M I N TSTERUL EDUCATT El, CERCETARI I $l TIN ERETULUI

Mircea Martin (coordonator)

Elisabeta Lisconi Rogca o Carmen-Ligia Rddulescu . Rodica Zane

Limba gi literaturaAV

r0mana

Manual pentru clasa a XII-a

M&up Edlbdal

Cuprins

pERToADA TNTERBELIcA .......... .................... b

I. Poezia (texte de bazd)George Bacovia, Poemd in oglindd ..-....................7

Limb[ gi comunicare: Eseul structurat. Paralela literard (un model) .............' 13

TudorArghezi, Jignire ..... 15* TudorArghezi,Incertitudine ........... ...................21

Limbi qi comunicare: Denotalie ;i conotalie - sensurile cuvdntului tn context ..................24Lucian Blaga, Dali-mi un trup voi munlilor .......25* Lucian Blaga, indemn de poveste ...................... 31

Limbi gi comunicare: Figuri de stil ;i procedee de expresivitate .'.......... ....-....33Ion Barbu, Dupd melci .....'................. 35

*Limbd gi comunicare: Noutdli tn conceperea Gramaticii Academiei ...'..........41

ll.* Contestayie ;i inovafie. Fronda in literatura interbelici (studiu de caz) ...........43

III. Curente culturale/ literare: modernism qi tradi{ionalism (prezentare sintetic5.) .................. 56

Limbi qi comunicare: Tipurt de discurs: publicistic, politic ......-..67

IV. Curente culturale/ literare: orientlri avangardiste (prezentare sinteticd) .......... 69

Y. De la artd poeticd la poezie. Diversitate tematicl, stilistici qi de viziune in poeziainterbelicl (studiu de caz) .................79

Limb[ gi comunicare: Comunicarea orald .'................ 91*Limbi qi comunicare: Deixis ;i anaford ....................92

YI.Identitate culturall in context european (dezbatere) ....................... 93

PERTOADA POSTBELTCA ........... ................ 103

l. Literaturd Si ideologie tn Romdnia comunistd. Literatura aservitf, ideologiei comuniste(studiu de caz) ............... 105

II. Romanul qi dramaturgia (texte debazd)Marin Preda, Moromelii .................... 114

Gheorghe Criciun, Compunere cu paralele inegale ..............124Limbi qi comunicare: Normd literard;i exprimarea corectd (variante literare libere,

anacolut, confuzii paronimice, pleonasm, tautologie, cacofonie) ........129**Limbd qi comunicare: Sintaxa (recapitulare;i sistematizare) ............. ........ 131

Marin Sorescu, Rdceala ...................132

III. Poezia (texte de bazi)$LAug. Doinaq, Mistrelul cu colli de argint ....... 140

Not6: Con{inuturile marcate cu (*), (**) sunt destinate CD tlp A, respectiv CD tip B

Nichita St[nescu, Elegia a doua, getica .............144Limb[ qi comunicare: Argumentarea ............ ............. 150

*Marin Sorescu, Shakespeare ..........152Ana Blandiana, Oul ....... 156*Michel Tournier, Legenda muzicii;i a dansului ............... ..................... 159*Ileana Mdlincioiu, Peste zona interzisd ........... 162CristianPopescu, localfamilial ................ .......... 165

lY. Putere politicd ;i vitalitate epicd.Tiptn de roman in perioada postbelicl (studiu de caz) ..... 169

Limbi qi comunicare: Eseul liber .......... .................... 182

V. Curente culturale/ literare: postmodernismul (prezentare sinteticl) .................. 183

Yl.* La granila jicyiunli Dinamica unor specii dupi 1990. Jurnalul, memoriile(studiu de caz) ............... 195

Yll.x Spirit critic ;i spirit creaton Forme ale istoriei qi ale criticii literare (studiu de caz) ......209

Teme de recapitulare ......219Teste de evaluare sumativ[ ...............220Bibliografie obligatorie .................... 228Indice de termeni literari gi culturali ..................229

