Accentul si notarea luiFiecare cuvânt italian are o silaba mai sonora decât celelalte, care se numeste silaba accentuata sautonica. Cele mai multe cuvinte se accentueaza pe penultima silaba si în mai mica parte pe ultima silabasau pe oricare alta silaba. Când învatati cuvintele, fi ti foarte atenti la pozitia acestei silabe, fi indcaschimbarea modului de accentuare poate schimba si întelesul cuvântului.În transcrierea fonetica, am marcat grafi c vocala din silaba accentuata pritr-o litera îngrosata, deoareceîn pronuntarea cuvântului aceasta vocala se articuleaza mai intens, se prelungeste.PronuntiaÎnvatarea pronuntarii sunetelor din limba italiana nu va fi o problema difi cila: trebuie sa retineti numaicâteva reguli si puteti deja citi. Sa începem cu vocalele. În limba italiana sunt cinci vocale: �a�, �e�,�i�, �o�, �u�. Acestea se pronunta ca în limba româna.Consoanele folosite de limba italiana:�c�� în fata altor consoane si a vocalelor �a�, �o�, �u� se pronunta la fel ca în limba româ�e� si �i� îsi schimba pronuntia în [ci], [ce].casa > [caza] � casacittà > [citta] � oras�g�� regula este aceeasi cu cea de mai sus. În fata consoanelor si a vocalelor �a�, �o�, �u�untala fel ca în limba româna. Înaintea lui �e� si �i� pronuntam de asemenea ca în româna: [ge],Când grupul �gi� este urmat de vocalele �a�, �o�, �u�, atunci �i� din �gi� se pronunta scurtslab si în transcrierea fonetica se noteaza [gi]. Aceeasi observatie este valabila si pentru grupul �ci�,care se transcrie [ci].albergo > [albergo] � hotelgiardino > [giardino] � gradinaciao > [ciao] � salut!�gn�� pronuntia corecta este cu �g� mut si �n� moale [ñ] (se pronunta ca [ni] în româneste, [i] este scurt).signora > [siñora] � doamnasignore > [siñore] � domn�gli�� acest grup de litere îl pronuntati corect daca rostiti aproape simultan sunetele �l� si �i� (�i� estescurt, ca în cuvântul românesc �iubire�).fi glio > [filio] � fiufamiglia > [familia] � familieÎn limba italiana exista si consoane duble. Pronuntia lor corecta cere o durata prelungita a sunetuluirespectiv si o articulare unitara a celor doua consoane.la mamma > [la mamma] � mamail babbo > [il babbo] � tata, taticul6Consoana �s� � se pronunta de obicei [s], ca în limba româna, dar între doua vocale se pronunta [z].De exemplu: casa, chiesa.la scuola > [la scuola] � scoalala discoteca > [la discoteca] � discotecalo studente > [lo studente] � studentul, elevul�sc� � se pronunta de obicei [sc], dar înaintea lui �e� sau �i� se pronunta [ss] usor prelunla scena > [la ssena] � scenal�uscita > [lussita] � iesirea�qu� � se pronunta ca un �k� + �u�, unde �u� este foarte scurt.il quaderno > [il cuaderno] � caietull�acqua > [laccua] � apa�cq� este forma dublata a consoanei �q�.

�z� � aceasta consoana poate fi pronuntata în doua feluri: ca []] sau [dz]. Nu exista o regula care sadelimiteze strict cele doua feluri de pronuntie. În cazul cuvintelor terminate în �-zione�, pronuntamtotdeauna []].la lezione > [la letione] � lectia, orala zia > [la dziia] � matusalo zio > [lo dziio] � unchiullo zero > [lo dzero] � zeroCititi si repetati cu voce tare urmatoarele cuvinte. Urmariti cu atentie transcrierea fonetica si fi ti atentila modul de accentuare:casa > [caza] � casacittà > [citta] � orasalbergo > [albergo] � hotelgiardino > [giardino] � gradinasignora > [siñora] � doamnasignore > [siñore] � domnfamiglia > [familia] � familiefi glio > [filio] � fi uchiesa > [chieza] � bisericamacchina > [macchina] � masinaÎn limba italiana, substantivele sunt precedate în general de articol si pot fi masculine si feminine.Genul neutru nu exista. Articolele sunt de trei feluri: hotarâte, nehotarâte si partitive.Pentru început, sa vedem articolul nehotarât:7un [un] � articol nehotarât; se foloseste la singular, înaintea substantivelor de gen masculin, careîncep cu o consoana sau cu o vocala; corespunde articolului nehotarât �un� din limba româna.una [una] � articol nehotarât; se foloseste înaintea substantivelor de gen feminin, la singular; corespundearticolului nehotarât �o� din limba româna.Articolul nehotarât se foloseste atunci când obiectul sau persoana despre care vorbim nu sunt determinatecu precizie sau când ne referim pentru prima oara la acestea.Iata acum si articolul hotarât:il [il] � articol hotarât, se foloseste înaintea substantivelor de gen masculin, la singular; corespundearticolului hotarât �-l� din limba româna.la [la] � articol hotarât; se foloseste înaintea substantivelor de gen feminin, la singular; are întelesularticolului hotarât �-a� din limba româna.Articolul hotarât se foloseste când obiectul sau persoana despre care vorbim sunt cunoscute sau stimceva despre ele.l� [l] � articol hotarât; se foloseste la numarul singular înaintea substantivelor de gen masculin saufeminin care încep cu vocala.Sa exersam acum substantivele împreuna cu articolele hotarâte corespunzatoare:la chiesa > [la chieza] � bisericala macchina > [la macchina] � masinail fi glio > [il filio] � fi ulil signore > [il siñore] � domnulla casa > [la caza] � casala famiglia > [la familia] � familiala signora > [la siñora] � doamnala città > [la citta] � orasul

il giardino > [il giardino] � gradinal�albergo > [lalbergo] � hotelull�amica > [lamica] � prietenaÎn functie de terminatia lor, în limba italiana verbele se împart în trei categorii. Din prima categoriefac parte verbele care se termina în �-are�. Învatând câteva dintre acestea, vom reusi sa formulam sicâteva propozitii simple.guardare > [guardare] � a se uita, a priviamare > [amare] � a iubivisitare > [vizitare] � a vizitacomprare > [comprare] � a cumpara8În exercitiul urmator, încercati sa traduceti în limba italiana urmatoarele expresii:a cumpara hotelul > comprare l�albergo > [comprare lalbergo]a privi fi ul > guardare il fi glio > [guardare il filio]a vizita familia > visitare la famiglia > [vizitare la familia]a se uita la masina > guardare la macchina > [guardare la macchina]a o vizita pe doamna > visitare la signora > [vizitare la siñora]Acum vom face cunostinta cu pronumele personale la singular:io > [iio] � eutu > [tu] � tulei > [lei] � ealui > [luii] � elÎn limba italiana, în propozitiile de tipul: �Io guardo il fi glio� nu este necesara folosirea adjectivuluiposesiv decât în cazul în care vrem sa scoatem în evidenta posesorul:Ea iubeste fi ul = Ea îsi iubeste fi ul. Lei ama il (suo) fi glio.Ca si în limba româna, folosirea pronumelui personal înaintea verbului este facultativa, deoareceforma verbului indica precis persoana care executa actiunea. (Folosim pronumele doar daca vrem sascoatem în evidenta persoana, nu actiunea).Compro la macchina. � Cumpar masina.Io compro la macchina. � Eu cumpar masina.Cititi înca o data substantivele împreuna cu articolele hotarâte si nehotarâte:lo zio > [lo dziio] � unchiullo studente > [lo studente] � studentul, elevull�albergo > [lalbergo] � hotelull�amica > [lamica] � prietenauno zio > [uno dziio] � un unchiuno studente > [uno studente] � un studentun albergo > [un albergo] � un hotelun�amica > [unamica] � o prietenaTraduceti propozitiile urmatoare în limba italiana:(Tu) îl privesti pe unchiul. > (Tu) guardi lo zio. > [tu guardi lo dziio]Elevul iubeste scoala. > Lo studente ama la scuola. > [lo studente ama la scuola]Sofi a o viziteaza pe Maria. > Sofi a visita Maria. > [sofiia vizita mariia](Tu) cumperi un caiet. > (Tu) compri un quaderno. > [tu compri un cuaderno](Ea) priveste scena. > (Lei) guarda la scena. > [lei guarda la [[ena]Iata si câteva secvente din partea a doua a lectiei 1,care cuprind mai multe exercitii.9O iubesc pe matusa. > Amo la zia. > [amo la dziia](El) viziteaza o doamna. > (Lui) visita una signora. > [luii vizita una siñora]Acum vom învata formele pronumelui personal la plural. Cititi-le cu atentie:noi > [noi] � noivoi > [voi] � voiloro > [loro] � ei, ele

Iata acum conjugarea verbelor la plural:noi guardiamo > [noi guardiamo] � noi privim, noi ne uitamvoi guardate > [voi guardate] � voi priviti, voi va uitatiloro guardano > [loro guardano] � ei, ele privesc, ei, ele se uitaDaca ati citit cu atentie, ati putut constata ca la persoana a treia plural accentul de pe penultima silabase deplaseaza pe antepenultima silaba. De exemplu:loro amano (a-ma-no) > [loro amano] � ei , ele iubesc (lor le place)loro comprano (com-pra-no) > [loro comprano] � ei, ele cumparaloro guardano (guar-da-no) > [loro guardano] � ei, ele se uita, privese{i acum traduceti urmatoarele propozitii în limba italiana:Ei privesc gradina. > Loro guardano il giardino. > [guardano il giardino](Eu) vizitez orasul. > (Io) visito la città. > [vizito la citta]El cumpara o masina. > Lui compra una macchina. > [compra una macchina](Voi) o iubiti pe matusa. > (Voi) amate la zia. > [amate la dziia](Tu) privesti un domn. > (Tu) guardi un signore. > [guardi un siñore](El) viziteaza o biserica. > (Lui) visita una chiesa. > [vizita una chieza](Ea) cumpara masina. > (Lei) compra la macchina. > [compra la macchina](Noi) îl iubim pe tata. > (Noi) amiamo il babbo. > [amiiamo il babbo](Ei) cumpara o casa. > (Loro) comprano una casa. > [comprano una caza](Noi) privim scena. > (Noi) guardiamo la scena. > [guardiamo la [[ena](Voi) vizitati scoala. > (Voi) visitate la scuola. > [vizitate la scuola]În încheierea lectiei, urmeaza un mic exercitiu fonetic. Cititi cuvintele grupate în functie de sunetulsau grupul de sunete pe care îl au în comun si fi ti atenti la accentul cuvintelor:[c] macchina, acqua, casa, discoteca, comprare[z] visitare, casa, chiesa[cu] quaderno, scuola, acqua[iia] Maria, Sofi a, zia[dz] zio, zia[ñ] signore, signora[li] famiglia, fi glio10RECAPITULAREA LECTIEI 1Reguli gramaticale1.6 În limba italiana, fi ecare substantiv este precedat de articol. Acesta poate fi hotarât, nehotarâtsi partitiv. În prima lectie ne-am ocupat de primele doua. Dupa genul substantivelor pe care leînsotesc, articolele pot fi masculine si feminine.1.7 Ati învatat urmatoarele articole la singular:a) hotarâtil înaintea substantivelor masculine care încep cu o consoanalo înaintea substantivelor masculine care încep cu �z� sau cu �s� + consoanala înaintea substantivelor feminine care încep cu o consoanal� înaintea substantivelor masculine sau feminine care încep cu o vocala.b) nehotarâtun înaintea substantivelor masculine care încep cu o consoanauno înaintea substantivelor masculine care încep cu �z� sau �s� + consoanauna înaintea substantivelor de gen feminin care încep cu o consoanaun� înaintea substantivelor feminine care încep cu o vocala.1.8 Conjugarea verbelor regulate cu terminatia în �-are� la modul indicativ, timpul prezent:io compro [iio compro]tu compri [tu compri]lei compra [lei compra]lui compra [lui compra]noi compriamo [noi compriamo]voi comprate [voi comprate]loro comprano [loro comprano]

1.9 Ca si în limba româna, la conjugarea verbului putem omite pronumele personal, fi indcaterminatia verbului indica persoana.1.10 Ordinea obisnuita a partilor de propozitie este urmatoarea:subiect...predicat...complementLa mamma ama il babbo. [la mamma ama il babbo] � Mama îl iubeste pe tata.Il babbo ama la mamma. [il babbo ama la mamma] � Tata o iubeste pe mama.Tot din aceasta prima lectie a cursului va prezentamun fragment din recapitulare, asa cum veti întâlni la sfârsitul fi ecarei lectii.11În continuare, va prezentam câteva secvente din lectia 2,în care apar cuvinte noi, exercitii si notiuni gramaticale.Încercati sa memorati cuvintele noi. Cititi-le cu voce tare:un amico > [unamico] � un prietenil ragazzo > [il raga]]o] � baiatull� amica > [lamica] � prietenala fi glia > [la filia] � fi icauno spettacolo > [uno spettacolo] � un spectacolun museo > [un muzeo] � un muzeuil libro > [il libro] � carteaun autobus > [unautobus] � un autobuzil biglietto > [il bilietto] � biletulla ragazza > [la raga]]a] � fataAcum vom face cunostinta cu câteva cuvinte noi:e > [e] � siper > [per] � pentru, decon > [con] � cuCuvintele �per� si �con� sunt prepozitii, iar �e� este conjunctie.În exercitiul urmator am format propozitii cu noile cuvinte introduse. Cititi-le si încercati sa le traduceti.Folositi fi ltrul rosu:Visitiamo un museo. > [vizitiamo un muzeo] > Vizitam un muzeu.Il ragazzo ama la ragazza. > [il ragatto ama la ragatta] > Baiatul o iubeste pe fata.Maria e Sofi a amano > [mariia e sofiia amano > Maria si Sofi a îsi iubesclo zio. lo dziio] unchiul.Compro un biglietto per > [compro un bilietto > Cumpar un bilet de autobuz.l�autobus. per lautobus]Compra la casa per > [compra la caza > Cumpara casala signora. per la siñora] pentru doamna.Guardiamo lo spettacolo > [guardiamo lo spettacolo] > Ne uitam cu mama la spectacol.con la mamma.Când folosim un substantiv la plural, articolul hotarât se acorda în gen si numar cu acesta. Articolulnehotarât nu are forme de plural, de aceea vom vorbi acum despre pluralul articolelor hotarâte.12Iata pluralul substantivelor si al articolelor hotarâte:Genul masculin Genul feminini ragazzi > [i ragatti] le ragazze > [le ragatte]gli amici > [lii amici] le amiche > [le amiche]gli spettacoli > [lii spettacoli]Substantivele feminine care se termina la singular în �-a� primeste laplural desinenta �-e�.la casa [la caza] � casale case [le caze] � caseleSubstantivele masculine cu terminatia �-o� la singular se termina laplural în �-i�.il quaderno [il cuaderno] � caietul

