unu

i reb

us-

Delim

itare

a cu

vint

elor

din

enu

nţur

i sim

ple;

-

Asoc

iere

a m

esaj

ului

(citi

t/au

diat

/vizi

onat

) cu

imag

inea

ade

cvat

ă;-

Com

plet

area

enu

nţur

ilor l

acun

are/

benz

elor

de

sena

te p

rin c

uvin

te/s

inta

gme/

dese

ne;


46

2.3.

Ide

ntific

area

sens

ului

uno

r cu

vint

e și

sinta

gme

în te

xte

aute

ntice

scur

te u

zual

e,

în si

tuaţ

ii de

orie

ntar

e și

info

rmar

e.

• A

se sc

uza

• A

mul

ţum

i și a

răsp

unde

la m

ulţu

miri

• A

ofer

i/a c

ere

(obi

ecte

, luc

ruri)

•

A lo

caliz

a (p

erso

ane,

obi

ecte

)•

A im

ita

• A

apro

ba/a

neg

a

- Al

eger

ea ră

spun

sulu

i cor

ect î

n ba

za te

xtul

ui c

itit

sau

în b

aza

supo

rtul

ui a

udio

vizu

al;

- El

imin

area

cuv

ântu

lui i

ntru

s;-

Cate

goriz

area

și c

lasifi

care

a ob

iect

elor

/în

sușir

ilor/

feno

men

elor

;-

Com

plet

area

tabe

lelo

r/lis

telo

r;-

Aran

jare

a/as

ocie

rea

cuvi

ntel

or/e

nunţ

urilo

r/te

xtel

or sc

urte

și si

mpl

e.Pr

odus

e:-

Rim

e sim

ple;

- Ag

ende

; -

Ora

re șc

olar

e;-

Form

ular

e sim

ple;

- Ca

reur

i de

cuvi

nte;

- Te

xte

info

rmati

ve si

mpl

e și

scur

te;

- Li

ste/

tabe

le;

- Ca

rton

așe

cu im

agin

i/cuv

inte

.Pr

oduc

erea

mes

ajel

or o

rale

/scr

ise/

onlin

e/M

edie

rea

2.4.

Apl

icar

ea fo

rmul

elor

de

adre

sare

ofic

iale

și n

eofic

iale

în

con

text

e so

cial

e și

fam

iliar

e,

oral

e și

scris

e.2.

5. A

plic

area

mod

elel

or d

e co

mun

icar

e sim

ple

și a

limba

julu

i non

verb

al în

con

text

e so

cial

e și

fam

iliar

e, p

entr

u a

cere

aju

tor ș

i a d

emon

stra

em

oţii,

stăr

i, ati

tudi

ni.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

t și s

arci

ni c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l fam

ilial

• M

ediu

l șco

lar

• M

ediu

l nat

ural

• M

ediu

l soc

ial

• M

ediu

l cul

tura

l/civ

iliza

ţiona

l alo

fon

Acte

de

limba

j:•

A in

form

a/a

solic

ita in

form

aţii

• A

ruga

/a se

scuz

a•

A in

tero

ga•

A în

dem

na•

A ce

re/a

ofe

ri (o

biec

te)

Activ

ităţi:

- Ci

tirea

cu

voce

a u

nui t

ext s

impl

u și

cuno

scut

;-

Form

ular

ea în

treb

ărilo

r/ră

spun

suril

or si

mpl

e;-

Însc

enar

ea d

ialo

guril

or si

mpl

e;

- Ex

pune

rea

oral

ă a

unui

text

scur

t, sim

plu

și cu

nosc

ut;

- Ex

prim

area

succ

intă

ora

lă/s

crisă

/onl

ine

la o

te

mă

cuno

scut

ă;-

Desc

riere

a su

ccin

tă a

imag

inii;

- Sc

riere

a un

ui c

omen

tariu

la p

ostă

rile

și co

men

tarii

le o

nlin

e sim

ple

și sc

urte

cu

ajut

orul

uno

r exp

resii

stan

dard

izate

sim

ple

de

mul

ţum

ire, s

cuze

, aco

rd, d

ezac

ord;


47

• A

desc

rie (p

erso

ane,

obi

ecte

, loc

uri)

• A

desc

rie (s

enza

ţii, s

tări

fizic

e, e

moţ

ii)•

A ex

prim

a pă

reri

de ră

u•

A of

eri i

nfor

maţ

ii de

spre

sine

(num

e, v

ârst

ă,

loca

litat

e, n

aţio

nalit

ate,

acti

vită

ţi pr

efer

ate)

- Ex

pune

rea

oral

ă și/

sau

înso

ţită

de li

mba

jul n

on-

verb

al a

uno

r ind

icaţ

ii, st

ări,

atitu

dini

;-

Tran

sfor

mar

ea te

xtel

or si

mpl

e (p

oezii

, cân

tece

, di

alog

uri,

mes

aje

etc.

) în

baza

imag

inilo

r, cu

vint

elor

, exp

resii

lor,

resp

ectâ

nd m

odel

ul;

- Re

dact

area

/for

mul

area

enu

nţur

ilor s

impl

e;-

Com

plet

area

unu

i for

mul

ar si

mpl

u/un

ei fi

șe

simpl

e cu

info

rmaţ

ii de

ord

in p

erso

nal;

- Co

mpl

etar

ea u

nui o

rar ș

cola

r, a

unei

age

nde.

• A

solic

ita in

form

aţii

desp

re o

per

soan

ă (n

ume,

vâ

rstă

, loc

alita

te, n

aţio

nalit

ate,

hob

by)

• A

expr

ima

gust

uri ș

i pre

ferin

ţe•

A ex

prim

a gr

atitu

dine

•

A ex

prim

a ati

tudi

ni (s

impa

tie/a

ntipa

tie)

• A

felic

ita•

A in

vita

• A

cara

cter

iza•

A ap

roba

/a n

ega

• A

indi

ca•

A ex

prim

a po

sesia

/apa

rten

enţa

• A

perm

ite/a

inte

rzic

e•

A ex

plic

a•

A pl

anifi

ca

Prod

use:

- Fi

șe;

- Fo

rmul

are/

tabe

le;

- Că

rţi p

oșta

le;

- Ag

ende

/ora

re;

- Ră

spun

suri

onlin

e;-

List

e/le

gend

e;-

Mes

aje/

mes

aje

elec

tron

ice;

- Ic

onog

rafic

e;-

Cola

je/P

oste

re;

- Di

alog

uri s

impl

e și

scur

te;

- M

esaj

e sc

urte

(etic

hete

, anu

nţur

i, afi

șe);

- M

eniu

ri sim

ple;

- Pr

odus

e di

gita

le si

mpl

e.In

tera

cțiu

nea

oral

ă/sc

risă/

onlin

e2.

6. A

plic

area

form

ulel

or

elem

enta

re d

e ad

resa

re,

de p

olite

ţe și

de

excl

amar

e,

core

spun

zăto

r situ

aţie

i de

com

unic

are.

2.7.

Exp

rimar

ea u

nor s

tări

fizic

e,

pref

erin

ţe, e

moţ

ii, a

titud

ini î

n ca

drul

inte

racţ

iuni

i.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

t și s

arci

ni c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l fam

ilial

• M

ediu

l șco

lar

• M

ediu

l nat

ural

• M

ediu

l soc

ial

• M

ediu

l cul

tura

l/civ

iliza

ţiona

l alo

fon

Activ

ităţi:

- Fo

rmul

area

și e

xecu

tare

a un

or d

ispoz

iţii ș

i in

stru

cţiu

ni si

mpl

e și

scur

te;

- In

terp

reta

rea

indi

vidu

ală

și în

gru

p a

cânt

ecel

or,

poez

iilor

;-

Însc

enar

ea d

ialo

guril

or si

mpl

e cu

aju

toru

l uno

r ex

pres

ii și

enun

ţuri

stan

dard

izate

, mem

oriza

te

ante

rior;


48

2.8.

Apl

icar

ea li

mba

julu

i non

verb

al

pent

ru a

inte

racţ

iona

în

cont

exte

soci

ale

și fa

mili

are.

Acte

de

limba

j:•

A ex

prim

a gu

stur

i și p

refe

rinţe

• A

da și

a e

xecu

ta in

stru

cţiu

ni•

A ex

prim

a st

ări,

emoţ

ii și

atitu

dini

• A

prop

une

• A

plan

ifica

• A

înde

mna

- Jo

cul d

e ro

l;-

Elab

orar

ea p

oste

relo

r, co

laje

lor,

benz

ilor

dese

nate

; -

Form

ular

ea su

ccin

tă a

opi

niei

pro

prii

și m

otiva

rea

aces

teia

prin

tr-u

n en

unţ s

impl

u;-

Tran

sfor

mar

ea d

ialo

guril

or în

baz

ă de

supo

rt

(imag

ini,

cuvi

nte,

exp

resii

), re

spec

tând

mod

elul

.

• A

da im

puls

conv

ersa

ţiei

• A

suge

ra•

A an

gaja

și a

înch

eia

o co

nver

saţie

• A

cere

o e

xplic

aţie

• A

expr

ima

acor

dul/d

ezac

ordu

l

Prod

use:

- Fi

șe;

- Fo

rmul

are;

- M

esaj

e sc

rise

(mes

aje

elec

tron

ice,

felic

itări,

că

rţi p

oșta

le);

- Hă

rţi c

once

ptua

le;

- Li

ste/

tabe

le;

- Di

alog

uri s

impl

e;-

Icon

ogra

fice;

- Co

laje

/pos

tere

sim

ple;

- Po

stăr

i onl

ine.


49

3. C

ompe

tenț

a pr

agm

atică

: Ada

ptar

ea e

lem

ente

lor l

ingv

istice

la co

ntex

te u

zual

e/fa

mili

are,

do

vedi

nd co

recti

tudi

ne şi

coer

enţă

în st

ruct

urar

ea m

esaj

ului

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

e(s

ub-c

ompe

tenț

e)U

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

reşi

pro

duse

școl

are

reco

man

date

Rece

ptar

ea m

esaj

elor

ora

le/s

cris

e/au

diov

izua

le3.

1. I

denti

ficar

ea se

nsul

ui

glob

al a

l m

esaj

elor

or

ale

și sc

rise

simpl

e re

ferit

oare

la in

form

aţii

de o

rdin

per

sona

l și

obie

cte

fam

iliar

e.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

t și s

arci

ni c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l fam

ilial

• M

ediu

l soc

ial

• M

ediu

l nat

ural

• M

ediu

l cul

tura

lAc

te d

e lim

baj:

• A

disti

nge

(div

erse

ele

men

te a

le p

ortr

etul

ui fi

zic și

m

oral

)•

A uti

liza

(voc

abul

arul

chei

e le

gat d

e pr

oble

me

de să

nă-

tate

și d

iver

se st

ări fi

zice)

• A

desc

rie (g

ustu

ri și

pref

erin

ţe fa

mili

ale

– al

imen

tare

, sp

ortiv

e, re

crea

tive)

•

A lo

caliz

a (s

paţiu

l geo

grafi

c al

ţăril

or a

lofo

ne, o

rașe

le

și de

stina

ţiile

prin

cipa

le a

le a

cest

ora)

• A

iden

tifica

(anu

nţur

i, no

te in

form

ative

, mes

aje

lega

-te

de

regu

lile

de c

ompo

rtam

ent î

n lo

curil

e pu

blic

e)•

A pr

oces

a (in

form

aţia

din

doc

umen

te a

uten

tice

– pl

i-an

te, p

oste

re, a

nunţ

uri,

etich

ete,

info

grafi

ce, p

rosp

ec-

te, a

fișe,

bro

șuri)

Activ

ităţi:

- Vi

ziona

rea

mat

eria

lelo

r vid

eo (p

oveș

ti, d

esen

e an

imat

e);

- Au

dier

ea m

ater

iale

lor î

n fo

rmat

MP3

(cân

tece

, po

ezii,

dia

logu

ri, p

oveș

ti);

- U

tiliza

rea

jocu

rilor

ling

visti

ce in

tera

ctive

;-

Util

izare

a fiș

elor

de

lucr

u;

- Im

plic

area

ele

vilo

r în

jocu

ri lin

gvisti

ce

inte

racti

ve;

- Dr

amati

zare

a un

or sc

ene

simpl

e di

n po

vești

cu

nosc

ute;

- Co

mpl

etar

ea u

nor t

abel

e și

hărţ

i con

cept

uale

te

mati

ce, c

um a

r fi c

ele

lega

te d

e pr

otec

ţia

natu

rii;

- Id

entifi

care

a re

gulil

or d

e ci

rcul

aţie

con

form

se

mne

lor r

utier

e;-

Rezo

lvar

ea e

xerc

iţiilo

r de

tip a

devă

rat/

fals;

- An

aliza

rea

unor

hăr

ţi co

ncep

tual

e sim

ple;

- Ef

ectu

area

lucr

ului

cu

mat

eria

le în

form

at

digi

tal.

Prod

use:

- En

unţu

ri sc

urte

și c

lare

;-

Mes

aje

onlin

e;-

Dese

ne;

- Fo

togr

afii;

- Co

laje

;-

Post

ere;


50

- In

fogr

afice

;-

Hărţ

i con

cept

uale

;-

Tabe

le;

- Be

nzi a

nim

ate;

- Pr

odus

e di

gita

le;

- Pr

oiec

te d

e gr

up.

Prod

ucer

ea m

esaj

elor

ora

le/s

cris

e/on

line/

Med

iere

a3.

2. U

tiliza

rea

func

ţiona

lă

a re

surs

elor

ling

visti

ce

pent

ru a

pro

duce

en

unţu

ri or

ale

și sc

rise

simpl

e re

ferit

oare

la

info

rmaţ

ii de

ord

in

pers

onal

și o

biec

te

fam

iliar

e.3.

3. R

ealiz

area

func

ţiilo

r co

mun

icati

ve și

a

acte

lor d

e vo

rbire

scur

te

și sim

ple,

în b

ază

de

sche

me

sau

desc

ripto

ri de

inte

racţ

iune

.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

t și s

arci

ni c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l fam

ilial

• M

ediu

l soc

ial

• M

ediu

l nat

ural

Acte

de

limba

j:•

A nu

mi (

prof

esii

și ac

tivită

ţile

core

spun

zăto

are)

• A

desc

rie (u

n sp

aţiu

loca

tiv și

ele

men

tele

ace

stui

a:

cam

ere,

mob

ilier

)•

A re

lata

exp

erie

nţe

(lega

te d

e va

canţ

ă și

călă

torii

)•

A ex

prim

a pr

efer

inţe

(leg

ate

de o

cupa

ţii și

re

spon

sabi

lităţ

i șco

lare

) •

A uti

liza

mes

aje

(în c

adru

l org

aniză

rii să

rbăt

orilo

r cu

cole

gii ș

i a zi

lelo

r de

nașt

ere)

• A

utiliz

a en

unţu

ri (s

curt

e, iz

olat

e, în

gen

eral

st

ereo

tipic

e pe

ntru

a re

med

ia c

omun

icar

ea)

• A

desc

rie (c

arac

teris

tici c

limati

ce a

le v

rem

ii)•

A op

era

(cu

expr

esii

de c

antit

ate)

• A

num

ăra

(pân

ă la

100

)

Activ

ităţi:

- An

aliza

rea

unui

text

lite

rar d

e co

mpl

exita

te

mic

ă și

med

ie;

- El

abor

area

de

info

grafi

ce d

espr

e er

oi și

pe

rson

aje

tipic

e cu

lturii

și li

tera

turii

alo

fone

;-

Rapo

rtar

ea u

nei v

izite

la m

uzeu

sau

vaca

nţe

școl

are;

- De

scrie

rea

deta

liată

a u

nei p

erso

ane,

obi

ect

sau

imag

ini;

- Co

mpl

etar

ea c

hesti

onar

elor

și so

ndaj

elor

re

ferit

oare

la a

ctivi

tăţi

și re

spon

sabi

lităţ

i zil

nice

; -

Crea

rea

de ta

bele

des

pre

orar

ul și

disc

iplin

ele

școl

are.

Prod

use:

- Te

xte

de c

ompl

exita

te m

ică

și m

edie

;-

Mes

aje

simpl

e/on

line;

- De

scrie

ri;-

Dial

ogur

i;-

Poez

ii;-

Cânt

ece;

- Po

ster

e;-

Cola

je;

- In

fogr

afice

;-

Teat

raliz

ări;

- Pr

odus

e di

gita

le;

- Ju

rnal

e de

învă

ţare

;-

Proi

ecte

de

grup

.


51

Inte

racț

iune

a or

ală/

scris

ă/on

line/

Med

iere

a3.

4. O

rgan

izare

a re

surs

elor

lin

gvisti

ce p

entr

u re

aliza

rea

func

ţiilo

r co

mun

icati

ve si

mpl

e.3.

5. I

nteg

rare

a st

ruct

urilo

r lin

gvisti

ce c

unos

cute

în

con

vers

aţii

scur

te și

sim

ple.

3.6.

Par

ticip

area

în d

ialo

guri

scur

te și

sim

ple.

3.7.

Dem

onst

rare

a in

tere

sulu

i faţ

ă de

o

pers

oană

.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• El

evul

des

pre

prop

ria p

erso

ană

• M

ediu

l fam

ilial

•

Med

iul s

ocia

l•

Med

iul n

atur

al•

Med

iul c

ultu

ral

Acte

de

limba

j:•

A ar

gum

enta

(pre

ferin

ţe p

erso

nale

în m

ater

ie d

e ve

stim

enta

ţie, a

limen

tare

, spo

rt sa

u tim

p lib

er)

• A

iden

tifica

(for

mul

e de

pol

iteţe

pen

tru

a co

mun

ica

efici

ent î

n ca

drul

une

i vizi

te la

mag

azin

sau

rest

aura

nt)

• A

ofer

i și s

olic

ita in

form

aţii

(cu

priv

ire la

pre

ţuri,

ora

r)•

A co

mun

ica

efici

ent (

prin

form

ule

lingv

istice

nec

esar

e cu

pro

feso

rii și

col

egii)

• A

utiliz

a en

unţu

ri (d

espr

e ac

tivită

ţi și

valo

ri cu

ltura

le,

elem

ente

de

muz

ică,

dan

s, p

ictu

ră)

• A

dial

oga

(des

pre

rela

ţia c

u fa

mili

a, p

riete

nii,

cole

gii

de la

școa

lă)

• A

utiliz

a (n

ume

de p

rodu

se c

are

urm

ează

să fi

e cu

mpă

rate

)•

A uti

liza

grup

uri d

e cu

vint

e cu

con

ecto

ri sim

pli (

și,

însă

, deo

arec

e, a

tunc

i)•

A in

dica

un

itine

rar

• A

solic

ita p

ărer

ea a

ltor p

erso

ane

• A

form

ula

inst

rucţ

iuni

sim

ple

• A

expr

ima

înţe

lege

rea

unui

mes

aj•

A în

treb

a (d

acă

alţi

inte

rlocu

tori

au în

ţele

s un

mes

aj)

• A

indi

ca (î

nţel

eger

ea n

evoi

lor ș

i sen

timen

telo

r in

terlo

cuto

rulu

i)•

A re

form

ula

un m

esaj

sim

plu

(pen

tru

ca a

cest

a să

fie

înţe

les d

e in

terlo

cuto

r)

Activ

ităţi:

- De

scrie

rea

unor

hăr

ţi co

ncep

tual

e sim

ple;

- Im

plic

area

ele

vilo

r în

proi

ecte

de

grup

pen

tru

real

izare

a de

pos

tere

, col

aje,

alb

ume

foto

, fe

licită

ri on

line,

info

grafi

ce;

- De

scrie

rea

deta

liată

a a

ctivi

tăţil

or zi

lnic

e,

jocu

rilor

și a

ctivi

tăţil

or re

crea

tive;

-

Aran

jare

a în

tr-o

ord

ine

logi

că a

acti

vită

ţilor

di

ntr-u

n te

xt st

udia

t sau

a o

biec

telo

r din

tr-u

n

șir lo

gic.

Prod

use:

- Di

alog

uri s

curt

e/on

line;

- Co

nver

saţii

tem

atice

;-

Desc

rieri;

-

Hărţ

i con

cept

uale

;-

Post

ere;

- In

fogr

afice

;-

Jocu

ri de

rol;

- Te

atra

lizar

ea;

- Ju

rnal

e de

învă

ţare

; -

Prod

use

digi

tale

.


52

4. C

ompe

tenț

a (p

luri/

inte

r)cu

ltura

lă: A

prec

iere

a el

emen

telo

r spe

cific

e cu

lturii

lim

bii s

trăi

ne st

udia

te,

expr

imân

d in

tere

s şi r

espe

ct p

entr

u va

loril

e al

tei c

ultu

ri

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

e(s

ub-c

ompe

tenț

e)U

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

reși

pro

duse

școl

are

reco

man

date

Rece

ptar

ea m

esaj

elor

ora

le/s

cris

e/on

line

4.1.

Ide

ntific

area

uno

r ele

men

te

spec

ifice

cul

turii

ţării

al

ofon

e (p

erso

nalit

ăţi,

mon

umen

te, p

erso

naje

ce

lebr

e, v

alor

i, sim

bolu

ri,

activ

ităţi,

) în

con

text

e so

cial

e și

fam

iliar

e.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• M

ediu

l șco

lar

• M

ediu

l soc

ial

• M

ediu

l cul

tura

l/civ

ilizaţ

iona

l alo

fon

Acte

de

limba

j: •

A so

licita

și a

ofe

ri in

form

aţii

uzua

le

• A

expr

ima

opin

ia•

A ex

plic

a și

a ju

stific

a•

A ex

prim

a și

a re

aliza

indi

caţii

, ins

truc

ţiuni

, re

com

andă

ri sim

ple

• A

expr

ima

oblig

aţii/

resp

onsa

bilit

ăţi

• A

apro

ba și

a n

ega

Activ

ităţi:

- Ci

tirea

uno

r tex

te in

form

ative

des

pre

pers

onal

ităţi

cele

bre

alof

one/

mon

umen

te c

eleb

re și

real

izare

a ac

tivită

ţilor

de

învă

ţare

;-

Vizio

nare

a un

or se

cven

ţe a

udio

vizu

ale

desp

re

mon

umen

te c

eleb

re și

iden

tifica

rea

unor

info

rmaţ

ii;-

Citir

ea u

nui a

lbum

de

band

ă de

sena

tă și

ofe

rirea

ră

spun

suril

or la

într

ebăr

i;-

Vizio

nare

a un

or d

esen

e an

imat

e ce

lebr

e și

asoc

iere

a in

form

aţiil

or (p

erso

naje

/acti

vită

ţi, c

alită

ţi,

senti

men

te, a

titud

ini);

- Se

lect

area

din

text

ul c

itit a

info

rmaţ

iilor

, car

e co

nfirm

ă ip

otez

ele

emise

;-

Citir

ea u

nor p

ostă

ri, c

omen

tarii

onl

ine

scur

te și

sim

ple.

Prod

use:

- Di

alog

uri s

curt

e și

simpl

e;-

Într

ebăr

i și r

ăspu

nsur

i; -

Mes

aje

simpl

e/on

line;

- Ag

ende

;-

Ora

re șc

olar

e;-

List

e de

cuv

inte

;-

Citir

ea te

xtel

or in

form

ative

, nar

ative

, des

crip

tive

simpl

e.


53

4.2.

Disc

rimin

area

uno

r nor

me

de c

ompo

rtam

ent v

erba

l și

nonv

erba

l, sp

ecifi

ce c

ultu

rii

alof

one,

în c

onte

xte

soci

ale

simpl

e și

fam

iliar

e.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• M

ediu

l șco

lar

• M

ediu

l soc

ial

• M

ediu

l cul

tura

l/civ

iliza

ţiona

l alo

fon

Acte

de

limba

j: •

A so

licita

și a

ofe

ri in

form

aţii

uzua

le

• A

denu

mi o

biec

te și

acti

vită

ţi ed

ucaţ

iona

le

• A

expr

ima

opin

ia•

A ex

plic

a și

a ju

stific

a•

A ex

prim

a și

a re

aliza

indi

caţii

, ins

truc

ţiuni

sim

ple

• A

expr

ima

oblig

aţii/

resp

onsa

bilit

ăţi

• A

num

ăra

Activ

ităţi:

- Au

dier

ea d

e câ

ntec

e, p

oezii

, pov

ești,

în v

eder

ea

real

izării

acti

vită

ţilor

de

învă

ţare

;-

Vizio

nare

a de

secv

enţe

vid

eo t

emati

ce,

în v

eder

ea

real

izării

de

activ

ităţi

oral

e și

scris

e.

Prod

use:

- Di

alog

uri s

impl

e în

situ

aţii

cure

nte,

fam

iliar

e;

- M

onol

ogur

i;-

List

e de

cuv

inte

; -

Mes

aje

simpl

e/on

line

în si

tuaţ

ii cu

rent

e, fa

mili

are;

-

Într

ebăr

i și r

ăspu

nsur

i.

Prod

ucer

ea m

esaj

elor

ora

le/s

cris

e/on

line/

Med

iere

a4.

3. R

epro

duce

rea

unor

pov

ești,

po

vesti

ri, p

oezii

, cân

tece

, sc

enet

e di

n pa

trim

oniu

l cu

ltura

l al ţ

ării

alof

one,

în

situa

ţii re

ale

fam

iliar

e și

în c

adru

l acti

vită

ţilor

de

învă

ţare

.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• M

ediu

l fam

ilial

• M

ediu

l șco

lar

• M

ediu

l cul

tura

l/civ

iliza

ţiona

l alo

fon

Acte

de

limba

j:•

A id

entifi

ca p

erso

ane,

obi

ecte

, loc

uri

• A

eval

ua și

a a

prec

ia•

A fa

ce o

ale

gere

• A

expr

ima

entu

ziasm

, adm

iraţie

, buc

urie

, re

gret

• A

pove

sti

Activ

ităţi:

- Au

dier

ea d

e câ

ntec

e, p

oezii

, pov

ești,

pov

estir

i în

vede

rea

real

izării

acti

vită

ţilor

de

învă

ţare

;-

Mem

oriza

rea

și în

scen

area

uno

r pov

ești

cele

bre;

- Pa

rtici

pare

a la

reci

tal d

e po

ezie

, con

curs

de

cânt

ec,

serb

are

școl

ară;

- In

terp

reta

rea

de c

ânte

ce, i

ndiv

idua

lă și

col

ectiv

ă;-

Reci

tare

a de

poe

zii, r

espe

ctân

d co

mpe

tenţ

a lin

gvisti

că;

- In

terp

reta

rea

de c

ânte

ce k

arao

ke;

- Dr

amati

zare

a se

cven

ţelo

r din

pov

ești,

pov

estir

i.4.