PERIOADA INTERBELICA

l. Poezia

1. George Bacovia, P@n6lnqfiNe2. Tudorfuglnz, Jignire

3. Tudor Atghezi, lneilifridhe r4. Lucian Blaga, Daliniunfiipwti, nunw5. Lucian Blaga, lndemn de pM {6. lon Barbu, Dupd irclci

ll. funtesblie y lrnvafe. FrcndaTn literatuna inbtuelicl (sttdiu de caz) rIll. Gurenb culfunale/ litenare: modemism vs. hadifionalism

(prezentarc sinteticl)

lV. Curente culfunale/ Iitenarc: orientifi avangadiste (prezentare sintetict)

V. De la affi poetid h poezie.Divensitate tematicd, stilisticd gi de viziune inpoezia inbrbelicd (sttdiu de caz)

V,. tdenfr?lte ulfu rald,rasurse rundnqti,ros{rrse eunrye. Identihb ctrltunald

In conbxt eurcpean (dezbatere)

*-urriculum diferenfiat, specializarea filologie (CD tipA)

Context cultural european Context cultural romAnesc Poezie interbelicd

r926

1927

t92819291930

l93 r1932

1933t934

1935

1936

1937

1938

1939

t94l

Tractatus lo gic o -philos ophicusde Ludwig Wittgenstein

Elegiile duineze de R.M. RilkeUlysse de James Joyce

Manife s tu I s up r are alis mului deAndr6 BretonMuntele vrdjit de Thomas Mann

Persistenla memoriei deSalvador DaliValurile de Virginia Woolf

Timpurinoi (filmul lui CharlesChaplin)

Strdinul de Albert CamusFiinla ;i neantul de Jean PaulSartre

revista Gdndirea(tradilionalism)revista Contimporanul(Avangarda)

revista 75 HP(Avangardi)Istoria civilizaliei romdnemodernede E. LovinescuIstoia literaturii romdnecontemporane deE. Lovinescu

llala lui Mihai Eminescude G. CdlinescuOedip rege de GeorgeEnescu

Nu de Eugen IonescuPe culmile disperdrii deEmil Cioran

kze ;i antiteze de CamilPetrescu

Complexul sculptural dela Tdrgu-Jiu al luiConstantin Br0ncuqi

Istoria literaturii romdnede la origini pdnd tn

de G. CilinescuArta prozatorilor romdnide Tudor Vianu

Poemele luminii de Lucian BlagaDupd melci de Ion Barbu

Pe ArgeS tn sus de Ion Pillatin marea trecere de Lucian Blaga

Scdntei galbene de George Bacovia

Cuvinte potrivite de TudorArgheziUlise de Ilarie VoroncaLaudd somnului de Lucian BlagaCu voi... de George Bacovia

Flori de mucigai de TudorArghezi

La cumpdna apelor de LucianBlaga

Cdrticicd de seard de TudorArgheziComedii tnfond de GeorgeBacovia

La curlile dorului de Lucian BlagaHore de TudorArghezi

Nebdnuitele trepte de Lucian Blaga

George Bacovia

Imaginarul poetic bacovian

Prin formalie, lecturi qi legituri de cenaclu, prin cultivarea in-sistentd a unor teme qi motive literare (solitudinea, amurgul, toamna,

be(ia), prin utilizarea unor procedee specifice (refrenul, simbolul,sinestezia), G. Bacovia are, mai ales in primele volume, certe afini-ti{i cu simbolismul, confirmate qi prin citareain cuprinsul poemelorsale a unor autori simboliqti, rom0ni qi francezi.

Cele doui dimensiuni ale atmosferei bacoviene, cea exterioari,fizicd, qi cea interioarl,metafizici, reugesc sd configureze, prin mo-notonie, repetifie, exasperare, un univers intunecat, inchis, in ciuda

dorinlei qi iluziei de evadare.Spa{iul exterior, tdrgul de provincie, cdnd patriarhal qi desuet,

cdnd straniu qi derutant, are cdteva repere: catedrala, parcul sart

grddina publicd, piala,;coala, cafeneaua, cdrciuma, iar, spre marginea

ora;ului, cazarrna, hanul, abatorul. Ele devin locuri comune ale

poeziei bacoviene, sunt percepute prin sonoritili vagi qi prin dilata-re cromaticd.