i quaderni [i cuaderni] � caieteleSubstantivele masculine si feminine care la singular se termina în �-e�primesc la plural terminatia �-i�.il signore [il siñore] � domnuli signori [i siñori] � domniila lezione [la letione] � lectiale lezioni [le letioni] � lectiileSubstantivele �l�autobus� si �la città� sunt defective la plural: �gli autobus, le città�.De asemenea, si pluralul substantivului �l�uomo� este neregulat.l� uomo > [luomo] � barbatul, omulgli uomini > [lii uomini] � barbatii, oamenii�La donna�, în schimb, este regulat:la donna > [la donna] � doamna, femeiale donne > [le donne] � doamnele, femeileAcum urmeaza un exercitiu de recapitulare si autoverifi care. Amintiti-va ceea ce ati învatat. Traducetiîn limba italiana si cititi, pronuntând corect urmatoarele propozitii:Prietenii viziteaza o fata > Gli amici visitano una ragatta > [lii amici vizitano unacu Maria. con Maria. ragazza con mariia]13(Ei) privesc gradina > (Loro) guardano il giardino > [(loro) guardano il giardino esi hotelul. e l�albergo. lalbergo]Fiul îsi iubeste tatal si > Il fi glio ama il babbo e la > [il filio ama il babbo e lamama. mamma. mamma]Cumpar cartile si > (Io) compro i libri e i > [(iio) compro i libri e icaietele. quaderni. cuaderni](Voi) îi priviti pe barbati. > (Voi) guardate gli uomini. > [(voi) guardate lii uomini]Studentii iubesc scoala. > Gli studenti amano la scuola. > [lii studenti amano la scuola]Sofi a cumpara un bilet > Sofi a compra un biglietto > [sofiia compra un biliettopentru matusa. per la zia. per la dziia]Baietii si fetele privesc o > I ragazzi e le ragazze guardano > [i ragatti e le ragattebiserica. una chiesa. guardano una chieza]Un domn cumpara masina > Un signore compra la macchina > [un siñore compra lapentru o doamna. per una signora. macchina per una siñora]Îmi vizitez unchii cu > Visito gli zii con il > [vizito lii dziii con iltata. babbo. babbo]În aceasta parte a lectiei vom învata câteva adjective. Cititi-le cu voce tare:piccolo > [piccolo] � micvecchio > [vecchio] � batrân; vechigiovane > [giovane] � tânargentile > [gentile] � dragut, simpaticAti observat, desigur, ca în propozitiile precedente, împreuna cu substantivele de gen masculin, amfolosit si adjective la singular. Ca si articolele, si adjectivele se acorda cu substantivele în gen si numar.Iata cele patru adjective prezentate la feminin:piccola > [piccola] � micavecchia > [vecchia] � batrâna; vechegiovane > [giovane] � tânaragentile > [gentile] � draguta, simpaticaAdjectivele care se termina în �-a� la singular primesc la pluralterminatia �-e�. Atât adjectivele masculine care se termina în �-o� lasingular, cât si adjectivele masculine si feminine care se termina în

�-e� la singular vor avea la plural terminatia �-i�.14Cititi cu atentie exemplele urmatoare:i giovani zii > [i giovani dziii] � unchii tinerii vecchi alberghi > [i vecchi alberghi] � hotelurile vechii gentili studenti > [i gentili studenti] � studentii dragutii piccoli autobus > [i piccoli autobus] � autobuzele miciÎn limba italiana, adjectivul preceda în general substantivul; el sta dupa substantiv doar daca vremsa-l scoatem în evidenta.În exercitiul urmator vom recapitula si vom sintetiza notiunile însusite pâna acum. Va veti putea da seamadaca ati reusit sa întelegeti si sa retineti totul. Daca întâmpinati difi cultati pe parcursul recapitularii,atunci întoarceti-va la exercitiul original. Traduceti urmatoarele propozitii în italiana:Baiatul si fata cumpara bilete pentru discoteca. � Il ragazzo e la ragazza comprano i bigliettiper la discoteca.> [il ragatto e la ragatta comprano i biliettiper la discoteca]Vizitez muzeul cu o fata tânara. � (Io) visito il museo con una giovane ragazza.> [(iio) vizito il muzeo con una giovane ragatta]Domnii si doamnele privesc spectacolele. � I signori e le signore guardano gli spettacoli.> [i siñori e le siñore guardano lii spettacoli]Un barbat dragut iubeste o femeie tânara. � Un uomo gentile ama una giovane donna.> [un uomo gentile ama una giovane donna]Cumparati o carte pentru baietii tineri. � Comprate un libro per i giovani ragazzi.> [comprate un libro per i giovani ragatti]Mama cumpara caietele mici pentru fi ul (cel) mic. � La mamma compra i piccoli quaderni per ilpiccolo fi glio.> [la mamma compra i piccoli cuaderni per ilpiccolo filio]Batrânilor le plac casele mici. � I vecchi uomini amano le piccole case.> [i vecchi uomini amano le piccole caze]Ei privesc împreuna cu matusa un hotel vechi. � Guardano un vecchio albergo con la zia.> [guardano un vecchio albergo con la dziia]Vizitezi muzeele, bisericile mici si orasele vechi. � Visiti i musei, le piccole chiese e le vecchie città.> [viziti i muzei le piccole chieze e le vecchie citta]Ea iubeste un baiat dragut. � Lei ama un ragazzo gentile.> [lei ama un ragatto gentile]Tinerii unchi privesc o masina veche. � I giovani zii guardano una vecchia macchina.> [i giovani dziii guardano una vecchia macchina]15Iata acum câteva exercitii si reguli gramaticale prezentate în lectia 3.Acum vom încerca sa formulam întrebari în limba italiana. Pentru aceasta, sa învatam mai întâi câtevacuvinte interogative. Cititi cu voce tare, rar si cu atentie:Chi è? > [chi e] � Cine e? Cine este?Eî Maria. > [e mariia] � E Maria.E� il professore. > [e il professore] � Este profesorul.E� l� impiegato. > [e limpiegato] � Este functionarul.Chi sono? > [chi sono] � Cine sunt?Sono Maria e Sofi a. > [sono mariia e sofiia] � Sunt Maria si Sofi a.

Sono gli ingegneri. > [sono lii ingeñeri] � Sunt inginerii.Sono le ragazze. > [sono le ragatte] � Sunt fetele.Pâna acum întrebarile noastre s-au referit numai la persoane. Acum ne vom ocupa de obiecte. Cititipropozitiile în limba italiana si traducerea lor, fi ind atenti la pronuntie:Che cosa è? > [che coza e] � Ce este?È un uffi cio. > [e un ufficio] � Este un birou.È la penna. > [e la penna] � Este stiloul.È il bagno. > [e il baño] � Este baia.Che cosa sono? > [che coza sono] � Ce sunt?Sono le camere. > [sono le camere] � Sunt camerele.Sono gli autobus. > [sono lii autobus] � Sunt autobuzele.Sono i biglietti. > [sono i bilietti] � Sunt biletele.Cu pronumele interogativ �che cosa� ne putem referi la obiecte. Acest pronume interogativ nu-sischimba forma.Ati reusit sa traduceti întrebarile si raspunsurile? Daca înca aveti difi cultati, repetati exercitiul precedent.Sa învatam acum adverbul interogativ come.Cititi cu voce tare urmatoarele propozitii:Come è la camera? > [come e la camera] � Cum este camera?La camera è piccola. > [la camera e piccola] � Camera este mica.Come è il professore? > [come e il professore?] � Cum este profesorul?Il professore è gentile. > [il professore e gentile] � Profesorul este amabil.Come sono le cucine? > [come sono le cucine] � Cum sunt bucatariile?Le cucine sono grande. > [le cucine sono grande] � Bucatariile sunt mari.Come sono gli impiegati? > [come sono lii impiegati] � Cum sunt functionarii?Gli impiegati sono giovani. > [lii impiiegati sono giovani] � Functionarii sunt tineri.Com�è il mercato? > [come il mercato] � Cum este piata?16Il mercato è piccolo. > [il mercato e piccolo] � Piata este mica.Come sono gli amici? > [come sono lii amici] � Cum sunt prietenii?Gli amici sono gentili e > [lii amici sono gentili e � Prietenii sunt amabili sigiovani. giovani] tineri.Com�è la città? > [come la citta] � Cum este orasul?La città è vecchia. > [la citta e vechia] � Orasul este vechi.Forma prescurtata a interogativului �come è�, folosita mai des în limba vorbita, este: �com� è� [come].�Che cos� è� [che coze] este forma abreviata a lui �che cosa è�.În aceste cazuri, pozitia accentului se schimba:[come e] � [come][che coza e] � [che coze]În continuare, vom învata sa formulam întrebari fara pronume interogative si vom raspunde la acesteacu propozitii afi rmative si negative.È un uomo? > [e un uomo] � Este un om?Sì, è un uomo. > [si e un uomo] � Da, este un om.No, non è un uomo. > [no non e un uomo] � Nu, nu este un om.Sono le donne? > [sono le donne] � Sunt femeile?Sì, sono le donne. > [si sono le donne] � Da, sunt femeile.No, non sono le donne, sono > [no non sono le donne sono � Nu, nu sunt femeile, suntle ragazze. le ragatte] fetele.È il negozio? > [e il negotio] � Este magazinul?Sì, è il negozio. > [si e il negotio] � Da, este magazinul.No, non è il negozio, è il > [no non e il negotio e il � Nu, nu este magazinul, estemercato. mercato] piata.Sono i libri? > [sono i libri] � Sunt cartile?Sì, sono i libri. > [si sono i libri] � Da, sunt cartile.

No, non sono i libri, sono i > [no non sono i libri sono i � Nu, nu sunt cartile, suntquaderni. cuaderni] caietele.Ati observat probabil ca deseori structura propozitiei enuntiative si a celei interogative esteasemanatoare. Cum putem totusi sa le deosebim? În scris ne ajuta semnul interogativ, în vorbireintonatia. Accentul propozitiei enuntiative este descendent, cel al propozitiei interogative ascendent.Sono i libri. Sono i libri?În exercitiul de mai sus am folosit o noua prepozitie: �di�.Aceasta poate avea mai multe întelesuri si poate exprima:� materia (din care se produce ceva):è / sono di legno � este / sunt din lemnè / sono di cotone � este / sunt din bumbacè / sono di lana � este / sunt din lâna17� cantitatea (din ceva):un chilo di pomodori � un kilogram de rosiiuna bottiglia di vino � o sticla de vinuna bottiglia d�acqua � o sticla de apa� poate fi marca a genitivului (al cuiva):il professore di Maria � profesorul Marieiil fi glio di Ana � fi ul Aneilo zio di Sofi a � unchiul Sofi eiAcum vom învata conjugarea lui �essere�, unul dintre cele mai importanteverbe. Formele persoanei a treia la singular si plural ne suntdeja cunoscute: �è�, �sono�. �Essere� este un verb neregulat, adica vaavea reguli specifi ce de conjugare.io sono > [iio sono] � eu sunttu sei > [tu sei] � tu estilui è > [luii è] � el estelei è > [lei è] � ea esteLei è > [lei è] � dumneavoastra suntetinoi siamo > [noi siamo] � noi suntemvoi siete > [voi siete] � voi suntetiVoi siete > [voi siete] � dumneavoastra sunteti (pl.)loro sono > [loro sono] � ei, ele suntPronumele de politete �Lei� (dumneavoastra) are forma identica cu pronumele personal, persoanaa treia, singular feminin (lei = ea), cu deosebirea ca se scrie întotdeauna cu majuscula. La plural,folosim forma �Voi�, foarte rar forma �Loro�.Iar acum sa facem un scurt exercitiu. Cititi cu atentie propozitiile în limba italiana si traducerea lor:Io sono di Bucarest, e tu? > [iio sono di bucarest e tu]� Eu sunt din Bucuresti, dar tu?Io sono di Roma, ma amo Bucarest. > [iio sono di roma ma amo bucarest]� Eu sunt din Roma, dar iubesc Bucurestiul.Lei è gentile, signora. > [lei e gentile siñora]� Dumneavoastra sunteti amabila, doamna.Lei non è vecchio, signore. > [lei non e vecchio siñore]� (Dumneavoastra) nu sunteti batrân, domnule.Come sei? Sono piccola. > [come sei sono piccola]� Cum esti? Sunt scunda.Come è Lei? > [come e lei]� (Dumneavoastra) cum sunteti?Ati putut observa o noua functie a prepozitiei �di�, de exemplu: �este din Bucuresti � di Bucarest�,�din Roma � di Roma�. Întelesul conjunctiei �ma� este �dar�.

18Prezentarea noastra continua cu câteva fragmente din lectia 4,continând exercitii, conjugarea verbului �andare�,precum si o sectiune din vocabularul lectiilor 3 si 4.În italiana, interogativului �unde� îi corespunde cuvântul �dove�? [dove].Sa vedem câteva exemple. Cititi cu voce tare, fi ind atenti la pronuntie:Dove sono le ragazze? > [dove sono le ragatte] � Unde sunt fetele?Le ragazze sono in Italia. > [le ragatte sono in italia] � Fetele sunt în Italia.Dove è Lei, signora? > [dove e lei siñora] � Unde sunteti, doamna?Sono in montagna. > [sono in montaña] � Sunt în munti.Dove siete Voi, signori? > [dove siete voi siñori] � Unde sunteti (dumneavoastra),domnilor?Siamo a Bucarest. > [siamo a bucarest] � Suntem la Bucuresti.Dove sono gli ingegneri? > [dove sono lii ingeñeri] � Unde sunt inginerii?Gli ingegneri sono in biblioteca. >[lii ingeñeri sono in biblioteca] � Inginerii sunt în biblioteca.{i verbul �andare� (a merge) apartine grupului de verbe cu terminatia în�-are�, dar acesta este un verb neregulat si are reguli de conjugare specifi ce:andare > [andare] � a merge, a se duceio vado > [vado] � eu mergtu vai > [vai] � tu mergilui, lei va > [va] � el, ea mergeLei va > [va] � dumneavoastra mergetinoi andiamo > [andiamo] � noi mergemvoi, Voi andate > [andate] � voi, dumneavoastra mergetiloro, Loro vanno > [vanno] � ei, ele mergÎncercati sa traduceti singuri propozitiile de mai jos. Daca aveti înca nelamuriri, parcurgeti exercitiulfara a folosi fi ltrul rosu.Unde mergi? > Dove vai? > [dove vai]Merg la baie. > Vado in bagno. > [vado in baño]Mergeti acasa? > Andate a casa? > [andate a caza]Nu, mergem la biserica. > No, andiamo in chiesa. > [no andiamo in chieza]Dumneavoastra domnule, > Lei signore, va in Romania? > [lei siñore va in romaniia]mergeti în România?Nu, merg în Italia. > No, vado in Italia. > [no vado in italia]Mergeti la teatru? > Andate a teatro? > [andate a teatro]Nu, mergem la birou. > No, andiamo in uffi cio. > [no andiamo in ufficio]Mergi la biblioteca? > Vai in biblioteca? > [vai in biblioteca]Nu, nu merg la biblioteca, > No, non vado in biblioteca, > [no non vado in bibliotecamerg în centru. vado in centro. vado in centro]19VOCABULARUL LECTIILOR 3 SI 4genul masculin (m.), genul feminin (f.), adjectiv (adj.)a > [a] � în, laabbiamo > [abbiamo] � avemavete > [avete] � avetiabitare > [abitare] � a locuiandare > [andare] � a mergearrivederci > [arrivederci] � la revedereavere > [avere] � a aveabagno (m.) > [bano] � baiebiblioteca (f.) > [biblioteca] � bibliotecabottiglia (f.) > [bottilia] � sticlaBucarest > [bucarest] � Bucurestibuon giorno > [buon giorno] � buna ziuacaldo (m.) > [caldo] � calduracaldo (adj.) > [caldo] � cald, -acamera (f.) > [camera] � camera

centro (m.) > [centro] � centruche cosa? > [che coza?] � ce?chi? > [chi] � cine?chilo (m.) > [chilo] � kilogramcome > [come] � cumcome + essere = com�è > [come] � cum este?cotone (m.) > [cotone] � bumbaccucina (f.) > [cucina] � bucatariedove > [dove] � undeessere > [essere] � a fiè > [e] � esteEuropa (f.) > [europa] � Europafame (f.) > [fame] � foameFrancia (f.) > [francia] � Frantafreddo (m.) > [freddo] � frigfreddo (adj.) > [freddo] � recefretta (f.) > [fretta] � grabaha > [a] � amhai > [ai] � aihanno > [anno] � au