4. D

escr

iere

a un

or e

lem

ente

sp

ecifi

ce c

ultu

rii a

lofo

ne

și va

lori

cultu

rale

(p

erso

nalit

ăţi,

mon

umen

te,

pers

onaj

e ce

lebr

e,

sărb

ător

i, va

lori,

sim

bolu

ri,

atitu

dini

, acti

vită

ţi), î

n co

ntex

te so

cial

e sim

ple

și fa

mili

are.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• M

ediu

l șco

lar

• M

ediu

l soc

ial

Acte

de

limba

j: •

A ex

prim

a ad

mira

ţie

• A

expr

ima

resp

ect

• A

loca

liza

spaţ

ial ș

i tem

pora

l •

A ex

prim

a o

opin

ie

Prod

use:

- Ti

tluri

adec

vate

mes

ajul

ui te

xtul

ui;

- Di

alog

uri s

impl

e/on

line;

- În

treb

ări ș

i răs

puns

uri;

- Ci

tirea

uno

r tex

te li

tera

re.

Activ

ităţi:

- As

ocie

rea

lege

ndei

cu

docu

men

tul i

coni

c, c

are

repr

ezin

tă m

onum

ente

cel

ebre

;


54

• A

solic

ita și

a o

feri

info

rmaţ

ii uzu

ale

• A

expl

ica

și a

justi

fica

• A

expr

ima

gust

uri ș

i pre

ferin

ţe•

A se

info

rma

desp

re p

erso

ane,

obi

ecte

, loc

uri

• A

desc

rie p

erso

ane,

obi

ecte

, loc

uri

• A

invi

ta și

a ră

spun

de la

invi

taţie

• A

expr

ima

bucu

rie•

A ac

cept

a și

a re

fuza

•

A ex

prim

a st

ări fi

zice,

em

oţii,

senz

aţii

- De

scrie

rea

unui

per

sona

j pre

fera

t din

pov

ești,

po

vesti

ri, c

ânte

ce, b

enzi

dese

nate

: por

tret

fizic

, ca

lităţ

i, co

mpo

rtam

ent;

- Co

mpl

etar

ea u

nei b

enzi

dese

nate

lacu

nare

;-

Desc

riere

a or

ală

a tr

adiţi

ilor d

e să

rbăt

oare

, în

bază

de

supo

rt le

xica

l și i

cono

grafi

c;-

Prez

enta

rea

unui

alb

um c

u po

ze d

in v

acan

ţă, c

ărţi

poșt

ale,

obi

ecte

cul

tura

le și

des

crie

rea

succ

intă

a

activ

ităţil

or re

crea

tive,

în b

ază

de m

odel

;-

Real

izare

a de

sond

aj si

mpl

u „S

ucce

se șc

olar

e”,

cu a

fișar

ea re

zulta

telo

r în

clas

ă, și

exp

licar

ea lu

i su

ccin

tă;

- De

scrie

rea

prog

ram

ului

acti

vită

ţilor

ziln

ice

(acti

vită

ţi, lo

c, d

urat

ă) ;

- Co

mpl

etar

ea d

e or

ar șc

olar

și d

escr

iere

a su

ccin

tă

(disc

iplin

e șc

olar

e, o

ra, z

iua)

, res

pect

ând

mod

elul

;-

Real

izare

a de

pos

tere

(ind

ivid

ual s

au în

gru

p) și

de

scrie

rea

succ

intă

„Țin

uta

vesti

men

tară

: Ce?

U

nde?

Cân

d?”

Prod

use:

- Co

mpl

etăr

i de

agen

dă/o

rar;

- Că

rţi p

oșta

le;

- Li

ste/

lege

nde;

- Di

alog

uri s

impl

e;-

Men

iuri

simpl

e;-

Mes

aje

simpl

e (a

fișe,

etic

hete

, anu

nţur

i)/on

line;

-

Prod

use

digi

tale

sim

ple.


55

4.5.

Com

para

rea

unor

asp

ecte

, pr

actic

i cul

tura

le sp

ecifi

ce

ţării

alo

fone

și ţă

rii d

e or

igin

e, p

entr

u a

faci

lita

com

unic

area

și c

oope

rare

a.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• M

ediu

l fam

ilial

• M

ediu

l șco

lar

• M

ediu

l cul

tura

l/civ

iliza

ţiona

l alo

fon

• M

ediu

l soc

ial

Acte

de

limba

j:•

A de

scrie

per

soan

e, o

biec

te, l

ocur

i•

A ex

prim

a in

tenţ

ii •

A ev

alua

și a

apr

ecia

• A

invi

ta și

a ră

spun

de la

inv

itaţie

• A

expr

ima

regr

etul

• A

expr

ima

suge

stii

• A

expr

ima

entu

ziasm

, adm

iraţie

• A

felic

ita•

A co

nfirm

a, a

neg

a•

A co

mpa

ra

• A

expr

ima

pose

sia/a

part

enen

ţa

Activ

ităţi:

- Se

lect

area

de

asem

ănăr

i și d

ifere

nţe

dint

re si

stem

ul

educ

aţio

nal d

in ţa

ra a

lofo

nă și

din

ţara

de

orig

ine,

în

bază

de

elem

ente

prin

cipa

le;

- Co

mpa

rare

a pe

rson

ajel

or p

refe

rate

(din

pov

ești,

be

nzi d

esen

ate,

film

e) și

des

crie

rea

de a

sem

ănăr

i/di

fere

nţe;

- Co

mpa

rare

a un

or să

rbăt

ori t

radi

ţiona

le și

co

mpl

etar

ea u

nui t

abel

sim

plu:

dat

a, a

notim

pul,

simbo

lul,

urăr

i, tr

adiţi

i;-

Com

para

rea

unor

pre

ferin

ţe v

estim

enta

re/

com

port

amen

te a

limen

tare

/acti

vită

ţi re

crea

tive,

sp

ecifi

ce c

ultu

rii a

lofo

ne și

cul

turii

de

orig

ine

și ex

plic

area

succ

intă

a a

sem

ănăr

ilor/

dife

renţ

elor

;

- Re

dact

area

unu

i afiș

sim

plu

pent

ru a

invi

ta la

o

sărb

ătoa

re tr

adiţi

onal

ă, re

spec

tând

mod

elul

; -

Expr

imar

ea st

ărilo

r em

oţio

nale

prin

mim

ică,

ges

t, re

spec

tând

con

tact

ul v

izual

;-

Desc

riere

a su

ccin

tă a

uno

r exp

erie

nţe

pers

onal

e de

cu

noaș

tere

a ţă

rii-ţ

intă

, cu

supo

rt ic

onic

.Pr

odus

e:-

Într

ebăr

i și r

ăspu

nsur

i; -

Desc

rieri

sum

are

de e

veni

men

te, a

cţiu

ni, a

ctivi

tăţi

fam

iliar

e;-

Dial

ogur

i sim

ple/

onlin

e;-

Pove

stire

a, o

rală

și sc

risă,

a c

onţin

utul

ui u

nui t

ext

simpl

u;-

Prod

use

digi

tale

sim

ple.


56

Inte

racț

iune

a or

ală/

scris

ă/on

line

4.6.

Apl

icar

ea m

odel

elor

de

com

port

amen

t ver

bal ș

i no

nver

bal,

spec

ifice

cul

turii

al

ofon

e, în

con

text

e so

cial

e fa

mili

are

sau

de n

eces

itate

im

edia

tă.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• M

ediu

l cul

tura

l/civ

iliza

ţiona

l alo

fon

• M

ediu

l soc

ial

Acte

de

limba

j: •

A so

licita

și a

ofe

ri in

form

aţii

desp

re si

ne/

desp

re o

per

soan

ă (n

ume,

pre

num

e, v

ârst

ă,

naţio

nalit

ate,

dom

icili

u, p

refe

rinţe

)•

A ex

prim

a o

urar

e

• A

invi

ta și

a ră

spun

de la

invi

taţie

•

A ex

prim

a bu

curie

, reg

ret

• A

face

o p

ropu

nere

, o su

gesti

e •

A de

scrie

pro

iect

e•

A ex

prim

a gu

stur

i și p

refe

rinţe

• A

expr

ima

atitu

dine

(sim

patie

/anti

patie

)

Activ

ităţi:

- Sc

riere

a un

ei c

ărţi

poșt

ale,

adr

esat

e un

ui p

riete

n al

ofon

, în

bază

de

supo

rt ic

onic

(cal

enda

r, fo

togr

afii);

- Sc

riere

a un

or p

ostă

ri și

com

enta

rii o

nlin

e sim

ple

și sc

urte

, util

izând

exp

resii

uzu

ale

de m

ulţu

mire

, ac

ord,

dez

acor

d, b

ucur

ie, r

egre

t, sc

uze;

- Că

rţi p

oșta

le (d

e fe

licita

re, d

e in

vita

ţie);

- Afi

ș sim

plu;

- Fo

rmul

are,

fișe

sim

ple;

- În

treb

ări ș

i răs

puns

uri;

- Po

ster

e sim

ple;

-

Proi

ecte

sim

ple;

- Po

stăr

i onl

ine

simpl

e.-

Com

plet

area

uno

r for

mul

are/

fișe

simpl

e cu

in

form

aţii

de o

rdin

per

sona

l;-

Însc

enar

ea d

ialo

guril

or si

mpl

e st

udia

te;

- El

abor

area

și în

scen

area

uno

r dia

logu

ri sim

ple,

fo

losin

d en

unţu

ri și

expr

esii

mem

oriza

te a

nter

ior;

- Re

aliza

rea

unui

inte

rviu

scur

t cu

o pe

rson

alita

te

alof

onă;

- De

scrie

rea

unor

căl

ător

ii, re

ale

sau

imag

inar

e, în

ţa

ra a

lofo

nă, î

n ba

ză d

e do

cum

ente

info

grafi

ce;

- De

scrie

rea

prog

ram

ului

școl

ar (a

ctivi

tăţi,

loc,

du

rată

), în

cad

rul u

nui d

ialo

g;

- Pa

rtici

pare

a la

jocu

ri de

rol „

La m

agaz

in/L

a cu

mpă

rătu

ri”, r

espe

ctân

d m

odel

ul;

- As

ocie

rea

pict

ogra

mel

or, c

are

repr

ezin

tă re

guli

de

circ

ulaţ

ie c

u le

gend

ele/

enun

ţuril

e ad

ecva

te;

- De

scrie

rea

unor

pre

gătir

i de

vaca

nţă,

în c

adru

l in

tera

cţiu

nilo

r ora

le;

- Re

aliza

rea

de d

ialo

g „Î

n ex

curs

ie”,

resp

ectâ

nd

mod

elul

;


57

- Sc

riere

a un

ei c

ărţi

poșt

ale

simpl

e ad

resa

te u

nui

prie

ten

alof

on, p

entr

u a

desc

rie fa

mili

a și

activ

ităţil

e co

tidie

ne, r

espe

ctân

d m

odel

ul;

- Sc

riere

a un

ui m

esaj

de

felic

itare

/mes

aj o

nlin

e cu

oc

azia

ani

vers

ării

zilei

de

nașt

ere

a un

ei p

erso

ane

fam

iliar

e, re

spec

tând

mod

elul

.Pr

odus

e:-

Dial

ogur

i sim

ple;

- M

esaj

e sim

ple,

mes

aje

onlin

e;-

Reda

rea

conţ

inut

ului

unu

i tex

t scu

rt și

sim

plu.

Med

iere

a or

ală/

scris

ă/on

line

4.7.

Id

entifi

care

a ca

uzel

or u

nor

dific

ultă

ţi de

com

unic

are

de o

rdin

cul

tura

l (d

ezac

ord,

pro

blem

ă)

în si

tuaţ

ii se

nsib

ile și

ne

înţe

lege

ri/de

zaco

rdur

i, cu

man

ifest

area

sim

patie

i și

resp

ectu

lui.

4.8.

Ap

licar

ea e

xper

ienţ

ei

pers

onal

e pe

ntru

a

rem

edia

com

unic

area

, cu

des

chid

ere,

resp

ect,

simpa

tie.

4.9.

Pr

ezen

tare

a un

or d

ate

desp

re p

erso

ane

și in

form

aţii

simpl

e în

situ

aţii

info

rmal

e (c

u pr

iete

ni

și co

legi

), în

pre

misa

aj

utor

ului

din

par

tea

unui

in

terlo

cuto

r.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini c

omun

icati

ve:

• M

ediu

l soc

ial

• M

ediu

l cul

tura

l/civ

iliza

ţiona

l alo

fon

Acte

de

limba

j:•

A ex

prim

a sim

patie

• A

expr

ima

inte

res

• A

încu

raja

• A

expr

ima

satis

facţ

ie•

A sp

une

că în

ţele

ge m

esaj

ul•

A ac

cept

a/a

refu

za•

A so

licita

și a

ofe

ri in

form

aţii

desp

re

pers

oane

, obi

ecte

, loc

uri

• A

expl

ica

și a

solic

ita o

exp

licaţ

ie•

A an

gaja

și a

înch

eia

o co

nver

saţie

• A

expr

ima

acor

d/de

zaco

rd

Activ

ităţi:

- Pa

rtici

pare

a la

dia

logu

ri cu

per

soan

e al

ofon

e în

ca

litat

e de

inte

rmed

iar,

folo

sind

cuvi

nte

și ex

pres

ii m

emor

izate

(de

ex.:

Înţe

leg.

Ce

mai

faci

?)-

Rea

lizar

ea u

nui i

nter

viu

scur

t cu

o pe

rsoa

nă

alof

onă,

în

bază

de

mod

el, f

olos

ind

cuvi

nte

și ex

pres

ii sim

ple,

stan

dard

și li

mba

j non

verb

al

(con

tact

vizu

al, g

est,

mim

ică)

;-

Jocu

ri de

rol.

Prod

use:

- În

treb

ări ș

i răs

puns

uri;

- Co

nver

saţii

și d

iscuţ

ii sim

ple/

onlin

e p

e te

me

fam

iliar

e;-

Sim

ulăr

i de

situa

ţii d

e co

mun

icar

e cu

rent

e.


58

4.10

. Par

ticip

area

la d

ialo

g in

terc

ultu

ral î

n ca

litat

e de

med

iato

r, pr

in c

uvin

te

simpl

e și

limba

j non

verb

al

adec

vat c

onte

xtul

ui și

in

terlo

cuto

rilor

, în

cadr

ul

inte

racţ

iuni

lor c

uren

te

simpl

e.La

sfâr

şitu

l cla

sei a

IV-a

, ele

vul p

oate

:•

să fo

lose

ască

enu

nţur

i, te

xte

simpl

e și

scur

te, î

n ba

ză d

e m

odel

e de

into

naţie

spec

ifice

lim

bii s

trăi

ne, î

n co

ntex

te si

mpl

e și

fam

iliar

e;

• să

util

izeze

cor

ect s

truc

turi

gram

atica

le sp

ecifi

ce li

mbi

i str

ăine

, res

pect

ând

mod

ele

de e

nunţ

uri s

curt

e și

simpl

e în

con

text

e fa

mili

are;

• să

cite

ască

text

e sc

urte

și si

mpl

e/on

line,

apl

icân

d no

rme

lingv

istice

pen

tru

a tr

ansm

ite a

decv

at u

n m

esaj

scris

sim

plu

și sc

urt;

• să

scrie

lizib

il și

îngr

ijit,

core

ct d

in p

unct

de

vede

re o

rtog

rafic

, cuv

inte

, enu

nţur

i sim

ple

și te

xte

scur

te;

• să

repr

oduc

ă po

ezii,

cân

tece

, pov

ești,

pov

estir

i, sc

enet

e, c

are

apar

ţin p

atrim

oniu

lui c

ultu

ral a

l ţăr

ii al

ofon

e;•

să a

plic

e fo

rmul

e de

adr

esar

e și

de p

olite

ţe e

lem

enta

re, o

ficia

le și

neo

ficia

le, o

rale

/scr

ise/o

nlin

e, p

entr

u a

efec

tua

o sa

rcin

ă sim

plă;

• să

ded

ucă

sens

ul g

loba

l al m

esaj

elor

ora

le/s

crise

/onl

ine,

al u

nor s

curt

e te

xte

aute

ntice

uzu

ale,

pen

tru

a se

orie

nta

și a

se in

form

a;•

să m

odel

eze

situa

ţii si

mpl

e de

com

unic

are

oral

ă/sc

risă/

onlin

e de

ord

in c

otidi

an;

• să

com

pare

val

ori c

ultu

rale

ale

pat

rimon

iulu

i alo

fon/

auto

hton

și să

par

ticip

e la

dia

log

inte

rcul

tura

l în

calit

ate

de m

edia

tor,

man

ifest

ând

ca a

titud

ini ş

i val

ori s

peci

fice

pred

omin

ante

:

• cu

riozit

ate

pent

ru v

alor

izare

a lim

bii c

a sis

tem

;•

crea

tivita

te p

entr

u fu

ncţio

nare

a lim

bii î

n ca

drul

unu

i con

tact

soci

al;

• co

recti

tudi

ne și

coe

renţ

ă în

stru

ctur

area

mes

ajul

ui:

• in

tere

s și r

espe

ct p

entr

u va

loril

e al

tei c

ultu

ri.


59

1.6. Conţinuturi lingvistice

Prezentul Curriculumul propune autorilor de manuale, profesorilor de limbi străi-ne și tuturor beneficiarilor conţinuturi lingvistice destinate formării celor patru tipuri de competenţe: lingvistice, sociolingvistice, pragmatice și (pluri/inter)culturale, con-cordate cu domeniile, principiile și nivelul A1 al CECRL.

Conţinuturile lingvistice sunt expuse pe clase și limbi, respectiv pe comparti-mente pentru fiecare limbă străină în parte. Conţinuturile vor urma, longitudinal și transversal, eșalonarea treptată și progresivă a elementelor de organizare ling-vistică a comunicării, respectându-se principiile curriculare proprii disciplinei LS I: accesibilitatea, consecutivitatea, ascendenţa și consecvenţa expunerii materialului lingvistic. Astfel concepută, practica raţională a limbii va contribui la consolidarea competenţelor specifice prin activităţi de receptare, producere, interacţiune și me-diere, la obţinerea unei corectitudini ortografice și ortoepice, a unei construiri mor-fosintactice adecvate normelor limbii străine respective.

Conţinuturile lingvistice la nivelul primar, exprimate prin termeni adecvaţi disci-plinei LS I, vor fi corelate cu cele de la limba română sau maternă și vor fi transpuse în cadrul manualului, respectiv vor fi didactizate de către profesor, mai ales în clasa începătoare, prin metode intuitive sau deductive, prin contexte de comunicare și sarcini acţionale, fără a utiliza metalimbajul de specialitate. Terminologia nu va fi propusă ca subiect de învățare explicită și nu se va proceda la o conceptualizare a categoriilor gramaticale. Structurile gramaticale cu grad înalt de complexitate vor fi abordate în cadrul achiziţiilor globale, dozate raţional și progresiv, în concordanţă cu activităţile, nevoile și sarcinile comunicative ale elevului. Unităţile de conţinut vor expune Elemente noi de limbaj, îndeosebi pentru competenţa lingvistică, unde vor fi abordate în mod gradual elemente din compartimentele fiecărei limbi, acestea fiind transferate intuitiv, apoi conștient în cadrul celorlalte competenţe: sociolingvistică, pragmatică, (pluri/inter)culturală.


60

LIMBA ENGLEZĂ

CLASA A II-A CLASA A III-A CLASA A IV-A

FONETICĂ, ORTOEPIE ŞI ORTOGRAFIEEducarea deprinderilor de audiere și reproducere corectă a sunetelor limbii engleze.Articularea și accentuarea cuvintelor, ritmul și intonaţia enunţului.Pronunţarea vocalelor, a consoanelor specifice limbii engleze. Însușirea alfabetului și denumirea literelor. Litera mută (h) și grafeme nespecifice limbii engleze. Despărţirea cuvintelor în silabe. Diftongii limbii engleze. Accentul. Apostroful.

Consolidarea pronunţării corecte a sunetelor specifice limbii engleze. Respectarea intonaţiei în enunţuri exclamative, interogative.

Ritmul și intonaţia specifică limbii engleze în cadrul diferitor tipuri de enunţuri și fraze (afir-mative, interogative, negative). Ortograme privind folosirea unor grafeme specifice foneticii limbii engleze.Apostroful.

MORFOLOGIEARTICOLUL. Articolul hotărât și nehotărât.

ARTICOLUL. Articolul hotărât și nehotărât.

ARTICOLUL. Articolul hotărât și nehotărât.Pronumele posesive.

SUBSTANTIVUL. Pluralul substantivelor. (One dog– two dogs, dress–dresses).Substantivele proprii (Moldova, England, the USA, Canada, Russia, Italy, Romania).

SUBSTANTIVUL. Pluralul substantivelor (Exceptions – man-men, woman–women, child–children, (Leaf–leaves, knife–knives, shelf–shelves).Substantivele proprii (Moldova, Chishinau, Places of interest).

SUBSTANTIVUL. Pluralul substantivelor (Some/Any – Much/Many, Few/little, A lot of, Cherry – cherries, Family – families.Substantivele proprii (Great Britain, London, Places of Interest, The USA, Places of interest etc.).

ADJECTIVUL. Adjectivele demonstrative și posesive.

ADJECTIVUL. Gradele de comparaţie, (Long–longer, bi–bigger, fat–fatter).

ADJECTIVUL. Gradele de comparaţie, (Good–better–the best, Bad–worse–the worst, More/the Most Intelligent, Comparative/Superlative).

PRONUMELE. Pronumele personale. Pronumele Interogative – what.Pronumele Posesive (My, your, his, her).

PRONUMELE. Pronumele interogative (When, What, Where).Pronumele Posesive (Your, its, our, their).

PRONUMELE. Pronumele interogative (How long? How? Who, What, When, Where, How much, How many, Which).


61

NUMERALUL.Numeralele cardinale (1-20) și ordinale (I-XII).

NUMERALUL. Numeralele cardinale (1-100) și ordinale (I-XII).

NUMERALUL. Numeralele cardinale (1-100) și ordinale (I-XII).

VERBUL. Verbul to be la Modul indicativ (present, Present Continuu, Trecut și Viitor).

VERBUL.Verbele regulate și verbele uzuale neregulate.Modul indicativ (present, Present Continuu, Trecut și Viitor)Verbe Modale (Can/can’t, Can you?).

VERBUL. Verbele regulate si verbele uzuale neregulate.Modul indicativ (present, Present Continuu, Trecut și Viitor).Verbe Modale (Must,May, Would, Could, Should/Shouldn’t).

ADVERBUL.Usually, Now.

ADVERBUL. Usually, sometimes, often, Everyday, Now, yesterday.

ADVERBUL. Usually, sometimes, often, Everyday, Now, yesterday.

PREPOZIȚIA. Prepoziţiile simple (Near, on , under, in).

PREPOZIȚIA. Prepoziţiile simple (Above, between, outside, inside).

PREPOZIȚIA. Prepoziţiile simple și articulate. (Next to, In front of, behind, at, for, with).

CONJUNCȚIA.Conjuncţiile uzuale (and, but, because).

CONJUNCȚIA. Conjuncţiile uzuale (and, but, or).

CONJUNCȚIA. Conjuncţiile (because, if, when).

SINTAXĂPrincipalele tipuri de propoziţii (enunţiative, interogative, exclamative; propoziţii afirmative și negative).

Principalele tipuri de propoziţii (enunţiative, interogative, exclamative; propoziţii afirmative și negative).

Principalele tipuri de propoziţii (enunţiative, interogative, exclamative; propoziţii afirmative și negative).Propoziţii simple și dezvoltate.


62

LIMBA FRANCEZĂCLASA A II-A CLASA A III-A CLASA A IV-A

FONETICĂ, ORTOEPIE ŞI ORTOGRAFIENoţiunile de sunet și literă. Denumirea literelor și scrierea lor. Particularităţi articulatorii ale vocalelor și consoanelor limbii franceze. Noţiuni elementare de transcriere fonetică. Consoanele duble. Litera finală -e, terminaţiile verbale (-e, -es, -ent). Grupurile de litere (gn, ch, ph, qu). Litera h (h muet). Consoanele finale cu și fără valoare fonică (c, t, s, r, f). Sunetele nazale. Grupurile de litere oi, oin, im, ain, aim, en. Particularităţi de pronunţare a unor consoane (c/e, i, y; c/a, o, u; g/a, u, o; g/e, i, y). Despărţirea cuvintelor simple în silabe. Despărţirea în silabe a cuvintelor cu consoane duble. Tipuri de accent grafic (accent aigu, accent grave, accent circonflexe). Apostroful.

Pronunţarea vocalelor și consoanelor specifice limbii franceze. Fenomene fonetice (eliziunea vocalelor). Grupurile de litere (sc). Fonem și grafem. Diferenţierea omonimelor prin accent grafic (ou/où; à/a; la/là). Semne de punctuaţie: linia de dialog, două puncte, punct și virgulă. Legătura dintre cuvinte (liaison vocalique, liaison consonantique, enchaînement).Intonaţia în propoziţiile interogative generale și parţiale. Despărţirea cuvintelor în silabe.

Particularităţile de pronunţare a vocalelor (vocale lungi/scurte, deschise/închise, nazale). Respectarea ritmului, accentului și intonaţiei specifice limbii franceze în propoziţii enunţiative, interogative, exclamative, imperative. Semnele de punctuaţie în propoziţii dezvoltate.Particularităţi de scriere a unor cuvinte compuse uzuale.Grupuri specifice de litere (consolidare).

Scrierea substantivelor cu majusculă. Semne de punctuaţie: punctul, virgula, semnul întrebării, semnul exclamării. Semne diacritice (cédille). Intonaţia în diferite tipuri de propoziţii (enunţiativă, exclamativă, interogativă, imperativă). Legătura dintre cuvinte.

Semnele de punctuaţie în propoziţii dezvoltate. Scrierea substantivelor cu majuscule (consolidare).

MORFOLOGIEARTICOLUL. Articolele hotărât și nehotărât. Categoriile de gen și număr.

ARTICOLUL. Articolele hotărât, nehotărât cu diferite categorii de substantive la singular și plural. Formele elidate ale articolului hotărât.

