1

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM NAŢIONAL

LIMBA ŞI LITERATURA

ROMÂNĂ

Clasele V-IX

• Curriculum disciplinar • Ghid de implementare

Chişinău, 2020

2

CURRICULUM DISCIPLINAR

Aprobat:- Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019- Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din

17.07.2019

COORDONATORI:Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator al managementului curricular Natalia GRÎU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de lucru

EXPERŢI-COORDONATORI:Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator generalIon GUŢU, dr. conf. univ., USM, expert-coordonator pe aria curriculară Limbă şi comunicare

GRUPUL DE LUCRU:Ion GUŢU (coordonator), dr. conf. univ., USMMariana MARIN, dr. conf. univ.Silvia GOLUBIŢCHI, dr. conf. univ., grad did. superior, US din TiraspolSvetlana NASTAS, dr., grad did. superior, IPLT „Mihai Eminescu”, ChișinăuLivia STATE, grad did. superior, IPLT „Mihai Eminescu”, ChișinăuTamara TONU, grad did. întâi, IPLT „Aurel David”, s. Bardar, r. IaloveniTatiana VERDEŞ, dr. conf. univ., grad did. superior, LCI „Prometeu-Prim”,Chișinău

Limba şi literatura română : Curriculum național: Clasele 5-9 : Curriculum disciplinar: Ghid de implementare / Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova; coordonatori: Angela Cutasevici, Valentin Crudu, Natalia Grîu; grupul de lucru: Ion Guțu, (coordonator) [et al.]. – Chișinău: Lyceum, 2020 (F.E.-P. "Tipografia Centrală"). – 176 p. : fig., tab.

Referințe bibliogr.: p. 172-175 (72 tit.) și în subsol. – 3000 ex.ISBN 978-9975-3437-3-2.373.5.091:[811.135.1+821.135.1](073)L 62

3

GHID DE IMPLEMENTARE

Elaborat în conformitate cu prevederile Curriculumului disciplinar, aprobat la ședința Consiliului Național pentru Curriculum, prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019

COORDONATORI:Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECCValentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator al managementului curricular Natalia GRÎU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de lucru

EXPERŢI-COORDONATORI: Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator generalIon GUŢU, dr. conf. univ., USM, expert-coordonator pe aria curriculară Limbă şi comunicare

GRUPUL DE LUCRU:Ion GUŢU (coordonator), dr. conf. univ., USMMariana MARIN, dr. conf. univ.Silvia GOLUBIŢCHI, dr. conf. univ., grad did. superior, US din TiraspolSvetlana NASTAS, dr., grad did. superior, IPLT „Mihai Eminescu”, ChișinăuLivia STATE, grad did. superior, IPLT „Mihai Eminescu”, ChișinăuTamara TONU, grad did. întâi, IPLT „Aurel David” din s. Bardar, r. IaloveniTatiana VERDEŞ, dr. conf. univ., grad did. superior, LCI „Prometeu-Prim”,Chișinău

4

PRELIMINARII

Curriculumul la disciplina Limba şi literatura română, alături de manualul școlar, ghi-dul metodologic, softuri educaționale etc. face parte din ansamblul de produse/docu-mente curriculare și reprezintă o componentă esențială a Curriculumului Național.

Elaborat în conformitate cu prevederile Codului Educației al Republicii Moldova (2014), Cadrului de referință al Curriculumului Național (2017), Curriculumului de bază: sistem de competențe pentru învățământul general (2018), dar și cu Recomandările Parlamentului European şi ale Consiliului Uniunii Europene, privind competențele-cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (Bruxelles, 2018), Curriculumul la dis-ciplina Limba şi literatura română reprezintă un document reglator, care are în vedere prezentarea interconexă a demersurilor conceptuale, teleologice, conținutale și meto-dologice, accentul fiind pus pe sistemul de competențe ca un nou cadru de referință al finalităților educaționale.

Curriculumul la disciplina Limba și literatura română fundamentează și ghidează ac-tivitatea cadrului didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didactică de lungă durată și de scurtă durată, de realizare propriu-zisă a procesului de predare-învățare-evaluare.

Disciplina Limba şi literatura română, prezentată/valorificată în plan pedagogic în curriculumului dat, are un rol important în formarea/dezvoltarea personalității elevilor, în formarea competențelor necesare pentru învățarea pe tot parcursul vieții și pentru integrarea într-o societate bazată pe cunoaștere.

În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Limba şi literatura română s-a ținut cont de:

• abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și internațional;

• necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, la nevoile elevilor, la tradițiile școlii naționale;

• valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisciplinare și specifice;

• necesitățile asigurării continuității și conexiunii dintre treptele învățământului general: educația timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial şi învățământul liceal;

• ideile, conceptele, teoriile, paradigmele etc., aferente domeniului educației ling-vistice și literar-artistice (EL-ELA).

Evidenţiem schimbările/dezvoltările realizate:• Reliefarea cadrului valoric/axiologic transdisciplinar în baza profilului absolven-

tului nivelului gimnazial de învățământ ca un nou concept cu valențe semantice de finalitate a sistemului de învățământ, proiectat din premisa unității abordării psiho- și sociocentriste.

• Reformularea competențelor specifice disciplinelor, evidențiind valorile și atitu-dinile specifice predominante în concordanță cu profilul absolventului claselor gimnaziale. Asigurarea conexiunilor inter- și transdisciplinare prin formularea unei competențe specifice de integrare și transfer pentru fiecare disciplină de studiu.

5

• Redefinirea unităților de învățare pornind de la statutul competențelor care de-vin un nou sistem de referință al finalităților de format, conținuturile devenind mijloace de formare a competențelor.

• Asigurarea unei structuri unice a unităților de învățare pe clase, eșalonându-le la majoritatea disciplinelor pe parcursul temporal al anului școlar, fapt ce va facilita activitatea de proiectare didactică eșalonată.

• Revizuirea sistemelor de unități de competențe (sub-competențe) în contextul dinamic al formării competențelor specifice pe unități de învățare, pe clase.

• Eșalonarea sistemelor de finalități preconizate pentru sfârșitul fiecăreia dintre clasele a V-a – a IX-a, care conduc progresiv elevii spre dobândirea competențelor specifice disciplinei la finele treptei gimnaziale de învățământ.

• Promovarea abordărilor curriculare transdisciplinare.• Corelarea abordărilor intra- și interdisciplinare la nivelul conținuturilor pe disci-

pline, pe clase și unități de învățare: sincronizări (limba străină şi limba română), reconfigurări, optimizări, descongestionări judicioase.

• Asigurarea numărului de ore necesar pentru un parcurs eficient de predare-în-vățare-evaluare: dobândirea, înțelegerea, aplicarea, analiza-sinteza achizițiilor; realizarea strategiilor de evaluare.

• Corelarea curriculumului cu procesele de globalizare, internaționalizare, europe-nizare, tehnologizare etc. prin introducerea unor activități de învățare și produse școlare care valorifică TIC – în cheia implementării Strategiei „Moldova Digitală 2020”1;

• Promovarea strategiilor didactice (inter)active, a învățării experiențiale, a ele-mentelor de învățare prin sarcini, prin proiecte, studii de caz, în combinare judi-cioasă cu strategii consacrate pentru vârsta școlară gimnazială.

• Introducerea unei competențe distinctive, dedicată didacticii oralului.• Asigurarea progresiei cognitive, formative și atitudinale a competențelor cu toate

derivatele lor de context, ca exercițiu actual de dezvoltare curriculară novatoare.Curriculumul la disciplina Limba şi literatura română se adresează cadrelor didac-

tice, autorilor de manuale, evaluatorilor, metodicienilor, altor persoane interesate. De menționat, că beneficiarul principal al acestui document este elevul (având un statut specific în acest sens).

1 Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 înMonitorulOficial Nr. 252-257, art. Nr. 963.

6

I. REPERE CONCEPTUALE

Cu statutul de disciplină școlară obligatorie pentru toate clasele și importantă pentru studiul celorlalte discipline școlare, Limba şi literatura română integrează două do-menii educaționale: educația lingvistică (EL) și educația literar-artistică (ELA), constitu-indu-se astfel ca disciplină școlară de tip integrat, demersul căreia este preponderent educativ, nu instructiv.

Plasând formula tradițională a denumirii disciplinei școlare cu nr. 1 în planurile de învățământ, CLLR este prin definiție un curriculum de educație lingvistică și literar- artistică2. În context, este important a se elucida definirea conceptelor de bază pe care o reproducem în tabelul de mai jos:

2 PÂSLARU, VL. Introducere în teoria educației literar-artistice. București: Sigma, 2013., p.1803 Obiectivele EL/ELA sunt formulate în termeni de competențe comunicative/literare/lectorale (cunoștințe, capacități,

atitudini), pe care urmează să și le formeze elevii pe parcursul școlarității, ajutați fiind de profesor.

Educaţia lingvistică (EL) este domeniul de formare și dezvoltare a compe-tențelor de comunicare cultă, prin cunoașterea sistemelor limbii (fonetic, lexical, gramatical) și angajarea elevului în producerea actelor comunicării.

• Scopul educaţiei lingvistice: formarea unor vorbitori culți ai limbii române și a premiselor pentru cunoaștere și comunicare în orice domeniu al vieții umane.

Educaţia literar-artistică (ELA) este domeniul de formare a cititorului cult de literatură, prin cunoașterea apropriată a unor opere și fenomene literare de valoare și prin angajarea elevului în producerea, redactarea unor texte literare și interpretative.

• Scopul educaţiei literar-artistice: formarea cititorului cult de literatură artistică și a premiselor pentru educația artistic-estetică generală.

Curriculumul la Limba şi literatura română reprezintă documentul conceptual-nor-mativ al disciplinei școlare Limba şi literatura română, în care sunt expuse finalităţile educaţiei lingvistice şi educaţiei literar-artistice (EL/ELA)3 și reperele conceptuale pen-tru proiectarea și desfășurarea independentă a tuturor acțiunilor demersului respectiv, în funcție de condițiile concrete ale procesului educațional, privind:

• adaptarea conținuturilor EL/ELA la competențele specifice și precizarea unităților de competențe formate prin Limba şi literatura română ca disciplină școlară;

• selectarea/combinarea tehnologiilor EL/ELA;• elaborarea, în această bază, a proiectelor didactice de lungă și scurtă durată, ale

altor forme de activitate didactic-educațională;• desfășurarea procesului educațional în baza principiilor EL/ELA, aplicând combi-

națiile/sistemele optime, stabilite individual, de tehnologii specifice EL/ELA;• proiectarea și realizarea evaluării școlare la fazele inițială, curentă și finală.Studiul limbii și literaturii române în gimnaziu este axat pe șase competențe spe-

cifice disciplinei, iar învățarea este centrată pe dimensiunile: cunoştințe, capacități, deprinderi, atitudini și valori ca ansamblu/sistem integrat, ce formează și dezvoltă o competență școlară.

7

Această viziune conceptuală este determinată de definiția competenței școlare promovată prin Codul Educației și Cadrul de Referință al Curriculum-ului Național: Competența şcolară este un sistem integrat de cunoştințe, abilități, atitudini şi valori, dobândite, formate şi dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea şi rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte şi situații.

Funcțiile curriculumului la disciplina Limba şi literatura română vizează activitățile de predare-învățare-evaluare în diversitatea lor formativă, asigurând interesul perma-nent al elevului pentru performarea sa ca vorbitor și cititor elevat, cult, pentru stimula-rea și dezvoltarea sa ca receptor/producător de mesaje și interpret de texte diverse, ce au o funcționalitate evidentă în contextul actual.

Din perspectiva cadrelor didactice, în conformitate cu principiile literaturii/artei, co-municării și receptării, cu principiile conceptului educațional modern – învățământul formativ – Curriculumul la Limba şi literatura română solicită o nouă atitudine față de elev, pe de o parte,tratându-l ca subiect al propriei formări comunicativ-lingvistice și literar-artistice, și față de materiile predate (sistemele și fenomenele limbii, operele și fenomenele literare), pe de alta, interpretându-le nu numai ca valori imanente, ci și ca valori care sunt produse prin activitatea de învățare, comunicativă și literară a elevilor (valoarea in actu).

De asemenea, documentul oferă profesorilor un cadru flexibil de organizare a mun-cii la clasă, lăsând o marjă considerabilă de libertate nu numai în privința alegerii tex-telor de studiat, ci și a integrării modulelor de conținuturi și a proiectării parcursului didactic-educațional.

Curriculumul la disciplină include și finalități prezentate după fiecare clasă, expri-mate gradual la etapa dată de învățare, care au și funcția de stabilire a obiectivelor de evaluare finală.

Totodată, Curriculumul la disciplina Limba şi literatura română orientează cadrul di-dactic spre organizarea procesului de predare-învățare-evaluare în baza unităților de învățare (unități de competențe – unități de conținuturi – activități de învățare).

Sistemul de competențe în cadrul Curriculumul disciplinar la Limba şi literatura ro-mână este format din:

• Competenţele-cheie/transversale, o categorie curriculară importantă cu un grad înalt de abstractizare și generalizare, ce marchează așteptările societății privind parcur-sul școlar și performanțele generale care pot fi atinse de elevi la încheierea școlarizării. Acestea reflectă atât tendințele din politicile educaționale naționale, precizate în Codul Educației (2014), cât și tendințele politicilor internaționale, stipulate în Recomandările Comisiei Europene (2018). Competențele-cheie/transversale se referă la diferite sfere ale vieții sociale și poartă un caracter pluri-/inter-/transdisciplinar.

• Competenţele specifice disciplinei derivă din competențele-cheie/transversale. Competențele specifice fiecărei discipline școlare se prezintă în curriculumul discipli-nar respectiv și sunt preconizate pentru a fi formate la finele clasei a IX-a. Raportate la Limba şi literatura română, acestea sunt Competențe specifice educației lingvistice şi literare vizate în cadrul celor șase competențe specifice ale disciplinei, a unităților de competențe, a unităților de conținut, a activităților de învățare și a produselor școlare recomandate și se referă, prioritar, la următoarele componente lingvistice și literare: identitatea lingvistică și culturală a elevului în context național, interacțiunile verbale

8

în diverse situații de comunicare orală; lectura și receptarea textelor literare și nonlite-rare prin diverse strategii; producerea textelor scrise de diferit tip și pe suporturi vari-ate; limba ca sistem și normele lingvistice (lexicale, fonetice, gramaticale, semantice); experiențele lingvistice și de lectură în contexte școlare și de viață.

• Competenţele specifice, fiind proiectate pentru tot parcursul claselor gimnaziale, reperează proiectarea de lungă durată la disciplină. Proiectarea didactică anuală a dis-ciplinei se realizează conform datelor din Administrarea disciplinei, ținându-se cont de Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut.

• Sistemele de unităţi de competenţe proiectate pentru o unitate de învățare sunt prevăzute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unități de în-vățare și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme reperează proiectarea didactică a unităților de învățare și proiectarea didactică de scurtă durată. Sistemele de unități de competențe sintetizate la finele fiecărei clase sunt prevăzute pentru evaluarea anuală.

• Unităţile de competenţe, constituente ale competențelor, care facilitează forma-rea competențelor specifice și reprezintă etape în achiziționarea/construirea acestora. Unitățile de competențe sunt structurate și dezvoltate la fiecare disciplină pentru fieca-re dintre clasele a V-a – a IX-a pe parcursul unei unități de învățare/unui an școlar, fiind prezentate în curriculumul disciplinar respectiv.

• Unitatea de învăţare se constituie din trei elemente-cheie în interconexiune per-manentă: unități de competențe, unități de conținuturi, activități și produse de învățare.

• Unităţile de conţinut se distribuie pe două componente: comunicativă și literară. Componenta comunicativă se constituie din materii pentru învățarea comunicării cu-rente (uzuale) și specifice (științifică, artistică, socială):

a) materii lingvistice, reprezentând sistemele limbii române literare: fonologic, lexi-cal, gramatical, stilistic (practica rațională a limbii);

b) materii ale comunicării, reprezentând fenomene semnificative ale actelor comu-nicării curente și specifice (practica rațională a limbii);

c) materii didactice, reprezentând acte de învățare a actelor comunicative (practica didactic-funcțională a limbii)4

• Activităţile de învăţare şi produsele şcolare recomandate prezintă o listă deschisă de contexte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unității respective de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă în mod personalizat la nive-lul proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o completeze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.

Denumirea disciplinei în clasele a V-a – a IX-a este Limba şi literatura română.În construcția curriculară școlară actuală pe deplin se justifică prezența unor

competențe centrate pe conexiunile cu viața, într-o manieră transdisciplinară, pentru că acest tip de proiectare vizează, în principal, achizițiile finale sesizabile ale învățării, care, valorificate la modul acțional și racordate la așteptările societății, formează certe trăsături de personalitate.

4 PÂSLARU, VL. Introducere în teoria educației literar-artistice. București: Sigma, 2013., p.186.

9

Într-un asemenea cadru pedagogic, Curriculumul la Limba și literatura română re-prezintă un concept integrator al disciplinei, redimensionat pe un parcurs didactic mo-dern și sistematic. În plus, menționăm că o competență apare ca structură piramidală, având la bază activitățile mai multor discipline școlare. Ea nu se formează la o singură disciplină, la o singură oră sau pe parcursul unui semestru. Dacă privim trama educațio-nală a elevului care vine de la treapta primară cu anumite competențe formate, ne dăm seama că învățarea la treapta gimnazială a limbii și literaturii române îi va dezvolta com-petențe de comunicare și lectorale, iar gradul de dezvoltare a acestora va varia de la un an la altul. Elevul își va completa vocabularul activ, va asimila termenii inerenți demer-sului analitic, va citi și va comenta/interpreta numeroase texte literare și nonliterare.

Totodată,achizițiile de vocabular și de lecturi nu se vor limita la orele de Limba şi literatură română (și Istoria, și Matematica, și Științele contribuie la aceste achiziții) și nu se încheie nici la orele de studiu instituționalizat. În acest cadru, asimilarea unor tehnici de muncă intelectuală, aplicate la orice oră, creează premisele pentru formarea și dezvoltarea competenței de a învăța sau a ști să înveți.

10

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEIStatutul

disciplinei Aria curriculară Clasa Nr. orelor pe săptămână

Nr. de unităţi de învăţare

Nr. de ore anual

Obligatorie Limbă și comunicare

a V-a 6 10 204a VI-a 6 10 204a VII-a 5 9 170a VIII-a 5 9 170a IX-a 5 9 165

Detalierea orientativă și modalitatea de repartizare a temelor/unităților de conținut pe clase și unități de timp la disciplină, în raport cu conținuturile curriculare, se stabilește prin Reperele metodologice de organizare a procesului educațional la disciplină, apro-bate prin ordin de ministru.

2.1. REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR ÎN RAPORT CU PONDEREA PROCENTUALĂ A COMPETENŢELOR SPECIFICE DISCIPLINEI

Competenţele specifice

Nr. orientativ de ore pe clase

Nr. de ore anualClasaa V-a

Clasaa VI-a

Clasaa VII-a

Clasa a VIII-a

Clasa a IX-a

204 204 170 170 165Competenţa specifică 1. Perceperea identității lingvistice și culturale proprii în context național, manifestând curiozitate și toleranță.

7 7 6 6 6

Competenţa specifică 2. Participarea la inter-acțiuni verbale în diverse situații de comunicare orală, dovedind coeziune și coerență discursivă.

15 15 12 12 12

Competenţa specifică 3. Lectura și receptarea textelor literare și nonliterare prin diverse strate-gii, demonstrând spirit de observație și atitudine creativă.

55 55 44 44 44

Competenţa specifică 4. Producerea textelor scrise de diferit tip, pe suporturi variate, mani-festând creativitate și responsabilitate pentru propria exprimare.

15 15 12 12 12

Competenţa specifică 5. Utilizarea limbii ca sis-tem și a normelor lingvistice (lexicale, fonetice, gramaticale, semantice) în realizarea actelor co-municative, demonstrând corectitudine și auto-control.

55 55 44 44 44

Competenţa specifică 6. Integrarea experiențelor lingvistice și de lectură în contexte școlare și de viață, dând dovadă de atitudine pozitivă și interes.

7 7 6 6 6

11

III. COMPETENŢELE SPECIFICE DISCIPLINEI

Pe parcursul anilor de gimnaziu, competențele vorbitorului și cititorului elevat se convertesc în abilități și aptitudini, trăsături caracteriale și comportamente, reprezen-tări.

În contextul prezentului curriculum, Competențele specifice educației lingvistice și educației literar-artistice reprezintă valorile (caracteristicile) de bază ale culturii comu-nicării și culturii lectorale a educabililor și sunt următoarele:

1. Perceperea identității lingvistice și culturale proprii în context național, manifestând curiozitate și toleranță.

2. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare orală, dovedind coeziune și coerență discursivă.

3. Lectura și receptarea textelor literare și nonliterare prin diverse strategii, demon-strând spirit de observație și atitudine creativă.

4. Producerea textelor scrise de diferit tip, pe suporturi variate, manifestând creativita-te și responsabilitate pentru propria exprimare.

5. Utilizarea limbii ca sistem și a normelor lingvistice ( ortografice, ortoepice, lexicale, fonetice, semantice, gramaticale) în realizarea actelor comunicative, demonstrând corectitudine și autocontrol.

6. Integrarea experiențelor lingvistice și de lectură în contexte școlare și de viață, dând dovadă de atitudine pozitivă și interes.

12

IV. U

NIT

ĂŢI

DE

ÎNVĂ

ŢAR

ECS

1. P

erce

pere

a id

entit

ății

lingv

istice

și c

ultu

rale

pro

prii

în c

onte

xt n

ațio

nal,

man

ifest

ând

curio

zitat

e și

tole

ranț

ăCS

2. P

artic

ipar

ea la

inte

racț

iuni

ver

bale

în d

iver

se si

tuaț

ii de

com

unic

are

oral

ă, d

oved

ind

coez

iune

și co

eren

ță d

iscur

sivă

CS 3

. Lec

tura

și re

cept

area

text

elor

lite

rare

și n

onlit

erar

e pr

in d

iver

se st

rate

gii,

dem

onst

rând

spiri

t de

obse

rvaț

ie și

atit

u-di

ne c

reati

văCS

4. P

rodu

cere

a te

xtel

or s

crise

de

dife

rit ti

p, p

e su

port

uri v

aria

te, m

anife

stân

d cr

eativ

itate

și r

espo

nsab

ilita

te p

entr

u pr

opria

exp

rimar

eCS

5. U

tiliza

rea

limbi

i ca

siste

m și

a n

orm

elor

ling

visti

ce (o

rtog

rafic

e, o

rtoe

pice

, lex

ical

e, fo

netic

e, se

man

tice,

gra

mati

cale

) în

real

izare

a ac

telo

r com

unic

ative

, dem

onst

rând

cor

ectit

udin

e și

auto

cont

rol

CS 6

. Int

egra

rea

expe

rienț

elor

ling

visti

ce ș

i de

lect

ură

în c

onte

xte

școl

are

și de

via

ță, d

ând

dova

dă d

e ati

tudi

ne p

oziti

vă

și in

tere

sCL

ASA

a V-

aTE

ME

GEN

ERIC

E:Pa

tria

şi li

mba

rom

ână

Copi

lăria

, fam

ilia

Bine

le şi

cur

ajul

Jocu

l şi j

oaca

Nat

ura

Frum

osul

Uni

tăţi

de c

ompe

tenţ

ăU

nită

ţi de

con

ţinut

Activ

ităţi

şi p

rodu

se d

e în

văţa

re1.

1. F

orm

ular

ea a

rgum

ente

lor

desp

re li

mba

rom

ână

ca

limbă

mat

ernă

și c

a lim

bă d

e st

at.

1.2.

Exp

licar

ea c

once

ptul

ui d

e id

entit

ate

etni

că, l

ingv

istică

, cu

ltura

lă.

•Li

mba

rom

ână,

lim

ba

mat

ernă

•Li

mba

rom

ână

și cu

ltura

na

ționa

lă•

Valo

rile

fam

iliei

mel

e

Tem

ă tr

ansd

isci

plin

ară:

Har

ta

cultu

rală

a sa

tulu

i/ora

şulu

i meu

.

Activ

ități:

Exer

ciții

de

argu

men

tare

a n

eces

ității

de

com

unic

are

în li

mba

rom

ână.

Ilust

rare

a pr

in fa

pte

a ap

arte

nenț

ei la

fam

ilie,

com

unita

te, s

tatu

l Rep

ubli-

ca M

oldo

va, E

urop

a.M

onol

og d

espr

e sin

e ca

vor

bito

r al l

imbi

i rom

âne.

Jocu

ri ca

re să

pre

zinte

impo

rtan

ța li

mbi

i pen

tru

dezv

olta

rea

pers

onal

ă.Pr

ezen

tare

a op

ortu

nită

ților

lim

bii r

omân

e et

c.Pr

odus

e: p

agin

a de

jurn

al, p

reze

ntar

e or

ală,

pro

iect

de

grup

inte

rdisc

iplin

ar

etc.

13

2.1.

Iden

tifica

rea

tem

ei, a

uno

r in

form

ații

esen

țiale

și d

e de

taliu

, inf

orm

ațiil

or e

xplic

ite

și im

plic

ite, î

n di

vers

e tip

uri

de te

xte

oral

e.

2.2.

Util

izare

a re

surs

elor

fono

-re

spira

torii

indi

vidu

ale

în

com

unic

area

ora

lă.

Situ

aţia

de

com

unic

are

•El

emen

tele

com

unic

ării

Dicţ

ia

•Di

cția

, art

a de

a p

ronu

nța

core

ct•

Artic

ular

ea v

ocal

elor

si

cons

oane

lor

Activ

ități:

Extr

ager

ea in

form

ațiil

or e

senț

iale

și id

entifi

care

a co

mpo

nent

elor

situ

ație

i de

com

unic

are,

a st

ărilo

r/em

oțiil

or/s

entim

ente

lor e

miță

toru

lui d

e de

taliu

di

n di

ferit

e m

esaj

e or

ale.

Exer

ciții

de

antr

enar

e a

sune

telo

r în

silab

e, c

uvin

te și

text

e: a

rticu

lare

a vo

cale

lor,

artic

ular

ea c

onso

anel

or.

Exer

sare

a ro

stirii

voc

alel

or la

înce

put,

mijl

oc și

sfâr

șit d

e cu

vânt

.Ex

erci

ții d

e m

ărire

a d

urat

ei in

spira

ției.

Exer

ciții

de

egal

itate

într

e in

spira

ție și

exp

irație

.Fr

ămân

tări

de li

mbă

ca

mijl

oc d

e an

tren

are

a ar

ticul

ație

i.2.

3. P

reze

ntar

ea o

rală

, pe

baza

un

or re

pere

dat

e de

pro

feso

r, a

unor

info

rmaț

ii și

a un

or

idei

.

Stra

tegi

i de

com

preh

ensi

une

şi

de c

once

pere

a te

xtul

ui o

ral

•Te

mă,

cuv

inte

-che

ie, i

dee/

idei

, inf

orm

ații

gene

rale

și d

e de

taliu

Stra

tegi

i de

ascu

ltare

acti

vă:

•Re

guli

de a

cces

la c

uvân

t: în

trer

uper

i, su

prap

uner

i, lu

area

/pre

dare

a cu

vânt

ului

, aș

tept

area

rând

ului

la c

uvân

t

Recu

noaș

tere

a vo

rbito

rulu

i din

dife

rite

înre

gist

rări

audi

o, fă

cute

de

elev

i, av

ând

drep

t crit

eriu

o id

ee e

nunț

ată

ante

rior d

e ac

esta

.Fo

rmul

area

idei

lor p

rinci

pale

și se

cund

are

dint

r-un

mes

aj o

ral.

Activ

itățil

e de

asc

ulta

re p

ropr

iu-z

isă și

de

fixar

e a

conț

inut

ului

mes

ajul

ui:

com

plet

area

uno

r che

stion

are,

a u

nor g

rile

de o

bser

vare

, exe

rciți

i de

iden

tifica

re a

em

ițăto

rulu

i/rec

epto

rulu

i/con

text

ului

com

unic

ării

etc.

Prod

use:

pre

zent

are

simpl

ă pe

tem

e da

te, p

oves

tirea

, des

crie

rea,

exp

lica-

ția, d

ialo

gul e

tc.

3.1.

Lec

tura

text

ului

lite

rar ș

i no

nlite

rar c

u id

entifi

care

a co

mpo

nent

elor

de

stru

ctur

ă.

3.2.

Con

firm

area

înțe

lege

rii u

nui

text

prin

răsp

uns l

a în

treb

ări

în b

aza

lui.

3.3.

Exp

rimar

ea a

rgum

enta

tă a

pr

oprii

lor s

tări

post

lect

oral

e.

3.4.

Rez

umar

ea u

nui t

ext n

arati

v de

mic

i pro

porț

ii.

• Ca

rtea

, obi

ect c

ultu

ral.

Stru

ctur

a că

rții

(cop

ertă

, co

tor,

pagi

na d

e tit

lu)

Text

ul li

tera

r/te

xtul

non

liter

ar

Ope

ra e

pică

• Te

xt n

arati

v: n

arat

or, p

erso

-na

j, ac

țiune

, tim

p, sp

ațiu

• Te

ma

și id

eea/

idei

le te

xtul

ui

nara

tiv•

Mom

ente

le su

biec

tulu

i

Activ

ități:

Lect

ura

inte

roga

tivă

și ex

pres

ivă

a te

xtul

ui.

Lect

ura

cu v

oce

a te

xtel

or și

a fr

agm

ente

lor d

e te

xte.

Exer

ciții

de

com

preh

ensiu

ne: r

eflec

ții a

supr

a lim

baju

lui ș

i a st

ruct

urii

text

elor

de

tip e

pic,

liric

, dra

mati

c.De

mon

stra

rea

înțe

lege

rii te

xtul

ui p

rin ră

spun

s la

într

ebăr

i.Id

entifi

care

a în

text

a fi

guril

or d

e sti

l.Id

entifi

care

a in

dici

ilor d

e tim

p și

spaț

iu.

Ord

onar

ea se

cven

țelo

r nar

ative

din

tr-u

n te

xt în

ved

erea

rezu

măr

ii ac

estu

ia.

Exer

ciții

de

inte

rpre

tare

: int

erpr

etar

ea li

mba

julu

i figu

rat,

disc

uții

priv

ind

sem

nific

ațiil

e te

xtel

or c

itite

.

14

3.5.

Rec

unoa

șter

ea fi

guril

or d

e sti

l în

limita

uni

tățil

or d

e co

nțin

ut.

3.6.

Com

para

rea

pers

onaj

elor

lite

-ra

re d

in p

ersp

ectiv

a va

loril

or.

• Pl

anul

sim

plu

de id

ei•

Rezu

mat

ul te

xtul

ui n

arati

v•

Mod

uri d

e ex

pune

re:

nara

țiune

a, d

ialo

gul

Pers

onaj

ul li

tera

r•

Trăs

ătur

i fizic

e și

mor

ale

ale

pers

onaj

ului

• Pe

rson

aje

poziti

ve și

per

sona

-je

neg

ative

în p

oveș

ti

Ope

ra li

rică

• Po

ezia

liric

ă5

• El

emen

te d

e ve

rsifi

cație

: ver

s,

stro

fă, ti

puri

de st

rofe

Figu

ri de

stil

• Ep

itetu

l•

Com

para

ția6

• Pe

rson

ifica

rea

• Re

petiț

ia•

Enum

eraț

iaSp

ecii

liter

are

în c

alita

te d

e te

xt-

supo

rt: g

hici

toar

ea, f

răm

ânta

rea

de li

mbă

, leg

enda

(fau

nă și

flo-

ră),

pove

stea

, sno

ava,

pov

estir

ea

Exer

ciții

de

inte

rpre

tare

a te

xtul

ui.

Org

aniza

rea

info

rmaț

iei/a

term

enilo

r în

clus

terin

g.El

abor

area

de

hărț

i ale

nar

ațiu

nii.

Lect

ura

pe ro

luri

a di

alog

urilo

r.Te

atra

lizar

ea u

nor s

ecve

nțe

nara

tive.

Joc

de ro

l: pr

ezen

tare

a pe

rson

ajul

ui.

Mem

orar

ea u

nor t

exte

liric

e.Ev

alua

rea

reci

proc

ă a

prod

usel

or re

aliza

te.

Prod

use:

har

ta c

once

ptua

lă, p

lanu

l sim

plu

de id

ei, r

ezum

atul

, noti

țele

de

lect

ură,

pos

teru

l, ag

enda

de

lect

ură,

apr

ecie

rea

pers

onal

ă, d

ram

atiza

rea

etc.

4.1.

Scr

iere

a co

rect

ă, li

zibilă

a te

x-te

lor c

u pă

stra

rea

stru

ctur

ii și

a as

pect

ului

îngr

ijit.

4.2.

Ara

njar

ea în

pag

ină

a te

xtul

ui

liter

ar și

non

liter

ar.

Reda

ctar

e•

Părț

ile te

xtul

ui sc

ris: i

ntro

du-

cere

, cup

rins,

înch

eier

e•

Adec

vare

a la

tem

ăSc

riere

a re

flexi

vă•

Scris

oare

a•

Felic

itare

a

Activ

ități:

Atel

ier d

e sc

riere

.Ex

erci

ții d

e pr

ezen

tare

a te

xtul

ui: s

cris

de m

ână,

com

pute

rizat

ă, a

șeza

re

în p

agin

ă; in

sera

rea

unor

des

ene,

gra

fice,

foto

grafi

i, sc

hem

e.An

aliza

mos

trel

or d

e te

xte.

5 Va

fi p

roie

ctat

ă la

niv

elul

lect

urii

inte

roga

tiv-in

terp

reta

tive:

obs

erva

re, e

xplo

rare

, int

erpr

etar

e6

actu

aliza

re

15

4.3.

Exp

rimar

ea, î

n sc

ris, a

uno

r in

form

ații,

opi

nii p

entr

u va

rii

text

e.

4.4.

Ela

bora

rea

text

elor

non

liter

a-re

pen

tru

e-co

mun

icar

e.

Scrie

rea

imag

inati

vă•

Text

ul n

arati

v•

Text

ul d

escr

iptiv

Scrie

rea

func

ţiona

lă•

Mes

ajul

ele

ctro

nic

• N

otițe

le•

Ora

rul a

ctivi

tățil

oret

c.

Disp

uner

ea g

rafic

ă în

pag

ină

a el

emen

telo

r con

stitu

ente

ale

text

ului

/tex

-te

lor d

e di

ferit

e tip

uri.

Elab

orar

ea p

lanu

lui s

impl

u de

idei

.Re

vizu

irea

unor

text

e pe

rson

ale.

Exer

ciții

de

asoc

iere

cor

espu

nzăt

oare

text

-imag

ine/

dese

n, sc

hem

e.Ex

erci

ții d

e re

lata

re a

uno

r exp

erie

nțe

pers

onal

e, n

araț

iuni

ficț

iona

le,

desc

rieri

de o

biec

te.

Elab

orar

ea u

nui p

lan

pers

onal

de

lucr

u, u

rmăr

ind

core

ctar

ea c

ompo

rta-

men

telo

r și a

atit

udin

ilor i

nefic

ient

e sa

u in

adec

vate

.El

abor

area

, în

echi

pă/in

divi

dual

, a u

nor t

exte

non

liter

are

cu a

juto

rul

tehn

olog

iilor

info

rmaț

iona

le.

Auto

eval

uare

a te

xtel

or p

rodu

se.

Eval

uare

a re

cipr

ocă

a te

xtel

or p

rodu

se.

Alte

tipu

ri de

text

e re

com

anda

te p

entr

u ac

tivită

țile

de re

dact

are:

pro

gra-

mul

zile

i, gl

osar

ul.

Prod

use:

text

ul li

tera

r, te

xtul

non

liter

ar, t

extu

l scr

is de

dife

rit ti

p et

c.5.

1. E

xprim

area

inte

nțiil

or d

e co

mun

icar

e pr

in a

chizi

ții le

xi-

cale

, fon

etice

, gra

mati

cale

.

5.2.

Res

pect

area

nor

mel

or li

ng-

visti

ce în

div

erse

situ

ații

de

com

unic

are.

5.3.

Iden

tifica

rea

stra

tegi

ilor d

e în

văța

re a

uton

omă

a lim

bii c

u aj

utor

ul d

icțio

nare

lor.

5.4.

Mon

itoriz

area

pro

prie

i exp

ri-m

ări p

rin ra

port

are

la n

orm

ă.

Elem

ente

de

fone

tică

şi

orto

grafi

e•

Alfa

betu

l lim

bii r

omân

e7

• Ti

puri

de su

nete

. Voc

ală.

Se

miv

ocal

ă. C

onso

ană

• Si

laba

. Des

părț

irea

în si

labe

• Ac

cent

ul•

Mod

ifică

ri în

ort

ogra

fia li

mbi

i ro

mân

e: D

OO

M -2

, 201

0:

scrie

rea

lui „

â” și

„su

nt”

Lexi

cul

• Si

noni

me.

Ant

onim

e.•

Câm

pul l

exic

al. F

amili

a le

xica

lă•

Abat

ere

de la

nor

mă:

cac

ofo-

nia

Activ

ități:

Iden

tifica

rea

elem

ente

lor d

e lim

bă d

intr

-un

text

, la

prim

a ve

dere

.De

finire

a se

nsul

ui d

e ba

ză a

l cuv

ântu

lui u

zual

.Ex

erci

ții d

e uti

lizar

e a

dicț

iona

rulu

i (ex

plic

ativ,

de si

noni

me,

de

anto

nim

e,

de n

eolo

gism

e, d

e ex

pres

ii).

Iden

tifica

rea

info

rmaț

iei n

eces

are

în d

icțio

naru

l ort

ogra

fic.

Exer

ciții

de

recu

noaș

tere

, de

com

plet

are,

de

înlo

cuire

, de

tran

sfor

mar

e.Ex

erci

ții d

e uti

lizar

ea a

decv

ată

a te

rmin

olog

iei l

ingv

istice

.Ex

erci

ții c

u ca

ract

er lu

dic.

Inte

roga

re m

ultip

roce

sual

ă.Co

men

tare

a or

togr

amel

or.

Anal

iza fa

ptel

or d

e lim

bă.

Aplic

area

regu

lilor

stud

iate

la p

rodu

cere

a te

xtul

ui sc

ris.

Atel

ier d

e sc

riere

.At

elie

r de

vorb

ire.

7 ac

tual

izare

și a

prof

unda

re

16

Mor

folo

gia

• Su

bsta

ntive

com

une,

pro

prii

• Ge

nul ș

i num

ărul

su

bsta

ntivu

lui

• Ca

zuril

e su

bsta

ntivu

lui:

nom

i-na

tiv, a

cuza

tiv, g

eniti

v, da

tiv,

voca

tiv•

Prep

oziți

a. R

egim

ul c

azua

l al

prep

oziți

ei•

Artic

olul

hot

ărât

și n

ehot

ărât

• Ad

jecti

vul.

Acor

dul a

djec

tivu-

lui c

u su

bsta

ntivu

l det

erm

i-na

t. O

rtog

rafia

adj

ectiv

ului

• Ve

rbul

. Num

ăr, p

erso

ană,

m

od și

tim

p•

Mod

urile

per

sona

le:

indi

cativ

ul și

impe

rativ

ul•

Mod

urile

nep

erso

nale

: infi

ni-

tivul

, par

ticip

iul

• Ve

rbel

e au

xilia

re a

ave

a, a

vr

ea•

Tim

puril

e m

odul

ui in

dica

tiv:

prez

ent,

trec

ut, v

iitor

• As

pect

ele

timpu

lui t

recu

t. Im

-pe

rfect

ul. P

erfe

ctul

com

pus.

• Pr

onum

ele.

Pro

num

ele

per-

sona

l. Pr

onum

ele

pers

onal

de

polit

ețe.

Ort

ogra

fia p

ronu

me-

lui

• N

umer

alul

. Num

eral

ul

card

inal

. Num

eral

ul o

rdin

al.

Ort

ogra

fia n

umer

alul

ui

Activ

ități

de u

tiliza

re a

div

erse

lor r

esur

se in

form

ațio

nale

și

com

unic

ațio

nale

pen

tru

core

ctitu

dine

și a

utoc

ontr

ol.

Prod

use:

dic

tare

a de

cuv

inte

, dic

tare

a lib

eră,

dic

tare

a co

men

tată

, dic

ta-

rea

prev

entiv

ă, g

rila

de a

naliz

ă, a

utod

icta

rea.

17

Sint

axa

• Pr

opoz

iția,

noț

iuni

gen

eral

e•

Func

țiile

sint

actic

e: su

biec

t, pr

edic

at (p

redi

cat v

erba

l),

atrib

ut, c

ompl

emen

t6.

1. Id

entifi

care

a in

form

ațiil

or

esen

țiale

rece

ptat

e di

n co

ti-di

an.

6.2.

Exp

rimar

ea e

xper

ienț

elor

de

lect

ură

prin

text

e re

com

anda

-te

pen

tru

gesti

onar

ea p

ropr

iei

învă

țări.

Com

unic

area

în a

cţiu

ne•

Info

rmaț

ii es

enția

le d

in le

c-tu

ri și

cotid

ian:

mas

s-m

edia

, ev

enim

ente

soci

o-cu

ltura

le

etc.

Lim

baju

l şi l

itera

tura

, a în

văţa

să

înve

ţi•

Text

ul li

tera

r și n

onlit

erar

în

tabe

le și

sche

me

Activ

ități:

Lect

ură,

aud

iere

, vizi

onar

e.Ex

erci

ții d

e id

entifi

care

, ext

rage

re a

info

rmaț

iei n

eces

are:

cuv

inte

lor-

chei

e, id

ei p

rinci

pale

, det

alii.

Sarc

ini d

e pr

oces

are

a in

form

ație

i.In

terp

reta

rea,

dec

odifi

care

a or

gani

zato

rilor

gra

fici:

sem

ne, s

imbo

luri,

fo

rme,

cul

ori e

tc.

Form

ular

ea în

treb

ărilo

r, ră

spun

suril

or în

baz

a or

gani

zato

rilor

gra

fici.

Lect

ura

cu v

oce

a te

xtel

or.

Lect

ura

inde

pend

entă

.Li

tera

tura

, a în

văţa

să fi

i•

Inte

rese

și p

refe

rințe

de

lect

ură

• Li

tera

tura

și m

uzic

a

Tem

e tr

ansd

isci

plin

are:

Imag

ini m

uzic

ale

şi lit

erar

e;

Nat

ura

în li

tera

tură

şi m

uzic

ă;

Mam

a în

cân

tec

şi în

lite

ratu

ră;

Lite

ratu

ră, p

ictu

ră şi

muz

ică;

Lim

ba ro

mân

ă câ

ntat

ă et

c.8

Exer

ciții

de

mon

itoriz

are

a pr

oprie

i lec

turi.

Exer

ciții

de

moti

vare

a in

tere

sulu

i pen

tru

lect

uri.

Exer

ciții

de

argu

men

tare

a p

refe

rințe

lor l

itera

re.

Agen

da d

e le

ctur

ă, n

otițe

de

lect

ură,

cai

etul

de

lect

uri.

Disc

uții

de g

rup

și co

nver

sații

.as

upra

lect

urii

parti

cula

re e

tc.

Exer

ciții

de

real

izare

a c

ompa

rație

i lite

ratu

rii c

u m

uzic

a.

Prod

use:

age

nda

de le

ctur

ă, h

arta

con

cept

uală

, tes

tul d

e le

ctur

ă, d

iscuț

ia

de g

rup,

pro

iect

ul in

divi

dual

, pro

iect

ul d

e gr

up.

8 N

otă.

Pro

feso

rul î

mpr

eună

cu

elev

ii al

eg sa

u pr

opun

gen

eric

ele.

18

La sf

ârşi

tul c

lase

i a V

-a, e

levu

l poa

te:

• de

oseb

i con

cept

ul d

e id

entit

ate

etni

că, l

ingv

istică

, cul

tura

lă;

• m

anife

sta

aten

ție și

con

cent

rare

în p

roce

sul a

scul

tării

în d

iver

se si

tuaț

ii de

com

unic

are;

• pr

eciza

com

pone

ntel

e de

stru

ctur

ă a

text

ului

lite

rar ș

i non

liter

ar;

• re

zum

a un

text

lite

rar d

e m

ici p

ropo

rții;

• co

mpa

ra d

ouă

și m

ai m

ulte

per

sona

jele

lite

rare

din

per

spec

tiva

valo

rilor

;•

elab

ora

text

e sc

urte

;•

aplic

a re

guli

orto

grafi

ce și

ort

oepi

ce în

util

izare

a st

ruct

urilo

r fon

etice

, lex

ical

e și

gram

atica

le;

• re

cuno

aște

stru

ctur

ile m

orfo

logi

ce și

sint

actic

e pe

ntru

exp

rimar

ea in

tenț

iei d

e co

mun

icar

e;•

utiliz

a di

cțio

naru

l exp

licati

v și

dicț

iona

rul o

rtog

rafic

în e

xprim

area

ora

lă și

scris

ă a

inte

nțiil

or d

e co

mun

icar

e;•

dem

onst

ra e

xper

ienț

e lin

gvisti

ce și

de

lect

ură

în c

onte

xtul

disc

iplin

elor

școl

are,

man

ifest

ând

atitu

dini

spec

ifice

pre

dom

inan

te:

• cu

riozit

ate

și to

lera

nță;

• co

eziu

ne și

coe

renț

ă di

scur

sivă;

• sp

irit d

e ob

serv

ație

și c

reati

vita

te a

rtisti

că/li

tera

ră;

• re

spon

sabi

litat

e pe

ntru

pro

pria

exp

rimar

e și

auto

cont

rol;

• id

ei p

erso

nale

și c

ompo

rtam

ente

lite

rar-a

rtisti

ce;

• ati

tudi

ne p

oziti

vă și

inte

res p

entr

u va

loril

e le

ctur

ii.

19

CLAS

A a

VI-a

TEM

E G

ENER

ICE:

Patr

ia şi

lim

ba ro

mân

ă, li

mba

mat

ernă

Popo

rul ş

i naţ

iune

aO

mul

, nat

ura

şi u

nive

rsul

Înţe

lepc

iune

a şi

feric

irea

Trad

iţiile

nea

mul

ui m

euPr

iete

nia

Uni

tăţi

de c

ompe

tenţ

ăU

nită

ţi de

con

ţinut

Activ

ităţi

şi p

rodu

se d

e în

văţa

re1.

1. R

elat

area

des

pre

sine

ca

repr

ezen

tant

al c

omun

i-tă

ții v

orbi

toril

or d

e lim

ba

rom

ână.

1.2.

Aso

cier

ea e

xper

ienț

elor

de

via

ță și

de

lect

ură

cu e

lem

ente

spec

ifice

al

e cu

lturii

loca

le și

na

ționa

le.

• Li

mba

rom

ână,

lim

bă e

urop

eană

• El

emen

te d

e cu

ltură

loca

lă și

na

ționa

lă•

Sărb

ător

i naț

iona

le

Tem

e tr

ansd

isci

plin

are:

Lim

ba

rom

ână

în E

urop

a. O

bice

iuri

şi tr

adiți

i naț

iona

le

Activ

ități:

Exer

ciții

de

prez

enta

re a

impo

rtan

ței l

imbi

i pen

tru

dezv

olta

rea

pers

onal

ă.Ex

curs

ia te

mati

că d

espr

e cu

ltura

loca

lă și

jurn

alul

de

impr

esii.

Exer

ciții

de

argu

men

tare

a n

eces

ității

de

com

unic

are

în li

mba

rom

ână.

Ilust

rare

a pr

in fa

pte

a ap

arte

nenț

ei la

fam

ilie,

com

unita

te, s

tatu

l Rep

ubli-

ca M

oldo

va, E

urop

a.Le

ctur

a un

or zi

are

edita

te în

lim

ba ro

mân

ă în

com

unită

ți di

n Eu

ropa

.Vi

ziona

rea

de fi

lme

docu

men

tare

car

e pr

ezin

tă a

spec

te a

le u

nor t

radi

ții,

din

dife

rite

zone

cul

tura

le.

Real

izare

a un

or p

reze

ntăr

i ref

erito

are

la tr

adiți

i și o

bice

iuri

din

cultu

ra

loca

lă și

naț

iona

lă.

Ilust

rare

a m

odul

ui în

car

e se

des

fășo

ară

sărb

ător

ile n

ațio

nale

.Pr

odus

e: le

aflet

ul/b

ucle

tul t

emati

c, a

lbum

ul fo

to d

igita

l sau

impr

imat

etc

.2.

1. S

inte

tizar

ea in

form

ațiil

or,

a in

tenț

iilor

și a

titud

inilo

r co

mun

icăr

ii di

n di

vers

e tip

uri d

e te

xte

oral

e.

2.2.

Util

izare

a co

rect

ă a

re-

surs

elor

fono

-res

pira

torii

in

divi

dual

e în

com

unic

a-re

a or

ală.

Situ

aţia

de

com

unic

are

• Si

tuaț

ia d

e co

mun

icar

e: T

ipur

i și

form

e de

com

unic

are

Dicţ

ia

• Ar

ticul

area

cuv

inte

lor c

u di

ftong

i și

trift

ongi

• Ri

tmul

și v

olum

ul v

oci

Activ

ități:

Exer

ciții

de

orga

niza

re, s

inte

tizar

e a

info

rmaț

iilor

.Fi

xare

a co

nțin

utul

ui m

esaj

elor

aud

iate

cu

ajut

orul

div

erse

lor i

nstr

umen

te:

ches

tiona

re, g

rile

etc.

Form

ular

ea id

eilo

r prin

cipa

le d

intr

-un

mes

aj tr

ansm

is de

căt

re u

n pr

iete

n/co

leg.

Exer

ciții

de

iden

tifica

re a

mec

anism

elor

de

dezv

olta

re in

divi

dual

ă a

artic

u-la

ției,

dicț

iei.

Trai

ning

voc

al-r

espi

rato

r: ex

erci

ții d

e an

tren

are

a tim

brul

ui v

ocal

.

20

9 ac

tual

izare

10 a

ctua

lizar

e11

act

ualiz

are

2.3.

Ade

cvar

ea n

orm

elor

de

etich

etă

verb

ală

la d

iferi-

te si

tuaț

ii de

com

unic

are

oral

ă.

Stra

tegi

i de

conc

eper

e şi

de

com

preh

ensi

une

a te

xtul

ui o

ral

• Pa

rafr

azar

e, in

form

ații

expl

icite

și

impl

icite

, rez

umar

e

Stra

tegi

i de

ascu

ltare

acti

vă:

• În

treb

ările

des

chise

și în

chise

.•

Regu

lile

„de

aur”

ale

asc

ultă

rii

Tem

atici

reco

man

date

pen

tru

proi

ectu

l de

grup

: Put

erea

vor

birii

/Ex

erci

ții d

e di

cție

etc

.

Exer

ciții

de

rosti

re a

text

ului

, res

pect

ând

pauz

ele,

con

form

ded

ucții

lor

cont

extu

ale.

Exer

ciții

pen

tru

ritm

ul și

vol

umul

voc

ii et

c.Pr

odus

e: d

iscur

sul,

prez

enta

rea

pe te

mă,

dia

logu

l, gr

ile d

e ev

alua

re a

te

xtel

or o

rale

, înr

egist

rare

a au

dio/

vide

o cu

exe

rciți

i de

dicț

ie, p

reze

ntar

ea

scen

ică

etc.

3.1.

Con

firm

area

înțe

lege

rii

text

ului

lite

rar ș

i non

lite-

rar p

rin p

rism

a co

mpo

-ne

ntel

or d

e st

ruct

ură.

3.2.

Dem

onst

rare

a în

țele

gerii

te

xtul

ui p

rin fo

rmul

are

de

într

ebăr

i în

baza

lui.

3.3.

Exp

rimar

ea a

rgum

enta

tă

a pr

oprii

lor s

tări

post

lec-

tora

le.

3.4.

Rez

umar

ea te

xtul

ui în

ba

za p

lanu

lui d

ezvo

ltat

de id

ei.

3.5.

Rec

unoa

șter

ea fi

guril

or

de sti

l în

limita

uni

tățil

or

de c

onțin

ut.

• Ca

rtea

, obi

ect c

ultu

ral.

Stru

c-tu

ra c

ărții

: cup

rinsu

l, su

bsol

ul,

pref

ața,

pos

tfața

Text

ul li

tera

r/te

xtul

non

liter

ar

Ope

ra e

pică

• N

araț

iune

a la

per

soan

a I ș

i la

pers

oana

a II

I-a•

Tem

a, id

eea

prin

cipa

lă și

idei

le

secu

ndar

e•

Mom

ente

le su

biec

tulu

i9

• Pl

anul

dez

volta

t de

idei

• Re

zum

atul

text

ului

epi

c10

• M

odur

i de

expu

nere

: nar

ațiu

nea,

di

alog

ul11

• De

scrie

rea

Pers

onaj

ul li

tera

r•

Pers

onaj

e pr

inci

pale

și p

erso

naje

se

cund

are

Activ

ități:

Lect

ura

inte

roga

tivă

și ex

pres

ivă

a te

xtul

ui.

Exer

ciții

de

com

preh

ensiu

ne: r

eflec

ții a

supr

a lim

baju

lui ș

i a st

ruct

urii

text

elor

de

tip e

pic,

liric

, dra

mati

c.De

mon

stra

rea

înțe

lege

rii te

xtul

ui p

rin fo

rmul

are

și ră

spun

s la

într

ebăr

i.Id

entifi

care

a cu

vint

elor

-che

ie d

in d

iferit

e te

xte.

Recu

noaș

tere

a re

pere

lor s

pația

le şi

tem

pora

le d

in d

iver

se te

xte.

Iden

tifica

rea

în te

xt a

figu

rilor

de

stil.

Recu

noaș

tere

a m

odur

ilor d

e ex

pune

re u

tiliza

te în

tr-u

n te

xt n

arati

v.Po

vesti

rea

subi

ectu

lui u

nei o

pere

epi

ce, ț

inân

d co

nt d

e m

omen

tele

su

biec

tulu

i.Id

entifi

care

a id

eilo

r prin

cipa

le și

secu

ndar

e di

n te

xt.

Alcă

tuire

a pl

anul

ui d

e id

ei p

rin e

nunț

uri p

ropr

ii (in

form

ative

și

inte

roga

tive)

.Po

vesti

rea

în b

aza

imag

inilo

r (be

nzi d

esen

ate)

.Ex

erci

ții d

e in

terp

reta

re: i

nter

pret

area

lim

baju

lui fi

gura

t, di

scuț

ii pr

ivin

d se

mni

ficaț

iile

text

elor

citi

te.

Extr

ager

ea d

intr

-un

text

a e

lem

ente

lor s

peci

fice,

pen

tru

a su

sțin

e o

opin

ie

refe

ritoa

re la

info

rmaț

ia a

simila

tă.

Exer

ciții

de

inte

rpre

tare

și a

prop

riere

a v

alor

ii im

anen

te a

ope

rei.

Însc

enar

ea u

nor f

abul

e.

21

3.6.

Sta

bilir

ea u

nor a

finită

ți,

la n

ivel

de

tem

atică

, înt

re

două

text

e lit

erar

e.

Ope

ra li

rică12

• Po

ezia

liric

ă•

Eul l

iric

• El

emen

te d

e ve

rsifi

cație

: tipu

ri de

rim

ă

Figu

ri de

stil

• Ep

itetu

l•

Com

para

ția13

• In

vers

iune

a•

Hipe

rbol

a

Spec

ii lit

erar

e în

cal

itate

de

te

xt-s

upor

t: le

gend

a, b

asm

ul,

schi

ța, f

abul

a, p

oves

tirea

, pro

verb

e și

zicăt

ori,

past

elul

.

Lect

ura

pe ro

luri

a di

alog

urilo

r din

text

ul n

arati

v.Id

entifi

care

a tip

ului

de

rimă

a di

vers

elor

liric

e.Ev

alua

rea

în g

rup

a pr

odus

elor

ela

bora

te.

Prod

use:

har

ta c

once

ptua

lă, r

ezum

atul

, pla

nul d

ezvo

ltat d

e id

ei, a

gend

a de

lect

ură,

noti

țele

de

lect

ură,

test

ul d

e în

țele

gere

a te

xtul

ui, c

hesti

onar

ul

în b

aza

text

ului

, pov

estir

ea d

upă

imag

ini,

post

erul

, afiș

ul d

e pr

ezen

tare

a

oper

ei li

tera

re e

tc.

4.1.

Scrie

rea

core

ctă,

lizib

ilă

și st

ruct

urar

ea te

xtul

ui

liter

ar și

non

liter

ar.

4.2.

Aşe

zare

a gr

afic

ă în

pa

gină

a te

xtul

ui li

tera

r și

nonl

itera

r.

4.3.

Exp

rimar

ea, î

n sc

ris, a

un

or in

form

ații,

opi

nii,

idei

, sen

timen

te p

entr

u di

vers

e tip

uri d

e te

xte.

4.4.

Ela

bora

rea

text

elor

no

nlite

rare

pen

tru

e-co

mun

icar

e.

Reda

ctar

e•

Etap

ele

scrie

rii•

Rezu

mat

ulSc

riere

a re

flexi

vă•

Text

ul re

flexi

v•

Text

ul a

rgum

enta

tiv14

Sc

riere

a im

agin

ativă

• Te

xtul

nar

ativ

• Te

xtul

des

crip

tiv15

• Te

xtul

cu

dial

ogSc

riere

a fu

ncţio

nală

• Fe

licita

rea

elec

tron

ică

• In

stru

cțiu

nea

• Re

țeta

etc.