@@@@@@@@@@@@@@@@@@@

SUBSTANTIVUL GENURI, NUMERE Substantivele italiene au genul masculin sau feminin si au doua numere: singular si plural. Toate substantivele italiene au inflexiunile conform cu cele cinci cazuri prezentate (cu foarte putine exceptii): Caz Singular Plural Exemple 1 -o -i ragazzo, ragazzi(baiat) 2 -o -a uovo, uova(ou) 3 -a -e sorella, sorelle(sora) 4 -a -i turista, turisti(turist) 5 -e -i cane, cani(câine) Substantivele terminate în-co,-go,-ca sau-ga formeaza pluralele în-chi,-ghi,-che sau-ghe pentru a pastra sunetul puternic. Exemple: albergo (m. sg.) alberghi (m. pl.) hotel hoteluri. Substantivele terminate în-io cu-i accentuat formeaza pluralul regulat, înlocuind-o final cu -i. Exemplu: zio zii unchi unchi (mai multi) Substantivele terminate în-io cu-i din diftong, primesc un singur-i la plural. Exemplu: bacio baci sarut saruturi occhio occhi ochi ochi (mai multi) Toate substantivele care nu se încadreaza în grupele 1 - 5 ramân invariable la plural, incluzând: · substantive terminate în-à la città le città orasul orasele · substantivele monosilabice il re i re regele regii · substantive terminate în-i la crisi le crisi criza crizele · substantive terminate în consoana l'autobus gli autobus autobuzul autobuzele · substantivele abreviate l'auto le auto automobilul automobilele · numele de familie i Marcenaro (familia) Marcenaro · cuvintele provenite din limbi straine lo sport gli sport sportul sporturile Genul substantivelor italiene nu poate fi determinat pe baza unui aspect morfologic, cu exceptia celor din grupa a 2-a care sunt masculine la singular si feminine la plural (ex. il ginocchio genunchiul,le ginocchia genunchii) si substantivelor din grupa a 4-a care sunt masculine (l'artista artistul, gli artisti artistii). Cele mai multe substantive din grupa 1 sunt masculine (exceptie pentrula manomân a, le manimâin ile). Substantivele terminate în -e din grupa a 5-a sunt în mod egal distribuite între cele doua genuri. Multe substantive masculine terminate în-o sau-e au formele corespondente feminine terminate în-a. Exemple: zio zia unchi matusa signore signora domn doamna Câteva substantive au o forma speciala pentru feminin. Exemple: attore attrice actor actrita dottore dottoressa doctor doctorita eroe eroina erou eroina Majoritatea substantivelor terminate îno sunt masculine si majoritatea celor terminate îna sunt feminine. Masculine Româna Feminine Româna ilgatto pisicul lablusa bluza ilpollo puiul laca mic ia camasa ilfor maggio brânza lacand ela lumânarea ilcapp ello palaria lacasa casa ilte lefono telefonul lagonna fusta illavoro munca ladonna femeia ilte mpio templul lalot teria loteria ilmaes tro profesorul lamaes tra profesoara ilraga zzo baiatul laraga zza fata ildenaro banii lamone ta moneda EXCEPTII Câteva substantive terminate îno sunt feminine: lamano mâna lafoto foto(abreviere de la fotografie) Câteva substantive terminate în-a sunt masculine. Cele mai frecvent folosit

e din aceste substantive sunt: ilprogra mma programul ilpian eta planeta Majoritatea substantivelor terminate în-ma sunt masculine: ilcl ima clima ildrammadrama ilsistema sistemul iltema tema, subiectul ilpoema poemul ilproblemaproblema ilteor ema teorema Alteori, cele mai comune cuvinte terminate în-ma sunt feminine: laforma forma latrama trama, ideea lavit tima victima INFINITIVE folosite ca SUBSTANTIVE Infinitivele folosite ca substantive sunt totdeauna masculine: ilviagg iarecalatoria ilcontr ibuirecontributia ilca mminaremersul ilpensare gândirea SUBSTANTIVE TERMINATE ÎN-zione Substantivele terminate în-zione sunt întotdeauna feminine: labened izione binecuvântarea lacau zionegrija, precautia lacosti tuzion e constitutia lafunzion efunctia lalib eraz ione eliberarea SUBSTANTIVE TERMINATE ÎN-tà Substantivele terminate în-tà sunt întotdeauna feminine. Sa se noteze corelatia între italianul -tà si românescul -tate: lalib ertà libertatea la bontà bunatatea lamal vagitàlumea interlopa lacar ità caritatea la città orasul laco munitàcomunitateala santità sanctitatea ladiffi coltàdificultateala vanità vanitatea De retinut ca aceste substantive sunt invariable la plural. SUBSTANTIVE CARE DENUMESC PERSOANE / ANIMALE Substantivele care denumesc persoane sau animale pot fi masculine sau feminine si sunt formate prin adaugarea unuio saua la radacina comuna: ilnonno bunicul lanonna bunica losposo sotul lasposa sotia ilgat to pisoiul lagat ta pisica SUBSTANTIVE CARE DENUMESC PROFESII / POZITII SOCIALE Substantivele care denumesc profesiile sau pozitii sociale se termina de regula în-ista, -ante, sau -ente. Genul este indicat de articolul care precede substantivul, iar terminatia substantivului nu se schimba: l'artista artistul laart ista artista ilcan tante cântaretul lacan tantecântareata ildent ista dentistul ladent istadentista Anumite substantive îsi schimba sensul în functie de genul pe care îl au. Exemple: ilcap itale capitalul lacap itale capitala ilfronte frontul lafronte fruntea SUBSTANTIVELE DE GRUP Formele de masculin plural pot include atât substantive masculine cât si feminine apartinând grupului: ibambini = baietii/ baietii si fetele/ baiatul si fata/ copiii ifigli = fiii/ fiul si fiica/ fiii si fiicele i sig n o r i = domnii/ domnul si doamna. SUBSTANTIVE COMPUSE Substantivele compuse sunt cele alcatuite din doua sau mai multe elemente independente. În limba italiana, articolul care precede substantivul compus poate sa se schimbe în functie de numar, dar substantivul nu sufera schimbari. Substantivele compuse sunt întotdeauna masculine. EXEMPLE:cavatappi(corkscrew) ilcav atappi icavatappi accallappiacani l'accallappiacani gliac callappia cani illav apia ttimasina de spalat vase ilav apia ttimasinile de spalat vase ilgirad ischipick-up-ul igiradischipick-up-urile DIMINUTIVE SI AUGMENTATIVE Diminutivele în italiana implica ideea de marime mai mica. Cele mai uzuale diminutive sunt: Masculine Feminine -ino -ina -etto -etta un ragazzo un ragazzino un baiat un baietel una donna una donnina o femeie o femeiusca un libro un libretto o carte o carticica una casa una casetta o casa o casuta Un diminutiv poate fi folosit si ca expresie a afectiunii: -ello, ella asino, asinello magarus -olo, -ola figlio, figliolo fiu (fecioras) -uccio, -uccia bocca, boccuccia gurita Terminatia-ONE este alipita substantivelor ca augmentativ. Substantivele feminine devin în general masculine ca augmentative: un ragazzo un ragazzone un baiat un baietoi una caserma un casermone o cazarma o cazarma mare Alteori se folosesc diminutive depreciative pentru exprimarea ideii unor lucruri nedorite, urâte, proaste, necalitative: -accio, -accia libro, libraccio carte proasta -astro, -astra poeta, poetastro poet de duzina -onzolo, -onzola medico, mediconzolodoctor închipuit (slab) -ucolo, -ucola paese, paesucolo sat urât ARTICOLUL ARTICOLUL HOTARÂT Limba italiana are articole pentru genuri si numere, hotarâte si nehotarâte. Articolele hotarâte sunt urmatoarele: Masculine Singular Plural Înainte de consoana "pura" il i Înainte de consoana "impura"lo gli Înainte de vocala l' gli Feminine Înainte de consoana la le Înainte de vocala l' le Consoana "impura" se numeste s urmat de alta consoana (sb, sc, sp, st), z, ps sau gn. Exemple: lo stato gli stati statul statele lo zio gli zii unchiul unchii lo psicologo gli psicologi psihologul psihologii lo gnosticismo gli gnosticismi agnosticismul agnosticismele Consoana pura este oricare alta consoana sau grup de consoane. Articolul hotarât în italiana este folosit cu toate substantivele generale sau abstracte. Exemple: I libri sono importanti. Cartile sunt importante. L'amore fa bene a tutti. Dragostea face bine tuturor. Articolul hotarât se foloseste împreuna cu apelativele când se vorbeste despre perso

ana numita. În adresarea directa, articolul se omite. La signora Savorelli abita a Roma dar Buona sera, signora Savorelli Articolul hotarât este folosit cu numele geografice de:· continente· tari· insule· regiuni.

De notat totusi ca articolul hotarât este omis când numele continentului, tarii, insulei sau regiunii este precedat de prepozitiadi sauin, cu exceptia numelor de tari care sunt masculine. Articolul este de asemenea omis daca numele continentului, tarii, insulei sau regiunii este modificat în vreun fel. NUME DE TARI SI ORASE Articolul hotarât este folosit împreuna cu unele nume de tari: l'Argentina il Giappone il Brasile la Repubblica di Panama il Canada il Paraguay la Cina il Perù l'Ecuador il Salvador l'India l'Uruguay ARTICOLUL NEHOTARÂT Articolul nehotarât în italiana are urmatoarele forme: Masculine Înainte de consoana "pura" un Înainte de consoana "impura" uno Înainte de vocala un Feminine Înainte de consoana una Înainte de vocala un' Exemple: un treno uno specchio un tren o oglinda un ufficio una donna un birou o femeie un'eccezione o exceptie Folosirea articolului nehotarât în limba italiana este aproape similara cu cea din româneste. OCUPATIE / RASA / NATIONALITATE / STATUT SOCIAL / CREDINTE RELIGIOASE SAU POLITICE Daca vorbitorul întelege sa clasifice subiectul acordându-l cu ocupatia, rasa, nationalitatea, statutul social sau credinta religioasa sau politica, articolul nehotarât este omis: Antonio non èital iano, èboliviano. Anton nu este italian, el este bolivian. Esserecattolico oprotestante. A fi catolic sau protestant. ADJECTIVUL FORMAREA ADJECTIVELOR Cele mai multe adjective italiene au formare regulata si urmeaza modelul luialto (înalt): Masculin Feminin Singular alto alta Plural alti alte Alte modele comune sunt: · Adjective terminate în-e (masculine si feminine cu aceeasi forma) Masculin Feminin Singular elegante elegante Plural eleganti eleganti · Adjective terminate în-ista (masculine si feminine cu aceeasi forma) Masculin Feminin Singular communista communista Plural communista communista Cele mai multe adjective formeaza comparativul cupiù si superlativul cu articolul hotarât respectiv urmat depiù: Questo ragazzo è alto. Acest baiat este înalt Questo ragazzo è più alto degli altri. Acest baiat este mai înalt ca ceilalti Questo ragazzo è il più alto della famiglia. Acest baiat este cel mai înalt din familie COMPARATIVUL ADJECTIVULUI Comparativul adjectivelor este format plasândpiù (maimare) saumeno (maimic) înaintea adjectivului. Exemplu: (Urmatoarele adjective, în afara de gradul comparativ regulat, au si un comparativ neregulat): alto înalt più altosau superiore mai înalt basso jos più bassosau inferiore mai jos buono bun più buonosau migliore mai bun cattivo rau più cattivosau peggiore mai rau grande mare più grandesau maggiore mai mare piccolo mic più piccolosau minore mai mic Formelemagg iore,minore,superiore,infer iore sunt folosite rar.Migliore sipeggior e sunt preferate în loc de più buono si de più cattivo. SUPERLATIVUL Superlativul se formeaza plasând articolul hotarât înaintea comparativului. (Nota: când superlativul urmeaza imediat dupa substantiv, articolul este omis). De exemplu: Napoli è la città più popolosa d'Italia. Napoli este orasul cel mai populat din Italia. Il più bellodi tutto il mondo. Cel mai frumos din toata lumea. Daca înlaturam vocala finala a adjectivului si adaugam sufixul�issi mo, obtinem superlativul relativ. Aceeasi rezolvare o putem avea folosind ca prefixe adverbelemolto sauassai (foarte) înaintea adjectivului. Astfel se obtine superlativul absolut (superlativo assoluto), care nu exprima o idee de comparatie. È un bravissimo ragazzo. Sau:È un ragazzo molto bravo. Este un baiat foarte bun. Comparatia poate fi exprimata prin trei mijloace:che înaintea adjectivului, uninfin itiv, un adverb, iar dupa adjectiv cupiuttosto (mai degraba). De exemplu: Sono più furbiche intelligenti. Sunt mai smecheri decât inteligenti. Meglio tacereche dire troppo. Mai bine sa taci decât sa vorbesti prea mult. Meglio tardiche mai. Mai bine mai târziu decât niciodata. Prendo questopiuttosto che quello. Îl iau (mai degraba) pe acesta decât pe celalalt. Cudi înaintea unei expresii numerice, unui substantiv sau a unui pronume. Ne ha fatto piùdi venti. Am facut (di acestea) mai mult de douazeci. Lo so fare megliodi Lei. Stiu s-o fac mai bine decât dvs. Come cibo, il pane è miglioredel cavolo. Ca aliment, pâinea e mai buna decât varza. Cudi quello che (decât