ARTICOLUL. Omiterea articolului. Cazuri uzuale de substituire a articolului cu prepoziţia de. Articolul partitiv. Formele contractate ale articolului.


63

SUBSTANTIVUL. Substantivele comune și proprii. Substantive la numărul singular și la numărul plural. Substantive care exprimă stări, sentimente, emoţii (bucurie, simpatie, satisfacţie, uimire, tristeţe, admiraţie etc.).

SUBSTANTIVUL. Genul substantivelor. Modificări grafice și fonice la plural. Structura cuvântului. Formarea cuvintelor prin derivare (prefixare). Sinonime și antonime.

SUBSTANTIVUL. Pluralul unor substantive de gen feminin. Substantivele cu diferite forme de plural. Pluralul unor cuvinte compuse uzuale. Substantivele proprii (nume de persoane, orașe, mări, ţări etc.). Sinonime și antonime.

ADJECTIVUL. Adjectivele calificative. Forme uzuale.Genul și numărul adjectivelor calificative. Acordul dintre substantive și adjective calificative. Locul adjectivelor calificative.

ADJECTIVUL. Adjectivele calificative neregulate (beau-belle, nouveau-nouvelle, vieux-vieille). Pluralul adjectivelor calificative. Acordul adjectivelor calificative cu substantivele. Adjective posesive. Acordul adjectivelor posesive cu substantivele. Locul adjectivelor posesive.

ADJECTIVUL. Adjectivele interogative. Pluralul neregulat al unor adjective calificative. Gradele de comparaţie ale adjectivelor. Adjective demonstrative. Locul adjectivelor demonstrative. Acordul adjectivelor demonstrative cu substantivele.

PRONUMELE. Pronumele personale. Pronumele de politeţe (vous). Pronumele interogative în întrebări (Qui? Que? Qu’est-ce que...? Est-ce que...? Où? Comment?).

PRONUMELE. Formele accentuate și neaccentuate ale pronumelor personale. Pronumele interogative(où, quand, comment).

PRONUMELE. Pronumele personale accentuate și neaccentuate. Pronumele personal reflexiv. Pronumele interogative (où, quand, combien, comment).

NUMERALUL. Numeralele cardinale (1-20). Locul numeralelor cardinale.

NUMERALUL. Numeralele cardinale (20-50). Particularităţi de scriere și pronunţare a numeralelor. Numerale ordinale (1-10). Locul numeralelor ordinale. Acordul numeralelor cu substantivele.

NUMERALUL. Numeralele cardinale (50-100). Numerale ordinale (10-20). Acordul numeralelor ordinale cu substantivele. Aplicarea numeralelor cardinale în operaţii de adunare și scădere (în situaţii de comunicare familiare).

VERBUL. Verbele uzuale la timpul prezent, modul indicativ, gr. I (aimer, parler, donner, habiter, se présenter, s’appeler etc.). Verbele auxiliare (avoir, être). Verbele uzuale la timpul prezent, modul indicativ, gr. III (venir, aller, faire, lire, écrire).

VERBUL. Verbele uzuale de grupa I la timpul prezent (chercher, demander, dessiner, trouver…). Verbele reflexive uzuale la prezent (s’appeler, se laver, se lever, s’habiller...). Verbele uzuale la timpul prezent, modul indicativ, gr. III.

VERBUL. Timpul prezent al unor verbe uzuale de grupa a III-a (vouloir, devoir, prendre, comprendre, pouvoir, savoir, faire, aller, dire, venir de (ville, pays). Modul imperativ al unor verbe neregulate (venir, dire, faire, aller).


64

Unele verbe uzuale la modul imperativ (persoana a II-a, singular și plural).

Cuvinte și expresii uzuale care denumesc fenomene ale naturii (il y a, il fait beau/mauvais/chaud/froid; il pleut, il neige). Verbe uzuale la modul imperativ (persoana a II-a, singular și plural).

Verbe uzuale de grupa a II-a la timpul prezent. Forme impersonale simple (il faut). Verbe și expresii de stare (avoir soif/froid/faim/soif/peur/mal). Verbe reflexive uzuale. Timpul viitor (Futur proche). Timpul trecut (Passé recent). Condiţionalul de politeţe „je voudrais, j’aimerais” (în situaţii de comunicare familiare). Valoarea prefixului re- a unor verbe uzuale (faire/refaire). Prezentul progresiv (il est en train de).

ADVERBUL. Adverbele de mod (bien, mal), de loc (ici, loin), de timp (aujourd’hui, maintenant), de cantitate (beaucoup, peu), de afirmaţie și negaţie (oui, non, ne…pas). Adverbele inerogative (quand, où, comment, combien).

ADVERBUL. Adverbele interogative (quand, ou, comment, combien, pourquoi). Adverbele de timp uzuale (jamais, toujours, quand), de loc (ici, la, loin, pres), de mod (peut-être, bien, mal), de cantitate (beaucoup, peu, plus), de mod (peut-être).

ADVERBUL. Cazurile specifice de aplicare a adverbelor în diferite tipuri de structuri sintactice. Adverbele uzuale de timp, de loc, de mod, de cantitate (un peu, beaucoup, trop, très), de intensitate. Adverbele de negaţie. Adverbe de timp uzuale (hier, demain, jamais, toujours).

PREPOZIȚIA. Prepoziţiile de loc (dans, sur, sous, avec). Prepoziţiile (à, de). Prepoziţiile utilizate înaintea substantivelor care indică data, luna, anotimpul.

PREPOZIȚIA. Prepoziţiile simple uzuale (avec). Prepoziţiile de cantitate. Prepoziţiile (à, de). Prepoziţiile de localizare spaţială și de timp (devant, derrière...). Utilizarea prepoziţiilor înaintea substantivelor care indică ora, momentele zilei, anul.

PREPOZIȚIA. Utilizarea prepoziţiilor à, de cu diferite categorii de verbe (de mișcare, de stare etc.) și substantive. Prepoziţiile uzuale (dans, avant, en, pendant, avec, sans, pour). Prepoziţiile de localizare spaţială și temporală (à droite, à gauche, après ...).

CONJUNCȚIA. Conjuncţiile de coordonare uzuale (et, ou). Utilizarea conjuncţiilor în enunţuri simple și scurte.

CONJUNCȚIA. Conjuncţiile de coordonare uzuale (et, ou, mais) în diverse tipuri de propoziţii.

CONJUNCȚIA. Conjuncţiile de coordonare uzuale (et, mais, ou, alors, car) în diverse tipuri de propoziţii.

INTERJECȚIA. Interjecţiile cu valoare afectivă pentru exprimarea stărilor emotive și a sentimentelor (bucurie, admiraţie, satisfacţie etc.).

INTERJECȚIA. Interjecţiile cu valoare afectivă pentru exprimarea stărilor emotive și a sentimentelor (entuziasm, simpatie, uimire, tristeţe etc.).

INTERJECȚIA. Interjecţiile uzuale pentru exprimarea stărilor de sănătate, stărilor emotive și a sentimentelor (apreciere, speranţă, interes, recunoștinţă, încurajare etc.).


65

SINTAXĂPropoziţia simplă (enunţiativă, interogativă, exclamativă). Propoziţia afirmativă și negativă. Părţile principale de propoziţie (subiectul și predicatul). Acordul dintre subiect și predicat. Topica cuvintelor în propoziţia enunţiativă. Topica cuvintelor în propoziţia interogativă. Topica cuvintelor în propoziţia negativă. Topica cuvintelor în propoziţia exclamativă.

Noţiunea de sintagmă. Sintagma și propoziţia. Propoziţia simplă. Propoziţia dezvoltată. Părţile principale ale propoziţiei. Acordul predicatului cu subiectul. Topica cuvintelor în propoziţia enunţiativă. Topica cuvintelor în propoziţia negativă. Topica cuvintelor în propoziţia interogativă.

Propoziţia simplă. Atributul. Pârtile secundare ale propoziţiei. Propoziţia dezvoltată. Complementul direct, complementul indirect, complementul circumstanţial (fără terminologie). Topica cuvintelor în diverse tipuri de propoziţii.

COERENȚA ŞI COEZIUNEA TEXTULUI/DISCURSULUIUtilizarea unor modalităţi elementare de coeziune între grupuri de cuvinte și propoziţii va fi asigurată de conectori elementari de tipul et, ou, alors, mais. Acești conectori cu valoare semantică vor asigura formarea și dezvoltarea competenţei pragmatice, ce presupune structurarea și producerea mesajelor orale și scrise, de către elev, care la aceasta etapă este utilizator elementar al limbii franceze (nivel A1 conform CECRL).


66

LIMBA GERMANĂCLASA A II-A CLASA A III-A CLASA A IV-A

FONETICĂ, ORTOEPIE ŞI ORTOGRAFIEAlfabetul. Sunetul și litera. Denumirea literelor și scrierea lor. Corelaţia literă – sunet.Pronunţarea vocalelor și consoanelor specifice limbii germane. Vocalele lungi. Vocale cu umlaut (ä, ö, ü). Diftongii (ei – n[ai]; eu – [oi]; äu – [oi]; au – [au]). Consoanele aspirative h; p; t; k. Grupurile specifice de litere. Regulile de accentuare (prin imitare). Melodia diferitor tipuri de propoziţii (enunţiative, interogative, imperative).Semnele de punctuaţie (punctul, semnul exclamării, semnul interogării). Despărţirea cuvintelor în silabe.Scrierea substantivelor cu majusculă.

Denumirea literelor și scrierea lor. Noţiunea de literă și sunet. Pronunţarea vocalelor și consoanelor specifice limbii germane. Vocalele lungi și scurte. Vocalele cu umlaut. Diftongii.Consoanele aspirative. Grupurile specifice de litere (consolidare).Regulile de accentuare. Accentul substantivelor compuse. Melodia diferitor tipuri de propoziţii și a frazelor scurte și simple. Despărţirea cuvintelor în silabe. Vocale duble, consoane duble. Semnele de punctuaţie în propoziţii dezvoltate. Scrierea substantivelor cu majuscule (consolidare).

Perfectionarea deprinderilor de pronunţie a sunetelor specifice limbii germane. Folosirea unor grafeme specifice foneticii limbii germane (lustig, freundlich, deutsch). Elemente de fonosintaxă. Melodia propoziţiilor simple și a frazelor. Semnele de punctuaţie în fraze.

MORFOLOGIEARTICOLUL. Articolul hotărât și nehotărât. Categoria de gen și număr. Articolele posesive (mein-dein/meine-deine). Articolele negative (kein/keine).

ARTICOLUL. Articolul hotărât și nehotărât. Articolul negativ. Articolul posesiv (mein – meine, dein – deine). Categoria de gen și număr. Declinarea articolului la cazul nominativ și acuzativ în procesul comunicării și în contexte concrete.

ARTICOLUL. Articolul hotărât și nehotărât. Articolul negativ. Articolul posesiv. Categoria de gen și număr. Declinarea articolului la cazul nominativ și acuzativ în procesul comunicării și în contexte concrete. Omiterea articoluli în faţa denumirilor geografice.

SUBSTANTIVUL. Formele substantivelor la numărul singular și la numărul plural (ein Heft – zwei Hefte). Substantivele comune și proprii.

SUBSTANTIVUL. Formele substantivelor la numărul singular și la numărul plural (das Buch – die Bücher). Substantivele compuse (substantiv+substantiv: Puppentheater).

SUBSTANTIVUL. Formele substantivelor la numărul singular și la numărul plural (consolidare și aprofundare).Substantivele compuse. Numărul plural al substantivelor compuse (das Arbeitsbuch – die Arbeitsbücher).


67

ADJECTIVUL. Adjectivele calificative (groß, klein, rot). Formele uzuale.

ADJECTIVUL. Adjectivele calificative (interessant, langweilig). Formele uzuale (consolidare și aprofundare).

ADJECTIVUL. Adjectivele calificative (consolidare și aprofundare). Gradele de comparaţie a unor adjective uzuale (schnell – schneller – am schnellsten; gut – besser – am besten).

PRONUMELE. Pronumele personale.Pronumele interogativ (Wer? Was?).

PRONUMELE. Pronumele personale la cazul nominativ și la cazul acuzativ (persoana I și a II-a, Sg.). Pronumele interogativ (Wer? Was?).

PRONUMELE. Pronumele personal la cazul nominativ și acuzativ (mich, dich, ihn, sie, es, sie (Pl.)). Pronumele man (iniţiere). Pronumele interogativ (Wer? Wen? Was? Welche?).

NUMERALUL. Numeralul cardinal (1-20). Locul numeralelor cardinale.

NUMERALUL. Numeralele cardinale (0-100) și ordinale (1-31). Particularităţile de ortografie și ortoepie a numeralelor. Numeralele cardinale în operaţii de adunare și scădere (în situaţii de comunicare familiare).

NUMERALUL. Numeralele cardinale (100-1000). Numeralele ordinale. Particularităţile de ortografie și ortoepie a numeralelor.Numeralele cardinale în operaţii de adunare, scădere, înmulţire, împărţire (în situaţii de comunicare familiare).

VERBUL. Verbele la timpul prezent, modul indicativ. Verbele auxiliare (haben, sein). Verbele regulate. Verbe neregulate (pers. I, II, III, Sg.). Verbul modal möchten (pers. I, II, Sg.).Unele verbe uzuale la modul imperativ (pers. II, Sg.).

VERBUL. Verbele la timpul prezent, modul indicativ. Verbele auxiliare (haben, sein). Verbele regulate. Verbele neregulate. Verbele modale (mögen, möchten, dürfen. können).Modul imperativ, persoana II singular și plural (Komm!, Kommt!; Gib!, Gebt!). Verbele impersonale (es regnet, es schneit).

VERBUL. Timpul prezent, modul indicativ (consolidare).Participiul trecut al unor verbe regulate și neregulate (abordare intuitivă). Timpul trecut perfect al unor verbe uzuale (ich habe gespielt; ich bin gegangen).Modul imperativ (Nimm! Nehmt! Nehmen Sie!)Verbele auxiliare haben și sein la timpul trecut imperfect.Structurile impersonale (Es ist gut.).

ADVERBUL. Adverbele calificative (gut, schnell). Adverbele de loc (hier, dort). Adverbele de timp (heute, bald). Adverbele de mod (super, toll, schön). Adverbele de cantitate (viel, wenig). Adverbele de afirmaţie și de negaţie (ja, nein). Adverbele interogative (Woher? Wo? Wie?).

ADVERBUL. Adverbele de timp (heute, jetzt, morgen). Adverbele de mod (gut, toll, schön). Adverbele de loc (hier, da etc.). Adverbele de afirmaţie și de negaţie (klar, nein, noch nicht). Adverbele interogative (Wohin?).

ADVERBUL. Adverbele de timp. Adverbele de mod. Adverbele de loc. Adverbele de afirmaţie și de negaţie (natürlich, nie, nichts, nicht wahr). Adverbele interogative (Warum? Wie lange?).


68

PREPOZIȚIA. Prepoziţiile simple, uzuale (in, auf, aus).

PREPOZIȚIA. Prepoziţiile locale și temporale uzuale (in, aus, am, um).

PREPOZIȚIA. Prepoziţiille simple (zu). Contopirea unor prepoziţii cu articolul hotărât (zum Freund, ins Schwimmbad).

CONJUNCȚIA. Conjuncţiile coordonatoare und, oder, also. Utilizarea lor în sintagme simple și scurte (ich und Paul…/du oder ich).

CONJUNCȚIA. Conjuncţiile coordonatoare und, oder, also, aber. Utilizarea lor în propoziţii și fraze simple (fără terminologie). Conjuncţia subordonatoare wenn (wenn-Satz).

CONJUNCȚIA. Conjuncţiile coordonatoare și subordonatoare în unele tipuri de fraze (fără terminologie) (wenn-Satz, dass-Satz, weil-Satz).

SINTAXĂ Propoziţia simplă (enunţiativă, interogativă, exclamativă). Topica cuvintelor în propoziţia enunţiativă: locul predicatului. Topica cuvintelor în propoziţia interogativă (W-Fragen).Propoziţia afirmativă și negativă.

Propoziţia simplă. Propoziţia dezvoltată. Topica cuvintelor în propoziţia enunţiativă: Locul subiectului. Topica cuvintelor în propoziţia interogativă (Ja/Nein-Fragen).Propoziţia negativă. Topica negaţiei nicht.

Propoziţia dezvoltată. Topica cuvintelor în propoziţia enunţiativă: locul adverbelor de timp, de mod și de loc; locul participiului trecut. Fraze formate prin coordonare și subordonare cu ajutorul unor conjuncţii uzuale (fără terminologie). Topica cuvintelor în frază: locul predicatului. Propoziţia negativă.

COERENȚA ŞI COEZIUNEA TEXTULUI/DISCURSULUIUtilizarea unor modalităţi elementare de coeziune între grupuri de cuvinte și propoziţii va fi asigurată de conectori elementari de tipul und, oder, also, aber, dann. Acești conectori cu valoare semantică vor asigura formarea și dezvoltarea competentei pragmatice, ce presupune organizarea și structurarea mesajelor orale și scrise, produse de elev, care la aceasta etapă este utilizator elementar al limbii germane (nivel A1 conform CECRL).


69

LIMBA SPANIOLĂ


FONETICĂ, ORTOEPIE Şl ORTOGRAFIEParticularităţile articulatorii și de pronunţare a vocalelor și consoanelor specifice limbii spaniole. Identificarea și asocierea imaginii auditive a sunetului cu reprezentarea grafică a literei respective. Noţiunile elementare de transcriere fonetică (abordare intuitivă/fără terminologie).Alfabetul. Denumirea și scrierea literelor. Sunetele vocale. Sunetele consoane.

Consolidarea pronunţării corecte a vocalelor (tari și slabe) și a consoanelor (b, v, d, s, r, n, ñ, ll, g, x). Despărţirea în silabe a cuvintelor care conţin grupurile de litere ll, ch, rr.Hiatul. Respectarea normelor de despărţire a cuvintelor în silabe la scriere.Utilizarea accentului grafic în anumite cuvinte uzuale (mamá, papá).

Particularităţile de pronunţare a vocalelor și consoanelor. Diftongul, triftongul, hiatul. Legătura dintre cuvinte.Respectarea ritmului și intonaţiei specifice limbii spaniole în cadrul diferitor tipuri de enunţuri și fraze (enunţiativă, exclamativă, interogativă, imperativă). Intonarea corectă a tipurilor de propoziţii. Semnele de punctuaţie și semnificaţia lor.

Literele duble (ll, rr). Grupurile de litere (ch, que, qui, gue, gui). Litera h (h muda). Particularităţile de pronunţare a unor consoane (b, d, c, g, ñ, s).Despărţirea în silabe a cuvintelor simple. Despărţirea în silabe a cuvintelor care conţin consoane duble. Respectarea normelor de despărţire a cuvintelor în silabe la scriere.Accentul de intensitate și grafic (abordare intuitivă/fără terminologie) Utilizarea accentului grafic în anumite cuvinte monosilabice care se deosebesc ca sens în funcţie de prezenţa sau lipsa accentului (él/el; tú/tu)Elementele de ortografie. Scrierea cuvintelor cu majusculă (nume proprii, denumiri de ţări, orașe).

Semnele de punctuaţie: linia de dialog, două puncte, punct și virgulă.Semnele de punctuaţie inversate în limba spaniolă: semnul întrebării și semnul exclamării.Respectarea ritmului și intonaţiei specifice limbii spaniole în cadrul diferitor tipuri de enunţuri și fraze (enunţiativă, exclamativă, interogativă, imperativă). Intonarea corectă a tipurilor de propoziţii.


70

Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, semnul întrebării, semnul exclamării. Semnele diacritice . Scrierea corectă a semnelor de punctuaţie.Intonaţia și ritmul în diferite tipuri de propoziţii (enunţiativă, exclamativă, interogativă, imperativă) (abordare intuitivă). Citirea corectă a tipurilor de propoziţii. Legătura dintre cuvinte (abordare intuitivă). Citirea corectă a grupurilor de cuvinte.

MORFOLOGIEARTICOLUL. Semnificaţia articolului în situaţii de comunicare. Formele articolului hotărât și nehotărât. Genul și numărul articolului.

ARTICOLUL. Folosirea articolului (el, la, un, una etc.) înaintea substantivelor comune. Formele contractate ale articolului (al, del).

ARTICOLUL. Regulile de întrebuinţare a articolului. Întrebuinţarea articolului înaintea substantivelor proprii geografice și culturale (el Brasil, el Perú). Omiterea articolului.

SUBSTANTIVUL. Semnificaţia substantivelor în situaţii de comunicare. Cuvinte care au sens identic sau contrar în raport cu alte cuvinte. Modificarea substantivelor în procesul comunicării şi în contexte concrete.

SUBSTANTIVUL. Pluralul particular al unor substantive de gen feminin (la voz/las voces). Substantivele cu diferite forme de plural (esquí/esquís/esquíes). Pluralul unor cuvinte compuse (el/los cumpleaños).

SUBSTANTIVUL. Unele reguli specifice de formare a pluralului substantivelor.Genul substantivelor de origine greacă terminate în -ma (el problema, el tema).Substantivele cu aceeași formă pentru ambele genuri (el/la artista). Substantivele proprii (nume de persoane, orașe, mări, ţări etc.).

ADJECTIVUL. Semnificaţia adjectivelor în vorbire. Modificarea lor în procesul comunicării și în contexte concrete, în dependenţă de gen și număr. Acordul dintre substantiv și adjectiv (fără terminologie). Adjectivele calificative (bonito, alto). Adjectivele posesive (mi, tu, su etc.). Adjectivele demonstrative (este, esta).

ADJECTIVUL. Utilizarea adjectivelor posesive (mi, tu, su, mis, tus, sus). Adjectivele calificative. Pluralul adjectivelor calificative. Gradele de comparaţie ale adjectivelor (pozitiv, comparativ, superlativ) (fără terminologie). Formarea și utilizarea gradului superlativ absolut (muy bonito). Adjectivele demonstrative (esta, este, estos, estas).

ADJECTIVUL. Consolidarea gradelor de comparaţie ale adjectivelor (pozitiv, comparativ, superlativ). Formarea și utilizarea gradului superlativ relativ (el/la más hermosa). Adjectivele demonstrative (ese, aquel). Acordul adjectivelor demonstrative cu substantivele.


71

PRONUMELE. Pronumele personale. Unele forme accentuate (yo, tú, él etc.) și neaccentuate (me, te, le etc.) ale pronumelui personal. Exprimarea în mod politicos (usted/ustedes).

PRONUMELE. Pronumele personale accentuate (nosotros, mí, ti etc.) și neaccentuate (me, te, le etc.). Pronumele personale reflexive (me, te, se, nos, os, se.). Pronumele interogative (dónde, cuándo, cómo).

PRONUMELE. Consolidarea pronumelui personal accentuat (nosotros, mí, ti etc.) și neaccentuat (me, te, le etc.). Pronumele personale reflexive (me, te, se etc.). Pronumele interogative (cuánto/a, cómo, por qué).

NUMERALUL. Numeralele cardinale (1-20). Acordul numeralului cu substantivul.

NUMERALUL. Numeralele cardinale (20-50).Numeralele ordinale (1-10).Acordul numeralelor ordinale cu substantivele (primer/primero/a). Aplicarea numeralelor cardinale în operaţiile de adunare și scădere.

NUMERALUL. Numeralele cardinale (50-100). Numeralele ordinale (10-20). Numeralele ordinale (10-12). Acordul numeralelor ordinale cu substantivele (primer/primero/a; tercer/tercero/a). Aplicarea numeralelor cardinale în operaţiile de înmulţire, împărţire.

VERBUL. Semnificaţia verbelor în vorbire. Modificarea cuvintelor în procesul comunicării și în contexte concrete. Verbele regulate (hablar, leer, vivir) și verbele neregulate uzuale (ser, estar, ir, tener, querer, haber) la timpul prezent. Utilizarea verbelor reflexive uzuale la timpul prezent (lavarse, levantarse, peinarse). Cuvintele și expresiile uzuale care denumesc fenomene ale naturii (hace calor/frío/viento/llueve, nieva).Perifraza verbală: ir+a+ infinitivul. Verbele uzuale la modul imperativ (canta, lee, escribe).

VERBUL. Verbele uzuale la timpul prezent/Presente. Verbele reflexive uzuale (sentarse, llamarse). Verbele și expresiile de stare (tener sed/hambre; tener calor/frío, tener miedo). Timpul viitor/Futuro Próximo. Timpul trecut/Pretérito Perfecto (abordare funcţională).Imperativul verbelor neregulate ce exprimă un ordin, o rugăminte, un sfat (ven, di, haz). Condiţionalul de politeţe (me gustaría) (în situaţii de comunicare familiare).

VERBUL. Utilizarea verbelor și expresiilor de stare (tener sed/hambre; tener calor/frío, tener miedo). Verbele reflexive uzuale (despertarse, acostarse, ponerse, ducharse). Timpul prezent/Presente. Timpul viitor/Futuro Simple. Timpul trecut/Pretérito Perfecto (abordare funcţională). Condiţionalul de politeţe (desearía, me gustaría)(în situaţii de comunicare familiare). Imperativul verbelor uzuale pentru a oferi instrucţiuni, indicaţii (pon, cierra, ve, siéntate). Formularea întrebărilor la prezent, trecut și viitor.

ADVERBUL. Adverbele care arată modul de realizare a acţiunilor (bien, mal), locul (aquí, allí) timpul (hoy, ahora), cantitatea, exprimă gusturi și preferinţe (mucho, poco), exprimă afirmaţia sau negaţia, acceptarea sau neacceptarea (sí, no). Adverbele interogative (cuándo, dónde, cómo, cuánto) (abordare intuitivă).

ADVERBUL. Cazurile specifice de folosire a adverbelor în diferite tipuri de structuri sintactice. Adverbele uzuale de timp (hoy, mañana), de loc (aquí, allí) de mod (bien, mal), de cantitate (mucho, poco). Adverbele de negaţie (no, nunca) (abordare intuitivă).

ADVERBUL. Cazurile specifice de folosire a adverbelor în diferite tipuri de structuri sintactice. Adverbele uzuale de timp (por la mañana, mañana) de loc (aquí , ahí), de mod (bien, mal, peor, mejor), de cantitate (mucho, bastante), interogative (dónde, cuánto, cómo) (abordare intuitivă).


72

PREPOZIȚIA. Prepoziţiile care localizează persoane, obiecte, locuri (en, bajo, sobre, con) Prepoziţiile de localizare spaţială și temporală (delante, a la izquierda, después). Prepoziţiile ce însoţesc substantivele care indică data, luna, anotimpul.