Activ

ități:

Atel

ier d

e sc

riere

.Ex

erci

ții d

e re

cuno

aște

re a

tipu

rilor

de

text

e sc

rise.

Exer

ciții

de

inte

grar

e a

părț

ilor t

extu

lui.

Activ

ități

de re

dact

are

a ci

orne

i și a

lucr

ării

pe b

aza

plan

ului

.Ex

erci

ții d

e ad

ecva

re a

mes

ajul

ui la

situ

ația

și sc

opul

de

com

unic

are,

prin

se

lect

area

uno

r cuv

inte

.Ex

erci

ții d

e as

ocie

re a

uno

r tex

te c

u o

serie

de

diag

ram

e, ta

bele

, gra

fice

date

etc

.Co

nstr

uire

a di

alog

ului

, util

izând

form

ulel

e da

te.

Exer

ciții

de

conc

eper

e, re

aliza

re a

unu

i tex

t pe

o te

mă

dată

.Pr

oduc

erea

de

enun

țuri

și te

xte

de d

imen

siuni

mic

i, cu

util

izare

a m

ijloa

celo

r exp

resiv

e al

e lim

bii.

Desc

riere

a un

ui lo

c, a

une

i fiin

țe re

ale

și/sa

u im

agin

are,

a u

nui o

biec

t re

al/im

agin

ar.

Exer

ciții

de

form

ular

e a

mes

ajul

ui sc

ris.

12 V

a fi

proi

ecta

tă la

niv

elul

lect

urii

inte

roga

tiv-in

terp

reta

tive:

obs

erva

re, e

xplo

rare

, int

erpr

etar

e13

act

ualiz

are

și ap

rofu

ndar

e14

arg

umen

tare

sim

plă

15 c

adru

nat

ural

22

Exer

ciții

de

tran

sfor

mar

e/re

scrie

re a

uno

r tex

te d

upă

crite

rii d

ate.

Scrie

rea

rezu

mat

ului

.Ex

erci

ții p

entr

u ge

nera

rea

idei

lor c

are

urm

ează

a fi

incl

use

într

-un

text

re

dact

at în

cla

să sa

u ac

asă.

Scrie

rea,

în e

chip

ă sa

u in

divi

dual

, a u

nor n

araț

iuni

, ple

când

de

la c

uvin

te/

pers

onaj

e da

te.

Reda

ctar

ea u

nui t

ext p

e ba

za in

form

ațiil

or o

ferit

e de

gra

fice,

tabe

le,

diag

ram

e.Al

te ti

puri

de te

xte

reco

man

date

pen

tru

activ

itățil

e de

reda

ctar

e:

invi

tația

, știr

ea, a

fișul

.Pr

odus

e: re

zum

at, t

ext n

arati

v, te

xt d

escr

iptiv

, tex

t cu

dial

og, f

elic

itare

el

ectr

onic

ă, re

țetă

, ins

truc

țiune

etc

.5.

1. A

plic

area

stru

ctur

ilor

lexi

cale

, fon

etice

, gra

-m

atica

le și

sem

antic

e în

di

vers

e sit

uații

de

com

u-ni

care

.

5.2.

Res

pect

area

nor

mel

or

lingv

istice

în d

iver

se

situa

ții d

e co

mun

icar

e.

5.3.

Org

aniza

rea

stra

tegi

ilor

de în

văța

re a

uton

o-m

ă a

limbi

i cu

ajut

orul

di

cțio

nare

lor.

5.4.

Mon

itoriz

area

pro

prie

i ex

prim

ări p

rin ra

port

are

la n

orm

ă.

Elem

ente

de

fone

tică

şi o

rtog

rafie

• Co

resp

onde

nța

sune

t – li

teră

• Di

ftong

, trift

ong,

hia

t•

Sila

ba (a

ctua

lizar

e)•

Desp

ărțir

ea în

sila

be•

Mod

ifică

ri în

ort

ogra

fia li

mbi

i ro-

mân

e: D

OO

M-2

, 201

0: a

ccen

tul

• Le

xicu

l•

Sino

nim

e. A

nton

ime.

• O

mon

ime

• Cu

vint

e po

lisem

antic

e•

Abat

ere

de la

nor

mă:

ple

onas

-m

ul, b

arba

rism

ele

Mor

folo

gia

• Su

bsta

ntivu

l. Lo

cuțiu

nea

subs

tan-

tival

ă. O

rtog

rafia

subs

tanti

vulu

i•

Artic

olul

gen

itiva

l•

Adje

ctivu

l. Gr

adel

e de

co

mpa

rație

. Arti

colu

l de

mon

stra

tiv. A

cord

ul

adje

ctivu

lui c

u su

bsta

ntivu

l

Activ

ități:

Exer

ciții

de

iden

tifica

re a

gre

șelil

or d

e se

man

tică,

fone

tică

și or

togr

afie

în

mes

ajel

e or

ale,

scris

e, e

lect

roni

ce.

Exer

ciții

de

lect

urar

e si

inte

rpre

tare

a a

rtico

lelo

r lex

icog

rafic

e.Ex

erci

ții d

e uti

lizar

e a

dicț

iona

rulu

i (ex

plic

ativ,

de si

noni

me,

de

anto

nim

e,

de n

eolo

gism

e, d

e ex

pres

ii).

Iden

tifica

rea

sens

urilo

r cuv

inte

lor n

ecun

oscu

te.

Exer

ciții

de

prec

izare

a si

noni

mel

or, a

ant

onim

elor

, a o

mon

imel

or u

nor

cuvi

nte.

Exer

ciții

de

iden

tifica

re a

păr

ților

de

vorb

ire.

Exer

ciții

de

iden

tifica

re a

păr

ților

de

prop

oziți

e.Co

men

tare

a or

togr

amel

or.

Aplic

area

cun

oștin

țelo

r dob

ândi

te p

rin jo

curi/

rebu

suri.

Exer

ciții

de

anal

iză g

ram

atica

lă, c

onfo

rm a

lgor

itmul

ui d

at.

Exer

ciții

de

inte

grar

e a

cuvi

ntel

or e

xplic

ate

în c

onte

xte

conc

rete

.At

elie

r de

scrie

re.

Atel

ier d

e vo

rbire

.Ac

tivită

ți de

util

izare

a d

iver

selo

r res

urse

info

rmaț

iona

le și

co

mun

icaț

iona

le p

entr

u co

recti

tudi

ne și

aut

ocon

trol

.

23

• Ve

rbul

. Mod

ul in

dica

tiv. A

spec

tele

tim

pulu

i tre

cut.

Perfe

ctul

sim

plu.

Mai

m

ult c

a pe

rfect

ul•

Mod

urile

per

sona

le: c

onju

nctiv

ul și

co

ndiți

onal

ul•

Mod

urile

nep

erso

nale

(ger

unziu

, su-

pin)

• Va

loril

e gr

amati

cale

ale

ver

bulu

i a fi

: pr

edic

ativ,

auxi

liar,

copu

lativ

• Lo

cuțiu

nea

verb

ală

• O

rtog

rafia

ver

bulu

i•

Pron

umel

e. P

ronu

mel

e pe

rson

al•

Pron

umel

e re

flexi

v•

Pron

umel

e po

sesiv

•

Pron

umel

e de

mon

stra

tiv

• Pr

onum

ele

de în

tărir

e •

Adje

ctive

le p

rono

min

ale:

pos

esiv

e,

dem

onst

rativ

e, d

e în

tărir

e•

Ort

ogra

fia p

ronu

mel

ui•

Num

eral

ul. T

ipur

i de

num

eral

. Num

e-ra

lul f

racț

iona

r. O

rtog

rafia

num

eral

ului

• Ad

verb

ul. T

ipur

i de

adve

rbe:

de

mod

, de

loc,

de

timp.

Ort

ogra

fia a

dver

bulu

i•

Prep

oziți

a. L

ocuț

iune

a pr

epoz

ițion

ală

• Si

ntax

a•

Prop

oziți

a. C

lasifi

care

a pr

opoz

ițiilo

r: afi

rmati

ve/n

egati

ve; e

nunț

iativ

e/in

te-

roga

tive;

sim

ple/

dezv

olta

te•

Func

țiile

sint

actic

e: su

biec

t, pr

edic

at

verb

al, p

redi

cat n

omin

al, a

trib

ut a

d-je

ctiva

l, at

ribut

subs

tanti

val,

com

ple-

men

tul c

ircum

stan

țial d

e lo

c, d

e tim

p,

de m

od

Prod

use:

dic

tare

a de

cuv

inte

, dic

tare

a lib

eră,

dic

tare

a co

men

tată

, di

ctar

ea p

reve

ntivă

, aut

odic

tare

a, a

naliz

a gr

amati

cală

, tes

t doc

imo-

logi

c, te

ste

de v

ocab

ular

etc

.

24

6.1.

Org

aniza

rea

info

rmaț

iilor

es

enția

le re

cept

ate

din

cotid

ian.

6.2.

Pre

zent

area

ex

perie

nțel

or d

e le

ctur

ă în

con

text

e șc

olar

e.

Com

unic

area

în a

cţiu

ne•

Rezu

mat

ul u

nui e

veni

men

t soc

io-

cultu

ral r

eflec

tat î

n m

ass-

med

ia

Lim

ba şi

lite

ratu

ra, a

învă

ţa să

înve

ţi•

Dive

rsita

tea

orga

niza

toril

or g

rafic

i de

prez

enta

re a

unu

i tex

t

Lite

ratu

ra, a

învă

ţa să

fii

• Ra

ftul d

e lit

erat

ură

artis

tică

în b

iblio

te-

ca p

erso

nală

• Li

tera

tura

și p

ictu

ra

Tem

e tr

ansd

isci

plin

are16

:Lum

ea în

vizi

-un

ea m

ea şi

a a

ltora

; Chi

pul m

amei

în

pict

ură

şi lit

erat

ură;

Lum

ea c

u oc

hii m

ei;

Cite

sc şi

pic

tez;

Gal

eria

de

lect

uri p

icta

te

Activ

ități:

Reda

ctar

ea re

zum

atul

ui.

Sele

ctar

ea și

disc

erne

rea

info

rmaț

iilor

rele

vant

e di

n or

gani

zato

ri gr

afici

pen

tru

tem

ele

stud

iate

.Ex

erci

ții d

e or

dona

re a

info

rmaț

iei p

rin tr

ansf

erul

din

text

în ta

bel,

sche

mă,

dia

gram

ă și

inve

rs.

Reac

ția c

itito

rulu

i.Le

ctur

a cu

voc

e a

text

elor

.Ex

erci

ții d

e m

onito

rizar

e a

prop

riei l

ectu

ri.Ex

erci

ții d

e m

otiva

re a

inte

resu

lui p

entr

u le

ctur

i.Ex

erci

ții d

e ar

gum

enta

re a

pre

ferin

țelo

r lite

rare

.Ex

erci

ții d

e re

aliza

re a

com

para

ției d

intr

e lit

erat

ură

și pi

ctur

ă.Di

scuț

ii de

gru

p și

conv

ersa

ții a

supr

a le

ctur

ii pa

rticu

lare

etc

.In

stru

men

tele

web

2.0

(ani

mot

o, b

iteab

le, v

oki,

stor

yjum

per,

blab

beriz

e et

c.).

Prod

use:

har

ta c

once

ptua

lă, e

xpun

erea

, rez

umat

ul o

ral,

rezu

mat

ul

scris

, pre

zent

area

cu

supo

rt v

izual

, age

nda

de le

ctur

ă et

c.La

sfâr

şitu

l cla

sei a

VI-a

, ele

vul p

oate

:•

rela

ta d

espr

e sin

e ca

repr

ezen

tant

al c

omun

ității

vor

bito

rilor

de

limba

rom

ână;

• pr

ezen

ta in

form

ații,

idei

, sen

timen

te și

pun

cte

de v

eder

e în

text

e or

ale;

• de

mon

stra

înțe

lege

rea

unui

text

lite

rar ș

i non

liter

ar p

rin fo

rmul

are

de în

treb

ări î

n ba

za lu

i;•

rezu

ma

un te

xt în

baz

a pl

anul

ui d

ezvo

ltat d

e id

ei;

• co

mpa

ra d

ouă

și m

ai m

ulte

text

e cu

ace

eași

tem

;•

elab

ora

text

e re

flexi

ve, f

uncț

iona

le, i

mag

inati

ve;

• ap

lica

stru

ctur

ile le

xica

le, f

oneti

ce, g

ram

atica

le și

sem

antic

e pe

ntru

înțe

lege

re în

dife

rite

situa

ții d

e co

mun

icar

e;•

com

para

pro

pria

exp

rimar

e și

expr

imar

ea c

elor

lalți

în c

omun

icar

ea o

rală

și sc

risă;

• ap

lica

regu

lile

orto

grafi

ce, o

rtoe

pice

, de

punc

tuaț

ie, g

ram

atica

le, a

nor

mei

sem

antic

e în

real

izare

a in

tenț

iilor

de

com

unic

are;

• se

lect

a și

disc

erne

info

rmaț

ii re

leva

nte

la te

ma

în v

arii

cont

exte

,

man

ifest

ând

atitu

dini

spec

ifice

pre

dom

inan

te:

• cu

riozit

ate

și to

lera

nță;

• co

eziu

ne și

coe

renț

ă di

scur

sivă;

• sp

irit d

e ob

serv

ație

și c

reati

vita

te a

rtisti

că/li

tera

ră;

• re

spon

sabi

litat

e pe

ntru

pro

pria

exp

rimar

e și

auto

cont

rol;

• id

ei p

erso

nale

și c

ompo

rtam

ente

lite

rar-a

rtisti

ce;

• ati

tudi

ne p

oziti

vă și

inte

res p

entr

u va

loril

e le

ctur

ii.16

Not

ă. P

rofe

soru

l îm

preu

nă c

u el

evii

aleg

sau

prop

un g

ener

icel

e.

25

CLAS

A a

VII-a

TEM

E G

ENER

ICE:

Patr

ia şi

lim

ba ro

mân

ăŞc

oala

– sp

aţiu

al d

even

irii

Oam

eni ş

i des

tine

Adol

esce

nţa

şi p

riete

nia

Mor

ala

com

ună

şi c

ea c

reşti

năAr

tele

Drep

tate

aU

nită

ţi de

com

pete

nţă

Uni

tăţi

de c

onţin

utAc

tivită

ţi şi

pro

duse

de

învă

ţare

1.1.

Pre

zent

area

opi

niilo

r des

pre

apar

tene

nța

la is

toria

, cu

ltura

, lim

ba și

lite

ratu

ra

rom

ână.

1.2.

Rel

atar

ea d

espr

e sin

e ca

re

prez

enta

nt a

l cul

turii

na

ționa

le.

• U

nici

tate

a lim

bii r

omân

e ac

asă

și în

lum

e•

Cultu

ra n

ațio

nală

, cul

tura

bun

ei

veci

nătă

ți. C

onta

cte

cultu

rale

• Pe

rson

alită

țile

neam

ului

Tem

e tr

ansd

isci

plin

are:

Lim

ba ro

mân

ă în

lo

calit

atea

mea

(lex

ic, f

raze

olog

ie, d

iale

cte

etc.

) Dia

log

cultu

ral

Activ

ități:

Exer

ciții

de

prez

enta

re a

impo

rtan

ței l

imbi

i pen

tru

dezv

olta

rea

pers

onal

ă.M

onol

og d

espr

e sin

e ca

vor

bito

r al l

imbi

i rom

âne.

Prez

enta

rea

opor

tuni

tățil

or li

mbi

i rom

âne.

Ilu

stra

rea

prin

fapt

e a

apar

tene

nței

la fa

mili

e, c

omun

itate

, st

atul

Rep

ublic

a M

oldo

va, E

urop

a.Le

ctur

a un

or te

xte

din

liter

atur

a cu

ltă și

/sau

text

e di

n fo

lclo

rul

copi

ilor d

in d

iferit

e zo

ne c

ultu

rale

, pen

tru

a ilu

stra

tem

a co

pi-

lărie

i, a

călă

torie

i ini

țiatic

e, a

cun

oașt

erii.

Prod

use:

pro

iect

ul d

e gr

up/in

divi

dual

, pro

iect

ul d

e ce

rcet

are

ghid

ată;

vizi

ta c

ultu

rală

.2.

1. U

tiliza

rea

varia

telo

r str

ateg

ii de

asc

ulta

re a

ctivă

și n

ego-

cier

e în

div

erse

situ

ații

de

com

unic

are

oral

ă.

2.2.

Com

bina

rea

elem

ente

lor

dicț

iuni

i (ar

ticul

ația

, em

isia,

re

spira

ția, v

ocea

) în

dive

rse

cont

exte

de

com

unic

are.

Situ

aţia

de

com

unic

are

• De

prin

deri

de c

omun

icar

e: a

titud

ine,

in

fluen

țe, î

ncre

dere

, em

patie

Dicţ

ia

• Vi

teza

vor

birii

– te

mpo

-ritm

ul•

Com

bina

rea

elem

ente

lor d

icțiu

nii:

artic

ulaț

ia, e

misi

a, re

spira

ția, v

ocea

Activ

ități:

Exer

ciții

de

citir

e a

limba

julu

i non

verb

al.

Inte

rpre

tare

a ge

stur

ilor,

atitu

dini

lor.

Exer

ciții

de

core

ctar

e a

unor

def

ecte

de

dicț

ie sp

ecifi

ce.

Joc

de ro

l pe

o te

mă

dată

, urm

at d

e di

scuț

ii pr

ivin

d in

tenț

iile

de c

omun

icar

e, e

moț

iile

și ati

tudi

nile

com

unic

ative

etc

.Le

ctur

a cu

voc

e ta

re.

Exer

ciții

de

antr

enar

e a

dicț

iei,

aplic

ând

tehn

icile

vor

birii

sc

enic

e.

26

2.3.

Pre

zent

area

doc

umen

tată

a

unor

info

rmaț

ii, id

ei,

senti

men

te și

pun

cte

de

vede

re în

text

e or

ale.

Stra

tegi

i de

conc

eper

e şi

de

com

preh

ensi

une

a te

xtul

ui o

ral

• Cl

asifi

care

, ref

orm

ular

e, re

peta

re,

cone

ctor

i pra

gmati

ci; d

istinc

ția d

intr

e fa

pt și

opi

nie

Stra

tegi

i de

ascu

ltare

acti

vă•

Ecou

l și t

ăcer

ea

Tem

atici

reco

man

date

pen

tru

Proi

ect d

e gr

up: T

ehni

ci d

e co

mun

icar

e no

nver

bală

. Pr

imii

paşi

în c

ontr

olul

em

oțiil

or. C

omun

ica-

rea

pers

uasiv

ă et

c.

Conv

ersa

ții e

uristi

ce d

espr

e co

ncep

erea

și c

ompr

ehen

siune

a te

xtel

or o

rale

.Tr

aini

ng d

e ex

ersa

re a

div

erse

lor t

empo

uri d

e vo

rbire

în

func

ție d

e st

ările

psio

-em

oțio

nale

reda

te.

Audi

erea

uno

r pre

zent

ări ș

i lua

rea

de n

otițe

, rea

lizân

d as

ocie

ri în

tre

ceea

ce

știe

și ce

ea c

e afl

ă no

u in

terlo

cuto

rul,

priv

itor l

a o

tem

ă.Pa

rafr

azar

ea u

nui m

esaj

din

tr-u

n te

xt o

ral.

Prod

use:

pre

zent

area

, int

ervi

ul, d

iscuț

ia c

u do

i sau

mai

mul

ți in

terlo

cuto

ri, c

onve

rsaț

ia în

regi

stra

tă e

tc.

3.1.

Exp

licar

ea re

lație

i din

tre

com

pone

ntel

e de

stru

ctur

ă a

text

ului

.

3.2.

For

mul

area

mes

ajul

ui

text

ului

lite

rar.

3.3.

Exp

rimar

ea a

rgum

enta

tă a

pr

oprii

lor s

tări

post

lect

oral

e.

3.4.

Iden

tifica

rea

valo

rilor

lite

rar-

artis

tice

pe p

arcu

rsul

lect

urii.

3.5.

Rez

umar

ea u

nui t

ext n

arati

v cu

ele

men

te d

escr

iptiv

e.

3.6.

Com

enta

rea

figur

ilor d

e sti

l în

baz

a pa

ram

etril

or p

ropu

și.

• Ca

rtea

, obi

ect c

ultu

ral.

Din

istor

ia c

ărții

Text

ul li

tera

r/te

xtul

non

liter

ar

Ope

ra e

pică

• O

pera

epi

că: a

utor

, nar

ator

, per

sona

j•

Plan

ul si

mpl

u și

dezv

olta

t de

idei

17

• Re

zum

atul

text

ului

epi

c cu

ele

men

te

desc

riptiv

e•

Mod

uri d

e ex

pune

re: n

araț

iune

a,

dial

ogul

, des

crie

rea18

• M

onol

ogul

Pers

onaj

ul li

tera

r•

Clas

ifica

rea

pers

onaj

elor

•

Cara

cter

izare

a pe

rson

ajul

ui li

tera

r

Activ

ități:

Lect

ura

anal

itică

a te

xtul

ui.

Iden

tifica

rea

și ex

plic

area

noț

iuni

lor s

tudi

ate.

Stra

tegi

i de

com

preh

ensiu

ne: r

eflec

ții a

supr

a lim

baju

lui ș

i a

stru

ctur

ii te

xtel

or d

e tip

epi

c, li

ric.

Extr

ager

ea in

form

ațiil

or e

senț

iale

și d

e de

taliu

din

tr-u

n te

xt

stud

iat.

Exer

ciții

de

inte

roga

re re

cipr

ocă.

Activ

izare

a ex

perie

nței

est

etice

și d

e vi

ață

în p

roce

sul

inte

rpre

tării

text

ului

lite

rar.

Sele

ctar

ea și

disc

erne

rea

info

rmaț

iilor

rele

vant

e pe

ntru

te

mel

e st

udia

te.

Stra

tegi

i de

inte

rpre

tare

: int

erpr

etar

ea li

mba

julu

i figu

rat,

disc

uții

priv

ind

sem

nific

ațiil

e te

xtel

or c

itite

.Re

prez

enta

rea

grafi

că a

lini

ilor d

e su

biec

t în

text

ul e

pic.

Exer

ciții

de

dife

renț

iere

într

e o

oper

ă ep

ică

și o

oper

ă lir

ică.

Exer

ciții

de

clas

ifica

re a

per

sona

jelo

r.Ex

erci

ți de

tran

sfor

mar

e/co

mpl

etar

e a

text

ului

.

16 a

ctua

lizar

e17

act

ualiz

are

27

3.7.

Sta

bilir

ea u

nor a

finită

ți, la

ni

vel d

e m

esaj

și te

mati

că,

într

e do

uă sa

u m

ai m

ulte

te

xte

liter

are.

Ope

ra li

rică19

• Po

ezia

liric

ă •

Vers

ifica

ția, m

ăsur

a, ri

tmul

: tro

heul

, ia

mbu

l

Figu

ri de

stil

• M

etaf

ora

• An

titez

a•

Para

lelis

mul

sint

actic

Spec

ii lit

erar

e în

cal

itate

de

text

supo

rt:

lege

nda;

bas

mul

cul

t, pa

rabo

la, n

uvel

a,

pove

stire

a, ro

man

ul, a

foris

mel

e, d

oina

po

pula

ră, i

mnu

l.

Exer

ciții

de

justi

ficar

e a

unor

pun

cte

de v

eder

e pe

tem

e di

ferit

e.Ex

erci

ții d

e uti

lizar

e a

nara

țiuni

i și d

escr

ierii

în si

tuaț

ii co

tidie

-ne

de

com

unic

are.

Exer

ciții

de

desc

riere

a u

nor o

biec

te.

Prod

use:

pla

nul s

impl

u și

dezv

olta

t de

idei

, age

nda

de le

ctu-

ră, h

arta

text

ului

, gril

a de

aut

oeva

luar

e, p

oste

rul,

apre

cier

ea

pers

onal

ă, re

vist

ă or

ală.

4.1.

Scr

iere

a re

gula

rităț

ilor

stru

ctur

ii te

xtua

le a

di

vers

elor

tipu

ri.

4.2.

Disp

uner

ea în

pag

ină

a te

xtul

ui li

tera

r și n

onlit

erar

.

4.3.

For

mul

area

, în

scris

, a u

nor

idei

, arg

umen

te, o

pini

i în

text

ele

prop

rii.

4.4.

Red

acta

rea

text

elor

în W

ord

cu re

spec

tare

a st

ruct

urii

și a

sem

nelo

r de

punc

tuaț

ie.

Reda

ctar

e•

Succ

esiu

nea

etap

elor

într

-un

text

• Te

xtul

reda

ctat

de

mân

ă și

com

pute

rizat

Scrie

rea

refle

xivă

• Te

xtul

arg

umen

tativ

20

Scrie

rea

imag

inati

vă•

Text

ul n

arati

v - d

escr

iptiv

21

• Te

xtul

cu

dial

og•

Text

ul e

xplic

ativ

Scrie

rea

met

alite

rară

• Co

men

tare

a un

or se

cven

țe d

e te

xtSc

riere

a fu

ncţio

nală

• An

unțu

l.•

Com

plet

area

form

ular

elor

tipi

zate

: pe

supo

rt ti

părit

și/s

au o

nlin

e et

c.

Activ

ități:

Atel

ier d

e sc

riere

.Re

scrie

rea

text

ului

.Ex

erci

ții d

e re

cuno

aște

re a

tipu

rilor

de

text

e sc

rise

în e

-com

u-ni

care

.Ad

ecva

rea

text

ului

scris

la d

iver

se si

tuaț

ii de

com

unic

are.

Exer

ciții

de

delim

itare

a e

tape

lor d

e sc

riere

Elab

orar

ea u

nui t

ext a

rgum

enta

tiv p

rin re

spec

tare

a co

nven

țiilo

r.Ex

erci

ții d

e el

abor

are

a te

xtel

or în

func

ție d

e sit

uația

de

com

u-ni

care

.Ex

erci

ții d

e co

men

tare

a u

nor p

asaj

e di

n te

xtel

e ci

tite.

Exer

ciții

de

desc

riere

a lo

calit

ății,

a iti

nera

rulu

i.Ex

erci

ții d

e sc

riere

a id

eilo

r, le

ctur

are

a im

agin

ilor.

Reda

ctar

ea u

nor c

ompu

neri

nara

tive

și de

scrip

tive,

pe

dive

rse

tem

e.

19 V

a fi

proi

ecta

tă la

niv

elul

lect

urii

inte

roga

tiv-in

terp

reta

tive:

obs

erva

re, e

xplo

rare

, int

erpr

etar

e20

arg

umen

tare

a un

ui p

unct

de

vede

re21

de

loca

litat

e, tr

aseu

, itin

erar

28

Scrie

rea

unui

text

cu

înce

put/

cu sf

ârșit

dat

, int

egrâ

nd se

cven

țe

nara

tive

în te

xte

dial

ogat

e sa

u se

cven

țe d

escr

iptiv

e în

text

e na

rativ

e.Di

spun

erea

gra

fică

în p

agin

ă a

elem

ente

lor c

onsti

tuen

te a

le

text

ului

/tex

telo

r de

dife

rite

tipur

i.Ex

erci

ții d

e co

mpl

etar

e a

form

ular

elor

.Co

men

tare

a sc

risă

a se

cven

țelo

r din

text

ele

stud

iate

.Ex

erci

ții d

e el

abor

are

a te

xtel

or d

e tip

exp

licati

v, fu

ncțio

nal

pent

ru d

iver

se si

tuaț

ii.El

abor

area

lucr

ărilo

r în

varia

ntă

elec

tron

ică.

Util

izare

a pr

ogra

mel

or d

e ve

rifica

re a

ort

ogra

fiei.

Reda

ctar

ea st

ruct

urat

ă a

unui

text

.Ex

erci

ții d

e re

dact

are

com

pute

rizat

ă.Al

te ti

puri

de te

xte

reco

man

date

pen

tru

activ

itățil

e de

re

dact

are:

cer

erea

, anu

nțul

de

recl

amă,

invi

tația

, reț

eta,

ști

rea.

Prod

use:

text

ul a

rgum

enta

tiv, a

nunț

, tex

tul n

arati

v-de

scrip

tiv,

text

ul c

u di

alog

, tex

tul e

xplic

ativ

etc.

5.1.

Cor

elar

ea st

ruct

urilo

r le

xica

le și

sem

antic

e cu

cel

e sin

tacti

ce și

mor

folo

gice

în

div

erse

situ

ații

de

com

unic

are.

5.2.

Apl

icar

ea n

orm

elor

lin

gvisti

ce în

div

erse

situ

ații

de c

omun

icar

e.

5.3.

Exp

lora

rea

stra

tegi

ilor d

e în

văța

re a

uton

omă

a lim

bii

cu a

juto

rul d

icțio

nare

lor.

Ort

ogra

fie şi

ort

oepi

eM

odifi

cări

în o

rtog

rafia

lim

bii r

omân

e:

DOO

M -2

, 201

0: sc

riere

a și

pron

unța

rea

cuvi

ntel

or d

e or

igin

e st

răin

ăLe

xicu

l•

Paro

nim

e•

Mijl

oace

inte

rne

de îm

bogă

țire

a vo

cabu

laru

lui:

deriv

area

, com

pune

rea

• Câ

mpu

l der

ivati

v•

Tipu

ri de

dic

ționa

re. S

erii

de d

icțio

nare

al

e lim

bii r

omân

e•

Abat

ere

de la

nor

mă:

cal

chie

rea

Activ

ități:

Expl

icar

ea c

uvin

telo

r prin

inte

rmed

iul d

icțio

nare

lor.

Exer

ciții

de

scrie

re si

de

pron

unța

re a

cuv

inte

lor d

e or

igin

e st

răin

ă.Ex

erci

ții d

e uti

lizar

e a

dicț

iona

rulu

i (ex

plic

ativ,

de si

noni

me,

de

anto

nim

e, d

e ne

olog

isme,

de

expr

esii

și lo

cuțiu

ni, d

e pa

roni

-m

e).

Iden

tifica

rea

cate

gorii

lor g

ram

atica

le a

le p

ărțil

or d

e vo

rbire

.Ex

erci

ții d

e re

cuno

aște

re a

păr

ților

de

prop

oziți

e.Co

nstr

uire

a en

unțu

rilor

în p

aram

etrii

daț

i.Co

nstr

uire

a en

unțu

rilor

cu

unită

țile

date

.In

terp

reta

rea/

com

enta

rea/

anal

iza fa

ptel

or d

e lim

bă d

in te

xtul

da

t.

29

5.4.

Ges

tiona

rea

prop

riei

expr

imăr

i prin

rapo

rtar

e la

no

rmă.

Mor

folo

gia

• Ad

jecti

vul.

Locu

țiune

a ad

jecti

vală

• Fu

ncții

le si

ntac

tice

ale

adje

ctivu

lui

• Ve

rbul

22. L

ocuț

iune

a ve

rbal

ă•

Verb

ele

pers

onal

e. V

erbe

le im

pers

onal

e•

Com

plem

entu

l dire

ct și

cel

indi

rect

• Fu

ncții

le si

ntac

tice

ale

verb

ului

• Pr

onum

ele

şi ad

jecti

vele

pro

nom

inal

e•

Pron

umel

e de

mon

stra

tiv și

adj

ectiv

ul

pron

omin

al d

emon

stra

tiv•

Pron

umel

e in

tero

gativ

și a

djec

tivul

pr

onom

inal

inte

roga

tiv•

Pron

umel

e re

lativ

și a

djec

tivul

pr

onom

inal

rela

tiv•

Pron

umel

e ne

hotă

rât ș

i adj

ectiv

ul

pron

omin

al n

ehot

ărât

• Pr

onum

ele

nega

tiv. A

djec

tivul

pr

onom

inal

neg

ativ

• O

rtog

rafia

pro

num

elui

• Fu

ncții

le si

ntac

tice

ale

pron

umel

ui•

Num

eral

ul. N

umer

alul

mul

tiplic

ativ,

dist

ributi

v, ad

verb

ial,

cole

ctiv.

Ort

ogra

fia

num

eral

ului

• Fu

ncții

le si

ntac

tice

ale

num

eral

ului

• Ad

verb

ul. G

rade

le d

e co

mpa

rație

ale

ad

verb

ului

. Fun

cțiil

e sin

tacti

ce a

le

adve

rbul

ui•

Conj

uncț

ia. L

ocuț

iune

a co

njun

cțio

nală

. O

rtog

rafia

con

junc

ției

• In

terje

cția

. Fun

cțiil

e sin

tacti

ce a

le

inte

rjecț

iei

• Pr

epoz

ițiile

în g

eniti

v și

dativ

Com

enta

rea

scris

ă a

dife

renț

elor

sem

antic

e în

tre

cuvi

ntel

e în

rudi

te.

Atel

ier d

e sc

riere

.At

elie

r de

vorb

ire.

Activ

ități

de u

tiliza

re a

div

erse

lor r

esur

se in

form

ațio

nale

și

com

unic

ațio

nale

pen

tru

core

ctitu

dine

și a

utoc

ontr

ol.

Prod

use:

dic

tare

a (e

xplic

ativă

, com

enta

tă),

test

ul d

e or

togr

a-fie

, tes

tul d

e vo

cabu

lar,

prez

enta

rea

oral

ă, lu

crar

ea d

e cr

eație

, po

rtof

oliu

l, pr

oiec

tul d

e gr

up e

tc.

22 a

ctua

lizar

e

30

Sint

axa

• Fr

aza.

Pro

poziț

ia, e

nunț

ul, f

raza

• Su

biec

tul23

• Pr

edic

atul

nom

inal

. Alte

ver

be

copu

lativ

e24

• At

ribut

ul. A

trib

utul

pro

nom

inal

. Atr

ibut

ul

verb

al. A

trib

utul

adv

erbi

al. A

trib

utul

ex

prim

at p

rin in

terje

cție

• Co

mpl

emen

tul d

irect

și c

el in

dire

ct•

Com

plem

entu

l circ

umst

anția

l de

cauz

ă•

Com

plem

entu

l circ

umst

anția

l de

scop

•

Topi

ca în

pro

poziț

ie. N

orm

e de

pu

nctu

ație

6.1.

Pre

zent

area

info

rmaț

iilor

es

enția

le re

cept

ate

din

coti-

dian

prin

resu

rse

digi

tale

.

6.2.

Val

orifi

care

a ex

perie

nțel

or

de le

ctur

ă în

con

text

e șc

olar

e și

de v

iață

.

Com

unic

area

în a

cţiu

ne•

Info

rmaț

ii di

n le

ctur

i și m

ediu

l soc

io-c

ul-

tura

l.

Lim

baju

l şi l

itera

tura

, a în

văţa

să în

veţi

• Te

xtul

în o

rgan

izato

ri gr

afici

Lite

ratu

ra, a

învă

ţa să

fii

• Pr

efer

ințe

și a

titud

ini a

le c

itito

rulu

i•

Lite

ratu

ra și

art

ele:

teat

ru, p

ictu

ră, d

ans,

m

uzic

ă

Tem

e tr

ansd

isci

plin

are25

: Lum

ea şi

art

ele.

Lu

mea

ca

un te

atru

. Lite

ratu

ra şi

teat

rul.

Mag

ia a

rtel

or e

tc.

Activ

ități:

Prez

enta

rea

succ

intă

a u

nui t

ext.

Sele

ctar

ea in

form

ație

i pen

tru

orga

niza

tori

grafi

ci.

Disc

erne

rea

info

rmaț

iei.

Acce

sare

a la

oră

și in

divi

dual

a o

rgan

izato

rilor

gra

fici î

n W

ord,

PP

t etc

.Le

ctur

a ex

pres

ivă

a te

xtel

or li

tera

re.

Exer

ciții

de

mon

itoriz

area

pro

prie

i lec

turi.

Exer

ciții

de

moti

vare

a in

tere

sulu

i pen

tru

lect

uri.

Exer

ciții

de

argu

men

tare

a p

refe

rințe

lor l

itera

re.

Org

aniza

rea

unor

disc

uții

priv

ind

ordo

nare

a și

iera

rhiza

rea

info

rmaț

iilor

obț

inut

e pr

in le

ctur

ă.Re

acția

citi

toru

lui.

Exer

ciții

de

form

ular

e a

într

ebăr

ilor s

i răs

puns

urilo

r.Ab

orda

rea

unor

pra

ctici

cul

tura

le p

recu

m p

oves

tea/

pove

stire

a, p

rin a

ctivi

tăți

de le

ctur

ă co

ntinu

ate

cu v

izion

area

un

or tr

ansp

uner

i ale

pov

eștii

în c

inem

atog

rafie

, în

teat

ru, î

n ar

ta g

rafic

ă.

Prod

use:

apr

ecie

rea

pers

onal

ă, a

gend

a de

lect

ură,

alo

cuțiu

-ne

a, ju

rnal

ul, p

agin

a de

jurn

al, j

urna

lul r

eflex

iv, p

roie

ctul

.

23 a

ctua

lizar

e24

a d

even

i, a

ajun

ge, a

ieși,

a se

face

, a p

ărea

, a ră

mân

e, a

înse

mna

25

Not

ă. P

rofe

soru

l îm

preu

nă c

u el

evii

aleg

sau

prop

un g

ener

icel

e.

31

La sf

ârşi

tul c

lase

i a V

II-a,

ele

vul p

oate

:•

rela

ta d

espr

e sin

e ca

repr

ezen

tant

al c

ultu

rii n

ațio

nale

;•

prez

enta

disc

ursu

ri co

eren

te și

coe

zive

în fa

ța u

nui p

ublic

cun

oscu

t;•

rezu

ma

un te

xt n

arati

v cu

ele

men

te d

escr

iptiv

e;•

form

ula

mes

ajul

text

ului

lite

rar;

• co

men

ta fi

guri

de sti

l în

baza

par

amet

rilor

pro

puși;

• co

mpa

ra d

ouă

sau

mai

mul

te te

xte

din

pers

pecti

vă v

alor

ică;

• el

abor

a te

xte

refle

xive

, fun

cțio

nale

, im

agin

ative

;•

aplic

a re

gulil

e or

togr

afice

și o

rtoe

pice

în c

omun

icar

ea o

rală

și sc

risă

prin

rapo

rtar

e la

nor

mă;

• co

rela

stru

ctur

ile le

xica

le și

sem

antic

e cu

cel

e sin

tacti

ce și

mor

folo

gice

în d

iver

se si

tuaț

ii de

com

unic

are;

• ex

prim

a in

tenț

iile

de c

omun

icar

e pr

in v

alor

ifica

rea

com

pete

nțel

or li

ngvi

stice

și a

gân

dirii

logi

ce;

• ap

lica

info

rmaț

ia d

in c

omun

icar

ea c

otidi

ană

și le

ctur

i în

cont

exte

le d

iscip

linel

or șc

olar

e,

man

ifest

ând

atitu

dini

spec

ifice

pre

dom

inan

te:

• cu

riozit

ate

și to

lera

nță;

• co

eziu

ne și

coe

renț

ă di

scur

sivă;

• sp

irit d

e ob

serv

ație

și c

reati

vita

te a

rtisti

că/li

tera

ră;

• re

spon

sabi

litat

e pe

ntru

pro

pria

exp

rimar

e și

auto

cont

rol;

• id

ei p

erso

nale

și c

ompo

rtam

ente

lite

rar-a

rtisti

ce;

• ati

tudi

ne p

oziti

vă și

inte

res p

entr

u va

loril

e le

ctur

ii.

32

CLAS

A a

VIII-

aTE

ME

GEN

ERIC

E:Pa

tria

şi li

mba

rom

ână

Eu şi

soci

etat

ea

Real

itate

şi v

isAv

entu

ra şi

căl

ător

iaSa

cru

şi p

rofa

nPr

iete

nia

şi d

rago

stea

Adev

ărul

Uni

tăţi

de c

ompe

tenţ

ăU

nită

ţi de

con

ţinut

Activ

ităţi

şi p

rodu

se d

e în

văţa

re1.

1. S

usțin

erea

dia

logu

rilor

des

-pr

e sit

uația

act

uală

a li

mbi

i ro

mân

e.

1.2.

Arg

umen

tare

a in

tere

sulu

i pe

ntru

isto

ria, c

ultu

ra, l

imba

și

liter

atur

a ro

mân

ă.

• Li

mba

rom

ână

azi

• Co

mun

itate

a vo

rbito

rilor

de

limbă

ro

mân

ă de

pre

tutin

deni

• Va

lori

națio

nale

și e

urop

ene.

Con

tact

e cu

ltura

le

Tem

e tr

ansd

isci

plin

are:

Val

ori n

ațio

nale

şi

euro

pene

. Cun

oaşt

erea

cul

turii

eur

open

e.

Desc

hide

re sp

re şc

oala

eur

opea

nă

Activ

ități:

Exer

ciții

de

argu

men

tare

a n

eces

ității

de

com

unic

are

în li

mba

ro

mân

ă.Ex

erci

ții d

e pr

ezen

tare

a im

port

anțe

i lim

bii p

entr

u de

zvol

tare

a pe

rson

ală.

Lect

ura

unor

ziar

e ed

itate

în li

mba

rom

ână

în c

omun

ități

din

Euro

pa.

Prez

enta

rea

opor

tuni

tățil

or li

mbi

i rom

âne.

Ilust

rare

a pr

in fa

pte

a ap

arte

nenț

ei la

fam

ilie,

com

unita

te,

stat

ul R

epub

lica

Mol

dova

, Eur

opa.

Exer

ciții

de

inte

grar

e ati

tudi

nală

în si

stem

ul d

e va

lori

națio

nale

.Ex

erci

ții d

e cu

ltiva

re a

iden

tităț

ii na

ționa

l-cul

tura

le, a

in

tere

sulu

i pen

tru

valo

rile

alto

r pop

oare

, a to

lera

nței

față

de

valo

rile

din

alte

ritat

e.Pr

odus

e: g

hidu

l/pos

teru

l/pag

ina

web

, alb

umul

foto

, jur

nalu

l de

vizi

tă c

ultu

rală

, jur

nalu

l de

călă

torie

.

33

2.1.

Exp

rimar

ea u

nui p

unct

de

vede

re p

ropr

iu p

rivin

d o

prez

enta

re o

rală

pe

o te

mă.

2.2.

Util

izare

a m

etod

elor

de

inte

rpre

tare

fono

-ver

bo-

mot

or în

div

erse

con

text

e de

co

mun

icar

e.

2.3.

Rea

lizar

ea u

nei p

reze

ntăr

i or

ale

mul

timod

ale

în fa

ța

unui

pub

lic c

unos

cut.

Situ

aţia

de

com

unic

are

• Ar

gum

enta

rea

în c

omun

icar

ea o

rală

Dicţ

ia

• Te

hnic

i de

resp

irație

și c

ontr

olul

em

oțiil

or

• Di

scur

sul.

Rosti

rea

text

ului

, ada

ptat

la

cont

ext

• Co

ordo

nare

a di

cție

i cu

mișc

area

Stra

tegi

i de

conc

eper

e şi

de

com

preh

ensi

une

a te

xtul

ui o

ral

• Pr

ezen

tare

a or

ală

mul

timod

ală

Stra

tegi

i de

ascu

ltare

acti

vă•

Neg

ocie

rea

info

rmaț

iei

Tem

atici

reco

man

date

pen

tru

Proi

ect d

e gr

up:

Argu

men

tare

a de

succ

es; G

estio

nare

a tim

pulu

i în

cadr

ul p

reze

ntăr

ii et

c.

Activ

ități:

Exer

ciții

de

perc

eper

e a

prop

riilo

r em

oții.

Stud

ii de

caz

: teh

nici

de

resp

irație

și c

ontr

ol a

l em

oțiil

or.

Aplic

area

tehn

icilo

r apa

ratu

lui f

ono-

resp

irato

r în

reda

rea

text

ului

.Ex

erci

ții d

e an

tren

are

a di

vers

elor

tehn

ici a

le a

para

tulu

i ver

bo-

mot

or.

Activ

itățil

e de

pre

-asc

ulta

re/a

scul

tare

pro

priu

-zisă

și a

ctivi

tăți

de p

ost-a

scul

tare

etc

.Co

men

tare

a fil

mel

or d

ocum

enta

re te

mati

ce.

Jocu

ri de

exp

rimar

e a

opin

iilor

per

sona

le.

Prez

entă

ri m

ultim

odal

e: p

reze

ntar

e de

plia

nt/p

oste

r/pr

odus

ed

ucaț

iona

l etc

.Ex

erci

ții d

e an

tren

are

a re

dării

stăr

ilor p

sihoe

moț

iona

le c

on-

text

uale

.Jo

c de

rol:

anal

iza c

ritică

con

stru

ctivă

etc

. Pr

odus

e: d

iscur

sul d

e ar

gum

enta

re, d

iscur

sul n

egoc

iere

, dez

-ba

tere

a.

3.1.

Lec

tura

text

ului

lite

rar

și no

nlite

rar p

rin p

rism

a co

mpo

nent

elor

de

stru

ctur

ă.

3.2.

Rap

orta

rea

emoț

iona

l-af

ectiv

ă la

mes

ajul

text

ului

le

ctur

at.

3.3.

Inte

rpre

tare

a m

esaj

ului

ope

-re

i lite

rare

.

• Ca

rtea

, obi

ect c

ultu

ral.

Bibl

iote

ca

virt

uală

/ele

ctro

nică

• Că

rțile

aud

io

Text

ul li

tera

r/te

xtul

non

liter

arO

pera

epi

că•

Cron

otop

ul•

Mes

ajul

ope

rei l

itera

re•

Moti

vul l

itera

r•

Genu

ri și

spec

ii lit

erar

e

Activ

ități:

Lect

ura

anal

itică

a te

xtul

ui.

Com

enta

rea

pote

nția

lulu

i exp

resiv

al d

iferit

elor

uni

tăți

lexi

cale

.Ex

erci

ții d

e de

finire

a st

ărilo

r pos

tlect

oral

e26.

Exer

ciții

de

iden

tifica

re a

mes

ajul

ui e

xprim

at în

con

cord

anță

cu

star

ea e

moti

vă p

ropr

ie.

Stra

tegi

i de

com

preh

ensiu

ne: r

eflec

ții a

supr

a lim

baju

lui ș

i a

stru

ctur

ii te

xtel

or d

e tip

epi

c, li

ric.

Dete

rmin

area

val

oric

ă pr

in c

ontr

ibuț

ia o

pere

i lite

rare

la sc

him

-ba

rea

atitu

dini

i faț

ă de

lum

e.26

Va

fi pr

oiec

tată

la n

ivel

ul le

ctur

ii in

tero

gativ

-inte

rpre

tativ

e: o

bser

vare

, exp

lora

re, i

nter

pret

are

34

3.4.

Rez

umar

ea te

xtul

ui li

tera

r și

știin

țific.

3.5.

Com

enta

rea

mijl

oace

lor

expr

esiv

e al

e te

xtul

ui.

3.6.

Disti

nger

ea tr

ăsăt

urilo

r sp

ecifi

ce a

le te

xtul

ui li

tera

r și

nonl

itera

r.

3.7.

Sta

bilir

ea u

nor a

finită

ți, la

ni

vel d

e m

esaj

și te

mati

că,

într

e do

uă sa

u m

ai m

ulte

op

ere

liter

are.

• Te

me,

subi

ecte

, mes

aje

ale

text

ului

lite

rar

• Re

zum

atul

text

ului

epi

c cu

ele

men

te

desc

riptiv

e 27

Pers

onaj

ul li

tera

r•

Clas

ifica

rea

pers

onaj

elor

28

• Ca

ract

eriza

rea

pers

onaj

ului

lite

rar

Ope

ra li

rică

• Po

ezia

liric

ă •

Vers

ul c

lasic

Figu

ri de

stil

• M

etaf

ora

• Ex

clam

ația

reto

rică

• In

tero

gația

reto

rică

• In

voca

ția re

toric

ă•

Aleg

oria

Spec

ii lit

erar

e în

cal

itate

de

text

-sup

ort:

lege

nda

istor

ică,

fabu

la, p

oves

tirea

, nuv

ela,

po

emul

ero

ic, r

oman

ul fa

ntas

tic, d

oina

cul

tă Id

entifi

care

a și

expl

icar

ea n

oțiu

nilo

r stu

diat

e.Ex

trag

erea

info

rmaț

iilor

ese

nția

le și

de

deta

liu d

intr

-un

text

st

udia

t.Co

men

tare

a un

or fr

agm

ente

de

text

.Co

mpl

etar

ea și

inte

rpre

tare

a un

ei g

rile

de a

utoe

valu

are

priv

ind

înțe

lege

rea

mes

ajul

ui u

nui t

ext l

itera

r și n

onlit

erar

.St

rate

gii d

e in

terp

reta

re: i

nter

pret

area

lim

baju

lui fi

gura

t, di

scuț

ii pr

ivin

d se

mni

ficaț

iile

text

elor

citi

te.

Inte

rpre

tare

a te

xtul

ui li

ric.

Exer

ciții

de

inte

roga

re re

cipr

ocă.

Repr

ezen

tare

a gr

afică

a li

niilo

r de

subi

ect î

n te

xtul

epi

c.Ex

erci

ții d

e di

fere

nție

re în

tre

o op

eră

epic

ă și

o op

eră

liric

ă.Ex

erci

ții d

e cl

asifi

care

a p

erso

naje

lor.

Exer

ciți

de tr

ansf

orm

are/

com

plet

are

a te

xtul

ui.

Exer

ciții

de

justi

ficar

e a

unor

pun

cte

de v

eder

e pe

tem

e di

feri-

te.

Exer

ciții

de

utiliz

are

a na

rațiu

nii ș

i des

crie

rii în

situ

ații

cotid

iene

de

com

unic

are.

Activ

izare

a ex

perie

nței

est

etice

și d

e vi

ață

în p

roce

sul i

nter

pre-

tării

text

ului

lite

rar.

Prod

use:

age

nda

cu n

otițe

par

alel

e, a

gend

a de

lect

ură,

noti

țele

de

lect

ură,

rezu

mat

ul, a

prec

iere

a pe

rson

ală,

pos

teru

l etc

.4.

1. U

tiliza

rea

efici

entă

a sc

risul

ui

prin

stru

ctur

area

cor

ectă

și

este

tică

a te

xtel

or.

4.2.

Pla

sare

a gr

afică

în p

agin

ă a

text

ului

lite

rar ș

i non

liter

ar.

Reda

ctar

e•

Vorb

irea

dire

ctă

și vo

rbire

a in

dire

ctă

• Eti

ca re

dact

ării:

orig

inal

itate

aSc

riere

a re

flexi

vă•

Refle

cția

Scrie

rea

imag

inati

vă•

Text

ul d

escr

iptiv

29

• Te

xtul

cu

dial

og

Activ

ități:

Atel

ier d

e sc

riere

.Tr

ansf

orm

area

vor

birii

dire

cte

în v

orbi

re in

dire

ctă

și in

vers

.Ex

erci

ții d

e st

ruct

urar

e a

unui

text

în se

cven

țe d

istinc

te în

fu

ncție

de

desti

nata

r.Di

scrim

inar

ea/s

truc

tura

rea

idei

lor p

rinci

pale

și se

cund

are

pent

ru e

labo

rare

a te

xtul

ui.

Exer

ciții

de

folo

sire

a di

vers

elor

surs

e pe

ntru

real

izare

a un

ei

lucr

ări c

ompl

exe,

cor

elân

d in

form

ația

sele

ctat

ă cu

idei

le u

nui

plan

per

sona

l rea

lizat

ant

erio

r.27

act

ualiz

are

28 a

ctua

lizar

e29

de

inte

rior,

de o

biec

te

35

4.3.

Refl

ecta

rea,

în sc

ris, a

exp

e-rie

nțel

or, i

deilo

r, ju

decă

ților

, op

iniil

or, a

rgum

ente

lor p

rin

man

ifest

area

flex

ibili

tății

, or

igin

alită

ții în

text

ele

pro-

prii.

4.4.

Ela

bora

rea

text

elor

în fo

rmat

el

ectr

onic

prin

resp

ecta

rea

stru

ctur

ii și

a se

mne

lor d

e or

togr

afie

și pu

nctu

ație

.

Scrie

rea

met

alite

rară

• Es

eul

• Co

men

tare

a un

or se

cven

țe d

e te

xtSc

riere

a fu

ncţio

nală

• Fo

rum

ul d

e di

scuț

ie•

Invi

tația

etc.

Exer

ciții

de

iden

tifica

re și

com

para

re a

com

port

amen

te-lo

r și

a ati

tudi

nilo

r man

ifest

ate

de d

ouă

pers

oane

în p

roce

sul

reda

ctăr

ii un

ui te

xt.

Cons

trui

rea

dial

ogul

ui, u

tilizâ

nd fo

rmul

ele

date

.Ex

erci

ții d

e ap

licar

e a

norm

elor

de

utiliz

are

a ci

tatu

lui î

ntr-o

lu

crar

e.În

tocm

irea

unui

pla

n pe

rson

al a

l acti

vită

ților

.Re

aliza

rea

unor

pos

tere

, pro

iect

e fo

losin

d te

hnol

ogia

mod

ernă

.Pr

oduc

erea

text

elor

de

dim

ensiu

ni m

edii

(1,5

-2 p

agin

i), c

u uti

lizar

ea m

ijloa

celo

r exp

resiv

e in

dica

te.

Elab

orar

ea lu

crăr

ilor î

n va

riant

ă el

ectr

onic

ă.Re

dact

area

stru

ctur

ată

a te

xtel

or, p

e se

cven

țe d

istinc

te.

Tran

sfor

mar

ea te

xtel

or n

onlit

erar

e în

text

e lit

erar

e.Re

dact

area

text

elor

cu

blan

curi

(cu

sem

nele

de

punc

tuaț

ie

omise

).Al

te ti

puri

de te

xte

reco

man

date

pen

tru

activ

itățil

e de

re

dact

are:

cer

erea

, anu

nțul

de

recl

amă,

invi

tația

, afiș

ul, r

ețet

a,

știre

a.Pr

odus

e: p

oste

rul e

labo

rat,

text

ul re

flexi

v, te

xt im

agin

ativ,

text

ul m

etal

itera

r, te

xtul

func

ționa

l etc

.5.

1. V

alor

ifica

rea

achi

zițiil

or li

ng-

visti

ce în

real

izare

a ac

telo

r co

mun

icat

ive.

5.2.

Util

izare

a au

tono

mă

a no

rmel

or li

mbi

i lite

rare

în

div

erse

situ

ații

de

com

unic

are.

5.3.

Util

izare

a st

rate

giilo

r de

învă

țare

aut

onom

ă a

limbi

i cu

aju

toru

l dic

ționa

relo

r.

Ort

ogra

fia•

Mod

ifică

ri în

ort

ogra

fia li

mbi

i rom

âne:

DO

OM

-2, 2

010:

abr

evie

rile

Lexi

cul

•Le

xicu

l. Se

riile

sino

nim

ice

•M

ijloa

ce in

tern

e de

îmbo

gățir

e a

voca

bu-

laru

lui:

conv

ersiu

nea,

abr

evie

rea

•M

ijloa

ce e

xter

ne d

e îm

bogă

țire

a vo

ca-

bula

rulu

i: îm

prum

utur

i lex

ical

e•

Mijl

oace

le e

xpre

sive

ale

limbi

i•

Îmbi

nări

liber

e de

cuv

inte

, loc

uțiu

ni,

expr

esii

fraz

eolo

gice

Activ

ități:

Iden

tifica

rea

sens

urilo

r cuv

inte

lor n

ecun

oscu

te, u

tilizâ

nd d

iver

-se

dic

ționa

re.

Exer

ciții

de

iden

tifica

re a

păr

ților

de

prop

oziți

e.Ex

erci

ții d

e id

entifi

care

a c

ateg

oriil

or g

ram

atica

le a

le p

ărțil

or

de v

orbi

re.

Exer

ciții

de

utiliz

are

a di

cțio

nare

lor.

Exer

ciții

de

subs

titui

re și

tran

sfor

mar

e.U

tiliza

rea

adec

vată

a te

rmin

olog

iei l

ingv

istice

.Ex

erci

ții d

e în

tocm

ire a

list

elor

cu

cele

mai

frec

vent

e gr

eșel

i în

expr

imar

ea sc

risă

și or

ală

cu e

num

erar

ea re

gulil

or c

e ar

treb

ui

aplic

ate.

36

5.4.

Mon

itoriz

area

exp

rimăr

ii pr

oprii

și a

cel

orla

lți p

rin

rapo

rtar

e la

nor

mă.

•M

onos

emia

și p

olise

mia

. Sen

sul p

ropr

iu/

figur

at; f

unda

men

tal/s

ecun

dar;

lexi

cal/

gram

atica

l. U

nită

țile

fraz

eolo

gice

•Di

cțio

naru

l enc

iclo

pedi

c Di

cțio

naru

l de

locu

țiuni

și e

xpre

sii•

Abat

ere

de la

nor

mă:

taut

olog

ia

Mor

folo

gia

•Su

bsta

ntivu

l şi a

rtico

lul s

ubst

antiv

al:

actu

aliza

re.

•Ve

rbul

. Ver

be tr

anziti

ve și

intr

anziti

ve•

Diat

ezel

e ve

rbul

ui: a

ctivă

, pas

ivă,

refle

xi-

vă•

Cons

truc

ții im

pers

onal

e•

Cons

truc

ții c

u pr

onum

e re

flexi

ve•

Ort

ogra

fia fo

rmel

or in

vers

ate

ale

verb

u-lu

i•

Pron

umel

e şi

adje

ctive

le p

rono

min

ale.