ceea ce, cum) înaintea unui verb conjugat. Spende più di quello che guadagna. Cheltuieste mai mult decât (ceea ce) câstiga. Anumite adjective au comparative si superlative neregulate: buono migliore il migliore grande maggiore il maggiore În mod uzual, adjectivele urmeaza substantivul sau fraza substantivata pe care o modifica. Anumite adjective, precumbuono,grande sibel lo, se pot folosi si înaintea substantivului, cu mici schimbari de sens. Asemenea adjective au terminatii speciale la masculin singular, conform celor cerute de articolul hotarât sau nehotarât. Înlocuirea unui adjectiv cu un substantiv care se refera la o persoana sau la un obiect cu o calitate particulara este mult folosita în italiana. La vecchia voleva comprare del latte. Batrâna voia sa cumpere lapte. Il giovane è bello. Tânarul este frumos. ADJECTIVUL POSESIV Posesivele sunt pronume si adjective. Au forme diferite în functie de gen si de numarul posesorilor si a obiectelor posedate. Se acorda cu substantivele pe care le însotesc. Obiecte posedate m. sg. m.pl. f. sg. f. pl. persoana I sing. mio miei mia mie persoana a II-a sing. tuo tuoi tua tue persoana a III-a sing. suo suoi sua sue persoana a III-a de politete Suo Suoi Sua Sue persoana I pl. nostro nostri nostra nostre persoana a II-a pl. vostro vostri vostra vostre persoana a III-a pl. loro loro loro loro persoana a III-a de politete Loro Loro Loro Loro De notat forma pentru persoana a III-a pluralloro si de politeteLoro, care se scrie întotdeauna cu initiala aldina si nu variaza dupa gen si numarul obiectelor posedate. Spre deosebire de limba româna, adjectivele posesive vor fi precedate de articolele hotarâte sau nehotarâte, de pronume demonstrative si de numerale (care ramân invariabile). Exemple: il mio libro la nostra casa cartea mea casa noastra i vostri libri le loro scuole cartile voastre scolile lor la mia amica una mia amica prietena mea o prietena de-a mea questa mia amica tre mie amiche aceasta prietena a mea trei prietene de-ale mele alcune mie amiche câteva prietene de-ale mele Dar Questo è il mio, quello il Suo. Acesta este al meu, acela (este) al dvs. În cazul adjectivelor posesive, când se refera la substantive ce indica relatii de familie, articolul hotarât esteomi s daca:· substantivul este la singular· substantivul este nemodificat· substantivul nu are sufixe (diminutive etc.)· adjectivul posesiv nu estel o roExemple:

mio padre tua cognata tatal meu cumnata ta nostro padre tatal nostru i miei fratelli il nostro fratellino fratii mei fratiorul nostru la mia cugina francese il loro padre verisoara mea franceza tatal lor În frazele emfatice, adjectivul posesiv se transforma în substantiv si este întotdeauna articulat. Exemple: Questo è il mio Acesta este al meu (substantiv sing. masc.) Ho perso le mie Le-am pierdut pe ale mele (substantiv fem. pl.) Numarul si genul adjectivelor posesive sunt determinate de substantivul sau fraza substantivata care este modificat sau reprezentat de posesiv. CUANTIFICATORI Trei sunt principalele categorii de cuantificatori: numeralul cardinal, numeralul ordinal si cuantificatorii generali. Numerale cardinale Numeralele cardinale (uno,due,tre etc.) se plaseaza fie înainte, fie dupa substantivele determinate: Dieci e dieci fanno venti Zece plus zece fac douazeci. Ci sono tre ragazzi sulla strada Sunt trei baieti pe strada Acestea sunt invariabile, cu câteva exceptii precise: Vocala finala de lavent i,tren ta,quaran ta etc. dispare când urmeazauno sauotto, devenind trentuno, quarantotto etc. De notat si faptul ca se pune accent pe vocala din tre care se adauga la zeci:sessantatré etc. Vocala finala-o din numeralele compuse terminate înuno (ventuno,sessantuno) de obicei dispare înaintea unui substantiv. Exemple: ventun ragazzi ottantun libri douazeci si unu de baieti optzeci si una de carti Cuvântulcento ramâne neschimbat , iar compusele luicento sunt atasate (seicento, settecento). Mille, milione, miliardo au forme plurale si elementele de compunere nu sunt atasate. Exemple: tre milioni quattro miliardi De notat ca "o suta" si "o mie" în italiana suntcento simill e, niciodata un cento sauun mille. Pentru milionesi miliardo, "un" se foloseste, devenind un milione si respectiv un miliardo. Numerale ordinale Numeralele ordinale si numerele de ordine (primo,secondo,terzo etc.) stau înaintea substantivului si admit numa

r si gen. il primo cane la terza volta the first dog the third time De laundic i (unsprezece) în sus, numeralul cardinal se formeaza adaugând sufixul-esimo la numeralul cardinal, care pierde vocala finala. Exemple: dodici dodicesimo al doisprezecelea ottanta ottantesimo al optzecilea Numeralele cardinale terminate în întré sunt o exceptie de la aceasta regula, în sensul ca vocala accentuata pierde accentul grafic, dar vocala ca atare nu dispare înainte de adaugarea lui -esimo. Exemplu: ventitré ventitreesimo al douazeci si treilea PRONUME SI ADJECTIVE DEMONSTRATIVE Adjectivele demonstrative se acorda în gen si numar cusubstantivul, iar pronumele demonstrative cu antecedentele lor. Singular Plural Masculin Feminin Masculin Feminin questo questa questi queste acesta, aceasta, acestia, acestea quello quella quelli quelle acela, aceea, aceia, acelea Questosi questa sunt scrise în mod obisnuit quest' înaintea unei vocale. Quest'uomoacest om Quest'aria aceasta arie Quello (ca adjectiv) prezinta urmatoarele forme:quelînaintea unui substantiv care începe cu o consoana (exceptând z, s impur, ps and gn)quelloînainte de z si s impur, ps si gnqueipluralul lui quelqueglipluralul lui quelloCiò (asta, aceasta), reprezinta o idee, nu un singur cuvânt.

Ciò si capisce. Asta se întelege. Ciò è chiaro. Asta-i clar. Când se doreste precizie mai mare, se foloseste quello che sau ciò che: Ciò che Le dico è la pura verità. Ceea ce va spun este adevarul adevarat. Demonstrativul "care" nu se poate omite: Non è tutto oro quello che luccica. Nu e aur tot ce luceste (Nu toate mustele fac miere). Tutto quello che disse si è avverato. Tot ce a spus s-a adeverit. "Acesta (acest om)" se spunequesti; "acela (acel om)" se spunequegl i. Aceste doua forme sun invariabile, se refera numai la persoane. Formele pentru departare suntquegli siquesti numai pentru persoane; altfel se folosesc quellosi questo. Demonstrativele nu pot fi omise: Il mioe quello diRoberto. Al meu si al lui Robert La mia casa e quella di tuo fratello. Casa mea si cea a fratelui tau. Formelecostui (acesta, asta),costei (aceasta, asta)costoro (acestia, astia), sunt folosite numai pentru persoane si în general cu sens depreciativ: Chi ècostui? Cine-iasta? Che ardire hannocostoro! Ce impertinenta au siastia! VERBUL TABLOUL TIMPURILOR Verbele italiene au patruprezece timpuri, din care sapte simple si sapte compuse. Schimbarile verbelor în diferitele timpuri si moduri sunt însotite sau nu de auxiliare, dar fiecare timp are propriile terminatii. Verbele sunt împartite în trei grupe, dupa terminatiile de la infinitiv: -are -ere -ire giocare vendere partire a juca a vinde a pleca Iata conjugarea model a verbuluigiocare: Italiana Româna Timpuri prezente Presente dell'Indicativo: Prezent: [Io] gioco Eu (ma) joc Presente del Congiuntivo: Prezent Conjunctiv: [che] io giochi sa ma joc Timpuri trecute Passato Remoto: Perfectul simplu: [Io] giocai ma jucai (m-am jucat) Imperfetto dell'Indicativo: Imperfect: io giocavo ma jucam Congiuntivo Passato: Conjunctiv trecut: [che] io abbia giocato sa ma fi jucat Imperfetto del Congiuntivo: Conjunctiv Imperfect: [che] io giocassi sa ma fi jucat Passato Prossimo: Perfect compus Indicativ: [Io] ho giocato M-am jucat Trapassato Remoto: Perfect compus: [Io] ebbi giocato M-am jucat Trapassato Prossimo: Mai mult ca perfectul: Io avevo giocato Ma jucasem Trapassato del Congiuntivo: Conjunctiv trecut: [che] io avessi giocato sa ma fi jucat Timpuri viitoare Futuro Semplice: Viitor indicativ: [Io] giocherò Ma voi juca Timpuri viitoare compuse Futuro Anteriore: Viitor anterior: [Io] avrò giocato Voi fi jucat Conditional Condizionale Presente: Conditional prezent: Io giocherei M-as juca Conditionale compuse Condizionale Passato: Conditional Compus: Io avrei giocato M-as fi jucat. VERBELE MODALE The modal verbs may be conjugated with eitheraver e oressere, depending on the infinitive that follows. If the infinitive is a transitive verb, it is conjugated withaver e. If the infinitive expresses movement and is not transitive, then it is conjugated withessere. When the modal verb is used în a response, where the infinitive is understood,aver e is used as the auxiliary verb. DOVERE(must ) , POTERE (be able to) and VOLERE (want) sunt usually followed by an infinitive and sunt considered irregular verbs since they don't follow the pattern of the regular-ere verbs.

DOVERE [Io] devo Eu am datoria sa [Tu] devi Tu ai datoria sa Egli (lui, essa) deveEl (ea) are datoria sa [Noi] dobbiamo Noi avem datoria sa [Voi] dovete Voi aveti datoria sa Essi [loro] devonoEi (ele) au datoria sa POTERE [Io] posso Eu pot [Tu] puoi Tu poti Egli può El (ea) poate [Noi] possiamo Noi putem [Voi] potete Voi puteti Essi [loro] possonoEi (ele) pot VOLERE [Io] voglio Eu vreau [Tu] vuoi Tu vrei Egli vuole El (ea) vrea [Noi] vogliamo Noi vrem [Voi] volete Voi vreti Essi [loro] voglionoEi (ele) vor Nota: ca si în româneste, nici în italiana nu este obligatoriu ca verbul sa fie însotit de pronume, deoarece desinentele verbale sunt suficiente. Se pune pronumele numai în cazul în care se doreste în mod special, sau pentru accentuarea persoanei care face actiunea, sau când fraza ar putea da nastere la confuzii. Maria deve finire il compito. Maria trebuie sa termine tema. Non sono voluti uscire con noi. Nu au vrut sa iasa cu noi. AVERE si ESSERE The Italian Auxiliary verbs "essere" (to be) and "avere" (to have) sunt irregular. They sunt called Auxiliary Verbs because they sunt used în conjunction with other verbs to form compound tenses. Avere, used by itself, is a transitive verb with the meaning : to own or to have. Essere, used by itself, is an intransitive verb with the meaning: to exist. Essereand Avere sunt conjugated as follows: AVERE Presente dell'Indicativo [Io] ho am [Tu] hai ai Egli ha are [Noi] abbiamo avem [Voi] avete aveti Essi [loro] hanno au Imperfetto dell'Indicativo [Io] avevo aveam [Tu] avevi aveai Egli aveva avea [Noi] avevamo aveam [Voi] avevate aveati Essi [loro] avevanoaveau Passato Remoto [Io] ebbi am avut [Tu] avesti ai avut Egli ebbe a avut [Noi] avemmo am avut [Voi] aveste ati avut Essi [loro] ebberoau avut Futuro [Io] avrò voi avea [Tu] avrai vei avea Egli (ella) avrà va avea [Noi] avremo vom avea [Voi] avrete veti avea Essi [loro] avrannovor avea Condizionale Presente [Io] avrei as avea [Tu] avresti ai avea Egli (ella) avrebbear avea [Noi] avremmo am avea [Voi] avreste ati avea Essi [loro] avrebberoar avea Presente del Congiuntivo che io abbia sa am che tu abbia sa ai che egli (ella) abbia sa aiba che noi abbiamo sa avem che voi abbiate sa aveti che essi [loro] abbiano sa aiba Imperfetto del Congiuntivo che io avessi daca aveam che tu avessi daca aveai che egli (ella) avesse daca avea che noi avessimo daca aveam che voi aveste daca aveati che essi [loro] avessero daca aveau Passato Prossimo [Io] ho avuto am avut [Tu] hai avuto ai avut Egli (ella) ha avuto a avut [Noi] abbiamo avuto am avut [Voi] avete avuto ati avut Essi [loro] hanno avuto au avut Trapassato Prossimo [Io] avevo avuto avusesem [Tu] avevi avuto avusesei Egli (ella) aveva avuto avuses [Noi] avevamo avuto avuseseram [Voi] avevate avuto avuseserati Essi [loro] avevano avutoavusesera Trapassato Remoto [Io] ebbi avuto avusesem [Tu] avesti avuto avusesei Egli (ella) ebbe avuto avusese [Noi] avemmo avuto avuseseram [Voi] aveste avuto avuseserati Essi [loro] ebbero avuto avusesera Futuro Anteriore [Io] avrò avuto voi fi avut [Tu] avrai avuto vei fi avut Egli (ella) avrà avuto va fi avut [Noi] avremo avuto vom fi avut [Voi] avrete avuto veti fi avut Essi [loro] avranno avutovor fi avut Condizionale Passato [Io] avrei avuto as fi avut [Tu] avresti avuto ai fi avut Egli (ella) avrebbe avuto ar fi avut [Noi] avremmo avuto am fi avut [Voi] avreste avuto ati fi avut Essi [loro] avrebbero avutoar fi avut Passato del Congiuntivo che io abbia avuto sa fi avut che tu abbia avuto sa fi avut che egli (ella) abbia avuto sa fi avut che noi abbiamo avuto sa fi avut che voi abbiate avuto sa fi avut che essi [loro] abbiano avuto sa fi avut Trapassato del Congiuntivo che io avessi avuto daca as fi avut che tu avessi avuto daca ai fi avut che egli (ella) avesse avuto daca ar fi avut che noi avessimo avuto daca am fi avut che voi aveste avuto daca ati fi avut che essi [loro] avessero avuto daca ar fi avut ESSERE Prese nte dell'Indicativo [Io] sono eu sunt [Tu] sei tu esti Egli è el (ea) este [Noi] siamo noi suntem [Voi] siete voi sunteti Essi [loro] sono ei sunt Imperfetto dell'Indicativo [Io] ero eram [Tu] eri erai Egli era era [Noi] eravamo eram [Voi] eravate erati Essi [loro] erano erau Passato Remoto [Io] fui fusei [Tu] fosti fusesi Egli fu fuse [Noi] fummo fuseram [Voi] foste fuserati Essi [loro] furonofusera Futuro [Io] sarò voi fi [Tu] sarai vei fi Egli (ella) sarà va fi [Noi] saremo vom fi [Voi] sarete veti fi Essi [loro] sarannovor fi Condizionale P