PREPOZIȚIA. Prepoziţiile simple uzuale. Utilizarea prepoziţiei a cu verbul de mișcare (ir a), cu complementul direct (ver a alguien) și indirect (dar a alguien algo). Prepoziţiile ce însoţesc substantivele care indică anul, momentul zilei, ora.

PREPOZIȚIA. Utilizarea unor prepoziţii (a, en, de, por, para) ce exprimă locul, direcţia, punctul de plecare etc. cu diferite categorii de verbe și substantive. Prepoziţiile de localizare spaţială și temporală (detrás, a la derecha, antes).

CONJUNCȚIA. Utilizarea conjuncţiilor pentru a asigura coerenţa și coeziunea gândurilor exprimate scris sau oral (y, o).

CONJUNCȚIA. Utilizarea conjuncţiilor de coordonare uzuale (y, o, pero) în diferite tipuri de propoziţii și structuri sintactice.

CONJUNCȚIA. Utilizarea conjuncţiilor de coordonare uzuale (y, o, pues, mas) în diferite tipuri de propoziţii și structuri sintactice.

INTERJECȚIA. Utilizarea interjecţiei pentru a exprima stări, sentimente, emoţii (bucurie, entuziasm, simpatie, satisfacţie, uimire, tristeţe, admiraţie etc.) (¡Ah!, ¡Oh!).

INTERJECȚIA. Interjecţii frecvente în actele de comunicare pentru exprimarea stărilor emotive și a sentimentelor (apreciere, speranţă, recunoștinţă, interes, încurajare etc.) (¡Ah!, ¡Oh!, ¡Ay!, ¡Uf!).

INTERJECȚIA. Interjecţii frecvente în actele de comunicare pentru exprimarea stărilor emotive și a sentimentelor (apreciere, speranţă, recunoștinţă, interes, încurajare etc.) (¡Oye! ¡Mira! ¡Ánimo! ¡Ojo! ¡Bravo!).

SINTAXĂTipurile de propoziţii după scopul comunicării: enunţiativă, interogativă, exclamativă și respectiv semnele de punctuaţie (fără terminologie). Mijloacele de intonare a fiecărui tip de propoziţie. Semnele de punctuaţie respective și prin imitarea intensităţii vocii, ritmului. Tipurile de propoziţii după scopul comunicării: acceptare, neacceptare (afirmativă și negativă). Propoziţia simplă.

Propoziţia simplă. Familiarizarea elevilor cu principalele tipuri de propoziţii simple. Părţile principale ale propoziţiei. Acordul predicatului cu subiectul. Propoziţia dezvoltată.

Propoziţia dezvoltată. Raporturile sintactice de determinare. Atributul. Părţile secundare ale propoziţiei. Complimentul direct, complimentul indirect, complimentul circumstanţial.

COEZIUNEA ŞI COERENȚA TEXTULUI/DISCURSULUIReceptarea și utilizarea în contexte de comunicare a unor modalităţi elementare de realizare a coeziunii între grupuri de cuvinte și propoziţii va fi asigurată de conectori/articulatori elementari de tipul y, o, mas, pues, pero (nivelul A1 conform CECRL).


73

LIMBA ITALIANĂ


FONETICĂ, ORTOEPIE ŞI ORTOGRAFIEEducarea deprinderilor de audiere și reproducere corectă a sunetelor limbii italiene.Articularea și accentuarea cuvintelor, ritmul și intonaţia enunţului.Pronunţarea vocalelor (e – închisă și deschisă), a consoanelor duble, a digramelor și trigramelor (gn, gli, sci, sce) specifice limbii italiene. Însușirea alfabetului și denumirea literelor. Litera mută (h) și grafeme nespecifice limbii italiene (k, j, w, x, y). Despărţirea cuvintelor în silabe. Diftongii limbii italiene. Accentul. Accentul de intensitate și accentul grafic.

Consolidarea pronunţării corecte a sunetelor specifice limbii italiene. Însușirea regulilor de articulare ale unor sunete în funcţie de poziţia acestora în componenţa cuvintelor (s, z, -zz-) sau a sintagmelor. Respectarea intonaţiei în enunţuri exclamative, interogative. Folosirea accentului grafic în anumite cuvinte monosilabice care se deosebesc ca sens în funcţie de prezenţa sau lipsa accentului (e/è, si/sì, la/là, li/lì ș.a.).

Însușirea ritmului și intonaţiei specifice limbii italiene în cadrul diferitor tipuri de enunţuri și fraze (afirmative, interogative, negative). Însușirea unor ortograme privind folosirea unor grafeme specifice foneticii limbii italiene (gn, gli, sci, sce). Litera Q, care este întotdeauna urmată de u și de o altă vocală (quaderno, questo, qui).Eliziunea și apostroful.

MORFOLOGIEARTICOLUL. Formele articolului hotărât și nehotărât.

ARTICOLUL. Folosirea articolelor (un, uno, il, lo, l’ i, gli, le) cu diferite categorii de substantive la singular și plural.

ARTICOLUL. Însușirea și automatizarea regulilor de folosire a articolelor cu diferite categorii de substantive. Omiterea articolului înaintea pronumelui demonstrativ, înaintea numelor proprii geografice care indică orașe.

SUBSTANTIVUL. Genul substantivelor după terminaţie. Pluralul substantivelor masculine în – o. Pluralul substantivelor feminine în – a.

SUBSTANTIVUL. Utilizarea substantivelor masculine și feminine în – e și pluralul lor în – i.

SUBSTANTIVUL. Familiarizarea elevilor cu unele reguli specifice de formare a pluralului substantivelor. Substantive invariabile. Substantivele proprii (nume de persoane, orașe, regiuni, mări etc.).


74

ADJECTIVUL. Mărcile gramaticale ale adjectivului. Adjectivele demonstrative (questo, quello) și posesive (mio, mia). Acordul adjectivelor cu substantivele după gen și număr.

ADJECTIVUL. Acordul adjectivelor calificative în gen și număr cu substantivele terminate în – o și în – a.

ADJECTIVUL. Acordul adjectivelor calificative în gen și număr cu substantivele terminate în – e.

PRONUMELE. Pronumele personale.

PRONUMELE. Folosirea și locul pronumelor personale. Folosirea pronumelor interogative che, chi, quale.

PRONUMELE. Folosirea și locul pronumelor personale. Folosirea pronumelor interogative che cosa, chi, dove, quanto.

NUMERALUL. Numeralele cardinale (1-10) și ordinale (I-III).

NUMERALUL. Numeralele cardinale (10-20). Scrierea cu litere a numeralelor. Folosirea numeralelor cardinale în operaţiile de adunare și scădere. Numeralele ordinale (IV-VI).

NUMERALUL. Numeralele cardinale (20-2000). Numeralele ordinale (VI-XII).Folosirea numeralelor cardinale în operaţiile de înmulţire și împărţire.

VERBUL. Verbele avere, essere, abitare și chiamarsi la prezentul modului indicativ. Modul infinitiv.

VERBUL. Folosirea verbelor regulate (parlare, cantare, mangiare etc.) și a celor mai frecvente verbe neregulate (andare, venire, fare etc.) la prezentul indicativ.

VERBUL. Folosirea verbelor auxiliare de modalitate potere, volere, dovere. Familiarizarea elevilor cu principalele categorii ale verbului fără anunţarea terminologiei (mod, timp, persoană). Passato prossimo cu verbul avere: ho fatto, ho scritto, ho letto etc. Passato prossimo cu verbul essere: sono andato/a, (venuto, arrivato etc.).

ADVERBUL. Adverbele de afirmaţie și negaţie: sì, no, adverbe de loc – sopra, sotto, dentro).

ADVERBUL. Utilizarea cuvântului Ci prezentativ în formele c’è, ci sono.

ADVERBUL. Adverbele de timp (oggi, ieri, domani). Adverbele de cantitate (molto, poco, più, meno). Adverbele de mod (bene, male, guisto). Adverbele interogative (come? dove? etc.).

PREPOZIȚIA. Prepoziţiile simple (di, con, in).

PREPOZIȚIA. Folosirea prepoziţiilor simple (a, da, per etc.).

PREPOZIȚIA. Folosirea prepoziţiilor simple și articulate. Întrebuinţarea unor prepoziţii specifice limbii italiene (da) cu diferite categorii de verbe și substantive.


75

CONJUNCȚIA. Conjuncţiile simple de coordonare (e, o, ma).

CONJUCȚIA. Folosirea celor mai uzuale conjuncţii în diferite tipuri de propoziţii (e, che, ma).

CONJUNCȚIA. Folosirea conjuncţiilor coordonatoare în diferite tipuri de propoziţii și structuri sintactice (e, ed, anche, pure, o, ma).

SINTAXĂPrincipalele tipuri de propoziţii (enunţiative, interogative, exclamative; propoziţii afirmative și negative).

Principalele tipuri de propoziţii simple. Părţile principale ale propoziţiei.Acordul predicatului cu subiectul.

Propoziţii simple și dezvoltate. Acordul gramatical. Acordul părţilor principale, secundare.

COEZIUNEA ŞI COERENȚA TEXTULUI/DISCURSULUIUtilizarea unor modalităţi elementare de coeziune între grupuri de cuvinte și propoziţii va fi asigurată de conectori elementari de tipul e, o, ma. Acești conectori cu valoare semantică vor asigura formarea și dezvoltarea competentei pragmatice, ce presupune structurarea și producerea mesajelor orale și scrise, de către elev, care la aceasta etapă este utilizator elementar al limbii italiene (nivel A1 conform CECRL).

1.7. Sugestii pentru contexte şi sarcini comunicative

Prezentul Curriculum menţine tradiţia documentelor precedente și sugerează module tematice cu subteme asociate în mod implicit unor domenii curriculare ale CECRL (public, privat, educaţional) și CLSM (Comunicare, Cultură). Conţinuturile educaţionale ce reies din modulele tematice vor fi racordate acestor domenii cur-riculare conform specificului treptei primare de actualizare a competenţelor speci-fice, a nevoilor comunicative și a intereselor de vârstă, a orientărilor culturale și a eșichierului axiologic și atitudinal al elevului, în perspectiva extinderii și dezvoltării pe durata ulterioară a parcursului educaţional și va fi relevant pentru dezvoltarea pa-letei de competenţe de comunicare: lingvistică, sociolingvistică, pragmatică, (pluri/inter)culturală.

Consolidarea și îmbogăţirea vocabularului cu noi unităţi lexicale, expresii și sin-tagme, circa 200 în clasa începătoare, 250-300 în fiecare dintre clasele următoare, se va realiza în baza unor enunţuri simple și scurte, mesaje online, variate texte literare și non-literare, cu grad de complexitate mic, simple la început, și de proporţii mai mari spre finele treptei primare, conform sugestiilor tematice pentru contexte și sarcini comunicative/acţionale: dialoguri, formulare, e-mailuri, SMS-uri, texte scurte și simple, jocuri, benzi desenate, povești, povestiri, poezii, cântece, scenete și altele. Unele texte din manuale vor conţine elemente de civilizaţie și cultură a limbii străine studiate. În studierea lexicului se va ţine cont de valorizarea categoriilor semantice, ca sinonimia și antonimia, la prima etapă, apoi, în clasele următoare, de formarea cuvintelor prin derivare cu ajutorul sufixelor și prefixelor, de formarea cuvintelor


76

compuse, de unele noţiuni de câmpuri lexicale. Îmbogăţirea permanentă a vocabu-larului cu unităţi lexicale noi se va face conform principiilor accesibilităţii, reluării și progresiei în baza unor texte simple cu caracter funcţional, conform nivelului A1 al CECRL.

Prezenta dezvoltare conceptuală a Curriculumului permite sugestiilor pentru contexte și sarcini comunicative să formeze unităţile de conţinut capabile să core-leze competenţele și unităţile de competenţe cu variate activităţi de învăţare prin utilizarea actelor de limbaj adecvate și prin elaborarea unor variate produse școlare recomandate.

Conform Curriculumului pentru învăţământul primar, unităţile de conţinut consti-tuie mijloace informaţionale prin care se urmărește realizarea sistemelor de unităţi de competenţe proiectate pentru unitatea de învăţare dată. Respectiv, se vizează realizarea competenţelor specifice disciplinei, dar și a competenţelor transversale/transdisciplinare.

Unităţile de conţinut includ liste de elemente noi de limbaj sau termeni specifici disciplinei: cuvinte/sintagme care trebuie să intre în vocabularul activ al elevului că-tre finele respectivei unităţi de învăţare.

Specificul Curriculumului la LS I constă în faptul că modulele tematice sunt uni-ficate pentru toate limbile străine, subtemele servind drept bază pentru elabora-rea actelor de limbaj și rezolvarea sarcinilor comunicative sau acţionale, conform concepţiei curriculare naţionale și europene.

CLASA a II-a CLASA a III-a CLASA a IV-aElevul despre propria persoană:Prezentarea și caracterizarea personală. Obiecte personale/de uz cotidian. Jocuri și jucării (elemente).

Elevul despre propria persoană:Părţile corpului uman și funcţiile acestora. Stări de sănătate și senzaţii. Jocuri și jucării. Articole de vestimentaţie și accesorii (elemente).Preferinţe alimentare (elemente). Preferinţe sportive.

Elevul despre propria persoană:Portretul fizic și moral. Stări fizice. Aniversarea zilei de naștere. Probleme de sănătate. Vizita la medic. Deprinderi de igienă personală. Responsabilităţi personale. Preferinţe vestimentare. Preferinţe alimentare. Activităţi sportive.

Mediul familial: Membrii familiei: nume, prenume.Locuinţa (elemente).

Mediul familial: Rude apropiate: nume, prenume, sex, vârstă, naţionalitate, domiciliu. Activităţile membrilor familiei. Locuinţa. Adresa. Amplasarea. Planul locuinţei (casă/apartament).

Mediul familial: Persoane din anturajul apropiat: rude (însușiri fizice și morale). Profesii și activităţi. Aniversări în familie. Relaţii de familie. Responsabilităţi în familie. Gusturi și preferinţe principale familiale (alimentare, vestimentare, sportive, recreative).Locuinţa: Mobilierul și localizarea în spaţiu.


77

Mediul natural: Anotimpurile. Lunile anului. Zilele săptămânii/Data.Animale de companie (denumiri, elemente). Fructe și legume (elemente). Culorile.

Mediul natural: Momentele zilei. Ora. Caracteristicile anotimpurilor (elemente). Anotimpuri și activităţi recreative. Animale domestice (îngrijire/întreţinere).

Mediul natural: Localizarea în timp. Caracteristicile climatice ale vremii.Activităţi sezoniere.Animale sălbatice (habitat, protecţie). Protecţia naturii.

Mediul școlar: Alfabetul. Grafia.Numere și cifre. Şcoala. Rechizite școlare. Persoane și obiecte din anturajul imediat.

Mediul școlar: Numere și cifre. Sala de clasă. Agenda școlară. Activităţi școlare.

Mediul școlar: Orarul. Discipline școlare.Biblioteca/mediateca (completare de formular simplu). Ocupaţii/activităţi și responsabilităţi la școală. Comunicarea și relaţiile cu colegii și profesorii. Sărbători cu colegii.

Mediul social: Salutul. Prezentarea. Prezentarea unei persoane cunoscute din anturajul imediat (familie, prieten). Indicaţii, instrucţiuni scurte în cadrul activităţilor de învăţare. Corespondenţa personală: bileţel, mesaj foarte simplu.

Mediul social: Agenda zilei (activităţi principale). Activităţi recreative. Jocuri. Pregătiri pentru vacanţă (elemente). Orașul/satul (instituţii publice). Mijloace de transport (elemente). Cumpărături (elemente).Meniu simplu (restaurant fast-food). Numere și cifre.Corespondenţa personală: mesaj/mesaj online scurt și simplu. Comunicarea prin reţele sociale/online: mesaj electronic simplu (salutare, prezentare).Completare de formular de înregistrare foarte simplu (nume, adresă, naţionalitate, situaţie familială), formular electronic foarte simplu pentru cumpărături online (de ex.: produs, mărime, culoare), solicitări online, însoţite de suport vizual.Indicaţii, instrucţiuni simple în cadrul activităţilor de învăţare.

Mediul social: Profesii și activităţi (elemente). Activităţi în timpul liber: recreative, educaţionale. Relaţiile cu prietenii. Sportul și activităţile sportive (elemente). Vacanţă. Călătoriile (elemente). Direcţia/destinaţia. Completare de formular simplu (fișă de hotel), de formular electronic foarte simplu pentru cumpărături sau solicitări online (nume, adresă electronică sau număr de telefon).Magazine și servicii. Produse alimentare/comerciale (elemente). Cafenea. Meniu simplu. Preţuri. Bani și forme de plată. Cantităţi, măsuri (metru...), greutăţi (kilogram...).Strada și regulile de circulaţie (elemente). Orientarea în spaţiu. Instrucţiuni, sugestii simple în cadrul activităţilor de învăţare.Corespondenţa personală: carte poștală simplă, mesaj simplu. Comunicarea prin reţele sociale/online, cu persoane din anturajul imediat (rude, prieteni, colegi): mesaj electronic foarte simplu (activităţi recreative, preferinţe, etc.). Corespondenţa personală: carte poștală simplă, mesaj simplu. Instrucţiuni, sugestii simple în cadrul activităţilor de învăţare.


78

Mediul cultural/civilizațional: Nume și prenume tipice ţării alofone. Denumirea ţării alofone și a unor orașe. Naţionalităţi.Sărbători tradiţionale (elemente). Cântece, poezii, rime ludice.

Mediul cultural/civilizațional: Nume de ţări și orașe. Sărbători tradiţionale. Monumente/Simboluri. Cântece. Poezii. Scenete. Povești. Benzi desenate.

Mediul cultural/civilizațional: Spaţiul geografic al ţărilor alofone (elemente), capitala și orașe principale. Sărbători tradiţionale. Simboluri culturale. Personalităţi celebre alofone. Eroi/personaje tipice spaţiului alofon.Povești. Povestiri. Cântece. Poezii. Benzi desenate. Cărţi poștale. Mesaje electronice.Activităţi și valori culturale (elemente de muzică, dans, pictură, lectură).


79

2. Ghidul de implementare a curriculumului disciplinar. Limba străină I

Cuvânt înainteCultura curriculară a sistemului educaţional din Republica Moldova, iniţiată spre

finele veacului XX, le-a cultivat beneficiarilor de documente de politici educaţionale naţionale și europene deprinderea de a profita din plin de un sistem bine pus la punct, legat atât de curriculumul ca proces (cercetare-proiectare-predare-învăţare), cât și de curriculumul ca produs (cadru de referinţă, programe, ghiduri, caiete, tes-te etc.). În contextul acestor documente naţionale și internaţionale, dezvoltarea/reconceptualizarea Curriculumului Naţional asigură continuitatea în reformele cur-riculare și politicile educaţionale și constituie o direcţie strategică de promovare a calităţii învăţământului general prin racordarea acestuia la standardele europene și internaţionale.

Totodată, un curriculum școlar este actual numai dacă poate să corespundă necesităţilor societăţii în ansamblu și ale educaţiei în particular. În acest scop un atare document trebuie să promoveze renovarea procesului de învăţământ conform provocărilor și schimbărilor din lume (globalizarea, digitalizarea, tehnologizarea, cri-za valorilor etc.) și din societatea de origine (criza social-politică, economică, demo-grafică etc.), inclusiv din sistemul educaţional naţional (teoretizarea curricula pe dis-cipline, legătura interdisciplinară insuficientă la nivel curricular, lipsa unui consens în abordarea noţiunii de „competenţă”, desincronizarea dintre evaluarea formati-vă/curentă și cea finală). Această renovare trebuie să se bizuie și pe re/evaluarea experienţei acumulate de către cadrele didactice în procesul de predare-învăţare-evaluare, pe coraportarea la interesele și nevoile elevului modern, pe analizarea ca-lităţii rezultatelor obţinute la final de proces. Mai mult ca atât, în plan educaţional comunicarea în limba străină rămâne a fi una dintre cele opt competenţe-cheie ela-borate de Grupul de lucru B al Comisiei Europene încă în noiembrie 2004 ca fiind necesare educaţiei pe tot parcursul vieţii.

Curriculumul la Limba străină I (2018) pentru învăţământul primar se înscrie în albia acestor nevoi și cerinţe actuale ca parte integrantă a Curriculumului naţional pentru învăţământul general din Republica Moldova. Ghidul de implementare a Cur-riculumului la Limba străină I este parte a sistemului de produse ale Curriculumului pentru învăţământul primar și reprezintă un document de reper în implementarea Curriculumului în procesul educaţional la disciplina LS I.

În acest context, Ghidul propune:concepţia Curriculumului la disciplina LS I; noutatea Curriculumului la discipli-

na LS I;


80

orientări generale privind strategiile didactice; repere metodologice privind proiectarea curriculară la disciplina LS I: proiectarea de lungă și de scurtă du-rată; sugestii metodologice și modele de sarcini pentru proiectarea didactică la LS I (la diferite competenţe, clase, limbi);

orientări generale privind evaluarea; sugestii de evaluare pe disciplinele școlare și modele de itemi pentru evaluare la LS I (la diferite competenţe, clase, limbi).

Elaborarea prezentului Ghid a ţinut cont de: orientarea spre învăţarea activă, spre a învăţa să înveţi, spre formarea de competenţe, spre dezvoltarea creativităţii elevilor ca generatori de valori; asigurarea unui echilibru optim între abordările te-oretice și aplicative; posibilităţile reale de aplicare la clasă; adaptarea la nivelurile CECRL (A1 în cazul nivelului primar).

Ghidul se adresează cadrelor didactice ce predau disciplina LS I la clasele primare și managerilor în educaţie. O implementare reușită a Curriculumului dezvoltat la LS I presupune:respectarea și promovarea politicilor europene privind învăţarea limbilor străine;adaptarea permanentă a Curriculumului la LS I la CECRL;promovarea unui management eficient al implementării curriculumului pen-

tru învăţământul primar și al celui pentru LS I la nivelul întregului învăţământ primar;

crearea unui climat psihologic și relaţional favorabil LS I la toate nivelurile; crearea mediului de învăţare adecvat LS I; crearea unui cadru motivaţional pentru cadrele didactice și elevii ce învaţă LS I; acceptarea conștientă de către subiecţii procesului educaţional a schimbărilor

și noutăţilor în cadrul curricular; parteneriatul eficient cu părinţii în cheia Strategiei intersectoriale de dezvoltare

a abilităţilor și competenţelor parentale pentru anii 2016-2022 [19];parteneriatul eficient cu reprezentanţii comunităţii, cu structurile internaţio-

nale ce reprezintă limbile străine respective în Republica Moldova.

Autorii


81

2.1. Concepția curriculumului disciplinar dezvoltat

Reperele legate de Concepţia Curriculumului la disciplina LS I permit, ca și în Curri-culumul precedent, o abordare coerentă și logică a procesului complex de proiectare-predare-învăţare-evaluare a LS I la nivelul primar și vizează cu preponderenţă dimen-siunea comunicativ-acţională a limbii în formarea tipului respectiv de competenţe.

Este foarte important să remarcăm faptul ca actualul Curriculum precizează con-ceptul competenţa şcolară ca un sistem integrat de cunoștinţe, abilităţi, atitudini și valori, dobândite/formate și dezvoltate prin învăţare, a căror mobilizare permite identificarea și rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte și situaţii de viaţă (CRCN, 2017). Completarea definiţiei precedente cu sintagma atitudini și valori a condus spre o redefinire a fiecărui tip de competenţă specifică, așa încât fiecare să includă în definirea sa atitudinile și valorile ca o componentă intrinsecă, după cum se poate de observat în toate cele patru structuri ale competenţei specifice disciplinei LS I, marcate special în acest Ghid în cadrul mini-glosarului terminologic.

Mai mult, această precizare a produs o reconfigurare și o revizuire a tipurilor de domenii curriculare promovate în Curriculumul precedent. Așa cum comunica-rea într-o limbă străină se bazează pe abilitatea de a înţelege, exprima și descifra gânduri, impresii și fapte pe cale orală, scrisă, online, activităţile majore prevăzute pentru realizare, precum receptarea, producerea, interacţiunea, medierea, solicită contexte specifice pentru formarea acestei competenţe-cheie.

Contextele specifice pot fi asociate unor domenii stabilite fie de CECRL (2001; 2018): profesional, public, educaţional, personal, fie de Curriculumul de Limbi Stră-ine din Massachusetts (CLSM, 1999; 2017): comunicare, cultură, comparaţie, cone-xiune, comunitate. Acestea din urmă au permis în experienţa curriculară moldavă o corelare mai vizibilă și mai eficientă între tipul de domeniu și tipul de competenţă (cum ar fi: domeniul cultură – competenţa (socio/pluri)culturală), transferul con-ceptual și metodologic fiind realizat spre mai multe curricula anterioare: Curriculu-mul la Limba franceză pentru clasele bilingve (2008), Curriculumul la Limba Străină I (2010), Curriculumul la Limba Străină II (2016). Varianta actuală a Curriculumului la LS I menţine corelaţia domenii – competenţe în mod implicit, fără a specifica tipo-logia de domenii, fapt deja consumat și oricând realizabil prin simpla consultare a Curriculumului precedent ca nevoie de înţelegere complementară.

Astfel, nivelul primar va iniţia formarea competenţelor de comunicare langajiere (lingvistice, sociolingvistice, pragmatice) și (pluri/inter)culturale, asociate domenii-lor comunicare și cultură, prin abordări metodologice (comparaţia) și interdiscipli-nare (conexiunea), având ca noutate reconceptualizarea competenţei prin proiecta-rea atitudinilor și valorilor (comunitatea) în cadrul tuturor tipurilor de competenţe propuse. Complexitatea tipurilor de competenţe formate se va realiza în progresie de la un nivel de învăţământ la altul, asigurând formarea generală a elevului până la ciclul de liceu. Nivelul primar va permite, concomitent cu formarea tipurilor de competenţe menţionate, sensibilizări în domenii apropiate ariei Limbă și Comuni-care, conexiuni între Limba străină I și alte limbi (română, maternă, de instruire),


82

conform experienţei lingvistice a elevului, variind în baza celor patru activităţi stabi-lite de CECRL.