Ac

tual

izare

•N

umer

alul

. Tip

uri d

e nu

mer

al•

Num

eral

ul c

olec

tiv. N

umer

alul

adv

erbi

al.

Ort

ogra

fia n

umer

alul

ui•

Adve

rbul

. Loc

uțiu

nea

adve

rbia

lă•

Ort

ogra

fia a

dver

bulu

iSi

ntax

a•

Rela

țiile

sint

actic

e în

pro

poziț

ie și

fraz

ă:

coor

dona

rea,

subo

rdon

area

•Fr

aza.

Pro

poziț

ia p

rinci

pală

/sec

unda

ră/

rege

ntă.

Ele

men

tele

de

rela

ție în

fraz

ă•

Subi

ect s

impl

u/m

ultip

lu; e

xprim

at/n

eex-

prim

at•

Acor

dul p

redi

catu

lui c

u su

biec

tul

Exer

ciții

de

reco

nstit

uire

a u

nor t

exte

trad

use

prin

tr-u

n tr

ans-

lato

r aut

omat

, fol

osin

d cu

noști

nțel

e do

bând

ite, p

rin ra

port

are

la n

orm

ă.Co

men

tare

a fa

ptel

or d

e lim

bă o

bser

vate

/ate

stat

e.Co

men

tare

a or

togr

amel

or.

Inte

grar

ea c

uvin

telo

r exp

licat

e în

con

text

e co

ncre

te.

Com

enta

rea/

aplic

area

nor

mel

or d

e pu

nctu

ație

.Ex

erci

ții d

e lu

cru

cu d

icțio

naru

l (ex

plic

ativ,

enci

clop

edic

, de

ex-

pres

ii și

locu

țiuni

, de

prov

erbe

, de

max

ime,

de

cita

te, o

rtog

ra-

fic/d

e cu

vint

e co

mpu

se/d

e gr

eșel

i/de

dific

ultă

ți).

Atel

ier d

e sc

riere

.At

elie

r de

vorb

ire.

Activ

ități

de u

tiliza

re a

div

erse

lor r

esur

se in

form

ațio

nale

și

com

unic

ațio

nale

pen

tru

core

ctitu

dine

și a

utoc

ontr

ol.

Prod

use:

test

ul d

e vo

cabu

lar,

prez

enta

rea

oral

ă/sc

risă,

test

ul

de o

rtog

rafie

, por

tofo

liul,

proi

ectu

l ind

ivid

ual,

proi

ectu

l de

grup

.

37

•Cu

vint

e/co

nstr

ucții

/pro

poziț

ii in

cide

nte.

N

orm

e de

pun

ctua

ție•

Cons

truc

ții e

liptic

e•

Apoz

iția.

Nor

me

de p

unct

uație

la

apoz

iție

•Ad

resa

rea.

Nor

me

de p

unct

uație

la a

dre-

sare

•

Com

plem

entu

l de

agen

t. •

Com

plem

entu

l circ

umst

anția

l con

dițio

nal

•Co

mpl

emen

tul c

ircum

stan

țial c

once

siv6.

1. S

truc

tura

rea

idei

lor

rece

ptat

e di

n co

tidia

n,

într

-un

mes

aj, p

rin re

surs

e di

gita

le.

6.2.

Ges

tiona

rea

expe

rienț

elor

de

lect

ură

în c

onte

xte

şcol

are

şi de

via

ţă.

Com

unic

area

în a

cţiu

ne•

Refle

cții

desp

re u

n ev

enim

ent s

ocio

-cul

-tu

ral

Lim

baju

l şi l

itera

tura

, a în

văţa

să în

veţi

•Te

xtul

în p

reze

ntăr

i ele

ctro

nice

Lite

ratu

ra, a

învă

ţa să

fii

•Le

ctur

a și

cole

cția

de

cărț

i•

Lite

ratu

ra și

cun

oașt

erea

de

sine

•Li

tera

tura

și g

eogr

afia

Tem

e tr

ansd

isci

plin

are30

: Căl

ător

i şi c

ălăt

o-rii

; Dia

logu

ri cu

ltura

le; A

vent

ura

şi că

lăto

ria;

Fere

astr

ă sp

re lu

me

etc.

Activ

ități:

Disc

erne

rea

info

rmaț

iei.

Acum

ular

ea d

e id

ei.

Sele

ctar

ea in

form

ație

i pen

tru

orga

niza

tori

grafi

ci.

Acce

sare

a la

oră

și in

divi

dual

a o

rgan

izato

rilor

gra

fici î

n W

ord,

PP

t etc

.Le

ctur

a ex

pres

ivă

a te

xtel

or li

tera

re.

Exer

ciții

de

resp

ecta

re a

pau

zelo

r, a

acce

ntel

or în

text

ul c

itit.

Activ

ități

de a

ntre

nare

a d

icțiu

nii,

de m

odel

are

a in

tona

ției.

Lect

ura

indi

vidu

ală.

Exer

ciții

de

mon

itoriz

are

a pr

oprie

i lec

turi.

Ex

erci

ții d

e m

otiva

re a

inte

resu

lui p

entr

u le

ctur

i.Ex

erci

ții d

e ar

gum

enta

re a

pre

ferin

țelo

r lite

rare

.Jo

curi

de si

mul

are.

Prod

use:

inte

rviu

l, de

zbat

erea

, ese

ul re

flexi

v, te

xtul

arg

umen

-ta

tiv, p

reze

ntar

ea c

u su

port

dig

ital,

proi

ectu

l de

grup

/indi

vidu

-al

, age

nda

de le

ctur

ă.

30 N

otă.

Pro

feso

rul î

mpr

eună

cu

elev

ii al

eg sa

u pr

opun

gen

eric

ele.

38

La sf

ârşi

tul c

lase

i a V

III-a

, ele

vul p

oate

:•

rela

ta d

espr

e sin

e ca

repr

ezen

tant

al e

tnie

i;•

adap

ta n

orm

e de

etic

hetă

ver

bală

în d

iferit

e sit

uații

de

com

unic

are

oral

ă;•

disti

nge

trăs

ătur

ile sp

ecifi

ce a

le te

xtul

ui li

tera

r și n

onlit

erar

;•

rezu

ma

un te

xt ști

ințifi

c;•

com

enta

mijl

oace

le e

xpre

sive

ale

unui

text

lite

rar;

• el

abor

a te

xte

refle

xive

, fun

cțio

nale

, im

agin

ative

pe

dife

rite

supo

rtur

i;•

elab

ora

prop

riul a

ct d

e co

mun

icar

e pr

in ra

port

are

la n

orm

ă fo

netic

ă, le

xica

lă, g

ram

atica

lă;

• uti

liza

dicț

iona

rul î

n ac

tivită

ți de

învă

țare

la to

ate

disc

iplin

ele

școl

are;

• st

ruct

ura

un d

iscur

s cu

ajut

orul

tehn

olog

iilor

dig

itale

;•

gesti

ona

expe

rienț

e de

lect

ură

în c

onte

xte

școl

are

și de

via

ță,

man

ifest

ând

atitu

dini

spec

ifice

pre

dom

inan

te:

• cu

riozit

ate

și to

lera

nță;

• co

eziu

ne și

coe

renț

ă di

scur

sivă;

• sp

irit d

e ob

serv

ație

și c

reati

vita

te a

rtisti

că/li

tera

ră;

• re

spon

sabi

litat

e pe

ntru

pro

pria

exp

rimar

e și

auto

cont

rol;

• id

ei p

erso

nale

și c

ompo

rtam

ente

lite

rar-a

rtisti

ce;

• ati

tudi

ne p

oziti

vă și

inte

res p

entr

u va

loril

e le

ctur

ii.

39

CLAS

A a

IX-a

TEM

E G

ENER

ICE:

Patr

ia şi

lim

ba ro

mân

ăG

hida

rea

în c

arie

răAr

tistu

l şi A

rs p

oetic

aFr

umus

eţea

dra

gost

eiEti

c şi

est

etic

Tim

pul ş

i ist

oria

Cosm

osul

Uni

vers

ulLi

bert

atea

Uni

tăţi

de c

ompe

tenţ

ăU

nită

ţi de

con

ţinut

Activ

ităţi

şi p

rodu

se d

e în

văţa

re1.

1. R

elat

area

des

pre

sine

ca

vorb

itor d

e lim

bă ro

mân

a și

limbi

stră

ine.

1.2.

Exp

rimar

ea a

part

enen

ței

lingv

istice

și e

tnoc

ultu

rale

.

1.3.

Apr

ecie

rea

valo

rilor

na

ționa

le d

in p

ersp

ectiv

a lim

bii,

a pa

trim

oniu

lui ș

i a

apar

tene

nței

etn

ocul

tura

le.

• Li

mba

rom

ână,

feno

men

în e

volu

ție.

Cara

cter

ul la

tin a

l lim

bii r

omân

e•

Pașa

port

ul li

ngvi

stic

al u

nui e

lev

• Pa

trim

oniu

l cul

tura

l naț

iona

l•

Pers

onal

itățil

e ne

amul

ui

Tem

e tr

ansd

isci

plin

are:

Per

sona

lităț

ile n

ea-

mul

ui, o

amen

i ai C

etăț

ii; V

alor

i naț

iona

le

într

-o v

itrin

ă a

lum

ii

Activ

ități:

Exer

ciții

de

argu

men

tare

a la

tinită

ții li

mbi

i rom

âne

Exer

ciții

de

prez

enta

re a

impo

rtan

ței l

imbi

i pen

tru

dezv

olta

rea

pers

onal

ă.Pr

ezen

tare

a op

ortu

nită

ților

lim

bii r

omân

e.Ex

erci

ții d

e in

tegr

are

atitu

dina

lă în

sist

emul

de

valo

ri na

ționa

le.

Exer

ciții

de

culti

vare

a id

entit

ății

națio

nal-c

ultu

rale

, a

inte

resu

lui p

entr

u va

loril

e al

tor p

opoa

re, a

tole

ranț

ei fa

ță d

e va

loril

e di

n al

terit

ate.

Expo

ziția

tem

atică

(bio

bibl

iogr

afică

, virt

uală

).Pr

odus

e: p

așap

ortu

l lin

gvisti

c, p

roie

ctul

de

grup

, exp

oziți

a te

mati

că.

2.1.

Exp

rimar

ea a

rgum

enta

tă a

un

ui p

unct

de

vede

re p

ropr

iu

priv

ind

repr

ezen

tare

a ac

elei

ași t

eme

în d

iver

se

text

e or

ale.

Situ

aţia

de

com

unic

are

• N

egoc

iere

a. S

tilur

i și t

ehni

ci d

e ne

goci

ere

Dicţ

ia•

Gest

ul și

mim

ica

în a

cțiu

nea

verb

ală

• Ți

nuta

în ti

mpu

l com

unic

ării

Activ

ități:

Trai

ning

voc

al-r

espi

rato

r.Ex

erci

ții d

e co

ordo

nare

a d

icție

i cu

mișc

area

.Pr

ezen

tare

ora

lă; P

reze

ntar

ea si

mul

tană

, în

două

lim

baje

–

verb

al și

gra

fic –

a u

nui s

ingu

r obi

ect (

cart

e, p

erso

naj,

țară

, et

c.).

40

2.2.

Util

izare

a efi

cien

tă a

m

etod

elor

de

inte

rpre

tare

fo

no-v

erbo

-mot

or în

div

erse

co

ntex

te d

e co

mun

icar

e.

2.3.

Rea

lizar

ea p

reze

ntăr

ilor

oral

e m

ultim

odal

e în

fața

un

ui p

ublic

nec

unos

cut.

Stra

tegi

i efic

ient

e de

con

cepe

re şi

de

com

preh

ensi

une

a te

xtul

ui o

ral

• Ac

cent

ul lo

gic

Stra

tegi

i efic

ient

e de

asc

ulta

re a

ctivă

• As

culta

rea

activ

ă și

nego

cier

ea

info

rmaț

iei

Tem

atici

reco

man

date

pen

tru

proi

ect

de g

rup:

Etic

hete

ver

bale

şi n

onve

rbal

e (n

ațio

nale

şi in

tern

ațio

nale

) etc

.

Exer

ciții

de

antr

enar

e a

ținut

ei c

orec

te în

tim

pul c

omun

icăr

ii.Ex

erci

ții d

e sc

him

bare

și a

ntre

nare

a a

ccen

tulu

i log

ic.

Dezb

ater

i; Fo

rum

de

disc

uții,

cha

t etc

.Ex

poziț

ia te

mati

că (b

iobi

blio

grafi

că, v

irtua

lă) e

tc.

Exer

ciții

de

dife

renț

iere

a in

form

ație

i de

inte

nția

de

com

unic

are

și de

atit

udin

ea c

omun

icati

vă p

e ba

za u

rmăr

irii

unei

secv

ențe

din

tr-o

ecr

aniza

re e

tc.

Prod

use:

exp

oziți

a (fo

to, v

ideo

), de

zbat

erea

, pre

zent

area

au

dio/

vide

o în

regi

stra

tă e

tc.

3.1.

Util

izare

a el

emen

telo

r din

te

rmin

olog

ia li

ngvi

stică

și

teor

ia li

tera

ră în

rece

ptar

ea

text

ului

art

istic

.

3.2.

Val

orifi

care

a lim

baju

lui

artis

tic p

rin a

rgum

enta

rea

prop

riilo

r stă

ri po

stle

ctor

ale.

3.3.

Apr

ecie

rea

valo

rilor

pro

-m

ovat

e în

text

ul li

tera

r prin

op

eraț

iona

lizar

ea e

lem

ente

- e

lem

ente

-lo

r de

teor

ie li

tera

ră.

3.4.

Rez

umar

ea u

nui f

ragm

ent/

alin

eat d

e te

xt în

lim

ita

unui

num

ăr d

eter

min

at d

e cu

vint

e.

• Ca

rtea

, mijl

oc d

e co

mun

icar

e. P

ublic

ațiil

e pe

riodi

ce

Text

ul li

tera

r/te

xtul

non

liter

ar•

Folc

loru

l și l

itera

tură

pop

ular

ă•

Lite

ratu

ra p

opul

ară

și lit

erat

ură

cultă

Ope

ra e

pică

• Va

loril

e te

xtul

ui e

pic

Ope

ra d

ram

atică

• Te

xtul

dra

mati

c

Pers

onaj

ul li

tera

r•

Pers

onaj

e re

prez

enta

tive

din

dife

rite

oper

e lit

erar

e•

Pers

onaj

ul li

tera

r și p

erso

nalit

atea

ist

oric

ă•

Cara

cter

izare

a pe

rson

ajul

ui li

tera

r

Activ

ități:

Stra

tegi

i de

com

preh

ensiu

ne: r

eflec

ții a

supr

a lim

baju

lui ș

i a

stru

ctur

ii te

xtel

or d

e tip

epi

c, li

ric, d

ram

atic.

Exer

ciții

de

iden

tifica

re a

spec

ificu

lui t

extu

lui f

olcl

oric

.Pr

ezen

tare

a cu

pre

cizie

a se

ntim

entu

lui î

n fa

za p

ostle

ctur

ă.Id

entifi

care

a va

loril

or li

tera

r-arti

stice

pe

parc

ursu

l lec

turii

.de

codi

ficar

e ad

ecva

tă a

con

otaț

iilor

ca

sem

n de

finito

riu în

în

țele

gere

a m

esaj

ului

ope

rei l

itera

re.

Activ

izare

a ex

perie

nței

est

etice

și d

e vi

ață

în p

roce

sul

inte

rpre

tării

text

ului

lite

rar

Iden

tifica

rea/

inte

rpre

tare

a in

dici

ilor d

e cr

onot

op.

Stra

tegi

i de

inte

rpre

tare

: int

erpr

etar

ea li

mba

julu

i figu

rat,

disc

uții

priv

ind

sem

nific

ațiil

e te

xtel

or c

itite

.Ex

erci

ții d

e ar

gum

enta

re a

unu

i pun

ct d

e ve

dere

form

ulat

în

baza

text

ului

stud

iat.

Inte

rpre

tare

a te

xtul

ui li

ric p

rin a

gend

a în

trei

păr

ți/ju

rnal

ul

trip

lu.

Însc

enar

ea fr

agm

ente

lor d

e te

xt d

ram

atic.

Evid

enție

rea

argu

men

telo

r cu

priv

ire la

însc

riere

a op

erei

lit

erar

e în

sist

emul

de

valo

ri pe

rson

al (a

l ele

vulu

i).

41

3.5.

Com

para

rea

pers

onaj

elor

re

prez

enta

tive

din

dife

rite

oper

e lit

erar

e.

3.6.

Rap

orta

rea

text

elor

lite

rare

și

nonl

itera

re la

pro

priil

e ex

perie

nțe

de v

iață

și d

e le

ctur

ă.

3.7.

Sta

bilir

ea u

nor a

finită

ți, la

ni

vel d

e m

esaj

și te

mati

că,

într

e do

uă sa

u m

ai m

ulte

op

ere

liter

are.

Ope

ra li

rică31

• Po

ezia

liric

ă•

Vers

ul li

ber

Figu

ri de

stil

• M

etaf

ora

• An

afor

a•

Epifo

ra•

Alite

rația

• As

onan

ța•

Sim

bolu

l

Spec

ii lit

erar

e în

cal

itate

de

text

-sup

ort:

pove

stire

a, n

uvel

a, b

alad

a, b

alad

a cu

ltă,

poem

ul e

roic

, oda

, rom

anul

, com

edia

Tras

area

pun

ctel

or d

e ve

dere

cu

refe

rință

la in

fluen

ța

mes

ajul

ui o

pere

i lite

rare

asu

pra

viziu

nii p

ropr

ii de

spre

lum

e.De

term

inar

ea v

alor

ică

prin

con

trib

uția

ope

rei l

itera

re la

sc

him

bare

a ati

tudi

nii f

ață

de lu

me.

Org

aniza

rea

unor

disc

uții

priv

ind

ordo

nare

a și

iera

rhiza

rea

info

rmaț

iilor

obț

inut

e pr

in le

ctur

ă.Pr

odus

e: a

gend

a de

lect

ură,

apr

ecie

rea

pers

onal

ă, sc

enar

iul

de șe

zăto

are,

sond

ajul

de

opin

ie în

soțit

de

com

enta

rii; c

lipul

vi

deo/

trai

leru

l în

baza

text

ului

stud

iat,

cart

ea e

lect

roni

că.

4.1.

Util

izare

a efi

cien

tă a

scris

ului

pr

in st

ruct

urar

ea c

orec

tă și

es

tetic

ă a

text

elor

.

4.2.

Pla

sare

a gr

afică

în p

agin

ă a

text

ului

lite

rar ș

i non

liter

ar.

4.3.

Refl

ecta

rea,

în sc

ris, a

exp

e-rie

nțel

or, i

deilo

r, ju

decă

ților

, op

iniil

or, a

rgum

ente

lor p

rin

man

ifest

area

flex

ibili

tății

, or

igin

alită

ții în

text

ele

pro-

prii.

Scrie

rea

refle

xivă

• Te

xtul

arg

umen

tativ

• Es

eul

Scrie

rea

imag

inati

vă•

Text

ul d

escr

iptiv

32

• Po

rtre

tul

Scrie

rea

met

alite

rară

• Co

men

tare

a un

ui te

xt li

ric•

Com

enta

rea

unui

frag

men

t de

text

epi

c•

Rezu

mat

ul te

xtul

ui li

tera

rSc

riere

a fu

ncţio

nală

• Ce

rere

• CV

-ul

• Sc

risoa

rea33

etc.

Activ

ități:

Atel

ier d

e sc

riere

.Di

scrim

inar

ea/s

truc

tura

rea

idei

lor p

rinci

pale

și se

cund

are

pen-

tru

elab

orar

ea te

xtul

ui.

Alcă

tuire

a pl

anul

ui d

e id

ei a

l ese

ului

, urm

ând

un a

lgor

itm.

Anal

iza m

ostr

elor

de

text

e fu

ncțio

nale

.Di

spun

erea

gra

fică

în p

agin

ă a

elem

ente

lor c

onsti

tuen

te a

le

text

ului

/tex

telo

r de

dife

rite

tipur

i. El

abor

area

CV-

ului

.Ex

erci

ții d

e st

ruct

urar

e a

unui

text

în se

cven

țe d

istinc

te în

fu

ncție

de

desti

nata

r.Ex

erci

ții d

e fo

losir

e a

dive

rsel

or su

rse

pent

ru re

aliza

rea

unei

lu

crăr

i com

plex

e, c

orel

ând

info

rmaț

ia se

lect

ată

cu id

eile

unu

i pl

an p

erso

nal r

ealiz

at a

nter

ior.

Exer

ciții

de

scrie

re a

unu

i tex

t cu

asam

blar

ea u

nor g

rafic

e,

tabe

le, d

iagr

ame.

Rela

ționa

rea

prop

oziți

ilor p

rin c

onec

tori.

31 V

a fi

proi

ecta

tă la

niv

elul

lect

urii

inte

roga

tiv-in

terp

reta

tive:

obs

erva

re, e

xplo

rare

, int

erpr

etar

e32

de

activ

ități

33 d

e m

otiva

re, d

e re

cuno

știnț

ă

42

4.4.

Ela

bora

rea

text

elor

în fo

rmat

el

ectr

onic

prin

resp

ecta

rea

stru

ctur

ii și

a se

mne

lor d

e or

togr

afie

și pu

nctu

ație

.

Exer

ciții

de

elab

orar

e a

unui

text

de

tip o

pini

e/ar

gum

enta

tiv

desp

re u

n te

xt li

tera

r/ev

enim

ent p

etre

cut î

n vi

ața

clas

ei sa

u un

co

nflic

t ide

ntific

at în

tr-u

n te

xt re

com

anda

t de

prof

esor

.Ex

erci

ții d

e el

abor

are

a un

ui te

xtel

or fu

ncțio

nale

pen

tru

dive

rse

situa

ții.

Reda

ctar

ea d

e ca

ract

eriză

ri a

unor

per

sona

je.

Exer

ciții

de

reda

ctar

e a

unor

lucr

ări,

prin

men

ționa

rea

surs

elor

de

info

rmar

e/do

cum

enta

re.

Eval

uare

a pr

oprii

lor c

ompo

rtam

ente

și a

titud

ini p

rin ra

port

are

la u

n m

odel

dat

.Pr

ezen

tare

a un

ui te

xt, v

alor

ificâ

nd te

hnol

ogia

mod

ernă

și u

tili-

zare

a in

tern

etul

ui în

tr-o

man

ieră

resp

onsa

bilă

.Re

dact

area

rezu

mat

ului

.Ap

licar

ea a

lgor

itmilo

r de

elab

orar

e a

com

enta

riulu

i.Pr

oduc

erea

text

elor

de

dim

ensiu

ni m

edii

(1,5

-2 p

agin

i), c

u uti

lizar

ea m

ijloa

celo

r exp

resiv

e al

e lim

bii.

Elab

orar

ea lu

crăr

ilor î

n va

riant

ă el

ectr

onic

ă.Su

sțin

erea

cor

espo

nden

ței.

Util

izare

a pr

ogra

mel

or d

e do

cum

enta

re și

ver

ifica

re.

Alte

tipu

ri de

text

e re

com

anda

te p

entr

u ac

tivită

țile

de re

dac-

tare

: anu

nțul

pub

licita

r, ar

ticol

ul d

e pr

esă;

foru

mul

de

disc

uții;

ju

rnal

de

călă

torie

; spo

tul p

ublic

itar;

repo

rtaj

ul; c

onsp

ectu

l; re

cenz

ia e

tc.

Prod

use:

text

ul m

etal

itera

r, te

xtul

refle

xiv,

text

ul im

agin

ativ,

text

ul fu

ncțio

nal.

5.1.

Apl

icar

ea a

chizi

țiilo

r lin

g-vi

stice

în re

aliza

rea

acte

lor

com

unic

ative

.

5.2.

Arg

umen

tare

a re

lație

i din

tre

norm

ă, a

bate

re și

uz î

n di

ver-

se si

tuaț

ii de

com

unic

are.

Ort

ogra

fia şi

pun

ctua

ţia•

Mod

ifică

ri în

ort

ogra

fia li

mbi

i rom

âne:

DO

OM

-2, 2

010:

scrie

rea

cu li

teră

mic

ă sa

u m

are

• N

orm

ele

de p

unct

uație

ale

lim

bii r

omân

e

Activ

ități:

Iden

tifica

rea

sens

urilo

r cuv

inte

lor n

ecun

oscu

te, u

tilizâ

nd

dive

rse

dicț

iona

re.

Lect

ura

artic

olel

or le

xico

grafi

ce.

Inte

grar

ea c

uvin

telo

r exp

licat

e în

con

text

e co

ncre

te.

Exer

ciții

de

iden

tifica

re și

ana

liză

a pă

rțilo

r de

vorb

ire.

43

5.3.

Inte

grar

ea d

iver

selo

r str

a-te

giilo

r de

învă

țare

aut

o-no

mă

a lim

bii c

u aj

utor

ul

dicț

iona

relo

r.

5.4.

Eva

luar

ea e

xprim

ării

prop

rii

și a

celo

rlalți

prin

rapo

rtar

e la

nor

mă.

5.5.

Val

orifi

care

a po

tenț

ialu

lui

expr

esiv

al p

ărțil

or d

e vo

rbire

în

text

ele

stud

iate

.

Lexi

cul

• Li

mba

lite

rară

/pop

ular

ă; li

mba

vor

bi-

tă/s

crisă

. Nor

mel

e or

togr

afice

și d

e pu

nctu

ație

ale

lim

bii r

omân

e•

Voca

bula

rul l

imbi

i rom

âne

• St

ruct

ura

voca

bula

rulu

i•

Voca

bula

rul f

unda

men

tal ș

i mas

a vo

ca-

bula

rulu

i. M

odifi

cări

ale

voca

bula

rulu

i•

Serii

le si

noni

mic

e•

Mijl

oace

de

îmbo

gățir

e a

voca

bula

rulu

i: in

tern

e și

exte

rne.

Priv

ire d

e an

sam

blu.

Ex

pres

ii fr

azeo

logi

ce•

Circ

ulaț

ia c

uvin

telo

r în

timp.

Arh

aism

ele.

N

eolo

gism

ele.

Cuv

inte

le m

oște

nite

și

cuvi

ntel

e îm

prum

utat

e•

Stilu

rile

func

ționa

le a

le li

mbi

i. Ab

ater

e de

la n

orm

ă: a

naco

lutu

lM

orfo

logi

a●

Părț

ile d

e vo

rbire

: priv

ire d

e an

sam

blu

● Va

loril

e sti

listic

e al

e pă

rțilo

r de

vorb

ireSi

ntax

a•

Părț

ile d

e pr

opoz

iție.

Priv

ire d

e an

sam

blu

• Fr

aza.

Coo

rdon

area

și su

bord

onar

ea•

Subo

rdon

area

prin

con

junc

ții su

bord

ona-

toar

e, p

rin p

ronu

me

și ad

verb

e re

lativ

e•

Subi

ectu

l. Pr

opoz

iția

subo

rdon

ată

su-

biec

tivă

• Pr

edic

atul

ver

bal.

Pred

icat

ul n

omin

al.

Prop

oziți

a su

bord

onat

ă pr

edic

ativă

• At

ribut

ul. P

ropo

ziția

subo

rdon

ată

subo

r-do

nata

atr

ibuti

vă

Iden

tifica

rea

elem

ente

lor d

e lim

bă în

text

ele

artis

tice,

ști

ințifi

ce și

pub

licisti

ce.

Exer

ciții

de

iden

tifica

re/d

elim

itare

a p

ropo

zițiil

or în

fraz

ă.Ap

licar

ea re

gulil

or st

udia

te la

pro

duce

rea

text

ului

scris

.Ex

erci

ții d

e re

prez

enta

re g

rafic

ă a

rela

ției d

intr

e pr

opoz

iții î

n ca

drul

fraz

ei.

Com

enta

rea

orto

gram

elor

și a

sem

nelo

r de

punc

tuaț

ia.

Anal

iza fa

ptel

or d

e lim

bă.

Util

izare

a ad

ecva

tă a

term

inol

ogie

i lin

gvisti

ce.

Atel

ier d

e sc

riere

.At

elie

r de

vorb

ire.

Activ

ități

de u

tiliza

re a

div

erse

lor r

esur

se in

form

ațio

nale

și

com

unic

ațio

nale

pen

tru

core

ctitu

dine

și a

utoc

ontr

ol.

Prod

use:

test

ul d

e vo

cabu

lar,

test

ul d

e or

togr

afie,

test

ul d

e pu

nctu

ație

, pro

iect

ul d

e gr

up, p

roie

ctul

indi

vidu

al, p

orto

foliu

l, pr

ezen

tare

a or

ală/

pe d

iferit

e su

port

uri,

dict

area

.

44

• Co

mpl

emen

tele

nec

ircum

stan

țiale

: di-

rect

și in

dire

ct. P

ropo

ziția

subo

rdon

ată

com

pleti

vă d

irect

ă. P

ropo

ziția

subo

rdo-

nată

com

pleti

vă in

dire

ctă

• Co

mpl

emen

tele

circ

umst

anția

le: d

e lo

c, d

e tim

p, d

e m

od, d

e ca

uză,

de

scop

, con

dițio

nal,

conc

esiv,

con

secu

tiv.

Subo

rdon

atel

e ci

rcum

stan

țiale

: de

loc,

de

tim

p, d

e m

od, d

e ca

uză,

de

scop

, co

ndiți

onal

ă, c

once

sivă,

con

secu

tivă

• N

orm

e de

pun

ctua

ție în

fraz

a cu

pr

opoz

iții s

ubor

dona

te6.

1. P

reze

ntar

ea id

eilo

r rec

epta

te

din

cotid

ian,

într

-un

disc

urs.

6.2.

Inte

grar

ea e

xper

ienț

elor

de

lect

ură

în c

onte

xte

școl

are

și de

via

ță.

Com

unic

area

în a

cţiu

ne•

Disc

urs d

espr

e un

eve

nim

ent s

ocio

-cul

-tu

ral

Lim

baju

l şi l

itera

tura

, a în

văţa

să în

veţi

•Li

mba

jul ș

i lite

ratu

ra în

inte

rnet

Lite

ratu

ra, a

învă

ţa să

fii

•In

tere

se și

atit

udin

i de

lect

ură

•Ex

perie

nțe

de le

ctur

ă di

n vi

ața

unor

pe

rson

alită

ți•

Lite

ratu

ra și

isto

ria

Tem

e tr

ansd

isci

plin

are34

: Tim

pul.

Trad

ițiile

nea

mul

ui m

eu.

Patr

iotis

mul

. Răz

boiu

l. Li

bert

atea

. Dre

pta-

tea.

Per

sona

lităț

ile n

eam

ului

. Asp

irații

le.

Activ

ități:

Sele

ctar

ea in

form

ație

i Disc

erne

rea

info

rmaț

iei.

Reda

ctar

ea d

iscur

sulu

i.Ac

cesa

rea

la o

ră și

indi

vidu

al a

surs

elor

dig

itale

.Le

ctur

a ex

pres

ivă

a te

xtel

or li

tera

re.

Exer

ciții

de

mon

itoriz

are

a pr

oprie

i lec

turi

Exer

ciții

de

moti

vare

a in

tere

sulu

i pen

tru

lect

uri.

Exer

ciții

de

argu

men

tare

a p

refe

rințe

lor l

itera

re.

Exer

ciții

pra

ctice

pen

tru

apro

fund

area

tehn

icilo

r de

lect

ură.

Lect

ura

ghid

ată.

Lect

ura

inte

roga

tivă

a te

xtel

or.

Lect

ura

inde

pend

entă

a te

xtel

or d

e pr

opor

ții.

Disc

uții

asup

ra le

ctur

ilor.

Prod

use:

disc

ursu

les

eul s

truc

tura

t, pr

ezen

tare

a cu

supo

rt m

ultim

odal

.

34 N

otă.

Pro

feso

rul î

mpr

eună

cu

elev

ii al

eg sa

u pr

opun

gen

eric

ele.

45

La sf

ârşi

tul c

lase

i a IX

-a, e

levu

l poa

te:

• pe

rcep

e ad

ecva

t ide

ntita

tea

lingv

istică

și c

ultu

rală

pro

prie

în c

onte

xt n

ațio

nal;

• pa

rtici

pa la

inte

racț

iuni

ver

bale

în d

iver

se si

tuaț

ii de

com

unic

are

oral

ă;•

lect

ura

și re

cept

a te

xte

liter

are

și no

nlite

rare

prin

div

erse

stra

tegi

i;•

prod

uce

text

e sc

rise

de d

iferit

tip,

pe

supo

rtur

i var

iate

;•

utiliz

a lim

ba c

a sis

tem

și n

orm

e lin

gvisti

ce (l

exic

ale,

fone

tice,

gra

mati

cale

, sem

antic

e) în

real

izare

a ac

telo

r com

unic

ative

;•

inte

gra

expe

rienț

e lin

gvisti

ce și

de

lect

ură

în c

onte

xte

școl

are

și de

via

ță,

man

ifest

ând

atitu

dini

spec

ifice

pre

dom

inan

te:

• cu

riozit

ate

și to

lera

nță;

• co

eziu

ne și

coe

renț

ă di

scur

sivă;

• sp

irit d

e ob

serv

ație

și c

reati

vita

te a

rtisti

că/li

tera

ră;

• re

spon

sabi

litat

e pe

ntru

pro

pria

exp

rimar

e și

auto

cont

rol;

• id

ei p

erso

nale

și c

ompo

rtam

ente

lite

rar-a

rtisti

ce;

• ati

tudi

ne p

oziti

vă și

inte

res p

entr

u va

loril

e le

ctur

ii.

46

V. TEXTE RECOMANDATE

5.1. Pentru autorii de manuale şi pentru profesori

Textul literar, abordat ca o unitate comunicativă și ca un model de comunicare artis-tică, precum și textul nonliterar, privit ca o sursă de informare, vor contribui la edifica-rea și structurarea competenței de comunicare a elevilor, reclamată atât de competen-ța-cheie comunicarea în limba de instruire,35 cât și de competențele specifice ale altor discipline de studiu.

Un aspect al integrării se manifestă în cercetarea textului literar ca fapt de limbaj, ca unitate comunicativă, înainte ca acesta să fie examinat ca o țesătură de semne, idei și imagini.

Textele literare și nonliterare selectate de autorii de manuale și de către profesori vor reflecta și exigențele noilor educații, ca valori pedagogice importante ale secolului al XXI-lea.

La alegerea textului literar se va ține cont de următoarele principii specifice ELA36:Selectarea/structurarea conținuturilor educației literare (EL) se realizează în baza

anumitor principii:a) adecvării la teleologia și tehnologia ELA;b) valorii artistice certificate: valoarea națională/universală a operei/creației scriito-

rului;c) convergenței/coerenței în promovarea valorilor fundamentale ale humanitasu-

lui, valorilor naționale și în formarea axiologică a elevilor;d) valorificării de către operă a surselor folclorice și mitologice naționale (aplicare

selectivă);e) adecvării la interesele de lectură ale elevilor și asigurării zonei proxime de dezvol-

tare literară;f) diversității poetice (tematice, de gen, stilistice etc.);g) instrumentării riguroase a activității de lectură a elevilor;h) plinătății axiologice: coerenței valorilor fundamentale (Adevărul, Binele, Frumo-

sul, Dreptatea, Libertatea), valorilor specifice creației artistice (estetice, morale, religioase, teoretice), coerenței valorilor contextuale;

i) plinătății și coerenței sistemului de elemente ale limbajului poetic: forma, struc-tura, figurile de stil, versificația;

j) convergenței/coerenței cu structura sistemului de activitate lectorală a elevilor;k) accesibilității sau adecvării structurii conținuturilor la structura actelor de recep-

tare poetică a elevilor;l) concentric – liniar și istorismului;

35 Deși Cadrul european de referință racordează prima competență la limba maternă, considerăm că, într-o Europă multietnică și plurilingvă, aceasta ar trebui să se numească, mai exact, comunicarea în limba de instruire. Nici pentru elevii din Republica Moldova nu se pune semnul egalității între limba maternă și limba de instruire. Mai mult, există, indubitabil, numeroase situații în care elevii crescuți în familii bilingve nici nu au posibilitatea să comunice, în mediul școlar, în limbile lor materne, cu atât mai mult, să fie instruite în respectivele limbi.

36 PÂSLARU, VL. Introducere în teoria educației literar-artistice. București: Sigma, 2013., p.188

47

m) coerenței cu conținuturile educației lingvistice și artistic-estetice (educației muzi-cale, artistico-plastice etc.);

n) coerenței și continuității în raport cu structura sistemului național de învățământ.Principiile de selectare a textelor literare pentru studiu și lectură în clasele

a V-a – a IX-a oferă deschideri în special pentru realizarea educației pentru valori, educației pentru cetățenie, educației pentru democrație, educației personale şi sociale, educației globale, educației pentru dezvoltare, educației pentru mediu/ecologice, educației pentru pace şi toleranță, educației pentru toți şi pentru fiecare, educației pentru comu-nicare şi mass-media, educației pentru viața de familie.37

NB! Textele poartă caracter de recomandare. În procesul proiectării didactice și valo-rificării sensului didactic propriu-zis, vor fi selectate 3-5 texte literare din 2-3 autori, ur-mărind realizarea unităților de competență, formarea valorilor și atitudinilor adecvate prin ilustrarea concretă a secvențelor de conținut pentru fiecare clasă. Recomandăm ca alegerea textelor să fie făcută conform criteriului axiologic, al accesibilității și al resurse-lor educaționale, în funcție de competențele specifice urmărite în procesul de predare/învățare/evaluare, excluzând repetarea textelor, de la clasă la clasă, cu excepția actua-lizării unora.

Profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să abordeze în mod aplica-tiv (fără definirea conceptelor) noțiunile de teorie literară, pentru asigurarea compre-hensiunii și pentru argumentarea interpretării.

Mitul, legenda, basmul, parabola, literatură populară

Biblia povestită copiilor

Proverbele

Ghicitori

Legendele florei şi ale faunei

Petre Ispirescu Legende sau basmele românilor

Alexandru Mitru Legendele Olimpului

Ion Creangă Poveşti

Ioan Slavici Zâna Zorilor, Doi feți cu stea în frunte

Florin Bican Și v-am spus povestea aşa

Adina Popescu O istorie secretă a Ţării Vampirilor

Mircea Cărtărescu Enciclopedia zmeilorAurelian Silvestru Fărâme de suflet

PragulEusebiu Camilar Povestiri eroice

Dimitrie Bolintineanu Legende istorice

Nina Cassian Povestea celor doi tigri Ninigra şi Aligru

Marta Cosmin volumul Croitorul de poveşti

37 ibidem p.186

48

Ioana Nicolae Aventurile lui Arik, Arik şi mercenarii, Ferbonia, Vertijia

Monica Pillat Corabia timpului

Ana Alfianu Val şi cetatea sufletelor

Cornel Vlaiconi Domnul Papuzek

Simona Antonescu Regina Maria şi Marea Unire (din seria Istoria povestită copiilor)

Radu Vancu Regele PiticuțBalada şi poemul eroic

Balade populare româneşti: Miorița, Monastirea Argeşului, Soare-le şi Luna, Toma Alimoş, Balada lui Constantin Brâncoveanul etc.

Vasile Alecsandri Dan, căpitan de plai, Noapte Sfântului Andrii, Dumbrava Roşie etc.George Coșbuc Moartea lui Fulger, Paşa Hassan, Nunta Zamfirei, Moartea lui

Gelu etc.Spiridon Vangheli Șalul verde

Proza scurtă

Ion Luca Caragiale Momente şi schițe

Vasile Alecsandri Vasile Porojan

Geo Bogza Basm

Ion Creangă Povestiri

Emil Gârleanu Din lumea celor care nu cuvântă

Tudor Arghezi Cartea cu jucării

Ioan Al. Brătescu-Voinești Puiul

M. Gh. Cibotaru Lupul (Mița)Ion Druță Daruri, Balada celor cinci motănaşi, Toiagul păstoriei, Povestea

furnicii, Horodişte, Samariteanca, Ultima lună de toamnăGeorge Meniuc Delfinul, Caloian

Ionel Teodoreanu Ulița copilăriei, În casa bunicilor

Nicolae Dabija Pe urmele lui Orfeu

Adina Popescu 8 povestiri de pe Calea Moşilor

Vasile Voiculescu Ciobănilă

Mircea Sântimbreanu Recreația mare

Spiridon Vangheli Copii în cătuşele Siberiei, Crăița, Școala vieții

Claudia Partole Floarea iubirii

Antoine de Saint-Exupéry Micul prinț

Romanul

Constantin Chiriță Cireşarii

Ionel Teodoreanu La Medeleni

49

Radu Tudoran Toate pânzele sus!

Mihail Drumeș Elevul Dima dintr-a şaptea

Ovidiu Verdeș Muzici şi faze

Aureliu Busuioc Când bunelul era nepot, Lătrând la lună

Ion Druță Clopotnița

Nicolae Esinencu Doc

Nicolae Dabija Tema pentru acasă

Claudia Partole Rebela

Marcel Gherman Universuri paralele, Cer albastru deasupra Arcadiei

Simona Popescu Exuvii

Liliana Corobca Kinderland

Ioana Pârvulescu Inocenții

Filip Florian Toate bufnițele

Mishel Brule Băiatul care voia să doarmă

Patrick Skene Catling Povestea băiatului care transformă în ciocolată tot ce atinge

Jack London Colț Alb

J.K. Rowling Harry Potter (serie)

Daniel Defoe Robinson Crusoe

Louis Sacha Tabăra

R.J. Palacio Minunea

Gary Paulsen Toporişca

Alexandre Dumas Cei trei muşchetari

Al. Beleaev Capul profesorului Dowell

Jules Verne Copiii căpitanului Grant, Insula misterioasă, Un căpitan de 15 ani

Charles Dickens Poveste de Crăciun, Marile speranțe

Rui Zink Cititorul din peşteră

Genul liric

Vasile Alecsandri Iarna, Oaspeții primăverii, Sfârşit de toamnă etc.Mihai Eminescu Criticilor mei, Ce te legeni, Revedere, Povestea codrului, Crăiasa

din poveşti, Sara pe deal etc.Alexei Mateevici Limba noastră, Cântecul zorilor

George Coșbuc Cântec, Mama, La oglindă, Iarna pe uliță etc.

George Topârceanu Text reprezentativ contextului tematic, la alegereGrigore Vieru Cuvântul mama, Cântec de leagăn pentru mama, Cămăşile, For-

mular, Legământ, În limba ta, Eminescu, Reaprindeți candela, etc.

50

Vasile Romanciuc Arbore în toamnă târzie, Albina, Omul de piatră, Doi iezi, Copilă-ria, De parcă te ascultă Eminescu

Nicolae Dabija Poeme pentru totdeauna

Nina Cassian Text reprezentativ contextului tematic, la alegere

Ion Vatamanu Text reprezentativ contextului tematic, la alegere

Aureliu Busuioc Bătrânul poet etc.

Arcadie Suceveanu Text reprezentativ, la alegere

Genul dramatic

Vasile Alecsandri Chirița în Iaşi sau Două fete ş-o neneacă

Ion Băieșu Preşul sau Crimă pe palier

Dumitru Matcovschi Text reprezentativ contextului tematic, la alegereMatei Vișniec Omul de zăpadă care voia să întâlnească soarele, Extraterestrul

care îşi doreşte ca amintire o pijama

5.2. Texte pentru memorizare

Se recomandă ca elevii să memorizeze următoarele tipuri de texte literare:• Clasa a V-a: 2 poezii lirice, un fragment de text epic (1/2 pagină);• Clasa a VI-a: 2 poezii lirice, 1 fabulă;• Clasa a VII-a: 3 poezii lirice, un fragment de poem eroic (1/2 pagină);• Clasa a VIII-a: 3 poezii lirice, un fragment de text dramatic (un rol într-un dialog);• Clasa a IX-a: câte o poezie lirică sau fragment de text epic la fiecare temă literară.

5.3. Teme literare generice pentru realizarea unităţilor de învăţare

Curriculumul prevede abordarea conținuturilor în progresie tematică. Universul tematic al conținuturilor ELA vor viza următoarele tipuri de valori:

• valori fundamentale ale humanitas-ului: Adevărul, Binele, Frumosul, Dreptatea, Libertatea;

• valori specifice creației artistice: estetice, morale, religioase, teoretice;38

• valori contextuale: valorile imanente și valorile in actu ale operelor literare.39

Fiecare temă dintre acestea constituie centrul proiectării pe unități de învățare te-matică, fiecare unitate abordând integrat toate domeniile de conținut (Comunicare ora-lă, Lectură, Redactare, Elemente de construcție a comunicării, Elemente de intercultura-litate) și vizând toate competențele specifice.

38 SURDU, AL., Pentamorfoza artei. București: Editura Academiei Române, 199339 PÂSLARU, VL. Introducere în teoria educației literar-artistice. București: Sigma, 2013., p.186 și SURDU, AL.,

Pentamorfoza artei. București: Editura Academiei Române, 1993

51

VI. REPERE METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE

6.1. Repere de desfăşurare a demersului didactic

Privită ca disciplină de studiu și – concomitent – ca limbă de instruire (de școlari-zare), Limba și literatura română este desemnată drept prioritară, dar și responsabilă pentru formarea competențelor de comunicare necesare elevului atât la studierea ce-lorlalte discipline, cât și în activitatea sa ulterioară. „Comunicarea în limba maternă este abilitatea de a exprima și de a interpreta concepte, gânduri, sentimente, fapte și opinii, atât în formă scrisă, cât și orală (ascultare, vorbire, citire și scriere), și de a interacționa lingvistic adecvat și creativ, în diverse contexte sociale și culturale: în educație și forma-re, la muncă, acasă și în timpul liber.” (Cadrul european comun de referință pentru limbi)

Activitățile de învățare pentru formarea competențelor specifice disciplinei trebuie să urmeze o progresie clară de la simplu la complex pe măsură ce se trece de la o clasă la alta.

Actuala ediție orientează cadrele didactice spre realizarea activităților specifice componentelor: lingvistică, interrelațională, estetică și culturală. Astfel, activitățile din componenta lingvistică fundamentează competența de comunicare: sprijină procesul de înțelegere și de învățare formală, informală și nonformală, dă sens existenței socio-culturale a fiecărui individ și susține conștiința identității. Activitățile din Componenta interrelațională vizează formarea comportamentului comunicativ, fapt ce contribuie la inserția socială adecvată, asigurând învățarea pe toată durata vieții. Activitățile din Componenta estetică şi culturală urmăresc descoperirea contextului cultural local și a patrimoniului național și universal și contribuie, în mod direct, la dezvoltarea personală a elevului, prin lectura literaturii și a altor tipuri de creație artistică.

Principiile didactice care trebuie să ghideze procesul de predare-învăţare-evaluare sunt:

• accentuarea caracterului interactiv al însușirii limbii, având în vedere abordarea limbii ca „limbă în funcțiune”, în variantele ei orale și scrise, ca instrument al ex-primării și al autoexprimării;

• stimularea gândirii logice și creative prin studiul limbii, în vederea formării unei personalități autonome, capabile să-și prezinte păreri, să accepte diversitatea de idei și de opinii;

• accentuarea proceselor de construcție a sensului global în receptarea textelor literare și nonliterare;

• abordarea, ca noțiuni-ancoră, a conceptelor de gramatică, având rol orientativ în exersarea contextuală a limbii, înțelegerea acestora având rolul de a susține gândirea metalingvistică, de a orienta mecanismele de autocorectare și de a mo-tiva preocuparea pentru exprimarea corectă, controlată și eficientă, adaptată la specificul situației de comunicare;

• abordarea conceptelor de teorie literară ca noțiuni-ancoră, cu rol structurant în înțelegerea și în interpretarea textelor, conștientizarea importanței acestora

52

în dezvoltarea elevului ca cititor și în formarea interesului său pentru cultura națională și europeană;

• centrarea demersurilor didactice pe învățarea activă și pe evaluare continuă; • proiectarea activităților didactice centrate pe dezvoltarea integrată a

competențelor-cheie; • transpunerea activităților școlare în medii sociolingvistice reale, in contexte non-

formale si informale și re-crearea unor „realități exterioare” în clasă.

Sugestiile metodologice lasă suficientă libertate profesorilor de specialitate, dar ele conturează și concepția învățării limbii și literaturii române în gimnaziu, care deschide spre inter- și trans-disciplinaritate, spre o perspectivă dinamică asupra studiului, cu ac-cent sporit pe dezvoltarea competențelor și nu pe asimilarea unor cunoștințe, spre o abordare holistică, astfel încât elevii să înțeleagă legăturile dintre domeniile de conținut ale disciplinei și interdependența dezvoltării competențelor; de asemenea strategiile didactice selectate de profesor trebuie să fie descriptive și interactive, adică să ofere o deschidere largă spre varietățile limbii, spre uzul comun al acesteia, și spre diversitatea de genuri literare și nonliterare din literatura și media actuale.

Autorii de manuale trebuie să uzeze de beneficiile perspectivei cognitiviste și con-structiviste în studiul limbii și literaturii române, astfel ca profesorii să știe cum pot implica elevii în propria învățare, cea prin descoperire. La selectarea conținuturilor care permit dezvoltarea competențelor specifice, profesorii și autorii de manuale vor urmări aceeași progresie dinspre conținuturile mai simple spre cele mai complexe în fiecare domeniu de conținut specific limbii și literaturii române: vorbirea, redactarea, lectura, limba. Activitățile didactice și conținuturile lingvistice și literare trebuie să reflecte, în mare măsură, noutățile din fiecare domeniu de conținut: cercetări lingvistice recente, apariții editoriale în cadrul literaturii pentru copii și adolescenți etc.

6.2. Tipologia şi formele de organizare a lecţiilor de Limba şi literatura română

Tipuri de lecții după criteriul competenței, cu specificarea materiei specifice disci-plinei:

• lecție de formare a capacităților de achiziţionare a cunoștințelor (comunicative, lingvistice, literare, lectorale);

• lecție de formare a capacităților de înţelegere a cunoștințelor cunoștințelor (co-municative, lingvistice, literare, lectorale);

• lecție de formare a capacităților de aplicare a cunoștințelor cunoștințelor (comu-nicative, lingvistice, literare, lectorale);

• lecție de formare a capacităților de analiză-sinteză a cunoștințelor cunoștințelor (comunicative, lingvistice, literare, lectorale);

• lecție de formare a capacităților de evaluare a cunoștințelor;• lecție mixtă La nivelul gimnazial, disciplina Limba şi literatura română, abordată integrat, se con-

cretizează/materializează în tipuri de lecție: • lecții de receptare/interpretare a textului (literar/nonliterar); • lecții de comunicare orală;

53

• lecții de gramatică și cultivare a vorbirii; • lecții de producere a textelor scrise;etc.Profesorul are libertatea de a alege forme de organizare a lecției: • ateliere de vorbire, discuție, scriere, creație, dezbatere; • atelier inter-transdisciplinar;• masă rotundă;• joc de rol (proces judiciar, ecranizare) etc.

6.3. Strategii didactice recomandate40

Pentru activități care urmăresc exprimarea identităţii lingvistice şi culturale proprii (competenţa 1):

• Activitățile vor viza compararea unor texte diverse, jocuri, vizionare de film/spec-tacole, teatru, redactarea unor narațiuni personale, a unor jurnale de călătorie, realiza-rea unor bloguri de promovare a locului de origine, dramatizarea, interviul etc.

Pentru activități centrate pe receptarea mesajului oral şi producerea de mesaj oral (competenţa 2):

• Activităţile de pre-ascultare vor viza strategii ce pregătesc și facilitează receptarea textului (anticiparea temei, diminuarea dificultăților lingvistice, semantice, referențiale etc.).

• Activităţile de ascultare propriu-zisă vor viza strategii de ascultare activă și de fi-xare a conținutului mesajului (completarea unor chestionare, a unor grile de observare, exerciții de identificare a emițătorului/receptorului/contextului comunicării etc.).

• Activităţile de post-ascultare vor viza strategii de reflecție (identificarea intenției de comunicare, congruența verbal-paraverbal-nonverbal, jocuri de rol, exerciții de tip povestire, descriere etc.).

• Activităţile de pre-producere a mesajului oral vor viza strategii de stabilire a conținutului mesajului și a intenției de comunicare în funcție de contextul comunicării (adaptarea mesajului la interlocutor, la situația de comunicare, selectarea comporta-mentului comunicativ potrivit, anticiparea efectului mesajului asupra interlocutorului etc.).

• Activităţile de producere propriu-zisă a mesajului oral vor viza strategii de expri-mare orală fluentă și corectă (exersarea pronunției, exersarea unor contexte de comu-nicare diverse, exprimarea intenției de comunicare prin mijloace verbale, paraverbale și nonverbale, exerciții de descriere, de povestire, de argumentare, adoptarea de com-portamente comunicative diverse prin joc de rol etc.).

• Activităţile de post-producere a mesajului oral vor viza strategii de reflecție (apro-fundarea experienței de comunicare prin completarea unor grile de evaluare etc.).

Pentru activități centrate pe lectura şi receptarea textelor literare şi nonliterare (competenţa 3):

38 Strategiile didactice enumerate au caracter orientativ.

54

• Activităţile de pre-lectură vor viza strategii ce pregătesc și facilitează receptarea textului (anticiparea temei, diminuarea dificultăților lingvistice, semantice, referențiale etc.).

• Activităţile de lectură vor viza strategii de ritmare și orientare a lecturii (lectura cu voce tare/silențioasă, lectura orientată/neorientată, lectura pe roluri, exersarea fluen-ței în lectură) și strategii de fixare a conținutului textului (chestionar, exerciții cu itemi de tip adevărat/fals, exerciții cu alegere multiplă, exerciții de completare, rezumat, po-vestire, harta sensului, organizarea grafică a informației, memorare etc.).

• Activităţile de post-lectură vor viza strategii de interpretare și de producere de text (discuții orientate asupra semnificațiilor textului, dezbaterea, jurnalul de lectură, scrierea creativă etc.)

Pentru activități centrate pe redactarea textului scris de diverse tipuri (competenţa 4): • Activităţile de pre-redactare vor viza strategii de recunoaștere a unor forme tex-

tuale, de documentare etc. (prezentarea unor grupaje de texte, discutarea unei teme, realizarea câmpului lexico-semantic, consultarea unor enciclopedii tipărite sau electro-nice etc.).

• Activităţile de redactare propriu-zisă vor viza strategii de producere de text (exer-sarea diferitelor tipare textuale, rescriere, recitire și corectare; scrierea în colaborare etc.).

• Activităţile de post-redactare vor viza strategii de reflecție (aprofundarea experi-enței de redactare prin completarea unor grile de (auto)evaluare etc.).

Pentru activități centrate pe utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în proce-sul comunicării orale și scrise (competenţa 5):

• Activitățile vor viza identificarea, însușirea, exersarea și reflecția asupra unor fapte de limbă, prin diverse tipuri de exerciții (exerciții de repetiție – dictare, recitare; exerciții de recunoaștere, de exemplificare, de completare și înlocuire, de transformare, exerciții de redactare, exerciții cu caracter ludic etc.).

Pentru activități centrate pe integrarea experiențelor lingvistice și de lectură în con-texte școlare și de viață (competenţa 6):

• Se recomandă ca, în proiectarea scenariului didactic, profesorul să țină cont de necesitatea exersării integrate a celor cinci competențe în funcție de tema fiecărui an de studiu, precum și de specificul individual și colectiv al clasei.

• Activitățile vor viza abordări inter- și transdisciplinare descrise în paragraful 8.2.

6.4. Elemente inter-şi transdisciplinare realizate la disciplina Limba şi literatura română

Interdisciplinaritatea, la studiul limbii și literaturii în gimnaziu, implică, în primul rând, aria curriculară Limbă şi comunicare, mai ales în ceea ce privește practica raționa-lă și funcțională a limbii. Deși pornesc din direcții diferite, limba română – de la funcți-onal spre rațional, ca limbă pe care elevul o vorbește coerent încă până la școlarizare și până a afla de structurile gramaticale sau categoriile semantice, iar limba străină – de la rațional spre funcțional, competențele lingvistice se intersectează în cazul echivalențe-lor semantice, gramaticale și lexicale.

55

Pe dimensiune literară, Curriculumul actual pledează pe principiul relațiilor inter-disciplinare și al interacțiunii literaturii cu artele, dezvăluind un potențial de educație literar-artistică și estetică a elevilor, valoarea căruia necesită investigații teoretice și aplicative serioase. Nici o altă disciplină școlară nu este în stare să realizeze funcția cognitiv-estetică și educativ-estetică ce le revine activităților verbal-artistice și artistice, elevii înșiși fiind participanți activi ai propriei formări artistic-estetice în mod implicit, ca ființe ce creează și se creează.

Competențele lectorale, formate și dezvoltate la Limba și literatura română, permit o înțelegere de profunzime a textelor de studiu și la limbile moderne, a textelor științi-fice din celelalte domenii. La fel, înțelegerea textului de studiu la Limba și literatura ro-mână, referința la anumite evenimente din viața națiunii sau a personalităților literare este sterilă fără o reală transdisciplinaritate cu istoria și geografia. Profesorul este acela care le poate valorifica pe larg, re-adunând o imagine globală a lumii din materii școlare învățate separat.