resente [Io] sarei as fi [Tu] saresti ai fi Egli (ella) sarebbear fi [Noi] saremmo am fi [Voi] sareste ati fi Essi [loro] sarebberoar fi Presente del Congiuntivo che io sia sa fiu che tu sia sa fii che egli (ella) sia sa fie che noi siamo sa fim che voi siate sa fiti che essi [loro] sianosa fie Imperfetto del Congiuntivo che io fossi daca as fi fost che tu fossi daca ai fi fost che egli (ella) fosse daca ar fi fost che noi fossimo daca am fi fost che voi foste daca ati fi fost che essi [loro] fossero daca ar fi fost Passato Prossimo [Io] sono stato am fost [Tu] sei stato ai fost Egli (ella) è stato/a a fost [Noi] siamo stati am fost [Voi] siete stati ati fost Essi [loro] sono stati au fost Trapassato Prossimo [Io] ero stato fusesem [Tu] eri stato fusesei Egli (ella) era stato/a fusese [Noi] eravamo stati fuseseram [Voi] eravate stati fuseserati Essi [loro] erano stati fusesera Trapassato Remoto [Io] fui stato am fost [Tu] fosti stato ai fost Egli (ella) fu stato/a a fost [Noi] fummo stati am fost [Voi] foste stati ati fost Essi [loro] furono stati au fost Futuro Anteriore [Io] sarò stato voi fi fost [Tu] sarai stato vei fi fost Egli (ella) sarà stato/a va fi fost [Noi] saremo stati vom fi fost [Voi] sarete stati veti fi fost Essi [loro] saranno stati vor fi fost Condizionale Passato [Io] sarei stato as fi fost [Tu] saresti stato ai fi fost Egli (ella) sarebbe stato/aar fi fost [Noi] saremmo stati am fi fost [Voi] sareste stati ati fi fost Essi [loro] sarebbero statiar fi fost Passato del Congiuntivo che io sia stato eu sa fi fost che tu sia stato tu sa fi fost che egli (ella) sia stato/a el sa fi fost che noi siamo stati noi sa fi fost che voi siate stati voi sa fi fost che essi [loro] siano stati ei sa fi fost Trapassato del Congiuntivo che io fossi stato daca as fi fost che tu fossi stato daca ai fost che egli (ella) fosse stato/adaca ar fi fost che noi fossimo stati daca am fi fost che voi foste stati daca ati fi fost che essi [loro] fossero statidaca ar fi fost Toate verbeletransitive sunt conjugate cuauxiliaruavere. În toate formele unde se foloseste auxiliarulessere, participiul trecut se acorda întotdeauna în gen si numar cu subiectul: Mia sorella è uscita con gli amici. Sora mea a iesit cu prietenii. Molti palazzi erano stati distrutti. Multe blocuri fusesera distruse. Siamo arrivati in ritardo. Am ajuns cu întârziere. Si sono smarrite. S-au pierdut (f.pl.). È venuta mia sorella? A venit sora mea? În formele active cu auxiliarulavere, participiul trecut se acorda numai daca complementul direct este un pronume. Loro hanno usato la mia bicicletta. Ei au folosit bicicleta mea. Lorol'hanno usata. Ei au folosit-o. Liho mangiatitut ti. I-am mâncat pe toti. Le ho visteier i. Le-am vazut ieri. Avete letto la rivista? Ati citit revista? Sì,l'abbiamo letta. Da, am citit-o. Câteva verbe intranzitive se conjuga cuavere, marea majoritate fiind conjugate cuessere. Urmatoarele verbe se conjuga cuaver e: camminarea merge parlare a vorbi dormire a dormi passeggiarea se plimba vivere a trai viaggiare a calatori nuotare a înota Verbele conjugate cuessere: · Verbe care exprima miscarea: È andato a Roma. A mers la Roma. · Verbele reflexive: Questa mattina mi sono alzato tardi. Azi dimineata m-am sculat târziu · Verbe care exprima o schimbare: È morto ieri. A murit ieri · Verbele impersonale: Si è parlato în inglese, alla conferenza. S-a vorbit în engleza la conferinta · Verbele la forma pasiva: Il libro è stato pubblicato da Random House. Cartea a fost publicata de Random House. UTILIZAREA IDIOMATICA A VERBULUI FARE Pe lânga utilizarile idiomatice în expresiile privind timpul (starea rimpului), verbulfare, urmat de un infinitiv, induce ideea de a face (pe cineva, ceva) sa faca ceva. Pronumele complement, daca exista, precede forma conjugata a verbuluifare, si nu infinitivul. De exemplu: Che tempo fa oggi? Cum e timpul azi? Faceva freddo quando uscii. Era frig când am iesit. Gli ho fatto dire una bugia. L-am facut sa spuna o minciuna. Me l'ha già fatto ripetere due volte. M-a facut deja sa repet de doua ori. Glielo feci vedere l'altro giorno. L-am facut sa-l vada alaltaieri. Ha fatto chiamare Suo fratello? Ati trimis pe cineva sa cheme pe fratele dvs? Glielo farà ammettere, non dubiti. Îl va face sa admita, nu te îndoi. PASSATO REMOTO Perfectul simplu (passato remoto) exprima o actiune care a fost îndeplinita într-un timp îndepartat (spre deosebire de relicva olteneasca din româna, care exprima o actiune din trecutul foarte apropiat). Perfectul simplu (passato remoto) al verbelor regulate se formeaza prin înlaturarea desinentei-are /-ere /-ire de la infinitiv si adaugarea terminatiilor specific

e la radacina verbelor: -are -ere -ire io -ai -ei -ii tu -asti -esti -isti egli, ella -ò -è -ì noi -ammo -emmo -immo voi -aste -este -iste Essi [loro]-arono -erono -irono EXEMPLE: PARLARE [Io] parlai eu vorbii [Tu] parlasti tu vorbisi Egli, ella parlò el vorbi [Noi] parlammo noi vorbiram [Voi] parlaste voi vorbirati Essi [loro] parlaronoei vorbira RIFLETTERE [Io] riflettei eu reflectai [Tu] riflettesti tu reflectasi Egli, ella riflettè el reflecta [Noi] riflettemmo noi reflectaram [Voi] rifletteste voi reflectarati Essi [loro] rifletterono ei reflectara APRIRE [Io] aprii deschisei [Tu] apristi deschisesi Egli aprì deschise [Noi] aprimmo deschiseram [Voi] apriste deschiserati Essi [loro] aprironodeschisera FOLOSIRE: Perfectul simplu este folosit pentru a descrie: 1. O actiune terminata în trecut: Non feci colazione ieri. Nu am mâncat de prânz ieri. Debora andò al ginnasio la settimana scorsa. Debora a mers la gimnaziu saptamâna trecuta. 2. O actiune terminata într-o perioada definita de timp: Il film durò più di due ore. Filmul a durat mai mult de doua ore. Nota: Este timpul prin excelenta al naratiunii. În româneste se traduce în general cu perfectul compus, numai în anumite cazuri cu perfectul simplu (în special în naratiuni, carti). IMPERFETTO Imperfectul indicativului este un timp trecut. Descrie o actiune care se desfasoara în trecut, care nu a fost terminata sau este ambigua. Imperfectul (Imperfetto dell'Indicativo) se formeaza prin eliminarea desinentelor de infinitiv -are/ -ere/ -ire si adaugarea la radacina verbului a terminatiilor specifice: -are -ere -ire io -avo -evo -ivo tu -avi -evi -ivi egli, ella -ava -eva -iva noi -avamo -evamo -ivamo voi -avate -evate -ivate Essi [loro]-avano -evano -ivano EXEMPLU: [Io] parlavo eu vorbeam [Tu] parlavi tu vorbeai Lei parlava Dv. vorbeati Egli (ella) parlavaHel (ea) vorbea [Noi] parlavamo Noi vorbeam [Voi] parlavate Voi vorbeati Loro parlavano Ei vorbeau În limba italiana se foloseste pentru a descrie: · O stare trecuta privind idei, opinii sau emotii: Sapevo che ai miei amici non piacevano le mie idee. Stiam ca prietenilor mei nu le placeau ideile mele. · O descriere a unei scene din trecut: Nel parco, il tempo era bello e gli uccelli cantavano. În parc, timpul era frumos si pasarelele cântau. · O actiune obisnuita care se plaseaza în trecut. Quando ero al liceo, lavoravo tutti i week-ends. Când eram la liceu, lucram în fiecare weekend. · Conditii mintale, emotionale si fizice în trecut, precum conditiile de clima, timp si vârsta. L'amava molto. Îl (o) iubea mult. Faceva molto caldo. Era foarte cald. FUTURO Viitorul în limba italiana se formeaza diferit pentru grupa I si pentru a II-a si a III-a.. Pentru grupa I în -ARE, Terminatia infinitivului-are se schimba în-er si se adauga terminatiile-ò,-ai,-à, -emo, -ete, -anno. Pentru verbele în -ERE si -IRE, mai întâi se taie vocala finala e din desinenta infinitivului, schimbând-ere în-er si-ire în-ir. Apoi la radacina astfel ramasa, se adauga terminatiile-ò,-ai,-à,-emo,-et e,-anno. EXEMPLU: [Io] parlerò voi vorbi [Tu] parlerai vei vorbi Lei parlerà dv. veti vorbi Egli (ella) parlerà va vorbi [Noi] parleremo vom vorbi [Voi] parlerete veti vorbi Essi [loro] parleranno vor vorbi FOLOSIRE: Viitorul este echivalent în româna si italiana. Este folosit pentru a descrie actiuni sau stari care vor avea loc într-un timp viitor fata de prezent: Il balletto avrà luogo sabato prossimo. Baletul va avea loc sâmbata viitoare. Se poate folosi ca prezent pentru intentie viitoare. Andrò a vederlo domani. Merg sa-l vad mâine. Folosirea viitorului dupaquando (când). Când în propozitia principala este un viitor, iar subordonata este introdusa prinquando, subordonata trebuie sa aiba verbul la viitor: Lo vedrò quando arriverò. Îl voi vedea când voi ajunge. Probabilitate prezenta: Saranno probabilmente a casa. Or fi probabil acasa. PRESENTE Prezentul indicativului (Presente dell'Indicativo) se formeaza adagând la tema verbului (dupa ce i se taie terminatiile infinitivului -are / -ere / -ire) terminatiile specifice: -are -ere -ire io -o -o -o tu -i -i -i egli, ella, lui, lei -a -e -e noi -iamo -iamo -iamo voi -ate -ete -ite essi [loro] -ano -ono -ono EXEMPLE: PARLARE [Io] parlo vorbesc [Tu] parli vorbesti Egli (lui, essa) parla vorbeste [Noi] parliamo vorbim [Voi] parlate vorbiti Essi [loro] parlano vorbesc SCRIVERE [Io] scrivo scriu [Tu] scrivi scrii Egli scrive scrie [Noi] scriviamo scriem [Voi] scrivete scrieti Essi [loro] scrivonoscriu Verbele în-ire au doua tipuri de formare a prezentului: unul în care la radacina verbului se adauga direct terminatiile specifice (caavvertire,partire,aprir e etc.) si celalalt, la care se insereaza grupul-isc- între radacina si terminatiile specifice, la toate persoanele de singular si la a III-a plural (la prezent indicativ, la imperativ si la sub

jonctiv). APRIRE[Io] apro deschid [Tu] apri deschizi Egli apre deschide [Noi] apriamo deschidem [Voi] aprite deschideti Essi [loro] apronodeschid Tipul 2 de verbe în -ire:FINIRE [Io] finisco termin [Tu] finisci termini Lei finisce termina Egli (ella,esso) finisce termina [Noi] finiamo terminam [Voi] finite terminati Essi [loro] finiscono termina Verbele neregulate au conjugari adesea neobisnuite; se va consulta un dictionar. Verbul neregulat: ANDARE [Io] vado merg [Tu] vai mergi Egli (ella) va merge [Noi] andiamo mergem [Voi] andate mergeti Essi [loro] vanno merg FOLOSIRE: Prezentul indicativ este folosit la fel ca în româneste, pentru a exprima: 1. Un fapt general sau un adevar permanent:Il sole è la stella più vicina alla terra.Soarele este cea mai apropiata stea de pamânt.

2. O actiune prezenta sau care e pe cale de a începea:[Io] lavoro în ufficio.Lucrez la birou.

3. O actiune care urmeaza a se înfaptui în viitorul apropiat:Mi visitano alle tre.Ma viziteaza la ora trei.

4. O actiune care se desfasoara într-o perioada de timp specifica.Vado în chiesa tutte le domeniche.Ma duc la biserica în fiecare duminica.

5. O actiune care se desfasoara în momentul vorbirii:[Io] leggo le istruzioni.Citesc instructiunile.

6. Un sentiment care poate fi extins la infinit în trecut sau în viitor (numit prezentul universal):Dio è misericordioso.Dumnezeu este milos.

CONDIZIONALE PRESENTE Ca si indicativul, imperativul si conjunctivul, conditionalul este un mod, care are timpurile sale specifice. La conditional prezent, radacina verbului este aceeasi de la viitorul indicativului. Verbele în -ARE terminate cu schimbarea în -er adauga terminatiile-ei,-esti,-ebbe,-e mmo,-este, -ebbero. Cele terminate în -ERE si -IRE pierd vocala e finala înainte de a adauga terminatiile specifice conditionalului-ei,-esti,-ebbe,-e mmo,-este,-ebbero. EXEMPLU: [Io] parlerei as vorbi [Tu] parleresti ai vorbi Lei parlerebbe ar vorbi Egli (ella) parlerebbe ar vorbi [Noi] parleremmo am vorbi [Voi] parlereste ati vorbi Essi [loro] parlerebbero ar vorbi Conditionalul prezent este în mare parte echivalent cu cel românesc. Nu se foloseste decât înanumite contexte în frazele ipotetice principale. Iata cazurile lui de folosire:· Pentru a exprima rezultatul unei situatii ipotetice, verbul în conditional urmeaza conjunctiase plusun verb în conjunctiv trecut:

Se fossi in te, non lo farei. Daca as fi în locul tau, n-as face-o. · Pentru a exprima probabilitatea în viitor: Andrei in Italia domani. M-as duce în Italia mâine. · Pentru a exprima politetea si în fraze în care se afla un singur verb: Lo farei con piacere. As face-o cu placere. Vorrei una tazza di caffè. As vrea o ceasca de cafea. CONGIUNTIVO PRESENTE Prezentul conjunctivului se formeaza înlaturând terminatia de la infinitiv si adaugând apoi terminatiile specifice: pentru verbele în -ARE -i,-i,-i,-ia mo,-iate,-ino, iar pentru cele în -ERE si -IRE,-a,-a,-a,-ia mo,-iate,-ano. -are -ere / -ire io -i -a tu -i -a egli, ella -i -a noi -iamo -iamo voi -iate -iate Essi [loro]-ino -ano EXEMPLE: Parlare [io] parli sa vorbesc [tu] parli sa vorbesti Egli (ella) parli

sa vorbeasca [Noi] parliamo sa vorbim [Voi] parliate sa vorbiti [Essi, loro] parlinosa vorbeasca Scrivere [io] scriva sa scriu [tu] scriva sa scrii Egli (ella) scriva sa scrie [Noi] scriviamo sa scriem [Voi] scriviate sa scrieti [Essi, loro] scrivanosa scrie Aprire [io] apra sa deschid [tu] apra sa deschizi Egli (ella) apra sa deschida [Noi] apriamo sa deschidem [Voi] apriate sa deschideti [Essi, loro] apranosa deschida Conjunctivul prezent se foloseste: Dupa o expresie a unui sentiment personal (emotie, dorinta): Sono contento che voi siate qui. Sunt fericit ca voi sunteti aici. Desidero che tu arrivi presto. Doresc sa sosesti repede. Dupa o expresie a unei necesitati, unui dubiu sau a unei posibilitati: È necessario che tu venga con me. Este necesar ca tu sa vii cu mine. È possibile che noi andiamo a Parigi. Este posibil ca noi sa mergem la Paris. Dupa verbe de opinie (pensare,credere,sperare,sentir e) când acestea sunt la forma negativa sau interogativa: Lei non pensa che sia freddo în Alaska. Dv. nu credeti ca este frig în Alaska. Le sembra che io sia malato? Vi se pare ca eu sunt bolnav? Dupa anumite fraze care exprima ideea unei conditii fara de care nu se poate îndeplini: benchè cu toate ca, în ciuda, chiar daca affinchè astfel ca în modo cheastfel ca (ca) prima che înainte (de) per paura chede teama ca a meno chenumai sa nu fino a che pâna când Dupachiunque (oricine),qualunque (oricare),dovunque (oriunde): Chiunque Lei sia . . . Oricine ati fi Dv . . . Qualunque cosa io faccia. . .Orice as face . . . Dovunque si vada . . . Oriunde se merge . . . Dupa un adjectiv la superlativ când este exprimata ideea unei îndoilei, a unei probabilitati, dar nu a unei certitudini: Tu sei forse il miglior amico che io abbia. Tu esti poate cel mai bun prieten pe care îl am. În frazele subordonate, când urmeaza unei expresii impersonale si subordonata contine tema. È importante che i bambini mangino la verdura. Este important ca copiii sa manânce vegetale. Expresii impersonale è importanteeste important è impossibileeste imposibilè necessarioeste necesarè possibileeste possibilè probabileeste probabil