Spafiul interior (propria odaie, salonul, camera iubitei) rut

are funclie protectoare, eul liric glsindu-qi un vag refugiu in locurisubplmintene, pivni{a, caverna, sau funebre, cavoul, sicriul.

Natura, reprezentatd mai ales prin fenomene avdnd ca efect

dezintegrarea mateie| ploaia, ninsoarea, moina, vdnful, este dominatide o temporalitate a pribuqirilor ultime: amurgul, noapteaintunecoasd, miezul noplii - ,,satanicd ord".

MiEcirile ingdduite fiin{ei intr-un atare univers sunt pu}ine,

repetitive qi stranii: plecarea qi rdtdcirea,fugo qi popasul in hanulpustiu, veghea in fala uqii sau in fa{a geamului iubitei.

Traiectoriile spirituale nu pot fi decdt negative: declinul,decadenla, damnarea induse de un ,,riu existenfal" ce depdqeqte

spleenul simbolist sat melancolia romanticd. Oboseala de ,,a fi"genereazdatitudini qi st[ri, de asemene4 negative: boala (de la ftiziela nevrozd), semne ale agoniei individului (riceal6, paloare, hemo-

ragie), ca qi ale disolutjei cosmice (pl6nsul materiei, frigul, amurgul),ironia qi autoironia (risul nevrotic, plflnsul, nemilosul taifas al gin-durilor), tdcerea ca unic r[spuns latoate intreb[rile.

Peste drama existen,tiald se suprapun drama eroticd qi dramacrealiei: iubirea nu mai are forla de a impiedica sfdgierea sufle-teasc6, iubita, in cele doud ipostaze consacrate de simboliqti, fecioara

Ei prostituata, este doar un martor neputincios la agonia cuplului, iarpoetul, transformat intr-un bufon tragic, iqi resimte harul ca pe unblestem, iqi epuizeazd repede vocalia gi sucombi in prozaismulrealit6lii concrete.

G. Bacovia dep[qeqte estetica simbolismului mai ales prinviziunea novatoare, specificl poe{ilor din secolul al XX-lea, care

imping experienlele poetice p6ni la ultimele consecinle.

PERIOADA INTERBELIGA

Prin adAncirea distan{ei dintre reflexivitate qi instinctualitate,comportamentul nevrotic se generalizeazd,. Rela{iile poetului culumea exterioar[ gi cu propriul univers psihic sunt dizarmonice qi numai permit ,,coresponden{ele" ca instrument al cunoagterii meta-frzice. Chiar metafizicain sine este anulati programatic in versurilelui Bacovia, dominate de o corporalitate rdnitd qi de o materieinti'atd in descompunere.

Principiul disonan{ei (Hugo Friedrich), notarea sunetelor dizar-monice, a zgomotelor sup[rltoare produse de instrumente muzicale(fla;neta, goarna,lambalul) sau de elementele naturii (hohot, scdrldit,chiot, vaiet) inlocuiesc muzicalitatea simbolistS.

Cromatica obsedanti gi intens6, redusi la culori in stare pur6,lipsite de nuan{e, contribuie larealizareaimpresiei de irealitate qi deangoas[ existenfial[. Domin6 in universul bacovian non-culorile,albul qi negrul, ambele asociate cu doliul care capdtdpropor{ii uni-versale.

Viziunea bacoviand, crepuscular[ gi apocaliptici, sus{inutd qi

de un discurs liric ce se impufineaziltreptat prin exprimare eliptici,renuntare la determinlri adjectivale sau adverbiale, folosirea ob-sesivi a unor cuvinte-cheie, a punctelor de suspensie demonstreazdo intuilie artisticl excepfionali.

Degi G. Bacovia n-a avut vocafie de teoretician al proprieicrea,tii, poezia bacoviand ilustreazd perfect trisiturile liricii mo-derne formulate de Hugo Friedrich, prin categorii negative: spaimaqi obscuritatea, instrdinarea qi atraclia spre neant, destrlmarea gigrotescul, anormalitatea, excepfia, sfdqierea infie extreme.