Activitățile transdisciplinare presupun abordarea integrată a curriculumului prin centrarea pe probleme ale lumii reale în contexte cotidiene, urmărind dezvoltarea com-petentelor pentru viață. Abordarea integrata a curriculumului solicită crearea de cone-xiuni între competențe/unități de competențe dobândite disparat, în cadrul diferitor discipline. O asemenea abordare nu se mai centrează pe discipline, ci le transcende, subordonându-le elevului – subiectului formării.

Transdisciplinaritatea presupune întrepătrunderea mai multor discipline, sub for-ma integrării curriculare, cu posibilitatea constituirii, în timp, a unei discipline noi sau a unui nou domeniu al cunoașterii, prin ceea ce se numește fuziune – faza cea mai radicală a integrării.

Abordarea integrată, specifică transdisciplinarității este centrată pe lumea reală, pe aspectele relevante ale vieții cotidiene, prezentate așa cum afectează și influențează ele viața noastră. Exemplu: Ce înseamnă să fii informat?

Administrarea activităților transdisciplinare la disciplina Limba şi literatura românăPrezentul curriculum promovează demersuri transdisciplinare câte 7-8 ore în fiecare

din clasele a V-a – a IX-a, după cum urmează:

Competenţa specifică 1. Perceperea identității lingvistice și culturale pro-prii în context național, manifestând curiozitate și toleranță.

2 ore

Competenţa specifică 2. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situ-ații de comunicare orală, dovedind coeziune și coerență discursivă.

2 ore

Competenţa specifică 6. Integrarea experiențelor lingvistice și de lectură în contexte școlare și de viață, dând dovadă de atitudine pozitivă și interes.

3-4 ore

• Fiecare instituție de învățământ își poate alege succesiunea zilelor cu activități transdisciplinare.

• La nivelul instituției de învățământ se va aproba planul calendaristic de desfășurare a acestor activități, în funcție de potențialul/disponibilitatea colectivului profesoral și managementul timpului.

56

Variante posibile de administrareVarianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4

O zi la sfârșitul fiecărei luni în afară de luna septembrie și mai.

Zile consecutive, după cum urmează:Octombrie – 2 zileDecembrie – 2 zileMartie – 3 zile

Decadele disciplinelor să se producă în con-text curricular și să prevadă zile transdis-ciplinare.

Câte o săptămâna pe semestru *(poate al-terna cu săptămânile pe disciplinele)

Tehnologia desfăşurării activităţilor transdisciplinare:1. Profesorii realizează activităţi de tip interdisciplinar (cooperare între discipline

înrudite). De ex.Limba şi literatura română şi Istorie, Limba şi literatura română şi geografie; Limba şi literatura română şi Limba străină; Limba şi literatura româ-nă şi Educația pentru societate, Limba şi literatura română şi Educația muzicală, Limba şi literatura română şi Educația plastică/tehnologică.

2. Inițial se stabilesc, la nivelul proiectelor de lungă durată teme interdisciplinare (în procesul activităților metodice).

3. Temele interdisciplinare se pot realiza în cadrul acelorași lecții cu profesorii care se succed în abordarea sarcinilor specifice disciplinei.

4. Temele interdisciplinare se pot realiza la fiecare lecție separat, la disciplina sa.

6.5. Specificul activităţilor de evaluare la disciplina şcolară Limba şi literatura română

Organizarea integrată a demersului educațional la Limba şi literatura română impu-ne o modificare a strategiilor de predare-învățare, dar și de evaluare. Proiectarea curri-culumului pe competențe, formarea și dezvoltarea acestora implică strategii adecvate de evaluare a performanței, adică a produselor, comportamentelor și a altor manifes-tări observabile, care dau dovadă de prezența acelor competențe.

Limba şi literatura română în gimnaziu include cunoștințe, capacități, atitudini, care măsoară un anumit comportament observabil în anumite situații, e vorba de compe-tențe, în cazul dat – competențe de comunicare și literar-lectorale, ce duc la anumite rezultate școlare, performanțe, la manifestarea culturii de comunicare și literar-artisti-ce, prin urmare, la cunoașterea valorică a limbii și literaturii; receptarea și interpretarea textelor literare, angajarea în producerea anumitor tipuri de texte/compoziții școlare prin capacitățile de lectură achiziționate.

În evaluare se va avea în vedere calitatea competențelor și a unităților de competen-țe, după cum urmează:

- în cazul competenței care se referă la exprimarea identităţii lingvistice şi cultu-rale proprii, se urmărește interesul pentru problema identitară, abilitatea de a interoga și de a formula idei privind valorile culturale românești și europene.

- în cazul competenței de receptare şi de producere a unor texte orale în diverse situaţii de comunicare, se va avea în vedere calitatea ascultării active și coerența mesajelor produse;

- în lectura şi receptarea textelor de diverse tipuri, se va avea în vedere acura-tețea comprehensiunii și substanțialitatea interpretării, urmărindu-se progresia competenței de lectură prin racordare la cadrele internaționale de referință;

- în redactarea unor texte de diverse tipuri, se va avea în vedere conținutul textu-lui, adecvarea la tiparul textual abordat și corectitudinea lingvistică;

57

- în cazul evaluării competenței de folosire corectă, adecvată şi eficientă a limbii în comunicarea orală şi scrisă se va avea în vedere raportarea la situația de co-municare și cunoașterea normei;

- în cazul evaluării competenţei de integrare a experienţelor lingvistice şi de lec-tură în contexte şcolare şi de viaţă, se vor aplica metode alternative de evaluare și vizează aprecierea modului în care elevul rezolvă probleme ale lumii reale în contexte cotidiene cu ajutorul experiențelor lingvistice și literare.

În contextul formării și dezvoltării competențelor evaluarea educațională se va fun-damenta pe următoarele principii, stipulate în Cadrul de Referință al Curriculumului Național:

• evaluarea este un proces permanent, o dimensiune esențială a procesului educațional și о practică eficientă în școală;

• evaluarea stimulează învățarea, formarea și dezvoltarea competențelor;• evaluarea se axează pe necesitatea de a compara pregătirea elevilor în raport cu

competențele specifice, unitățile de competențe ale disciplinei Limba şi literatu-ra română;

• evaluarea la Limba şi literatura română implică utilizarea metodelor variate (tradiționale și moderne);

• evaluarea este un proces reglator, care determină calitatea activităților școlare la disciplină;

• evaluarea trebuie să-i conducă pe elevi spre о autoapreciere corectă și spre о îmbunătățire continuă a competențelor lingvistice și literare.

În procesul educațional la Limba şi literatura română, profesorul va realiza: • evaluarea inițială, cu funcția prognostică; • evaluarea curentă, cu funcția formativă;• evaluarea finală (sumativă), cu funcția diagnostică. Evaluarea sumativă finală pentru treapta gimnazială se realizează în baza unui test

unic cu barem unic de corectare.În ansamblu, evaluările sumative (finale) realizate vor demonstra dacă la finele mo-

dulului/unității/anului de învățământ sunt dobândite achizițiile determinate de unitățile de competență stabilite în curriculum pentru clasa respectivă.

Prin examenul de absolvire a gimnaziului, se va evalua dacă au fost formate competențele specifice Limbii şi literaturii române preconizate pentru treapta gimna-zială de învățământ și dacă au fost atinse standardele de eficiență a învățării limbii și literaturii române.

Evaluarea competențelor de comunicare/lingvistice vizează:• vorbirea orală: interacțiunea spontană sau interacțiunea pregătită, conversația,

discuția neoficială;• exprimarea în scris: realizarea scrisa a temelor, sarcinilor didactice, elaborarea

textelor în parametrii indicați.În acest caz, produsele și comportamentele supuse evaluării vor fi:- discursurile independente (diferite ca subiect și durată de la clasa a V-a la a IX-a);- actele comunicative colective (dialoguri, discuții, comunicarea observată în ca-

drul activităților de grup);- lucrările scrise, variind atât dimensiunile, cât și condițiile de elaborare sau dificul-

tatea sarcinilor.Prin intermediul produselor școlare se vor evalua elementele culturii comunicării și

58

elementele culturii lecturii. Criteriile de evaluare unice pentru produsele recomandate, precum și matricea de specificații (pentru testele docimologice) se regăsesc în ghidurile metodologice.

În contextul principiilor evaluării, prioritară și dominantă în procesul educațional la disciplină este evaluarea curentă – evaluarea formativă în bază de competențe.

Trecerea la autoevaluare și la evaluarea reciprocă, adică abordarea evaluării ca învățare și învățarea modului de a oferi feedback, va reprezenta o preocupare constantă a cadrului didactic care organizează și dirijează procesul evaluativ.

6.6. Evaluarea din perspectiva competenţelor

Evaluarea progresului/a succesului fiecărui elev – la etapa de gimnaziu, are menirea de a spori responsabilitatea elevului pentru propriile rezultate, îi permite să-și aprecieze cât se poate de obiectiv potențialul intelectual și efortul depus pentru obținerea rezul-tatului dorit și, în ultimă analiză, îl ajută să decidă asupra opțiunilor viitoare (de alegere a profesiei, bunăoară).

În condițiile învățământului modern, competența se transformă în finalitate a pro-cesului educațional și „obiect” al evaluării școlare. În domeniul evaluativ ne aflăm în faza reconceperii evaluării, a trecerii de la evaluarea obiectivelor la evaluarea în bază de competențe și în final, la evaluarea competențelor școlare.

Această nouă concepție prefigurează construcția unui nou model integrator al evalu-ării, care valorifică deopotrivă şi încearcă să coreleze cunoştințe, deprinderi, capacități de aplicare a cunoştințelor, valori şi atitudini ale elevului.

Din perspectiva prezentului curriculum este important a se delimita noțiunile de Evaluare bazată pe competențe şi Evaluarea competențelor.

Evaluarea bazată pe competenţe Evaluarea competenţelorevaluarea capacităţii de transfer a elevilor, adică a măsurii în care folosesc eficient cu-noștințele, abilitățile și atitudinile pentru rezolvarea problemelor concrete cu care se confruntă în situaţie nouă.

evaluarea competențelor asimilate de elev în urma absolvirii unei trepte de şcolaritate validate prin rezultatele muncii elevului.

Premise pentru o evaluare în bază de competențe:• Deschiderea evaluării spre viaţă: competențe relaționale, comunicare profesor –

elev, disponibilități de integrare socială;• Evaluarea este parte integrantă a predării şi învăţării. Extinderea evaluării de la ve-

rificare și apreciere a rezultatelor la evaluarea procesului, a strategiei de învățare a elevului, purtătoare de succes; evaluarea elevilor dar și a obiectivelor, a conținutului, metodelor, a situației de învățare, a evaluării însăși;

• Evaluarea se referă la toate aspectele legate de curriculum şi cuprinde domeniile: cognitive şi afective. Luarea în considerare, pe lângă achizițiile cognitive, și a altor indicatori, precum: personalitatea, conduita, atitudinile; aplicarea în practică a celor învățate; diversificarea tehnicilor de evaluare și adecvarea acestora la situațiile con-crete (teste docimologice, lucrări de sinteză, tehnici de evaluare a achizițiilor practi-ce, probe de aptitudini, conduita, valorizare etc.);

• Evaluarea este o pârghie pentru succesul tuturor elevilor. Transformarea elevului

59

într-un partener al profesorului în evaluare, prin: autoevaluare, inter-evaluare, eva-luare controlată. Evaluarea într-o perspectivă a succesului nu presupune diminuarea cerințelor. Evaluarea este un ajutor oferit elevului în vederea dezvoltării complexe a potențialului său;

• Evaluarea poate juca un rol critic în identificarea timpurie a învăţării şi enunţarea dificultăţilor. Scurtarea drumului evaluare – decizie – acțiune ameliorativă, inclusiv prin integrarea eforturilor și disponibilităților participative ale elevilor; centrarea pe aspectele pozitive și nesancționarea permanentă a celor negative.

6.7. Metode şi tehnici de evaluare

Caracterul flexibil al metodelor și tehnicilor de evaluare, formarea/dezvoltarea con-centrică a competențelor (de la o treaptă și/sau de la o clasă, etapă la alta) la Limba şi literatura română face posibilă utilizarea unui instrumentar evaluativ divers.

Astfel, în procesul educațional la Limba și literatura română în gimnaziu se vor regăsi următoarele metode și tehnici de evaluare:

• probele orale; lectura cu voce a textelor; • recitarea unui fragment sau a unui text memorat; • interogarea frontală;• interviul; • răspunsurile rezumative sau ample;• realizarea orală a diferitelor sarcini la o temă studiată; • probele scrise; exercițiile, sarcinile de lucru, itemii; • dictarea; • expunerea; • rezumatul; • proba scrisă; • probele practice care vizează prezentări gen PowerPoint, Prezi și/sau publicații de

tip colaje, gazete, suporturi, reviste;• lucrări grafice ce presupun desene, postere, scheme, diagrame, ilustrații, diapo-

zitive. Recomandăm, însă, profesorilor să le aplice adecvat, contextualizându-le rolul și

eficiența la etapa respectivă de învățare. Prioritară în aplicarea metodelor/tehnicilor de evaluare va fi funcția motivațională a acestora, menită să susțină acțiunea de învățare activă a elevilor, axată pe gândirea pozitivă ca factor uman stimulator al evaluărilor.

În acest scop, măsurarea rezultatelor școlare se va face prin instrumente valide, cunos-cute, ce pot oferi un feedback pedagogic relevant și operativ. La fel, aprecierea rezultate-lor trebuie făcută pe baza unor criterii unice, transparente, cunoscute anterior de către subiecții evaluați, în maniera lucrului la clasă, sau propuse simultan cu metoda/tehnica: repere; parametri; cerințe; bareme de corectare; descriptori de performanță etc.

Dintre cele mai pertinente modalități de evaluare în gimnaziu, care și-au demonstrat valabilitatea și eficiența, recomandăm: întrebările structurate (interogarea multiproce-suală); eseurile (libere, semistructurate și structurate); testul; tezele; referatele; comen-tariile; sintezele etc.

Paralel cu formele tradiționale, vor fi utilizate și metodele/tehnicile alternative de evaluare: investigația, proiectul, harta conceptuală, portofoliul, cercetarea împărtășită, jurnalul reflexiv, care reclamă un potențial formativ sporit și stimulează spiritul creativ al cititorului, vorbitorului și scriptorului.

60

61

GHIDDE IMPLEMENTARE

A CURRICULUMULUI DISCIPLINAR

62

Introducere

Ghidul pentru implementarea Curriculumului dezvoltat la disciplina Limba şi litera-tura română în gimnaziu se adresează cadrelor didactice, autorilor de manuale și facto-rilor de decizie, constituind un reper important pentru instituțiile abilitate în formarea inițială și continuă a specialiștilor.

Ghidul facilitează realizarea prevederilor din Curriculumul dezvoltat, punerea în practică a aspectelor teoretice și metodologice. Ghidul este un instrument de dezvolta-re a abilităților și a competențelor profesionale ale cadrelor didactice în calitate de ghizi și îndrumători ai elevilor în demersul de formare/dezvoltare a competențelor.

În ghid sunt propuse sugestii de proiectare a activităților, având la bază abordarea integrată. Materialele propuse în ghid au un caracter de sugestii și îndeamnă cadrele didactice să organizeze activitățile creativ, luând în considerație multiplele inteligențe ale copilului, nevoile și interesele elevilor, condițiile și posibilitățile reale în care se desfășoară procesul educațional de educație lingvistică și literar-artistică la disciplina Limba şi literatura română.

Prezentul document corespunde cu provocările și schimbările din era digitală: glo-balizarea, digitalizarea, tehnologizarea, criza valorilor, dar și cu cele din societatea mo-dernă: criza social-politică, economică, demografică, inclusiv din sistemul educațional național: teoretizarea curricula pe discipline și legătura interdisciplinară insuficientă la nivel curricular.

Nu în ultimul rând, acesta ia în calcul experiența cadrelor didactice în procesul de predare-învățare-evaluare, interesele și nevoile elevului modern și analizarea calității rezultatelor obținute la final de proces.

Curriculumul la disciplina Limba şi literatura română în gimnaziu este legat atât de curriculumul ca proces (cercetare-proiectare-predare-învățare), cât și de curriculumul ca produs (cadru de referință, programe, ghiduri, caiete, teste etc.).

Elaborarea prezentului Ghid a ținut cont de: orientarea spre învățarea activă, spre a învăța să înveți, spre formarea de competențe, spre dezvoltarea creativității elevilor ca generatori de valori; asigurarea unui echilibru optim între abordările teoretice și aplica-tive; posibilitățile reale de aplicare la clasă.

Ghidul se adresează cadrelor didactice ce predau disciplina Limba şi literatura româ-nă la clasele gimnaziale, managerilor în educație și autorilor de manuale.

Condițiile care vor asigura o implementare reușită a Curriculumului actual Limba şi literatura română în gimnaziu includ următoarele:

63

•• promovarea unui management eficient al implementării curriculumului pentru învățământul gimnazial;

•• crearea unui climat psihologic și relațional favorabil limbii şi literaturii române în gimnaziu la toate nivelurile;

•• crearea mediului de învățare adecvat limbii şi literaturii române în gimnaziu;•• crearea unui cadru motivațional pentru cadrele didactice și elevi; •• integrarea conștientă a schimbărilor și noutăților în cadrul curricular; •• parteneriatul eficient cu părinții în cheia Strategiei intersectoriale de dezvoltare a

abilităților şi competențelor parentale pentru anii 2016-2021; •• parteneriatul eficient cu reprezentanții comunității.

64

1. Referințe conceptuale/teoretice ale curriculumului la disciplina

Limba şi literatura română1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Limba şi literatura românăDocumentul este orientat spre idealul educațional al modernității, fiind întemeiat

pe principiile pedagogice de bază ale învățământului postmodern și ale didacticii active, ce vizează demersul complex predare-învățare-evaluare din perspectiva formării unui sistem pertinent de competențe menite să asigure interesele și nevoile educaționale ale elevilor, în scopul dezvoltării personalității umane, culturale și al inserției lor active și firești în viața profesională și socială.

Funcțiile curriculumului vizează, așadar, activitățile de predare-învățare-evaluare în diversitatea lor formativă, asigurând interesul permanent al elevului pentru performa-rea sa ca vorbitor şi cititor elevat, cult, pentru stimularea și dezvoltarea sa ca receptor/producător de mesaje și interpret de texte diverse, ce au o funcționalitate evidentă în contextul actual.

Cu statutul de disciplină școlară obligatorie pentru toate clasele și fundamentală pentru studiul celorlalte discipline școlare, Limba şi literatura română integrează, în baza celor două științe umaniste fundamentale: lingvistica și știința literaturii, două do-menii educaționale:

•• educația lingvistică;•• educația literar-artistică.

Acest fapt constituie o premisă concludentă pentru titlul de disciplină școlară de tip integrat, axată, preponderent, pe un demers educativ-formativ.

Modelul funcțional-comunicativ rămâne perspectiva definitorie în organizarea și desfășurarea procesului educațional la disciplină. Proiectarea/structurarea activităților educaționale, realizarea valorică a sensului didactic proiectat și organizarea pertinentă a tuturor tipurilor de evaluare a rezultatelor școlare la disciplină va articula eficiența celor două componente specifice ale concepției lingvistice și literare (EL/ELA).

Educaţia lingvistică (EL) este domeniul de formare și dezvoltare a competențelor de comunicare cultă, prin cunoașterea sistemelor limbii (fonetic, lexical, gramatical) și angajarea elevului în producerea actelor comunicării.

Scopul educaţiei lingvistice: formarea unor vorbitori culți ai limbii române și a pre-miselor pentru cunoaștere și comunicare în orice domeniu al vieții umane.

65

Educaţia literar-artistică (ELA) este domeniul de formare a cititorului cult de litera-tură, prin cunoașterea apropriată a unor opere și fenomene literare de valoare și prin angajarea elevului în producerea, redactarea unor texte literare și interpretative.

Scopul educaţiei literar-artistice: formarea cititorului cult de literatură artistică și a premiselor pentru educația artistic-estetică generală.

Obiectivele EL/ELA sunt formulate în termeni de competențe comunicative/litera-re/lectorale (cunoștințe, capacități, atitudini), pe care urmează să și le formeze elevii pe parcursul școlarității, ajutați fiind de profesor.

Realizarea sistemelor de competențe definite de curriculum se va manifesta în com-portamente comunicative culte, în activități și atitudini literar-artistice și estetice gene-rale, acestea reprezentând și scopul atins al EL/ELA.

Principiile educaţiei lingvistice şi literare reprezintă baza conceptuală și acțională a EL/ELA.

Principiile preconizează:a) centrarea educației lingvistice pe comunicarea în diverse sfere ale cotidianului,

pe formarea competențelor comunicative;b) întemeierea educației literare pe legile și fenomenele receptării și pe interpreta-

rea textelor literare, pe formarea competențelor literare/lectorale;c) educația prin valori și pentru valori;d) prioritatea abordării hermeneutice (interpretative) a materiilor studiate;e) corelarea sistemelor instrumentale comunicative/literare/lectorale;j) diferențierea sistemelor de activitate a elevilor în funcție de:

• textul abordat/elaborat;• situația de comunicare;• competența urmărită;• vârsta elevilor.

La formarea/dezvoltarea competențelor de comunicare orală și scrisă se vor avea în vedere următoarele contexte specifice:

• Contextele comunicării orale:a) organizarea logico-semantică a mesajului;b) organizarea formală a mesajului;c) textul monologat și dialogat.• Contextele comunicării scrise:a) scrierea funcțională: tipuri de lucrări cu scop practic, informativ;b) scrierea reflexivă: tipuri de lucrări inspirate din experiența personală a elevilor;

66

c) scrierea despre textul literar: texte interpretative (analize şi comentarii literare, eseuri) elaborate de elevi;

d) creația artistică: încercări literare ale elevilor.

Conţinuturile educaţiei lingvistice şi literareComponenta comunicativă a conținuturilor EL/ELA se constituie din materii pentru

învățarea comunicării curente (uzuale) și specifice (științifice, artistice, sociale):a) materii lingvistice, reprezentând sistemele limbii române literare: fonologic, lexi-

cal, gramatical (practica rațională a limbii);b) materii ale comunicării, reprezentând fenomene semnificative ale actelor comu-

nicării curente și specifice (practica funcțională a limbii);c) materii didactice, reprezentând procese de învățare a actelor comunicative

(practica didactic-funcțională a limbii sau lingvodidactica).Componenta literară a conținuturilor EL/ELA se constituie din:a) texte literar-artistice și folclorice;b) texte literare interpretative consacrate: studii și eseuri de analiză și comentarii

(hermeneutică literară);c) texte științifice: de teorie și istorie literară, estetică etc.;d) texte/materii didactice despre învățarea/realizarea activităților de lectură. Tex-

tele literare și nonliterare, selectate de autorii de manuale și de către profesori, vor reflecta și exigențele noilor educații, ca valori pedagogice importante ale secolului XXI, realizându-se astfel premise pentru integralizarea demersurilor Curriculumului de Dezvoltarea personală și ale Curriculumului la Limba şi litera-tura română.

Principiile de selectare a textelor literare pentru studiu și lectură în clasele a V-a – a IX-a oferă deschideri în special spre realizarea educației pentru valori, educației pentru cetățenie, educației pentru democrație, educației personale și sociale, educației glo-bale, educației pentru dezvoltare, educației pentru mediu/ecologie, educației pentru pace și toleranță, educației pentru toți și pentru fiecare, educației pentru comunicare și mass-media, educației pentru viața de familie.

Structura axiologică a conținuturilor ELA vizează valori fundamentale: Adevărul, Bi-nele, Frumosul, Dreptatea, Libertatea; valori specifice creației artistice (estetice, mo-rale, religioase, teoretice); valori contextuale (valorile imanente și valorile in actu) ale operelor literare.

În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Limba şi literatura română s-a ținut cont de: ideile, conceptele, teoriile, paradigmele aferente domeniului educației

67

lingvistice și literar-artistice (EL/ELA): conceptul de diversificare a cunoaşterii în tipuri de cunoaştere (cel aferent ELA fiind cunoaşterea artistic-estetică, iar EL – cunoaşterea em-pirică şi cunoaşterea științifică), principiul sincretismului artelor, conceptul de educație lingvistică (E. Coșeriu), conceptul de didactică a artei (Vl. Pâslaru), teoria lecturii (M. Corti, U. Eco, P. Cornea), teoria educației artistic-estetice (B. T. Lihaciov, N. A. Kuşaev, E. V. Kviatkovski, L. P. Peciko), teoria educației literar-artistice (Vl. Pâslaru), principiul priorității receptorului (M. Heidegger, J. Mukarovsky), principiul gradualității creației-receptării artistice (C. Radu), principiul adecvării structurii activității de lectură a elevilor la structura operei literare (N. A. Kuşaev) etc.

Conținuturile EL/ELA vor fi structurate pe principii comune (accesibilitate, valoare stabilă, anticiparea dezvoltării, coerență, echilibru structural etc.) și specifice educației lingvistice și educației literare, după cum urmează:

•Principii de selectare/structurare a conținuturilor educației lingvistice:a) adecvării la teleologia și tehnologia EL;b) plinătății sistemelor elementelor de construcție a comunicării (a sistemelor limbii

naționale);c) plinătății actelor comunicării curente și specifice: valorificarea suficientă a limba-

jelor comun, poetic, științific;d) valorificării mediilor sociolingvistice ale elevilor: general (al comunității), specific

(rural/urban, amorf/cultivat, național/mixt, monocultural/policultural) și particu-lar (familial, școlar, cultural-artistic);

e) accesibilității sau adecvării structurii conținuturilor la structura actelor cognitive și de comunicare a elevilor;

f) adecvării la specificul zonelor de comunicare intensivă a elevilor: utilitară, cogni-tivă, didactic-educațională, interumană, culturală, spirituală;

g) corespondenței cu tipurile de comunicare a elevilor;h) asigurării zonei proxime de dezvoltare a competențelor de comunicare;i) instrumentării riguroase a activității de comunicare a elevilor;j) coerenței cu conținuturile educației lingvistice, în cadrul studiului limbilor mo-

derne;k) contextualizării interculturale a conținuturilor educației lingvistice.•Principii de selectare/structurare a conținuturilor educației literare:a) adecvării la teleologia și tehnologia ELA;b) valorii artistice certificate: valoarea națională/universală a operei/creației scrii-

torului;c) convergenței/coerenței în promovarea valorilor fundamentale ale Humanitasu-

lui, valorilor naționale și în formarea axiologică a elevilor;

68

d) valorificării de către operă a surselor folclorice și mitologice naționale (aplicare selectivă);

e) adecvării la interesele de lectură ale elevilor și asigurării zonei proxime de dez-voltare literară;

f) diversității poetice (tematice, de gen, stilistice etc.);g) instrumentării riguroase a activității de lectură a elevilor;h) plinătății axiologice: coerenței valorilor fundamentale (Adevărul, Binele, Frumo-

sul, Dreptatea, Libertatea), valorilor specifice creației artistice (estetice, morale, religioase, teoretice), coerenței valorilor contextuale;

i) plinătății și coerenței sistemului de elemente ale limbajului poetic: forma, struc-tura, figurile de stil, versificația;

j) convergenței/coerenței cu structura sistemului de activitate lectorală a elevilor;k) accesibilității sau adecvării structurii conținuturilor la structura actelor de recep-

tare poetică a elevilor;l) concentrismului și istorismului;m) coerenței cu conținuturile educației lingvistice și artistic-estetice (educației mu-

zicale, artistico-plastice etc.);n) coerenței și continuității, în raport cu structura sistemului național de învățământ.•Selectarea/combinarea tehnologiilor educaționale pentru fiecare formă/acțiune

educativă se va face în baza principiilor:a) corelării experiențiale – cu valorile comunicative/literare/lectorale, achiziționate

anterior de către elevi;b) adecvării la standardele de conținut și la standardele de competență;c) corelării cu specificul materiilor de predare-învățare (științifice, artistice, tehno-

logice);d) angajării competențelor, conținuturilor și tipului evaluării;e) particularizării în funcție de psihologia vârstei și individualitatea elevilor;f) adecvării la mediile sociolingvistic și cultural-estetic ale unității de învățământ și

ale elevilor;g) corelării cu tipurile comunicării (utilitară, cognitivă, literar-artistică) și cu tipurile

de limbaj (comun, poetic, științific);h) gradualității demersurilor didactic-educațional și comunicativ-literar/lectoral;i) caracterului personalist-interactiv al demersului tehnologic.Instrumentarul didactic-metodologic de realizare a EL/ELA se constituie din urmă-

toarele piese curriculare de bază: prezentul Curriculum, ghidul de implementare a aces-tuia, manualul și ghidul metodologic. Profesorul este în drept să facă opțiune pentru manual și pentru demersul tehnologic.

69

Acțiuni pedagogice în formarea la elevi a culturii literar-artistice coerente cu obiec-tivele EL/ELA:

•• pregătirea conștientă pentru actul lecturii și interpretării textelor literare; •• lectura fluentă, expresivă și comprehensivă a unei diversități de texte literare/

didactice/interpretative; •• formarea/dezvoltarea percepției, imaginației, gândirii și creației artistice; •• achiziționarea instrumentarului teoretico-literar și lectoral aferent activității de

lectură; depistarea/discernerea/interpretarea apropriată a valorilor textelor lite-rare prin descifrarea limbajului poetic;

•• producerea unei varietăți de texte reflexive, interpretative și imaginative; •• evaluarea critică a operelor și fenomenelor literare;•• autocomunicarea într-un sistem propriu de valori, în interacțiune cu axiologia

literară, utilizând mijloacele limbajului poetic.

1.2. Demersuri inovatoare ale Curriculumului la disciplina Limba şi literatura românăEvidenţiem schimbările/dezvoltările realizate:• Reliefarea cadrului valoric/axiologic transdisciplinar în baza profilului absolven-

tului nivelului gimnazial de învățământ ca un nou concept cu valențe semantice de finalitate a sistemului de învățământ, proiectat din premisa unității abordării psiho- și sociocentriste.

• Reformularea competențelor specifice disciplinelor, evidențiind valorile și atitu-dinile specifice predominante în concordanță cu profilul absolventului claselor gimnaziale. Asigurarea conexiunilor inter- și transdisciplinare prin formularea unei competențe specifice de integrare și transfer pentru fiecare disciplină de studiu.

• Redefinirea unităților de învățare pornind de la statutul competențelor care de-vin un nou sistem de referință al finalităților de format, conținuturile devenind mijloace de formare a competențelor.

• Asigurarea unei structuri unice a unităților de învățare pe clase, eșalonându-le la majoritatea disciplinelor pe parcursul temporal al anului școlar, fapt ce va facilita activitatea de proiectare didactică.

• Revizuirea sistemelor de unități de competențe în contextul dinamic al formării competențelor specifice pe unități de învățare, pe clase.

• Eșalonarea sistemelor de finalități preconizate pentru sfârșitul fiecăreia dintre clasele a V-a – a IX-a, care conduc progresiv elevii spre dobândirea competențe-lor specifice disciplinei la finele treptei gimnaziale de învățământ.

• Promovarea abordărilor curriculare transdisciplinare.

70

• Corelarea abordărilor intra- și interdisciplinare la nivelul conținuturilor pe disci-pline, pe clase și unități de învățare: sincronizări (limba străină şi limba română), reconfigurări, optimizări, descongestionări judicioase.

• Asigurarea numărului de ore necesar pentru un parcurs eficient de predare-în-vățare-evaluare: dobândirea, înțelegerea, aplicarea, analiza-sinteza achizițiilor; realizarea strategiilor de evaluare.

• Corelarea Curriculumului cu procesele de globalizare, internaționalizare, europe-nizare, tehnologizare etc. prin introducerea unor activități de învățare și produse școlare care valorifică TIC – în cheia implementării Strategiei „Moldova Digitală 2020”1.

• Promovarea strategiilor didactice (inter)active, a învățării experiențiale, a ele-mentelor de învățare prin sarcini, prin proiecte, studii de caz, în combinare judi-cioasă cu strategii consacrate pentru vârsta școlară gimnazială.

• Introducerea unei competențe distinctive, dedicată didacticii oralului.• Asigurarea progresiei cognitive, formative și atitudinale a competențelor cu toate

derivatele lor de context, ca exercițiu actual de dezvoltare curriculară novatoare.

1 Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial Nr. 252-257, art. Nr. 963

71

Com

pete

nţa

sp

ecifi

că 1

. Pe

rcep

erea

id

entit

ății

lingv

is-tic

e și

cultu

rale

pr

oprii

în c

onte

xt

națio

nal,

man

ifes-

tând

cur

iozit

ate

și to

lera

nță.

S-a

intr

odus

o n

ouă

com

pete

nță

iden

titar

ă și

cultu

rală

. Co

mpe

tenț

a ur

măr

ește

apr

ecie

rea

de c

ătre

ele

vi a

val

orilo

r naț

iona

le d

in p

ersp

ectiv

a lim

bii,

a pa

trim

oniu

lui ș

i a

apar

tene

nței

etn

ocul

tura

le, s

ă fo

rmul

eze

argu

men

te d

espr

e lim

ba ro

mân

ă ca

lim

bă m

ater

nă și

ca

limbă

de

stat

. Un

ele-

men

t de

nout

ate

este

abo

rdar

ea in

terd

iscip

linar

ă a

conc

epte

lor d

e id

entit

ate

etni

că, l

ingv

istic

ă, c

ultu

rală

și a

part

enen

ță

lingv

istic

ă sa

u et

nocu

ltura

lă.

Elev

ii vo

r rel

ata

desp

re si

ne c

a re

prez

enta

nt a

l com

unită

ții v

orbi

toril

or d

e lim

ba ro

mân

ă și

al c

ultu

rii n

ațio

nale

și c

a vo

r-bi

tor d

e lim

bă ro

mân

a și

limbi

stră

ine.

În c

onte

xte

școl

are

vor a

soci

a ex

perie

nțe

de v

iață

și d

e le

ctur

ă cu

ele

men

te sp

e-ci

fice

ale

cultu

rii lo

cale

și n

ațio

nale

. Dem

ersu

rile

com

pete

nței

vize

ază

încu

raja

rea

elev

ilor d

e a

prez

enta

opi

nii d

espr

e ap

arte

nenț

a la

isto

ria, c

ultu

ra, l

imba

și li

tera

tura

rom

ână,

des

pre

situa

ția a

ctua

lă a

lim

bii r

omân

e.

Com

pete

nţa

sp

ecifi

că 2

. Pa

rtici

pare

a la

in

tera

cțiu

ni v

er-

bale

în d

iver

se

situa

ții d

e co

-m

unic

are

oral

ă,

dove

dind

coe

zi-

une

și co

eren

ță

disc

ursiv

ă.

Com

pete

nța,

în si

ne, e

ste

elem

ent d

e no

utat

e, în

truc

ât re

prez

intă

un

cadr

u de

refe

rință

pen

tru

dezv

olta

rea

unei

did

ac-

tici a

ora

lulu

i ca

prem

isă

a de

zvol

tării

com

pete

nțel

or c

omun

icati

ve, c

are

subo

rdon

ează

con

cept

ele

lingv

istic

e pe

rfor

mă-

rii u

nor a

cte

de li

mba

j, un

or si

tuaț

ii co

mun

icati

ve d

e co

mpl

exita

te d

iferit

ă, g

rada

tă în

rapo

rt c

u vâ

rsta

ele

vilo

r. U

n ar

gum

ent a

l rel

evăr

ii Co

mpe

tenț

ei d

e co

mun

icar

e or

ală

este

și fa

ptul

că

Com

unic

area

repr

ezin

tă u

n pr

oces

de

viaț

ă es

enția

l prin

car

e oa

men

ii ge

nere

ază

siste

me,

obț

in, t

rans

form

ă și

folo

sesc

info

rmaț

ia p

entr

u a-

și sa

tisfa

ce n

evoi

le

vieț

ii. P

rin u

rmar

e, p

rin c

ompe

tenț

ă de

com

unic

are

oral

ă nu

se în

țele

ge v

olum

ul d

e cu

noști

nțe

desp

re li

mba

j deț

inut

e de

un

vorb

itor,

ci v

aloa

rea

lor f

uncț

iona

lă, g

ener

atoa

rea

unei

acti

vită

ți de

inte

rrel

ațio

nare

, acc

entu

ându

-se

dim

ensiu

-ne

a in

tegr

atoa

re a

pro

cesu

lui.

Acce

nte

inov

ative

con

sider

ăm și

val

orifi

care

a co

mpo

nent

elor

com

pete

nței

de

com

unic

are

oral

ă pr

ecum

: edu

care

a/de

z-vo

ltare

a at

enție

i și a

cap

acită

ții d

e co

ncen

trar

e în

pro

cesu

l asc

ultă

rii, c

onști

entiz

area

fapt

ului

că

aces

tea

sunt

pur

tăto

a-re

de

inte

nțio

nalit

ate

com

unic

ativă

, pre

cum

și p

rodu

cere

a m

esaj

elor

ora

le (v

orbi

rea,

dic

ția e

tc.).

La n

ivel

ul c

onțin

utur

ilor,

CLLR

act

ual a

duce

pre

ciză

ri uti

le p

entr

u re

aliza

rea

activ

itățil

or d

e în

văța

re (c

onțin

utur

ile în

car

e su

nt d

etal

iate

dic

ția, s

trat

egiil

e de

com

preh

ensiu

ne și

de

conc

eper

e a

text

ului

ora

l sau

stra

tegi

ile d

e as

culta

re a

ctivă

).In

trod

ucer

ea u

nită

ților

de

conț

inut

ce

vize

ază

expr

esiv

itate

a vo

rbiri

i și d

icția

, (di

recti

ve in

ovati

ve) a

fost

încu

raja

tă d

e ul

timel

e st

atisti

ci n

ațio

nale

: htt

p://

stati

stica

.gov

.md/

publ

ic/fi

les/

publ

icati

i_el

ectr

onic

e/Co

piii_

Mol

dove

i/Cop

ii_M

oldo

-ve

i_20

16.p

df, p

otriv

it că

reia

, num

ărul

cop

iilor

cu

tulb

urăr

i de

vorb

ire a

cre

scut

ala

rman

t în

ultim

ii an

i, în

201

6 –

2,7

mii

cu tu

lbur

ări d

e vo

rbire

(1,2

% c

opii/

elev

i). P

rin u

rmar

e, c

omun

ității

de

vorb

itori

ai li

mbi

i rom

âne

în R

. Mol

dova

, im

plic

it și

elev

ilor,

îi su

nt sp

ecifi

ce p

robl

emel

e gr

ave

de p

ronu

nție

a c

uvin

telo

r, în

truc

ât to

t mai

mul

ți co

pii c

omun

ică

mai

mul

t vi

rtua

l, ia

r atu

nci c

ând

sunt

nev

oiți

să se

exp

rime

oral

sau

în sc

ris, „

măn

âncă

” lit

ere,

pre

scur

teaz

ă cu

vint

e sa

u pu

r și s

im-

plu

nu su

nt în

star

e să

rost

easc

ă un

ele

prop

oziți

i cor

ect,

expr

esiv

și c

ursiv

. Atu

nci c

ând

părin

ții și

școa

la n

u se

apl

eacă

as

upra

pro

blem

elor

de

com

unic

are

ale

elev

ilor,

ei se

dez

voltă

slab

em

oțio

nal,

au re

zulta

te p

roas

te la

învă

țătu

ră și

aju

ng

trep

tat î

n sit

uația

de

a re

fuza

să m

ai c

omun

ice

verb

al.

Dicț

ia e

un

avan

taj p

entr

u or

icin

e do

reșt

e să

se in

tegr

eze

cu su

cces

în v

iața

soci

ală.

72

Din

punc

tul d

e ve

dere

al f

orm

atul

ui, C

LLR

2019

recu

rge

la tr

ei ti

puri

de te

xte:

con

tinue

, disc

ontin

ue și

mul

timod

ale.

Ac

este

a po

t apă

rea

atât

în fo

rmă

tipăr

ită, c

ât și

în m

ediu

l dig

ital.

Defin

irea

prim

elor

dou

ă tip

uri d

e te

xte

este

pre

luat

ă du

pă C

adru

l de

refe

rință

al P

rogr

amul

ui in

tern

ațio

nal p

entr

u ev

a-lu

area

ele

vilo

r (PI

SA),

elab

orat

de

OEC

D. T

exte

le c

ontin

ue su

nt fo

rmat

e di

n pr

opoz

iții s

au fr

aze

orga

niza

te în

par

agra

fe.

Aces

tea

pot fi

org

aniza

te în

secț

iuni

, cap

itole

sau

cărț

i (ro

man

e, p

oves

tiri,

eseu

ri, re

cenz

ii și

scris

ori).

Tex

tele

disc

onti-

nue

sunt

cel

mai

ade

sea

orga

niza

te d

intr

-un

set d

e el

emen

te c

e po

t ave

a at

ât fo

rmat

con

tinuu

, cât

și fo

rmat

disc

ontin

uu

(list

e, ta

bele

, gra

fice,

dia

gram

e, re

clam

e, o

rare

, for

mul

are

etc.

). O

nou

tate

și o

pro

voca

re în

ace

lași

timp

pent

ru m

ulți

prof

esor

i est

e in

trod

ucer

ea te

xtel

or m

ultim

odal

e. T

extu

l mul

ti-m

odal

pre

supu

ne in

tegr

area

div

erse

lor f

orm

e te

xtua

le în

așa

fel î

ncât

să g

ener

eze

sem

nific

ații.

Într

-un

text

mul

timod

al

se c

ombi

nă d

ouă

sau

mai

mul

te si

stem

e se

mio

tice:

ling

visti

c, v

izual

, aud

io, g

estu

al, s

pația

l, m

ultim

odal

itate

a im

plic

ând

inte

rfer

ența

din

tre

cuvâ

nt, i

mag

ine,

sune

t, ge

stică

și m

ișca

re. D

in c

ateg

oria

text

elor

mul

timod

ale

fac

part

e de

signu

l vi

zual

, rev

iste

le, c

ărțil

e în

form

at e

lect

roni

c, p

agin

ile w

eb, p

rodu

sul v

ideo

(film

, vid

eocl

ip, c

lip d

e pr

omov

are,

tuto

rial

etc.

), da

nsul

ș.a.

Com

pete

nţa

sp

ecifi

că 3

. Le

ctur

a și

rece

p-ta

rea

text

elor

lit

erar

e și

nonl

ite-

rare

prin

div

erse

st

rate

gii,

dem

on-

strâ

nd sp

irit d

e ob

serv

ație

și a

ti-tu

dine

cre

ativă

.

Dom

eniu

l lec

turii

adu

ce m

ai m

ulte

nou

tăți,

men

ite să

moti

veze

ele

vii p

entr

u le

ctur

ă și

să le

form

eze

com

pete

nțe

de

lect

ură

pe te

rmen

lung

. Par

adig

ma

dezv

oltă

rii p

erso

nale

pre

supu

ne, d

in p

ersp

ectiv

a ac

east

a, re

cept

area

acti

vă a

text

u-lu

i, pe

baz

a un

ui d

ialo

g au

tenti

c în

tre

text

și c

itito

r, a

unei

tran

zacț

ii a

citit

orul

ui c

u te

xtul

, pen

tru

a aj

unge

la c

onst

ruire

a se

mni

ficaț

iilor

.Ab

orda

rea

tem

atică

pre

supu

ne p

uner

ea în

prim

-pla

nul r

ecep

tării

unu

i tex

t înț

eleg

erea

ace

stui

a și

cons

trui

rea

unor

se

mni

ficaț

ii pr

ivito

are

la te

ma

cent

rală

sau

la su

btem

ele

text

ului

. Ace

eași

tem

ă po

ate

fi ilu

stra

tă p

rin te

xte

liter

are

și no

nlite

rare

și p

oate

fi su

sțin

ută

prin

alte

lim

baje

: vizu

al, s

onor

etc

. Pro

voca

rea

pent

ru a

utor

ii de

man

uale

și p

entr

u pr

o-fe

sori

este

să g

ăsea

scă

tem

e de

inte

res p

entr

u el

evi ș

i, po

ate

și m

ai d

ifici

l, te

xte

adec

vate

pro

filul

ui d

e ci

titor

al e

levi

lor

dint

r-o

anum

ită c

lasă

.Sp

re d

eose

bire

de

CLLR

201

0, C

LLR

2019

nu

indi

că g

enur

i și s

peci

i, ac

east

a în

sem

nând

că

prof

esor

ii nu

vor

mai

pre

da

trăs

ătur

ile u

nor s

peci

i și e

levi

lor n

u li

se v

or m

ai c

ere

argu

men

tări

de ti

pul:

„Dem

onst

reaz

ă că

text

ul x

est

e o

schi

ță/u

n ba

sm/o

nuv

elă”

etc

.In

dica

țiile

priv

ind

text

ele

priv

esc

două

tipu

ri de

cla

sifică

ri: u

na c

are

are

în v

eder

e tip

urile

text

uale

și a

lta c

are

se b

azea

ză

pe fo

rmat

ul te

xtel

or.

73

Com

pete

nţa

sp

ecifi

că 4

. Pr

oduc

erea

tex-

telo

r scr

ise d

e di

ferit

tip,

pe

supo

rtur

i var

ia-

te, m

anife

stân

d cr

eativ

itate

și

resp

onsa

bilit

ate

pent

ru p

ropr

ia

expr

imar

e.

Com

enta

rea

unui

text

liric

s-a

excl

us d

in c

lasa

a V

III-a

.În

dom

eniu

l red

actă

rii, C

LLR

2019

pun

e ac

cent

pe

etap

ele

scrie

rii și

, im

plic

it, p

e re

aliza

rea,

în c

lasă

, a u

nor a

ctivi

tăți

de

scrie

re c

ores

punz

ătoa

re d

iferit

elor

eta

pe. A

vant

ajul

de

a le

urm

ări c

onst

ă în

fapt

ul c

ă pr

ofes

orul

poa

te o

bser

va c

e et

ape

cree

ază

dific

ultă

ți un

ui a

num

it el

ev și

-l po

ate

sprij

ini i

med

iat p

entr

u a-

și îm

bună

tăți

com

pete

nțel

e de

reda

ctar

e.

Com

pete

nţa

sp

ecifi

că 5

. U

tiliza

rea

limbi

i ca

sist

em și

a n

or-

mel

or li

ngvi

stice

(le

xica

le, f

oneti

-ce

, gra

mati

cale

, se

man

tice)

în

real

izare

a ac

telo

r co

mun

icati

ve,

dem

onst

rând

co

recti

tudi

ne și

au

toco

ntro

l.

S-a

depl

asat

stud

iere

a te

mei

„Si

ntax

a fr

azei

. Sub

ordo

nare

a” d

in c

lasa

a V

III-a

în c

lasa

a IX

-a.

S-a

extin

s stu

dier

ea sti

luril

or fu

ncțio

nale

ale

lim

bii d

in c

lasa

a IX

-a și

în c

lasa

a X

-a.

S-a

incl

us, l

a fie

care

cla

să, s

tudi

erea

uno

r mod

ifică

ri în

ort

ogra

fia li

mbi

i rom

âne

conf

orm

DO

OM

-2, 2

010.

Apar

nou

tăți

și în

caz

ul v

erbu

lui.

Dist

ribuț

ia m

odur

ilor p

erso

nale

și im

pers

onal

e pe

cla

se s-

a fă

cut,

insis

tând

u-se

anu

me

pe a

cele

mod

uri i

mpe

rson

ale

care

aju

tă la

form

area

asp

ecte

lor t

empo

rale

de

trec

ut și

viit

or a

le in

dica

tivul

ui.

O a

ltă n

outa

te e

ste

cons

ider

area

arti

colu

lui s

ubst

antiv

al d

rept

det

erm

inar

e m

inim

ă a

num

elui

.Ap

are

idee

a va

riație

i stil

istic

e, fă

când

u-se

refe

rire

la li

mba

stan

dard

, nor

mă

și ab

ater

e și

la e

lem

ente

de

etim

olog

ie.

Aces

te n

oțiu

ni su

nt d

estu

l de

dific

il de

lăm

urit

la v

ârst

ele

mic

i, da

r ele

men

tele

de

core

ctitu

dine

pot

fi p

reda

te c

u efi

cien

ță.

Apel

ul la

dic

ționa

re și

idee

a ur

măr

irii „

isto

riei“

unu

i cuv

ânt p

ot fi

atr

ăgăt

oare

, dep

rinzâ

ndu-

i pe

elev

i cu

mun

ca

știin

țifică

.N

outa

te a

bsol

ută

a CL

LR 2

019

este

par

taja

rea

conț

inut

urilo

r cu

refe

rire

la a

bate

re d

e la

nor

mă:

cac

ofon

ia, p

leon

asm

ul,

barb

arism

ele,

cal

chie

rea,

taut

olog

ia, a

naco

lutu

l.

Com

pete

nţa

sp

ecifi

că 6

. In

tegr

area

ex

perie

nțel

or

lingv

istic

e și

de

lect

ură

în c

on-

text

e

Un

alt p

unct

nou

al C

LLR

2019

în d

omen

iul l

ectu

rii e

ste

incl

uder

ea u

nor c

ompe

tenț

e și

conț

inut

uri c

are

priv

esc

inte

rese

-le

și a

titud

inile

față

de

lect

ură.

Prof

esor

ul v

a pu

tea

folo

si di

verș

i org

aniza

tori

grafi

ci p

entr

u pr

ima

și a

doua

eta

pă, p

e ca

re îi

va

găsi

în a

cest

ghi

d ca

fișe

de

lucr

u ce

vor

put

ea fi

mul

tiplic

ate

pent

ru le

cțiil

e de

reda

ctar

e

74

şcol

are

şi de

vi

ață,

dân

d do

vadă

de

atitu

dine

poz

itivă

și

inte

res.

Asig

urar

ea c

ontin

uită

ții în

impl

emen

tare

a ev

aluă

rii c

riter

iale

prin

des

crip

tori

cu n

ote

(ECD

N) în

învă

țăm

ântu

l gim

nazia

l prin

list

area

pro

duse

-lo

r șco

lare

eva

luab

ile în

fiec

are

unita

te d

e în

văța

re.

Raco

rdar

ea c

ompe

tenț

elor

spec

ifice

disc

iplin

elor

din

aria

cur

ricul

ară

„Lim

bă și

com

unic

are”

la C

adru

l Eur

opea

n Co

mun

de

Refe

rință

pen

tru

Lim

bi[1

] ;

[1] Ca

dre

Euro

péen

Com

mun

de

Réfé

renc

e po

ur le

s Lan

gues

: app

rend

re, e

nsei

gner

, éva

luer

. Vol

ume

com

plém

enta

ire a

vec

de n

ouve

aux

desc

ripte

urs.

Con

seil

de l’

Euro

pe, F

évrie

r 201

8.

75

2. Referințe proiective ale curriculumului la disciplinaLimba şi literatura română

2.1. Curriculumul la disciplina Limba şi literatura română ca sursă de proiectare didactică

Conceptul central al proiectării curriculare la disciplina Limba şi literatura română este proiectarea didactică personalizată. Proiectarea didactică personalizată exprimă dreptul cadrului didactic de a lua decizii asupra modalităților pe care le consideră opti-me în asigurarea calității procesului educațional la clasă. În același timp, profesorul își asumă prin proiectarea didactică personalizată responsabilitatea de a asigura elevilor parcursuri școlare individualizate, în funcție de condiții și cerințe concrete. Urmând con-ceptul curriculumului pentru învățământul gimnazial, subliniem faptul că proiectarea didactică la o disciplină școlară, cum ar fi și Limba şi literatura română, presupune din partea profesorului o gândire anticipantă derulării evenimentelor la clasă, o prefigurare a predării, învățării și evaluării, eșalonată pe două niveluri intercondiționate: de lungă și de scurtă durată. La fel de important este și faptul că documentele de proiectare didactică de lungă durată și de scurtă durată sunt documente administrative care trans-pun în mod personalizat Curriculumul disciplinar. Ele sunt dovada măiestriei didactice a profesorului și a responsabilității sale în raport cu necesitatea centrării efective pe elev.

Documentele de proiectare didactică eșalonată, realizate de profesor și aprobate în cadrul instituției de învățământ, sunt următoarele:

• Proiectare didactică de lungă durată: proiectul de administrare a disciplinei (anual, semestrial);

• Proiectarea unităţilor de învăţare sau proiectarea didactică zilnică pentru fie-care lecție.

Documentele de proiectare didactică eșalonată sunt documente administrative care transpun în mod personalizat Curriculumul disciplinar (programa școlară) în condițiile concrete ale procesului educațional la clasă, în contextul alocării de resurse metodo-logice, temporale și materiale, considerate optime de către cadrul didactic pe parcur-sul vizat. Astfel, Curriculumul la disciplina Limba şi literatura română constituie reperul principal, documentul reglator pentru proiectarea personalizată a activității didactice la clasă pentru disciplina dată.

76

În acest sens, curriculumul pentru o clasă se lecturează urmărind interrelaționarea următoarelor elemente:

•• Competențele specifice disciplinei •• Unitățile de învățare pe clasă:

•– unitățile de competențe•– unitățile de conținut •– activitățile de învățare și •– produsele școlare recomandate

•• Unitățile de competențe prevăzute pentru sfârșitul clasei respective •• Administrarea disciplinei •• Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut.

Conform concepției Curriculumului pentru învățământul gimnazial, competențele specifice, fiind proiectate pentru tot parcursul claselor gimnaziale, reperează proiecta-rea de lungă durată la disciplină. Proiectarea didactică anuală a disciplinei se realizează conform datelor din Administrarea disciplinei și ținând cont de Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut. Sistemele de unități de competențe proiectate pentru o unitate de învățare sunt prevăzute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la fine-le respectivei unități de învățare și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme reperează proiectarea didactică a unităților de învățare și proiectarea didactică de scurtă durată. Sistemele de unități de competențe sintetizate la finele fie-cărei clase sunt prevăzute pentru evaluarea anuală.

Unităţile de conţinut constituie mijloace informaționale prin care se urmărește re-alizarea sistemelor de unități de competențe proiectate pentru unitatea de învățare dată. Respectiv, se vizează realizarea competențelor specifice disciplinei, dar și a celor transversale/transdisciplinare.

Activităţile şi produsele de învăţare recomandate prezintă o listă deschisă de con-texte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru for-mare/dezvoltare și evaluare în cadrul unității respective de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă personalizat la nivelul proiectă-rii și realizării lecțiilor, dar și să o completeze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.

2.2. Proiectarea didactică de lungă duratăPrin proiectarea didactică de lungă durată competențele ce trebuie formate la elevi

printr-o disciplină, se pun în relație cu resursele, timpul disponibil și modalitățile de realizare a feedback-ului. Acest instrument oferă imaginea întregului demers care va fi

77

parcurs de către elev și profesor pe durata integrală a unei perioade mai îndelungate și permite repartizarea judicioasă a orelor pentru predare și aprofundare.

2.2.1. Caracteristicile Proiectării de lungă durată (PLD)• Este un document administrativ care se întocmește de către cadrul didactic la în-

ceputul anului școlar pentru fiecare disciplină de învățământ și admite operarea unor ajustări, dezvoltări pe parcursul anului, în funcție de dinamica reală a clasei de elevi;

• Determină temele majore din Curriculum, care vor constitui unitățile de învățare, în care se vor include elementele de conținut specificate în curricula școlare;

• Trebuie să constituie un instrument funcțional care să asigure un parcurs ritmic al conținuturilor și evaluărilor, punctat pe structura anului școlar și orientat spre realizarea finalităților curriculare de către elevii clasei.

• Stabilește succesiunea parcurgerii unităților de învățare; • Asociază competențele specifice, unitățile de competențe raportate la unitatea

de învățare și conținuturile vizate; • Stabilește cât de relevante sunt conținuturile în raport cu competențele specifi-

ce/unitățile de competențe raportate la unitatea de învățare; • Stabilește dacă corelația competențe-conținuturi-metode permite o evaluare

autentică; • Stabilește numărul de ore alocate pentru fiecare unitate de învățare și pentru

conținuturile corespunzătoare;• Stabilește un sistem de evaluare;• Este oportun să poarte un caracter personalizat realizând o confluență a

normativității didactice cu creativitatea și competența profesională a pedagogu-lui – benefică, întâi de toate, pentru elev; proiectările de lungă durată editate pot fi folosite ca repere pentru demersul personalizat.

• Cadrele didactice au dreptul să realizeze la începutul anului școlar doar proiec-tarea administrării disciplinei, iar proiectarea unităților de învățare (modulelor) să o realizeze pe parcurs, pe măsura finalizării implementării proiectului unității anterioare.

2.2.2. Cerințe în procesul proiectării de lungă duratăProiectarea didactică de lungă durată, realizată într-o formă accesibilă în baza

curriculumului dezvoltat, oferă posibilitatea de a menține interdependența dintre unități de competență-conținuturi tematice – activități și produse școlare, eșalonate într-o anumită perioadă de timp. Astfel, cadrul didactic contribuie la valorificarea gra-

78

duală a competențelor specifice disciplinei Limba şi literatura română, respectând suc-cesiunea logică a unităților de conținut.