CONGIUNTIVO IMPERFETTO Subjonctivul trecut se foloseste mai rar în vorbirea curenta; este mai des folosit în literatura. Poate fi folosit în fraze unde conjunctivul este cerut de verbul din principala, care este la un timp trecut sau conditional. La radacina verbului se adauga terminatiile: pentru verbele în -ARE - assi, -assi, -asse, -assimo, -aste, assero; -ERE: -essi, -essi, -esse, -essimo, -este, -essero; -IRE: -issi, -issi, -isse, -issimo, -iste, -issero. Conjunctivul imperfect: Volevo che tu lo facessi. As fi vrut ca tu s-o faci. Prezentul conjunctiv: Voglio che tu lo faccia. Vreau ca tu s-o faci. EXEMPLE: Parlare [Io] parlassi eu sa fi vorbit [Tu] parlassi tu sa fi vorbit Egli (ella) parlasse el sa fi vorbit [Noi] parlassimo noi sa fi vorbit [Voi] parlaste voi sa fi vorbit Essi [loro] parlassero ei sa fi vorbit Scrivere [io] scrivessi eu sa fi scris [tu] scrivessi tu sa fi scris Egli (ella) scrivesse el sa fi scris [Noi] scrivessimo noi sa fi scris [Voi] scriveste voi sa fi scris [Essi, loro] scrivessero ei sa fi scris Aprire [io] aprissi eu sa fi deschis [tu] aprissi tu sa fi deschis Egli (ella) aprisse el sa fi deschis [Noi] aprissimo noi sa fi deschis [Voi] apriste voi sa fi deschis [Essi, loro] aprissero ei sa fi deschis FOLOSIRE: Imperfectul conjunctiv exprima nesiguranta, posibilitate, o dorinta, la fel ca prezentul conjunctivului. Conjunctivul se foloseste în frazele subordonate în cazurile în care subiectele sunt diferite si vorbitorul din principala exprima dubii sau actiunea dorita de el se va petrece în viitor fata de actiunea din principala. Daca verbul din principala este la imperfect indicativ, perfectul simplu,condi tional saumai mult ca perfect, în fraza secundara se va folosi imperfectul conjunctiv. Conjunctivul este folosit: 1. În frazele subordonate ce urmeaza dupa verbele ce exprima dorinta, comanda, emotie, îndoiala sau nesiguranta. Avevano paura che lui lo facesse.[schimbarea subiectului] Le era teama ca el sa n-o fi facut. Lei insistì che [io] lo facessi. Ea a insistat ca eu s-o fac. 2. În frazele subordonat dupa o expresie impersonala, daca subordonata contine un subiect. Era importante che ascoltassimo i dettagli. Era important ca noi sa ascultam detaliile. 3. În frazele subordonate, când substantivul modificat de subordonata nu se refera la cineva

anume. Volevo parlare con qualcuno che conoscesse bene la Francia. Voiam sa vorbesc cu cineva care sa cunoasca bine Franta. 4. Dupa conjunctia subordonatoare "come se" pentru a exprima un fapt contrar conditiei. "Come se" cere întotdeauna imperfectul conjunctiv. Parla come se mi conoscesse. Vorbeste ca si cum m-ar cunoaste. Mi tratta come se fossi un cretino. Ma trateaza ca si cum as fi un cretin. TIMPURI COMPUSE Timpurile compuse ale tuturor verbelor sunt format cu diverse timpuri ale auxiliareloraver e (a avea) sauessere (a fi) plus participiul trecut al verbului de conjugat. Sono venuti? Au venit? Hai visto...? Ai vazut...? Abbiamo sempre detto... Am spus întotdeauna... PASSATO PROSSIMO Perfectul compus, sau trecutul conversational (passato prossimo): Perfectul compus indica o actiune încheiata în trecut, dar în acelasi timp presupune o legatura cu prezentul. Se formeaza cu ajutorul verbului auxiliar (avere sauessere) conjugat la prezent indicativ plus participiul trecut al verbului de conjugat. Participiul trecut al verbelor regulate se formeaza înlaturând terminatia infinitivului, la care se adauga: pentru verbele în -are, terminatia -ato; pentru verbele în-ere, terminatia -uto, iar pentru verbele în -ire, terminatia -ito. Exemple de participii trecute regulate: ballare ballato cantare cantato avere avuto cadere caduto sapere saputo partire partito capire capito Iata doua exemple cu avere si essere: io ho + participiul trecut tu hai + participiul trecut egli, ella , etc ha + participiul trecut noi abbiamo + participiul trecut voi avete + participiul trecut Essi hanno + participiul trecut io sono + participiul trecut tu sei + participiul trecut egli, ella è + participiul trecut noi siamo + participiul trecut voi siete + participiul trecut Essi sono + participiul trecut EXEMPLE: [Io] ho parlato am vorbit [Tu] hai parlato ai vorbit Egli(ella) ha parlato a vorbit [Noi] abbiamo parlato am vorbit [Voi] avete parlato ati vorbit Essi, loro hanno parlato au vorbit [Io] sono andato am mers [Tu] sei andato ai mers Egli (ella) è andato/a a mers [Noi] siamo andati am mers [Voi] siete andati ati mers Essi, loro sono andati/e au mers Perfectul compus (passato prossimo) are doua folosiri importante: · Pentru a exprima o actiune sau o stare a mintii, a emotiei, a opiniei si pentru a preciza momentul din trecut: Quando mi ha visto, ho avuto paura. Când m-a vazut, mi-a fost frica. · Pentru a exprima o actiune încheiata, cugetare sau o stare: Ella ha aperto la porta e io sono entrato. Ea a deschis usa si eu am intrat. Conjugarea la "passato prossimo" cu prezentul verbeloraver e sauessere depinde de felul verbelor: tranzitive sa intranzitive. Verbele tranzitive se conjuga cuaver e; verbele intranzitive � cu essere. - Verbele tranzitive cer complement direct si raspund la întrebarea "ce, pe cine?". Complementul poate fi un substantiv sau un verb. Ha mangiato una pizza. Am mâncat o pizza. Ha guardato la TV. Am privit la televizor. Ha voluto cantare. Am vrut sa cânt. - Verbele intranzitive nu cer complement direct si nu raspund la întrebarea "ce?" În mod frecvent, ele exprima o miscare. È andato a Roma. A mers la Roma. Sono partiti ieri. Au plecat ieri. Important! Amintiti-va ca participiul trecut al verbelor conjugate cu essere se acorda în gen si numar cu subiectul. La ragazza è andata a scuola. Fata a mers la scoala. I ragazzi sono andati a scuola. Baietii au mers la scoala. TRAPASSATO PROSSIMO Mai mult ca perfectul (trapassato prossimo) indica o actiune anterioara altei actiuni trecute, exprimate de obicei prin perfectul compus sau prin imperfect. Se formeaza cu ajutorul verbului auxiliar (essere sauaver e) conjugat la imperfect indicativ si participiul trecut al verbului de conjugat: Non eravamo usciti perché già avevamo comprato i regali. Iesisem pentru ca cumparasem cadourile. AVEREio avevo + participiul trecut tu avevi + participiul trecut egli, ella aveva + participiul trecut noi avevamo + participiul trecut voi avevate + participiul trecut Essi, loro avevano+ participiul trecut ESSERE io ero + participiul trecut tu eri + participiul trecut egli, ella era + participiul trecut noi eravamo + participiul trecut voi eravate + participiul trecut Essi, loro erano + participiul trecut EXEMPLE: [Io] avevo parlato vorbisem [Tu] avevi parlato vorbisei Egli(ella) aveva parlato vorbise [Noi] avevamo parlato vorbiseram [Voi] avevate parlato vorbiserati Essi, loro avevano parlatovorbisera [Io] ero andato plecasem [Tu] eri andato plecasei Egli (ella) era andato/a plecase [Noi] eravamo andati plecaseram [Voi] eravate andati plecaserati Essi, loro erano andati/e p

lecasera TRAPASSATO REMOTO Mai mult ca perfectul anterior (trapassato remoto) este folosit mai mult în contexte literare sau istorice. Se foloseste în scris pentru a indica relatia între doua actiuni succesive trecute. Se regaseste de obicei în fraze subordonate introduse prin conjunctii temporale:appena,quando. Se formeaza cu perfectul simplu al auxiliarului (essere sauaver e) si participiul trecut al verbului de conjugat.

Indica o actiune tecuta anterioara altei actiuni trecute, redata prin perfectul simplu. În româna se traduce prin mai mult ca perfect: Quando il re ebbe finito, fece un discorso. Dupa ce (când) regele terminase, a tinut un discurs. io ebbi + participiul trecut tu avesti + participiul trecut egli, ella ebbe + participiul trecut noi avemmo + participiul trecut voi aveste + participiul trecut Essi, loro ebbero + participiul trecut io fui + participiul trecut tu fosti + participiul trecut egli, ella fu + participiul trecut noi fummo + participiul trecut voi foste + participiul trecut Essi, loro furono + participiul trecut EXEMPLE: [Io] ebbi parlato daca as fi vorbit [Tu] avesti parlato daca ai fi vorbit Egli(ella) ebbe parlato daca ar fi vorbit [Noi] avemmo parlato daca am fi vorbit [Voi] aveste parlato daca ati fi vorbit Essi, loro ebbero parlato daca ar fi vorbit [Io] fui andato daca as fi mers [Tu] fosti andato daca ai fi mers Egli (ella) fu andato/a daca ar fi mers [Noi] fummo andati daca am fi mers [Voi] foste andati daca ati fi mers Essi, loro furono andati/edaca ar fi mers FUTURO ANTERIORE (PRESUMTIVO PASSATO) Viitorul anterior se formeaza cu viitorul auxiliarului (avere sauessere) plus participiul trecut al verbului de conjugat. Acest timp exprima ca si în limba româna o actiune anterioara altei actiuni viitoare; aceleasi forme pot avea sens de prezumtiv trecut. io avrò + participiul trecut tu avrai + participiul trecut egli ella avrà + participiul trecut noi avremo + participiul trecut voi avrete + participiul trecut Essi, loro avranno+ participiul trecut Auxiliarulessere io sarò + participiul trecut tu sarai + participiul trecut egli ella sarà + participiul trecut noi saremo + participiul trecut voi sarete + participiul trecut Essi, loro saranno+ participiul trecut EXEMPLE: [Io] avrò parlato voi fi vorbit [Tu] avrai parlato vei fi vorbit Egli(ella) avrà parlato va fi vorbit [Noi] avremo parlato vom fi vorbit [Voi] avrete parlato veti fi vorbit Essi, loro avranno parlatovor fi vorbit [Io] sarò andato voi fi mers [Tu] sarai andato vei fi mers Egli(ella) sarà andato va fi mers [Noi] saremo andati vom fi mers [Voi] sarete andati veti fi mers Essi, loro saranno andati vor fi mers FOLOSIRE: Quando Lei avrà terminato, me lo dirà. Când Dv veti fi terminat, o sa-mi spuneti. CONDIZIONALE PASSATO Conditionalul trecut se formeaza cu conditionalul prezent al verbului auxiliar (essere sau avere) plus participiul tecut al verbului de conjugat. Este folosit pentru a exprima rezultatul unei conditii ipotetice sau a unei supozitii în trecut. Numai auxiliarul este conjugat. -are / -ere / -ire io avrei + participiul trecut tu avresti + participiul trecut egli ella avrebbe + participiul trecut noi avremmo + participiul trecut voi avreste + participiul trecut Essi, loro avrebbero+ participiul trecut Auxiliarulessere io sarei + participiul trecut tu saresti + participiul trecut egli ella sarebbe + participiul trecut noi saremmo + participiul trecut voi sareste + participiul trecut Essi, loro sarebbero+ participiul trecut EXEMPLE: [Io] avrei parlato as fi vorbit [Tu] avresti parlato ai fi vorbit Lei avrebbe parlato ar fi vorbit Egli (ella) avrebbe parlatoar fi vorbit [Noi] avremmo parlato am fi vorbit [Voi] avreste parlato ati fi vorbit Essi, loro avrebbero parlatoar fi vorbit [Io] sarei andato as fi mers [Tu] saresti andato ai fi mers Egli (ella) sarebbe andatoar fi mers [Noi] saremmo andati am fi mers [Voi] sareste andati ati fi mers Essi, loro sarebbero andatiar fi mers FOLOSIRE: Conditionalul trecut are aceleasi valori ca în româneste, în propozitiile principale. Nu se poate folosi conditionalul în propozitiile conditionale subordonate; în aceasta situatie se foloseste se va folosi în italiana conjunctivul imperfect (în loc de conditional prezent) si conjunctivul mai mult ca perfect (în loc de conditional trecut): Se voi foste venuti, noi saremmo stati molto contenti. Daca voi ati fi venit, noi am fi fost foarte multumiti. Saremmo usciti più presto se avessimo saputo che i