Poem6 in oglind6de George Bacovia

in salonul plin de vise,in oglinda larg-ovald incadrat[ in argint,Bate toamna,

$i grldina cangrenatd,in oglinda larg-ovali incadratdin argint.

in fotoliu, ostenitI, in largi falduri de mitase,Pe c6nd cade violetul,Ttr citeqti nazalizdndO poemd decadent5, cadaveric parfumat5,MonotonS.

Eu prevdd poema rozd a iubirii viitoare...

Dar pierduti, cu ochi bolnavi,Furi, ironic, imprejurul din salonul parfumat.

$i privirea-li cade vagd peste apa larg-ovald,Pe grddina cangrenatd,Peste toamna din oglindi -Adormind... [...]

GEORGE BACOVIA, PunC ln oglindd

l.Lncrune PRospEcrrv,{Textul face parte din volumul Plumb (1916), cuprinzAnd poeziiscrise in manieri simbolistd, de o mare concizie, formate dindoui catrene (Plumb, Negru, Melancolie, in grddind, Singur,Amurg de toamnd), sau din trei strofe (Amurg violet, Nervi detoamnd, Alean, Amurg antic). Textele mai lungi se compun dinpatru sau mai multe strofe, egale ca numdr de versuri. Inven-taia\i strofele Ei numirul de versuri al fiecdreia, demonstrdndiegirea din tiparul compozilional al primului volum (Plumb,1916).Tianscrieli versurile care se repet6 qi comentali funclia lor de

refren sau/ qi laitmotiv.3. Precizafi mdrcile lexico-gramaticale prin care se expriml eul

liric.Motivafi construirea discursului poetic ca monolog adresat.Selectali cuvintele care fac parte din trei cdmpuri semantice:iubirea, moartea gi arta.

Lncruu RnTRospEcrrviPrezentali cele trei spalii din universul poeziei, indicind ele-mentele definitorii pentru fiecare dintre ele: grddina, salonul,lumea din oglind6.Explica{i rolul iubitei, alegdnd intre mai multe ipostaze:

2.

4.t.

1.

2.. partener;. mrzd;. alter ego;

. practicanti a divinaliei in oglind6;

. cititoare;

. spectator.

4.

5.

3. Puneli in relafie ipostazele celor doi indrigosti{i, ludnd ca repere:. vestimenta{ie; . sonoritdli predilecte;. gesturi;. parfumuri.

. obiecte emblematice;

Comentali in 6-10 rdnduri sintagma ,,poefila rozd a iubiriiviitoare", referindu-v[ la cel pulin doul semnificalii, erotic[ gi

artistic5.Justificafi incadrarea poeziei in simbolism, evidenliind trd-sdturile curentului literar prezente in text. Avefi in vedere: temeqi motive simboliste, imaginarul poetic simbolist, muzicalitateqi cromaticd, corespondenle gi simboluri.

6. Argumentafi cd Poemd tn oglindd prefigxeazd modernismul,prin dubla interpretare a textului, ca poezie erotici gi ca artdpoetic6.

7. Citili urmitoarele versuri bacoviene, alegeli unul in care vd re-gisili ca sensibilitate qi exprimali interpretarea personali a

textului folosind gi alte limbaje artistice (picturd, muzic6, foto-grafie) sau non-artistice.

,,Aud materia plAngdnd ..." (Lacustrd),,Va bate ploaia... qi tArziu la geamul tdu voi pl6nge-ncet..."