În procesul de elaborare a PLD, profesorul se va conduce de documentele oficiale și concepția educațională a disciplinei și va ține cont de următoarele cerințe:

• respectarea unui model unic de proiectare, agreat la nivel de instituție; • asumarea faptului că PLD este un instrument funcțional care asigură un parcurs

ritmic al conținuturilor și evaluărilor, punctat pe structura anului școlar și orien-tat spre realizarea finalităților curriculare de către elevii clasei;

• discriminarea elementelor obligatorii de cele opționale: conținuturile curriculare sunt obligatorii pentru studiu, iar alegerea motivată a textului și distribuirea judi-cioasă a timpului este la discreția profesorului;

• includerea corectă a datelor calendaristice exacte pentru fiecare lecție (respec-tând structura anului de studii conform Planului-cadru);

• edificarea proiectării pornind de la competențele specifice și unitățile de competențe derivate pentru fiecare clasă, unitățile de conținut și resursele de timp recomandate;

• includerea, în cadrul unităților didactice, a orelor pentru realizarea lecțiilor de tip atelier (1-2 lecții);

• includerea, în cadrul unităților didactice, a orelor pentru realizarea lecției de sin-teză și de analiză a probei de evaluare;

• respectarea alternării formelor de evaluare, în funcție de competența specifică a unității de învățare, și indicarea clară a instrumentelor de evaluare;

• asigurarea caracterul formativ al învățării prin varierea strategiilor și a metodelor de lucru.

2.2.3. Structura Proiectării de lungă duratăProiectul de lungă durată include:

79

a. Antetul proiectului de lungă durată va include următoarele elemente obligatorii: Tabelul 1. Antetul proiectului de lungă durată

DATE GENERALE DATE SPECIFICE DISCIPLINEI

• Denumirea instituției de învă-țământ

• Anul școlar (ex. 2019-2020)• Disciplina – se scrie denumirea

disciplinei în conformitate cu Planul-cadru.

• Structura anului de învățământ (se indică datele semestrelor și ale vacanțelor)

• Orarul sunetelor• Orarul lecțiilor

• Competenţele specifice disciplinei – se transcriu din Curriculumul disciplinar;

• Referinţe bibliografice – se listează produsele curri-culare aferente disciplinei:

• produse curriculare principale: Curriculum disciplinar, manualul şcolar aprobat de MECC;

• produse curriculare auxiliare: ghidul de implementare a Curriculumului disciplinar, ghiduri metodice pentru cadrele didactice, instrucțiuni metodologice, caiete de activitate independentă pentru elevi, culegeri de teste, softuri educaționale etc.

b. Administrarea disciplinei Limba şi literatura românăAdministrarea disciplinei Limba şi literatura română va avea următoarea rubricație:

Tabelul 2. Administrarea disciplinei Limba şi literatura românăNr. de ore pe săptămână Nr. de ore pe an

Actualul Ghid orientează cadrele didactice pentru o proiectare personalizată în funcție de stilul pedagogic, interesele și pregătirea profesională. În context, se propun câteva modele de realizare a Proiectării de lungă durată.

Tabelul 3. Model nr. 1 de realizare a Proiectării de lungă duratăUnităţi de

competenţe Unităţi de conţinut Nr. ore Data Activităţi de învăţare Evaluare Observaţii

Tabelul 4. Model nr. 2 de realizare a Proiectării de lungă durată

Unităţi de competenţe Unităţi de conţinut Nr. ore Data Activităţi de

învăţare-evaluare Observaţii

Tabelul 5. Model nr. 3 de realizare a Proiectării de lungă durată

Unităţi de competenţe

Unităţi de conţinut Nr. ore Data

Activităţi şi produse de

învăţareResurse Observaţii

80

Indicații pentru completarea rubricilor:• Nr. de ore pe săptămână – se scrie în conformitate cu Planul-cadru.• Nr. de ore pe an – se calculează în funcție de structura anului școlar care este

stabilită pentru fiecare an școlar în parte de către MECC al Republicii Moldova. • Unităţile de învăţare – pot fi eșalonate preluând denumirile din Curriculumul

disciplinar sau denumirile capitolelor (modulelor) din manualul aprobat de MECC pentru anul în curs.

• Nr. de ore pentru fiecare unitate de învăţare – se proiectează orientativ, ținând cont de: recomandările din Curriculumul disciplinar; conținuturile respective din manual; complexitatea conținuturilor; ritmul de învățare al elevilor etc.

• Unităţile de competenţă sunt constituente ale competențelor. Ele facilitează for-marea competențelor specifice, reprezentând etape în achiziționarea acestora.

• Unităţile de conţinut constituie mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea sistemelor de unități de competență proiectate pentru unitatea de învățare dată. Respectiv, se vizează realizarea competențelor specifice discipli-nei, dar și a celor transversale/transdisciplinare. Unitățile de conținut includ, după caz, și Textul literar-resursă.

• Evaluări – se proiectează numărul de evaluări inițiale (EI), evaluări formative (EF) și evaluări sumative (ES). Astfel, cadrul didactic va putea să-și clarifice dacă re-partizarea orelor pe module îi va permite să deruleze eficient procesul evaluării formative și să asigure continuitatea procesului evaluativ. Totodată, se creează o viziune de ansamblu asupra procesului didactic la disciplină. Numărul evalu-ărilor sumative la Limba şi literatura română se determină ținând cont de reco-mandările din Reperele metodologice de organizare a procesului educațional la disciplină,elaborate anual de către MECC.

• Activităţi de învăţare – reprezintă selectarea de către profesor a celor mai re-prezentative unității de învățare, specifice disciplinei LLR, adaptate stilurilor de învățare precum și stilurilor de predare.

• Activităţile şi produsele de învăţare recomandate prezintă o listă deschisă de contexte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unității respective de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă per-sonalizat la nivelul proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o completeze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.

• Observaţii – se înregistrează modificările care, eventual, vor surveni pe parcursul anului școlar.

81

• Cadrul didactic are libertatea de a completa proiectul de administrare a discipli-nei cu alte rubrici care îi pot facilita activitatea de proiectare. De exemplu: poate face o demarcație între semestre și totalizări la finele fiecărui semestru și la finele anului școlar; poate include rubrica Săptămâna destinată repartizării orientative pe săptămâni a orelor rezervate pentru parcurgerea modulului (de ex.: S1, S2 …etc. sau prin precizarea perioadelor calendaristice).

• Resurse – se indică paginile din manual și, eventual, din suporturi didactice auxi-liare, pentru fiecare subiect tematic; la discreția învățătorului, pot fi notate și alte elemente (materiale didactice, forme de organizare a activităților ș.a.).

Proiectarea anuală a unităților de competențe Repartizarea orientativă a orelor în raport cu unitățile de conținut

UNITĂŢILE DE CONŢINUT

Nr. orientativ de ore pe claseNr. de ore anual

Clasa a V-a

Clasaa VI-a

Clasa a VII-a

Clasaa VIII-a

Clasaa IX-a

204 204 170 170 165

Identitatea lingvistică și culturală 7 7 6 6 6

Comunicare orală 15 15 12 12 12

Literatura și receptarea 55 55 44 44 44

Comunicarea scrisă 15 15 12 12 12

Limba română în dinamică 55 55 44 44 44

Experiențe lingvistice și de lectură: 7 7 6 6 6

82

MO

DEL

DE

DIS

TRIB

UIR

E A

UN

ITĂŢ

ILO

R D

E CO

MPE

TEN

ŢECL

ASA

A V

-A

Uni

tăţi

de c

ompe

tenţ

e

Unitatea de învăţare nr. 1

Unitatea de învăţare nr. 2

Unitatea de învăţare nr. 3

Unitatea de învăţare nr. 4

Unitatea de învăţare nr. 5

Unitatea de învăţare nr. 6

Unitatea de învăţare nr. 7

Unitatea de învăţare nr. 8

Unitatea de învăţare nr. 9

Unitatea de învăţare nr. 10

Iden

titat

ea li

ngvi

stică

şi c

ultu

rală

1.1.

For

mul

area

arg

umen

telo

r des

pre

limba

rom

ână

ca

limbă

mat

ernă

și c

a lim

bă d

e st

at.

**

**

1.2.

Exp

licar

ea c

once

ptul

ui d

e id

entit

ate

etni

că, l

ingv

isti-

că, c

ultu

rală

.*

**

Com

unic

are

oral

ă

2.1.

Iden

tifica

rea

tem

ei, a

uno

r inf

orm

ații

esen

țiale

și d

e de

taliu

, inf

orm

ațiil

or e

xplic

ite și

impl

icite

, în

dive

rse

tipur

i de

text

e or

ale.

**

**

*

2.2.

Util

izare

a re

surs

elor

fono

-res

pira

torii

indi

vidu

ale

în

com

unic

area

ora

lă.

**

**

*

2.3.

Pre

zent

area

ora

lă, p

e ba

za u

nor r

eper

e da

te d

e pr

o-fe

sor,

a un

or in

form

ații

și a

unor

idei

.*

**

**

Lite

ratu

ra ş

i rec

epta

rea

3.1.

Con

firm

area

înțe

lege

rii u

nui t

ext p

rin ră

spun

s la

în-

treb

ări î

n ba

za lu

i.*

**

**

*

3.2.

Iden

tifica

rea

com

pone

ntel

or d

e st

ruct

ură

a te

xtul

ui

liter

ar și

non

liter

ar.

**

**

**

**

83

3.3.

For

mul

area

ghi

dată

a m

esaj

ului

text

ului

lite

rar.

**

**

**

3.4.

Exp

rimar

ea p

ropr

iilor

stăr

i pos

tlect

oral

e.*

**

**

*

3.5.

Rez

umar

ea u

nui t

ext n

arati

v în

baz

a pl

anul

ui si

mpl

u de

idei

.*

**

**

**

3.6.

Iden

tifica

rea

valo

rilor

lite

rar-a

rtisti

ce a

le te

xtul

ui p

e pa

rcur

sul l

ectu

rii.

**

**

**

3.7.

Rec

unoa

șter

ea fi

guril

or d

e sti

l în

limita

uni

tățil

or d

e co

nțin

ut.

**

**

**

*

3.8.

Car

acte

rizar

ea p

erso

naje

lor l

itera

re d

in p

ersp

ectiv

a va

loril

or.

**

**

**

3.9.

Com

para

rea

unor

per

sona

je d

in d

iferit

e op

ere

liter

a-re

din

per

spec

tiva

valo

rilor

.*

**

Com

unic

area

scr

isă

4.1.

Scr

iere

a co

rect

ă, li

zibilă

a te

xtel

or c

u pă

stra

rea

stru

c-tu

rii și

a a

spec

tulu

i îng

rijit.

**

**

**

**

**

4.2.

Ara

njar

ea în

pag

ină

a te

xtul

ui li

tera

r și n

onlit

erar

.*

**

**

**

**

*

4.3.

Exp

rimar

ea, î

n sc

ris, a

uno

r inf

orm

ații,

opi

nii p

entr

u va

rii te

xte.

**

**

**

**

**

4.4.

Ela

bora

rea

text

elor

non

liter

are

pent

ru e

-com

unic

are.

**

**

Lim

ba ro

mân

ă în

din

amic

ă

5.1.

Exp

rimar

ea in

tenț

iilor

de

com

unic

are

prin

ach

iziții

le

xica

le, f

oneti

ce, g

ram

atica

le.

**

**

**

**

**

5.2.

Res

pect

area

nor

mel

or li

ngvi

stice

în d

iver

se si

tuaț

ii de

co

mun

icar

e.*

**

**

**

**

*

84

5.3.

Iden

tifica

rea

stra

tegi

ilor d

e în

văța

re a

uton

omă

a lim

bii c

u aj

utor

ul d

icțio

nare

lor.

**

**

**

**

**

5.4.

Mon

itoriz

area

pro

prie

i exp

rimăr

i prin

rapo

rtar

e la

no

rmă.

**

**

**

**

**

Expe

rienț

e lin

gvis

tice

și de

lect

ură

6.1.

Iden

tifica

rea

info

rmaț

iilor

ese

nția

le re

cept

ate

din

cotid

ian.

**

**

6.2.

Exp

rimar

ea e

xper

ienț

elor

de

lect

ură

prin

text

e re

co-

man

date

pen

tru

gesti

onar

ea p

ropr

iei î

nvăț

ări.

**

*

85

2.3. Proiectarea unităţilor de învăţare sau proiectarea didactică zilnică PROIECTUL UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE va avea următoarea rubricație:

Tabelul 6. Model nr. 1 de realizare a Proiectării unității de învățareUnitatea de învățare: ______________________ Nr. de ore alocate: ________________________

Unităţi de competenţe

Detalieri de conţinut Nr. ore Data Resurse Evaluare Observaţii

Tabelul 7. Model nr. 2 de realizare a Proiectării unității de învățareUnitatea de învățare: ______________________ Nr. de ore alocate: ________________________

Data Subiectul lecţiei

Tipul lecţiei

Unităţi de competenţă

Etapele lecţiei

Conţinuturi şi resurse didactice

Strategii didactice

Evalua-rea

Evocarea

Realizarea sensului

Reflecţie

Extinde-rea

Indicaţii pentru completarea rubricilor:• Unitatea de învăţare – se trece numărul de ordine și denumirea unității în con-

formitate cu eșalonarea din proiectul de administrare a disciplinei.• Nr. de ore alocate – se trece numărul corespunzător din proiectul de administra-

re a disciplinei.• Unităţi de competenţe – în variantă schematică, se transcriu numerele de ordine

ale tuturor unităților de competențe prevăzute pentru modulul dat în Curriculum disciplinar (de exemplu: 3.1; 3.2; 3.3 etc.); dacă se consideră necesar – se tran-scriu din Curriculum.

• Detalieri de conţinut – se eșalonează unitățile de conținut și Textul literar-re-sursă, după caz pentru fiecare oră, care pot fi preluate din manualul aprobat de MECC, din lista de conținuturi din Curriculumul disciplinar; apoi, în funcție de specificul disciplinei, creativitatea pedagogului și alți factori, se explicitează par-

86

cursule elevilor la fiecare lecție – mai succint sau mai desfășurat; înscrierile din această rubrică trebuie să evidențieze formulări esențializate care se vor trece în catalogul clasei la fiecare lecție.

• Data – se trec datele calendaristice pentru fiecare subiect tematic indicat în co-loana anterioară, ținând cont de structura anului școlar.

• Resurse – se indică paginile din manual și, eventual, din suporturi didactice au-xiliare, pentru fiecare subiect tematic; la discreția învățătorului, pot fi notate și alte elemente (materiale didactice, forme de organizare a activităților ș.a.); la nivelul unității de învățare nu este obligatoriu de a proiecta metodele și formele activității didactice la lecții (la dorință, referințe la acest aspect pot fi făcute în detalierea conținuturilor).

• Evaluare – se vor indica lecțiile în cadrul cărora se proiectează: – evaluarea inițială (EI); – evaluarea formativă (EF); – evaluarea sumativă (ES),

La disciplina Limba şi literatura română: • la început de an, semestru, modul, se proiectează o EI; • numărul de ES se determină ținând cont de recomandările din Reperele metodo-

logice de organizare a procesului educațional la disciplină; • repartizarea EF în parcursul învățării se face în corespundere cu ritmul de învățare

al elevilor, alți factori eventuali. • după fiecare evaluare sumativă se realizează o lecție de activități postevaluative

diferențiate: de recuperare, de antrenare, de dezvoltare. Se recomandă de a pro-iecta unitățile de competențe și/sau produsele selectate pentru fiecare EF.

Observaţii – se înregistrează modificările care, eventual, vor surveni pe parcursul anului școlar.

MODEL DE PROIECTARE A UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE LA GIMNAZIUUnitatea de învăţare nr. 1. Patria şi limba română

Unităţi de competenţă vizate:1.1. Formularea argumentelor despre limba română ca limbă maternă și ca limbă

de stat;2.3. Prezentarea orală, pe baza unor repere date de profesor, a unor informații și a

unor idei;3.1. Confirmarea înțelegerii unui text prin răspuns la întrebări în baza lui;3.6. Identificarea valorilor literar-artistice ale textului pe parcursul lecturi;4.3. Exprimarea, în scris, a unor informații, opinii pentru varii texte;

87

5.1. Exprimarea intențiilor de comunicare prin achiziții lexicale, fonetice, gramati-cale;

5.3. Identificarea strategiilor de învățare autonomă a limbii cu ajutorul dicționarelor;

6.2. Exprimarea experiențelor de lectură prin texte recomandate pentru gestiona-rea propriei învățări.

88

Dat

aU

nită

ţi de

con

ţinut

Activ

ităţi

de în

văţa

reTi

mp

Activ

ităţi

de e

valu

are

Lim

ba ro

mân

ă, li

mba

m

ater

năEv

ocar

eDi

scuț

ie în

baz

a ci

tatu

lui L

imba

rom

ână

este

com

oară

fără

che

ie.

(I. S

lavi

ci),

în p

erec

he. R

elat

area

într

egii

clas

e a

conc

luzii

lor d

iscuț

iei.

Real

izar

ea s

ensu

lui

Refle

cţie

Ex

tinde

re. F

oaie

de

port

ofol

iu c

u se

cven

țe d

in p

oezii

des

pre

limbă

.

10 m

in.

Mon

olog

des

pre

sine

ca v

orbi

tor a

l lim

bii

rom

âne.

Atel

ier d

e vo

rbire

Evoc

are.

Acti

vita

te în

ech

ipe.

En

umer

area

a c

ât m

ai m

ulto

r dom

enii

de a

ctivi

tate

în c

are

se u

tili-

zeaz

ă lim

ba ro

mân

ă.Re

aliz

area

sen

sulu

i.Re

flecţ

ie. E

labo

rare

a un

ui m

onol

og d

e 1

min

. des

pre

rolu

l lim

bii

rom

âne

în d

ezvo

ltare

a ta

per

sona

lă.

Extin

dere

. Int

ervi

evar

ea u

nui a

dult

desp

re n

eces

itate

a cu

noaș

terii

lim

bii r

omân

e.

Poez

ia li

rică.

Te

xt-s

upor

t: „.

..”

Lect

ură

și ob

serv

are

Evoc

are.

N

umire

a și,

la d

orin

ță, r

ecita

rea

unui

frag

men

t din

poe

zia p

refe

rată

. (3

-5 e

levi

)Re

aliz

area

sen

sulu

i.Le

ctur

a ex

pres

ivă

a po

ezie

i Ţar

a m

ea d

e O

tilia

Caz

imir

(de

cătr

e pr

o-fe

sor):

Frum

oasă

mi-e

țara

stră

vech

e,În

tinsă

pe

mun

ţi şi

pe v

ăi,

Cu fe

te c

u flo

ri la

ure

che,

Cu m

ândr

i și a

geri

flăcă

i!

Frum

oasă

mi-e

țara

cea

nou

ă,Câ

nd râ

de c

u râ

s tine

resc

,Cu

m râ

de g

rădi

na c

ând

plou

ăŞi

flor

ile c

ând

înflo

resc

.VA

S: C

e vă

d? C

e au

d? C

e sim

t?, a

ctivi

tate

în g

rupu

ri m

ari:

89

Lect

ura

poez

iei,

de c

ătre

2-3

ele

vi, c

u in

tona

ția c

erut

ă de

sem

nele

de

punc

tuaț

ie.

Exer

ciții

de

voca

bula

r.Re

flecţ

ie

Extin

dere

. Mem

orar

ea p

oezie

i. Pr

egăti

re p

entr

u au

todi

ctar

e.

Poez

ia li

rică.

Te

xt-s

upor

t: „.

..”

Lect

ură

și ex

plor

are

Evoc

are.

Aut

odic

tare

Real

izar

ea s

ensu

lui.

Set d

e în

treb

ări ș

i sar

cini

pen

tru

expl

orar

ea te

xtul

ui, î

n gr

upur

i mic

i.Re

flecţ

ie.

Expl

icar

ea o

poziț

iei ţ

ara

stră

vech

e –

ţara

cea

nou

ă.Ex

tinde

re

Poez

ia li

rică.

Te

xt-s

upor

t: „.

..”

Lect

ură

și in

terp

reta

re

Evoc

are

Scrie

re li

beră

: Pen

tru

min

e, ța

ra re

prez

intă

…..

Real

izar

ea s

ensu

lui.

Refle

cţie

Ex

tinde

re

Regu

li de

acc

es la

cu-

vânt

: înt

reru

peri,

supr

a-pu

neri,

luar

ea/p

reda

rea

cuvâ

ntul

ui, a

ștep

tare

a râ

ndul

ui la

cuv

ânt

Evoc

are

Real

izar

ea s

ensu

lui

Refle

cţie

. Acti

vita

te în

ech

ipe:

form

ular

ea u

nor c

ondi

ții d

e co

mun

i-ca

re d

upă

prin

cipi

ul:

Aşa,

DA!

/Aşa

, NU!

Extin

dere

. Obs

erva

rea

com

port

amen

tulu

i uno

r par

ticip

anți

la d

iver

-se

situ

ații

de c

omun

icar

e. R

elat

area

des

pre

obse

rvaț

iile

făcu

te.

Cart

ea, o

biec

t cul

tura

lEv

ocar

eRe

aliz

area

sen

sulu

iRe

flecţ

ie

Extin

dere

Stru

ctur

a că

rții

Evoc

are

Real

izar

ea s

ensu

lui

Refle

cţie

Ex

tinde

re

90

Text

ul li

tera

r și n

onlit

e-ra

r în

tabe

le și

sche

me

Evoc

are

Real

izar

ea s

ensu

lui

Refle

cţie

Ex

tinde

re

Noti

țele

Evoc

are

Real

izar

ea s

ensu

lui

Refle

cţie

Ex

tinde

re

Lexi

c.

Actu

aliza

rea

mat

erie

i di

n cl

asa

a IV

-a.

Evoc

are.

Ghi

ceșt

e cu

vânt

ul ți

ntă

– m

are.

Real

izar

ea s

ensu

lui.

Exer

ciții

cu

sinon

ime

și an

toni

me,

cuv

inte

pol

i-se

man

tice.

Refle

cţie

. Înc

adra

rea

cuvi

ntel

or în

enu

nțur

i.Ex

tinde

re. D

e co

nstr

uit 5

enu

nțur

i cu

sinon

ime

dife

rite

ale

adje

ctivu

-lu

i mar

e.

Mor

folo

gie.

Ac

tual

izare

a m

ater

iei

din

clas

a a

IV-a

Evoc

are.

Pov

este

a pă

rțilo

r de

vorb

ire.

Real

izar

ea s

ensu

lui.

List

a pă

rțilo

r de

vorb

ire st

udia

te în

cl.

I-IV.

Ex

empl

e.Re

flecţ

ie

Extin

dere

Sint

axă.

Ac

tual

izare

a m

ater

iei

din

clas

a a

IV-a

Evoc

are

Real

izar

ea s

ensu

lui

Refle

cţie

Ex

tinde

re

Sino

nim

eEv

ocar

eRe

aliz

area

sen

sulu

iRe

scrie

rea

unui

text

înlo

cuin

d cu

vint

ele

mar

cate

cu

sinon

imel

e lo

r.Re

flecţ

ie

Extin

dere

91

Anto

nim

eEv

ocar

eRe

aliz

area

sen

sulu

iRe

zolv

area

uno

r exe

rciți

i cu

anto

nim

e, in

divi

dual

.Re

flecţ

ie

Revi

zuire

circ

ular

ă. D

iscuț

ii.Ex

tinde

re

Eval

uare

reci

proc

ă

Câm

pul l

exic

alEv

ocar

eRe

parti

zare

a el

evilo

r în

echi

pe c

onfo

rm a

notim

pulu

i pre

fera

t.Re

lată

ri de

spre

ano

timp,

în g

rup.

Prez

entă

ri.Re

aliz

area

sen

sulu

iSe

lect

area

cuv

inte

lor

Refle

cţie

Ex

tinde

re

Fam

ilia

lexi

cală

Evoc

are

Real

izar

ea s

ensu

lui

Refle

cţie

Ex

tinde

re

Oră

de

sinte

zăEv

ocar

eRe

aliz

area

sen

sulu

iRe

flecţ

ie

Extin

dere

Eval

uare

sum

ativă

nr.

1

Anal

iza e

valu

ării

sum

a-tiv

eEv

ocar

eRe

aliz

area

sen

sulu

iRe

flecţ

ie

Extin

dere

92

2.4. Proiectarea didactică zilnică pentru fiecare lecţieLa baza proiectului didactic zilnic pentru fiecare lecţie stau trei repere

intercondiționate:

Documentele curriculare subliniază faptul că centrarea învățământului gimnazial pe formarea de competențe presupune valorificarea acestuia la nivelul proiectării didacti-ce zilnice, corelând acele componente ale unității de învățare, care se vizează prin lecția respectivă.

Tabelul 8. Elementele Proiectul didactic al lecţiei de Limba şi literatura română• Proiectul didactic al lecţiei de Limba şi literatura română va conţine următoarele ele-

mente: • Unitatea de învățare • Unitățile de competențe vizate (1-3)• Unitățile de conținut (unitatea de conținut, actele de limbaj adecvate unității de conținut,

elemente noi de limbaj, Textul - resursă, activități sau moduri de organizare specifice LLR) • obiectivele lecției • strategii didactice (forme, metode, mijloace) • strategii de evaluare (tipuri de evaluare, produse evaluate, forme, metode, mijloace) • resurse

Tipul lecţiei: elaborarea proiectului didactic începe cu încadrarea lecției în unitatea de învățare, ceea ce implică stabilirea tipului de lecție, iar tipul lecției este corelat cu tipul de evaluare care poate fi valorificat la lecție. Din perspectiva ECD, această corelare se configurează în modul următor:

• activitățile de evaluare formativă interactivă pot și trebuie să fie realizate la orice tip de lecție, vizând diferite aspecte, inclusiv cele atitudinale și metacognitive;

• evaluările formative punctuale se pretează cel mai bine în lecțiile de aplicare, iar evaluările formative în etape – la lecțiile de analiză-sinteză; însă, în funcție de rezervele de timp ale modulului și de alți factori, cadrul didactic poate alege o altă variantă dintre cele posibile.

93

Tabelul 9. Antetul proiectului de scurtă duratăANTETUL PROIECTULUI DE SCURTĂ DURATĂ va include:

• Profesorul• Clasa• Data• Numărul lecţiei în sistemul de lecţii (conform proiectării de lungă durată)__(De exemplu,

8/56, adică este lecția a 8-a din sistemul de lecții la unitate de învățare și lecția a 56-a din sistemul general de lecții la clasa respectivă)

• Numărul lecţiei conform orarului _____• Durata lecţiei ______• Unitatea de învăţare • Subiectul lecţiei: (unitățile de conținut curricular, actele de limbaj adecvate unității de

conținut, elemente noi de limbaj, textul - resursă, activități sau moduri de organizare spe-cifice LLR)

• Unităţile de competenţe vizate (recomandabil 1-3)1. _________________ 2. _________________ etc. • Tipul lecţiei. Profesorul va alege unul din modelele propuse de ghid: modelul Gagne, din

perspectiva formării competențelor, modelul integrat, modele constructiviste: ERRE, OLE, ȘVÎ etc.

• Forma de organizare de bază, după caz: ateliere de vorbire, discuție, scriere, creație, dez-batere; atelier inter-transdisciplinar; masă rotundă; joc de rol (proces judiciar, ecranizare) etc.

• Obiectivele lecţiei (recomandabil 2-4): La sfârşitul lecției elevul va putea: O1: O2: etc.

Tehnologia didactică a lecției• Metode:• Resurse (surse bibliografice, mijloace instrucționale):• Forme:• Strategii de evaluare (tipuri de evaluare, produse evaluate, forme, metode, mijloace)

Scenariul lecţiei• Notă. Scenariul lecției poate fi prezentat atât în formă tabelară, cât și în formă

textuală.• Tabelul poate fi structurat în diverse moduri. a)

Nr.crt.

Secvenţelelecţiei Timp Obiectivele

lecţieiActivitatea

profesoruluiActivitatea

elevuluiEvaluarea

(de proces)1.2.

etc.

94

b) Nr.crt.

Secvenţelelecţiei Timp Obiectivele

lecţieiStrategiadidactică

Metode,procedee

Evaluarea(de proces)

1.2.

etc.

• Notă. În cazul prezentării textuale scenariul se prezintă în formă de text, eviden-țiind secvențele structurale ale lecției și activitățile preconizate în cadrul acestor secvențe. Se va indica asupra cărora dintre obiective se va lucra la secvența re-spectivă și cât timp se preconizează pentru această secvență.

2.5. Modele de proiectare a demersului didactic al lecţiei la Limba şi literatura română

Proiectarea demersului didactic al lecţiei la Limba şi literatura română poate fi realizată atât în baza secvențelor instrucționale (modelul R. M. Gagné), eșalonate în corespundere cu tipul lecției (Tabelul 10)

Tabelul 10. Tipurile de lecție din perspectiva formării competențelorSecvenţe instrucţionale

Lecţia de formare a capacităţilor de dobândire a

cunoştinţelor

Lecţia de formare a capacităţilor de înţelegere a

cunoştinţelor

Lecţia de formare a capacităţilor de aplicare a

cunoştinţelor1. Organizarea clasei 2. Verificarea temei pen-tru acasă. Reactualiza-rea cunoștințelor și a capacităților 3. Predarea-învățarea mate-riei noi 4. Consolidarea materiei și formarea capacităților: la nivel de reproducere 5. Evaluarea curentă, instruc-tivă, pentru materia nouă 6. Bilanțul lecției. Concluzii 7. Anunțarea temei pentru acasă

1. Organizarea clasei 2. Verificarea temei pen-tru acasă. Reactualiza-rea cunoștințelor și a capacităților 3. Consolidarea materiei și formarea capacităților la nivel: a) de reproducere; b) productiv 4. Evaluarea curentă, instruc-tivă 5. Bilanțul lecției. Concluzii 6. Anunțarea temei pentru acasă

1. Organizarea clasei 2. Verificarea temei pen-tru acasă. Reactualiza-rea cunoștințelor și a capacităților 3. Consolidarea materiei și formarea capacităților la nivel: a) productiv; b) de transferuri în alte domenii 4. Evaluarea curentă, instruc-tivă 5. Bilanțul lecției. Concluzii 6. Anunțarea temei pentru acasă

95

Lecţia de formare a capacităţilor de analiză-sin-

teză a cunoştinţelor

Lecţia de formare a capacităţilor de evaluare a

cunoştinţelorLecţia mixtă

1. Organizarea clasei 2. Verificarea temei pentru acasă 3. Analiza-sinteza materiei teoretice studiate (sistema-tizarea, clasificarea, genera-lizarea) 4. Analiza-sinteza metodelor de rezolvare studiate la nivel: a) productiv, cu transferuri în alte domenii; b) creativ 5. Evaluarea curentă, instruc-tivă 6. Bilanțul lecției. Concluzii 7. Anunțarea temei pentru acasă

1. Organizarea clasei 2. Instrucțiuni privind realiza-rea lucrării de evaluare 3. Realizarea lucrării de eva-luare 4. Bilanțul lecției. Concluzii 5. Anunțarea temei pentru acasă

1. Organizarea clasei 2. Verificarea temei pen-tru acasă. Reactualiza-rea cunoștințelor și a capacităților 3. Predarea-învățarea mate-riei noi 4. Consolidarea materiei și formarea capacităților la nivel: a) de reproducere; b) productiv, cu unele tran-sferuri în alte domenii 5. Evaluarea curentă, instruc-tivă, pentru materia nouă 6. Bilanțul lecției. Concluzii 7. Anunțarea temei pentru acasă

Modelul ERREModelul ERRE este configurat ca un cadru metodologic de proiectare și învățare, fa-

vorabil dezvoltării gândirii critice. Corelarea dintre fazele ERRE și procesul de formare a competențelor poate fi prezentată printr-o suită de 6 pași care facilitează metodologic formarea competențelor și care corespund etapelor:

• Evocare• Realizarea sensului

• Reflecţie• Extindere

Desfășurarea eficientă a lecției are la bază anumite condiții:• crearea unei atmosfere psihologice productive, axată pe stimă și încredere reci-

procă;• formarea motivației pentru învățare;• înarmarea elevilor cu tehnici de a învăța să învețe;• oferirea unui conținut informațional funcțional necesar pentru rezolvarea anu-

mitor situații din viață.Ţinând cont de aceste aspecte, profesorul poate proiecta demersul educaţional al

unei lecţii, răspunzând, pe de o parte cerinţelor curriculare la disciplină, iar pe de alta necesităţilor şi intereselor elevilor implicaţi în procesul de învăţare.

96

Proiectul didactic de scurtă durată, la fel ca și proiectul didactic de lungă durată ,,implică două aspecte structurale: date generale şi desfăşurarea activității.

Dintre toate variantele de proiecte didactice de scurtă durată putem configura două modele:

• un model de proiect care are la bază conexiunea elementelor constitutive ale procesului (modelul a);

• un model de proiect în care accentul se pune pe actanții procesului didactic: pro-fesorul ți elevul (modelul b).

I. Date generale• Obiectul de studiu• Clasa• Data• Tema• Tipul lecției• Metodologia formării competențelor• Referințe bibliograficeII. Desfăşurarea activităţii a)

Etapele lecţiei Obiective operaţionale

Conţinutul informaţional

Tehnologiadidactică Evaluarea

b)

Etapele lecţiei Obiective operaţionale

Activitatea profesorului

Activitatea elevului Evaluarea

Paradigma constructivistă a proiectării didactice plasează elevii în centrul învăță-rii, mobilizând cunoștințele lor anterioare, conducând spre elaborarea unui context de învățare propriu; se postulează că elevul își construiește propria interpretare a infor-mațiilor și a situațiilor cu care se confruntă, iar învățarea se desfășoară prin cooperare, elevii realizând proiecte autentice motivante, stimulative. Perspectiva constructivistă consideră gândirea critică ca nucleu al procesului de predare-învățare. Rolul profeso-rului este de organizator, facilitator, antrenor, ghid, coordonator, moderator, consilier

Profesorul își construiește demersul de proiectare după modelele care corespund propriului stil de lucru, nivelului de vârstă, interese al clasei. Poate alege oricare model de proiectare a învățării constructiviste bazate pe etapele lecției.

97

Modele de proiectare a învăţării constructiviste bazate pe etapele lecţiei

• Modelul facilităţilor procedurale. Este o modalitate de co-investigație și învăța-re individuală, care se desfășoară în patru etape: puncte de sprijin; elevul elabo-rează, confruntarea cu opiniile grupului/clasei și corectarea rezultatelor; sinteza finală.

• Modelul ICON (Interpretation, Construction, Blacki McClintock, 1995) Observa-rea. Construirea interpretărilor. Contextualizarea. Confruntarea interpretărilor. Colaborarea. Prezentarea rezultatelor. Aplicații.

• Modelul CETP/SIS. Reactualizarea. Analiza erorilor. Introducerea. Efectuarea. Re-flecția personală. Post-evaluare.

• Modelul OLE. (Open, Learning, Environments). Prezentarea. Procesarea mentală. Construirea. Colaborarea. Sinteza.

• Modelul celor 5 E. Angajarea. Explorarea. Explicarea. Elaborarea. Evaluarea. Mo-delul CIP (Cognitive Information Processing). Experiența directă. Sesizarea punc-telor centrale. Analiza. Aplicarea. Evaluarea și autoevaluarea.

• Modelul CLD (Constructivist Learning Design). Precizarea situației. Alcătuirea grupurilor. Alcătuirea și folosirea procedurilor. Formularea de întrebări. Exterio-rizarea. Efectuarea de reflecții.

• Modelul CECERE. Context. Explorare. Cooperare. Elaborare. Reflecții. Evaluare.• Modelul ETER (Experience, Theory, Experimentation, Reflection). Efectuarea de

experiențe concrete. Abordarea teoretică. Efectuarea de experimente. Reflecția.• Modelul OSIOS. Orientarea. Scanarea. Interpretări proprii. Organizarea. Sche-

matizarea.• Modelul celor 5 D. Descifrarea problemei. Definirea problemei. Dezvoltarea pro-

blemei. Delegarea sarcinii. Design-ul problemei.

În continuare este prezentat un exemplu de proiect didactic de scurtă durată pentru clasa a VI-a, realizat în contextul Curriculumului actual.

Modelul Cadrul ERRE

Modelul facilităților

procedurale

Modelul ICON

Modelul CETP/SIS

Modelul OLE

Modelul celor 5 E

Modelul CLD

Modelul CECERE

Modelul ETER

Modelul OSIOS

Modelul celor 5 D etc.

98

2.6. Specificul lecţiilor de Limba şi literatura română2.6.1. Lecția, entitate complexă şi reuşita eiDin punct de vedere al managementului „ (...) lecția reprezintă un microsistem de

instruire”2. Această semnificație conferită lecției reprezintă deja o nouă manieră de abordare a acestei activități didactice de bază în cadrul procesului de învățământ. Noua manieră de abordare este favorabilă managementului lecției. Definită ca „microsistem de instruire”, lecția este plasată într-un cadru global și strategic. Nivelul reprezentat prin „microsistem de instruire – operant, de obicei, la nivelul clasei”, lecția constituie un exemplu semnificativ prin faptul că „reproduce la nivel micro ceea ce reprezintă la sca-ră largă procesul de învățământ”3. Astfel, din perspectivă managerială, lecția reflectă la scară micro concepția și organizarea procesului de învățământ, realizate la nivel de macrosistem. În acest sens, „lecția este o unitate didactică ce tinde în mod deliberat că-tre un anumit scop, în condiții determinate, cu ajutorul unor mijloace adecvate, pentru a ajunge de la condițiile existente la condiții corespunzătoare scopului urmărit”4. Deci, lecția este o entitate complexă bazată pe corelația permanentă dintre obiective-conți-nuturi-metode-evalaure.

Calitatea lecţiei este determinată de variabilele care intervin în desfăşurarea ei, fiind puse în acțiune şi interacțiune de „binomul profesor-elev” în contextul clasei de elevi, în cadrul activității de predare-învățare-evaluare4.

• finalitățile (unitățile de competențe și obiectivele lecției) reprezintă „inima” lecți-ei, esența, deoarece exprimă comportamentele, ce urmează a fi formate elevilor;

• conținutul materiei constituie mijlocul didactic principal de realizare a obiective-lor propuse;

• strategia de instruire (propusă de profesor), respectiv strategia de învățare adop-tată de elevi, definește tipul de învățare adecvat condițiilor date și prin el tipul sau varianta potrivită de lecție, sugerează alegerea și combinarea optimă a me-todelor, procedeelor, mijloacelor și formelor de activitate, generează anumite tactici de acțiune;

• tehnologia didactică propune utilizarea unor metode și procedee didactice, ma-teriale și mijloace de învățământ care contribuie la realizarea finalităților prin intermediul conținuturilor;

2 Cristea S. Dicționar de pedagogie. Chișinău-București: Grupul editorial Litera, 2000, 400 p.3 Cerghit I., Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri și strategii. București: Aramis, 2002.4 Cerghit I., (coordonator), Perfecționarea lecției în școala modernă. București:Editura Didactică și Pedagogică, 1983, 228 p.

99

• formele de grupare a elevilor în cadrul lecției (activități în grup, cazuri care trebu-ie tratate individual etc.) perfecționează cadrul social al lecției, facilitează îmbi-narea studiului independent cu învățarea interdependentă, contribuie la diversi-ficarea metodelor;

• acțiunile de predare-învățare-evaluare subordonate finalităților îndeplinesc func-ții complementare de comunicare, de formare a valorilor, atitudinilor, abilităților și de verificare a gradului de însușire a achizițiilor;

• operațiile speciale de evaluare (inițială, continuă, finală) asigură conexiunea in-versă (feed-back) de măsurare și apreciere a rezultatelor obținute în timpul lec-ției și la sfârșitul lecției, îndeplinind funcția de reglare-autoreglare a activității realizată de binomul profesor-elev în cadrul lecției;

• resursele și stilurile pedagogice existente și promovate la nivelul clasei de elevi – asigură contextul lecției, climatul educațional al lecției, ambianța educațională a lecției care favorizează (sau inhibă) realizarea obiectivelor propuse la începutul lecției.

Aceste variabile ale lecției pot fi grupate în cadrul unui model tridimensional al lecți-ei: dimensiunea funcțională, dimensiunea structurală şi dimensiunea operațională5

• dimensiunea funcțională a lecției include obiectivele operaționale ale lecției;• dimensiunea structurală include: profesorul și elevii clasei; conținuturile, meto-

dologia, formele de organizare, timpul disponibil, mediul clasei;• dimensiunea operațională include proiectul lecției elaborat de către profesor,

strategiile de instruire propuse, procesul de predare-învățare-evaluare, circuitele de feed-back cu funcțiile lor ameliorative etc.

• Toate tipurile de lecții sunt perfectibile în funcție de capacitatea lor de valorifi-care efectivă a timpului pedagogic disponibil, care presupune construirea unor situații de instruire/învățare optime în raport de condițiile existente în cadrul clasei de elevi6.

2.6.2. Tipuri de lecții în contextul LLR• lecții de studiere a textului (literar și nonliterar) și dezvoltare a competențelor

de comunicare;• lecții de asimilare a noilor conținuturi de lingvistică și de dezvoltare a compe-

tențelor de comunicare;

5 Cerghit I., Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri și strategii. București: Aramis, 2002. 6 Cristea Gabriela, Managementul lecției. București: Editura didactică și Pedagogică, R. A., 2008, 212 p

100

• lecții-atelier (de exersare a competențelor de lectură, de scriere, de comunicare orală, în baza textului și detașat de text);

• lecții de evaluare a competențelor;• lecții de analiză a probelor de evaluare.

Atelierul de scriere, ca parte a demersului didactic, se va construi dintr-o serie de sarcini, toate centrate pe producerea unui text coerent.

Atelierul are un proces tehnologic clar și un produs finit bine proiectat. În cadrul atelierului de scriere procesul tehnologic va include pașii necesari pentru acumularea informației, organizarea textului propriu-zis, redactarea și perfectarea lui. Produsul finit proiectat va fi textul scris de elev.

În cadrul atelierelor de scriere, elevii își dezvoltă următoarele competențe: utiliza-rea diverselor strategii de informare și documentare, în vederea abordării eficiente a comunicării scrise; aranjarea în pagină a textului propriu; corectitudinea lingvistică a comunicării scrise; producerea actelor de comunicare scrisă.

Un atelier de scriere, ca parte a strategiei de dezvoltare a gândirii critice, nu se axea-ză pe reproducerea celor învățate, ci se realizează parcurgând calea de la scrierea per-sonală spre scrierea publică, cu aplicarea tehnicilor adecvate de evocare, de realizare a sensului și de reflecție.

Acest tip de lecție este solicitat de către elevi, deoarece le oferă posibilitatea de a-și da frâu liber gândirii, imaginației, creativității. La asemenea vârstă, elevul este capabil să-și expună liber punctul de vedere, să-și manifeste spiritul critic și cel de observație. Este importantă aprecierea și atitudinea colegilor, validitatea argumentelor acestora. Profesorul trebuie doar să-i dirijeze și să-i monitorizeze în astfel de activități. Când ele-vul ajunge să-și controleze propria activitate de producere a textului, sarcinile din ca-drul atelierului pot deveni teme pentru acasă.

Principiul corelației interdisciplinare presupune abordarea unui demers didactic in-terdisciplinar cu toate disciplinele școlare, prin utilizarea principiilor și metodelor infor-matice pentru rezolvarea de probleme, elaborarea proiectelor, prelucrarea de informa-ții specifice disciplinelor și utilizarea resurselor educaționale digitale.

E-Comunicare este o formă comună de interacțiune, care permite combinarea mai multe forme de media.

Comunicarea electronică cunoaște diverse clasificări. Din punctul de vedere al mo-mentului efectiv de realizare, aceasta poate fi sincronă, participanții la actul comuni-cării fiind prezenți în același timp (on-line) ori asincronă, când nu există constrângeri de ordin temporal. Dintr-o altă perspectivă, cea a formei de interacțiune, comunicarea

101

electronică poate fi dialogică (forma cea mai răspândită) ori monologică (blogurile, pu-blicațiile electronice).

E-text – textul care funcționează în format electronic sau digital. Se pot distinge două tipuri de texte scrise virtuale: cele care utilizează, în cea mai mare parte, un limbaj literar standard (email-ul, blogurile) și textele care se constituie din elemente ale orali-tății (chatul, SMS-ul, forumul, twitterul).

Referindu-ne la variantele de comunicare virtuală și la expresia oralității în ele, deo-sebim două tipuri de „oralitate” digitală: a) scrisă și b) reprezentată de conversația prin canalul video.

a) Oralitatea digitală în comunicarea scrisă, reprezentată de rețeaua virtuală, pre-supune mai multe aspecte: e-mailul, SMS-ul telefonic, chatul, comentariile la articole publicate pe diverse site-uri, toate rețelele de socializare.

E-mailul este modalitatea de comunicare cea mai frecventă datorită faptului că este cel mai ușor de utilizat, susține R. M. Amza [R. M. Amza, Forme şi trăsături ale co-municării mediate de computer. În: Limba Română: Structură și funcționare, Editura Universității din București, București, 2005., p. 437]. Varianta offline are similitudini cu scrisoarea în accepție mai veche, când emitentul este în așteptarea, posibil și de lungă durată, a răspunsului. Totuși durata așteptării aici nu depinde de factori obiectivi (cum ar fi poșta, în vechiul mod de comunicare epistolară), ci strict de cei subiectivi (de dis-ponibilitatea/nondisponibilitatea receptorului).

Blogul este o publicație web (un text scris) care conține articole periodice sau și actualizate neîntrerupt ce au de obicei un caracter personal. Ca regulă, actualizarea blog-urilor constă în adăugiri de texte noi, asemenea unui jurnal, toate contribuțiile fiind afișate în ordine cronologică inversă.

Chatul desemnează un dialog sau schimb de replici (text) scrise și transmise instan-taneu între două sau mai multe persoane, prin intermediul unui canal electronic de transmitere a informației, de obicei în Internet. Chatul poate fi realizat ori prin browser, ori cu ajutorul unor programe dedicate cum ar fi Yahoo! Messenger, Skype și altele. O trăsătură caracteristică a chaturilor este utilizarea masivă a abrevierilor.

SMS-ul – (mesaje scurte) este un serviciu de comunicare standardizat în rețele mo-bile GSM, folosind protocoale de comunicare care să permită schimbul de mesaje.

Dacă vorbim de pretențiile scrisului în comunicarea pe internet, întâlnim un termen care îl completează pe cel de oralitate digitală, și anume cyberscriere, „termen generic tot mai răspândit în literatura de specialitate străină („scrierea în mediu electronic”)”, denumind „forme și practici destul de diferite de comunicare scrisă, care pot fi puse alături din dorința unei simplificări metodologice și în virtutea faptului că prezintă mai multe caracteristici comune decât note diferențiatoare (SMS, IRC – acronim pentru In-

102

ternet Relay Chat)” [C. I. Mladin, Spre o recodare a modului de comunicare scripturală. Sau despre tirania democratică a cyberlimb@jului. [online] http://www.philippide.ro/distorsionari_2008/237-248%20MLADIN_RED.pdf, accesat: 18.05.19, p. 239].

Este salutabil ca produsele elevilor să fie păstrate o perioadă, în colțișorul de expoziții al clasei, să fie plasate pe e mail sau să fie publicate în revista clasei (format hârtie sau electronică).

Produse:Dictarea electronică Cererea CV

• Respectă norma limbii române literare

• Scrie corect toate cuvin-tele

• Respectă semnele de punctuație

• Respectă structura tex-tului

• Folosește formula de adresare, formula de pre-zentare, formula finală de adresare

• Utilizează cuvântul: rog/solicit

• Respectă ordinea ideilor

• Respectă structura tex-tului

• Folosește cuvinte adec-vate.

• Expune coerent și clar fiecare gând.

• Respectă ordinea ideilor.

Dictarea electronică Dictările „self-control” sau autocontrol urmăresc scopul de a individualiza procesul

de studiere a ortografiei și punctuației limbii române, deoarece diferiți elevi au niveluri de cunoștințe diferite, fapt care se caracterizează și prin specificul erorilor comise la diverse compartimente. Astfel, cineva întâmpină dificultăți la scrierea cuvintelor prin cratimă, alții au probleme la scrierea vorbirii directe sau a dialogului etc. Așadar, prin selectarea corectă a materialului didactic prim, adică a textului de dictat, poate fi dife-rențiat procesul de autoevaluare al efectivului de elevi.

Dictarea grafică, aceasta constând în redarea prin desen-linii, puncte, figuri și alte semne convenționale, a unităților de limbă – a structurii cuvântului, a funcției lui sintac-tice, a structurii unității sintactice. Astfel, în cadrul dictării grafice profesorul formulea-ză sarcina, iar elevii efectuează itemul.

Utilizarea TIC în procesul educațional la disciplina Limba şi literatura română este una din prioritățile strategiei didactice.

103

3. Referințe metodologice și procesuale ale Curriculumului la

disciplina Limba şi literatura română

3.1. Manualul de Limba şi literatura română – asigurarea calitativă a Curriculumului şcolar

• Manuale școlare din perspectiva curriculumului dezvoltat• Structura manualului pe unități de învățare – 10 unități de învățare – clasele a

V-a – a VI-a• Cum lucrează profesorul cu autorul de manual cu temele generice• Fiecare tema generica poate fi secondata (in teme mai mici)• Obligatoriu lucru cu imaginea• Reluarea ciclica a subiectelor• Recomandări pentru sinopsisul manualului• OBLIGATORIU• Să reflecte toate unitățile de conținut (curriculare)• Respectarea principiilor științifice cu trimitere la sursa veridice (respectarea

logico-semantic)• Ore de sinteză• Ora de evaluare• ACTIVITĂȚI TRANSDISCIPLINARE• Un sinopsis al distribuirii conținuturilor• SARCINI DE LUCRUAutorii de manuale vor aborda conținuturile educaționale (materiile lingvistice/de

comunicare, literare/lectorale) în manieră originală, având grijă să selecteze și să structu-reze materiile lingvistice/comunicative, textele literare/nonliterare (de bază și auxiliare), subiectele de comunicare, temele gramaticale, exercițiile și materialele ilustrative în baza principiilor EL/ELA și a timpului didactic (nr. ore/disciplină), stabilite prin acest document. Această cerință va fi respectată și la organizarea materiilor în unități de conținut (module, părți, capitole, paragrafe, teme etc.), care vor fi concepute ca entități didactic-educațio-nale ce integrează următoarele domenii de referință: texte de bază și auxiliare; subiecte de comunicare orală și scrisă; vocabular și gramatică funcțională; ortoepie și ortografie; punctuație și stilistică; analiză de text, elemente de semiotică și hermeneutică literară.

104

Unitățile mici de conținut (exerciții, teme și întrebări) se vor orienta spre un singur domeniu de referință. Fiecare manual va propune materii suficiente pentru formarea/dezvoltarea competențelor specifice limbii și literaturii române ca disciplină școlară, pentru desfășurarea unor sisteme plenare de activitate lingvistică/comunicativă și li-terară/lectorală, precum și materii pentru evaluări școlare inițiale, curente și sumative.

În acest fel, profesorii și autorii de manuale vor reuși să găsească modalitățile eficiente de adaptare a procesului educațional în gimnaziu la condițiile particulare ale clasei și ale individualității elevilor. Acest fapt constituie o premisă concludentă pentru titlul de disci-plină școlară de tip integrat, axată, preponderent, pe un demers educativ-formativ.

Modelul funcțional-comunicativ rămâne perspectiva definitorie în organizarea și desfășurarea procesului educațional la disciplină. Proiectarea/structurarea activităților educaționale, realizarea valorică a sensului didactic proiectat și organizarea pertinentă a tuturor tipurilor de evaluare a rezultatelor școlare la disciplină va articula eficiența celor două componente specifice ale concepției lingvistice și literare (EL/ELA).

Realizarea sistemelor de competențe definite de Curriculum se va manifesta în com-portamente comunicative culte, în activități și atitudini literar-artistice și estetice gene-rale, acestea reprezentând și scopul atins al EL/ELA.

Conceptorii de manuale, cât și cadrele didactice sunt invitați să aplice în practică principiile curriculare fixate în Reperele conceptuale:

• repetării și restructurării materialului, • accesibilității, • abordării individualizate, • abordării comunicative a conținuturilor lingvistice și tematice, • abordării interculturale• centrării pe succes.

3.2. Strategii didactice de predare-învăţare specifice disciplinei Limba şi literatura română

În sprijinirea acestei implementări pot fi recomandate variate strategii didactice ac-tive şi interactive, după cum urmează:

1) strategii expozitive; 2) strategii didactice ilustrativ – explicative; 3) strategii euristice; 4) strategii algoritmice; 5) strategii de învățare prin cooperare; 6) strategii problematizate.

105

Propunem cadrelor didactice și autorilor de manuale explorarea alternativelor me-todologice de predare-învăţare-evaluare, a învățării active, învățării prin descoperire, învățării în bază de sarcini, învățării în bază de probleme și învățării în bază de proiecte.

Învăţarea activă – presupune folosirea unor metode, tehnici și procedee care să-l implice activ pe elev în procesul de învățare-predare-evaluare, urmărindu-se dezvol-tarea gândirii critice, stimularea creativității și dezvoltarea interesului pentru învățare. Astfel, elevul este ajutat să înțeleagă lumea în care trăiește și să aplice în diferite situații de viață ceea ce a învățat în cadrul școlii. Elevii își asumă responsabilitatea pentru pro-priul succes. Fie că realizează un film digital despre școala lor pentru a fi prezentat colegilor din altă țară, elaborează un poster tradițional/digital pentru a relata cele stu-diate în cadrul unei lecții/modul sau prezintă argumentele pro și contra în cadrul unei dezbateri, elevii sunt implicați activ în fiecare etapă a învățării.

Învăţarea prin descoperire – îl situează pe elev în ipostaza de subiect al cunoașterii științifice și reprezintă o modalitate de lucru prin intermediul căreia elevii sunt puși în situația de a descoperi adevărul, refăcând drumul elaborării cunoștințelor prin activita-te proprie, independentă. Acest tip de învățare se derulează într-un cadru problemati-zant, fiind o finalitate a problematizării și a dezbaterii. Elevii se confruntă cu o situație-problemă, iar pentru soluționarea ei nu se cunoaște nicio metodă. Rezolvarea se poate găsi doar prin descoperire și presupune: organizarea și corelarea de date, structurarea și interpretarea lor, exersarea operațiilor gândirii și folosirea unor principii care necesi-tă intuiție, imaginație şi creativitate. Fie că analizează un filmuleț de scurt metraj/desen animat/bandă desenată/carte în limba străină pentru a identifica sunete, grupuri de sunete, intonații și modele de pronunție specifice, discută în baza unui studiu de caz, elaborează un poster interactiv în format tradițional/digital despre tema preferată sau comunică online cu semenii de peste hotare, elevii sunt implicați în activități autentice, care îi motivează să descopere lumea dincolo de pereții clasei.

Învăţarea în bază de sarcini – elevii întâmpină probleme – nu doar legate de conți-nut și subiect, dar și de organizarea activității lor. Aceștia trebuie să găsească o soluție pe cont propriu și astfel îți formează un spectru larg de abilități, de exemplu gestiona-rea timpului, planificarea activității, cooperarea în echipe, obținerea de materiale și selectarea informațiilor, găsirea și utilizarea instrumentelor etc. Învățarea bazată pe sarcini de lucru este flexibilă, deoarece elevii pot adapta sarcina de lucru la abilitățile lor. Elevii își dezvoltă nu doar competențele lingvistice, dar și cele necesare pentru o carieră de succes. Fie că realizează un desen animat/bandă desenată pentru a explica un obicei sau tradiție națională, elaborează o broșură turistică pentru a evidenția locu-rile cu semnificație istorică din comunitatea lor sau realizează o prezentare în format tradițional/digital despre interesele personale, elevii sunt implicați în activități practice, care fac învățarea distractivă dar și îi provoacă să învețe lucruri noi.

106

Învăţarea în bază de probleme – este parte a schimbării paradigmei de la predare la învățare, profesorii jucând rolul de facilitatori ai învățării. Metoda folosește cazuri (scenarii construite) ce etalează o problemă pe care studenții o folosesc ca punct de plecare pentru a descoperi informații și a formula opinii și soluții diverse. Problema este prezentată elevilor înainte de procesul de învățare, profesorul intervenind ulterior, atunci când este cazul, cu clarificări, dar bazându-se pe ceea ce studenții au descoperit în lectura lor. Un element important este autonomia, întrucât elevii își definesc singuri obiectivele, ce anume au nevoie să cerceteze și să învețe, ceea ce aduce cu sine res-ponsabilitatea surselor de informație. Fie că realizează un CV în format digital pentru a obține o bursă sau pentru a participa la un concurs școlar, creează un colaj artistic despre problemele de mediu și soluționarea acestora sau elaborează un spot publicitar pentru a promova un produs/brand autohton, elevii sunt invitați să creeze soluții crea-tive și inovatoare care le pun la încercare toate abilitățile și competențele.

Învăţarea în bază de proiecte – îi implică pe elevi în activități de investigare a unor probleme obligatorii și are drept rezultat obținer ea unor produse autentice. Proiecte-le se dezvoltă pornind de la întrebări provocatoare care nu pot primi răspunsuri prin învățarea bazată pe memorare. Prin proiecte, elevii își asumă roluri active – cel care rezolvă problema, cel care ia decizia, cel care efectuează investigații, responsabilul cu documentarea. Pentru mulți elevi, acest stil de învățare este unul foarte atractiv deoa-rece derivă din autenticitatea experiențelor. Elevii își asumă rolul și comportamentul celor care lucrează într-un anumit domeniu. Fie că realizează un film documentar des-pre probleme de mediu, elaborează o broșură turistică pentru a evidenția locurile cu semnificație istorică din comunitatea lor sau realizează o prezentare multimedia despre argumentele pro și contra construirii unui mall, elevii sunt implicați în activități reale, care au semnificație dincolo de sala de clasă sau școală.