negozi chiudevano presto. Am fi iesit mai repede daca am fi stiut ca magazinele închideau devreme. CONGIUNTIVO TRAPASSATTO Conjunctivul trecut este un timp rezervat contextelor literare. Formarea lui este din imperfectul conjunctiv al auxiliarului si participiul trecut al verbului. În limba moderna este folosit doar la persoana a treia: Ero contento che Maria fosse arrivata. Eram fericit ca Maria venise. -are / -ere / -ire io avessi + participiul trecut tu avessi + participiul trecut egli, ella avesse + participiul trecut noi avessimo + participiul trecut voi aveste + participiul trecut Essi avessero + participiul trecut io fossi + participiul trecut tu fossi + participiul trecut egli, ella fosse + participiul trecut noi fossimo + participiul trecut voi foste + participiul trecut Essi fossero + participiul trecut EXEMPLE: [Io] avessi parlato daca as fi vorbit [Tu] avessi parlato daca ai fi vorbit Egli(ella) avesse parlato daca ar fi vorbit [Noi] avessimo parlato daca am fi vorbit [Voi] aveste parlato daca ati fi vorbit Essi, loro avessero parlatodaca ar fi vorbit [Io] fossi andato daca as fi mers [Tu] fossi andato daca ai fi mers Egli (ella) fosse andato/a daca ar fi mers [Noi] fossimo andati daca am fi mers [Voi] foste andati daca ati fi mers Essi, loro fossero andati/edaca ar fi mers FOLOSIRE: Indicativul este folosit pentru o stare de fapt, Conjunctivul este folosit pentru a exprima o incertitudine, o posibilitate, o dorinta. Conjunctivul trebuie folosit în frazele secundare când subiectul este diferit si exista un dubiu al vorbitorului fata de situatia descrisa. Non era possibile che tutti avessero comprato i biglietti. Nu era posibil ca toti sa fi cumparat bilete. Il datore di lavoro dubitò che gli impiegati avessero completato il progetto. Patronul se îndoia ca functionarii ar fi terminat proiectul. DIATEZA PASIVA Diateza activa este o constructie în care subiectul face actiunea descrisa de verb. În diateza pasiva, subiectul sufera actiunea verbului. Persoana sau entitatea care sufera actiunea se numeste complement indirect. Diateza pasiva implica întotdeauna o actiune care se reflecta asupra subiectului. Diateza activa: L'università concederà una borsa di studio. Universitatea va acorda o bursa de studii. Diateza pasiva: Una borsa di studio sarà concessa dall'università. O bursa de studii va fi acordata de universitate. În italiana, diateza pasiva are aceeasi constructie cu cea din limba româna. Participiul trecut se acorda cu subiectul în gen si numar: Subject + essere + Past Participle + PREPOSITIONS +Agent La canzone fu scritta da Lucio Battisti. Cântecul a fost scris de Lucio Battisti. Il presidente era rispettato da tutti. Presedintele era respectat de toti. La posta è stata distribuita dal postino. Posta a fost distribuita de (catre) postas. Impersonalul poate fi folosit ca alternativa la diateza pasiva: Dicono che fumare fa male alla salute. (Ei) spun (se zice) ca a fuma face rau la sanatate. Când autorul actiunii nu este definit, în italiana se foloseste pentru diateza pasiva pronumele reflexivsi cu persoana a III-a singular sau plural a verbului: Si pensa che questa casa sia stata venduta un anno fa. Gândim (se gândeste) ca aceasta casa a fost vânduta acum un an. Qui si parla italiano. Aici se vorbeste (lumea vorbeste) italiana. VERBI REFLESSIVI Anumite verbe intranzitive în româneste se pot schimba în reflexive în italiana: sposare a lua în casatorie sposarsi a se casatori lavare a spala lavarsi a se spala sedere a sedea sedersi a se aseza vestire a îmbraca (ceva) vestirsi a se îmbraca Reflexivele reciproce sunt folosite pentru a indica faptul ca doua sau mai multe persoane fac actiunea una catre alta: Ci scriviamo spesso. Ne scriem adesea (noi între noi). Si amano molto. Se iubesc mult (ei între ei). IMPERATIVO Modul imperativ exprima o comanda, o chemare la actiune, un sfat. În italiana are forme la persoana a II-a si a III-a singular si plural si persoana I plural, spre deosebire de româna, unde are forme proprii numai la persoana a II-a singular si plural.. Imperativul familiar foloseste pronumeletu sauvoi cu formele verbului la prezent indicativ. Scrivi la lettera! Scrie scrisoarea! Finite il compito! Terminati tema! Pentru persoana a II-a singular, forma familiara (tu) a verbelor de grupa I în -ARE foloseste a treia persoana singular de la indicativ. Mangia la frutta! Manânca fructele! Patru verbe în -ARE au forme scurte pentru imperativ:andar e,dare,fare sistare. Va' con lui! Mergi cu el! Da' il libro a Maria! Da-i cartea Mariei! Fa' il lavoro oggi! Fa-ti munca azi! Sta' a casa questa settimana! Stai acasa saptamâna asta! Dire are doar pentru imperativul familiar forma di'. Di' la storia ai ragazzi! Spune povestea baietilor! Imperativul d

e politete: Imperativul formal (Lei/Loro) foloseste formele verbale de la a III-a persoana de la subjonctiv prezent. Daca verbul este neregulat la subjonctiv, va fi neregulat si la imperativ. Finisca di leggere! Terminati (Lei) de citit! Paghi în contanti, per favore! Platiti (Lei) cu numerar, va rog! Dica la verità al professore! Spunetii (Lei) adevarul profesorului! Persoana I plural a imperativului: Limba italiana are si persoana I plural, pentru care se foloseste aceeasi persoana de la indicativ prezent (în româneste se foloseste pentru aceasta conjunctivul prezent). Andiamo al cinema! Sa mergem la cinematograf! Imperativul negativ: Forma negativa a imperativului se formeaza simplu cu punerea negatieinon înaintea verbului. Pentru persoana a II-a singular, se pune dupanon infinitivul verbului: Non andiamo al cinema stasera! Sa nu mergem la cinema în seara asta! Non dormite in quel letto! Nu dormiti în patul acela! Non parlare mentre la professoressa parla! Nu vorbi în timp ce profesoara vorbeste! PARTICIPIO Infinitivul, Participiul trecut si Participiul prezent sunt grupate împreuna pentru ratiuni functionale. Aceste forme verbale nu se schimba dupa persoana si numar cum se întâmpla la toate celelalte timpuri. Participiul trecut Participiul trecut al verbelor regulate se formeaza de la tema infinitivului, pentru verbele terminate în -are adaugându-se -ato; pentru verbele terminate în -ere se adauga -uto; pentru verbele terminate în -ire se adauga -ito. Aceste forme se folosesc în timpurile compuse si la diateza pasiva, în care caz devin adjective.

Iata câteva exemple de participii regulate: ballare ballato cantare cantato avere avuto cadere caduto sapere saputo partire partito capire capito EXEMPLU:Il pollo era stato cucinato. Puiul fusese gatit. Participiul prezent Participiul prezent (echivalent cu gerunziul românesc) este numit astfel pentru ca în participarea sa în fraza asuma functia de adjectiv, în care caz se acorda în numar si gen cu substantivul (substantivele) pe care le modifica. Le squadre concorrenti alla coppa dei campioni. Echipele concurânde (care concura) la cupa campionilor. Exista deci doua forme: Participio Presente si Participio Passato. Participiul prezent se formeaza pentru verbele terminate în: -are adaugând �ante, iar pentru cele în -ere si -ire adaugând sufixul -ente. Infinitiv amare (a iubi) Participiul prezentamante (iubitor) Participiul trecut amato (iubit) EXEMPLE: una poesia commovente (commuovere) o poezie miscatoare una conversazione stimolante (stimolare) o conversatie stimulatoare delle notizie sorprendenti (sorprendere) noutati surpinzatoare GERUNDIVO Gerunziul, ca si în româneste, exprima o actiune care este legata de alta printr-o relatie cauzala: Lo incontrai andando al teatro. L-am întâlnit mergând la teatru. Mi divertivo cantando. Ma distramcântând. Gerunziul are doua forme:p rez en t (cantando) sit re c u t (avendo cantato). Note asupra verbului PIACERE Folosirea verbuluipiacere este similara cu cea din limba româna (spre deosebire de engleza sau franceza, de exemplu).Piac ere este întotdeauna însotit de pronumele complemente indirectemi, ti, le, gli, ci, visi a loro. Mi piace il caffè. Îmi place cafeaua. Ti piacciono i fiori. Îti plac florile. A loro piace sciare. Lor le place sa schieze. PIACERE + INFINITIV Când subiectul este un infinitiv,piacere este întotdeauna la singular (dar rezultatul nu este foarte precis exprimat): Le piace pescare e nuotare. Va place sa pescuiti si sa înotati. Ei îi place sa pescuiasca si sa înoate. PREPOSIZIONE Prepozitiile simple în italiana sunt: a la, catre mediante prin (intermediul) con cu meno mai putin, exceptând contro împotriva di de, din, de la per pentru, prinda de la durante în timp(ul)in în senza fara tra prin(tre) su pe eccetto efara, cu exceptia dopo dupa VERB + PREPOZITIE Prepozitiile pot schimba sensul unui verb: pensare a gândi pensare di a gândi sa, a intentiona pensare a a gândi la, a medita FRAZE PREPOZITIONALE Anumite prepozitii sunt folosite în frazele prepozitionale: a causa di din cauza al fine di cu scopul de a forza di din cauza al punto dipe punctul de a davanti a în fata invece di în loc sa (de a) Prepozitiaa înseamnacatre (arata directia). Folosita în fata numelui unui oras, înseamnaîn. ADVERBUL Multe adverbe de mod sunt formate prin adaugarea sufixului-men te la forma de feminin singular a adjectivului corespondent. Adjectivele terminate în-le si-re pierde final înainte de adaugarea lui-mente. De exemplu: franco deschis, cinstit francamente deschis, cinstit debole slab debolmente slab

facile usor facilmente usor maggiore mai mare maggiormente mai mare Adverbele se compara precum adjectivele. De exemplu: facilmente più facilmente il più facilmente Urmatoarele adverbe au (si) un comparativ neregulat: bene bine meglio mai bine il meglio cel mai bine male rau peggio mai rau il peggio cel mai rau molto mult più mai mult il più cel mai mult poco putin meno mai putin il meno cel mai putin Adverbele care nu se termina în-mente pot adauga-issi mo dupa ce am înlaturat vocala finala si astfel rezulta superlativul echivalent cumolto (foarte) + adverb. De exemplu: benebine molto benefoarte bine benissimo foarte bine pianoîncet molto pianofoarte încet pianissimofoarte încet În general, adverbele urmeaza dupa verb. Câteva, totusi, le preced. În timpurile compuse, adverbul urmeaza invariabil participiul trecut, cu exceptia luigià (deja),mai (niciodata),più (mai) sise mpre (întotdeauna,mereu) care sunt plasate între auxiliar si participiul trecut (ca în franceza). De exemplu: Ha già finito? Ati (dv) terminat deja? Sono sempre stato così. Întotdeauna am fost asa. Vi è mai stato? Ati (dv) mai fost acolo? Non ha più voluto saperne. Nu a mai vrut sa stie (de asta). Non ha mai voluto ascoltarmi. Nu a vrut niciodata sa ma asculte. SUBSTANTIV +CON ca ADVERB Adverbele sunt în mod frecvent formate folosind fraza prepositionala con + singularul substantivului: con + substantiv -mente English con ansietà ansiosamente cu neliniste con gusto gustosamente gustos (cu gust) con affetto affettuosamente cu afectiune (afectuos) con pazienza pazientemente cu rabdare con rapidità rapidamente rapid FOLOSIREA ADVERBELOR CU MODIFICAREA ADJECTIVELOR + ALTE ADVERBE Adverbe camolto,poco,abbast anza sitroppo sunt folosite pentru a transmite intensitatea. Adverbe care întaresc sensul celor amintite suntrel ativament e,straordinaria mente,enorme mente, estremamente, realmente. Cuvinte capoco,molto,abbastanza pot fi folosite ca adverbe si adjective. Adverbele modifica verbe, adjective si alte adverbe. Adverbele nu-si schimba forma. Adjectivele modifica substantive si pronume si se acorda cu cuvintele pe care le modifica în numar si, daca este posibil, în gen. Adverbele nu-si schimba forma. Studio troppo rapidamente. Studiez prea rapid. Loro studiano troppo rapidamente.Ei studiaza prea rapid. Adjectivele îsi schimba forma. Tengo troppe riviste. Am prea multe reviste. Comprai troppi vestiti. Am cumparat prea multe haine. MODIFICAREA ADVERBELOR DE CATRE ALTE ADVERBE Afirmative Disegna molto, molto bene. Deseneaza bine, foarte bine. Canta veramente bene. Cânta cu adevarat bine. Corre abbastanza male. Alearga destul de rau. Negative Anna non parla proprio bene. Anna nu vorbeste deloc bine. Paolo non canta molto bene. Paul nu cânta foarte bine. MODIFICARI ALE ADJECTIVELOR DE CATRE ADVERBE Roberto è abbastanza alto.Roberto este destul de înalt. Maria si sente troppo stanca.Maria se simte prea obosita. CONJUNCTIA Conjunctiile simple care unesc propozitiile coordonate sunt: e si o sau nè nici peròtotusi, însa madar, însa Conjunctiile care introduc propozitii subordonate sunt: come ca quando când mentre în timp ce che ca se daca PERÒ Peròînsea mna dar, totusi sau cu toate acestea : Questa medicina è cattiva però fa bene. Acest medicament este rau, dar face bine. MA Ma este mai retoric decât però si se foloseste pentru eufonie: È un libro difficile, ma interessante. Este o carte dificila, dar interesanta. CHE Che serveste drept conjunctie si este ceruta dupa afirmatii, înaintea adverbelor: Dubito che venga. Ma îndoiesc ca vine. Credo che non sia vero. Cred ca nu e adevarat. INTERJECTIA Interjectiile sunt mai numeroase si mai importante în italiana decât în româneste: Numele divine ca exclamatii sunt frecvente si nu sunt privite ca fiind profanari: Dio! Doamne! Per Dio! Pentru numele lui Dumnezeu! Dio mio! Dumnezeule! Oh Dio mio!Oh, Doamne! Mamma mia! Ca interjectii pot fi folosite si substantive sau adjective: Bravo! Bine! Bravo! Attenzione!Atentie! Al fuoco! Sariti! Foc! Aiuto! Ajutor! SINTAXA STRUCTURA FRAZEI O fraza trebuie sa aiba minim un subiect (care poate fi si subînteles) si un predicat. È piccante. E iute. Sau poate contine o propozitie principala si una sau mai multe secundare. Mi piace anche se è piccante. Îmi place chiar daca este picant. PROPOZITII PRINCIPALE Propozitia principala poate începe cu subiectul expunerii, cu un complement, un adverb sau o propozitie adverbiala sau cu o propozitie subordonata. Prima pozitie în fraza este în general una de emfaza. PROPOZITII SUBORDONATE Prin definitie, propozitia subordonata este întotdeauna dependenta de una principala si nu poate exista de una singura. Afirmatia facuta în p

ropozitia subordonata nu poate avea aceeasi greutate ca cea facuta în principala. De obicei, propozitia subordonata este separata de principala prin virgula. Se il mio bilancio lo permettesse, mi comprerei una casa in campagna. Daca bugetul meu mi-ar permite, mi-as cumpara o casa la tara. PROPOZITIA DECLARATIVA DIATEZA ACTIVA Diateza activa este o constructie în care subiectul executa actiunea descrisa de verb. Ordinea construirii acestor fraze este subiect-verb-complement direct. EXEMPLU: Il meccanico / ripara / la macchina.Mecanicul repara masina. subiect verb compl.dir SUBIECTUL Subiectul unei propozitii poate fi un substantiv, un pronume, un nume propriu sau o fraza substantivala. De asemenea si un gerunziu sau o fraza infinitivala poate fi subiect. Subiectul poate fi simplu sau compus. POZITIA SUBIECTULUI Subiectul nu trebuie sa stea în fata verbului. Exista o multime de posibilitati de combinare, ba chiar subiectul poate lipsi: Subiect la sfârsit: Comincia la lezione. Începe lectia. Subiect (egli /el) omis: Riparò la macchina. A reparat masina. Subiectul este adesea plasat la sfârsitul frazei atunci când aceasta contine informatie noua, sau ca raspuns la întrebareaChi? Chi riparà la macchina? Cine va repara masina? La riparà un buon meccanico. O va repara un bun mecanic. INFINITIVUL CA SUBIECT Când subiectul este un infinitiv (sau mai multe), verbul este întotdeauna la singular: Gli piace pescare e nuotare. Îi place sa pescuiasca si sa înoate. NEGATIA Negatianon se plaseaza întotdeauna chiar înaintea verbului, cu exceptia frazelor care contin un verb reflexiv si/sau un pronume complement. Parlo italiano. Non parlo italiano. Vorbesc italiana. Nu vorbesc italiana. Si lavano le mani. Non si lavano le mani. Îsi spala mâinile. Nu-si spala mâinile. În frazele ce contin un pronume complement,non precede pronumele complement. Lo chiamo. Non lo chiamo. Îl chem. Nu-l chem. În constructiile verbale reflexive,non precede pronumele reflexiv. Mi lavo. Non mi lavo. Ma spal. Nu ma spal. Ci alziamo. Non ci alziamo. Ne sculam. Nu ne sculam. Pozitia luinon în fraza nu e fixa. Când cuvântul negativ (în acest cazmai) precede verbul, non este omis.mai-niciodataNon parliamo mai.