(Nervi de toamnd)

,,Mttzica sonoriza orice atom..." (Largo),,Orice obiect atins qoptegte: las5-m[-n pace. .." (Nocturnd),,in creierul meu pldnge un nemilos taifas." Q)ormitdnd)

iiald#ldi

PERIOADA INTERBELICA

;!c; " '43'r'

.t*,r.n .A-{h"*l*?. * / fit4, u",2*-t *l^ a',

'L'' '', I ti'r dtur **9lS .{.**+i-Gn r

, 3+ */*' *t: iu*r** ,

,i:."*.- i*^" .+,i*i.#. Ii s-r'\f. e*;n &, rL.{1r.*.*-"&* o,* *di*J'-*.*; .* .,****dr+i*,

,,I-Imbra mea ste in noroi ca un trist bagaj" (Nocturnd)

,,$i gem, qi pl6ng, qi rid in hi, in ha..." (Amurg de toamnd)

,,Vei scrie, altd datd, orice, qi tot nimic." ((Imbra)

,,IJmbra e rece-n p[durea sonor[" (GoI)

,,Case de fier in case de zid,l $i po4ile grele se-nchi d." Q'{octurnd),,$i tare-i tdrziu/$i n-am mai murit." (Pastel)

,,CumpliV E golul singur[t5!ii!/ Sunt ucisul ei..." (Singurdtate,

nu te-am voit')

Bacovia, infe simbolism gi modemitate perena

Receptarea qi valorizarea criticd a poeziei lui G. Bacovia a

cunoscut cea mai spectaculoasa ascensiune a unui poet interbelic:considerat, la inceput, un poet minor al tArgului de provincie (N. Iorga),

a fost ferm situat in cadrul miqcdrii simboliste, in cele doui istoriiliterare de referintl ale perioadei, semnate de E. Lovinescu gi

G. Cilinescu.Deqi afiliereapoeziei lui G. Bacovia la simbolismul de nuan!6

decadent[ continul qi in deceniile urmdtoare, atdt in lucririle de

sintezd dedicate curentului (Lidia Bote, Zina Molcu!, Adriana Iliescu),

cdt qi ?n studiile monografice (Mihail Peffoveanu, Gheorghe Grigurcu,

Ion Caraion), critica recentd subliniazl mai ales depdqirea mo-delului simbolist, originalitatea qi modernitatea liricii bacoviene.

in funcge de contextul politic sau cultural, versurile lui G. Bacovia

au suscitat mai multe grile de lectur[: simbolistd 9i antisimbolistS,

expresionisti, posmodernisti qi chiar...,,realist-socialist6".Disputele interpretlrilor critice au in centru citeva elemente

controversate : sinceritatea absolut[ sau artificialitatea confesiunii,centrarea textului poetic exclusiv pe atmosferi. Tieptat, in jurulliricii lui G. Bacovia se contureaz[ un mit al modernitilii perene gi

demonstralii in legdturd cu pluralitatea interpretirilor. Fiecare

generafie de poe{i, de la gaizecigti p6ni astizi, il ,,redescoperd" pe

Bacovia qi il revendici drept precursor.

*_i*4_ ,8.{.,*i"{*$"*44, 'll" ru*o+*,.d...p-#*d ;r-&***e-,i.&e .#+.' }rt'r4 - t* f .*"

"*fttd.',r * d-4* *J"r Y' .'J"W{w,,1-s- i

Prozd de George Bacovia(fragment)

,,Simbolismul bacovian este, faldde celdlalt (anterior cu un deceniusau doud), ca o lume asemdndtoare

9i paralelS, deformati insd intr-ooglinda ce nu numai cd rdstoamd ima-ginea, dar schimbd propo(iile ca in-tr-o caricaturS. Putem vorbi la Bacoviade un veritabil antisimbolism. La uncapdt al poeziei lui se produce odezintegrare a limbajului prin sincopd,prin recurgerea la forme voit proza-ice gi nearticulate. La un altul, po-etica simbolistd este supralicitatd gi

uneori compromisd prin patetism."(Nicolae Manolescu,,,G Bacovia"

in Diclionarul Scri itorilorRomdni,1978)