3.3. Modalităţi de creare a mediilor de învăţare favorabile pentru eleviMediul școlar este educogen prin ritmul de activitate și organizarea într-o anumi-

tă consecutivitate a activității educative. Ambianța educațională este creată de relația profesor-elev. Cu toate că reperele conceptuale ale Curriculumul Național, încurajează parteneriatul profesor-elev, profesorul în acest context exercită rolul social de educator și rolul profesional de educator.

Aceste roluri determină un grad înalt de responsabilitate civică și profesională și presupun prezența unui nivel de competență didactică și integritate morală. Funcțiile și obligațiile profesorului sunt generate de prevederile curriculare. Actuala concepție curriculară este axată pe modelul procedural, orientat spre formare de competențe, și

107

presupune interactivitatea profesor-elev. În acest context profesorul are rolul de facili-tator al procesului educațional.

Curriculumul la disciplina Limba și literatura română încurajează tendința renunțării la „pupitrele de comandă” ale cadrelor didactice și promovează activități educaționale care favorizează comunicarea față-în-față.

Asigurarea stării de bine la ore este o condiție indispensabilă pentru succesul învățării disciplinei Limba şi literatura română. Inserția unor elemente distractive, alter-narea tipurilor de activitate, diversificarea mediilor și a mijloacelor folosite – acestea și alte modalități pot face ca elevul să vină și să învețe cu plăcere la lecții, să dobândească experiențe artistice pozitive și să le valorizeze în alte domenii și contexte.

Rolul profesorului este de a găsi acea modalitate optimă de stimulare a elevilor pen-tru efort de activitate independentă, prin diferite metode, tehnici folosite la diferite etape ale lecției. Evocarea experiențelor elevilor va include întrebări sau activități care îi implică, formularea independentă a obiectivelor de învățare corespunzător temei, propunerea ideilor pentru realizarea sarcinilor de instruire și proiectelor, autoevaluarea produselor elaborate în baza criteriilor stabilite în comun. Includerea jocurilor didacti-ce în procesul educațional aprofundează și sistematizează cunoștințele, sunt atractive, creează o bună dispoziție și un climat de încredere și siguranță, stimulează cooperarea. Este importantă reflecția elevilor pe marginea celor învățate, a modului de învățare, de realizare a obiectivelor, de elaborare a produselor și de evaluare a rezultatelor obținute.

Factorii esențiali ai creării unui mediu favorabil de învățare și evaluare pentru elevi în procesul educațional la disciplina Limba și literatura română sunt: creativitatea, pro-blematizarea, cooperarea, investigarea, individualizarea și diferențierea, comunicarea, motivarea, libertatea, utilizarea tehnologiilor digitale, autoevaluarea.

Mijloacele moderne la disciplina Limba și literatura română oferă posibilități variate de creare a situațiilor de învățare eficientă, de aceea este necesară completarea cabi-netelor școlare de Limba şi literatura română conform Standardelor de dotare minimă a cabinetelor la disciplinele şcolare în instituțiile de învățământ secundar general.7

Procesul de învățare se va realiza preponderent prin implicarea elevilor în activități de comunicare, participarea în proiecte transdisciplinare, observarea și explicarea fenomenelor lingvistice întâlnite în viața cotidiană, transpunerea activităților școlare în medii sociolingvisti-ce reale, în contexte nonformale și informale și re-crearea unor „realități exterioare” în clasă.

Individualizarea și diferențierea activității de învățare la disciplina Limba și literatura română asigură egalizarea șanselor de reușită și permite dezvoltarea potențialului cre-ativ individual în ritm propriu.

7 https://mecc.gov.md/sites/default/files/standarde_dotarecabinetescolarefinalordin.pdf

108

Un mediu de învățare performant facilitează procesul de învățare. Mediul de în-vățare individual, bazat pe tehnologii și resurse digitale permite dinamizarea etapelor procesului de învățare și repetarea lor ciclică.

Prezența tehnologiilor moderne: computere, table interactive, conexiune internet reprezintă un atribut indispensabil al procesului educațional, care își propune pregă-tirea persoanei pentru integrarea într-o societate a exploziei informaționale. Astfel, se încurajează adoptarea unui mediu de învățare individual, bazat pe instrumente online. Prezentăm în continuare extinderea conceptului de mediu de învățare.

Mediu de învăţare – spațiul în care cei instruiți realizează activități de învățare și sprijin reciproc, folosind o varietate de instrumente și resurse de informare în contextul eforturilor de realizare a finalităților de învățare.

Mediu virtual de învăţare – o aplicație sau sistem software care permite ru-larea integral sau parțială a unui curs (a unei unități de învățare) la distanță într-un mediu digital.

În cadrul mediului de învățare apare individualizarea procesului de învățare, adapta-rea lui la ritmul propriu al persoanei instruite, la cerințele sale specifice.

Crearea unui mediu de individual în baza unei platforme web 2.0 deschise permite o mișcare direcționată către finalitățile de învățare prin procesul de dezvoltare a conținu-turilor și structurii acestui mediu.

Posibilitatea activităților de grup și colaborative în cadrul mediului de învățare îl transformă într-un instrument performant pentru implementarea metodologiilor de învățare moderne, centrate pe individul instruit.

Procesul de dezvoltare a mediului propriu de învățare generează acumularea com-petențelor individului instruit nu doar în domeniul de instruire, dar și în domeniul TIC.

Google mail – caracteristicile contului de mail Google sunt: spațiul extins acordat (circa 7 GBt), posibilitatea de căutare în mail, etichetarea mesajelor, arhivarea mesaje-lor, formarea grupurilor de mail și a conversațiilor, chat și forum incorporat. Instrumen-tul asigură realizarea tuturor cerințelor comunicative înaintate unui mediu de învățare.

Google docs – componenta Google care permite crearea, redactarea, formatarea în comun a documentelor text, tiparul, precum și exportul lor în cele mai populare formate pentru documente. Aceleași operații pot fi realizate și asupra foilor de calcul, prezentărilor electronice, formularelor. (docs.google.com).

Google sites – componenta Google, care permite crearea paginilor web și a aplicați-ilor incorporate (ex. Google Calendar, Directions). Paginile Google permit amplasarea în ele a obiectelor de tip text, imagine, video, sunet, calendar personal, hărți, organizarea unor sarcini personale sau colective pentru realizare. (sites.google.com).

109

Google blogs – componenta Google care permite căutarea în blogurile înregistrate Google, crearea blogurilor proprii.

Google scholar – componentă de căutare în locațiile verificate – biblioteci științifice online. Căutarea poate fi realizată după diverse criterii (titlu, autor, cuvinte cheie etc.) Aplicația poate fi folosită și pentru identificarea tentativelor de plagiarism (scholar.go-ogle.com)

Google books – biblioteca Google. Conține ediții digitale și cu drept de acces parțial sau integral. De asemenea se conțin informații despre posibilitatea de cumpărare a ediții-lor, datele complete despre autori și editori, alte informații relevante. (books.google.com)

Google translate – translatorul Google. Permite traducerea în cele mai diverse limbi a cuvintelor și textelor. Oferă posibilitatea de traducere automată a paginilor web. Pen-tru cuvintele solitare propune liste de sinonime. (translate.google.com)

Google toolbar – componentă de instrumente universale, organizate în formă de bară a programelor de navigare web. Conține o selecție de instrumente pentru căutare, reține-re referințe, comentarii și mesaje web, wiki, verificare ortografică și traducere etc.

3.4. Sugestii de proiectare-predare-evaluare la Limba şi literatura română pen-tru copiii care studiază conform Planului Educaţional Individualizat (PEI)

La faza de proiectare pe unități și la elaborarea PEI să se țină cont de faptul că pen-tru asemenea copii învățarea ca proces de achiziție de noi cunoștințe și de formare de capacități cognitive este mult mai eficientă dacă se realizează în grupuri mici, dacă este activ-participativă, cooperantă, partenerială și implicată la maximum posibil. Strategiile educației incluzive sunt strategii de microgrup.

Planul Educațional Individualizat pentru copii cu cerințe educaționale speciale (CES) trebuie să includă specificarea CES și ajustările Curriculumului, a unităților de compe-tență pentru fiecare dintre acești elevi. Aceasta nu vizează obligatoriu excluderea unor subiecte din conținuturile curriculare, ci redimensionarea lor, formularea rezonabilă a standardelor de atins la etapa de școlarizare în liceu.

Este important ca elevii care studiază conform PEI:• să se poată integra în realizarea fizică a sarcinilor; • să parcurgă logic pașii de dezvoltare a competenței, de la cunoaștere și înțele-

gere și – dacă e posibil – la aplicare, analiză, sinteză, evaluare, beneficiind de o varietate de sarcini. S-ar putea opera modificări cantitative, în raport cu alți elevi (un număr mai mic de exemple analizate sau oferite, dacă procesul de scriere este anevoios; texte mai mici pentru memorare/recitare, dacă există dificultăți de articulare sau memorare etc.), dar să nu se excludă totalmente operațiile in-telectuale variate, adecvate ca vârstă și coerente cu disciplina;

110

• să aibă prevăzute momentele specifice pentru evaluare (forme, tehnici, indica-tori, criterii), în raport cu evaluarea contingentului de bază.

În materie de evaluare, unele categorii de elevi care studiază conform PEI ar putea realiza probele în regim general, iar pentru alții va fi nevoie de ajustarea, obligatorie, a parametrilor cantitativi (timp, cantitate de sarcini/exemple) și calitativi (formulări clare, explicite, accesibile, informație curriculară elementară etc.). Este recomandabilă determi-narea nevoilor speciale ale fiecărui elev în ceea ce ține de realizarea probelor și stabilirea căilor de soluționare a problemelor tehnice (scriere coerentă, vorbire, lectură pentru cei cu dificultăți de vedere etc.). În funcție de CES, se poate recurge la evaluarea progresului fiecărui elev, evaluarea autentică, iar în unele cazuri, care vor fi specificate de la începutul anului, în funcție de diagnostic, se va recurge la evaluarea comportamentului.

Este necesar să se stabilească, în raport cu fiecare categorie și, implicit, cu fiecare elev:• domeniile în care se poate face evaluarea (ne referim la cele patru deprinderi

integratoare în studiul limbii, înțelegerea la lectură, înțelegerea la auz, vorbirea și scrierea);

• obiectivele de evaluare vs. competențele evaluate, sarcinile specifice, dacă ele diferă de cele formulate pentru masa generală a elevilor.

3.5. Strategii didactice de predare-învăţare ce vizează dezvoltarea competenţelor3.5.1. Competența specifică 1. Perceperea identității lingvistice şi culturale proprii în

context național, manifestând curiozitate şi toleranțăCompetența focalizată asupra identității lingvistice și culturale proprii urmărește

dezvoltarea personală a elevilor, prin conștientizarea profilului identitar. Formarea acestei competențe presupune explorarea unor realități lingvistice și culturale care au modelat și modelează limba pe care o vorbim și cultura în care trăim. Explorarea și înțelegerea acestor realități presupun lectura unor grupaje de texte/fragmente de texte literare sau/și nonliterare ce reflectă epoci culturale diferite. Oferta ideatică a textelor va viza atât problematica identității (identitate și toleranță, valori identitare) și cultivarea sentimentului de apartenență la cultura și la valorile românești, cât și dez-voltarea gustului estetic, prin lectura unor opere a căror valoare este recunoscută de către exegeza literară.

Pentru activități care urmăresc exprimarea identităţii lingvistice şi culturale proprii (Competența 1):

Activitățile vor viza compararea unor texte diverse, jocuri, vizionare de film/specta-cole, teatru, redactarea unor narațiuni personale, a unor jurnale de călătorie, realizarea unor bloguri de promovare a locului de origine, dramatizarea, interviul etc.

111

3.5.2. Competența specifică 2. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare orală, dovedind coeziune şi coerență discursivă

Competenţa specifică 2. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comu-nicare orală, dovedind coeziune și coerență discursivă.

Competența, în sine, este element de noutate, întrucât repre-zintă un cadru de referințe pentru dezvoltarea unei didactici a oralului ca premisă a dezvoltării competențelor comunicative, care subordonează conceptele lingvistice performării unor acte de limbaj, unor situații comunicative de complexitate diferită, gradată în raport cu vârsta elevilor. Comunicarea reprezintă un proces de viață esențial prin care oamenii generează sisteme, obțin, transformă și folosesc informația pentru a-și satisface nevoile vieții. Prin urmare, prin competență de comunicare orală nu se înțelege volumul de cunoștințe despre limbaj deținute de un vorbitor, ci valoarea lor funcțională, generatoarea unei activități de interrelaționare, accentuându-se dimensiunea integratoare a procesului.Accente inovative considerăm și valorificarea componentelor competenței de comunicare orală precum: educarea/dezvol-tarea atenției și a capacității de concentrare în procesul ascul-tării, conștientizarea faptului că acestea sunt purtătoare de intenționalitate comunicativă, precum și producerea mesajelor orale (vorbirea, dicția etc.).O noutate și o provocare în același timp pentru mulți profesori este introducerea textelor multimodale. Textul multimodal presupune integrarea diverselor forme textuale în așa fel încât să genereze semnificații. Într-un text multimodal se combină două sau mai multe sisteme semiotice: lingvistic, vizual, audio, gestual, spațial, multimodalitatea implicând interferența dintre cuvânt, imagine, sunet, gestică și mișcare. Din categoria textelor multimodale fac parte designul vizual, revistele, cărțile în format electronic, paginile web, produsul video (film, videoclip, clip de promovare, tutorial etc.), dansul ș.a.

Etape în formarea/dezvoltarea Competenței specifice 2.• Competenţa de receptare a mesajului oral (ascultarea)ASCULTAREA face parte din cele patru abilități lingvistice (citire, scriere, ascultare

și vorbire) și, asemenea lecturii, este un proces de receptare. Procesul în sine este complex, presupunând primirea mesajelor orale, identificarea

intenției vorbitorului, construirea sensului, identificarea și evaluarea situației de dis-curs, dar și reacția la mesajele verbale și/sau nonverbale (după International Listening Association) la care vorbitorii sunt expuși.

În opinia lui Aitken (1978), actul de vorbire este înțeles, în măsura în care ascultăto-rul posedă următoarele abilități:

• perceperea sunetelor accentuate și a elementelor de intonație;• înțelegerea vocabularului și capacitatea de a deduce sensul unor cuvinte necu-

noscute pe baza contextului;

112

• înțelegerea modelelor sintactice și a formelor morfologice caracteristice limbii vorbite;

• identificarea scopului vorbitorului;• formularea unor concluzii corecte și a unor inferențe valide în privința situației

de comunicare;• recunoașterea atitudinii vorbitorului față de ascultător și identificarea subiectu-

lui discuției;• identificarea mijloacelor și a tehnicilor retorice de care uzează vorbitorul.Astfel că, formarea/dezvoltarea Competenței specifice 2. Participarea la interacțiuni

verbale în diverse situații de comunicare orală, dovedind coeziune şi coerență discursi-vă, la elevi va eficientiza procesul de învățare pe parcursul întregii vieți, valorificând abilitățile unui ascultător eficient.

Stephen D. Krashen (1981)8 prezintă o serie de condiții pentru dezvoltarea compe-tenței de ascultare (sub forma acronimului MINUS):

Sens (Meaning) – Informația oferită are sens din punct de vedere comunicațional?Interes (Interesting) – Informația oferită este suficient de interesantă pentru a reține

atenția elevilor? Ce elemente fac informația interesantă și demnă de a atrage atenția?Noutate (New Items) – Ce elemente de limbă, idei, abilități sau structuri textuale

care pot fi însușite vor întâlni elevii în această experiență de ascultare?Înțelegere (Understanding) – Înțeleg elevii informația ascultată? Cum sunt ajutați

elevii să înțeleagă informația? Cum sunt explicate elementele lingvistice și literare noi care apar?

Confort (Stress-free) – Cum sunt controlate stresul și anxietatea?În cazul elevilor, e deosebit de important ca aceștia să fie sprijiniți în timpul activi-

tăților dedicate acestei competențe, astfel încât: tema subiectelor, textelor selectate/fabricate va fi legată de experiențele anterioare ale elevilor; elevii vor fi ghidați în par-curgerea textului (prin exerciții de completare în care este oferită o parte din text, iar elevii trebuie să completeze spațiile libere; prin exerciții de ordonare a imaginilor, a ideilor; prin răspunsul la întrebări legate de ideile principale ale textului; prin completa-rea de diagrame sau etichetarea unor imagini); se va încuraja învățarea prin cooperare (ascultarea ca muncă în grup – elevii vor negocia cu persoana care le oferă informațiile); se vor oferi sugestii prin care elevii să ajungă singuri la sensul transmis.

8 Stephen D. Krashen. Second Language Acquisition and Second Language Learning. Oxford: Pergamon Press, 1981, p. 151.

113

În literatura de specialitate, o lecție consacrată dezvoltării abilităților de ascultare urmează câteva etape standard: pre-ascultarea (înainte de ascultare), ascultarea pro-priu-zisă şi post-ascultarea (după ascultare)

Etape Descriere Sugestii metodologice

Etapa „înainte de ascultare”(pre-ascultarea)

• Stabilirea contextului (situația, tema și genul textului care va fi ascultat);

• stimularea unui interes pentru mesajul ce urmează să fi e audiat (de exemplu, profesorul scrie pe tablă un titlu și le cere elevilor să anticipeze ceea ce vor auzi, astfel creându-se anumite așteptări);

• predarea, în prealabil, a unor elemen-te de vocabular cruciale pentru înțele-gerea mesajului.

Se vor utiliza strategii ce pregătesc și facilitea-ză receptarea textului anticiparea temei, di-minuarea dificultăților lingvistice, semantice, referențiale etc.

Ascultarea propriu-zisă

• Elevii trebuie să aibă în față întrebări prestabilite pentru a ști spre ce să își în-drepte atenția atunci când ascultă textul;

• se pot pregăti anumite activități în care elevii trebuie să utilizeze într-un fel, informația extrasă din text:

–etichetarea; –selectarea; –desenarea;

• completarea unor propoziții, a unor tabele, chestionare etc.

Se vor utiliza strategii de ascultare activă și de fixare a conținutului mesajului (completarea unor chestionare, a unor grile de observare, exerciții de identificare a emițătorului/receptoru-lui/contextului comuni-cării etc.).

Etapa „după ascultare”(post-ascultarea, reascultarea)

• Analiza atentă a textul audiat; • se pot desfășura activități prin care:

–elevii ascultă și repetă anumite structuri; –descoperă sensul unor cuvinte necu-noscute, în funcție de contextul de apariție.

• se pot pregăti activități care să valori-fice reacția elevilor la mesajul audiat sau să îl relaționeze cu experiențele lor de viață.

Se vor utiliza strategii de reflecție (identificarea intenției de comunicare, congruența verbal-para-verbal-nonverbal, jocuri de rol, exerciții de tip po-vestire, descriere etc.).

O lecție dedicată dezvoltării competenței de ascultare trebuie să cuprindă toate etapele enumerate anterior, fără a se acorda importanță exagerată procesului de ascultare în sine.

Este important a menționa faptul că, în procesul de predare-învățare, profesorul va antrena diverse strategii de ascultare, întrucât modul în care o persoană ascultă depin-de, în foarte mare măsură, de scopul ascultării:

114

• pentru a desprinde informația esențială (o ascultare rapidă a textului pentru a obține o idee generală despre ceea ce conține);

• pentru informații specifice (scanare) (centrarea atenției asupra acelor părți din text care conțin informația de care este interesat ascultătorul);

• pentru detalii (centrarea atenției asupra detaliilor textului audiat);• pentru atitudine (ascultare pentru a observa atitudinea vorbitorului),scopul fiind explicit din sarcina propusă:1. Ascultați înregistrarea pentru a afla în ce oraş locuieşte personajul principal. (a

asculta pentru detalii)2. Ascultați povestea şi stabiliți care este cel mai potrivit titlu pentru aceasta. (a as-

culta pentru informații specifice)3. Ascultați şi subliniați/numiți cuvântul din propoziție pe care vorbitorul îl accentu-

ează. (a asculta accentul propozițiilor) etc.Textele propuse pentru ascultare vor fi selectate ținând cont de particularitățile de

vârstă ale elevilor, dar și urmărindu-se indicatorii:• lungimea – să fie scurte sau, dacă sunt mai lungi, să fie împărțite în secvențe;• viteza – să adopte un ritm lent, echilibrat, rapid, în dependență de scopul urmărit;• dificultatea – să nu conțină structuri de limbă care depășesc nivelul de compe-

tență al elevilor.În procesul receptării la fel de importantă este și înțelegerea mesajului oral, care

implică auditori atenți care vor ști să înțeleagă clar care e sesizarea sensului total al informației. Legea înțelegerii în limbaj o constituie referința la organizarea contextuală. Luând ca bază poziția limbajului, care presupune formarea unei competențe de comu-nicare, cercetătorii A. A. Leontiev, T. Slama-Cazacu, S. Marcus, N. Ghez, E. I. Passov, L. Șoitu relevă că prin modelarea contextului al experienței lingvistice și al cunoștințelor acumulate elevul poate deveni „stăpân pe realitatea de comunicare”, evidențiind mo-dele, generând „mesaje” în scopul transmiterii sau solicitării informației necesare. Receptarea unui mesaj depinde de înțelegerea legăturii predicative a propoziției, de structura compozițional-semantică, de stil, de gen. Deoarece înțelegerea vorbirii la auz poartă un caracter gradual, se pot deosebi următoarele niveluri:

• nivelul înțelegerii fragmentare;• nivelul înțelegerii globale; • nivelul înțelegerii detaliate; • nivelul înțelegerii critice,de aceste nivele ținându-se cont în formarea Competenței specifice 2.

115

În acest sens, în cadrul orei de Limba şi literatura română, profesorul va asigura și oferirea pentru audiere texte din diverse sfere de activitate și va orienta elevii ca recep-tarea auditivă a mesajului să aibă loc în situații reale de comunicare sau baza auditivă ce îi ajută pe elevi să-și dezvolte propriile abilități de comunicare orală și să acumuleze un bagaj mare de cunoștințe privind cultura, istoria, obiceiurile poporului care vorbește această limbă.

Iar sarcinile de învățare vor viza ascultarea activă a mesajelor orale și înțelegerea acestora, de exemplu: Ascultați dialogul şi decideți dacă afirmațiile sunt adevărate sau false (înțelegere fragmentară, globală, detaliată, critică).

• Producerea mesajului oral – VorbireaÎntr-o eră a vitezei, realizarea unei comunicări eficiente reprezintă nu doar un atu,

ci un imperativ. Iată de ce, Competența specifică 2. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare orală, dovedind coeziune şi coerență discursivă, ală-turi de ascultare și receptare, valorifică și producerea de mesaje orale. Prin urmare, se accentuează valoarea funcțională a cunoștințelor, capacitatea elevilor care permite producerea și interpretarea mesajelor, precum și negocierea sensului în contexte speci-fice, asimilate situației de comunicare. În acest sens, amintim definiția competenței de comunicare propusă de H. Widdoson și preluată și de Alina Pamfil: „nu e reproducerea itemilor aflați în memorie, ci un set de strategii sau procedee creative, ce permit înțe-legerea valorii elementelor lingvistice în context, o abilitate de a participa la discurs, fi e el vorbit sau scris, printr-o desfășurare abilă a cunoștințelor despre funcționarea limbajului” (Pamfil 2000: 42).

VORBIREA este forma cea mai obișnuită de manifestare a limbajului. Deoarece vor-birea conține și auxiliare extralingvistice (mimica, gesturile, expresiile prin mișcările tru-pului), ea este forma concretă în care se manifestă limba. Tipurile de vorbire, în funcție de receptarea sau emiterea enunțului, se clasifică în receptive și productive. Prin cele receptive – audiere și citire – elevul realizează receptarea informației cu prelucrarea semnificativă ulterioară a enunțului, iar prin cele productive – vorbire și scriere – emite enunțul vorbirii.

În cele din urmă, pentru a dezvolta această unitate de competență este necesar să parcurgem următoarele etape:

116

Etape Descriere Sugestii metodologice

Etapa de pre-produ-cere a mesajului oral

• Însușirea unui vocabular adecvat vârstei;

• asimilarea unor structuri gramaticale;

• recunoașterea/identificarea unor factori pragmatici: con-textul, elementele para- și nonverbale (gesturi, mimică, intonație, poziția corpului etc.).

Se vor utiliza strategii de stabilire a conținutului mesajului și a inten-ției de comunicare în funcție de contextul comunicării (adaptarea mesajului la interlocutor, la situația de comunicare, selectarea com-portamentului comunicativ potri-vit, anticiparea efectului mesajului asupra interlocutorului etc.).Rețelele asociative, constelația/clustering (ul), harta lexicală etc.

Etapa de producere propriu-zisă a mesa-jului oral

• Pronunțarea corectă;• adaptarea formelor de

comunicare la contexte, situații de comunicare;

• integrarea variatelor forme de comunicare în produce-rea propriu-zisă a mesajului oral;

• asigurarea coerenței și coe-ziunii discursive.

Se vor utiliza strategii de expri-mare orală fluentă și corectă (exersarea pronunției, exersarea unor contexte de comunicare diverse, exprimarea intenției de comunicare prin mijloace verbale, paraverbale și nonverbale, exer-ciții de descriere, de povestire, de argumentare, adoptarea de com-portamente comunicative diverse prin joc de rol etc.).Rezumatul oral, dialogul, alocuțiunea, discursul, jocul de rol etc.

Etapa de post-pro-ducere a mesajului oral

• Reflectarea asupra experienței de comunicare;

• autoevaluarea/evaluarea reciprocă în baza grilei (ela-borate și/sau propuse) a mesajului oral.

Se vor aplica strategii de reflecție (aprofundarea experienței de co-municare prin completarea unor grile de evaluare etc.).Exprimă-ți opinia, joc de rol, au-toevaluarea orală etc.

În cele din urmă, obiectivele de referință legate de dezvoltarea capacității de produ-cere a mesajului oral trimit constant la necesitatea de a construi mesajele în funcție de partenerul de dialog și de situația de comunicare.

Interacţiunea verbală – Comportamentul comunicativInteracţiunea verbală în general este structurată în acte de vorbire între cel puțin

doi membri, numite în literatura de specialitate și perechi de adiacență. Secvențele în discuție formează un schimb conversațional de replici, având caracter dialogic și înscri-indu-se sub semnul obligativității.

La formarea/dezvoltarea Competenței specifice 2, profesorul va insista pe cultu-ra unui comportament comunicativ, vizând anumite perechi de adiacență. Dacă în mod tradițional, se consideră că rolul de bază al conversației este transmiterea de

117

informații între interlocutori, conform conceptului analizei conversaționale, se va rele-va interacțiunea dintre emițător și receptor: emițătorul realizează acțiuni care solicită acțiuni de răspuns de la receptor; acesta, la rândul lui va aștepta acțiuni de răspuns, și tot așa până la încheierea conversației.

Perechile de adiacenţă reprezintă una din tehnicile de structurare a actelor de vor-bire, indicând locul și momentul potrivit pentru un anumit tip de replică, prin selectarea emițătorului următor într-o conversație/dialog.

În clasele gimnaziale se va axa pe perechile adiacente cele mai cunoscute și utiliza-te de către elevi: întrebare-răspuns; invitație – acceptare sau refuz; salut – răspuns la salut; ordin – acceptare sau refuz; compliment, mulțumire – reacție corespunzătoare (acceptare sau refuz) ș.a.

Astfel că, educarea unui comportament comunicativ este o componentă integrată în Competența specifică 2. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de co-municare orală, dovedind coeziune şi coerență discursivă.

În concluzie la demersul de mai sus, obiectivele-cadru ale competenței specifice vi-zate pentru ciclul gimnazial sunt:

•• Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral prin desprinderea semni-ficației globale şi a unor informații de detaliu din mesajul ascultat și desprinderea sensului unui cuvânt nou prin raportare la contextul mesajului ascultat;•• Dezvoltarea capacității de exprimare orală prin adaptarea mesajului la partener

în situații de comunicare dialogată; formularea unor enunțuri corecte din punct de vedere fonetic, lexical şi gramatical și povestirea orală a unui text/mesaj.

Componenta lingvistică este fundamentul dezvoltării competenței de comunicare, favorizând înțelegerea relației dintre uz și normă și conștientizarea importanței codului lingvistic în procesul de comunicare.

În gimnaziu, învățarea corectă și dirijată a normei limbii române literare exercită un rol reglator asupra corectitudinii exprimării, raportând la norma limbii române stan-dard achizițiile lingvistice ale elevilor din perioada anterioară de școlaritate. Limba este instrumentul principal de organizare a gândirii logice, având astfel implicații majore în asigurarea accesului elevului la cunoaștere și, implicit, a succesului școlar la toate disci-plinele de studiu.

Din acest considerent, Curriculumul la Limba şi literatura română, 2019 scoa-te în evidență competenţa de comunicare orală, educarea/dezvoltarea atenției și a capacității de concentrare în procesul ascultării, conștientizarea faptului că acestea sunt purtătoare de intenționalitate comunicativă, precum și producerea mesajelor ora-le (vorbirea, dicția etc.), componente importante care eficientizează procesul de comu-nicare în ansamblu.

118

Formarea și dezvoltarea acestei competențe generale se realizează printr-un de-mers care subordonează conceptele lingvistice performării unor acte de limbaj, unor situații comunicative de complexitate diferită, gradată în raport cu vârsta elevilor. Se urmărește astfel limba în funcțiune, și nu limba abstractă, reevaluându-se rolul limbii în formarea și în buna funcționare a gândirii logice. Dezvoltarea competențelor aferente se reflectă în structuri sintactice în uz, privilegindu-se sensul, și nu forma, pornind de la conceptul de structură, tipar propozițional/frastic, pentru ca, în final, să se ajungă la construcții sintactice/text. Cunoștințele lingvistice îi vor folosi elevului să-și dezvolte deprinderile de exprimare și de receptare corectă și eficientă a unor texte de tipuri și de dimensiuni diferite, să exerseze cu succes toate funcțiile limbajului, în viața personală, școlară, socială, în contexte formale/informale variate.

Competența de comunicare este văzută din perspectiva implicațiilor formative pe care le au cele două acțiuni fundamentale: înțelegere de text și producere de text, atât în componenta scrisă, cât și în componenta orală (Mina-Maria Rusu, Competența de comunicare – perspective de abordare, În Limba Română, Nr. 11-12, anul XIX, 2009):

COMPREHENSIUNE DE TEXT PRODUCERE DE TEXTORAL A asculta A vorbiSCRIS A citi A scrie

În procesul de predare-învățare-evaluare a limbii române, verbele enunțate în tabel generează roluri specifice, pe care elevul trebuie să le joace alternativ, pentru a dobândi competența de comunicare adecvată. Prin urmare, elevii trebuie să fie puși în diverse situații, să aibă diferite roluri, precum: auditór, lector, locutor şi scriptor, astfel încât să devină un participant activ al procesului de comunicare, interesat și implicat, în sensul activării tuturor componentelor care asigură o comunicare eficientă.

Competenţa specifică 2: Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare orală, dovedind coeziune şi coerență discursivă valorifică:

Relevantă, în acest sens, devine acțiunea de interacțiune verbală.

Cunoștințe

Deprinderi

Atitudini

119

Un prim pas pe care trebuie să-l facă elevii, în procesul de comunicare orală este să asculte, altfel spus, să decodeze semnalele sonore și să le transforme în cuvinte. Prin decodare, ei descoperă doar sensul literal a ceea ce spune vorbitorul, acestuia adăugându-i-se și cunoștințe de altă na-tură (de pragmatică, sintaxă etc.), menite să ajute la recon-struirea sensului pe care dorește să-l transmită vorbitorul, înțelegerea mesajului. Elevii care cunosc mai puțin limba română, se bazează, în principal, pe procesarea la nivel de cuvânt, fără a acorda prea multă importanță contextului.

Prin urmare, profesorul de Limba şi literatura română la formarea/dezvolta-rea Competenței specifice 2 se va axa pe 3 dimensiuni: RECEPTARE, PRODUCERE şi INTERACŢIUNE.

• La formarea unor deprinderi de ascultare activă se va urmări educarea/dezvol-tarea atenției și a capacității de concentrare în procesul ascultării, utilizându-se atât elementele verbale și nonverbale (mimică, gesturi, postură, proxemică), cât și paraverbale (intonație, ritm al vorbirii, fluență, pauzele în vorbire etc.), pre-cum și conștientizarea faptului că acestea sunt purtătoare de intenționalitate co-municativă. Comprehensiunea (înţelegerea) mesajului oral va pune accent pe dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral: identificarea de informații explicit formulate, realizarea de deducții simple, integrarea și interpretarea ide-ilor și a informațiilor, evaluarea critică a conținutului și a elementelor textuale.

• Pentru deprinderile de producere de texte orale se va accentua dicția, importanța pu-blicului, intenția de comunicare și efectele actului de comunicare asupra receptorului.

• La realizarea interacţiunilor verbale cu doi sau mai mulți interlocutori, se vor antrena strategii simple de ascultare activă, dar și se va reliefa comportamentul comunicativ politicos față de interlocutor(i).

Domeniul comunicării orale este construit în jurul actelor de limbaj, teoria actelor de limbaj evidențiind ideea că prin limbaj putem realiza diferite tipuri de acțiuni. Astfel, ac-tele de limbaj pot avea funcții diferite. Orice act de limbaj are o dimensiune locuționară (care presupune alcătuirea enunțurilor în conformitate cu regulile gramaticii), o dimensiune ilocuționară (vizând forța sau valoarea actului de limbaj: cerere, rugăminte, ordin, promisi-une, sfat etc.) și o dimensiune perlocuționară (adică o influență pe care o exercită asupra auditoriului: de exemplu, un sfat poate să entuziasmeze sau să lase indiferent auditoriul).

La nivelul conținuturilor, programa de gimnaziu nu aduce noutăți spectaculoase, ci mai degrabă precizări utile pentru realizarea activităților de învățare (a se vedea conținuturile în care sunt detaliate dicția, strategiile de comprehensiune și de concepe-re a textului oral sau strategiile de ascultare activă).

INTERACȚIUNEA VERBALĂ

COMPORTAMENT COMUNICATIV

RECEPTAREA MESAJULUI ORAL

ASCULTAREA &ÎNȚELEGEREA

PRODUCEREA MESAJULUI ORAL

VORBIREA

120

Ca activitate umană, comunicarea este un proces continuu și dinamic și are la bază atitudini care sunt intenționale. Din această perspectivă, o noutate a programei în do-meniul oralului este exprimarea adecvată a emoțiilor, atitudinilor. Acest nou conținut este în acord cu modelul dezvoltării personale, pentru că stimulează autocunoașterea. Identificarea și verbalizarea emoțiilor poate duce și la o mai bună gestionare a acestora.

Emoțiile sunt trăiri de scurtă durată și de o intensitate care variază, reacții firești la situațiile și evenimentele din viața unei persoane. Modul în care cineva își manifestă emoțiile ține de identitatea personală. Reprimarea emoțiilor a fost considerată multă vreme un semn al bunei creșteri, dar studiile de psihologie din ultimii ani au atras atenția asupra faptului că gestionarea defectuoasă a emoțiilor este periculoasă. Exprimarea emoțiilor ține de inteligența emoțională, de capacitatea unei persoane de a recunoaște, de a controla corect și de a-și exprima trăirile, astfel încât să fie în armonie cu sine și cu lumea din jur. Profesorul va observa modul în care elevii își exprimă emoțiile și va atrage atenția asupra faptului că emoțiile sunt în egală măsură pozitive și negative.

În conținuturile curriculare, la deprinderi de comunicare, apare și empatia, capaci-tatea de a recunoaște și, într-o oarecare măsură, de a împărtăși sentimentele unei alte persoane, chiar atunci când aceasta nu le exprimă explicit. Este capacitatea de a încerca să înțelegi ce simte celălalt, de a nu te arăta nepăsător față de sentimentele sale. Empa-tia se poate manifesta atât în cadrul interacțiunilor verbale, cât și pe parcursul lecturii unui roman, când cititorul trăiește, alături de personaje, emoții și sentimente diverse. Profesorul va avea în vedere felul în care se exprimă atitudinile comunicative, analizând secvențe filmate ale unor conversații sau prezentări și oferind feedback elevilor privitor la felul în care și-au exprimat atitudinile în cadrul unor diverse situații de comunicare.

O noutate ar fi și trimiterea la noțiunile de coeziune şi coerență discursivă9. Ținând cont de părerea majorității lingviștilor, identificăm coeziunea cu o conexiune și cu o trăsătură gramaticală a discursului10, dimensiune lingvistico-semantică, iar coerența cu o dimensiune interpretativă. Astfel că, participarea la interacțiuni verbale în diver-se situații de comunicare orală, dovedind coeziune şi coerență discursivă, va antrena abilitățile elevilor de a elabora discursuri logice, structurate, tematice ce vor asigura claritatea receptării prin soliditatea întregului.

O directivă a Competenței specifice 2 este și dicţia, arta de a pronunța, a vorbi co-rect și clar un text. Profesorul va propune activități ce vor antrenare stilul, modul de pronunție a sunetelor, silabelor, cuvintelor, astfel încât fiecare cuvânt rostit de elevi să fie auzit și înțeles perfect de către interlocutor (i).

9 Stoica Dan. Comunicare publică. Relații publice. Iași, 2004.10 Coșciug Angela. Parametrii coezivi ai discursului. În Limba Română,, Nr. 7-8, anul XIV, 2004.

121

Abilitatea de a avea o dicție bună ține atât de un vocabular bogat, o gramatică co-rectă, expresivitatea în exprimare, cât și de modul în care este structurat orice discurs. Educarea vocii sau dezvoltarea dicției facilitează exprimarea, armonizând emisia vocală, corpul și respirația.

Profesor este cel care va decide, pornind de la contingentul clasei și particularitățile de vârstă, cum va realiza conținuturile, fie prin momente de dicție la fiecare lecție, fie prin ateliere de vorbire, fie prin lecții tematice etc.

Metodele pentru dezvoltarea dicției trebuie să fie cât mai variate: înregistrări voca-le a vocii și ascultarea rezultatului, observarea defectelor, corectarea lor; exerciţii de dicţie de tipul „Cosașul Saşa când coseşte, cât şase saşi sasul coseşte. Și-n sus şi-n jos de casa sa, sasul coseşte şi-şi spune sieşi: sunt Saşa Cosașul care cât şase saşi coseşte şi-n sus şi-n josul casei cât şase case.” sau „Un caricaturist care caricaturizează caricaturi ca-ricaturistice nu poate caricaturiza caricatură să.”, care vor pune la o adevărată încercare nervii, dar și articulația gurii; citirea cu creionul în gură ș.a. exerciții de dicție care pot fi găsite accesând https://dictie.md/, https://www.dictie.ro/.

O noutate și o provocare în același timp pentru mulți profesori este introducerea conținutului prezentările multimodale. Aici ținem să menționăm faptul că, prezentarea multimodală are a bază textul multimodal și presupune integrarea diverselor forme textuale în așa fel încât să genereze semnificații.

Într-un text multimodal se combină două sau mai multe sisteme semiotice: lingvis-tic, vizual, audio, gestual, spațial, multimodalitatea implicând interferența dintre cu-vânt, imagine, sunet, gestică și mișcare. Din categoria textelor multimodale fac parte designul vizual, revistele, cărțile în format electronic, paginile web, produsul video (film, videoclip, clip de promovare, tutorial etc.), dansul ș.a.

Profesorul va pune accent pe prezentarea textelor multimodale, propunând elevilor grile de evaluare a prezentărilor și/sau indicatori/criterii de evaluare, precum: voca-bularul, tonul, organizarea discursului, coerența; sau abordare semiotică: vizualul pre-supune analiza textului multimodal, culorii, formei, stilului, dimensiunii etc.; gestualul – observarea mimicii, a limbajului trupului; spaţialul – așezarea în spațiu, apropierea sau distanța dintre obiecte; auditivul – linia melodică, efectele sonore, zgomotele am-bientale, liniștea, intonația sau volumul.

Profesorul poate propune exerciții de înțelegere a unor diverse tipuri de texte mul-timodale: bandă desenată, roman grafic, afiș, programul unui cinematograf, o pagină de gardă a manualului, o pagină web, un produs video, inclusiv videoclipuri, o secvență dintr-un spectacol de balet etc.

Competenţa specifică 2 se formează/dezvoltă în progresie, fiind concretizată în trei unități de competențe:

122

Clasa Unitatea de competenţă 2.1

Unitatea de competenţă 2.2

Unitatea de competenţă 2.3

a V-a Identificarea temei, a unor informații esențiale și de de-taliu, informațiilor explicite și implicite, în diverse tipuri de texte orale

Utilizarea resurselor fono-respiratorii indi-viduale în comunicarea orală

Prezentarea orală, pe baza unor repere date de profesor, a unor informații și a unor idei

a VI-a Sintetizarea informațiilor, a intențiilor și atitudinilor co-municării din diverse tipuri de texte orale

Utilizarea corectă a resurselor fono-respi-ratorii individuale în comunicarea orală

Adecvarea normelor de etichetă verbală la diferi-te situații de comunicare orală

a VII-a Utilizarea variatelor strategii de ascultare activă și negocie-re în diverse situații de comu-nicare orală

Combinarea elemen-telor dicțiunii (articula-ția, emisia, respirația, vocea) în diverse con-texte de comunicare

Prezentarea documenta-tă a unor informații, idei, sentimente și puncte de vedere în texte orale

a VIII-a Exprimarea unui punct de vedere propriu privind o pre-zentare orală pe o temă

Utilizarea metodelor de interpretare fono-verbo-motor în diverse contexte de comunicare

Realizarea unei prezen-tări orale multimodale în fața unui public cunoscut

a IX-a Exprimarea argumentată a unui punct de vedere pro-priu privind reprezentarea aceleiași teme în diverse texte orale

Utilizarea eficientă a metodelor de interpre-tare fono-verbo-motor în diverse contexte de comunicare

Realizarea prezentărilor orale multimodale în fața unui public necunoscut

În cele din urmă, profesorul la orele de Limba şi literatura română trebuie să valori-fice atributele caracteristice comunicării orale:

– comunicarea orală presupune un mesaj. Mesajul trebuie să includă elemente de structură, elemente de actualitate, interes și motivație pentru ascultător, ele-mente de feedback, elemente de legătură între părțile sale principale, claritate și coerență internă etc.;

– comunicarea orală presupune oferirea unor suporturi multiple de înțelegere a aces-tui mesaj (materiale adiționale, concordanța între mesajul oral și cel nonverbal);

– comunicarea orală este circulară şi permisivă, în sensul că permite reveniri asupra unor informații, detalieri care nu au fost prevăzute atunci când s-a conceput mesajul;

– comunicarea orală este puternic influențată de situație şi ocazie (același mesaj poate fi receptat diferit de aceeași receptori în funcție de dispoziția motivațională, factorii de stres, oboseală etc.);

– comunicarea orală este puternic influențată de caracteristicile individuale ale emițătorului (un bun orator va fi receptat într-o mai mare măsură ca fiind bine pregătit de către auditoriu);

– comunicarea orală posedă şi atributele necesității (nevoia omului de a comunica) etc.

123

Clas

aSi

tuaţ

ia d

e

com

unic

are

Dic

ţia

Stra

tegi

i de

com

preh

ensi

une

şi

de c

once

pere

a

text

ului

ora

l

Stra

tegi

i de

ascu

ltare

ac

tivă

Tem

atici

reco

man

date

pe

ntru

pro

iect

ul d

e gr

up

a V-

a

•El

emen

tele

com

u-ni

cării

•Di

cția

, art

a de

a p

ronu

nța

core

ct •Ar

ticul

area

voc

alel

or și

con

-so

anel

or

•Te

mă,

cuv

inte

-che

ie,

idee

/idei

, inf

orm

ații

gene

rale

și d

e de

-ta

liu

•Re

guli

de a

cces

la

cuvâ

nt: î

ntre

rupe

ri,

supr

apun

eri,

luar

ea/

pred

area

cuv

ântu

lui,

aște

ptar

ea râ

ndul

ui

la c

uvân

t

•Te

hnic

i de

com

unic

a-re

efic

ient

ă

a VI

-a

•Si

tuaț

ia d

e co

mun

i-ca

re: T

ipur

i și f

orm

e de

com

unic

are

Artic

ular

ea c

uvin

telo

r cu

dif-

tong

i și t

rifton

gi •Ri

tmul

și v

olum

ul v

oci

•Pa

rafr

azar

e,

info

rmaț

ii ex

plic

ite și

im

plic

ite, r

ezum

are

•În

treb

ările

des

chise

și

înch

ise.

•Re

gulil

e „d

e au

r” a

le

ascu

ltării

•Pu

tere

a vo

rbiri

i/Ex

erci

ții d

e di

cție

etc

.

a VI

I-a

•De

prin

deri

de c

o-m

unic

are:

atit

udin

e,

influ

ențe

, înc

rede

re,

empa

tie

•Vi

teza

vor

birii

– te

mpo

-rit-

mul

•Co

mbi

nare

a el

emen

telo

r di

cțiu

nii:

artic

ulaț

ia, e

misi

a,

resp

irația

, voc

ea

•Cl

asifi

care

, ref

orm

u-la

re, r

epet

are,

co-

nect

ori p

ragm

atici

; di

stinc

ția d

intr

e fa

pt

și op

inie

•Ec

oul ș

i tăc

erea

•Te

hnic

i de

com

unic

a-re

non

verb

ală.

Prim

ii pa

şi în

con

trol

ul

emoț

iilor

. Com

unic

a-re

a pe

rsua

sivă

etc.

a VI

II-a

•Ar

gum

enta

rea

în

com

unic

area

ora

lă •Te

hnic

i de

resp

irație

și c

on-

trol

ul e

moț

iilor

•Di

scur

sul.

Rosti

rea

text

ului

, ad

apta

t la

cont

ext

•Co

ordo

nare

a di

cție

i cu

miș

-ca

rea

•Pr

ezen

tare

a or

ală

mul

timod

ală

•N

egoc

iere

a in

for-

maț

iei

•Ar

gum

enta

rea

de

succ

es; G

estio

nare

a tim

pulu

i în

cadr

ul

prez

entă

rii e

tc.

a IX

-a

•N

egoc

iere

a. S

tilur

i și

tehn

ici d

e ne

goci

ere

•G

estu

l și m

imic

a în

acț

iune

a ve

rbal

ă •Ți

nuta

în ti

mpu

l com

unic

ării

•Ac

cent

ul lo

gic

•As

culta

rea

activ

ă și

nego

cier

ea in

for-

maț

iei

•Eti

chet

e ve

rbal

e şi

nonv

erba

le (n

ațio

na-

le şi

inte

rnaț

iona

le)

etc.

124

Pentru diversificarea procesului educaţional se recomandă utilizarea diverselor metode, printre care şi cele specifice

Situaţia de comunicare Dicţia

Strategii de comprehensiune şi

de concepere a textului oral

Strategii de ascultare activă

• Expunerea• Joc de rol• Dialogul• Interviul în trei

trepte• Înscenarea în baza

imaginilor• Simulări• Dezbaterea• Discursul/

Alocuțiunea• Prezentări publice

(lansarea discursului într-un timp limitat)

• Demonstrația• Metoda R.A.F.T.(Rol/Auditoriu/Formă/

Temă) ș.a.

• Exerciții de dicție• Exerciții de încălzire• Discursul lui Brutus• Cosaşul Saşa• Exerciții dinamice

(Dirli Da)• Exerciții pentru în-

călzirea respirației• Exerciții pentru

expirație• Mișcarea Browniană

ș.a.

• Brainstorming• Clustering• Diagrama Venn• Problematizarea• Pânza discuției• Controversa con-

structivă• Controversa aca-

demică• Colțuri• Discuția ghidată

ș.a.

• Exerciții de focalizare a atenției pe vorbitor

• Exerciții de păstrare a contactului vizual

• Moduri de a nu co-munica

• Arată că înțelegi ce ți se spune

• Prima impresie• Joc de rol: Ai răbdare

când asculți• Exerciții de ascultare

active: Ascultă şi repetă ș.a.

3.5.3. Competența specifică 3. Lectura şi receptarea textelor literare şi nonliterare prin diverse strategii, demonstrând spirit de observație şi atitudine creativă

Activităţile de pre-lectură vor viza strategii ce pregătesc și facilitează receptarea tex-tului (anticiparea temei, diminuarea dificultăților lingvistice, semantice, referențiale etc.).

Activităţile de lectură vor viza strategii de ritmare și orientare a lecturii (lectura cu voce tare/silențioasă, lectura orientată/neorientată, lectura pe roluri, exersarea fluen-ței în lectură) și strategii de fixare a conținutului textului (chestionar, exerciții cu itemi de tip adevărat/fals, exerciții cu alegere multiplă, exerciții de completare, rezumat, po-vestire, harta sensului, organizarea grafică a informației, memorare etc.).

Activităţile de post-lectură vor viza strategii de interpretare și de producere de text (discuții orientate asupra semnificațiilor textului, dezbaterea, jurnalul de lectură, scrie-rea creativă etc.)

Acțiuni pedagogice în formarea la elevi a culturii literar-artistice coerente cu obiec-tivele EL/ELA:●•pregătirea conștientă pentru actul lecturii și interpretării textelor literare; ●•lectura propriu-zisă – fluentă, expresivă și comprehensivă a unei diversități de

texte literare/didactice/interpretative;

125

●•formarea/dezvoltarea percepției, imaginației, gândirii și creației artistice; ●•achiziționarea instrumentarului teoretico-literar și lectoral aferent activității de

lectură; depistarea/discernerea/interpretarea apropriată a valorilor textelor lite-rare prin descifrarea limbajului poetic;

●•producerea unei varietăți de texte reflexive, interpretative și imaginative; ●•evaluarea critică a operelor și fenomenelor literare;●•autocomunicarea într-un sistem propriu de valori, în interacțiune cu axiologia

literară, utilizând mijloacele limbajului poetic CLLR structurează activitățile de învățare în trei tipuri de metode/metodologii spe-

cifice ELA: semiotice, hermeneutice, praxiologice. [Pâslaru Vl. Introducere în teoria edu-cației literar-artistice. București: Sigma, 2013. 198 p., p.135].●•Metodele semiotice (de constatare, discernere, acumulare) se adresează, în prin-

cipal, valorii imanente a operei literare și „vizează acțiunile de decodare/compre-hensiune a textelor literare, științifice, didactice, publicistice elaborate sau produse de elevi; a noțiunilor și categoriilor estetice, științifico-literare, istorice, psihologice etc.” De exemplu: lucrul cu cartea, lectura expresivă a profesorului/elevului, meto-da textologică în alte accepțiuni analiza literară, metoda explorării textelor, meto-da informativ-explicativ-receptivă, metoda reproductivă sau povestirea, expune-rea, conversația, exercițiul, sau euristica, „ calea spre autor”, memorizarea.

●•Metodele hermeneutice au misiunea de a sprijini, a încuraja producerea valorii in actu a operei literare, a valorii adăugate operei – a valorii cititorului [P. Cor-nea, 44]. Acestea sunt „metode și tehnici de interpretare și apropriere a valorii imanente a operei și au funcție de stimulare a produ-cerii valorii in actu a operei literare, angajează acțiuni de manifestare a cititorului în rolul de al doilea subiect creator al operei, în același rol producându-se și subiectul comunicant – profeso-rul, cu deosebirea că, pentru profesor, acesta e un rol secund față de cel de co-municant. Orice metodă care provoacă interpretări este de domeniul hermeneu-ticii”, afirmă autorul [ibidem, p.136]. De exemplu: lectura creatoare, comentariul literar/poetic, dezvoltarea operei sau experimentul imaginar, ilustrarea, disputa sau competiția de idei, brainstormingul, conversația asupra lecturii particulare.

●•Metode praxiologice, consideră autorul, sunt „toate metodele care angajează ele-vii în activitățile practice, de ex., lucrul cu cartea sau metoda textologică, acestea însă includ și activități de altă natură (teoretice, gnoseologice, hermeneutice). În categoria metodelor pur practice se includ exercițiul literar, evaluarea reciprocă (a răspunsurilor, textelor produse), analiza independentă a textului, jocul de rol ș.a.”

Metodologiile validate de C. Șchiopu

126

Pt. studierea operelor liriceMetodologii:• Întrebarea-problemă cu

variante de răspuns,• Reprezentarea grafică,• Brainstorming-ul cu mapa

de imagini,• Jocul figurilor de stil,• Pictura verbală,• Problematizarea,• Metoda PRES (Exprimați-

vă punctul de vedere; R. – faceți un raționament referitor la punctul de vedere; E. – dați un exem-plu pentru clarificarea punctului de vedere; S. – faceți un rezumat (sumar) al punctului vostru de vedere),

• Algoritmizarea,• Jocul didactic.

Pt. studierea operelor epiceMetode:• Mâna oarbă,• Piramida,• Lucrul individual,•Dezbaterea,• Jocul instructiv pe roluri,• Comentariul literar,• Simularea întâlnirii cu

personajele operei,• Reportajul, Interviul ș.a.;Procedee:• Relatarea autorului,• Punctul de vedere al

personajului,• Fișa biografică a perso-

najului,• Ecranizarea operei (de

către elevi) ș.a.

Pt. studierea operelor dramaticeAlgoritmul:analiza acțiunii – caracterizarea personajului – analiza discur-sului.Metodologii:• Lectura pe roluri a unui frag-

ment,• Presupunerea prin termeni,• Studiul de caz,• Înscenarea unui act/episod,• Exercițiul de identificare,• Exercițiul de reconstituire a

unei replici/a elementelor acțiunii cu caracter de pro-blemă,

• Experimentul imaginativ,• Întrebarea-problemă cu vari-

ante de soluții.

PROGRESIA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE PENTRU CS 3. GIMNAZIU

127

Clas

a a

V-a

Clas

a a

VI-a

Clas

a a

VII-a

Clas

a a

VIII-

aCl

asa

a IX

-a

3.1.

Con

firm

area

în

țele

gerii

unu

i tex

t prin

ră

spun

s la

într

ebăr

i în

baza

lui

3.1.

Dem

onst

rare

a în

țele

gerii

text

ului

prin

fo

rmul

are

de în

treb

ări î

n ba

za lu

i

3.1.

Con

firm

area

în

țele

gerii

text

ului

lite

rar

și no

nlite

rar p

rin p

rism

a co

mpo

nent

elor

de

stru

c-tu

ră

3.1.

Util

izare

a el

emen

telo

r di

n te

rmin

olog

ia li

ngvi

stică

și

teor

ia li

tera

ră în

rece

ptar

ea

text

ului

3.1.

Util

izare

a el

emen

telo

r di

n te

rmin

olog

ia li

ngvi

s-tic

ă și

teor

ia li

tera

ră în

re

cept

area

text

ului

3.2.

Iden

tifica

rea

com

-po

nent

elor

de

stru

ctur

ă a

text

ului

lite

rar ș

i non

-lit

erar

3.2.

Exp

licar

ea re

lație

i di

ntre

com

pone

ntel

e de

st

ruct

ură

a te

xtul

ui li

te-

rar ș

i non

liter

ar

3.2.

Dis

tinge

rea

trăs

ătu-

rilor

spec

ifice

ale

text

u-lu

i lite

rar ș

i non

liter

ar

3.2.

Com

enta

rea

stru

ctur

ii te

xtul

ui li

tera

r și n

onlit

erar

3.2.

Com

para

rea

a ce

l puț

in

două

text

e su

b as

pect

ul

stru

ctur

ii te

xtul

ui li

tera

r și

nonl

itera

r

3.3.

For

mul

area

ghi

dată

a

mes

ajul

ui te

xtul

ui li

tera

r3.

3. F

orm

ular

ea m

esaj

u-lu

i tex

tulu

i lite

rar

3.3.

For

mul

area

mes

a-ju

lui t

extu

lui l

itera

r prin

ra

port

are

la p

ropr

ia

expe

rienț

ă de

via

ță

3.3.

For

mul

area

mes

ajul

ui

text

ului

lite

rar p

rin ra

port

a-re

la p

ropr

iile

expe

rienț

e de

le

ctur

ă și

este

tice

3.3.

Inte

rpre

tare

a m

esaj

ului

op

erei

lite

rare

prin

rapo

rta-

rea

la p

ropr

iile

expe

rienț

e de

vi

ață,

de

lect

ură

și es

tetic

e

3.4.

Exp

rimar

ea p

ropr

ii-lo

r stă

ri po

stle

ctor

ale

3.4.

Exp

rimar

ea a

rgu-

men

tată

a p

ropr

iilor

st

ări p

ostle

ctor

ale

3.4.

Exp

rimar

ea a

rgu-

men

tată

a p

ropr

iilor

st

ări p

ostle

ctor

ale

3.4.

Exp

rimar

ea p

ropr

iei

atitu

dini

în ra

port

cu

text

ul

lect

urat

3.4.

Arg

umen

tare

a pr

oprie

i ati

tudi

ni în

rapo

rt c

u te

xtul

le

ctur

at

3.5.

Rez

umar

ea u

nui t

ext

nara

tiv în

baz

a pl

anul

ui

simpl

u de

idei

3.5.

Rez

umar

ea u

nui t

ext

nara

tiv în

baz

a pl

anul

ui

dezv

olta

t de

idei

3.5.

Rez

umar

ea u

nui

text

nar

ativ

cu e

lem

ente

de

scrip

tive

3.5.

Rez

umar

ea te

xtul

ui li

te-

rar ș

i ştii

nţifi

c3.

5. R

ezum

area

unu

i fra

g-m

ent/

alin

eat d

e te

xt în

lim

i-ta

unu

i num

ăr d

eter

min

at

de c

uvin

te

3.6.