Este important de remarcat faptul apariţiei Volumului complementar la CECRL, chiar în anul dezvoltării curricula în republică, ceea ce ar putea presupune la ciclul următor de gimnaziu, având în vedere învăţarea celei de a doua LS din clasa a V-a și debușeul spre multe alte discipline, formarea unei noi competenţe cu descriptori deja elaboraţi: competenţa plurilingvă, apropiată de competenţa (pluri/inter)cultu-rală pe care Curriculumul dezvoltat a propus-o spre formare la nivelul primar.

Dezvoltarea Curriculumului la LS I pentru nivelul primar a presupus următoarele premise:

• proiectarea curriculară centrată pe competenţe și finalităţi prin dezvoltarea unor sugestii didactice capabile să formeze/realizeze aceste competenţe/finalităţi;

• proiectarea unui set unitar de competenţe specifice LS I din perspectiva mo-delului comunicativ-funcţional și acţional de predare/învăţare;

• corelarea competenţelor specifice cu unităţile de competenţe (anterior – sub-competenţe);

• corelarea unităţilor de competenţe cu diferite forme de prezentare a unităţilor de conţinut (module tematice, acte sau elemente noi de limbaj) și cu diverse activităţi de învăţare și produse școlare recomandate;

• proiectarea conţinuturilor lingvistice în paralel pe clase pentru a asigura vizi-bilitatea, claritatea, progresia și continuitatea curriculară;

• corelarea conţinuturilor lingvistice cu cele de la limba română sau de instruire;• proiectarea modulelor tematice cu subteme comune pentru toate limbile, în

progresie de la o clasă la alta, pentru vizibilitate și claritate curriculară; • proiectarea conţinuturilor de predare în funcţie de nevoile și competenţele de

comunicare;• corespunderea mai multor conţinuturi unei competenţe specifice disciplinei;• corelarea treptată și permanentă a tipurilor de competenţe formate cu nive-

lurile de performanţă ale CECRL;• asigurarea continuităţii și progresiei de la o clasă la alta, ţinându-se cont de

tipurile de competenţe care se formează la elevi;• asigurarea unui demers didactic personalizat, instrumentul acestuia fiind uni-

tatea de învăţare.

Profesorul încadrat în predarea limbii străine la nivelul primar poate găsi activi-tatea sa atât meritorie cât și solicitantă. Ca să poată beneficia din plin de această activitate, profesorul trebuie să-și cunoască foarte clar misiunea și rezultatele la care se poate aștepta de la elevii săi. În acest scop, profesorul va lua în calcul următoarele particularităţi de învăţare ale elevilor din ciclul primar:

• abilitatea de a intui esenţa unor categorii gramaticale fără ca acestea să fie conceptualizate;

• abilitatea de a descifra/deduce sensurile mesajelor fără a înţelege sensul fie-cărui cuvânt în parte (memorarea frazelor întregi și asocierea lor cu un anumit context);


83

• abilitatea de a utiliza cunoștinţele limitate pentru a crea situaţii de comunica-re fără a se inhiba;

• abilitatea de a învăţa și în mod indirect (prin imagini, reprezentări etc.);• abilitatea de a găsi plăcere în comunicarea orală, scrisă, online;• abilitatea de a inventa și a dezvolta imaginaţia.

Dezvoltarea concepţiei la disciplină presupune necesitatea definirii conceptelor de bază ale curriculumului la LS I care sunt expuse în mini-glosarul terminologic necesar procesului didactic la LS I la nivelul primar:

• Act de limbaj: proces de actualizare a competenţelor langajiere multiple într-o situaţie comunicativă concretă.

• Competenţă lingvistică: discriminarea elementelor lingvistice prin formulare de mesaje simple, scurte și corecte, manifestând curiozitate pentru valoriza-rea limbii ca sistem.

• Competenţă sociolingvistică: utilizarea elementelor lingvistice, demonstrând creativitate pentru funcţionarea limbii în cadrul unui contact social.

• Competenţă pragmatică: adaptarea elementelor lingvistice la contexte uzua-le/familiare, dovedind corectitudine și coerenţă în structurarea mesajului.

• Competenţă (pluri/inter) culturală: aprecierea elementelor specifice culturii limbii străine studiate, exprimând interes și respect pentru valorile altei culturi.

• Conţinuturi: mijloc/instrument de formare a competenţelor la elevi.• Finalităţi: rezultate măsurabile prin pre-achiziţii/unităţi de competenţe

obţinute în cadrul procesului de învăţare, prin care se certifică în ce măsură și la ce nivel competenţele au fost formate/dezvoltate.

• Limbă: un sistem complex de semne, simboluri și reguli gramaticale, instru-ment de bază a comunicării interumane.

• Vorbire: actualizarea limbii de către individ în cadrul comunicării interumane. • Limbaj: sistem de comunicare interumană prin intermediul mijloacelor verba-

le și nonverbale.• Mediere: activitate care permite prin traducere sau interpretare, rezumat sau

sinteză o (re)formulare accesibilă a unui text primar.• Sarcină: acţiunea unui sau mai multor subiecţi care mobilizează în mod stra-

tegic abilităţile de care dispun pentru a atinge un anumit rezultat.Proiectarea-realizarea procesului didactic la LS la nivelul primar se va baza pe

următoarele principii:• principiul dezvoltării armonioase a personalităţii elevului;• principiul repetării și reciclării materialului prin varierea activităţilor și strate-

giilor de predare;• principiul ilustrativităţii în prezentarea materialului didactic;• principiul accesibilităţii (de la simplu la compus) în prezentarea conţinuturilor;• principiul abordării individualizate;• principiul personalizării (sensibilizării individuale);• principiul achiziţionării active a cunoștinţelor, aptitudinilor și atitudinilor;• principiul abordării comunicative a conţinuturilor lingvistice și tematice;• principiul abordării interculturale;


84

• principiul coparticipării active a elevului la procesul de predare-învăţare-evaluare;

• principiul centrării pe succes.Demersul curricular la această etapă a învăţării LS va fi eșalonat pe clase, pe tipuri

de competenţe și unităţi de învăţare și va corela cu finalități la fiecare clasă ce vor permite elevului:

• să folosească enunţuri, texte simple și scurte, în bază de modele de intonaţie specifice limbii străine, în contexte simple și familiare;

• să utilizeze corect structuri gramaticale specifice limbii străine, respectând modele de enunţuri scurte și simple în contexte familiare;

• să citească texte scurte și simple/online, aplicând norme lingvistice pentru a transmite adecvat un mesaj scris simplu și scurt;

• să scrie lizibil și îngrijit, corect din punct de vedere ortografic, cuvinte, enunţuri simple și texte scurte;

• să aplice formule de adresare și de politeţe elementare, oficiale și neoficiale, orale/scrise/online, pentru a efectua o sarcină simplă;

• să deducă sensul global al mesajelor orale/scrise/online, al unor scurte texte autentice uzuale, pentru a se orienta, a se informa;

• să modeleze situaţii simple de comunicare orală și scrisă de ordin cotidian;• să aplice resurse lingvistice pentru realizarea funcţiilor comunicative în situaţii

de comunicare familiare;• să descrie și să compare valori culturale, care aparţin patrimoniului cultural

alofon/autohton;• să participe la dialog intercultural în calitate de mediator, prin cuvinte simple

și limbaj nonverbal adecvat contextului și interlocutorilor;• să reproducă poezii, cântece, povești, povestiri, scenete, care aparţin patri-

moniului cultural al ţării alofone,manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:

• curiozitate pentru valorizarea limbii ca sistem;• creativitate pentru funcţionarea limbii în cadrul unui contact social;• corectitudine și coerenţă în structurarea mesajului;• interes și respect pentru valorile altei culturi.

La nivelul primar, concepţia de formare a competenţe-cheie de comunicare în limbi străine (Codul Educaţiei al Republicii Moldova, Art. 11(2)) trebuie să ia în con-siderare faptul că elevii încă se află în proces de dezvoltare a deprinderilor psiho-motorii, că perioada de concentrare asupra unei activităţi este redusă și că elevii au nevoie de material ilustrativ concret pentru a însuși și conștientiza conţinuturile limbii străine studiate.


85

2.2. Noutatea curriculumului disiplinar dezvoltat

Noutatea Curriculumului dezvoltat la disciplina LS I ţine de dezvoltările/recon-ceptualizările efectuate:

• Includerea noţiunii de competenţă în conformitate cu recomandările CRCN. • Transferarea domeniilor Comparaţie, cu competenţa metodologică, și Conexi-

une, cu competenţa interdisciplinară, în Ghidul de implementare a curriculu-mului ca abordări.

• Proiectarea domeniului Comunitate, cu competenţa civică/atitudinală, în cadrul fiecăruia din domeniile (Comunicare, Cultură, Conexiune, Comparaţie) și com-petenţele precedente (lingvistică, sociolingvistică, pragmatică, pluriculturală).

• Reinterpretarea competenţei comunicative din domeniul Comunicare și dizol-varea ei in tipuri de activităţi (de receptare, de producere, de interacţiune, de mediere) și forme (orală/scrisă/online), fiind indicate în curriculum după fiecare tip de competenţă.

• Redefinirea subcompetenţei în unitate de competenţă și inserarea în unitatea de conţinut a elementelor noi de limbaj.

• Includerea la finele componentei Conţinuturi lingvistice a Sugestiilor tematice și sarcinilor comunicative comune pentru toate limbile străine.

• Racordarea conţinuturilor lingvistice și a metalimbajului la etapele de învăţare și corelarea acestora cu limba română/maternă și cu limbile străine studiate (abordarea intuitivă).

• Actualizarea sugestiilor tematice și subtemelor prin corelarea lor în paralel la nivel de clase și în progresie conform nevoilor actuale ale elevilor și cerinţelor curriculumului dezvoltat.

• Explicarea corelaţiei funcţionale dintre componentele Unităţii de conţinut la ciclul primar.

• Promovarea centrării pe valori și atitudini în cadrul tuturor competenţelor.• Exemplificarea de sarcini acţionale și de itemi pentru evaluare pentru diferite

competenţe și clase.• Implementarea evaluării criteriale prin descriptori pe tot parcursul nivelului

primar de învăţământ.


86

2.3. Repere privind strategiile didactice şi de evaluare în contextul curriculumului pentru învățământul primar

2.3.1. Repere privind strategiile didactice

Curriculumul pentru învăţământul primar fixează următoarele precepte privind strategiile didactice:asigurarea accesului egal la educație a tuturor copiilor, inclusiv a celor cu cerinţe

educative speciale (CES), promovând individualizarea și diferenţierea în procesul educaţional;

centrarea pe elev și nu pe conţinuturile de învăţare, acestea constituind mijloc de realizare a finalităţilor;

unitatea abordării psiho- și sociocentriste: fiecare copil este valoros prin uni-citatea sa și prin aceasta conferă valoare societăţii, totodată însușirea valorilor societăţii susţine valoarea personalităţii copilului. Orientarea generala este determinata de accentul pus pe învăţare, iar predarea și

evaluarea se orientează spre activizarea învăţării. În acest sens, în premisa respectă-rii particularităţilor de vârstă ale elevilor, strategiile vor fi orientate de următoarele paradigme.Paradigma învățării ca elaborare (inter)activă de cunoștințe – învăţarea în grup,

prin cooperare, prin reciprocitate, în contextul alternării formelor de organizare: „o grupare flexibilă și mobilă a elevilor cu treceri de la activităţi cu grupuri mari, la acţiuni în grupuri mici, omogene și apoi la activităţi individuale” [26, p. 36].

Paradigma învățării ca o construcție a cunoașterii (constructivism) care sublini-ază importanţa învăţării autonome, a implicării în situaţii deschise de formare și comunicare, a managementului cunoașterii. Elevul se formează ca un constructor al învăţării și propriei cunoașteri, cadrul didactic având rolul de model și manager al situaţiilor de instruire, oferind sprijin activ și încurajând autonomia.

Paradigma învățării ca autoexplorare și autodescoperire (de exemplu, strate-giile de reflecţie sau strategiile metacognitive) – pe măsură ce reflectă asupra experienţelor proprii, elevii reușesc să integreze noua achiziţie. Reflecţia este im-portantă și în vederea formării competenţei de învăţare/a învăţa să înveţi, care include conștientizarea procesului și a nevoilor proprii de învăţare.Proiectarea strategiilor didactice este determinată de curriculum, dar se reali-

zează personalizat, în raport de factori multipli: necesităţile de instruire ale elevilor, specificul disciplinei, personalitatea didactică a învăţătorului, cultura organizaţională a școlii, accesul la mijloacele comunicaţionale și informaţionale moderne etc.

„A promova învăţarea activă înseamnă a-i ajuta pe cei care învaţă să îşi gestioneze propria învăţare, implicându-se epistemologic şi motivațional în procesul acesteia.”

Mușata Bocoș, 2008

Promovând diversificarea și personalizarea strate-giilor didactice, curriculumul accentuează:

• orientarea spre învăţarea activă; • orientarea spre a învăţa să înveţi;• orientarea spre formarea de competenţe;• orientarea spre dezvoltarea creativităţii elevilor.


87

2.3.2. Evaluarea criterială prin descriptori. Orientări generale

Conform Codului Educaţiei al Republicii Moldova, Art. 16 (5), evaluarea rezultate-lor învăţării în clasele primare este criterială și se efectuează prin descriptori.

Cadrul conceptual al evaluării criteriale prin descriptori (ECD) în învăţământul pri-mar este reperat prin următoarele accepţiuni [apud 11, 12, 13, 14].

Baza metodologică a ECD este evaluarea pentru învăţare.Obiectivul principal al ECD rezidă în îmbunătăţirea rezultatelor obţinute indi-

vidual sau în grup, contribuind la motivarea pentru învăţare, la (auto)corectarea greșelilor, prin urmare la o evoluţie a dezvoltării personalităţii școlarului mic.

Fiind subordonat interesului superior al copilului, procesul ECD se fundamentea-ză pe un sistem unitar de principii:

Principii psiho-pedagogice• principiul centrării pe personalitatea

celui evaluat (educat), pe caracteristici-le sale individuale și de vârstă;

• principiul motivării pentru învăţare;• principiul confidenţialităţii;• principiul succesului;• principiul transparenţei și participării

la procesul evaluării (copil/părinte/reprezentant legal al copilului).

Principii didactice• principiul relevanţei și eficienţei;• principiul integranţei procesului

educaţional de predare-învăţare-evaluare;

• principiul priorităţii autoevaluării;• principiul flexibilităţii în alegerea instru-

mentelor de evaluare;• principiul corelării evaluării formative cu

cea sumativă.

Obiectul evaluării în școala primară îl constituie rezultatele școlare individuale ale copilului. Spectrul rezultatelor vizate este determinat de finalităţile stipulate în curricula disciplinelor.

Produsul școlar reprezintă un rezultat școlar proiectat pentru a fi realizat de către elev și măsurat, apreciat de către cadrul didactic, elevul însuși, colegii și, eventual, părinţii.

Curriculumul disciplinar la LS I conţine liste de produse școlare evaluabile în fie-care unitate de învăţare.

Criteriile de evaluare sunt seturi de calităţi importante care se regăsesc în pro-dusele învăţării și care trebuie să se prezinte ca un sistem, într-o unitate integră și inseparabilă cu produsul respectiv. Criteriile de evaluare se prezintă elevilor în formă de criterii de succes, formulate în limbaj accesibil, pe scurt, folosind verbe, de obicei la persoana I singular. Criteriile de succes pot fi formulate cu focalizare pe dimensiu-nea operaţională și/sau pe cea atitudinală.

Descriptorii reprezintă criterii calitative de evaluare care descriu modul de ma-nifestare a competenţelor elevului și permit determinarea gradului de realizare a acestora; constituie indicatori operaţionali direct observabili în comportamentul performanţial al elevilor și la nivelul rezultatelor și produselor activităţii concrete a acestora.


88

Astfel, descriptorii generali pentru învăţământul primar descriu modul de ma-nifestare a competenţelor elevului în procesul realizării finalităţilor curriculare pe două dimensiuni intercondiţionate:

• dimensiunea cumulativă vizează nemijlocit performanţele elevului la discipli-nele școlare și permite atribuirea calificativelor: foarte bine, bine, suficient;

• dimensiunea formativă vizează comportamentul performanţial al elevului și permite stabilirea nivelului de performanţă: independent, ghidat de învăţător, cu mai mult sprijin.

ELEVUL CARE A DOBÂNDIT COMPETENȚE • constituite

stabil, capabile de autodezvoltare

• care necesită antrenament pentru consolidare

• aflate în curs de formare indicatori de performanţă

REALIZEAZĂ PRODUSE ŞCOLARE

• corect • complet • coerent• fără ezitări

• cu greșeli mici• cu incompletitudini

mici• cu incoerenţe mici • cu ezitări mici,

depășite ca rezultat al ghidării (întrebări-lor orientative) oferi-te de învăţător

• cu greșeli• cu incompletitudini• cu incoerenţe • cu ezitări depășite

ca rezultat al spri-jinului (indicaţiilor, explicaţiilor) oferite de învăţător

descriptori de performanţă

MANIFESTĂ COMPORTAMENT PERFORMANȚIAL

independent ghidat de învățător cu mai mult sprijin niveluri de performanţă

dimensiunea formativă (dinamică)

ATESTĂ REZULTATELE ŞCOLARE APRECIABILE PRIN

foarte bine bine suficient calificativedimensiunea cumulativă

(decizională)

Fig. 1. Aprecierea rezultatelor școlare în contextul ECD

În clasele primare se acordă prioritate dimensiunii formative a aprecierii rezulta-telor școlare. Astfel, școlarului mic i se oferă șanse sporite pentru succes în contextul individual al formării personalităţii.

Pentru copiii cu CES se folosește același sistem criterial în evaluare, dar aplicat pe baza Planului educaţional individualizat.


89

2.3.3. Repere privind strategiile de evaluare

În funcţie de aplicarea unor instrumente de evaluare (test, probă orală, scrisă, practică sau combinată etc.), se evidenţiază evaluarea instrumentală și cea non-in-strumentală.

În funcţie de momentul unui act evaluativ într-un parcurs de învăţare, se dis-ting trei strategii de evaluare: inițială – predictivă; formativă – continuă; sumativă – finală.

În cadrul strategiei de evaluare formativă, se diferenţiază :• evaluarea formativă în etape – instrumentală, raportată la câteva unităţi de

competenţe; evaluările formative în etape trebuie să asigure „pregătirea” evaluării sumative la finele parcursului de învăţare respectiv;

• evaluarea formativă punctuală – instrumentală, raportată la o unitate de competenţă;

• evaluarea formativă interactivă – non-instrumentală, feedback emoţional, de conţinut, de atitudine, raportat la obiectivele lecţiei.

evaluare iniţială

evaluare formativă punctuală

evaluare formativă în etape

evaluare sumativă

evaluare formativă interactivăunită

ţi de

com

pete

nţe

parcursul temporal al unităţii de învăţare

Fig. 2. Un model posibil de valorificare a strategiilor de evaluare într-o unitate de învățare

2.3.4. Autoevaluarea în contextul autoreglării

Prezentul curriculum promovează orientarea demersului evaluativ către stimula-rea autoreflecţiei, autocontrolului și autoreglării.

În acest context se accentuează diversificarea strategiilor evaluative și alternarea metodelor, tehnicilor și instrumentelor tradiţionale de evaluare cu cele moderne (alternative/complementare): observarea sistematică a activităţii și a comportamen-tului elevului, portofoliul, proiectul, studiul de caz, autoevaluarea etc.

Condiţiile necesare pentru realizarea eficientă a autoevaluării:• prezentarea sarcinii de lucru (produsului) și a criteriilor de succes;• încurajarea elevilor pentru a-și pune întrebări legate de modul de realizare a

sarcinii (conștienţizarea criteriilor);• aplicarea controlată a unor grile de autoverificare;• încurajarea evaluării în cadrul grupului sau al clasei (evaluarea reciprocă);


90

• completarea unui chestionar (fișă de autoevaluare) la finalizarea unei sarcini de lucru relevante.

În contextul ECD, autoevaluarea solicită o instrumentare eficientă, în ideea tre-cerii de la aprecierea cantitativă la cea calitativă. Se impune o reconfigurare a in-strumentelor folosite pentru autoevaluare în cadrul orelor, astfel încât acestea să stăvilească obișnuinţa înrădăcinată de a aprecia doar cât știe elevul și să favorizeze o nouă abordare – saltul de la cât la cum. Pentru exemplificare, contrapunem:

Abordări cantitative Abordări calitative

• Cât ai realizat din cele propuse?• Apreciază-ţi rezultatele obţinute: foarte

bune; bune; suficiente.• Cum ţi-a reușit sarcina: foarte bine;

bine; suficient?

• Cât de mulţumit/satisfăcut ești de reali-zarea sarcinii?

• Apreciază-ţi modul în care ai realizat sarcina: independent; ghidat; cu sprijin.

• Cum ţi-a reușit sarcina: independent; ghidat; cu sprijin?

Autoevaluarea reprezintă o metodă alternativă/complementară de evaluare care se pretează pe orice tip de evaluare în contextul ECD, dar și o capacitate importantă de format.

Pentru dezvoltarea capacităţii de autoevaluare la elevi, se recomandă următoa-rele procedee care necesită ghidare din partea învăţătorului: autocorectarea; corec-tarea reciprocă; autoaprecierea; aprecierea reciprocă.

Formarea capacităţii de autoevaluare la elevi este strâns legată de ideea acceptă-rii elevilor ca parteneri în actul evaluării. Elevii participă astfel la propria formare, se cunosc mai bine, fapt util pentru întreaga lor viaţă socială.

2.4. Repere metodologice privind proiectarea curriculară la disciplina limba străină I

Conform Curriculumului pentru învăţământul primar, conceptul central al proiec-tării curriculare la disciplină, inclusiv la LS I, este proiectarea didactică personalizată. Proiectarea didactică personalizată exprimă dreptul cadrului didactic de a lua decizii asupra modalităţilor pe care le consideră optime în asigurarea calităţii procesului educaţional la clasă. În același timp, profesorul își asumă prin proiectarea didactică personalizată responsabilitatea de a asigura elevilor parcursuri școlare individualiza-te, în funcţie de condiţii și cerinţe concrete.

Urmând conceptul Curriculumului pentru învăţământul primar, subliniem faptul că proiectarea didactică la o disciplină școlară, cum ar fi și LS I, presupune din partea profesorului o gândire anticipantă derulării evenimentelor la clasă, o prefigurare a predării, învăţării și evaluării, eșalonată pe două niveluri intercondiţionate: de lungă și de scurtă durată.


91

Documentele de proiectare didactică eșalonată, realizate de profesor și aproba-te în cadrul instituţiei de învăţământ, sunt următoarele:

• la nivelul de lungă durată: proiectul de administrare a disciplinei LS I (anual, semestrial); proiectele unităţilor de învăţare la LS I;

• la nivelul de scurtă durată: proiectele didactice (zilnice) pentru lecţii la LS I sau alte forme de organizare, de ex.: excursie, vizită.

Documentele de proiectare didactică eșalonată sunt documente administrative care transpun în mod personalizat curriculumul disciplinar (programa școlară) în condiţiile concrete ale procesului educaţional la clasă, în contextul alocării de resur-se metodologice, temporale și materiale, considerate optime de către cadrul didac-tic pe parcursul vizat.

Astfel, curriculumul la disciplina LS I constituie reperul principal, documentul re-glator pentru proiectarea personalizată a activităţii didactice la clasă pentru discipli-na dată.

În acest sens, programa școlară pentru o clasă se lecturează urmărind interrelaţionarea următoarelor elemente:

Competenţele specifice disciplinei

Unităţile de învăţare pe clasă: unităţile de competenţeunităţile de conţinutactivităţile de învăţare și produsele școlare recomandate

Unităţile de competenţe prevăzute pentru sfârșitul clasei respective

Administrarea disciplinei

Repartizarea orientativă a orelor pe unităţi de conţinut

Conform concepţiei Curriculumului pentru învăţământul primar, competențele specifice, fiind proiectate pentru tot parcursul claselor primare, reperează proiecta-rea de lungă durată la disciplină.

Proiectarea didactică anuală a disciplinei se realizează conform datelor din Admi-nistrarea disciplinei și ţinând cont de Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut.

Sistemele de unități de competențe proiectate pentru o unitate de învățare sunt prevăzute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unităţi de învăţare și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme repe-rează proiectarea didactică a unităţilor de învăţare și proiectarea didactică de scurtă durată.

Sistemele de unități de competențe sintetizate la finele fiecărei clase sunt pre-văzute pentru evaluarea anuală. Aceste sisteme vor repera descrierea rezultatelor elevilor în tabelul de performanţă școlară întocmit la finalizarea fiecăreia dintre cla-sele II-IV.


92

Unitățile de conținut constituie mijloace informaţionale prin care se urmărește realizarea sistemelor de unităţi de competenţe proiectate pentru unitatea de învăţare dată. Respectiv, se vizează realizarea competenţelor specifice disciplinei, dar și a celor transversale/transdisciplinare.

Unităţile de conţinut includ liste de termeni specifici disciplinei: cuvinte/sintag-me care trebuie să intre în vocabularul activ al elevului către finele respectivei unităţi de învăţare.

Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate prezintă o listă deschi-să de contexte semnificative de manifestare a unităţilor de competenţe proiectate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unitatăţii respective de învăţare. Ca-drul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă personalizat la nivelul proiectării și realizării lecţiilor, dar și să o completeze în funcţie de specifi-cul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.

2.4.1. Proiectarea de lungă durată

Proiectul de lungă durată:• include: antetul, proiectul de administrare a disciplinei, proiectele unităţilor

de învăţare;• este un document administrativ care se întocmește de către cadrul didactic

la începutul anului școlar pentru fiecare disciplină de învăţământ și admite operarea unor ajustări, dezvoltări pe parcursul anului, în funcţie de dinamica reală a clasei de elevi;

• trebuie să constituie un instrument funcţional care să asigure un parcurs rit-mic al conţinuturilor și evaluărilor, punctat pe structura anului școlar și orien-tat spre realizarea finalităţilor curriculare de către elevii clasei.

• este oportun să poarte un caracter personalizat realizând o confluenţă a normativităţii didactice cu creativitatea și competenţa profesională a peda-gogului – benefică, întâi de toate, pentru elev; proiectările de lungă durată editate pot fi folosite ca repere pentru demersul personalizat.

Cadrele didactice au dreptul să realizeze la începutul anului școlar doar proiec-tarea administrării disciplinei, iar proiectarea unităţilor de învăţare (modulelor) să o realizeze pe parcurs, pe măsura finalizării implementării proiectului unităţii anteri-oare.