GEORGE BACOVIA, PoentCtn qlidd

Muzicd gi poezie !a George Bacovia

,,Sunetul qi culoarea au, la poetul nostru, ;i alte funclii dec6tcele cunoscute simboliqtilor cu carc a imp[rlit la inceputurile sale,afinitifile de epoc6. Pentru modernul pdtimaq al sonurilor, mai multchiar dec0t Baudelaire, apologetul lui Wagner, sau decit Verlaine,promotorul fascinaliei sonore, <<muzica sonoriza orice atom>>. E deinfeles de aceea pentru ce intr6 in repertoriul slu poetic atdteainstrumente: nai, lambal, goarnS, clavir, vioar6, violin6, flaqnetd,fluier, talangd",lird, harf[ - o adevdratd orchestr6; cum de intilnimin titlurile sale romante, serenade, valsuri, marquri (funebre), deritmuri qi nuanle diverse (largo, piano) dezvoltate in game stranii (Sigem ;i pldng ;i rdd in hi, in ha); de ce putem delimita cu atdtaprecizie categoria sonurilor: foqnet, ldrdit, geamdt, goaptd, munnur,suspin, oftat, chiot, vaiet,rdget, bolborosealS, tugit, strdnut, ciocni-turd, trepidalie, urmdrind jocul savant al vocalelor gi al consoanelorsale. Ilustrativi este, in acest sens, poezia Plumb, in care tdnguireadezndddjduitl a sufletului tras in jos de propria povari este sugerati,in parte, prin contrastul dintre vocalele deschise a, o qi e (fiori,amorul, aripe) cu vocala inchis[ u, i sarti, un i sau iurmat de grupulnc (addnc), cr (sicriele), mb (ytlumb), nt (vdnt, intors), rn (atdrnau)etc."

(Mihail Petroveanu, Prefayd, edilia Bacovia, Opere, 197 8)

1. Explica{i preferinla 1ui G. Bacovia pentru crldnl;':J plumb subaspectul muzicalitdlii generate de sunetele care il compun.

2. Comentafi efectul creat de frecvenla vocalelor inchise (maiales vocala a) in strofele urmitoare:

,pa, plou[ cum n-am mai vdzut... ,,Ce chiot, ce vaiet in toamnd...

$i grele t5l[ngi adormite, $i codrul silbatec vuieqte -Cum sund sub quri invechite! Risun6-n coclauri un bucium,Cum sun6 in sufletu-mi mut!" $i doina mai jalnic pornegte."

(Ploud, volumul Plumb) (trlelancolie, volumul Plumb)

3. Citili integral poezia Ploud (din volumul Plumb), motivali alite-ra{ia sonori din refrenul ,,Oh, plflnsul tdlingii c6nd plou6!".

4. Deliberali asupra sugestiilor m.uzicale qi cromatice din urm6-toarele strofe, referindu-vi la mijloacele artistice de realizare asinesteziei:

,,Primivar6...O picturd parfumatd cu vibrdri de violet.in vitrine, versuri de un nou poet;in oraE suspin[ un vals de fanfar6"

(Nervi de primdvard, volumul Plumb)Verde crud, verde crud...Mugur alb qi roz $i putCer de-albastru qi de-anx,Te mai vdd, te mai pud."

(Note de primdvard, volumul Scdntei galbene)

,,Dacd la Eminescu ochiul lduntricse deschide spre tdlcul lucrurilor, laBacovia urechea interioard se dilatdenorm, surprinzdnd vocile impercep-tibile ale materiei."

(lon Caraion, Bacovia.Sfdrgitul continuu, 1977)

in poezia bacoviand, muzicali-tiatea se realizeazd prin mijloace di-verse:

. instrumentele muzicale prezentesau invocate au tonalitate afectivd9i funclie simbolicii;

. elementele naturii, personiflcatesau nu, preiau gi ele rolul instrumen-telor muzicale;

. naturiiii sunt atribuite sonoritdliputernice (bocetul, hohotul, lipdtul);

. natura insdgi produce o gamdvariatd de sunete, eufonice saudisonante (fognetul frunzelor, sc6(6itulramurilor, !616itul ploii, goapte sinistre,pocnet depdrtat sau apropiat);

. apar forme muzicale, ca titlul,tema sau motivul poeziei (Serenadd,Marg funebru), tonalitdfi sau ritmuri(Largo, Piano);

. combinatii sonore subtile reali-zate prin combiniri constiante intrevocalele inchise (u, 0 Si cele des-chise (a, e) sau cu grupuri consonan-tice sugerdnd asprimea gi rdceala,fluiditatea, apdsarea, materialitateagrea.