Iden

tifica

rea

valo

-ril

or li

tera

r-arti

stice

ale

te

xtul

ui p

e pa

rcur

sul

lect

urii

3.6.

Iden

tifica

rea

valo

-ril

or li

tera

r-arti

stice

ale

te

xtul

ui p

e pa

rcur

sul

lect

urii

3.6.

Com

enta

rea

valo

-ril

or g

ener

al-u

man

e al

e te

xtul

ui li

tera

r

3.6.

Com

enta

rea

valo

rilor

lit

erar

-arti

stice

ale

text

ului

lit

erar

3.6.

Com

enta

rea

valo

rilor

na

ționa

le p

rom

ovat

e în

tex-

tul l

itera

r

3.7.

Rec

unoa

șter

ea fi

-gu

rilor

de

stil î

n lim

ita

unită

ților

de

conț

inut

3.7.

Rec

unoa

șter

ea fi

-gu

rilor

de

stil î

n lim

ita

unită

ților

de

conț

inut

3.7.

Com

enta

rea

figur

ilor

de sti

l în

baza

par

amet

ri-lo

r pro

puși

3.7.

Com

enta

rea

mijl

oace

lor

expr

esiv

e al

e te

xtul

ui3.

7. V

alor

ifica

rea

limba

julu

i ar

tistic

a te

xtul

ui li

tera

r

128

3.8.

Car

acte

rizar

ea p

er-

sona

jelo

r lite

rare

din

pe

rspe

ctiva

val

orilo

r

3.8.

Car

acte

rizar

ea p

er-

sona

jelo

r lite

rare

din

pe

rspe

ctiva

acț

iuni

lor p

e ca

re le

real

izeaz

ă sa

u le

su

port

ă

3.8.

Car

acte

rizar

ea p

er-

sona

jelo

r lite

rare

din

pe

rspe

ctiva

com

unic

ării

cu a

lte p

erso

naje

3.8.

Car

acte

rizar

ea p

erso

na-

jelo

r lite

rare

din

per

spec

tiva

atitu

dini

i aut

orul

ui

3.8.

Car

acte

rizar

ea p

erso

na-

julu

i prin

rolu

l lui

în d

esfă

șu-

rare

a ac

țiuni

i și î

n su

gera

rea

mes

ajul

ui

3.9.

Com

para

rea

unor

pe

rson

aje

din

dife

rite

oper

e lit

erar

e di

n pe

r-sp

ectiv

a va

loril

or

3.9.

Sta

bilir

ea u

nor s

imi-

litud

ini l

a ni

vel d

e te

ma-

tică,

într

e do

uă sa

u m

ai

mul

te te

xte

liter

are

3.9.

Sta

bilir

ea u

nor s

imi-

litud

ini l

a ni

vel d

e m

esaj

și

tem

atică

, înt

re d

ouă

sau

mai

mul

te te

xte

li-te

rare

3.9.

Sta

bilir

ea u

nor s

imili

-tu

dini

la n

ivel

de

mes

aj și

te

mati

că, î

ntre

dou

ă sa

u m

ai

mul

te o

pere

lite

rare

3.9.

Com

para

rea,

la n

ivel

de

mes

aj și

tem

atică

, a d

ouă

sau

mai

mul

te o

pere

lite

rare

PR

OG

RESI

A U

NIT

ĂŢIL

OR

DE

CON

ŢIN

UT

PEN

TRU

CS

3. G

IMN

AZIU

Clas

a a

V-a

Clas

a a

VI-a

Clas

a a

VII-a

Clas

a a

VIII-

aCl

asa

a IX

-a•

Cart

ea, o

biec

t cul

tura

l. St

ruct

ura

cărț

ii (c

oper

-tă

, cot

or, p

agin

a de

titlu

)

Text

ul li

tera

r/te

xtul

non

-lit

erar

Ope

ra e

pică

• Te

xt n

arati

v: n

arat

or,

pers

onaj

, acț

iune

, tim

p,

spaț

iu•

Tem

a și

idee

a/id

eile

te

xtul

ui n

arati

v•

Mom

ente

le su

biec

tulu

i•

Plan

ul si

mpl

u de

idei

• Re

zum

atul

text

ului

nar

ativ

• M

odur

i de

expu

nere

: na

rațiu

nea,

dia

logu

l

• Ca

rtea

, obi

ect c

ultu

ral.

Stru

ctur

a că

rții:

cup

rin-

sul,

subs

olul

, pre

fața

, po

stfaț

aTe

xtul

lite

rar/

text

ul n

on-

liter

arO

pera

epi

că•

Nar

ațiu

nea

la p

erso

ana

I și

la p

erso

ana

a III

-a•

Tem

a, id

eea

prin

cipa

lă și

id

eile

secu

ndar

e•

Mom

ente

le su

biec

tulu

i13

• Pl

anul

dez

volta

t de

idei

• Re

zum

atul

text

ului

epi

c14

• M

odur

i de

expu

nere

: na

rațiu

nea,

dia

logu

l15

• De

scrie

rea

• Ca

rtea

, obi

ect c

ultu

ral.

Din

isto

ria c

ărții

Text

ul li

tera

r/te

xtul

non

-lit

erar

Ope

ra e

pică

• O

pera

epi

că: a

utor

, na-

rato

r, pe

rson

aj•

Plan

ul si

mpl

u și

dezv

ol-

tat d

e id

ei18

• Re

zum

atul

text

ului

epi

c cu

ele

men

te d

escr

iptiv

e•

Mod

uri d

e ex

pune

re:

nara

țiune

a, d

ialo

gul,

desc

riere

a19

• M

onol

ogul

• Ca

rtea

, obi

ect c

ultu

ral.

Bibl

iote

ca v

irtua

lă/e

lec-

tron

ică

• Că

rțile

aud

ioTe

xtul

lite

rar/

text

ul n

on-

liter

arO

pera

epi

căCr

onot

opul

Mes

ajul

ope

rei l

itera

reM

otivu

l lite

rar

Gen

uri ș

i spe

cii l

itera

reTe

me,

subi

ecte

, mes

aje

ale

text

ului

lite

rar

Rezu

mat

ul te

xtul

ui e

pic

cu

elem

ente

des

crip

tive

21

• Ca

rtea

, mijl

oc d

e co

-m

unic

are.

Pub

licaț

iile

perio

dice

Text

ul li

tera

r/te

xtul

non

-lit

erar

Folc

loru

l și l

itera

tură

po-

pula

răLi

tera

tura

pop

ular

ă și

lite-

ratu

ră c

ultă

Ope

ra e

pică

Valo

rile

text

ului

epi

c

Ope

ra d

ram

atică

Text

ul d

ram

atic

129

Pers

onaj

ul li

tera

r•

Trăs

ătur

i fizic

e și

mor

ale

ale

pers

onaj

ului

• Pe

rson

aje

poziti

ve și

pe

rson

aje

nega

tive

în

pove

ști

Ope

ra li

rică

• Po

ezia

liric

ă11

• El

emen

te d

e ve

rsifi

cație

: ve

rs, s

trof

ă, ti

puri

de

stro

feFi

guri

de s

til•

Epite

tul

• Co

mpa

rația

12

• Pe

rson

ifica

rea

• Re

petiț

ia•

Enum

eraț

ia

Spec

ii lit

erar

e în

calit

ate

de te

xt-s

upor

t: gh

icito

area

, fr

ămân

tare

a de

limbă

, le-

gend

a (fa

ună

și flo

ră),

po-

vest

ea, s

noav

a, p

oves

tirea

Pers

onaj

ul li

tera

rPe

rson

aje

prin

cipa

le și

pe

rson

aje

secu

ndar

e

Ope

ra li

rică16

• Po

ezia

liric

ă•

Eul l

iric

• El

emen

te d

e ve

rsifi

cație

: tip

uri d

e rim

ăFi

guri

de s

til•

Epite

tul

• Co

mpa

rația

17

• In

vers

iune

a•

Hipe

rbol

a

Spec

ii lit

erar

e în

cal

itate

de

text

-sup

ort:

lege

nda,

ba

smul

, sch

ița, f

abul

a,

pove

stire

a, p

rove

rbe

și zic

ător

i, pa

stel

ul.

Pers

onaj

ul li

tera

rCl

asifi

care

a pe

rson

ajel

or

Cara

cter

izare

a pe

rson

aju-

lui l

itera

r

Ope

ra li

rică20

• Po

ezia

liric

ă •

Vers

ifica

ția, m

ăsur

a,

ritm

ul: t

rohe

ul, i

ambu

l

Figu

ri de

stil

• M

etaf

ora

• An

titez

a•

Para

lelis

mul

sint

actic

Spec

ii lite

rare

în ca

litat

e de

te

xt-s

upor

t: le

gend

a; b

as-

mul

cult,

par

abol

a, n

uvel

a,

pove

stire

a, ro

man

ul, a

foris

-m

ele,

doi

na p

opul

ară,

imnu

l.

Pers

onaj

ul li

tera

rCl

asifi

care

a pe

rson

ajel

or22

Cara

cter

izare

a pe

rson

aju-

lui l

itera

r

Ope

ra li

rică

Poez

ia li

rică

Vers

ul c

lasic

Figu

ri de

stil

• M

etaf

ora

• Ex

clam

ația

reto

rică

• In

tero

gația

reto

rică

• In

voca

ția re

toric

ă•

Aleg

oria

Spec

ii lit

erar

e în

calit

ate

de

text

-sup

ort:

lege

nda

istor

i-că

, fab

ula,

pov

estir

ea, n

u-ve

la, p

oem

ul e

roic,

rom

anul

fa

ntas

tic, d

oina

cultă

Pers

onaj

ul li

tera

rPe

rson

aje

repr

ezen

tativ

e di

n di

ferit

e op

ere

liter

are

Pers

onaj

ul li

tera

r și p

erso

-na

litat

ea is

toric

ăCa

ract

eriza

rea

pers

onaj

u-lu

i lite

rar

Ope

ra li

rică23

Poez

ia li

rică

Vers

ul li

ber

Figu

ri de

stil

• M

etaf

ora

• An

afor

a•

Epifo

ra•

Alite

rația

• As

onan

ța•

Sim

bolu

lSp

ecii

liter

are

în c

alita

te

de te

xt-s

upor

t: po

vesti

-re

a, n

uvel

a, b

alad

a, b

alad

a cu

ltă, p

oem

ul e

roic

, oda

, ro

man

ul, c

omed

ia

11 V

a fi

proi

ecta

tă la

niv

elul

lect

urii

inte

roga

tiv-in

terp

reta

tive:

obs

erva

re, e

xplo

rare

, int

erpr

etar

e12

act

ualiz

are

13 a

ctua

lizar

e14

act

ualiz

are

15 a

ctua

lizar

e16

Va

fi pr

oiec

tată

la n

ivel

ul le

ctur

ii in

tero

gativ

-inte

rpre

tativ

e: o

bser

vare

, exp

lora

re, i

nter

pret

are

17 a

ctua

lizar

e și

apro

fund

are

18 a

ctua

lizar

e19

act

ualiz

are

20 V

a fi

proi

ecta

tă la

niv

elul

lect

urii

inte

roga

tiv-in

terp

reta

tive:

obs

erva

re, e

xplo

rare

, int

erpr

etar

e21

act

ualiz

are

22 a

ctua

lizar

e23

Va

fi pr

oiec

tată

la n

ivel

ul le

ctur

ii in

tero

gativ

-inte

rpre

tativ

e: o

bser

vare

, exp

lora

re, i

nter

pret

are

130

Stra

tegi

i de

lect

ură

a op

erei

lite

rare

24

Etap

eSt

rate

gii

prop

riu-z

ise

Acţiu

niSa

rcin

i did

actic

eAc

tivită

ţi de

învă

ţare

spec

ifice

Lect

ură

şi o

bser

-va

re

Stra

tegi

a de

co

nexi

une

dint

re c

iti-

tor ș

i tex

t

A pă

şi di

n ex

te-

rior s

pre

inte

rior

(intr

area

în lu

-m

ea te

xtul

ui)25

Rapo

rtar

ea a

fecti

v-em

oțio

nală

la p

rima

lect

ură26

Lect

ura

inte

roga

tivă

și ex

pres

ivă

a te

x-tu

lui

Lect

ura

cu v

oce

a te

xtel

or și

a fr

agm

en-

telo

r de

text

eLe

ctur

ă şi

ex

plor

are

Stra

tegi

a de

de

coda

re a

te

xtul

ui

A fi

în in

terio

r și

a ex

plor

a lu

mea

te

xtul

ui

Ope

ra li

rică

Înca

drar

ea s

criit

orul

ui în

con

text

ul li

tera

turii

ro

mân

e, a

l cur

entu

lui l

itera

rÎn

cadr

area

ope

rei d

ate

în cr

eaţia

poe

tulu

i/scr

iitor

ului

Cara

cter

istic

ile d

e ge

n și

spec

ie a

le lu

crăr

ii, a

rgu-

men

tare

a ap

arte

nenț

ei la

gen

ul și

spec

ia d

ată

Gen

eza

lucr

ării

(isto

ricul

cre

ării,

izvo

arel

e de

insp

i-ra

ție, a

nsam

blul

din

car

e fa

ce p

arte

)St

ruct

ura,

com

poziț

ia, e

lem

ente

de

proz

odie

Sem

nific

ația

titlu

lui

Sist

emul

de

imag

ini c

onte

xtua

leSe

ntim

ente

le fu

ndam

enta

le a

le te

xtul

uiM

otive

le. F

orm

ular

ea te

mei

, pro

blem

atica

, mes

ajul

Form

ular

ea te

mei

, pro

blem

atica

Form

ular

ea m

esaj

ului

Orig

inal

itate

a lu

crăr

iiO

pera

epi

căÎn

cadr

area

scr

iitor

ului

în c

onte

xtul

lite

ratu

rii

rom

âne,

al c

uren

tulu

i lite

rar

Înca

drar

ea o

pere

i dat

e în

crea

ţia p

oetu

lui/s

criit

orul

uiCa

ract

eris

ticile

de

gen

și sp

ecie

ale

lucr

ării,

arg

u-m

enta

rea

apar

tene

nței

la g

enul

și sp

ecia

dat

ă

Exer

ciții

de

com

preh

ensiu

ne: r

eflec

ții

asup

ra li

mba

julu

i și a

stru

ctur

ii te

xtel

or

de ti

p ep

ic, l

iric,

dra

mati

cDe

mon

stra

rea

înțe

lege

rii te

xtul

ui p

rin

răsp

uns l

a în

treb

ări

Iden

tifica

rea

în te

xt a

figu

rilor

de

stil

Iden

tifica

rea

indi

ciilo

r de

timp

și sp

ațiu

Ord

onar

ea se

cven

țelo

r nar

ative

din

tr-u

n te

xt în

ved

erea

rezu

măr

ii ac

estu

iaEx

erci

ții d

e in

terp

reta

re: i

nter

pret

area

lim

baju

lui fi

gura

t, di

scuț

ii pr

ivin

d se

mni

-fic

ațiil

e te

xtel

or c

itite

Exer

ciții

de

inte

rpre

tare

a te

xtul

ui

24 A

dapt

are,

pre

lucr

are

după

M. M

arin

25 J

udith

Lan

ger E

nvisi

onm

ent:

A re

ader

-bas

ed v

iew

of c

ompr

ehen

sion,

The

Cal

iforn

ia R

eade

r, (1

987)

. 20,

3, 4

-7. h

ttps

://w

ww

.alb

any.

edu/

cela

/rep

orts

/lang

er/la

nger

appr

oach

es.p

df26

PÂS

LARU

, Vl.

Intr

oduc

ere

în te

oria

edu

cație

i lite

rar-

artis

tice.

Buc

ureș

ti: S

igm

a, 2

013.

198

p

131

Gen

eza

lucr

ării

(isto

ricul

cre

ării,

izvo

arel

e de

insp

i-ra

ție, a

nsam

blul

din

car

e fa

ce p

arte

)Se

mni

ficaț

ia ti

tlulu

iPl

anur

ile a

cțiu

nii

Sub

aspe

ct sp

ația

lSu

b as

pect

tem

atic

Sub

aspe

ct te

mpo

ral

Plan

ul v

iziun

iiM

omen

tele

subi

ectu

lui

Expo

zițiu

nea

(situ

ația

iniți

ală)

Intr

iga

(cau

za c

are

mod

ifică

situ

ația

iniți

ală)

.De

sfăș

urar

ea a

cțiu

nii

Punc

tul c

ulm

inan

t (de

pășir

ea si

tuaț

iei d

ifici

le)

Dezn

odăm

ântu

l (sit

uația

fina

lă)

Lini

ile d

e su

biec

t. Pe

rson

ajel

eM

otive

le, t

ema,

pro

blem

atica

, mes

ajul

Mod

urile

de

expu

nere

: nar

ațiu

nea,

des

crie

rea,

dia

-lo

gul,

mon

olog

ulO

rigin

alita

tea

lucr

ării

Lect

ură

și re

flecț

ieSt

rate

gia

de

mon

itoriz

a-re

a c

om-

pre-

hens

i-un

ii și

de

rem

edie

re

A pă

şi în

apoi

şi a

re

gând

i dat

ele

pe

care

le a

vem

Rapo

rtar

ea e

moț

iona

l-afe

ctivă

la m

esaj

ul te

xtul

ui

lect

urat

Eva

luar

ea c

ritică

a te

xtel

or c

itite

Org

aniza

rea

info

rmaț

iei/a

term

enilo

r în

clus

terin

gEl

abor

area

de

hărț

i ale

nar

ațiu

nii

Lect

ura

pe ro

luri

a di

alog

urilo

rTe

atra

lizar

ea u

nor s

ecve

nțe

nara

tive.

Joc

de ro

l: pr

ezen

tare

a pe

rson

ajul

uiM

emor

area

uno

r tex

te li

rice

Eval

uare

a re

cipr

ocă

a pr

odus

elor

real

izate

Lect

ură

și ex

tinde

reSt

rate

gia

de a

uto-

cuno

aște

re,

auto

actu

a-liz

are

și au

to-d

ez-

volta

re

A ie

şi di

n lu

mea

te

xtul

ui şi

a

obie

ctiva

exp

eri-

ența

Rapo

rtar

ea e

moț

iona

l-afe

ctivă

la m

esaj

ul te

xtul

ui

lect

urat

Man

ifest

area

cap

acită

ții d

e cr

eație

arti

stică

/știi

nțifi

-că

ele

men

tară

Form

area

treb

uinț

ei p

entr

u le

ctur

a de

des

tinde

re,

pe c

are

s-o

real

izeze

con

tinuu

Exer

ciții

de

mon

itoriz

are

a pr

oprie

i lec

-tu

riEx

erci

ții d

e m

otiva

re a

inte

resu

lui p

entr

u le

ctur

iEx

erci

ții d

e ar

gum

enta

re a

pre

ferin

țelo

r lit

erar

e

132

Lectura imaginii ¾ Primele reacţii, primele impresii:• Ce observi în imagine? Pe cine sau ce? Ce observi în prim-plan sau în plan mai

îndepărtat? ¾ Situarea în spaţiu:• Cum crezi, unde poate avea loc acțiunea din imagine? În ce loc? În ce țară? În

ce oraș/sat?• Unde a fost făcută fotografia?

¾ Situarea în timp (cronologic, meteorologic):• Când a fost realizată imaginea? În ce secol? În ce an?• În ce anotimp?• În ce moment al zilei s-a fotografiat? De ce?• Stabilește timpul probabil și momentul desfășurării acțiunii.• Cum era vremea în momentul desfășurării acțiunii?• Cât timp durează acțiunea din imagine? (câteva zile, luni de zile, ani de zile)• Acțiunea se desfășoară în trecutul apropiat sau în trecutul îndepărtat?

¾ Identificarea unui personaj din imagine • Ce vârstă crezi că are personajul?• Cum crezi că îl cheamă?• Ce vârstă are?• Din ce țară este personajul? • Ce profesie are?• Ce calități credeți că are?• Prin ce se deosebește de alte personaje?• Ce slogan îl reprezintă?• Descrie portretul fizic/moral al personajului.• Descrie vestimentația personajului.• Numește două defecte ale personajului.• Identifică emoțiile personajului din imagine.• Cum crezi, ce moment important din viața personajului reprezintă imaginea

dată? • Ce alte evenimente importante crezi că au avut loc în viața personajului?

¾ Motivele prezenţei acestui personaj în acel loc:• Ce observi în planul secundar?• Explică legătura dintre genericul modulului și imaginea dată; dintre spațiul,

locul dat și personajul reprezentat în imagine.• Ce personaje secundare vezi în imagine?

133

• Cum crezi ce relații există între personajele din imagine? Argumentează. ¾ În afara câmpului vizual:• Ce se află la dreapta imaginii și nu se vede?• Ce se află la stânga? În spate? Deasupra? Dedesubt?• Ce ți se pare neobișnuit în această imagine?

¾ Senzaţii:• Ce se aude? (muzică, zgomote, sunete, conversații etc.)• Ce se simte? Ce se respiră? (parfumuri, mirosuri, esențe, emanații etc.)

¾ Conţinuturi:• Cum crezi ce are personajul în buzunare, în poșetă?• Enumeră obiecte din casa, dulapul, bucătăria personajului

¾ Imaginarea textelor care nu se văd dar care sunt susceptibile de a fi prezente ici-colo:• Imaginează-ți că te afli în locul reprezentat în imagine:

– scrie un bilețel în care să comunici locul unde te afli și timpul când vei reveni;– scrie o scrisoare în care să descrii acest loc;– scrie un mic anunț în care să cauți stăpânul unui obiect, reprezentat în imagine;– scrie un anunț de mică publicitate în care să faci reclamă locului, unde are

loc acțiunea din imagine. ¾ În afara timpului:• Ce crezi că a avut loc cu un minut în urmă?• Ce se întâmpla în același loc în urmă cu o oră/un an/10 ani?• Ce se va întâmpla în exact același loc într-un minut/o oră etc.?

¾ Motivaţia fotografului:• Cum crezi, cine a realizat această imagine?• De ce?• Ce sentimente îți transmite această imagine? • Ce putem învăța din imaginea dată, din situația prezentată în imagine?• Ce informații desprindem din imaginea dată?• Ce relație există între fotograf și locurile respectiv personajele din imagine? • Ce a dorit fotograful să arate sau să dovedească?• Intitulează imaginea. Argumentează titlul.?• Dar voi ce interes găsiți acestei imagini? etc.

¾ Intertextualitate:• Ce mesaj transmite imaginea?.• Ce texte literare ai citit la tema imaginii studiate?• Ce legătură există între textele citite și această imagine?

134

• Caută texte literare la tema imaginii propuse.• Citește informația despre această pictură. Comentează titlul dat de pictor. In-

titulează altfel imaginea ¾ Culori predominante:• Care este semnificația culorilor din imagine?

3.5.4. Competența specifică 4. Producerea textelor scrise de diferit tip, pe suporturi variate, manifestând creativitate şi responsabilitate pentru propria exprimare

Formarea unor capacități de redactare a unor texte diverse ca tipologie și temă este o componentă esențială a competenței de comunicare, care permite accesul la cultura majoră, favorizând exprimarea propriilor sentimente și idei și inserția socială. Ca și în cazul celorlalte competențe, conținuturile se studiază gradual, de la simplu la complex: de la text nonliterar la text literar, de la idei principale la rezumat, de la email la jurnal de călătorie. Competența de redactare vizează, de asemenea, scrierea de texte despre texte literare (rezumat, caracterizare de personaj, recenzie etc.), de texte despre texte nonliterare (rezumat, recenzii, prezentări de carte etc.), precum și realizarea de texte multimodale diverse. Alături de dezvoltarea preocupării pentru scrierea corectă, activi-tățile vor urmări asimilarea unor principii de etică a redactării și utilizarea tehnologiei in-formației. Alături de exercițiile individuale, se pot valoriza experiențele de scriere în grup

Pentru activități centrate pe redactarea textului scris de diverse tipuri (competen-ţa 4):

Activităţile de pre-redactare vor viza strategii de recunoaștere a unor forme tex-tuale, de documentare etc. (prezentarea unor grupaje de texte, discutarea unei teme, realizarea câmpului lexico-semantic, consultarea unor enciclopedii tipărite sau electro-nice etc.).

Activităţile de redactare propriu-zisă vor viza strategii de producere de text (exer-sarea diferitelor tipare textuale, rescriere, recitire și corectare; scrierea în colaborare etc.).

Activităţile de post-redactare vor viza strategii de reflecție (aprofundarea experien-ței de redactare prin completarea unor grile de (auto)evaluare etc.).

135

ESEU

L N

ARAT

IVES

EUL

DES

CRIP

TIV

ESEU

L AR

GU

MEN

TATI

V

Defin

iţie:

un

ese

u ca

re p

rezin

tă o

serie

de

even

imen

te

real

e sa

u im

agin

are,

cu le

gătu

ra în

tre e

le.

Stru

ctur

ă: –In

trod

ucer

e:Pr

ezin

tă lo

cul,

timpu

l și p

erso

naje

le, c

reea

ză

star

ea d

e sp

irit ș

i atm

osfe

ra. P

oate

con

ține

scur

te d

escr

ieri

de e

moț

ii sa

u de

coru

ri, a

stfel

în

cât s

ă cr

eeze

atm

osfe

ra și

să c

onst

ruia

scă

un c

adru

de

desf

ășur

are

a ev

enim

ente

lor.

–Cu

prin

s:Ar

e 2

sau

mai

mul

te p

arag

rafe

car

e de

zvol

tă

clar

o se

rie d

e ev

enim

ente

(int

riga)

, în

ordi

-ne

a lo

r log

ica.

–Co

nclu

zie:

Conț

ine

dezn

odăm

ântu

l pov

estir

ii,

cons

ecin

țele

eve

nim

ente

lor p

reze

ntat

e,

reac

ții, s

entim

ente

și c

omen

tarii

în le

gătu

ră

cu su

biec

tul e

xpus

.Te

hnic

i de

scrie

re:

•Es

eul n

arati

v va

con

ține

num

ai a

cele

eve

ni-

men

te c

are

îl fa

c ca

ptiva

nt, i

nter

esan

t și ț

in

trea

ză a

tenț

ia c

itito

rulu

i. •Co

eren

ța și

coe

ziune

a vo

r fi a

sigur

ate

de

conj

uncț

ii și

cuvi

nte

de le

gătu

ra v

aria

te și

de

evi

tare

a re

petiț

iilor

inuti

le. F

ieca

re p

ara-

graf

treb

uie

să e

xpun

ă o

idee

nou

ă în

ese

u. •Ec

hilib

rul v

a fi

asig

urat

de

lung

imea

apr

oxim

a-tiv

ega

la a

par

agra

felo

r, de

evi

tare

a de

scrie

rilor

pr

ea lu

ngi c

are

deze

chilib

reaz

ă es

eul n

arati

v. •El

evul

nu

se v

a ad

resa

pro

feso

rulu

i în

eseu

cu

enu

nțur

i de

genu

l „N

u-m

i pla

ce a

cest

su

biec

t, da

r…”

sau

„Acu

m e

ste

timpu

l să

term

in e

seul

”.

Stru

ctur

a: –In

trod

ucer

e:Co

nțin

e in

form

ații

scur

te d

espr

e „c

ine,

cân

d,

unde

și c

um”.

–Cu

prin

s:De

scrie

rea

prin

cipa

lelo

r ele

men

te în

par

agra

-fe

sepa

rate

. Fie

care

asp

ect a

l des

crie

rii tr

ebu-

ie p

reze

ntat

într

-un

para

graf

sepa

rat,

care

să

înce

apă

cu o

„id

ee p

rinci

pala

”. –Co

nclu

zie:

Com

enta

riile

și se

ntim

ente

le în

legă

tură

cu

cele

des

crise

.Te

hnic

i de

scrie

re:

•Se

vor

folo

si va

riate

cuv

inte

de

legă

tură

și

conj

uncț

ii. •Se

va

înce

pe c

u as

pect

ele

gene

rale

și se

va

term

ina

cu d

etal

iile.

•Se

vor

folo

si ad

jecti

ve v

aria

te.

•Se

va

face

refe

rire

la d

iferit

e sim

țuri

uman

e –

auz,

văz

, miro

s, si

mț t

actil

, gus

t. •Se

va

folo

si un

lim

baj d

ram

atic

pt. a

des

crie

sc

ene

de m

iste

r și s

uspa

ns.

Tipu

ri de

ese

u de

scrip

tiv:

–De

scrie

re d

e oa

men

i –De

scrie

re d

e lo

curi

–De

scrie

re d

e ev

enim

ente

–Es

eu d

escr

iptiv

mix

t.

Exis

ta d

ouă

tipur

i de

eseu

arg

umen

tativ

: es

eul „

pro

şi c

ontr

a” și

ese

ul d

e op

inie

. Ese

ul

argu

men

tativ

est

e un

text

abs

trac

t pt.

că

expu

ne id

ei și

pun

cte

de v

eder

e. A

cest

ese

u te

stea

ză a

bilit

atea

ele

vulu

i de

a do

vedi

un

crez

, o in

terp

reta

re, u

n pr

inci

piu.

Stru

ctur

a es

eulu

i arg

umen

tativ

„pro

şi co

ntra

”: –In

trod

ucer

e:Ex

pune

subi

ectu

l în

disc

uție

și in

trod

uce

cele

do

uă, s

au m

ai m

ulte

per

spec

tive,

din

car

e es

te v

ăzut

subi

ectu

l res

pecti

v. –Cu

prin

s:Ai

ci se

vor

disc

uta

pers

pecti

vele

dife

rite

din

care

est

e pr

ivit

subi

ectu

l. Se

vor

adu

ce a

r-gu

men

te și

de

o pa

rte

și de

cea

laltă

, în

mod

eg

al. S

e vo

r da

exem

ple.

Aut

orul

nu

se v

a im

plic

a em

oțio

nal.

Idei

le p

ro și

con

tra

se v

or

prez

enta

în p

arag

rafe

sepa

rate

, adi

că u

n pa

-ra

graf

pt.

fieca

re id

ee.

–Co

nclu

zie:

Se e

xpun

e o

păre

re g

ener

ală

desp

re su

biec

t și

se p

oate

da

și pă

rere

a au

toru

lui.

Stru

ctur

a es

eulu

i de

opin

ie:

•In

trod

ucer

e:Ai

ci se

pre

zintă

subi

ectu

l în

disc

uție

și o

pini

a au

toru

lui d

espr

e ac

est s

ubie

ct.

•Cu

prin

s:Co

nsta

din

mai

mul

te p

arag

rafe

sepa

rate

în ca

re

elev

ul îș

i pre

zintă

pun

ctel

e de

ved

ere

susț

inut

e de

exe

mpl

e și

argu

men

te. S

e va

scrie

și u

n pa

ra-

graf

în ca

re se

va

prez

enta

un

punc

t de

vede

re

opus

, cu

argu

men

te ca

re să

dem

onst

reze

că

acel

pun

ct d

e ve

dere

est

e ne

conv

ingă

tor.

136

•Ti

mpu

rile

folo

site

în e

seul

nar

ativ

vor fi

tim

puril

e tr

ecut

e. S

e va

util

iza o

gam

ă la

rgă

de c

onju

ncții

tem

pora

le.

•Co

nclu

zie:

Aici

se v

a re

scrie

pe

scur

t opi

nia

auto

rulu

i, da

r cu

alte

cuv

inte

.ES

EUL

REFL

EXIV

/DIS

CURS

IVAc

est ti

p de

ese

u es

te u

n ex

erci

țiu d

e co

ntem

plaț

ie a

supr

a un

ui su

biec

t gen

eral

sau

abst

ract

și te

stea

ză a

bilit

atea

ele

vulu

i de

a de

scrie

și d

e a-

și ex

pune

gân

duril

e pe

rson

ale

dar ș

i alte

pun

cte

de v

eder

e în

legă

tură

cu

subi

ectu

l. Ac

est e

seu

nu v

a în

cerc

a să

con

-vi

ngă

citit

orul

că

opin

ia a

utor

ului

est

e ce

a va

lidă,

dar

îl v

a fa

ce să

vad

ă su

biec

tul p

re-

zent

at d

in m

ai m

ulte

ung

hiur

i și p

ersp

ectiv

e,

perm

ițând

u-i s

ă-și

form

eze

o op

inie

pro

prie

.Ti

puri

de e

seu

refle

xiv:

•D

escr

iptiv

-refl

exiv

, în

care

se v

a fa

ce d

escr

iere

a su

biec

tulu

i în

disc

uție

și d

in a

ceas

tă d

escr

iere

se v

or tr

age

conc

luzii

le.

•Ab

stra

ct-r

eflex

iv, î

n ca

re se

vor

face

ana

logi

i, re

flecț

ii pe

rson

ale,

se v

or sc

rie se

ntim

ente

le p

erso

nale

asu

pra

subi

ectu

lui.

Stru

ctur

a: –In

trod

ucer

e:Es

te c

el m

ai im

port

ant p

arag

raf.

Este

un

eseu

în m

inia

tură

. Aic

i se

va fa

ce in

terp

reta

rea

pe sc

urt a

subi

ectu

lui,

ating

ând

aspe

ctel

e pr

inci

pale

pe

scur

t. In

trod

ucer

ea tr

ebui

e să

con

stru

iasc

ă or

izont

ul d

e aș

tept

are

al c

itito

rulu

i. In

trod

ucer

ea p

oate

con

ține

o re

ferir

e la

o id

ee sa

u sit

uație

ne

obișn

uită

, o în

treb

are

reto

rica

sau

un c

itat.

Se p

oate

adr

esa

dire

ct c

itito

rulu

i. –Cu

prin

s:Es

te d

ezvo

ltare

a pu

ncte

lor p

reze

ntat

e pe

scur

t în

intr

oduc

ere.

Fie

care

pun

ct d

e ve

dere

est

e de

zbăt

ut in

tr-u

n pa

ragr

af se

para

t. Fi

ecar

e pa

ra-

graf

va

conț

ine

un p

unct

de

vede

re și

un

punc

t de

vede

re o

pus,

susț

inut

e de

arg

umen

te și

exe

mpl

e. –Co

nclu

zie:

Conț

ine

opin

ia a

utor

ului

refe

rindu

-se

pe sc

urt l

a ce

le p

reze

ntat

e în

intr

oduc

ere.

Ese

ul se

poa

te te

rmin

a cu

o în

treb

are

reto

rica,

un

cita

t sau

un

enu

nț c

are

să-i

dea

de g

ândi

t citi

toru

lui.

Un

eseu

refle

xiv

se v

a sc

rie la

per

soan

a a

trei

a, d

aca

nu se

cer

e în

mod

spec

ific

doar

opi

nia

elev

ului

/aut

orul

ui

REDA

CTAR

E –

com

pune

re, c

once

pere

, ela

bora

re, f

orm

ular

e, în

tocm

ire.

Conț

inut

ul R

edac

tare

se u

tilize

ază

la to

ate

tipur

ile d

e sc

riere

. Cad

rul d

idac

tic fo

lose

ște

acel

e no

rme

care

core

spun

d tip

ului

de

scrie

ale

s.

137

Norme privind redactarea unui text/a unui răspuns în scrisA. Aşezarea textului în pagină presupune respectarea unor norme de redactare a

textului scris de mână sunt obligatorii pentru oricare tip de lucrare: – titlul textului (după titlu nu apare niciodată punctul); – începutul lucrării trebuie scris cu alineat (marginea din stânga – 2-2,5 cm. + ali-

neat – circa 2 cm.); – fiecare idee principală trebuie marcată prin alineatul corespunzător; – sfârșitul fiecărui enunț va fi marcat prin semnul de punctuație impus de context

(de obicei prin punct, întrucât majoritatea construcțiilor sunt enunțiative); – scrierea până la marginea din dreapta a lucrării, cu despărțirea cuvintelor în si-

labe, acolo unde situația o impune (dacă rândul nu este scris până la capăt, se presupune că elevul nu știe să așeze textul în pagină sau nu știe să despartă cuvintele în silabe);

– se lasă necompletat numai rândul care conține finalul unui enunț și se trece la paragraful următor prin alineat.

B. Respectarea condițiilor minimale de caligrafie este, de asemenea, o cerință im-plicită, presupunând:

– păstrarea distanței de un spațiu între cuvinte; – scrierea legată a literelor, ușor aplecate spre dreapta; – menținerea unei distanțe egale între literele aceluiași cuvânt; – punerea semnelor diacritice (ă, â, ș, ț, î); – păstrarea formei standard a literelor și a dimensiunilor optime, pentru obținerea

unui scris lizibil etc.C. Limbajul folosit în exprimarea ideilor trebuie să respecte normele limbii literare,

care implică: – eliminarea formulărilor pleonastice și tautologice, a cacofoniei, ca și a repetițiilor

care nu sunt strict necesare clarificării unei idei (acolo unde este posibila elimina-rea repetiției, se va face substituirea unor termeni prin sinonime);

– evitarea clișeelor verbale și a locurilor comune în exprimare; – folosirea adecvată a termenilor, cu sensul lor de propriu (numai în mod excepțional

pot apărea și termeni cu sens figurat, de exemplu, în redactarea unei scrisori); – evitarea abuzului de neologisme; interdicția de folosire a regionalismelor, a arha-

ismelor, a termenilor și construcțiilor populare sau de argou etc.; – folosirea cu măsură a adjectivelor (mai ales în postura dublului și a triplului epi-

tet), ca și a superlativului de tipul ,,extraordinar”, ,,colosal”, ,,genial”; – înlăturarea formelor pronominale, adjectivale și verbale de persoana I și a II-a,

cu excepția situațiilor în care apar într-un citat sau în redactarea unei scrisori;

138

relatarea se face, în exclusivitate, la persoana a III-a, pe un ton neutru, lipsit de efuziuni lirico-afective;

– evitarea construcțiilor echivoce, a ambiguităților de orice tip.Dacă nu se ține seama de principiul adecvării răspunsului la cerințele care sunt impu-

se prin formularea subiectului, consecințele pot fi supărătoare (răspunsurile considera-te în afara cerințelor compunerii nu se evaluează).

ESÉU, eseuri, s.n. Studiu de proporții reduse, în care autorul abordează pro-bleme de ordin filozofic, literar, științific etc., expunând un punct de vedere per-sonal, fără a epuiza subiectul.

Procesul scrierii unui eseu implică următoarele etape:1. identificarea temei eseului;2. colectarea și cercetarea materialului documentar;3. structurarea eseului;4. redactarea eseului;5. evaluarea critică a versiunii preliminare;6. rescrierea eseului.

În introducerea eseului, trebuie exprimat în mod clar subiectul care urmează să fie dezbătut, precum și punctul de vedere al autorului cu privire la acest subiect. Exprima-rea trebuie să fie concisă, specifică și clară, iar punctul de vedere trebuie rezumat într-o frază care oferă esența eseului. Punctul de vedere este unul dintre puținele pasaje ale unui eseu în care este acceptat să se scrie la persoana I, în timp ce în restul eseului este uzual ca redactarea să fie la persoana a III-a. Explicarea structurii eseului este cea care urmează punctului de vedere din introducere.

Conținutul eseului va cuprinde argumentele care au fost prezentate în secțiunea de explicare a structurii eseului, pe cât posibil în ordinea în care au fost prezentate. Fiecare paragraf va începe cu o „frază-subiect” care expune argumentul și poziția autorului. Apoi, fiecare argument va fi expus într-o manieră bine structurată: fapte, idei, opiniile autorităților din domeniu, precum și punctul de vedere personal.

În concluzie, după ce toate argumentele au fost prezentate și dezbătute, vor fi pre-zentate concluziile. De regulă, argumentele exprimate în cuprinsul eseului trebuie să susțină și să demonstreze punctul de vedere al autorului, care va fi reluat și în concluzii.

139

Scrierea unei lucrări în Word, fără tabele, imagini sau figuriSetarea dimensiunilor paginiiPrima acțiune care înainte de a începe să scrii efectiv, ar fi să setezi dimensiunea

paginii (de regula, A4), marginile paginii (sus și jos – 1,5cm, dreapta și stânga – 2cm) și orientarea paginii (de regula, portret).

Scrierea textuluiAcest pas este cel mai complex și se axează pe scriere. Nu are importanță aranjarea

în pagină, nu au importanță alineatele, nu au importanță cuvintele care trebuie scoase în evidență. Important e doar să scrii ceea ce trebuie sa scrii.

Aspecte privind conținutul: – Un paragraf se termină în momentul în care ai apăsat tasta Enter. Dacă vrei să

scrii de la începutul rândului, dar în cadrul aceluiași paragraf, folosește întreru-perea de linie (Shift+Enter);

– Nu folosi niciodată mai mult de un singur spațiu între 2 cuvinte, chiar dacă ți se pare ție că spațiul e prea mic.

– Rezistă tentației de a aranja textul în pagină. Dacă începi să te ocupi de aranja-rea textului în timp ce scrii nu faci altceva decât să pierzi timpul și în final o să faci aceeași munca de 2 ori;

– Dacă folosești un text copiat din altă parte, atunci când dai „Paste”, ai grijă să alegi opțiunea „keep text only”. În acest fel, textul nou copiat se va integra per-fect cu cel deja scris.

Verificarea ortografică şi gramaticalăE foarte important să verifici ce ai scris corect. Recitește tot ceea ce ai scris cu mare

atenție și fii sigur că ai scris toate literele, că frazele au un conținut logic și că nu ți-a scăpat nici un semn de punctuație.

Există posibilitatea verificării automate a corectitudinii textului, în cazul în care pro-gramul în care scrii textul are dicționarul în limba romana instalat și tu ai scris cu diacri-tice. Chiar și așa, verificarea automată va evidenția doar cuvintele scrise incorect, nu și contextul din care fac parte.

Aranjarea textului în paginăDacă ai respectat indicațiile pentru scrierea textului, acest pas va fi destul de ușor.

Pentru a verifica modul de scriere a textului, folosește opțiunea de afișare a caractere-lor netipăribile (apăsarea butonului sub forma unui P întors invers).

Ordinea operaţiunilor de aranjare a textului: – Stabilirea fontului şi a dimensiunii caracterelor din întregul document. Este in-

dicat să folosești același font în tot documentul și aceeași dimensiune. Singu-rele elemente care se scriu altfel sunt titlurile capitolelor și ale subcapitolelor.

140

Diferențierea acestora se face prin sublinierea și/sau îngroșarea și/sau înclinarea literelor, nu prin alegerea unui alt font.

– Stabilirea alinierii textului față de margini. – Stabilirea alineatelor şi a dimensiunii spațiilor dintre paragrafele consecutive. – Formatarea paragrafelor astfel încât să nu treacă doar ultimul rând pe o pagină

nouă sau să rămână doar primul rând dintr-un paragraf la finalul unei pagini (widow/orphan control).

– Stabilirea fontului, dimensiunii şi alinierea capitolelor. De obicei alinierea se face pe centru (fără numerotarea capitolelor) sau la stânga (cu numerotarea capi-tolelor). Se poate stabili formatul doar pentru primul titlu de capitol și folosi opțiunea Format Painter (măturica) pentru a stabili un mod uniform de aliniere și de scriere pentru toate celelalte capitole.

– Înaintea fiecărui capitol nou, pentru a rămâne permanent la începutul unei pa-gini, se folosește întreruperea de pagină – CTRL+Enter.

– Introducerea numerotării paginilor (subsol, centru sau dreapta) și adăugarea informațiilor în antet sau subsol (opțional).

ImprimareaDacă totul a fost făcut așa cum trebuie, documentul scos la imprimantă ar trebui sa

fie perfect, identic cu formatul pe care l-ai văzut pe calculator.Înainte de a printa un document, e bine sa verifici cum va arata acesta scos la im-

primanta. O ultima verificare a aspectului final se face folosind opțiunea Print Preview. Prin această opțiune o să vezi dacă a rămas un capitol la finalul unei pagini, în loc să fie pe pagina nouă, dacă ai vreun paragraf formatat altfel, dacă se vede numerotarea paginii etc.

141

E-Comunicare E-text E-mailul…este o formă comună de interacțiune, care permite combinarea mai multor for-me de media.Comunicarea electronică cunoaște diverse clasificări. Din punctul de vedere al mo-mentului efectiv de realizare, aceasta poate fi sincronă, participanții la actul comuni-cării fiind prezenți în același timp (on-line) ori asincronă, când nu există constrângeri de ordin temporal. Dintr-o altă perspectivă, cea a for-mei de interacțiune, comu-nicarea electronică poate fi dialogică (forma cea mai răspândită) ori monologică (blogurile, publicațiile elec-tronice).

…textul care funcționează în format electronic sau digital. Se pot distinge două tipuri de texte scrise virtuale: cele care utilizează, în cea mai mare parte, un limbaj literar standard (email-ul, blogurile) și textele care se constituie din elemente ale oralității (chatul, SMS-ul, forumul, twitterul).Referindu-ne la variantele de comunicare virtuală și la expresia oralității în ele, de-osebim două tipuri de „ora-litate” digitală: a) scrisă și b) reprezentată de conversația prin canalul video.a) Oralitatea digitală în comunicarea scrisă, repre-zentată de rețeaua virtuală, presupune mai multe aspec-te: e-mailul, SMS-ul telefo-nic, chatul, comentariile la articole publicate pe diverse site-uri, toate rețelele de socializare.

…este modalitatea de co-municare cea mai frecventă datorită faptului că este cel mai ușor de utilizat, susține R. M. Amza [R. M. Amza, Forme şi trăsături ale comu-nicării mediate de computer. În: Limba Română: Struc-tură și funcționare, Editura Universității din București, București, 2005., p. 437]. Varianta offline are similitu-dini cu scrisoarea în accepție mai veche, când emitentul este în așteptarea, posibil și de lungă durată, a răspunsu-lui. Totuși durata așteptării aici nu depinde de factori obiectivi (cum ar fi poșta, în vechiul mod de comunicare epistolară), ci strict de cei su-biectivi (de disponibilitatea/nondisponibilitatea recepto-rului).

Blogul este o publicație web (un text scris) care conține articole periodice sau și actualizate neîntrerupt ce au de obicei un caracter personal. Ca regulă, actualizarea blog-urilor constă în adăugiri de texte noi, asemenea unui jurnal, toate contribuțiile fiind afișate în ordine cronologică inversă.

Chatul desemnează un dialog sau schimb de replici (text) scrise și transmise instan-taneu între două sau mai multe persoane, prin intermediul unui canal electronic de transmitere a informației, de obicei în Internet. Chatul poate fi realizat ori prin browser, ori cu ajutorul unor programe dedicate cum ar fi Yahoo! Messenger, Skype și altele. O trăsătură caracteristică a chaturilor este utilizarea masivă a abrevierilor.

SMS-ul – (mesaje scurte) este un serviciu de comunicare standardizat în rețele mo-bile GSM, folosind protocoale de comunicare care sa permită schimbul de mesaje.

Dacă vorbim de pretențiile scrisului în comunicarea pe Internet, întâlnim un termen care îl completează pe cel de oralitate digitală, și anume cyberscriere, „termen generic tot mai răspândit în literatura de specialitate străină („scrierea în mediu electronic”)”, denumind „forme și practici destul de diferite de comunicare scrisă, care pot fi puse

142

alături din dorința unei simplificări metodologice și în virtutea faptului că prezintă mai multe caracteristici comune decât note diferențiatoare (SMS, IRC – acronim pentru In-ternet Relay Chat)” [C. I. Mladin, Spre o recodare a modului de comunicare scripturală. Sau despre tirania democratică a cyberlimb@jului. [online] http://www.philippide.ro/distorsionari·

3.5.5. Competența specifică 5. Utilizarea limbii ca sistem şi a normelor lingvistice (ortografice, ortoepice, lexicale, fonetice, semantice, gramaticale) în realizarea actelor comunicative, demonstrând corectitudine şi autocontrol

Pentru activități centrate pe utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în pro-cesul comunicării orale şi scrise (competenţa 5):

Activitățile vor viza identificarea, însușirea, exersarea și reflecția asupra unor fapte de limbă, prin diverse tipuri de exerciții (exerciții de repetiție – dictare, recitare; exer-ciții de recunoaștere, de exemplificare, de completare și înlocuire, de transformare, exerciții de redactare, exerciții cu caracter ludic etc.).

Strategii de învăţare autonomă a limbii• găsirea sensului cuvintelor• căutarea sinonimului• identificarea mărcilor gramaticale• confruntarea de variante• compararea de variante• stabilirea contextului În cadrul familiarizării elevilor cu sistemele și normele limbii române, cadrul didactic

va utiliza activități ce vor viza identificarea, recunoașterea, analiza unor fapte de limbă printr-o serie de exerciții dintre cele mai variate, care pot să dinamizeze procesul de învățare și pot să suscite interesul elevilor.

Un proiect didactic gândit și realizat din perspectiva exigențelor/criteriilor enunțate anterior, dobândește caracteristicile unui instrument de lucru modern și operațional, necesar activității cotidiene atât a cadrului didactic, cât și a elevului.

Eficiența procesului educațional este realizabilă prin originalitatea combinațiilor propu-se/selectate de către cadrul didactic, corelate cu particularitățile de vârstă ale elevilor, prin capacitatea acestora de trezi și a menține interesul pentru cunoaștere și pentru studiu ca reacție de răspuns din partea elevilor. Opțiunea pentru o anumită strategie didactică ex-primă alegerea pe care o face cadrul didactic pentru acele metode, mijloace sau forme de organizare a elevilor care -i vor servi în cel mai înalt grad pentru atingerea obiectivelor.

Una din finalitățile predării disciplinei Limba şi literatura română la treapta de gim-naziu este utilizarea limbii ca sistem și respectarea normelor lingvistice (lexicale, fone-

143

tice, gramaticale, semantice) în realizarea actelor comunicative, manifestând corectitu-dine și autocontrol.

Daca în clasa a V-a, primele două unități de competență se referă la exprimarea intențiilor de comunicare, respectarea normelor lingvistice, în clasele a VIII-a și a IX-a UC acestea avansând spre valorificarea și aplicarea achizițiilor lingvistice, utilizarea au-tonomă a normelor limbii literare, dar și argumentarea relației dintre normă, abatere și uz în diverse situații de comunicare.

Utilizarea dicţionarelor rămâne o condiție sine qua non a alfabetizării și este inevi-tabilă în sporirea gradului de cărturărie a elevilor. Astfel, la începutul treptei gimnaziale, elevul va fi ghidat de către profesor în identificarea strategiilor de învățare autonomă a limbii cu ajutorul dicționarelor. Progresul în dezvoltarea competențelor de a-si organiza activitatea, utilizând și explorând dicționarele, se va urmări până în clasa a IX-a prin in-tegrarea diverselor strategiilor de învățare autonomă a limbii cu ajutorul dicționarelor. De regulă, un dicționar este privit ca o sursă de informare și explicare a sensului unor termeni. Folosirea frecventa a dicționarului aduce elevului-utilizator beneficii pe mai multe planuri. Chiar dacă uneori, sensul cuvintelor poate fi înțeles din context, este indicată consultarea unui dicționar ori de câte ori se întâlnește un termen necunoscut. Cuvintele noi învățate trebuie repetate atât pentru o memorare și înțelegere mai bună, cât și pentru monitorizarea pronunțării corecte. Utilizate pe scară largă și în format electronic, dicționarele oferă, pe lângă informațiile din lexicologie, etimologie, ortogra-fie, ortoepie etc. și seturi de informații din domeniul științei și culturii cu caracter enci-clopedic. Îmbogățirea vocabularului, dar și sporirea nivelului de cărturărie cu ajutorul dicționarelor este una dintre cele mai populare și eficiente metode pentru copii.

Astfel, la unitatea de competență respectivă, se vor utiliza strategiile care contribuie la formarea deprinderii de a lucra cu dicționarele:

• actualizarea achizițiilor necesare lucrului cu dicționarul: cunoașterea alfabetului limbii române și a succesiunii literelor, lectura/înțelegerea siglelor și a abrevieri-lor din articolele lexicografice etc.;

• identificarea cuvintelor necunoscute, explicarea lor în context, precedată de con-sultarea dicționarelor;

• căutarea sinonimelor/antonimelor/paronimelor/omonimelor etc.;• identificarea mărcilor gramaticale ale cuvintelor;• confruntarea/compararea formelor/sensului cuvintelor etc.;• integrarea cuvintelor explicate în contexte minime ilustrative.

144

Pentru dezvoltarea competenței este nevoie de crearea și monitorizarea situațiilor de învățare, care cuprind: dictări (de cuvinte, explicative, libere etc.), exerciții de identi-ficare, analiză, selectare, completare, înlocuire, transformare, exerciții de comentare a cuvintelor cu ortograme, exerciții de comentare a faptelor de limbă, de argumentare a alegerii formelor/sensurilor corecte ale cuvintelor, exerciții cu caracter ludic etc.

Integrarea diverselor strategii de învățare autonomă a limbii cu ajutorul dicționarelor este unitatea de competență stabilită pentru clasa a IX-a, care presupune depășirea ca-drului lecțiilor și asimilarea limbii de către elev în mod independent în cadrul realizării actelor comunicative proprii.

Formarea competenței de a lucra cu dicționarele trebuie să devină o competență pentru toată viața de aceea exersarea privind respectarea normelor limbii, precum și prevenirea și lichidarea lacunelor în respectarea acestora ar trebui să fie unul din obiectivele ultimului an de studii gimnaziale. Pe parcursul anilor de gimnaziu elevul va cunoaște și utiliza mai multe tipuri de dicționare, acestea oferindu-i posibilitatea de a se integra într-o lume în perpetuă schimbare și de a se remarca în contextul dezvoltării personale.

3.5.6. Competența specifică 6. Integrarea experiențelor lingvistice şi de lectură în contexte şcolare şi de viață, dând dovadă de atitudine pozitivă şi interes

Se recomandă ca, în proiectarea scenariului didactic, profesorul să țină cont de ne-cesitatea exersării integrate a celor cinci competențe în funcție de tema fiecărui an de studiu, precum și de specificul individual și colectiv al clasei.

Activitățile vor viza abordări inter-și transdisciplinare descrise în paragraful 8.2. Competenţa specifică 6 este una nouă, propusă în curriculum respectiv, care cu-

mulează experiențele lingvistice și lectorale contextualizate. Competența respectivă se formează și se dezvoltă prin integrarea studiului limbii cu studiul textelor literare și nonliterare.

Luate separat, competența lingvistică și competența lectorală sunt complexe, trata-te corespunzător în document prin spațiul rezervat27, iar prin competența a 6 se valori-fică hotarul, intersecția între cele două, transferate la treapta experiențială.

27 Curriculum 2019. Competența specifică 3. Lectura și receptarea textelor literare și nonliterare prin diverse strate-gii, demonstrând spirit de observație și atitudine creativă și Competența specifică 5. Utilizarea limbii ca sistem și a normelor lingvistice (lexicale, fonetice, gramaticale, semantice) în realizarea actelor comunicative, demonstrând corectitudine și autocontrol sunt cu cea mai mare pondere procentuală, a câte 35%.

145

Experienţe lingvistice şi lectoraleDintre componentele competenţei lingvistice, soclul pentru competența a șasea

sunt componenta sociolingvistică și componenta pragmatica, care se sprijină pe prece-dentele (lexicală, gramaticală, semantică, fonologică, ortografică, ortoepică).

Componenta sociolingvistică este un aspect al cunoașterii lumii în contexte autenti-ce, prin limba vorbită. În literatura de specialitate se menționează că propriile experi-ențe ale elevului se constituie din viața comunității28:

– informații şi practici de viață cotidiană: alimentația, conduita la masă, organiza-rea zilei, activitățile de muncă, modul de a marca sărbătorile etc.;

– condițiile de viață: condițiile de trai, nivelul de trai cu variante regionale, etnice și de grup social etc.;

– relațiile interpersonale: relațiile familiale, relațiile între generații, relațiile între clasele sociale, relațiile între grupuri etnice, religioase etc.;

– valorile, credințele şi comportamentele în raport cu: clasa socială, grupurile socio-profesionale, starea economică, tradiția, istoria etc.

Componenta pragmatică vizează utilizarea funcțională a resurselor lingvistice prin componenta discursivă (cunoașterea și aplicarea principiilor de organizare, structurare și adaptare a mesajelor), componenta funcțională (modul în care mesajul realizează funcția comunicativă a limbii) și componenta de concepere schematică a textului.

Competențele lectorale rezidă în capacitatea de a citi adecvat orice text, a-l înțelege și a-l interpreta prin actualizarea informațiilor exterioare acelui text (viață cotidiană, istorie, geografie, științe) și, nu în ultimul rând, prin uzul instrumentarului de teorie literară).

28 Cartaleanu T., Cosovan O., Zgardan-Crudu A., Bolocan V., Suff E., Șișcanu-Boz O. Didactica studiului integrat al limbii și literaturii române în gimnaziu. 2014. p.47

146

Competența specifică 6 se concretizează în două unități de competențe

Clasa Unitatea de competenţă 6.1 Unitatea de competenţă 6.2

a V-aIdentificarea informațiilor esențiale receptate din cotidian

Exprimarea experiențelor de lectură prin texte recomandate pentru gestio-narea propriei învățări

a VI-a Organizarea informațiilor esențiale receptate din cotidian

Prezentarea experiențelor de lectură în contexte școlare

a VII-aPrezentarea informațiilor esențiale receptate din cotidian prin resurse digitale

Valorificarea experiențelor de lectură în contexte școlare și de viață

a VIII-aStructurarea ideilor receptate din cotidian,într-un mesaj, prin resurse digitale

Gestionarea experiențelor de lectură în contexte școlare și de viață

a IX-a Prezentarea ideilor receptate din cotidian, într-un discurs

Integrarea experiențelor de lectură în contexte școlare și de viață

Axe ale unităţilor de conţinut: Comunicarea în acțiune, Limbajul şi literatura, a învăța să înveți, Literatura, a învăța să fii, Generice pentru teme transdisciplinare.