ANTETUL PROIECTULUI DE LUNGĂ DURATĂ va include următoarele elemente obligatorii:• Disciplina – se scrie denumirea disciplinei în conformitate cu Planul-cadru.• Competențele specifice disciplinei – se transcriu din curriculumul disciplinar;• Bibliografie – se listează produsele curriculare aferente disciplinei: produse curriculare principale: curriculum disciplinar, manualul școlar apro-

bat de MECC;


93

produse curriculare auxiliare: ghidul de implementare a curriculumului dis-ciplinar, ghiduri metodice pentru cadrele didactice, instrucţiuni metodologi-ce, caiete de activitate independentă pentru elevi, culegeri de teste, softuri educaţionale etc.

ATENȚIE! Auxiliarele pentru elevi se vor alege de către învăţători în mod judicios, ţinând cont de prevederile curriculare, posibilităţile de armonizare cu manualul aprobat de MECC, necesităţile și preferinţele elevilor, posibilităţile financiare ale părinţilor. Aceste suporturi nu sunt obligatorii, iar alegerea lor se va consulta cu managerul pentru învăţământul primar. Managerul va exclude abuzul de suporturi didactice auxiliare, precum nici nu va impune procurarea unor anumite suporturi.

PROIECTUL DE ADMINISTRARE A DISCIPLINEI LS I va avea următoarea rubricaţie:

Administrarea disciplinei LS I:

Nr. de ore pe săptămână Nr. de ore pe an

Unitățile de învățare Nr. oreEvaluări

ObservațiiEI EFE ES

Indicații pentru completarea rubricilor

Nr. de ore pe săptămână – se scrie în conformitate cu Planul-cadru. Nr. de ore pe an – se calculează în funcţie de structura anului școlar care este

stabilită pentru fiecare an școlar în parte de către MECC al Republicii Moldova. Unitățile de învățare – pot fi eșalonate preluând denumirile unităţilor de conţinut

(modulelor) din curriculumul disciplinar sau denumirile capitolelor (modulelor) din manualul aprobat de MECC pentru anul în curs.

Nr. de ore pentru fiecare unitate de învățare – se proiectează orientativ, ţinând cont de: recomandările din curriculumul disciplinar; conţinuturile respective din manual; complexitatea conţinuturilor; ritmul de învăţare al elevilor etc.

Evaluări – se proiectează numărul de evaluări iniţiale (EI), evaluări formative în etape (EFE) și evaluări sumative (ES) în cursul fiecărei unităţi de învăţare. Astfel, cadrul didactic va putea să-și clarifice dacă repartizarea orelor pe module îi va permite să deruleze eficient procesul evaluării formative și să asigure continu-itatea procesului evaluativ. Totodată, se creează o viziune de ansamblu asupra procesului didactic la disciplină.


94

Numărul evaluărilor sumative la LS I se determină ţinând cont de recomandările din Scrisoarea metodică elaborată anual de MECC.• Observații – se înregistrează modificările care, eventual, vor surveni pe parcursul

anului școlar.• Cadrul didactic are libertatea de a completa proiectul de administrare a discipli-

nei cu alte rubrici care îi pot facilita activitatea de proiectare. De exemplu: poate face o demarcaţie între semestre și totalizări la finele fiecărui semestru și la finele anului școlar; poate include rubrica Săptămâna destinată repartizării orientative pe săptămâni a orelor rezervate pentru parcurgerea modulului (de ex.: S1, S2…etc. sau prin precizarea perioadelor calendaristice).

PROIECTUL UNEI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE va avea următoarea rubricaţie:

Unitatea de învăţare: ______________________Nr. de ore alocate: ________________________

Unități de competențe

Detalieri de conținut Nr. ore Data Resurse Evaluare Observații

Indicații pentru completarea rubricilor

Unitatea de învățare – se trece numărul de ordine și denumirea unităţii în con-formitate cu eșalonarea din proiectul de administrare a disciplinei.

Nr. de ore alocate – se trece numărul corespunzător din proiectul de administra-re a disciplinei.

Unități de competențe – în variantă schematică, se transcriu numerele de ordine ale tuturor unităţilor de competenţe prevăzute pentru modulul dat în curriculum disciplinar (de exemplu: 3.1; 3.2; 3.3 etc.); dacă se consideră necesar – se tran-scriu din curriculum.

Detalieri de conținut – se eșalonează subiectele tematice pentru fiecare oră, care pot fi preluate din manualul aprobat de MECC, din lista de conţinuturi din curriculumul disciplinar; apoi, în funcţie de specificul disciplinei, creativitatea pe-dagogului și alţi factori, se explicitează parcursule elevilor la fiecare lecţie – mai succint sau mai desfășurat; înscrierile din această rubrică trebuie să evidenţieze formulări esenţializate care se vor trece în catalogul clasei la fiecare lecţie.

Data – se trec datele calendaristice pentru fiecare subiect tematic indicat în co-loana anterioară, ţinând cont de structura anului școlar.


95

Resurse – se indică paginile din manual și, eventual, din suporturi didactice au-xiliare, pentru fiecare subiect tematic; la discreţia învăţătorului, pot fi notate și alte elemente (materiale didactice, forme de organizare a activităţilor ș.a.); la nivelul unităţii de învăţare nu este obligatoriu de a proiecta metodele și formele activităţii didactice la lecţii (la dorinţă, referinţe la acest aspect pot fi făcute în detalierea conţinuturilor).

Evaluare – se vor indica lecţiile în cadrul cărora se proiectează: evaluarea iniţială (EI); evaluarea formativă în etape (EFE); evaluarea sumativă (ES), inclusiv cea anuală (EA). La disciplina LS I:- la început de an, semestru, modul, se proiectează o EI;- numărul de ES se determină ţinând cont de recomandările Scrisorii metodice

a MECC; - repartizarea EFE în parcursul învăţării se face în corespundere cu ritmul de

învăţare al elevilor, alţi factori eventuali; se vor proiecta cel puţin două EFE pe parcursul finalizat prin ES.

- după fiecare evaluare sumativă se realizează o lecţie de activităţi postevalua-tive diferenţiate: de recuperare, de antrenare, de dezvoltare.

Se recomandă de a proiecta unităţile de competenţe și/sau produsele selectate pentru fiecare EFE. Acestea pot fi indicate, corespunzător, în rubrica Observaţii – la etapa proiectării sau pe parcurs.

ATENȚIE! Este important ca totalitatea unităţilor de competenţă/a produselor școlare supuse evaluării formative în etape pe parcursul unităţii de învăţare să asigure o acoperire fidelă a unităţilor de competenţe care vor fi vizate prin evaluarea sumativă la finele unităţii.

Evaluările formative punctuale (EFP) și cele interactive (EFI) au ca funcţie priori-tară învăţarea. De aceea nu este neapărat necesar de a le proiecta la nivel de modul, dar la nivel de lecţii. Observații – se înregistrează modificările care, eventual, vor surveni pe parcursul

anului școlar.

2.4.2. Proiectarea de scurtă durată

Proiectul didactic de scurtă durată oferă o schemă raţională a desfășurării lecţiei, pornind de la trei repere intercondiţionate:

• ceea ce ne propunem să realizăm – obiectivele lecţiei; • elementele necesare pentru a realiza ceea ce ne-am propus – conţinuturi și

strategii didactice (forme; metode, procedee și tehnici; mijloace);• modul în care măsurăm eficienţa învăţării – strategii de evaluare.


96

Documentele curriculare subliniază faptul că centrarea învăţământului primar pe formarea de competenţe nu exclude conceptul de obiectiv, din contra, presupune valorificarea acestuia la nivelul proiectării didactice de scurtă durată, corelând acele componente ale unităţii de învăţare, care se vizează prin lecţia respectivă.

ATENȚIE! În formularea obiectivelor lecţiei se va ţine cont de atitudinile și valorile predominante specifice disciplinei.

Proiectul didactic al lecţiei de LS I va conţine elementele de noutate exprimate anterior și va fi elaborat având în structura sa :

• modulul tematic analizat• tipul de competenţă/competenţe propus/e formării • unităţile de competenţă proiectate la lecţia dată ca pre-achiziţii• gradul preconizat de însușire a conţinutului materialului și de implicare a ele-

vilor• reperele de conţinut (unitatea de conţinut, actele de limbaj adecvate unităţii

de conţinut, elemente noi de limbaj, activităţi)• obiectivele lecţiei• strategii didactice (forme, metode, mijloace)• strategii de evaluare (tipuri de evaluare, produse evaluate, forme, metode,

mijloace)• resurse.

TIPUL LECȚIEI

Elaborarea proiectului didactic începe cu încadrarea lecţiei în unitatea de învăţa-re, ceea ce implică stabilirea tipului de lecţie, iar tipul lecţiei este corelat cu tipul de evaluare care poate fi valorificat la lecţie. Din perspectiva ECD, această corelare se configurează în modul următor:activităţile de evaluare formativă interactivă pot și trebuie să fie realizate la

orice tip de lecţie, vizând diferite aspecte, inclusiv cele atitudinale și metacog-nitive;

evaluările formative punctuale se pretează cel mai bine în lecţiile de aplicare, iar evaluările formative în etape – la lecţiile de analiză-sinteză; însă, în funcţie de rezervele de timp ale modulului și de alţi factori, cadrul didactic poate ale-ge o altă variantă dintre cele posibile.


97

ANTETUL PROIECTULUI DE SCURTĂ DURATĂ va include:

Subiectul lecției:Tipul lecției:Competențe specifice: 1. _____________ 2. ________________ etc.Unități de competențe: 1. ____________ 2. _________________ etc.Obiectivele lecţiei: La sfârșitul lecţiei, elevul va putea: O1: O2: etc.Strategii didactice:forme:metode, tehnici și procedee:mijloace:Strategii de evaluare:

PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC AL LECȚIEI la LS I poate fi realizată atât în baza secvenţelor instrucţionale (modelul R. M. Gagné) eșalonate în corespundere cu tipul lecţiei (tabelul 1), cât și în baza fazelor lecţiei cadru Evocare – Realizarea sensu-lui – Reflecţie – Extindere (ERRE2).

Tabelul 1. Tipurile de lecție din perspectiva formării competențelor. Secvențe instrucționale

Lecția de formare a capacităților

de dobândire a cunoștințelor

1. Organizarea clasei 2. Verificarea temei pentru

acasă. Reactualizarea cunoștinţelor și a capacităţilor

3. Predarea-învăţarea materiei noi

4. Consolidarea materiei și formarea capacităţilor: la nivel de reproducere

5. Evaluarea curentă, instructivă, pentru materia nouă

6. Bilanţul lecţiei. Concluzii7. Anunţarea temei pentru

acasă

Lecția de formare a capacităților de

înțelegere a cunoștințelor

1. Organizarea clasei 2. Verificarea temei

pentru acasă. Reactualizarea cunoștinţelor și a capacităţilor

3. Consolidarea materiei și formarea capacităţilor la nivel: a) de reproducere; b) productiv

4. Evaluarea curentă, instructivă

5. Bilanţul lecţiei. Concluzii

6. Anunţarea temei pentru acasă

Lecția de formare a capacităților

de aplicare a cunoștințelor



3. Consolidarea materiei și formarea capacităţilor la nivel: a) productiv; b) de transferuri în alte

domenii4. Evaluarea curentă,

instructivă5. Bilanţul lecţiei. Concluzii6. Anunţarea temei pentru

acasă


98

Lecția de formare a capacităților de

analiză-sinteză a cunoștințelor


acasă3. Analiza-sinteza materiei

teoretice studiate (sistematizarea, clasificarea, generalizarea)

4. Analiza-sinteza metodelor de rezolvare studiate la nivel: a) productiv, cu transferuri

în alte domenii; b) creativ

5. Evaluarea curentă, instructivă


acasă

Lecția de formare a capacităților de evaluare

a cunoștințelor

1. Organizarea clasei 2. Instrucţiuni privind

realizarea lucrării de evaluare

3. Realizarea lucrării de evaluare

4. Bilanţul lecţiei. Concluzii

5. Anunţarea temei pentru acasă

Lecția mixtă



3. Predarea-învăţarea materiei noi

4. Consolidarea materiei și formarea capacităţilor la nivel:a) de reproducere; b) productiv, cu unele

transferuri în alte domenii

5. Evaluarea curentă, instructivă, pentru materia nouă


acasă

Modelul ERRE este configurat ca un cadru metodologic de proiectare și învăţare, favorabil dezvoltării gândirii critice. Corelarea dintre fazele ERRE și procesul de for-mare a competenţelor poate fi prezentată printr-o suită de 6 pași care facilitează metodologic formarea competenţelor:

Evocare 1. Implică-te!

Realizarea sensului 2. Informează-te! 3. Procesează informaţia!

Reflecție 4. Comunică și decide! 5. Apreciază!

Extindere 6. Acţionează!

Gradul de desfășurare a proiectului se va decide de cadrul didactic de comun acord cu managerul responsabil.

2.5. Sugestii metodologice

Curriculumul pentru învăţământul primar relevă și faptul că autorii manualelor și ai altor suporturi didactice vor respecta integral cerinţele și recomandările curri-culumului în elaborarea conţinuturilor și activităţilor de predare-învăţare-evaluare. Manualele vor fi integrate în concepţia Curriculumului la LS I, fiind accesibile, funcţionale, operaţionale și îndeplinind nu doar funcţia informativă, dar și cea


99

formativă – de învăţare prin explorare și descoperire independentă și dirijată, de stimulare, de autoinstruire, autoevaluare și, în final, formare de competente. Autorii de manuale au dreptul:

• să schimbe ordinea parcurgerii elementelor de conţinut, dacă nu este afectată logica știinţifică sau didactică;

• să grupeze în diverse moduri elementele de conţinut în unităţi de învăţare, cu respectarea logicii interne de dezvoltare a conceptelor specifice disciplinei.

În clasele primare predarea-învăţarea elementelor de organizare lingvistică a me-sajului la LS I se va realiza printr-o organizare concentrică spiralată prin intermediul unor achiziţii progresive, mai întâi în formă orală, apoi scrisă, prin medieri sau re-formulări permanente în bază de descriptori conform Volumului complementar al CECRL (2018), prin reluări constante, prin abordări intuitive sau deductive fără o specificare riguroasă a metalimbajului sau a termenilor lingvistici respectivi. Unele categorii gramaticale vor putea fi cultivate la elevi prin asimilare informatizată (me-canică) în baza unor enunţuri variate ca gen, a unor exerciţii variate ca formă (orale, scrise, online), a unor dialoguri și acte de limbaj corelate cu unităţile de competentă, modulele tematice și activităţile de învăţare.

Procesul de dozare cu material lingvistic se va efectua în baza unui vocabular mi-nim activ de mare frecvenţă, conform necesităţilor de înţelegere și actelor de limbaj, în deplină concordanţă cu terminologia gramaticală asimilată la limba română sau maternă. Centrarea se va face pe latura comunicativ-situativă și nu pe gramatica (morfologie/sintaxă) propriu-zisă în lumina abordării acţionale și comunicative pro-movată de CECRL cu trecere de la o gramatică noţional-normativă la o gramatică discursivă, a sensului. Astfel, gramatica nu poate fi un scop în sine sau un punct de reper, ci mai degrabă un punct de sosire, categoriile gramaticale respective fiind intuite sau deduse în baza situaţiilor și a contextelor pentru sarcini comunicative, a materialului lingvistic învăţat. Utilizarea metalimbajului se va face treptat ca un pro-ces continuu, în funcţie de nivelul real de cunoștinţe și de posibilităţile de abstrac-tizare ale elevilor, așa încât aprofundarea și categorizarea unor noţiuni gramaticale vor fi lăsate pe seama claselor următoare.

Vocabularul de bază (aproximativ 200-250 cuvinte pentru fiecare clasă), flexibil din punct de vedere al conţinutului, va trebui să includă unităţi lexicale relevante pentru experienţa cotidiană a elevilor, spre a le putea facilita comunicarea în situaţii de interes pentru ei, conform modulelor tematice și subtemelor propuse: Elevul despre propria persoană, Mediul familial, Mediul natural, Mediul şcolar, Mediul social, Mediul cultural/civilizaţional.

Sugestia cea mai actuală pentru autorii de manuale la limbi străine este ca să elaboreze o nouă generație de manuale axate pe principiile CECRL și care să cores-pundă descriptorilor nivelului A1. Acestor manuale li se recomandă la fel o abordare intuitivă, comunicativ-acţională a prezentării materialului, inclusiv a celui gramatical. Ordinea în care vor fi abordate aceste module tematice cu subteme va fi determi-nată de specificul unităţii de învăţare, de folosirea lor în situaţiile sau contextele cotidiene, de textele propuse pentru lectură sau pentru audiere, de realizarea sarci-nilor acţionale concrete. Un accent deosebit se va pune pe dezvoltarea abilităţii de


100

a înţelege funcţia comunicativă a limbii și valoarea ei ca tot întreg sau ca sistem, în baza competenţei lingvistice, folosind situaţii relevante pentru elevi.

Atât conceptorii de manuale, cât și cadrele didactice sunt invitaţi să aplice în practică principiile curriculare fixate în Reperele conceptuale: repetării și restructu-rării materialului, accesibilităţii, abordării individualizate, abordării comunicative a conţinuturilor lingvistice și tematice, abordării interculturale, centrării pe succes ș.a., conform specificului proiectelor didactice asumate la treapta primară. În sprijinirea acestei implementări pot fi recomandate variate strategii didactice active și interac-tive: strategii expozitive; strategii didactice ilustrativ – explicative; strategii euristice; strategii algoritmice; strategii de învăţare prin cooperare; strategii problematizate, care își găsesc o reflectare mai amănunţită în CRCN (2017). Promovarea alternative-lor metodologice de predare-învăţare-evaluare, a învăţării prin descoperire și rezol-vare de probleme este binevenită.

În clasele primare se recomandă ca profesorul să utilizeze pe larg materiale didac-tice ilustrative (imagini, obiecte concrete, tabele, scheme, infografice, produse digi-tale etc.), instrumente educative moderne (calculator, TV, video, TBI, tablete etc.) și activități/exerciții cu caracter ludic atractiv (asocieri, alegeri, imitări, vizionări, audi-eri în bază de rime simple, versuri, cântece, poezii, povești, povestiri, scenete etc.). Pentru a dezvolta încrederea în sine a elevilor și pentru a le permite acestora să se manifeste ca și co-actori ai procesului de predare-învăţare și ca aceștia să-și dezvolte debitul sau fluenţa de exprimare, se recomandă organizarea de activităţi în perechi sau în grupuri, online sau offline, ghidate sau monitorizate atent de profesor ca par-tener al actului educaţional.

Pentru formarea competenţelor în cadrul presupuselor domenii conexiune și comparaţie, autorilor de manuale și profesorilor li se propune să consulte Volumul complementar al CECRL, unde pot găsi descriptorii proaspăt elaboraţi și care tre-buie să stea la baza formulării sarcinilor și proiectelor curriculare la formarea com-petentei (pluri/inter) culturale sau plurilingve conform variantei 2018 a CECRL. Di-mensiunea plurilingvă, asociată cu cea a CECRL, valorizează diversitatea culturală și lingvistică a individului care învaţă LS. Aceasta subliniază nevoile elevilor ca actori sociali de a valorifica resursele lor lingvistice și culturale, precum și experienţele lor, pentru a participa pe deplin în contexte sociale și educaţionale, a atinge înţelegerea reciprocă, a obţine mijloacele de acces la cunoștinţe și, în consecinţă, pentru a-și lărgi repertoriul lingvistic și cultural. Printre descriptorii noi ai CECRL care definesc competenţa (pluri/inter) culturală la nivelul A1 vom menţiona:

Exploatarea unui repertoriu pluricultural: Poate recunoaște diferite moduri de a apela, de a măsura distanţa, de a spune ora etc., chiar dacă este dificil pentru a le aplica în tranzacţiile concrete din viaţa de zi cu zi.

Urmând metodologia sugerată de CECRL, vom invita conceptorii de manuale și cadrele didactice ce predau LS I la treapta primară să includă la realizarea unităţilor de învăţare, conform tipului de competenţă formată și modulului tematic propus, sarcini din perspectivă comunicativă sau acţională. Propunem în cele ce urmează diferite modele de sarcini în diferite limbi străine la diferite clase, competenţe spe-cifice LS I, unităţi de competenţe, module tematice etc.


101

2.6.

Mod

ele

de s

arci

ni p

entr

u pr

oiec

tare

a di

dact

ică

LIM

BA E

NG

LEZĂ

Clas

a a

II-a

3. C

ompe

tenț

a pr

agm

atică

: Ada

ptar

ea e

lem

ente

lor l

ingv

istice

la c

onte

xte

uzua

le/f

amili

are,

do

vedi

nd co

recti

tudi

ne şi

coer

enţă

în st

ruct

urar

ea m

esaj

ului

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

e(s

ub-c

ompe

tenț

e)U

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

reşi

pro

duse

școl

are

reco

man

date

Sarc

ini a

cțio

nale

Prod

ucer

ea m

esaj

elor

ora

le și

scris

e3.

1. I

denti

ficar

ea se

nsul

ui

glob

al a

l mes

ajel

or

oral

e și

scris

e sim

ple

refe

ritoa

re la

in

form

aţii

de o

rdin

pe

rson

al și

obi

ecte

fa

mili

are.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sa

rcin

i com

unic

ative

:•

Elev

ul d

espr

e pr

opria

pe

rsoa

nă•

Med

iul f

amili

al•

Med

iul s

ocia

l •

Med

iul n

atur

al•

Med

iul c

ultu

ral/c

ivili

zaţio

nal

alof

onAc

te d

e lim

baj:

• A

recu

noaș

te (p

erso

ane,

ob

iect

e și

acţiu

ni fa

mili

are)

• A

utiliz

a in

dica

ţii si

mpl

e și

clar

e (p

entr

u a

înde

plin

i in

stru

cţiu

ni în

cad

rul

activ

ităţil

or d

e în

văţa

re)

Activ

ități:

- Vi

ziona

rea

dese

nelo

r ani

mat

e sim

ple

și sc

urte

- Au

dier

ea m

ater

iale

lor î

n fo

rmat

m

p3 (

dial

ogur

i, câ

ntec

e, p

oveș

ti,

poez

ii)-

Util

izare

a jo

curil

or li

ngvi

stice

in

tera

ctive

- Id

entifi

care

a un

or o

biec

te

fam

iliar

e di

n im

agin

i sau

loca

ţia

aces

tora

pe

hărţ

i, ta

bele

și

post

ere

- Ci

tirea

mes

ajel

or sc

urte

și si

mpl

e -

Exer

ciţii

de

tip a

devă

rat/

fals

-

Util

izare

a fiș

elor

de

lucr

u

List

en to

you

r tea

cher

car

eful

ly a

nd

follo

w th

ese

inst

ructi

ons:

• O

pen

the

book

.•

Ope

n th

e no

tebo

ok.

• O

pen

the

penc

il bo

x.•

Put t

he p

en o

n th

e de

sk.

• Pu

t the

boo

k on

the

note

book

.•

Put t

he p

enci

l in

the

penc

il bo

x.•

Clos

e th

e bo

ok.

• Cl

ose

the

note

book

.•

Clos

e th

e pe

ncil

box.


102

• A

loca

liza

spaţ

ial (

pers

oane

și

obie

cte

fam

iliar

e)

• A

indi

ca c

antit

atea

(de

obie

cte

și pe

rsoa

ne c

u aj

utor

ul n

umer

elor

și c

ifrel

or)

Prod

use:

- En

unţu

ri sc

urte

și c

lare

- De

sene

- Fo

togr

afii

- Co

laje

- Po

ster

e-

Tabe

le

- Be

nzi a

nim

ate

Prod

ucer

ea m

esaj

elor

ora

le și

scris

e3.

2. U

tiliza

rea

func

ţiona

lă

a re

surs

elor

lin

gvisti

ce p

entr

u a

prod

uce

enun

ţuri

oral

e și

scris

e sim

ple

refe

ritoa

re la

in

form

aţii

de o

rdin

pe

rson

al și

obi

ecte

fa

mili

are.

3.3.

Rea

lizar

ea fu

ncţii

lor

com

unic

ative

și a

ac

telo

r de

vorb

ire

simpl

e, b

azân

du-

se p

e sc

hem

ele

sau

desc

ripto

rii

schi

mbu

rilor

in

tera

cţio

nale

.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sa

rcin

i com

unic

ative

:•

Elev

ul d

espr

e pr

opria

pers

oană

• M

ediu

l fam

ilial

• M

ediu

l soc

ial

• M

ediu

l nat

ural

Acte

de

limba

j:•

A se

pre

zent

a (u

tilizâ

nd

stru

ctur

i lin

gvisti

ce si

mpl

e)•

A de

scrie

pe

scur

t (ob

iect

e fa

mili

are

cu a

juto

rul c

ulor

ilor

și ad

jecti

velo

r)•

A ex

prim

a gu

stur

i, st

ări

fizic

e și

senti

men

te (p

rin

inte

rmed

iul v

erbu

lui „

a fi”

)•

A en

umer

a le

gum

e și

fruc

te

(pre

zent

ate

prin

inte

rmed

iul

unui

pos

ter s

au d

esen

)•

A re

prod

uce

conv

ersa

ţii

scur

te

Activ

ități:

- Fo

rmul

area

de

într

ebăr

i și

răsp

unsu

ri sc

urte

și si

mpl

e-

Dram

atiza

rea

unor

scen

e sim

ple

din

pove

ști c

unos

cute

- Jo

curi

dida

ctice

- Re

dare

a co

nţin

utul

ui u

nui t

ext s

au

dial

og si

mpl

u și

scur

t-

Desc

riere

a sc

urtă

a u

nei p

erso

ane

sau

imag

ini

- Re

aliza

rea

de d

ialo

guri

scur

te și

sim

ple

- Co

mpl

etar

ea d

e fo

rmul

are

simpl

e și

scur

te-

Com

plet

area

de

tabe

le și

hăr

ţi co

ncep

tual

e sim

ple

- Sc

riere

a su

b di

ctar

ePr

odus

e:-

Enun

ţuri

scur

te și

cla

re-

Lect

ura

imag

inii

- De

scrie

rea

Brin

g a

book

, a n

ewsp

aper

or a

m

agaz

ine

whe

re th

ere

are

pict

ures

of

cla

ssro

oms f

rom

diff

eren

t sch

ools

to c

lass

. Cho

ose

one

pict

ure

you

like.