PERIOADA INTERBELGA

5. Pornind de la observaliile criticului Mihail Petroveanu, de-monstrali interferen{a poeziei ct muzica in textul urmdtor:

,,8-o muzicd de toamnlCu glas de piculin[,Cu note dulci de flaut,Cu ton de violind...

$i-acorduri de clavirePierdute in surdind;

$i-n tot e-un marg funebruPrin noapte ce suspin[..."

Statuia lui G Bacovia din Bac6u,oragul natal al poetului

,,Dacd in primele lui volume putemaccepta ci recuzita simbolistd estesusfinutd la modul modernist de oformalizare textuald inaltd (simetrii,elipse, redundanfi semnfficativi etc.),mai greu de justificat prin poeticade acest tip sunt ultimele dezvoltdriale poeziei bacoviene: versuri <pro-zaice>>, plate, destructurate, plinede inserturi <livregti>, aga cum leg6sim in volumele Stanle burghezesau Versete. [...] Sintagmele orale,lipsa totalS a metaforei, a incifrdrii,a <sensului secund>, notalia fulgu-rantd, <descriptiv6>, confi gureazS opoezie <gestualS>, a improvizafiei,aleatoriului, accidentalului [..].

(Mircea Cdrtdrescu,Postmodemismul romdnesc,

leee)

1.

Q{octurnd, volumul Scdntei galbene)6. in perioada contemporani poezia bacovian[ a constituit textul

mai multor clntece ilustrind genuri muzicale diferite (folk, ro-manld, mvzicd Dgoa@. Asculh;i o astfel de melodie in interpretarea originarl (Decembre, Rar - NicuAlifantis; Monosilabde toamnd, Note de primdvard - Anda Cdlugireanu; Pastel -formalia Savoy) qi discutali despre adecvarea liniei melodicela textul poetic.

Lucrali in cinci grupe, formate din 4-6 elevi. Membrii fiecdreigrupe aleg qi analizeazd o poezie din fiecare volum: primagrupd - din volumul Plumb, a doua grup5 - din volumul Scdnteigalbene, atreia grup6 - din volumul Cu voi, apatra grupi - dinvolumul Comedii tnfond, a cincea grupd - din volumul Stanleburgheze. Urmiri{i la fiecare poezie: teme qi motive, elementeale imaginarului poetic, incadrarea intr-un curent literar(simbolism, modernism).Realizali un portofoliu de fiqe cuprinz6nd afirmalii criticesemnificative despre poezia lui G. Bacovia. Puteli consulta is-torii literare, monografii ale operei, eseuri qi comentarii critice.Vd recomandim urmitoarele lucrlri:a) istorii literare:. E. Lovinesct, Istoria literaturii romdne contemporane(1928; reedit. 1980);. G. Cilineso4Istoria literaturii romdne de la origini pdnd tnprezent (1941; reedit. 1982);

b) monografii ale operei;. Mihai Petroveanu, G. Bacovia (1969; reedit. 1972);. Ion Caraion, Bacovia. Sfdr;itul continuu (1977);. Dinu Fl6mdnd, Introducere tn opera lui G. Bacovia (1979);. Daniel Dimitriu, Bacovia (1981);. V. Fanache, Bacovia. Ruptura de utopia romanticd (1994).Pornind de la citatul din lucrarea Postmodernismul romdnesc,de Mircea Cirtlrescu, redactafi un eseu nestructurat avind catemd,,criza comunicirii" proprie omului modern. Dali un titluadecvat textului scris de voi.Alegeli din volumele Plumb, Scdntei galbene qi Cu voi..., cdtedoui poezii a cdror m,uzicalitate v-a impresionat qi ciuta{icorespondenla picturald in creafiile $colii de la Barbizon qi alelui Nicolae Grigorescu sau in pictura impresioniqtilor francezi.Lucrdnd in grupe de 8-9 elevi, alcituili trei postere mari,combindnd textele Ei imaginile corespunzltoare pentru fiecarevolum.

2.

3.

4.

T