Nu vorbim niciodata. Mai parliamo. De retinut ca în timpurile compusemai poate sa apara între verbul auxiliar si participiu. Non abbiamo mai parlato.Nu am vorbit niciodata. Mai abbiamo parlato. Negatianon este plasata numai înaintea verbului.NESSUNOAdjectivulNessuno se declina dupa gen:

SINGULAR Masculin Feminin nessuno nessuna NOTA: Adjectivulnessuno nu are forma de plural. Nessun Nessuno pierde vocala finala o când modifica un substantiv masculin: Non hai nessun motivo per criticarlo. Nu ai nici un motiv sa-l critici. Nessun(o) (nici un, nici unul) este invariabil când este folosit ca pronume. Ca adjectiv se poate modifica. Nessuno l'avrebbe fatto così. Nimeni n-ar fi facut-o astfel. Nessuno l'ha visto Nimeni nu l-a vazut. Nessun aiuto mi gioverà. Nici un ajutor nu-mi va aduce ceva bun. Nessuna spiaggia è più pittoresca di questa. Nici o plaja nu este mai pitoreasca decât aceasta. Nessuno andò con lei. Nimeni nu a mers cu ea. Nientesi nulla sunt sinonime. Înseamnani mic. Se folosesc dupa modelul lui nessuno. Non desidero nulla, grazie. Nu doresc nimic, multumesc. Nulla è buono per Lei. Nu e bun pentru dv. Non vuole nulla, Lei? No, grazie. Nu doriti nimic? Nu, multumesc. Vuole nulla, Signore? Sì. Doriti ceva, domnule? Da. NÉ né nici né...né nici... nici non...né nu... nici Né questo, né quello. Nici acesta, nici acela. Non lo disapprovo né lo giustifico. Nici nu îl dezaprob, nici nu îl justific. COMPLEMENTUL DIRECT Complement direct în propozitie poate fi un substantiv, un pronume, un nume propriu sau o expresie substantivala. Si o propozitie subordonata poate fi complement direct. POZITIA COMPLEMENTULUI DIRECT De obicei, complementul direct sta dupa verb: Il ragazzo mangia la pizza. Baiatul manânca pizza. Dar, în anumite cazuri, acesta este precedat de articolul partitivdi: Ho mangiato della pizza. Am mâncat (niste) pizza. Pentru a elimina riscul de confuzie între complementul direct si constructii similare, este suficient sa verificam daca raspunde la întrebarea:cin e?ce?PRONUMELE COMPLEMENTE

Când doua pronume complemente sunt folosite împreuna cu un verb, cel somplement indirect sepune primul:

Me lo diede.Mi l-a dat. Dammelo.Da-mi-l. DOUA PRONUME DE PERSOANA A III-A Când doua pronume de persoana a III-a sunt folosite împreuna, pronumele complement indirectgli devineglielo. Mandai un regalo a mio padre. I-am trimis un cadou tatalui meu. Gli mandai un regalo. I-am trimis un cadou. Lo mandai a mio padre. L-am trimis tatalui meu. Glielo mandai. I l-am trimis. PREDICATUL Predicatul consta dintr-un verb sau o fraza verbala, care include complemente, atribute si modifica expresia. O propozitie poate include mai mult de un verb, atribut sau complement. INTEROGATIA Frazele interogative poarta la sfârsit semnul întrebarii. În vorbire este suficienta intonatia. Întrebare Afirmatie John ha due figli? John ha due figli. Giovanni are doi copii? Giovanni are doi copii. Uneori întrebarea este construita punând verbul înaintea subiectului. Subiectul poate fi plasat imediat dupa verb sau tocmai la sfârsitul întrebarii: Viene a casa Roberto? Roberto viene a casa. Vine acasa Roberto? Roberto vine acasa. sau Viene Roberto a casa? Roberto viene a casa. Vine Roberto acasa? Robert vine acasa. ÎNTREBARI RETORICE Expresiile afirmative si negative pot fi transformate în întrebari adaugând un cuvânt sau o propozitie la sfârsit. Vuoi accompagnarmi, vero? Vrei sa ma însotesti, nu-i asa? Non sei andato al concerto, vero? Nu te-ai dus la concert, nu-i asa? Ti piacciono i dolci, no? Îti plac dulciurile, nu? SUBORDONATA ADJECTIVALA Verbul unei subordonate adjectivale este la conjunctiv în urmatoarele doua cazuri: · Dupa un pronume relativ al carui antecedent este indefinit. De exemplu: Me ne dia un altro che non sia troppo caro. Dati-mi altul care sa nu fie asa de scump. Cerco qualcuno che sia capace di farlo. Caut pe cineva care sa fie capabil s-o faca. dar Ne ho visti parecchi che sono a buon mercato. Am vazut destui (din acestia) care sunt ieftini. Ho trovato un individuo che sa fare qualunque cosa. Am gasit un tip care stie sa faca orice. · Dupa un superlativ sau dupa unul din urmatoarele adjective care au putere de superlative:primo, ultimo, solo, unico (primul,ultimul,doar,unic). De exemplu: È il più antico che esista. Este cel mai vechi care exista. Sono stati i primi che l'abbiano fatto. Au fost primii care au facut-o. È l'unico che non sia riuscito. Este singurul care nu a reusit. SUBORDONATA NOMINALA Verbul subordonatei nominale (introdusa cuche) este la conjunctiv în urmatoarele doua cazuri: · Dupa verbe sau expresii care exprima îndoiala, refuzul, probabilitatea, posibilitatea si dorinta: Dubito che sia vero. I doubt that it is true. Non posso ammettere che sappia farlo. I cannot admit that he can do it. È probabile che l'abbia ricevuto. It is probable that he has received it. È possible che se ne sia andato? Is it possible that he has gone away? · After verbs of thinking and believing when doubt or uncertainty is implied. For Exemplu: Veramente non credo che abbia ragione. I really do not think that he is right. Credi che me ne importi? Do you think I care? Note: The future, however, is used when there is no uncertainty. Credo che mi ascolterà. I believe he will listen to me. SUBJONCTIVUL DUPA VERBE IMPERSONALE Verbele din propozitiile subordonate introduse cuche, dupa verbe impersonale sau expresii care implica possibilitatea, probabilitatea, necesitatea, utilitatea, greseala, corectitudinea, aparenta si dorinta, sunt la conjunctiv. De exemplu: È probabile che non ne sappia nulla. Probabil ca nu stie nimic. È possible che me lo dia. Este posibil sa mi-l dea. Bisogna (è necessario) che Lei agisca subito. Trebuie ca dv sa actionati imediat. È inutile che gliene parli Este inutil sa-i vorbesti despre asta. Non è giusto che anche Lei s'incomodi. Nu e drept sa va încurcati si dv. Sembra che si sia deciso. Pare ca s-a decis. È giusto che ognuno riceva la sua parte. Este drept ca fiecare sa-si primeasca partea. E facile che ci faccia questo favore. E usor sa ne faca favoarea asta. Aceasta regula nu se aplica totusi pentru expresiile impersonale cas è vero, si vede, è chiaro, è perchè, etc., când se foloseste indicativul: È chiaro che non ha voglia di fare nulla. E clar ca nu are chef sa faca nimic. È perchè lo dico io. Asta e pentru ca o spun eu. È vero che lo disse. Este adevarat ca a spus-o. Infinitivul este folosit în propozitiile subordonate când nu exprima un subiect: È possible farlo. Este posibil s-o facem. È inutile proseguire. Este inutil sa continuam. Bi

sogna parlare chiaramente. Trebuie sa vorbim clar. FORME NON-GRAMATICALE Termenul de non-gramatical se aplica pentru civintele si expresiile ce nu pot fi încadrate într-o categorie lexicala. Formele non-gramaticale nu se schimba dupa gen, numar, persoana sau timp. Cele mai comune sunt:sì,no sigrazie. TITLURI DE POLITETE Apelativele de politete suntSignore,Signora,signorina si abrevierile lor asociate. Se foloseste articolul hotarât întotdeauna, cu exceptia adresarii directe: Il dottor Rossi è bravo. Doctorul Rossi este bun. Adresare directa: Buongiorno dottor Rossi. Buna ziua, doctor Rossi. Titlurile terminate în -e cadottor e,professore,signore, pierd vocala -e când urmeaza nume proprii: Il professore spiega la lezione. Profesorul explica lectia. Il professor Bianchi spiega la lezione. Profesorul Bianchi explica lectia. ORA SI DATA ORA Pentru exprimarea orei este folosita persoana a III-a a verbuluiessere: Che ora è? Ce ora e? Cât e ceasul? È l'una. Este ora unu. Sono le due. Este ora doua. Sono le sei e dieci. Este ora sase si zece. Sono le otto meno venti. Este opt fara douazeci. Sono le tre e mezzo. Este trei si jumatate. ZILELE SAPTAMÂNII Numele zilelor, lunilor si anotimpurilor nu sunt scrise cu initiala aldina (de fapt, un singur substantiv comun este scris cu initiala aldina în interiorul propozitiei, lo Stato =statul, pentru a arata ce importanta se acorda statului în civilizatia occidentala). lunedì luni venerdì vineri martedì marti sabato sâmbata mercoledì miercuri domenica duminica giovedì joi Articolul hotarât este cerut înaintea expresiilor de timp când sunt modificate de un adjectiv: la settimana scorsa... il prossimo sabato... saptamâna trecuta... urmatoarea sâmbata... În expresiile de timp articolul hotarât apare ca în expresiile similare românesti: il venerdì... i giovedì... vinerea... joile... L'aereo parte il quattordici. Avionul pleaca în (ziua de) paisprezece. l'ultimo giorno del mese... (în) ultima zi a lunii... LUNILE gennaio ianuarie luglio iulie febbraio februarie agosto august marzo martie settembre septembrie aprile aprilie ottobre octombrie maggio mai novembre noiembrie giugno iunie dicembre decembrie ANOTIMPURILE la primaveraprimavara l'autunno toamna l'estate vara l'inverno iarna DIVIZIUNILE ZILEI la mattina dimineata il giorno ziua di giorno ziua, în timpul zilei la notte noaptea, în timpul noptii il pomeriggio dupa amiaza ieri notte azi noapte l'altro ieri alaltaieri ieri ieri stanotte (în) noaptea asta oggi azi domani mâine domani mattina mâine dimineata REPETITIA Repetiti este exprimata folosindvolt a (o data) siper,alla, sau articolul hotarât. Quante volte alla settimana, al giorno, all'anno?... De câte ori pe saptamâna, pe zi, pe an?... una volta o data una volta che odata ce, când due volte de doua ori a volte câteodata alla volta în acelasi timp a sua volta la rândul sau qualche volta ocazional, câteodata due volte più grandede doua ori mai mare ogni volta de fiecare data quante volte de câte ori una volta e per tutteo data pentru totdeaunauna volta ogni tantodin când în cândc'era una volta

a fost odata la prima volta prima data molte volte de multe ori poche volte rareori, de putine ori rare volte rareori NUMERALUL NUMERALELE CARDINALE Numeralele cardinale sunt: 0 = zero 10 = dieci 1 = uno 11 = undici 2 = due 12 = dodici 3 = tre 13 = tredici 4 = quattro 14 = quattordici 5 = cinque 15 = quindici 6 = sei 16 = sedici 7 = sette 17 = diciassette 8 = otto 18 = diciotto 9 = nove 19 = diciannove 20 = venti 21 = ventuno 22 = ventidue 30 = trenta 40 = quaranta 50 = cinquanta 60 = sessanta 70 = settanta 80 = ottanta 90 = novanta 100 = cento 1000 = mille 2000 = duemila 100.000 = centomila 200.000 = duecentomila NUMERALELE ORDINALE primul = primo -a al doilea = secondo -a al treilea = terzo -a al patrulea = quarto -a al cincilea = quinto -a al saselea = sesto -a al optulea = settimo -a al noualea = ottavo al zecelea = nono -a al unsprezecelea = decimo -a al doispezecelea = undicesimo -a al treispezecelea = dodicesimo -a al 13-lea = tredicesimo -a al 14-lea = quattordicesimo -a al 15-lea = quindicesimo-a al 16-lea = sedicesimo -a al 17-lea = diciassettesimo -a al 18-lea = diciottesimo -a al 19-lea = diciannovesimo -a al 20-lea = ventesimo -a al 21-lea = ventunesimo -a al 22-lea = ventiduesimo -a al 30-lea = trentesimo -a al 40-lea = quarantesimo -a al 50-lea = cinquantesimo -a al 60-lea = sessantesimo -a al 70-lea = settantesimo -a al 80-lea = ottantesimo -a al 90-lea = novantesimo -a al 100-lea = centesimo -a al 101-lea = centunesimo -a al 111-lea = centoundicesimo -a al 121-lea = centoventune

simo -a al 200-lea = duecentesimo, -a al 300-lea = trecentesimo, -a al 400-lea = quattrocentesimo -a al 500-lea = cinquecentesimo, -a al 600-lea = seicentesimo, -a al 700-lea = settecentesimo, -a al 800-lea = ottocentesimo, -a al 900-lea = novecentesimo, -a al 1000-lea = millesimo -a al 2000-lea = duemillesimo-a al 100.000-lea = centomillesimo -a al 200.000-lea = duecentomillesimo -a FRACTIUNI Numerale fractionale: o jumatate = un mezzo o treime = un terzo doua treimi = due terzi un sfert = un quarto trei sferturi = tre quarti o cincime = un quinto o sesime = un sesto o septime = un settimo o optime = un ottavo o noime = un nono o zecime = un decimo Numeralele fractionale pâna ladeci mo sunt formate adaugând -esimo la numeralul cardinal. Finalai a numeralului cardinal (exceptând pe cele care continsette sinove) pot fi reduse înainte de -esimo. o unsprezecime = un undicesimo o doisprezecime = un dodicesimo o treisprezecime = un tredicesimo o paisprezecime = un quattordicesimo o cincisprezecime = un quindicesimo o saisprezecime = un sedicesimo o saptesprezecime = un diciassettesimo o optsprezecime = un diciottesimo o nouasprezecime = un diciannovesimo o douazecime = un ventesimo o treizecime = un trentesimo o patruzecime = un centesimo o cincizecime = un millesimo Numeralele fractionale se pot forma mai usor cu forma feminina a numeralului ordinal si "parte": treime = terza parte douazecime = ventesima parte Numaratorul unei fractii este cardinal: doua noimi = 2/9 = due noni paisprezece treizecimi= 14/30 = quattordici trentesimi NOTAREA NUMERELOR Numere întregiMiile si mai mari se despart prin punct:10.000

= zece mii Zecimale Numerele zecimale folosesc virgula: 1,2 = unu virgula doi PUNCTUATIA . punto ... puntini sospensivi - dieresi , virgola ? punto interrogativo " " virgolette ; punto e virgola ! punto esclamativo - trattino : due punti () parentesi