Ho

w m

any

obje

cts c

an y

ou n

ame

usin

g th

e ph

rase

„thi

s is a

…”?

Writ

e do

wn

five

sent

ence

s usin

g th

e ne

w

voca

bula

ry st

udie

d in

the

unit

”In

the

Clas

sroo

m”:

d

esk,

cha

ir, b

lack

boar

d, p

enci

l box

, ru

ler,

eras

er, s

harp

ener

, map

, pen

, pe

ncil. …

……

……

……

……

……

……

……

…Yo

u ha

ve le

arne

d th

e na

mes

of

seve

ral j

obs a

nd o

ccup

ation

s.

Inte

rvie

w y

our c

lass

mat

es a

nd fi

nd

out w

hat t

heir

pare

nts’

jobs

are

. Co

mpl

ete

the

char

t bel

ow. A

sk y

our

clas

smat

es:

• Is

you

r mot

her a

teac

her/

a

doct

or/a

shop

ass

istan

t/

a ho

usew

ife?


103

• A

com

plet

a fo

rmul

are

simpl

e cu

info

rmaţ

ii (a

fișe,

pos

tere

, in

fogr

afice

)•

A el

abor

a o

listă

(de

cum

pără

turi,

invi

taţi)

• A

mul

ţum

i•

A-și

lua

răm

as b

un•

A nu

măr

a (p

ână

la 1

0)•

A in

dica

dat

a

- Di

alog

uri

- Po

ezii

- Câ

ntec

e-

Post

ere

- Co

laje

- Jo

curi

de ro

l (a

căut

a in

form

aţii,

a

plăti

, a m

ulţu

mi)

- Pr

oiec

te d

e gr

up

• Is

you

r fat

her a

driv

er/

a m

echa

nic/

a po

licem

an/

a pr

ogra

mm

er?

CLAS

SMAT

E’S

N

AME

____

____

____

JOB

FATH

ER

a te

ache

r/

a do

ctor

/ a

shop

ass

istan

t/a

hous

ewife

MOT

HER

a dr

iver

/ a

mec

hani

c/

a po

licem

an/

a pr

ogra

mm

er


104

Clas

a a

IV-a

3. C

ompe

tenț

a pr

agm

atică

: Ada

ptar

ea e

lem

ente

lor l

ingv

istice

la c

onte

xte

uzua

le/f

amili

are,

do

vedi

nd co

recti

tudi

ne şi

coer

enţă

în st

ruct

urar

ea m

esaj

ului

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

e(s

ub-c

ompe

tenț

e)U

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

reşi

pro

duse

școl

are

reco

man

date

Sarc

ini a

cțio

nale

Inte

racț

iune

a or

ală/

scris

ă/on

line/

Med

iere

a3.

4. O

rgan

izare

a re

surs

elor

lin

gvisti

ce p

entr

u re

aliza

rea

func

ţiilo

r co

mun

icati

ve si

mpl

e.3.

5. I

nteg

rare

a st

ruct

urilo

r lin

gvisti

ce c

unos

cute

în

con

vers

aţii

scur

te și

sim

ple.

3.6.

Par

ticip

area

în

dial

ogur

i scu

rte

și sim

ple.

3.7.

Dem

onst

rare

a in

tere

sulu

i faţ

ă de

un

subi

ect s

au p

erso

ană.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini

com

unic

ative

:•

Elev

ul d

espr

e pr

opria

per

soan

ă•

Med

iul f

amili

al

• M

ediu

l soc

ial

• M

ediu

l nat

ural

• M

ediu

l cul

tura

lAc

te d

e lim

baj:

• A

argu

men

ta (p

refe

rinţe

pe

rson

ale

în m

ater

ie d

e ve

stim

enta

ţie, a

limen

tare

, sp

ort s

au ti

mp

liber

)•

A id

entifi

ca (f

orm

ule

de

polit

eţe

pent

ru a

com

unic

a efi

cien

t în

cadr

ul u

nei v

izite

la

mag

azin

sau

rest

aura

nt)

• A

ofer

i și s

olic

ita in

form

aţii

(cu

priv

ire la

pre

ţuri,

ora

r)

Activ

ități:

- De

scrie

rea

unor

hăr

ţi co

ncep

tual

e sim

ple

- Im

plic

area

ele

vilo

r în

proi

ecte

de

gru

p pe

ntru

real

izare

a de

po

ster

e, c

olaj

e, a

lbum

e fo

to,

felic

itări

onlin

e, in

fogr

afice

- De

scrie

rea

deta

liată

a

activ

ităţil

or zi

lnic

e, jo

curil

or și

ac

tivită

ţilor

recr

eativ

e -

Aran

jare

a în

tr-o

ord

ine

logi

că a

ac

tivită

ţilor

din

tr-u

n te

xt st

udia

t sa

u a

obie

ctel

or d

intr

-un

șir

logi

cPr

odus

e:-

Dial

ogur

i scu

rte/

onlin

e-

Conv

ersa

ţii te

mati

ce-

Desc

rieri

- Hă

rţi c

once

ptua

le-

Post

ere

Find

out

wha

t you

r cla

ssm

ates

do

as

part

of t

heir

daily

routi

ne. I

nter

view

th

ree

clas

smat

es, r

ecor

d th

eir

answ

ers a

nd p

repa

re a

visu

al re

port

. Yo

ur in

terv

iew

shou

ld in

clud

e th

e fo

llow

ing

ques

tions

:•

Wha

t tim

e do

you

wak

e up

?•

Wha

t do

you

have

for b

reak

fast

?•

Wha

t tim

e do

you

got

o sc

hool

?•

Whe

n do

you

hav

e th

e lu

nch

brea

k?•

Wha

t tim

e do

you

fini

sh sc

hool

?•

Do y

ou h

ave

any

after

scho

ol

activ

ities

?•

Wha

t tim

e do

you

get

hom

e?•

Wha

t do

you

do a

fter s

choo

l?•

Wha

t tim

e do

you

got

o b

ed?


105

• A

com

unic

a efi

cien

t (pr

in

form

ule

lingv

istice

nec

esar

e cu

pr

ofes

orii

și co

legi

i)•

A uti

liza

enun

ţuri

(des

pre

activ

ităţi

și va

lori

cultu

rale

, el

emen

te d

e m

uzic

ă, d

ans,

pi

ctur

ă)•

A di

alog

a (d

espr

e re

laţia

cu

fam

ilia,

prie

teni

i, co

legi

i de

la

școa

lă)

• A

utiliz

a (n

ume

de p

rodu

se

care

urm

ează

să fi

e cu

mpă

rate

)•

A uti

liza

grup

uri d

e cu

vint

e cu

con

ecto

ri sim

pli (

și, în

să,

deoa

rece

, atu

nci)

• A

indi

ca u

n iti

nera

r•

A so

licita

păr

erea

alto

r pe

rsoa

ne•

A fo

rmul

a in

stru

cţiu

ni si

mpl

e •

A ex

prim

a în

ţele

gere

a un

ui

mes

aj•

A în

treb

a (d

acă

alţi

inte

rlocu

tori

au în

ţele

s un

mes

aj)

• A

indi

ca (î

nţel

eger

ea n

evoi

lor ș

i se

ntim

ente

lor i

nter

locu

toru

lui)

• A

refo

rmul

a un

mes

aj si

mpl

u (p

entr

u ca

ace

sta

să fi

e în

ţele

s de

inte

rlocu

tor)

- In

fogr

afice

- Jo

curi

de ro

l-

Teat

raliz

area

- Ju

rnal

e de

învă

ţare

-

Prod

use

digi

tale

You

can

use

Pow

er P

oint

, Pre

zi,

Bite

able

or y

ou c

an c

reat

e a

post

er

for y

our r

epor

t. Pr

epar

e a

3 m

inut

e lo

ng p

rese

ntati

on to

des

crib

e yo

ur re

port

in fr

ont o

f you

r cla

ss.

Rehe

arse

you

r pre

sent

ation

. Use

yo

ur h

ands

to d

irect

you

r cla

ssm

ates

att

entio

n. S

peak

cle

arly

and

loud

ly.

Use

shor

t, co

mpl

ete

sent

ence

s in

Engl

ish. M

ake

sure

you

r pre

sent

ation

ha

s an

intr

oduc

tion,

a b

ody

and

a co

nclu

sion.

Th

e re

port

shou

ld m

ainl

y in

clud

e:•

Num

bers

• Im

ages

• W

ords

and

phr

ases

• Gr

aphs

: pie

cha

rts,

bar

gra

phs,

lin

e gr

aphs

, flow

cha

rts.


106

LIM

BA F

RAN

CEZĂ

Clas

a a

II-a

4. C

ompe

tenț

a (p

luri/

inte

r)cu

ltura

lă: A

prec

iere

a el

emen

telo

r spe

cific

e cu

lturii

lim

bii s

trăi

ne st

udia

te,

expr

imân

d in

tere

s şi r

espe

ct p

entr

u va

loril

e al

tei c

ultu

ri

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

e(s

ub-c

ompe

tenț

e)U

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

reşi

pro

duse

școl

are

reco

man

date

Sarc

ini a

cțio

nale

Prod

ucer

ea m

esaj

elor

ora

le și

scris

e4.

4. D

escr

iere

a un

or e

lem

ente

sp

ecifi

ce c

ultu

rii a

lofo

ne

(ţara

alo

fonă

, cap

itala

, să

rbăt

ori t

radi

ţiona

le),

în si

tuaţ

ii de

com

unic

are

simpl

e.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sa

rcin

i com

unic

ative

:•

Med

iul c

ultu

ral/

civi

lizaţ

iona

l alo

fon

• M

ediu

l soc

ial

Acte

de

limba

j:•

A of

eri i

nfor

maţ

ii uz

uale

•

A de

num

i obi

ecte

, lo

curi,

acţ

iuni

• A

desc

rie su

ccin

t loc

uri

• A

expr

ima

inte

res

• A

expr

ima

opin

ia

Activ

ități:

-

Real

izare

a un

ei e

xpoz

iţii d

e po

ster

e „C

e es

te o

altă

cul

tură

?” sa

u „P

rezin

t Fr

anţa

/Spa

nia/

Germ

ania

/Ita

lia ..

.”,

crea

te in

divi

dual

și în

gru

p.-

Desc

riere

a su

ccin

tă a

sărb

ător

ilor

trad

iţion

ale,

în b

ază

de su

port

icon

ic.

- De

scrie

rea

imag

inilo

r în

bază

de

supo

rt d

e cu

vint

e.-

Reda

ctar

ea te

xtel

or sc

urte

și si

mpl

e co

nfor

m m

odel

ului

scris

.-

Real

izare

de

proi

ecte

tem

atice

sim

ple.

Prod

use:

- Re

prod

ucer

e de

cuv

inte

, enu

nţur

i sim

ple,

mem

oriza

te, s

elec

tate

din

te

xtul

scris

/disc

ursu

l ora

l stu

diat

- Di

alog

uri s

curt

e și

simpl

e-

Într

ebăr

i și r

ăspu

nsur

i-

Mon

olog

uri s

curt

e -

Pove

stire

a un

ui te

xt sc

urt ș

i sim

plu

Vous

vou

lez f

abriq

uer u

n po

ster

po

ur p

rése

nter

deu

x fê

tes d

e la

Fr

ance

. Pou

r réa

liser

cett

e tâ

che:

1.

Vous

cho

isiss

ez d

es p

hoto

s de

ce p

ays

2.

Vous

pré

sent

ez 2

pho

tos p

our

chaq

ue fê

te3.

Vo

us é

criv

ez u

ne tr

ès c

ourt

e lé

gend

e po

ur a

com

pagn

er

chaq

ue p

hoto

4.

Vo

us e

xpos

ez le

pos

ter e

n cl

asse

.


107

Clas

a a

IV-a

4. C

ompe

tenț

a (p

luri/

inte

r)cu

ltura

lă: A

prec

iere

a el

emen

telo

r spe

cific

e cu

lturii

lim

bii s

trăi

ne st

udia

te,

expr

imân

d in

tere

s şi r

espe

ct p

entr

u va

loril

e al

tei c

ultu

ri

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

e(s

ub-c

ompe

tenț

e)U

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

reși

pro

duse

școl

are

reco

man

date

Sarc

ini a

cțio

nale

4.4.

Des

crie

rea

unor

el

emen

te sp

ecifi

ce

cultu

rii a

lofo

ne

și va

lori

cultu

rale

(p

erso

nalit

ăţi,

mon

umen

te,

pers

onaj

e ce

lebr

e,

sărb

ător

i, va

lori,

sim

bolu

ri, a

titud

ini,

activ

ităţi)

, în

con

text

e so

cial

e sim

ple

și fa

mili

are.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sa

rcin

i com

unic

ative

:•

Med

iul ș

cola

r•

Med

iul s

ocia

lAc

te d

e lim

baj:

• A

expr

ima

adm

iraţie

•

A ex

prim

a re

spec

t •

A lo

caliz

a sp

aţia

l și t

empo

ral

• A

expr

ima

o op

inie

• A

solic

ita și

a o

feri

info

rmaţ

ii uz

uale

•

A ex

plic

a și

a ju

stific

a•

A ex

prim

a gu

stur

i și

pref

erin

ţe•

A se

info

rma

desp

re

pers

oane

, obi

ecte

, loc

uri

Activ

ități:

- As

ocie

rea

lege

ndei

cu

docu

men

tul

icon

ic, c

are

repr

ezin

tă m

onum

ente

ce

lebr

e-

Desc

riere

a un

ui p

erso

naj p

refe

rat

din

pove

ști, p

oves

tiri,

cânt

ece,

be

nzi d

esen

ate:

por

tret

fizic

, ca

lităţ

i, co

mpo

rtam

ent

- Co

mpl

etar

ea u

nei b

enzi

dese

nate

la

cuna

re.

- De

scrie

rea

oral

ă a

trad

iţiilo

r de

sărb

ătoa

re, î

n ba

ză d

e su

port

le

xica

l și i

cono

grafi

c-

Prez

enta

rea

unui

alb

um c

u po

ze

din

vaca

nţa,

căr

ţi po

ștal

e, o

biec

te

cultu

rale

și d

escr

iere

a su

ccin

tă a

ac

tivită

ţilor

recr

eativ

e, în

baz

ă de

m

odel

.

Vous

vou

lez p

rése

nter

une

pe

rson

nalit

é c

élèb

re d

e la

Fra

nce.

Po

ur re

alise

r cett

e tâ

che:

A. V

ous r

econ

naiss

ez d

es

pers

onna

lités

de

cette

list

e:

Gust

ave

EIFF

EL○

Jean

REN

O○

ZAZ

○Vi

ctor

HU

GO○

C. V

ous i

denti

fiez l

es p

erso

nnal

ités

sur l

e m

odèl

e su

ivan

t:N

icol

as S

ARKO

ZY: c

’ést

un

prés

iden

t fr

ança

is.éc

rivai

n –

acte

ur –

ingé

nieu

r –

mus

icie

n


108

• A

desc

rie p

erso

ane,

obi

ecte

, lo

curi

• A

invi

ta și

a ră

spun

de la

in

vita

ţie•

A ex

prim

a bu

curie

• A

acce

pta

și a

refu

za

• A

expr

ima

stăr

i fizic

e, e

moţ

ii,

senz

aţii

- Re

aliza

re d

e so

ndaj

sim

plu

„Pre

mise

le su

cces

ului

școl

ar ”,

cu

afiș

area

rezu

ltate

lor î

n cl

asă,

și

expl

icar

ea lu

i suc

cint

ă-

Desc

riere

a pr

ogra

mul

ui

activ

ităţil

or zi

lnic

e (a

ctivi

tăţi,

loc,

du

rată

)-

Com

plet

are

de o

rar ș

cola

r și

desc

riere

succ

intă

(disc

iplin

e șc

olar

e, o

ra, z

iua)

, res

pect

ând

mod

elul

- Re

aliza

re d

e po

ster

e (in

divi

dual

sa

u în

gru

p) ș

i des

crie

re su

ccin

tă

„Țin

uta

vesti

men

tară

: Ce?

Und

e?

Când

?”

Prod

use:

- Co

mpl

etăr

i de

agen

dă/o

rar

- Că

rţi p

oșta

le-

List

e/le

gend

e-

Dial

ogur

i sim

ple

- M

eniu

ri sim

ple

- M

esaj

e sim

ple

(afiș

e, e

tiche

te,

anun

ţuri)

/onl

ine

- Pr

odus

e di

gita

le si

mpl

e

D. V

ous c

hoisi

ssez

une

per

sonn

alité

.E.

Vo

us r

édig

ez u

n sim

ple

port

rait

de v

otre

per

sonn

alité

. F.

Vous

pré

sent

ez v

otre

por

trai

t à la

cl

asse

. G.

Vou

s ill

ustr

ez v

otre

por

trai

t av

ec

une

phot

o.

H. V

ous é

criv

ez u

ne lé

gend

e.


109

LIM

BA G

ERM

ANĂ

Clas

a a

III-a

2. C

ompe

tenț

a so

ciol

ingv

istică

: Util

izare

a el

emen

telo

r lin

gvisti

ce,

dem

onst

rând

cre

ativi

tate

pen

tru

func

ţiona

rea

limbi

i în

cadr

ul u

nui c

onta

ct so

cial

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

e(s

ub-c

ompe

tenț

e)U

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re

şi p

rodu

se șc

olar

e re

com

anda

teSa

rcin

i acț

iona

le

Prod

ucer

ea m

esaj

elor

ora

le și

scris

e2.

5. A

plic

area

act

elor

de

vorb

ire și

a li

mba

julu

i no

nver

bal î

n sit

uaţii

de

com

unic

are

simpl

e și

fam

iliar

e, d

emon

-st

rând

dife

rite

stăr

i af

ectiv

e.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sa

rcin

i com

unic

ative

:•

Med

iul ș

cola

rAc

te d

e lim

baj:

• A

ruga

• A

mul

ţum

i și a

răsp

unde

la

mul

ţum

iri•

A of

eri/a

solic

ita o

biec

te

Activ

ități:

- Ci

tirea

cu

voce

/tra

nscr

iere

a și

însc

enar

ea d

ialo

guril

or si

mpl

e și

scur

te în

baz

a un

ei li

ste

de

expr

esii

și en

unţu

ri st

anda

rdi-

zate

- Co

mpl

etar

ea e

nunţ

urilo

r, te

xtel

or si

mpl

e, c

onfo

rm m

o-de

lulu

iPr

odus

e:-

List

e de

cuv

inte

- En

unţu

ri sim

ple

și sc

urte

-

Dial

ogur

i sim

ple

și sc

urte

Du h

ast h

eute

leid

er K

dei

ne S

chul

sach

en zu

Ha

use

verg

esse

n. Je

tzt b

rauc

hst d

u fü

r den

U

nter

richt

alle

rlei D

inge

. Dei

ne M

itsch

üler

/M

itsch

üler

inne

n he

lfen

dir g

erne

dab

ei, d

u br

auch

st si

e nu

r zu

bitte

n. M

ach

folg

ende

s:1.

Sc

hritt

: Ent

sche

ide,

wel

chen

Unt

erric

ht

hast

du

(z.B

.: M

usik

, Kun

st, D

euts

ch ..

.)Va

riant

e: Z

iehe

ein

Kär

tche

n au

s dem

Sta

pel

hera

us u

nd si

eh, w

elch

en U

nter

richt

has

t du

ger

ade.

2.

Schr

itt: W

ähle

aus

der

Wör

terli

ste

die

Schu

lrequ

isite

n, d

ie d

u fü

r die

St

unde

bra

uchs

t (z.

B.: f

ür D

euts

ch

– da

s Leh

rbuc

h, d

er B

leisti

ft, d

er

Kuge

lschr

eibe

r ...)

3.

Schr

itt: B

itte

dein

e(n)

Ge

schp

räch

spar

tner

/-pa

rtne

rin u

m

etw

as. F

ührt

zusa

mm

en e

in G

espr

äch.

Ve

rwen

det d

abei

den

Mus

ter:

– Gi

b m

ir bi

tte d

as ..

./de

n ...

/die

... !

– Bi

tte!

– Da

nke!

– Ge

rn!/

Kein

Pro

blem

!


110

Clas

a a

IV-a

2. C

ompe

tenț

a so

ciol

ingv

istică

: Util

izare

a el

emen

telo

r lin

gvisti

ce,

dem

onst

rând

cre

ativi

tate

pen

tru

func

ţiona

rea

limbi

i în

cadr

ul u

nui c

onta

ct so

cial

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

e(s

ub-c

ompe

tenț

e)U

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

reşi

pro

duse

școl

are

reco

man

date

Sarc

ini a

cțio

nale

Inte

racț

iune

a or

ală/

scris

ă/on

line

2.6.

Apl

icar

ea fo

rmul

elor

de

adr

esar

e ofi

cial

e,

neofi

cial

e și

a fo

rmel

or

de p

reze

ntar

e în

co

resp

unde

re c

u sit

uaţia

de

com

unic

are.

2.7.

Util

izare

a m

odel

elor

de

com

unic

are

oral

ă și

a lim

baju

lui n

onve

rbal

pe

ntru

inte

racţ

iona

rea

în c

onte

xte

soci

ale

cotid

iene

, dem

onst

rând

de

schi

dere

și re

spec

t.2.

8. U

tiliza

rea

mod

elel

or

de c

omun

icar

e în

scris

pe

ntru

inte

racţ

iona

rea

în c

onte

xte

soci

ale

cotid

iene

, dem

onst

rând

de

schi

dere

și re

spec

t.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sa

rcin

i com

unic

ative

:•

Med

iul s

ocia

l

Acte

de

limba

j:•

A ex

prim

a gu

stur

i și

pref

erin

ţe•

A ex

prim

a st

ări,

emoţ

ii și

atitu

dini

• A

prop

une

• A

da im

puls

conv

ersa

ţiei

• A

anga

ja și

a în

chei

a o

conv

ersa

ţie

Activ

ități:

- Tr

ansf

orm

area

dia

logu

rilor

în

baz

a de

supo

rt (i

mag

ini,

cuvi

nte,

exp

resii

), re

spec

tând

m

odel

ul

- În

scen

area

dia

logu

rilor

sim

ple

cu a

juto

rul u

nor e

xpre

sii

și en

unţu

ri st

anda

rdiza

te,

mem

oriza

te a

nter

ior

- Jo

cul d

e ro

lPr

odus

e:-

Fișe

- Li

ste/

tabe

le-

Dial

ogur

i sim

ple

- Sc

enet

e

Aufg

abe:

Du

bist

auf

dem

Flo

hmar

kt. D

ein

Freu

nd/

dein

e Fr

eund

in h

at b

ald

Gebu

rtst

ag.

Du

will

st ih

m/ih

r ei

n Ge

sche

nk k

aufe

n, d

och

du h

ast n

ur 3

,60

Euro

.1.

Sc

hritt

: Wäh

lt au

s der

List

e W

örte

r un

d Sä

tze

und

schr

eibt

zu zw

eit e

inen

Ku

rzdi

alog

„Au

f dem

Flo

hmar

kt“.

Berü

cksic

htigt

dab

ei d

ie G

egen

stän

de,

die

ihr z

ur V

erfü

gung

hab

t, un

d di

e Pr

eise

z.B.

:–

Gute

n Ta

g!–

Gute

n Ta

g!–

Was

kos

tet d

enn

die

Pupp

e da

?

JL

– 3,

20 E

uro.

– Da

s ist

abe

r bill

ig!

Hier

ist d

as G

eld.

–

Dank

e! A

uf W

iede

r-se

hen!

– 3,

80 E

uro

– W

ie b

itte?

Das

ist a

ber

zu te

uer!

– Al

so g

ut, d

ann

3,50

Eur

o.–

Dank

e. B

itte

das G

eld.

Au

f Wie

ders

ehen

!


111

3.

Schr

itt: v

erte

ilt d

ie R

olle

n (e

iner

/ein

e ist

der

/die

Käu

fer/

in; d

er/d

ie a

nder

e ist

der

/die

Ver

käuf

er/in

)4.

Sc

hritt

: Spi

elt d

en D

ialo

g vo

r.5.

Sc

hritt

: Var

iiert

die

Dia

loge

. 6.

Sc

hritt

: Nac

h 5-

7 M

in. w

echs

elt d

ie

Rolle

n.Er

wei

teru

ng:

7.

Schr

itt: E

in F

lohm

arkt

wird

im

Klas

senz

imm

er g

esta

ltet.


112

LIM

BA S

PAN

IOLĂ

Clas

a a

II-a

1. C

ompe

tenț

a lin

gvisti

că: D

iscr

imin

area

ele

men

telo

r lin

gvisti

ce p

rin fo

rmul

are

de m

esaj

e si

mpl

e, sc

urte

şi co

rect

e,

man

ifest

ând

curio

zita

te p

entr

u va

loriz

area

lim

bii c

a si

stem

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

e(s

ub-c

ompe

tenț

e)U

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

șc

olar

e re

com

anda

teSa

rcin

i acț

iona

le

Rece

ptar

ea m

esaj

elor

scris

eCo

mpo

nent

a or

togr

afică

:1.

3. R

ecun

oașt

erea

lite

relo

r, gr

upur

ilor d

e lit

ere,

sil

abel

or, i

zola

t și î

n cu

vint

e, în

text

ul ti

părit

și

scris

de

mân

ă.1.

4. R

ecun

oașt

erea

cu

vint

elor

/enu

nţur

ilor

simpl

e în

text

ul ti

părit

și

scris

de

mân

ă.1.

5. I

denti

ficar

ea

sens

ului

sem

nelo

r de

punc

tuaţ

ie.

Com

pone

nta

lexi

cală

și

sem

antic

ă:1.

6. D

educ

erea

sens

ului

un

or c

uvin

te și

enu

nţur

i sim

ple

și sc

urte

, car

e de

scriu

per

soan

e,

obie

cte,

locu

ri fa

mili

are.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sa

rcin

i com

unic

ative

:•

Elev

ul d

espr

e pr

opria

pe

rsoa

nă

• M

ediu

l fam

ilial

•

Med

iul n

atur

al•

Med

iul ș

cola

r

Acte

de

limba

j:•

A di

sting

e/a

rem

arca

cu

vint

e/en

unţu

ri sim

ple

și sc

urte

•

A id

entifi

ca se

mne

de

punc

tuaţ

ie

• A

sele

cta

info

rmaţ

ii de

spre

pe

rsoa

ne/o

biec

te

• A

loca

liza

obie

cte

Elem

ente

noi

de

limba

j: •

Cuvi

nte

• En

unţu

ri sc

urte

și si

mpl

e•

Acce

nte

grafi

ce•

Grup

uri d

e lit

ere

Activ

ități:

- Vi

ziona

rea

dese

nelo

r ani

mat

e,

film

elor

subti

trat

e în

lim

ba

stră

ină

- Ci

tirea

cuv

inte

lor,

enun

ţuril

or

simpl

e și

scur

te-

Asoc

iere

a cu

vint

elor

și

enun

ţuril

or sc

urte

cu

imag

ini,

simbo

luri

-

Atrib

uire

a sim

bolu

rilor

, le

gend

elor

la c

uvin

te/e

nunţ

uri

scur

te-

Disti

nger

ea c

uvin

telo

r înt

r-un

enun

ţ sim

plu

Prod

use:

- Co

laje

tem

atice

- M

esaj

e sim

ple

și sc

urte

pe

tem

e fa

mili

are

- Ră

spun

suri

și în

treb

ări s

impl

e și

scur

te-

Enun

ţuri

simpl

e și

scur

te-

Hărţ

i con

cept

uale

- Fo

rmul

are

simpl

e

1. L

ee a

tent

amen

te e

l tex

to:

Alej

andr

a es

una

niñ

a qu

e vi

ve e

n un

a ci

udad

que

se ll

ama

Mad

rid. T

iene

nu

eve

años

y e

s mor

ena.

Su

com

ida

favo

rita

es la

torti

lla d

e pa

tata

s.

Alej

andr

a tie

ne u

n he

rman

o qu

e se

lla

ma

Robe

rto.

Sus

pad

res s

on G

onza

lo

y Su

sana

.2.

Con

test

a a

las p

regu

ntas

:¿C

ómo

se ll

ama

la n

iña?

¿Dón

de v

ive

Alej

andr

a?¿C

uánt

os a

ños t

iene

?3.

Com

plet

a co

n la

s pal

abra

s per

dida

s:La

com

ida

pref

erid

a de

Ale

jand

ra e

s __

____

__Su

pel

o es

___

____

__Su

her

man

o se

llam

a __

____

El n

ombr

e de

l pad

re e

s ___

__La

ciu

dad

de A

leja

ndra

se ll

ama

____

___


113

Clas

a a

III-a

1. C

ompe

tenț

a lin

gvisti

că: D

iscr

imin

area

ele

men

telo

r lin

gvisti

ce p

rin fo

rmul

are

de m

esaj

e si

mpl

e, sc

urte

şi co

rect

e,

man

ifest

ând

curio

zita

te p

entr

u va

loriz

area

lim

bii c

a si

stem

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

e(s

ub-c

ompe

tenț

e)U

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

de în

văța

re și

pro

duse

șc

olar

e re

com

anda

teSa

rcin

i acț

iona

le

Prod

ucer

ea m

esaj

elor

ora

leCo

mpo

nent

a fo

nolo

gică

:1.

7. R

epro

duce

rea

grup

urilo

r de

sune

te,

cuvi

ntel

or sp

ecifi

ce

limbi

i str

ăine

, ros

tite

izola

t și î

n en

unţu

ri sim

ple.

1.8.

Apl

icar

ea u

nor

mod

ele

de in

tona

ţie

și fe

nom

ene

spec

ifice

lim

bii s

trăi

ne în

situ

aţii

de c

omun

icar

e sim

ple

și fa

mili

are.

Suge

stii p

entr

u co

ntex

te și

sarc

ini

com

unic

ative

:•

Elev

ul d

espr

e pr

opria

per

soan

ă •

Med

iul f

amili

al

• M

ediu

l nat

ural

• M

ediu

l șco

lar

Acte

de

limba

j:•

A de

scrie

tim

pul

• A

denu

mi a

cţiu

ni

• A

adre

sa în

treb

ări

• A

ofer

i și a

solic

ita in

form

aţii

desp

re id

entit

ate

• A

indi

ca d

irecţ

iaEl

emen

te n

oi d

e lim

baj:

• Cu

vint

e•

Enun

ţuri

• Di

alog

uri

• Te

xte

Activ

ități:

- Re

cita

rea

poez

iilor

- In

terp

reta

rea

cânt

ecel

or

indi

vidu

al și

în g

rup

- Ci

tirea

cu

voce

tare

a

enun

ţuril

or, t

exte

lor s

curt

e-

Form

ular

ea în

treb

ărilo

r și

răsp

unsu

rilor

resp

ectâ

nd

mod

ele

- N

umire

a ob

iect

elor

, pe

rsoa

nelo

r fam

iliar

e în

ba

za u

nui s

upor

t vizu

al

- Fo

rmul

area

enu

nţur

ilor

simpl

e și

scur

te

- Re

prod

ucer

ea m

odel

elor

de

into

naţie

în d

ialo

guri

simpl

e și

scur

tePr

odus

e:-

Lect

uri c

u vo

ce ta

re a

te

xtel

or c

unos

cute

-

Dial

ogur

i sim

ple

și sc

urte

- Ri

me,

ver

suri

simpl

e -

Conv

ersa

ţii si

mpl

e pe

tem

e fa

mili

are

- Jo

curi

de ro

l-

Mes

aje

simpl

e și

scur

te

Imag

ínat

e qu

e tu

prim

o te

llam

a po

r te

léfo

no p

ara

pedi

rte

un li

bro

de

cuen

tos.

1.

Re

spon

de a

la ll

amad

a te

lefó

nica

(¿

Sí?¿

Díga

me?

)2.

Sa

luda

o c

onte

sta

al sa

ludo

al

empe

zar l

a co

nver

saci

ón (,

,hol

a”,

„bue

nos d

ías”

)3.

Pr

egún

talo

por

la sa

lud

(¿qu

é ta

l?¿c

ómo

está

s?)

4.

Cont

esta

a su

s pre

gunt

as u

tiliza

ndo

fórm

ulas

de

cort

esía

(por

fav

or,

grac

ias,

con

muc

ho g

usto

) y

preg

únta

lo so

bre

el li

bro

(el tí

tulo

, el

aut

or...

)5.

Pe

nsad

en

un e

ncue

ntro

par

a of

rece

rle e

l lib

ro (e

l día

, la

hora

, el

luga

r don

de o

s enc

ontr

áis)


114

2.7. Sugestii de evaluare

Conform Curriculumului pentru învăţământul primar, sistemele de unităţi de competenţe proiectate pentru o unitate de învăţare sunt prevăzute integral pentru evaluarea sumativă la finele respectivei unităţi de învăţare și selectiv – pentru eva-luarea formativă pe parcurs.

Sistemele de unităţi de competenţe sintetizate la finele fiecărei clase sunt pre-văzute pentru evaluarea anuală. Aceste sisteme vor repera descrierea rezultatelor elevilor în tabelul de performanţă școlară întocmit la finalizarea fiecăreia dintre cla-sele II-IV.

Așa cum modelul de proiectare/realizare a procesului integrat de predare – învăţare – evaluare poate fi mai eficient, dacă este centrat, cu adevărat, pe elev, deci și activităţile de evaluare trebuie proiectate din perspectiva nevoilor de formare ale celui educat. Este necesar ca evaluarea să fie centrată pe aspectele ei formative, ast-fel încât să cultive și să susţină interesul elevilor pentru studiu, să-i îndrume în activi-tatea de învăţare. În acest context, evaluarea formativă la disciplina LS I își sporește valenţele în raport cu celelalte strategii de evaluare.

Deoarece evaluarea, în sensul larg al cuvântului, include totalitatea proceselor și produselor care măsoară randamentul de predare-învăţare, e nevoie ca profesorul să urmărească corelaţia dintre finalităţile procesului de instruire și obiectivele preco-nizate, direcţionarea activităţii sale și a elevului spre îmbunătăţirea calităţii învăţării și predării. Judecăţile emise în vederea adoptării unor decizii educaţionale concrete trebuie să reflecte nivelul, volumul și calitatea reală a cunoștinţelor, competenţelor, atitudinilor și valorilor elevilor la LS I.

Se va face preponderent evaluarea competenţelor receptive, accent punându-se pe abilităţile de pronunţie, vocabular și construcţie gramaticală, asimilate pin abor-dare intuitivă și care trebuie să fie continuată și la nivel de evaluare. Formarea com-petenţelor lingvistice, sociolingvistice, pragmatice se va supune variatelor și multi-plelor forme de evaluare, totodată, formarea competenţelor (pluri/inter)culturale poate cunoaște variate forme și mijloace nu doar de evaluare, ci mai ales de autoe-valuare (sondaje, anchete etc.).

Învăţătorul trebuie să stăpânească toate metodele și instrumentele de evalua-re și să le aplice în funcţie de particularităţile clasei de elevi. Utilizarea eficientă a strategiilor, metodelor și instrumentelor de evaluare va pune în valoare aspectul creativităţii, al gândirii critice, al manifestării individuale, proprii fiecărui elev, rezul-tatul final vizat fiind formarea, la nivelul individului, a culturii generale, formarea de competenţe necesare integrării sociale a acestuia.

Alegerea metodelor de evaluare cunoscute (metodele tradiţionale și metodele complementare) constituie rezultanta mai multor factori: scopul și obiectivele eva-luării, tipul acesteia, specificul conţinuturilor supuse aprecierii, particularităţile po-pulaţiei școlare vizate, achiziţiile cadrelor didactice privind exersarea/practicarea/experimentarea diverselor modalităţi de procedare.


115

Pe parcursul procesului de evaluare, cele trei niveluri – cunoașterea, aplicarea și integrarea trebuie să menţină o pondere echilibrată. Ca sursă de documentare și aplicare eficientă pentru cadrele didactice se recomandă utilizarea instrumentelor de evaluare incluse în Referenţialul de evaluare la LS.

Sugestiile pentru evaluare la nivelul primar orientează profesorul să efectueze evaluarea din perspectiva observării ritmului de progres demonstrat de elevi. Probe-le propuse pentru evaluare trebuie să fie simple și să includă itemi de tipul: alegere duală (adevărat/fals), alegere multiplă, potrivirea imaginilor cu vocabularul, ordona-rea imaginilor conform textului dat, completarea spaţiilor cu formele cerute după context, potrivirea întrebărilor cu răspunsurile, scriere după dictare, copiere etc.

2.8. Modele de itemi pentru evaluare

LIMBA ENGLEZĂ

Clasa a II-a

3. Competența pragmatică: Adaptarea elementelor lingvistice la contexte uzuale/familiare,

dovedind corectitudine şi coerenţă în structurarea mesajului

3.1. Identificarea sensului global al mesajelor orale și scrise simple referitoare la informații de ordin personal și obiecte familiare

• Create a small vocabulary poster with your school things. Draw five of your scho-ol supplies, write their names and color in English underneath.

MY SCHOOL THINGS

Student Name ______________________

Thing: Thing: Thing:

Color: Color: Color:


116

Clasa a IV-a



3.2. Utilizarea funcțională a resurselor lingvistice pentru a produce enunțuri orale și scrise simple referitoare la informații de ordin personal și obiecte familiare.

• Using a Presentation Rubric to evaluate a student oral presentation on the topic „My Dream House”. The rubric is introduced to the students before they prepare the oral presentation and then used to evaluate their work after the presentation is over.

Category Excellent Average Acceptable PoorContent Shows a full

understanding of the topic.

Shows a good understanding of the topic.

Shows a good understanding of parts of the topic.

Does not seem to understand the topic very well.

Speaking Speaks clearly and distinctly all (100-95%) the time, and mispronounces no words.

Speaks clearly and distinctly all (100-95%) the time, but mispronounces one word.

Speaks clearly and distinctly most (94-85%) of the time.Mispronounces no more than three words.

Often mumbles, can not be understood and mispronounces more than three words.

Enthusiasm Facial expressions and body language generate a strong interest and enthusiasm about the topic.

Facial expressions and body language sometimes generate a strong interest and enthusiasm about the topic.

Facial expressions and body language are used to try to generate enthusiasm.

Very little use of facial expressions or body language. Did not generate much interest in the topic.

Vocabulary Uses the target vocabulary, including all the new words studied in class.

Uses the target vocabulary, including many new words studied in class.

Uses only some of the target vocabulary, including just a few new words studied in class.

Does not use the target vocabulary and very few or no new words studied in class.

Uses Complete Sentences

Always (99-100% of time) speaks in complete sentences.

Mostly (80-98%) speaks in complete sentences.

Sometimes (70-80%) speaks in complete sentences.

Rarely speaks in complete sentences.


117

Preparedness Student is completely prepared and has obviously rehearsed.

Student seems pretty prepared but might have needed a couple more rehearsals.

The student is somewhat prepared, but it is clear that rehearsal was lacking.

Student does not seem at all prepared to present.

3.6. Participarea în dialoguri scurte și simple

• You learned the names of various buildings around the city/town/village. Draw a map of your neighbourhood. Indicate at least five buildings which are next to your house or block of flats. Present the map to your classmates. Use the phrases listed below:− This is my neighbourhood.− My neighbourhood is nice/small/big/green.− There is a …next to my home/house/block of flats.− There is a …across the street.− There is a …near my home/house/block of flats.

LIMBA FRANCEZĂ

Clasa a III-a

2. Competența sociolingvistică: Utilizarea elementelor lingvistice, demonstrând creativitate pentru funcţionarea limbii în cadrul unui contact social

2.2. Recunoașterea sensului unor instrucțiuni scurte și simple, orale și scrise în situații de comunicare simple și familiare

• Continue la liste en ajoutant d’autres membres de la famille.

La mère,............................, le frère,.........................., la grand-mère,........................

L’oncle,...................................., le fils,............................... .

Clasa a IV-a



3.8. Utilizarea funcțională a resurselor lingvistice pentru a produce enunțuri orale și scrise simple referitoare la informații de ordin personal și obiecte familiare


118

• Quelles sont tes activités habituelles? Ecris les activités suivantes dans le bon ordre. Complète les phrases. Indique l’heure et l’endroit.

Je me réveille à ....... Je regarde .....Je fais mes .....Je me couche ....Je pars ......

Je m’habille .....Je prends mon petit .....Je joue avec ......Je déjeune .....

LIMBA GERMANĂ

Clasa a II-a

2. Competența sociolingvistică: Utilizarea elementelor lingvistice, demonstrând creativitate pentru funcţionarea limbii în cadrul

unui contact social

2.4. Identificarea sensului unor cuvinte și combinații de cuvinte uzuale, a formule-lor elementare de salut și de adresare/de politețe pentru stabilirea unui con-tact social foarte simplu

• Eränze die Grußformeln

1. – Guten M ____ ____ ____ ____ ____, Frau Schulz!2. – H ____ ____ ____ ____, Fabian!3. – Guten A ____ ____ ____ ____, Herr Gras! 4. – Guten T ____ ____, Laura!5. – Auf W ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____, Paul!6. – T ____ ____ ____ ____ ____, Erika!

Clasa a III-a


2.6. Aplicarea actelor de vorbire în mesaje scrise și mesaje electronice scurte și foarte simple

• Ergänze den Raster mit Angaben über dich selbst.

Julia IchWie alt bist du? 9 Jahre altWoher kommst du? Deutschland


119

Wo wohnst du? MünchenHast du Geschwister? Bruder, ThobiasHast du ein Haustier? KatzeWas machst du gern in der Freizeit? Tennis spielen

Clasa a IV-a


2.5. Aplicarea actelor de vorbire și a limbajului nonverbal în situații ordinare din viața cotidiană, demonstrând diferite stări afective și atitudini

• Erstelle und präsentiere eine Collage, wo du deine Familie vorstellst. Berücksich-tige dabei folgende Punkten:

- Vorname- Alter- Beruf/Schule/Klasse

- Aussehen- Charakterzüge- Hobbys

• Wie findest du die Collagen deiner Mitschüler/Mitschülerinnen? Kreuze an.

J K LInhalt: Hat dein(e) Mitschüler(in) alle Punkten berücksichtigt?

Präsentation: Erzählt dein(e) Mitschüler(in) frei, zeigt auf die Bilder?Korrektheit: Macht dein(e) Mitschüler(in) viele Fehler?

LIMBA SPANIOLĂ

Clasa a II-a

1. Competența lingvistică: Discriminarea elementelor lingvistice prin formulare de mesaje simple,

scurte şi corecte, manifestând curiozitate pentru valorizarea limbii ca sistem

1.12. Recunoașterea cuvintelor/enunțurilor simple în textul tipărit și scris de mână


120

• Descubre la palabra intrusa en cada una de las columnas.

cabeza camisa galletas marzopierna ojos huevos miércolesvestido guantes zapatos sábadodedo falda queso lunes

1.14. Deducerea sensului unor cuvinte și enunțuri simple și scurte, care descriu persoane, obiecte, locuri familiare

• Estas palabras están desordenadas.¿Puedes ayudarnos a ponerlas en órden? Fíjate en la definición.

Es el hijo de mi hijo. Es mi... Es la hija de mi hermana. Es mi... Es el padre de mi padre. Es mi... Es el hermano de mi madre. Es mi... Es la hija del hermano de mi madre. Es mi... Es el hijo de mi padre.Es mi...

Clasa a IV-a

1. Competența lingvistică: Discriminarea elementelor lingvistice prin formulare de mesaje simple,

scurte şi corecte, manifestând curiozitate pentru valorizarea limbii ca sistem

1.11. Deducerea mesajului unor enunțuri simple și texte care descriu persoane/ obiecte și situații familiare

• Ordena los párrafos y escribe en orden este mensaje.

Le hemos cogido mucho cariño y seguro que a ti también te va a encantar. Te estraño muchoHola MartaTu gran amigo JuanAhora yo tengo tres mascotas: mi tortuga, mi canario y el gato.Te escribo para contarte que tengo una nueva mascota: un gato muy revoltosoNo tengo mucho más que contarte, estamos todos bien y con ganas de verte.Espero noticias tuyas.


121

LIMBA ITALIANĂ

Clasa a II-a

1. Competența lingvistică: Discriminarea elementelor lingvistice prin formulare de mesaje simple, scurte şi corecte,

manifestând curiozitate pentru valorizarea limbii ca sistem

1.18. Completarea unui formular simplu cu respectarea normelor ortografice specifice limbii străine

• Completare le seguenti parole di saluto

Ar...ived...rc... C...a... B...on...s...ra Bu...ng...o...n... Buon...n...tt...

• Scegliere la risposta giustaBuonasera, signori Rossi! Buonasera, bambini! Buongiorno, bambini!

Buonanotte, bambini! Buonanotte, mamma! Buongiorno, mamma!

Buongiorno, signora maestra! Buonasera, bambini! Buongiorno, bambini!

• Completare le risposte Buongiorno, signore!.................., Mario!Buonanotte, mamma!..................., Lisa!Arrrivederci, signora!..................., signor Rossi!Buonasera, Mario!................. papà!Ciao Lisa!...... Mario!


122

Bibliositografia1. Cadre Européen Commun de Référence pour les Langues: apprendre, enseigner,

évaluer. Volume complémentaire avec de nouveaux descripteurs. Conseil de l’Europe, Février 2018.

2. Cadrul de referinţă al curriculumului national, aprobat prin Ordinul Ministerului Educaţiei, Culturii și Cercetării nr. 432 din 29 mai 2017.

3. Codul Educaţiei al Republicii Moldova, modificat LP138 din 17.06.16, MO184-192/01.07.16 art. 401, intrat în vigoare 01.07.16.

4. Concepţia educaţiei în Republica Moldova, 2000. 5. Convenţia cu privire la Drepturile Copilului, ratificată de Parlamentul Republicii

Moldova în 1990 și intrată în vigoare în 1993. 6. Curriculum școlar, clasele I-IV. Chișinău: ME, 2010.7. Instrucţiune cu privire la implementarea Metodologiei evaluării criteriale prin

descriptori în învăţământul primar, clasa I, aprobată la Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 862 din 07 septembrie 2015.

8. ISCED – Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei, UNESCO, 2011. 9. Hotărârea Guvernului nr. 727 din 16.06.2003 despre „Aprobarea strategiei

naţionale privind protecţia copilului și a familiei”. 10. Legea Republicii Moldova cu privire la Drepturile Copilului, nr. 338-XIII din

15 decembrie 1994. 11. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa I,

aprobată la Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 862 din 07 septembrie 2015; Ediţia a II-a, aprobată la Consiliul Știinţifico-Didactic al IȘE din 27.12.2017.

12. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa a II-a, aprobată la Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ordinul nr. 862 din 07 septembrie 2015; Ediţia a II-a, aprobată la Consiliul Știinţifico-Didactic al IȘE din 27.12.2017.

13. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa a III-a, aprobată la Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ordinul Ministeru-lui Educaţiei nr.70 din 05 septembrie 2017.

14. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa a IV-a, aprobată la Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ordinul Ministeru-lui Educaţiei, Culturii și Cercetării nr.1124 din 20 iulie 2018.

15. Standarde de învăţare și dezvoltare pentru copil de la naștere până la 7 ani: Standarde profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie, aprobate de către Consiliul Naţional pentru Curriculum, 23 august 2010.

16. Programul de modernizare a sistemului de învăţământ din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 863 din 26 august 2005.

17. Standarde de eficienţă a învăţării, Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova, 2012.

18. Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020 „Educaţia 2020”, publicat: 21.11.2014 în Monitorul Oficial Nr. 345-351; art. Nr. 1014.


123

19. Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităţilor și competenţelor paren-tale pentru anii 2016-2022, MECC, publicat: 07.10.2016 în Monitorul Oficial Nr. 347-352, art. Nr : 1198.

20. Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial Nr. 252-257, art. Nr. 963.

21. Strategia Naţională Educaţie pentru toţi, publicată: 15.04.2003 în Monitorul Oficial Nr. 070, art. Nr. 441.

Studii/rapoarte

22. Evaluarea curriculumului naţional în învăţământul general. Studiu. Chișinău: MECC, IȘE, 2018.

23. Bucun, N.; Guţu, Vl.; Ghicov, A. [et al.] Evaluarea curriculumului școlar. Ghid metodologic. Chișinău: IȘE, 2017.

Literatură în domeniu

24. Ausubel, D. Învăţarea semnificativă. Iași: Polirom, 2001.25. Bocoș, M. Instruirea interactivă. Iași: Polirom, 2013. 26. Cerghit, I. Metode de învăţământ. Iași: Polirom, 2005. 27. Cartaleanu, T.; Cosovan O. ș.a. Formarea de competenţe prin strategii didactice

interactive, Chișinău, C. E. Pro didactica, 2008. 28. Ciolan, L. Dincolo de discipline. Ghid pentru învăţarea integrată/crosscurriculară.

Editura Humanitas Educaţional, București, 2003.29. Ciolan, L. Învăţarea integrată. Editura Polirom, Iași, 2008.30. Darling-Hammond, L., Ancess, J., Falk, B, Authentic Assessment in Action. Studies

of School sand Students at Work, Teachers College Press, Columbia University, 1995.

31. Gagné, R.M. Condiţiile învăţării, EDP, București, 197532. Guţu Vl. Curriculum educaţional. Chișinău: CEP USM, 201433. Guţu, Vl. (coord.), Chicu, V., Dandara, O., [et. al.]. Psihopedagogia centrată pe

copil. Chișinău: CEP USM, 2008. 34. (de) Hadji, Ch. L’evaluation, regles du jeu. Des intentions aux outils. Paris: ESF,

198935. Houart, M. Evaluer des compétence... Oui mais comment? Département

Éducation et technologie (UNamur), 2001. 36. Joiţa, E. (coord.), Profesorul și alternativa constructivistă a instruirii. Editura Uni-

versitaria, Craiova, 2007.37. Mihăescu, M.; Dulman, A.; Mihai, C. Activităţi transdisciplinare. Ghid pentru

invăţători. Editura Radical, București, 2004.38. Nicolescu, B. La transdisciplinarité (manifeste), Éditions du Rocher, Monaco,

1996 (trad. rom. Transdisciplinaritatea (manifest), Editura Polirom, Iași, Junimea, 2007).

39. Oprea, C.L. Strategii didactice interactive. București: Editura Didactică și Pedagogică, 2006.

40. Peretti, A.; Legrand, J-A.; Boniface, J. Tehnici de comunicare, Polirom, Iași; 2001.


124

41. Petrescu, P.; Pop, V. Transdisciplinaritatea, o nouă abordare a situaţiilor de învăţare. Ghid pentru cadre didactice. Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007.

42. Pogolșa, L., Bucun, N. [et al]. Monitorizarea procesului de implementare a curri-culumului școlar./Pogolșa L., Bucun N. [et al], Chișinău, 2011.

43. Saranciuc-Gordea, L. Metodologia învăţământului primar, Suport de curs. Chișinău: UPS „Ion Creangă”, 2014.

44. Stelle, J., Meredith, K., Temple, C. Învăţarea prin cooperare, Ghidul nr. V. Chișinău: C.E. Pro Didactica, 1998.

45. Temple, C. Critical thinking in cross-curricular approach, Open Society Institute – New York, RWCT, 2001.

Literatură specifică disciplinei

26. Cadrul european comun de referinţă pentru limbi. Chișinău: Tipografia Centrală, 2004

27. Cerdan, M. et al. Réussir le DELF, niveau A1 du Cadre européen commun de références. Paris: Didier, 2005

28. Cuq, J.-P. Dictionnaire de didactique du FLE et FLS. ASDIFLE. Paris: Clé internatio-nal, 2003.

29. Guţu, I., Brînză, E. et al. Curriculum de Francais pour les classes bilingues. I-XII-ieme classes. Chișinău, CEP USM, 2008.

30. Halliwell, S. Teaching English in the Primary Classroom. London and New York: Longman, 1992.

31. Aldo, G. Italiano. Guida practica al parlare e scriver correttamente. Milano, 1986. 32. Lenguas Extranjeras. Secundari a Obligatorial Curriculo Oficial. Madrid: Ministe-

rio de Educacion y Ciencia, 1995. 33. Predarea și învăţarea limbii prin comunicare. Ghidul profesorului. Cartier Educa-

ţional. Chișinău, 2003. 34. Tagliante, C. L’évaluation et le cadre européen. Paris: Clé international, 2005.35. Massachussets Foreign Languages Curriculum Framework. The Commonwealth

of Massachussets Department of Education, Malden, 2017. 36. http://www.doe.mass.edu/frameworks/current.html 37. Primlangues http://www.primlangues.education.fr 38. www.cle-inter.com


LIMBA STRĂINĂ I - mecc.gov.md

Documents

Transcript of LIMBA STRĂINĂ I - mecc.gov.md