Clasa Comunicarea în acţiune

Limbajul şi lite-ratura, a învăţa

să înveţi

Literatura, a învăţa să fii

Generice pentru teme transdisciplinare

a V-a

Informații esențiale din lecturi și cotidian: mass-media, evenimente socioculturale etc.

Textul literar/nonliterar: ta-bele, scheme

Interese și preferințe de lec-turăLiteratura și mu-zica

Imagini muzicale şi lite-rareNatura în literatură şi muzicăMama în cântec şi în literatură Literatură, pictură şi muzicăLimba română cântată etc.

a VI-a

Rezumatul unui eve-niment so-ciocultural reflectat în mass-media

Diversitatea organizatorilor grafici de pre-zentare a unui text

Raftul de literatu-ră artistică în bi-blioteca personală Literatura și pic-tura

Lumea în viziunea mea şi a altora Chipul mamei în pictură şi literaturăLumea cu ochii meiCitesc şi pictez Galeria de lecturi pictate.

a VII-a

Informația din lecturi și mediul socio-cultural

Citind și comu-nicând, învăț să învăț

Preferințele și ati-tudinile cititorului Literatura și artele (teatru, pictură, dans, muzică)

Lumea şi artele Lumea ca un teatru Literatura şi teatrul Magia artelor etc.

147

a VIII-a

Reflecții des-pre un eveni-ment socio-cultural

Textul în organi-zatori grafici

Lectura și colecția de cărțiLiteratura și cunoașterea de sineLiteratura și geo-grafia

Călători şi călătoriiDialoguri culturale Aventura şi călătoria Fereastră spre lume etc.

a IX-a

Discurs des-pre un eveni-ment socio-cultural

Limbajul și lite-ratura în inter-net

Interese și atitu-dini de lectură Experiențe de lectură din viața unor personali-tăți Literatura și istoria

TimpulTradițiile neamului meu Patriotismul RăzboiulLibertateaDreptatea Personalitățile neamului. Aspirațiile etc.

Unitățile de conținut propuse pentru disciplina Limba şi literatura română, clasele gimnaziale sunt formulate din perspectiva integrării intradisciplinare29/multidisciplina-re30/pluridisciplinare31/interdisciplinară32/transdisciplinară33.

Cartalenu T, Cosovan O., Zgardan-Crudu A. remarcă importanța abordării conținu-turilor din perspectiva intradisciplinarității, multidisciplinarității, pluridisciplinarității, interdisciplinarității și transdisciplinarității fapt ce determină formarea capacităților metacognitive, cum ar fi luarea deciziilor, rezolvarea de probleme, învățarea eficientă, care constituie un deziderat al comportamentului omului contemporan [2018, p.20].

Paradigmatica şi sintagmatica tehnicilor LSDGCîn cadrul lecţiilor cu respectivele unităţi de conţinut

Axe ale unităţilor de conţinut EVOCARE REALIZAREA SENSULUI REFLECŢIE

Comunicarea în acțiuneLimbajul și literatura, a învăța să învețiLiteratura, a învăța să fiiGenerice pentru teme transdisciplinare

29 Integrarea intradisciplinară – operația de conjugare a două sau mai multe conținuturi independente ale învățării, apar-ținând aceluiași domeniu de studiu, pentru a rezolva o problemă, a studia o temă sau a dezvolta deprinderi. p.20

30 Integrarea multidisciplinară – corelare a demersurilor mai multor discipline (care nu sunt cu legături evidente între ele) în vederea rezolvării unei probleme. p.21

31 Integrarea pluridisciplinară – formă superioară a interdisciplinarității și constă în suprapunerea unor elemente ale diverselor discipline înrudite. p.21

32 Integrarea interdisciplinară – interacțiune existentă între două sau mai multe discipline, care poate să meargă de la simpla comunicare de idei până la integrarea conceptelor fundamentale privind epistemologia, terminologia, metodologia, procedeele, datele și orientarea cercetării. p.22

33 Integrarea transdisciplinară – formă de interpătrundere a mai multor discipline și de coordonare a cercetărilor, astfel încât să poată conduce, în timp, prin specializare la apariția unui nou areal de cunoaștere. Deschide cale către atingerea unui nivel superior de cunoaștere. p.23

148

4. Strategiile și instrumentarul de evaluare a rezultatelor învățării

34Organizarea integrată a demersului educațional la disciplina Limba şi literatura ro-mână impune o modificare a strategiilor de predare-învățare, dar și de evaluare. Pro-iectarea curriculumului pe competențe, formarea și dezvoltarea acestora implică stra-tegii adecvate de evaluare a performanței, adică a produselor, comportamentelor și a altor manifestări observabile, care dau dovadă de prezența acelor competențe.

Pe parcursul procesului de învățare, în funcție de momentul actului evaluativ, vor fi uti-lizate trei strategii de evaluare: inițială (predictivă); formativă (continuă); sumativă (finală).

• Evaluarea inițială (EI) este binevenită la început de an școlar/semestru/unitate de învățare, pentru a determina gradul de formare la elevi a pre-achizițiilor ne-cesare studierii cu succes a noii unități de învățare. Nu are rol de control, iar re-zultatele se valorifică în scopul eficientizării procesului ulterior de predare-învă-țare-evaluare. Poate fi atât instrumentală (pe baza unor instrumente de evaluare elaborate) cât și noninstrumentală.

• Evaluarea formativă (EF) se proiectează și se realizează, de regulă, pe parcursul unităților de învățare. Are ca obiectiv cunoașterea sistematică și continuă a rezul-tatelor curente și a progresului elevilor. Oferă profesorului posibilitatea intervenției imediate, permite aplicarea în timp optim a unor măsuri corective, care să modifice rezultatele elevilor în sensul dorit. Se raportează la unitățile de competențe și uni-tățile de conținut parcurse în perioada vizată. Este instrumentală și se realizează pe bază de produse ale învățării recomandate. Evaluarea formativă trebuie să asigure pregătirea elevilor pentru evaluarea sumativă, la finele parcursului de învățare.

• Evaluarea sumativă (ES) se proiectează și se realizează la finele unui parcurs de învățare semnificativ: semestru, an școlar. Se raportează la unitățile de com-petențe și unitățile de conținut proiectate pentru semestrul dat, respectiv – la finalitățile stipulate la sfârșitul clasei date. Este instrumentală și se realizează pe bază de produse școlare recomandate, prin conceperea unor subiecte care să acopere întreaga arie tematică abordată.

Atât autoevaluarea, cât și evaluarea de către un profesor pot avea la bază lista de control și grila:

34 (de evidențiat specificul evaluării a manifestării graduale a competențelor prin descriptori de performanță)

149

a) Lista de control – este recomandată pentru evaluarea continuă sau evaluarea su-mativă și poate fi alcătuită dintr-o listă a descriptorilor pentru nivelul dat (A2+ la nivel gimnazial și B1+ la nivel liceal). Descriptorul poate da și solicita informații de ordin personal: „Pot să mă prezint; pot spune unde locuiesc; pot da adresa mea în limba engleză; pot să spun ce vârstă am etc.” și „Pot să-l întreb pe cineva cum îl/o cheamă; pot să-l/să o întreb unde locuiește; pot să-l/să o întreb ce vârstă are etc.”

b) Grila – este recomandată pentru evaluarea continuă sau evaluarea sumativă. Cadrul didactic va nota pe o grilă categoriile care urmează să fie evaluate, de exemplu: Conversație, Schimb de informații, Formularea de întrebări, Utilizarea vocabularului țintă, Corectitudine gramaticală, Pronunție, Fluență și le va evalua în mod corespunzător, de exemplu de la „1” la „5”.

Tipuri de evaluare recomandate la disciplina Limba şi literatura română:

Evaluarea rezultate-lor (sau a nivelului)

• este evaluarea nivelului de atingere a obiectivelor specifice și se referă la materia predată;

• depinde de activitatea săptămânală sau lunară, cu manualul și curriculumul;

• este centrată pe cursul predat și reprezintă o privire din interior.

Evaluarea comuni-cativă

• testează utilizarea practică a limbii în anumite situații semnifica-tive;

• tinde să prezinte o imagine echilibrată a competenței; • constă dintr-o serie de sarcini de comunicare lingvistică, bazată pe o programă de învățare pertinentă și transparentă, care îi per-mite elevului să demonstreze rezultatele pe care le-a obținut.

Evaluarea continuă • este evaluarea efectuată de către profesor și, eventual, de elev a performanțelor, a temelor și proiectelor realizate în cadrul unei perioada de timp;

• nota finală reflectă întregul modul, an sau semestru.

Evaluarea conform sistemului de notare

• se face prin atribuirea notelor sau luarea deciziilor efectuate în urma unui examen sau unei proceduri de evaluare care are loc la o anumită dată, de regulă, la finele semestrului/anului sau la înce-putul semestrului/anului viitor;

• realizările anterioare nu sunt luate în considerare; contează doar ceea ce elevul poate să facă aici și acum.

Evaluare formativă • este un proces continuu care permite colectarea informațiilor cu privire la aspectele puternice și la punctele vulnerabile;

• operează la un nivel foarte detaliat al itemilor lingvistici recent predate;

• profesorul poate să le utilizeze pentru organizarea procesului de predare-învățare-evaluare și să le transmită elevilor;

• este deseori utilizată, în sens larg, pentru a putea include informa-ția imposibil de cuantificat furnizată de chestionare și convorbiri.

150

Evaluarea sumativă • controlează rezultatele dobândite la finele cursului și le atribuie o notă; • este de natură normativă și, conform sistemului de notare, verifi-că rezultatele;

• are drept scop perfecționarea procesului de învățare.

Evaluarea directă • evaluează ceea ce elevul poate să facă. De exemplu, în timpul unei activități desfășurate într-un grup mic de elevi sub forma unei discuții, profesorul observă, confruntă rezultatele cu criterii-le unei grile și evaluează;

• se limitează la producerea orală și scrisă și la comprehensiunea vorbirii orale în interacțiune, deoarece este imposibil a observa în mod direct activitățile de recepție, ci doar efectele lor;

• bogăția și stăpânirea limbii pot fi evaluate fi e direct în funcție de cri-teriile pe care ni le propunem, fi e indirect prin interpretarea și gene-ralizarea răspunsurilor la întrebările de examen. Convorbirea este un test direct clasic; un test cu lacune este un test indirect clasic.

Evaluarea indirectă • utilizează un test, de regulă scris, care apreciază adesea deprinde-rile potențiale ale elevului;

• lectura, de exemplu, este evaluată indirect cerându-le elevilor să demonstreze comprehensiunea lor prin marcarea cu o cruce a răspunsului corect, terminând fraze sau răspunzând la întrebări.

Evaluarea pe baza unei scale

consistă în aprecierea nivelului dat al unui elev folosind o scală for-mată din mai multe niveluri.

Evaluarea pe baza unei liste de control

• constă în aprecierea unui elev în conformitate cu o listă de punc-te prezumate pertinente pentru un nivel sau un modul dat;

• scala descriptorilor poate fi prezentată sub formă de chestionar; • ea poate de asemenea avea forma unei diagrame sectoriale sau orice altă formă;

• răspunsurile pot fi Da/Nu, însă cele de ordin mai complicat nu se limitează la încercuirea sau bifarea unei cifre (0/1), a unui cuvânt (Da/Nu) sau a unui pătrățel, ci mai degrabă sunt prezentate prin schemă;

• răspunsul poate fi mai diferențiat cu o serie de variante, plasân-du-l din punctul de vedere al preciziei pe o scală (de exemplu, de la 0 la 4), de preferință atribuind un titlu fiecărui nivel sau dând o definiție care precizează interpretarea acestor titluri.

Evaluarea pe sarcini • vizează evaluarea unei serii de sarcini diferențiate (de cele mai multe ori acestea se prezintă sub formă de jocuri de roluri între elevi sau cu participarea profesorului), notată, de regulă, de o manieră globală pe o scală de la 0 la 3 sau de la 1 la 5.

Evaluarea orală • vizează aspectele calitative ale comunicării; • conține diverse categorii pertinente pentru evaluarea vorbirii orale, cum ar fi: precizia, strategiile de cooperare, solicitarea unor explicații, fluența, volumul vocabularului, exactitatea gramaticală, coerența, stăpânirea vocabularului, dezvoltarea tematică și stăpâ-nirea sistemului fonologic.

Autoevaluarea • este aprecierea făcută de elev cu privire la propriile sale compe-tențe.

151

4.1.

Pro

gres

ia p

rodu

selo

r înv

ăţăr

ii

CLAS

A a

V-a

CLAS

A a

VI-a

CLAS

A a

VII-a

CLAS

A a

VIII-

aCL

ASA

a IX

-a

Com

pete

nţa

spec

ifică

1. P

erce

pere

a id

entit

ății

lingv

istic

e şi

cul

tura

le p

ropr

ii în

con

text

naț

iona

l, m

anife

stân

d cu

riozi

tate

şi t

oler

anță

.

Prod

use:

pagi

na d

e ju

rnal

, pre

-ze

ntar

e or

ală,

pro

iect

de

gru

p in

terd

iscip

li-na

r etc

.

Prod

use:

leafl

etul

/buc

letu

l tem

atic,

al

bum

ul fo

to d

igita

l sau

im

prim

at e

tc.

Prod

use:

proi

ectu

l de

grup

/in-

divi

dual

, pro

iect

ul d

e ce

rcet

are

ghid

ată;

vizi

ta

cultu

rală

.

Prod

use:

ghid

ul/p

oste

rul/p

agin

a w

eb,

albu

mul

foto

, jur

nalu

l de

vizit

ă cu

ltura

lă, j

urna

lul d

e că

lăto

rie.

Prod

use:

pașa

port

ul li

ngvi

stic,

pr

oiec

tul d

e gr

up,

expo

ziția

tem

atică

.

Com

pete

nţa

spec

ifică

2. P

artic

ipar

ea la

inte

racț

iuni

ver

bale

în d

iver

se si

tuaț

ii de

com

unic

are

oral

ă,

dove

dind

coe

ziun

e şi

coe

renț

ă di

scur

sivă

.

Prod

use:

prez

enta

re si

mpl

ă pe

te

me

date

, pov

estir

ea,

desc

riere

a, e

xplic

ația

, di

alog

ul e

tc.

Prod

use:

disc

ursu

l, pr

ezen

tare

a pe

te

mă,

dia

logu

l, te

xtul

ora

l, în

regi

stra

rea

audi

o/vi

deo

cu e

xerc

iții d

e di

cție

, pre

-ze

ntar

ea sc

enic

ă et

c.

Prod

use:

prez

enta

rea,

inte

rviu

l, di

scuț

ia c

u do

i sau

mai

m

ulți

inte

rlocu

tori,

co

nver

sația

înre

gist

rată

et

c.

Prod

use:

disc

ursu

l de

argu

men

tare

, dis-

curs

ul n

egoc

iere

, dez

bate

rea.

Prod

use:

expo

ziția

(fot

o, v

ideo

), de

zbat

erea

, pre

zent

area

au

dio/

vide

o în

regi

stra

tă

etc.

Com

pete

nţa

spec

ifică

3. L

ectu

ra şi

rece

ptar

ea te

xtel

or li

tera

re şi

non

liter

are

prin

div

erse

stra

tegi

i,

dem

onst

rând

spiri

t de

obse

rvaț

ie şi

atit

udin

e cr

eativ

ă.

Prod

use:

hart

a co

ncep

tual

ă,

plan

ul si

mpl

u de

idei

, re

zum

atul

, noti

țele

de

lect

ură,

pos

teru

l, ag

enda

de

lect

ură,

ap

reci

erea

per

sona

lă,

dram

atiza

rea

etc.

Prod

use:

hart

a co

ncep

tual

ă, re

zu-

mat

ul, p

lanu

l dez

volta

t de

idei

, age

nda

de le

ctur

ă,

notiț

ele

de le

ctur

ă, te

stul

de

înțe

lege

re a

text

ului

, ch

estio

naru

l în

baza

tex-

tulu

i, po

vesti

rea

după

im

agin

i, po

ster

ul, a

fișul

de

pre

zent

are

a op

erei

lit

erar

e et

c.

Prod

use:

plan

ul si

mpl

u și

dezv

ol-

tat d

e id

ei, a

gend

a de

le

ctur

ă, h

arta

text

ului

, gr

ila d

e au

toev

alua

re,

post

erul

, apr

ecie

rea

pers

onal

ă, re

vist

ă or

ală.

Prod

use:

agen

da c

u no

tițe

para

lele

, ag

enda

de

lect

ură,

noti

țele

de

lect

ură,

rezu

mat

ul, a

prec

iere

a pe

rson

ală,

pos

teru

l etc

.

Prod

use:

agen

da d

e le

ctur

ă,

apre

cier

ea p

erso

nală

, sc

enar

iul d

e șe

zăto

are,

so

ndaj

ul d

e op

inie

înso

-țit

de

com

enta

rii; c

lipul

vi

deo/

trai

leru

l în

baza

te

xtul

ui st

udia

t, ca

rtea

el

ectr

onic

ă.

152

Com

pete

nţa

spec

ifică

4. P

rodu

cere

a te

xtel

or sc

rise

de d

iferit

tip,

pe

supo

rtur

i var

iate

, m

anife

stân

d cr

eativ

itate

şi re

spon

sabi

litat

e pe

ntru

pro

pria

exp

rimar

e.

Prod

use:

text

ul li

tera

r, te

xtul

no

nlite

rar,

text

ul sc

ris

de d

iferit

tip

etc.

Prod

use:

rezu

mat

, tex

t nar

ativ,

text

de

scrip

tiv, t

ext c

u di

alog

, fe

licita

re e

lect

roni

că,

rețe

tă, i

nstr

ucțiu

ne e

tc.

Prod

use:

text

ul a

rgum

enta

tiv,

anun

ț, te

xtul

nar

ativ-

desc

riptiv

, tex

tul c

u di

alog

, tex

tul e

xplic

ativ

etc.

Prod

use:

post

erul

ela

bora

t, te

xtul

refle

-xi

v, te

xt im

agin

ativ,

text

ul m

eta-

liter

ar, t

extu

l fun

cțio

nal e

tc.

Prod

use:

text

ul m

etal

itera

r, te

xtul

re

flexi

v, te

xtul

imag

ina-

tiv, t

extu

l fun

cțio

nal.

Com

pete

nţa

spec

ifică

5. U

tiliz

area

lim

bii c

a si

stem

şi a

nor

mel

or li

ngvi

stice

(lex

ical

e, fo

netic

e,

gram

atica

le, s

eman

tice)

în re

aliz

area

act

elor

com

unic

ative

, dem

onst

rând

cor

ectit

udin

e şi

aut

ocon

trol

.

Prod

use:

dict

area

de

cuvi

nte,

dict

area

libe

ră, d

icta

-re

a co

men

tată

, dic

ta-

rea

prev

entiv

ă, g

rila

de

anal

iză, a

utod

icta

rea.

Prod

use:

dict

area

de

cuvi

nte,

di

ctar

ea li

beră

, dic

tare

a co

men

tată

, dic

tare

a pr

e-ve

ntivă

, aut

odic

tare

a,

anal

iza g

ram

atica

lă, t

est

doci

mol

ogic

, tes

te d

e vo

cabu

lar e

tc.

Prod

use:

dict

area

(exp

licati

vă,

com

enta

tă),

test

ul d

e or

togr

afie,

test

ul d

e vo

cabu

lar,

prez

enta

-re

a or

ală,

lucr

area

de

crea

ție, p

orto

foliu

l, pr

oiec

tul d

e gr

up e

tc.

Prod

use:

test

ul d

e vo

cabu

lar,

prez

enta

rea

oral

ă/sc

risă,

test

ul d

e or

togr

a-fie

, por

tofo

liul,

proi

ectu

l ind

ivi-

dual

, pro

iect

ul d

e gr

up.

Prod

use:

test

ul d

e vo

cabu

lar,

tes-

tul d

e or

togr

afie,

test

ul

de p

unct

uație

, pro

iect

ul

de g

rup,

pro

iect

ul in

divi

-du

al, p

orto

foliu

l, pr

ezen

-ta

rea

oral

ă/pe

dife

rite

supo

rtur

i, di

ctar

ea.

Com

pete

nţa

spec

ifică

6. I

nteg

rare

a ex

perie

nțel

or li

ngvi

stice

şi d

e le

ctur

ă în

con

text

e şc

olar

e şi

de

viaț

ă,

dând

dov

adă

de a

titud

ine

pozi

tivă

şi in

tere

s.

Prod

use:

agen

da d

e le

ctur

ă,

hart

a co

ncep

tual

ă,

test

ul d

e le

ctur

ă, d

is-cu

ția d

e gr

up, p

roie

c-tu

l ind

ivid

ual,

proi

ec-

tul d

e gr

up.

Prod

use:

hart

a co

ncep

tual

ă, e

xpu-

nere

a, re

zum

atul

ora

l, re

-zu

mat

ul sc

ris, p

reze

ntar

ea

cu su

port

vizu

al, a

gend

a de

lect

ură

etc.

Prod

use:

apre

cier

ea p

erso

nală

, ag

enda

de

lect

ură,

alo

-cu

țiune

a, ju

rnal

ul, p

a-gi

na d

e ju

rnal

, jur

nalu

l re

flexi

v, p

roie

ctul

.

Prod

use:

inte

rviu

l, de

zbat

erea

, ese

ul

refle

xiv,

text

ul a

rgum

enta

tiv,

prez

enta

rea

cu su

port

dig

ital,

proi

ectu

l de

grup

/indi

vidu

al,

agen

da d

e le

ctur

ă.

Prod

use:

disc

ursu

l, es

eul s

truc

-tu

rat,

prez

enta

rea

cu

supo

rt m

ultim

odal

.

153

4.2.

Pro

duse

reco

man

date

şi c

riter

ii de

eva

luar

e

Prod

use

reco

man

date

Crite

rii d

e ev

alua

re a

pro

duse

lor

Com

pete

nţa

spec

ifică

1. P

erce

pere

a id

entit

ății

lingv

istic

e şi

cul

tura

le p

ropr

ii în

con

text

naț

iona

l, m

anife

stân

d cu

riozi

tate

şi t

oler

anță

.

Prez

enta

re o

rală

1. R

espe

ct c

erin

țele

de

prez

enta

re.

2. P

rezin

t pe

scur

t pro

iect

ul.

3. A

rgum

ente

z cla

r și p

e sc

urt.

4. F

orm

ulez

con

cluz

ii.5.

Util

izez l

imba

jul a

decv

at/s

peci

fic.

6. P

rezin

t cla

r și c

onvi

ngăt

or.

Coop

erar

ea în

gru

p1.

Sta

bile

sc îm

preu

nă c

u co

legi

i tem

atica

, vol

umul

pro

iect

ului

și ti

mpu

l în

care

îl v

om re

aliza

.2.

Pun

în d

iscuț

ie id

ei și

con

trib

ui c

u in

form

ații

rele

vant

e.3.

Îi în

cura

jez p

e ce

ilalți

mem

bri a

i gru

pulu

i să

pună

în d

iscuț

ie id

eile

lor.

4. P

erm

it tu

turo

r mem

brilo

r gru

pulu

i să

se e

xpun

ă.5.

Iau

în c

onsid

erar

e se

ntim

ente

le și

idei

le c

elor

lalți

.6.

Îi a

scul

t pe

ceila

lți și

com

plet

ez a

tunc

i cân

d cr

ed c

ă id

eea

mea

est

e de

oseb

ită și

val

oroa

să.

Mes

ajul

arg

umen

tativ

1. A

lcăt

uieș

te c

âte

un e

nunț

car

e ex

prim

ă cl

ar o

pini

a m

ea.

2. S

usțin

e op

inia

cu

argu

men

te.

3. F

olos

ește

cuv

inte

ade

cvat

e su

biec

tulu

i în

disc

uție

.4.

Exp

une

coer

ent ș

i cla

r fiec

are

gând

.5.

Res

pect

ă or

dine

a id

eilo

r.

Com

pete

nţa

spec

ifică

2. P

artic

ipar

ea la

inte

racț

iuni

ver

bale

în d

iver

se si

tuaț

ii de

com

unic

are

oral

ă,

dove

dind

coe

ziun

e şi

coe

renț

ă di

scur

sivă

.

Com

pozi

ţia (o

rală

)1.

Pot

riveș

te ti

tlul c

ompo

ziție

i.*2.

Înt

ocm

ește

ghi

dat p

lanu

l com

poziț

iei.

3. D

ezvo

ltă fi

ecar

e id

ee a

pla

nulu

i pro

pus.

4. A

lcăt

uieș

te p

ropo

ziții

dezv

olta

te, f

olos

ind

expr

esii

plas

tice.

5. R

espe

ctă

ordi

nea

idei

lor.

6. R

espe

ctă

părț

ile te

xt.

154

Expu

nere

a or

ală

a te

x-tu

lui

1. E

xpun

e co

rect

, coe

rent

și c

lar fi

ecar

e gâ

nd.

2. R

espe

ctă

ordi

nea

idei

lor.

3. E

xpun

e cu

rsiv

text

ul a

lcăt

uit o

ral.

4. V

aria

ză to

nul v

ocii

în fu

ncție

de

mes

ajul

tran

smis.

5. S

tabi

leșt

e și

men

ține

cont

actu

l vizu

al c

u co

legi

i.*

Prez

enta

rea

pe te

mă

dată

1. R

espe

ctă

tem

a pr

opus

ă.2.

Exp

une

core

ct, c

oere

nt și

cla

r fiec

are

gând

.3.

Res

pect

ă or

dine

a id

eilo

r.4.

Util

izeaz

ă cu

vint

ele

și ex

pres

iile

potr

ivite

.5.

Sta

bile

ște

și m

ențin

e co

ntac

tul v

izual

cu

cole

gii.

Dia

logu

l (în

baz

a un

ei im

agin

i)1.

Rea

lizea

ză d

ialo

gul,

utiliz

ând

form

ulel

e de

rigo

are.

2. În

țele

ge/d

escr

iere

imag

inea

pro

pusă

.3.

Com

ente

ază

argu

men

tat i

mag

inea

.4.

Util

izeaz

ă un

lim

baj d

escr

iptiv

exp

resiv

.5.

Res

pect

ă lim

ita d

e tim

p, p

unct

aj c

omun

pen

tru

ambi

i ele

vi.

6. S

tabi

leșt

e și

men

ține

cont

actu

l vizu

al c

u in

terlo

cuto

rul.

Pove

stire

a1.

Anu

nță

titlu

l și a

utor

ul te

xtul

ui.

2. R

edă

conț

inut

ul te

xtul

ui.

3. R

espe

ctă

cele

3 p

ărți

ale

text

ului

: int

rodu

cere

, cup

rins,

înch

eier

e.4.

Util

izeaz

ă cu

vint

e ch

eie.

5. F

olos

ește

cuv

inte

noi

, exp

resii

pot

rivite

din

text

.6.

Exp

une

core

ct, c

oere

nt și

cla

r fiec

are

gând

7. S

tabi

leșt

e și

men

ține

cont

actu

l vizu

al c

u co

legi

i

Expr

imar

ea u

nei o

pini

i (A

locu

ţiune

)1.

Pro

duce

un

disc

urs a

locu

țiune

rapo

rtat

la su

biec

tul e

nunț

at, f

ără

supo

rtur

i scr

ise, c

u o

into

nație

ade

cvat

ă.2.

Vor

beșt

e co

rect

, coe

rent

, nem

ijloc

it și

dire

ct la

subi

ectu

l enu

nțat

, reu

șind

să-l

prez

inte

în v

olum

ul a

decv

at

limite

i de

întin

dere

stab

ilite

.3.

Com

ente

ază

opin

ia c

u ar

gum

ente

per

tinen

te d

in p

unct

de

vede

re ș

tiinț

ific.

4. E

xpun

e co

rect

, coe

rent

și c

lar fi

ecar

e gâ

nd.

5. S

tabi

leșt

e și

men

ține

cont

actu

l vizu

al c

u co

legi

i.6.

Res

pect

ă lim

ita d

e tim

p (±

10%

).

155

Dis

curs

ul d

e fe

licita

re la

di

ferit

e oc

azii

(1-1

,5 m

in.)

1. P

rodu

ce u

n di

scur

s de

felic

itare

rapo

rtat

la su

biec

tul e

nunț

at, f

ără

supo

rtur

i scr

ise, c

u o

into

nație

ade

cvat

ă și

utiliz

ând

form

ulel

e de

rigo

are

2. V

orbe

ște

core

ct, c

oere

nt, n

emijl

ocit

și di

rect

la su

biec

tul e

nunț

at, r

eușin

d să

-l pr

ezin

te în

vol

umul

ade

cvat

lim

itei d

e în

tinde

re st

abili

te3.

Exp

une

core

ct, c

oere

nt și

cla

r fiec

are

gând

4. V

aria

ză to

nul v

ocii

în fu

ncție

de

mes

ajul

tran

smis

5. S

tabi

leșt

e și

men

ține

cont

actu

l vizu

al c

u co

legi

i6.

Res

pect

ă lim

ita d

e tim

p (±

10%

).

Prez

enta

rea

mul

timo-

dală

1. A

cope

ră te

ma

în p

rofu

nzim

e cu

det

alii

și ex

empl

e (C

onțin

ut).

2. U

tilize

ază

dive

rse

text

e m

ultim

odal

e în

pre

zent

are.

3. O

rgan

izeaz

ă in

form

ația

sele

ctat

ă, fo

losin

d tit

luri,

cuv

inte

-che

ie, m

arca

tori,

sche

me,

alin

eate

etc

.4.

Pre

zintă

info

rmaț

ii ce

pro

vin

dint

r-o

varie

tate

de

surs

e de

mne

de

încr

eder

e, c

um a

r fi: m

anua

le, w

eb si

te-u

ri,

cărț

i de

spec

ialit

ate.

5. E

xpun

e co

rect

, coe

rent

, arg

umen

tat ș

i cla

r fiec

are

gând

, com

plet

ând

supo

rtul

mul

timod

al.

6. V

aria

ză to

nul v

ocii

în fu

ncție

de

mes

ajul

tran

smis.

7. R

espe

ctă

limita

de

timp

(±10

%).

Înre

gist

rare

a au

dio/

vi-

/vi-

deo

cu e

xerc

iţii d

e di

cţie

Prez

enta

rea

audi

o/vi

deo

înre

gist

rată

1. P

ronu

nță

core

ct, c

lar,

expr

esiv

sila

bele

, sin

tagm

ele,

frăm

ântă

rile

de li

mbă

etc

. pro

puse

.2.

Var

iază

tonu

l voc

ii în

func

ție d

e m

esaj

ul tr

ansm

is.3.

Res

piră

efic

ient

pen

tru

vorb

irea

perf

orm

antă

.4.

Ges

tione

ază

adec

vat e

moț

iile.

5. R

espe

ctă

limita

de

timp

(±10

%).

Prez

enta

rea

de c

arte

1. P

rezin

tă in

form

ația

rele

vant

ă sc

opul

ui p

ropu

s.2.

Org

anize

ază

coer

ent ș

i coe

ziv te

xtul

pre

zent

ării.

3. U

tilize

ază

unită

ți de

voc

abul

ar, s

truc

turi

sinta

ctice

ade

cvat

e in

form

ație

i.4.

Util

izeaz

ă as

pect

ele

nonv

erba

le a

le c

omun

icăr

ii (m

imic

ă, g

estic

ă, p

oziți

a co

rpor

ală,

con

tact

ul v

izual

cu

audi

-to

riul).

5. E

xpun

e co

rect

, coe

rent

și c

lar fi

ecar

e gâ

nd (a

decv

area

into

nație

i, a

tem

poul

ui, a

rticu

lare

a).

6. R

espe

ctă

limita

de

timp

(±10

%).

156

Com

pete

nţa

spec

ifică

3. L

ectu

ra şi

rece

ptar

ea te

xtel

or li

tera

re şi

non

liter

are

prin

div

erse

stra

tegi

i, de

mon

strâ

nd sp

irit d

e ob

serv

ație

şi

atitu

dine

cre

ativă

.

Plan

ul si

mpl

u de

idei

1. D

elim

iteaz

ă pă

rțile

com

pone

nte

ale

text

ului

.2.

For

mul

ează

idei

le p

rinci

pale

pen

tru

fieca

re fr

agm

ent.

3. O

rdon

ează

logi

c id

eile

text

ului

.

Rezu

mat

ul1.

Pre

zintă

fide

l inf

orm

ația

.2.

Incl

ude

secv

ențe

le e

senț

iale

ale

text

ului

.3.

Om

ite d

etal

iile

nese

mni

ficati

ve.

4. E

xprim

ă co

eren

t log

ico-

sem

antic

ă.

5. R

espe

ctă

limita

de

întin

dere

.

Agen

da d

e le

ctur

ă1.

Res

pect

ă co

mpo

nent

ele

agen

dei.

2. E

xprim

ă im

pres

iile

prop

rii d

espr

e te

xt/c

arte

.3.

For

mul

ează

cla

r și c

orec

t ide

ile.

4. R

espe

ctă

regu

lile

orto

grafi

ce și

de

punc

tuaț

ie.

Apre

cier

ea p

erso

nală

1. C

itesc

con

știen

t și c

orec

t.2.

Ide

ntific

secv

ențe

le n

arati

ve, d

escr

iptiv

e și

dial

ogat

e.3.

Del

imite

z tim

pul ș

i loc

ul a

cțiu

nii.

4. D

espr

ind

trăs

ătur

ile fi

zice

și m

oral

e al

e pe

rson

ajel

or.

5. F

orm

ulez

idei

le p

rinci

pale

.6.

Fol

oses

c cu

vint

ele

și ex

pres

iile

nou-

învă

țate

.7.

Exp

un c

oere

nt și

cla

r gân

duril

e.

Test

ul d

e în

ţele

gere

a

text

ului

1. C

itesc

con

știen

t și c

orec

t.2.

Ide

ntific

secv

ențe

le n

arati

ve, d

escr

iptiv

e și

dial

ogat

e.3.

Del

imite

z tim

pul ș

i loc

ul a

cțiu

nii.

4. D

espr

ind

trăs

ătur

ile fi

zice

și m

oral

e al

e pe

rson

ajel

or.

5. F

orm

ulez

idei

le p

rinci

pale

.6.

Fol

oses

c cu

vint

ele

și ex

pres

iile

nou-

învă

țate

.7.

Exp

un c

oere

nt și

cla

r gân

duril

e.

157

Com

pete

nţa

spec

ifică

4. P

rodu

cere

a te

xtel

or sc

rise

de d

iferit

tip,

pe

supo

rtur

i var

iate

, m

anife

stân

d cr

eativ

itate

şi re

spon

sabi

litat

e pe

ntru

pro

pria

exp

rimar

e.

Text

ul s

cris

de

dife

rit ti

pÎn

tocm

esc

ghid

at p

lanu

l com

pozi

ţiei.*

35

2. A

lcăt

uies

c pr

opoz

iții d

ezvo

ltate

, fol

osin

d ex

pres

ii pl

astic

e sa

u du

pă c

az, r

eper

ele

date

.3.

Res

pect

păr

țile

text

ului

: int

rodu

cere

, cup

rins,

înch

eier

e.4.

Exp

un c

oere

nt și

cla

r fiec

are

gând

.5.

Evi

t rep

etăr

ile d

e cu

vint

e.6.

Res

pect

ord

inea

idei

lor.

7. R

espe

ct n

umăr

ul p

ropu

s de

enun

țuri.

8. R

espe

ct re

gulil

e de

scrie

re și

de

punc

tuaț

ie.

9. P

otriv

esc

titlu

l com

poziț

iei.

10.

Urm

ăres

c ar

anja

rea

în p

agin

ă a

unui

text

scris

(titlu

l, al

inea

te).

11.

Resp

ect t

emati

ca/c

erin

ța p

ropu

să.

Text

ul fu

ncţio

nal:

felic

i-ta

re e

lect

roni

că1.

Res

pect

păr

țile

com

pone

nte

ale

felic

itării

.

4.

Urm

ăres

c ar

anja

rea

în p

agin

ă.2.

Alc

ătui

esc

text

ul p

ropr

iu-z

is co

nfor

m te

mei

pro

puse

.

5

. Re

spec

t reg

ulile

de

scrie

re și

de

punc

tuaț

ie.

3. R

espe

ct o

rdin

ea id

eilo

r.

Text

ul fu

ncţio

nal:

anun

ţ1.

Res

pect

păr

țile

com

pone

nte

ale

anun

țulu

i (Ce

? Câ

t? C

um?

Und

e? C

ând?

).2.

Alc

ătui

esc

conț

inut

ul c

onfo

rm te

mei

pro

puse

.3.

Res

pect

ord

inea

idei

lor.

4. R

espe

ct re

gulil

e de

scrie

re și

de

punc

tuaț

ie.

5. U

rmăr

esc

aran

jare

a în

pag

ină.

Text

ul fu

ncţio

nal:

mes

aj

elec

tron

ic1.

Res

pect

păr

țile

com

pone

nte

ale

mes

ajul

ui e

lect

roni

c: a

dres

area

pot

rivită

, tex

tul p

ropr

iu-z

is, fo

rmul

a de

în-

chei

ere,

sem

nătu

ra.

2. A

lcăt

uies

c te

xtul

pro

priu

-zis

conf

orm

situ

ație

i pro

puse

.3.

Res

pect

ord

inea

idei

lor.

Dic

tare

a el

ectr

onic

ă1.

Res

pect

ă no

rma

limbi

i rom

âne

liter

are.

2. S

crie

cor

ect t

oate

cuv

inte

le.

3. R

espe

ctă

sem

nele

de

punc

tuaț

ie.

35 *

pe p

arcu

rsul

anu

lui

158

Cere

rea

1. R

espe

ctă

stru

ctur

a te

xtul

ui.

2. F

olos

ește

form

ula

de a

dres

are,

form

ula

de p

reze

ntar

e, fo

rmul

a fin

ală

de a

dres

are.

3. U

tilize

ază

cuvâ

ntul

: rog

/sol

icit.

4. R

espe

ctă

ordi

nea

idei

lor.

CV1.

Res

pect

ă st

ruct

ura

text

ului

.2.

Fol

oseș

te c

uvin

te a

decv

ate.

3. E

xpun

e co

eren

t și c

lar fi

ecar

e gâ

nd.

4. R

espe

ctă

ordi

nea

idei

lor.

Com

pete

nţa

spec

ifică

5. U

tiliz

area

lim

bii c

a si

stem

şi a

nor

mel

or li

ngvi

stice

(lex

ical

e, fo

netic

e, g

ram

atica

le, s

eman

tice)

în

real

izar

ea a

ctel

or c

omun

icati

ve, d

emon

strâ

nd c

orec

titud

ine

şi a

utoc

ontr

ol

Part

ea d

e vo

rbire

- ide

ntific

area

păr

ții d

e vo

rbire

;- d

eter

min

area

cat

egor

iilor

gra

mati

cale

;- d

eter

min

area

func

ției s

inta

ctice

;- o

rtog

rafia

păr

ții d

e vo

rbire

.

Ort

ogra

ma

- ide

ntific

area

păr

ții/p

ărțil

or d

e vo

rbire

;- c

itare

a re

gulii

de

orto

grafi

ere;

- arg

umen

tare

a uti

lizăr

ii cr

atim

ei.

Dic

tare

aSe

stab

ileșt

e nu

măr

ul d

e gr

eșel

i dup

ă tip

uri ș

i se

acor

dă o

not

ă, în

cor

espu

nder

e cu

nor

mel

e de

not

are,

dup

ă cu

m u

rmea

ză:

pent

ru n

ota

„1”

– 0/

10, 2

/8, 3

/7, 5

/5, 6

/4, 7

/3, 8

/2, 9

/0 g

reșe

li și

mai

mul

te;

pent

ru n

ota

„2”

– 0/

9, 2

/7, 3

/6, 4

/5, 5

/4, 6

/3, 7

/0, 7

/1, 7

/28/

0,8/

1 gr

eșel

i;pe

ntru

not

a „3

” –

0/8,

1/7

, 2/6

, 3/5

, 4/4

, 5/3

, 6/0

, 6/1

, 6/2

gre

șeli;

pent

ru n

ota

„4”

– 0/

7, 1

/6, 2

/5, 3

/4, 4

/3, 5

/1, 5

/2 g

reșe

li;pe

ntru

not

a „5

” –

0/6,

1/5

, 2/4

, 3/3

, 4/2

, 5/0

gre

șeli;

pent

ru n

ota

„6”

– 0/

5, 1

/4, 2

/3, 3

/2, 4

/0, 4

/1 g

reșe

li;pe

ntru

not

a „7

” –

0/4,

1/3

, 2/1

, 2/2

, 3/0

, 3/1

gre

șeli;

pent

ru n

ota

„8”

– 1/

1, 1

/2, 2

/0, 0

/2, 0

/3 g

reșe

li;pe

ntru

not

a „9

” –

1/0,

0/2

greș

eli;

pent

ru n

ota

„10”

– 0

/0gr

eșel

i;Pr

ima

cifr

ă in

dică

gre

șelil

e or

togr

afice

și g

ram

atica

le, c

ifra

a do

ua –

gre

șelil

e pu

nctu

ațio

nale

, log

ice,

stilis

tice,

fa

ctol

ogic

e.

159

Com

pete

nţa

spec

ifică

6. I

nteg

rare

a ex

perie

nțel

or li

ngvi

stice

şi d

e le

ctur

ă în

con

text

e şc

olar

e şi

de

viaț

ă,

dând

dov

adă

de a

titud

ine

pozi

tivă

şi in

tere

s.

Dis

curs

ul1.

Con

ținut

ul d

iscur

sulu

i:- f

orm

ular

ea c

lară

a o

pini

ei;

- val

idita

tea

argu

men

telo

r;- c

orec

titud

inea

exe

mpl

elor

/ref

erin

țelo

r.2.

For

me

de p

reze

ntar

e a

disc

ursu

lui:

- cla

ritat

ea și

logi

ca e

xpun

erii;

- res

pect

area

lim

itei d

e tim

p;- c

orec

titud

inea

exp

rimăr

ii.

Jurn

alul

refle

xiv

1. C

onțin

utul

.2.

Str

uctu

ra.

3. R

espe

ctar

ea c

arac

teris

ticilo

r de

stil a

le te

xtul

ui.

4. O

rigin

alita

tea.

5. R

espe

ctar

ea li

mite

i de

întin

dere

; asp

ectu

l gra

fic în

griji

t și l

izibi

l.6.

Res

pect

area

nor

mei

lim

bii r

omân

e lit

erar

e.

Eseu

l arg

umen

tativ

:1.

Con

ținut

ul.

2. S

truc

tura

.3.

Ref

erin

țe la

text

ul d

at/la

exp

erie

nțe

de c

itito

r/la

exp

erie

nțe

de v

iață

.4.

Orig

inal

itate

a.5.

Res

pect

area

lim

itei d

e în

tinde

re; a

spec

tul g

rafic

îngr

ijit ș

i lizi

bil.

6. R

espe

ctar

ea n

orm

ei li

mbi

i rom

âne

liter

are.

160

4.3. Evaluarea în procesul învăţării• Sugestii pentru evaluarea în proces a participării la interacțiuni verbale în diver-

se situații de comunicare orală, dovedind coeziune și coerență discursivă• Grile de evaluare a prezentărilor orale

Produsul învăţării Obiectivul de evaluare Sarcini didactice

DIALOGUL Elevii trebuie să susțină un dialog în limita de 5 min., comentând imaginea oferită, descriind verbal natura.

• Fiecare pereche de elevi primește imaginea, are 1 min. pentru examinarea ei și 5 min. pentru un dialog public.

• Alți elevi urmăresc dialogul, pot fi cooptați pentru evaluarea re-ciprocă, utilizând grila propusă.

Instrumentul de evaluare:Evaluarea încadrării în dialog36

Elev

ul

Real

izare

a di

alog

ului

, cu

form

ulel

e de

rig

oare

Înțe

lege

rea/

desc

riere

a im

agin

ii

Prez

ența

co

men

tarii

lor l

a im

agin

e

Expr

esiv

itate

a lim

baju

lui d

escr

iptiv

Resp

ecta

rea

limite

i de

timp,

pun

ctaj

com

un

pent

ru a

mbi

i ele

vi

Core

ctitu

dine

a ex

prim

ării

0 1 2 0 1 2 0 1 2 0 1 0 1 0 1 2

36 A se vedea: Cartaleanu T., Cosovan O., Zgardan-Crudu A., Bolocan V., Suff E., Șișcanu-Boz O. Desingul lecției de limba și literatura română. Auxiliar didactic pentru studenți, masteranzi, profesori. Chișinău, 2014.

161

Produsul învăţării Obiectivul de evaluare Sarcini didactice

PREZENTAREA DE CARTE

Elevul va putea să prezinte, folosind un suport electro-nic/pe hârtie, timp de 3-5 min., o carte citită recent.

• Fiecare elev va prezenta timp de 3-5 minu-te, o carte citită recent, urmând un algo-ritm orientativ, nu obligatoriu:

• Ce carte vrei să prezinți, cine este autorul ei;• Ce cărți ale aceluiași autor ai mai citit sau

poți numi;• Ce subiect este abordat/ce evenimente

sunt descrise în carte;• Care sunt problemele/motivele;• Cine sunt personajele;• Ce pasaje te-au impresionat mai mult;• Ce ai vrea să citezi din carte;• De ce ti-a plăcut cartea etc.

Grila poate fi notată pe tablă și fiecare notă comentată (fie după fiecare prezenta-re, fie după fiecare 5 prezentări).

Evaluarea prezentării de carte

ELEV

UL

Conț

inut

ul in

form

ație

i, su

ficie

nța

info

rmati

vă

Stru

ctur

area

text

ului

pr

ezen

tării

Aspe

ctel

e ve

rbal

e al

e co

mun

icăr

ii (a

lege

rea

unită

ților

de

voca

bula

r, a

stru

ctur

ilor s

inta

ctice

ad

ecva

te in

form

ație

i)

Aspe

ctel

e no

nver

bale

al

e co

mun

icăr

ii (m

imic

ă,

gesti

că, p

oziți

a co

rpor

ală,

co

ntac

tul v

izual

cu

audi

toriu

l)

Core

ctitu

dine

a la

nsăr

ii m

esaj

ului

ora

l (ad

ecva

rea

into

nație

i, a

tem

poul

ui,

artic

ular

ea)

TOTA

L

0 1 2 0 1 2 0 1 2 0 1 2 0 1 2

Produsul învăţării Obiectivul de evaluare

PPT (prezentare multimo-dală)

Elevul va putea să prezinte, folosind un Prezentare Power Point, timp de 3-5 min., pe un subiect propus.

162

CRIT

ERIU

L10

98

7

CON

ŢIN

UT

Acop

eră

tem

a în

pro

funz

ime

cu d

etal

ii și

exem

ple.

Cuno

aște

rea

subi

ectu

lui e

ste

foar

te b

ună.

Are

un sc

op și

un

mes

aj c

are

core

spun

de c

ompe

tenț

elor

sp

ecifi

ce st

abili

te.

Conț

ine

cuno

știnț

e es

enția

le

desp

re te

ma.

Cuno

aște

rea

subi

ectu

lui p

are

a fi

bună

.Ar

e un

scop

car

e co

resp

unde

co

mpe

tenț

elor

spec

ifice

stab

ilite

.

Incl

ude

info

rmaț

ii es

enția

le d

espr

e te

mă,

dar

ex

istă

cel

puț

in 2

ero

ri.Pr

ezin

tă g

ener

alită

ți de

s-pr

e te

mă.

Fie

care

dia

pozi

-tiv

al p

reze

ntăr

ii se

refe

ră

la te

ma,

dar

sunt

trat

ate

supe

rfici

al.

Conț

inut

ul e

ste

mi-

nim

al sa

u su

nt m

ulte

er

ori.

Prez

enta

rea

trat

ează

m

ai m

ulte

tem

e, n

u se

înca

drea

ză n

umai

în

tem

a pr

opus

ă.

ORG

ANIZ

AREA

IN

FORM

AŢIE

ICo

nțin

utul

est

e bi

ne o

rgan

i-za

t fol

osin

d tit

luri

la fi

ecar

e sli

de, m

arca

tori,

alin

eate

.Fi

ecar

e di

apoz

itiv

abor

deaz

ă un

subi

ect i

mpo

rtan

t în

legă

-tu

ră c

u sc

opul

pre

zent

ării.

Fo

lose

ște

în m

od e

ficie

nt

spaț

iul.

Folo

seșt

e tit

luri

și m

arca

tori,

dar

or

gani

zare

a în

gen

eral

est

e de

-fe

ctuo

asă.

Fiec

are

diap

oziti

v ab

orde

ază

un

subi

ect i

mpo

rtan

t în

legă

tură

cu

scop

ul p

reze

ntăr

ii.

In c

ea m

ai m

are

part

e co

nțin

utul

est

e or

gani

zat

logi

c.Fi

ecar

e di

apoz

itiv

abor

dea-

ză u

n su

biec

t im

port

ant î

n le

gătu

ră c

u sc

opul

pre

zen-

tării

, exc

eptâ

nd 1

-2.

Nu

este

o st

ruc-

tură

cla

ră, d

oar

o în

șirui

re d

e in

form

ații.

Diap

oziti

vele

au

un

conț

inut

sără

căci

os.

PREZ

ENTA

REA

LU-

CRĂR

IIBi

ne d

ocum

enta

tă, c

u o

pre-

zent

are

curs

ivă

care

atr

age

aten

ția a

udito

riulu

i.

Docu

men

tată

și c

u o

prez

enta

re

dest

ul d

e cu

rsiv

ă ca

re re

ține

aten

ția în

cea

mai

mar

e pa

rte

a tim

pulu

i.

Prez

enta

rea

nu e

ste

curs

i-vă

, dar

reuș

ește

să re

țină

aten

ția în

cea

mai

mar

e pa

rte

a tim

pulu

i.

Prez

enta

re n

u es

te

curs

ivă

și de

seor

i au

dito

riul î

și pi

erde

at

enția

.

SURS

ELE

Sunt

pre

zent

ate

surs

ele

tu-

turo

r inf

orm

ațiil

or c

olec

tate

. To

ate

sunt

doc

umen

tate

în

form

atul

dor

it.In

form

ațiil

e pr

ovin

din

tr-o

va

rieta

te d

e su

rse

dem

ne d

e în

cred

ere,

cum

ar fi

: man

uale

, w

eb si

te-u

ri, c

ărți

de sp

ecia

-lit

ate.

Sunt

pre

zent

ate

surs

ele

tutu

ror

info

rmaț

iilor

col

ecta

te. C

ele

mai

m

ulte

sunt

doc

umen

tate

în fo

r-m

atul

dor

it.In

form

ațiil

e pr

ovin

din

cât

eva

surs

e de

mne

de

încr

eder

e.

Sunt

pre

zent

ate

surs

ele

tutu

ror i

nfor

maț

iilor

col

ec-

tate

. Nu

sunt

doc

umen

tate

în

form

atul

dor

it.In

form

ațiil

e pr

ovin

din

câ

teva

surs

e, d

ar n

u su

nt

dem

ne d

e în

cred

ere.

Foar

te p

uțin

e sa

u de

loc

sunt

pre

-ze

ntat

e su

rsel

e in

form

ațiil

or c

olec

-ta

te.

Info

rmaț

iile

prov

in

din

una

sau

două

su

rse

sau

din

nici

o

surs

ă.

163

ORT

OG

RAFI

AN

u se

com

it gr

eșel

i de

gram

a-tic

ă sa

u or

togr

afie.

Trei

sau

mai

puț

ine

greș

eli d

e gr

amati

că sa

u or

togr

afie.

Patr

u gr

eșel

i de

gram

atică

sa

u or

togr

afie.

Mai

mul

t de

patr

u gr

eșel

i de

gram

atică

sa

u or

togr

afie.

PREZ

ENTA

REA

ORA

LĂFo

lose

ște

un li

mba

j plin

de

înțe

les c

are

să in

spire

, să

antr

enez

e, să

info

rmez

e și

să

conv

ingă

.

Folo

seșt

e un

lim

baj i

nter

esan

t ca

re să

-i in

spire

pe

alții

.Cu

aju

tor,

folo

seșt

e un

lim

baj i

nter

esan

t în

com

u-ni

care

.

Lim

baju

l pe

care

-l fo

lose

sc în

com

uni-

care

est

e pr

edic

tibil

și ob

ișnui

t.

LIM

BAJ F

OLO

SIT

Folo

seșt

e lim

baj ș

tiinț

ific,

in

tere

sant

car

e aj

ută

la

evid

enție

rea

lucr

ului

cu

noțiu

nile

resp

ectiv

e.

Folo

seșt

e lim

baj ș

tiinț

ific,

inte

-șt

iințif

ic, i

nte-

, int

e-re

sant

.Li

mba

jul e

ste

uneo

ri sp

eci-

fic și

inte

resa

nt.

Este

obi

șnui

t și p

re-

vizib

il.

MU

LTIM

EDIA

Se fo

lose

sc g

rafic

e, ta

bele

, di

agra

me,

imag

ini,

anim

ații,

tr

anziț

ii pe

ntru

a fi

mai

atr

ac-

tivă

prez

enta

rea.

Com

pone

n-te

le m

ultim

edia

se îm

bină

pe

rfec

t și s

unt i

nteg

rate

ef

ectiv

.

Folo

seșt

e el

emen

te m

ultim

edia

pr

etuti

nden

i. Fo

lose

ște

elem

ente

mul

-tim

edia

pre

tutin

deni

dar

ac

este

a m

icșo

reaz

ă câ

teo-

dată

mes

ajul

.

Nu

folo

seșt

e m

ulti-

med

ia.

4.4.

Teh

nolo

gia

adm

inis

trăr

ii ev

aluă

rilor

la d

isci

plin

a Li

mba

şi li

tera

tura

rom

ână

în c

lase

le a

V-a

– a

IX-a

Stra

tegi

i de

eval

uare

Cara

cter

istic

iN

otar

ea

Eval

uare

iniţi

ală

•De

term

ină

grad

ul d

e fo

rmar

e la

ele

vi a

pre

-ach

iziții

lor n

eces

are

stud

ierii

cu

succ

es a

noi

i uni

tăți

de în

văța

re;

•es

te d

e tip

form

ator

; •po

ate

să se

rapo

rtez

e la

fina

lităț

ile c

urric

ular

e în

sușit

e an

terio

r, de

term

inat

e ca

fiin

d ne

cesa

re p

entr

u su

cces

ul e

levi

lor î

n no

ul p

ar-

curs

de

învă

țare

;

•Re

zulta

tele

obț

inut

e la

eva

luar

ea in

ițial

ă nu

se

trec

în c

atal

og, c

i ser

vesc

ca

repe

r pen

tru

măs

urar

ea p

rogr

esul

ui e

levi

lor.

164

•EI

pot

fi a

plic

ate

și la

alte

cla

se în

afa

ră d

e cl

asa

a V-

a, a

X-a

, în

func

ție d

e ne

cesit

ățile

indi

vidu

ale

ale

clas

ei;

•EI

pot

fi re

aliza

te și

la în

cepu

tul u

nită

ții d

e în

văța

re, c

u fu

ncție

pro

-gn

ostic

ă; •de

regu

lă, E

I la

înce

putu

l anu

lui ș

cola

r se

orga

nize

ază

în a

dou

a să

ptăm

ână

a an

ului

de

stud

ii •po

ate

avea

car

acte

r de

diag

nosti

care

a e

xper

ienț

elor

la u

n an

umit

subi

ect s

au la

o a

num

ită u

nita

te d

e în

văța

re;

•po

ate

fi no

nins

trum

enta

lă, d

ar și

inst

rum

enta

lă –

pe

baza

uno

r in-

stru

men

te d

e ev

alua

re a

lese

în fu

ncție

de

cont

extu

l spe

cific

: pro

bă

oral

ă, sc

risă

sau

prac

tică;

test

; int

erog

are

eval

uativ

ă în

form

e di

-ve

rse;

pot

fi u

tile

dive

rse

tehn

ici i

nter

activ

e;

•ar

e ca

ract

er re

flexi

v și

cree

ază

elev

ilor c

ondi

ții d

e au

toev

alua

re și

au

tore

glar

e a

învă

țării

; •es

te g

hida

tă d

e că

tre

prof

esor

, car

e își

asu

mă

resp

onsa

bilit

atea

co

rect

ării

ulte

rioar

e a

parc

ursu

lui d

e în

văța

re a

l ele

vulu

i prin

com

-ba

tere

a și

prev

enire

a di

ficul

tățil

or.

Eval

uare

form

ativă

(d

e tip

inte

racti

v,

cure

ntă)

•Cu

noaș

tere

a sis

tem

atică

și c

ontin

uă a

rezu

ltate

lor c

uren

te și

a p

ro-

gres

ului

ele

vilo

r; •se

rapo

rtea

ză la

obi

ectiv

ele

lecț

iei;

•de

obi

cei s

unt a

ctivi

tăți

de ti

p fe

ed-b

ack:

–em

oțio

nal (

de e

x.: g

estu

ri de

apr

obar

e; m

imic

ă de

încu

raja

re);

–de

con

ținut

(de

ex.:

ai sc

ris c

orec

t; ai

fost

orig

inal

; ai c

itit c

u o

into

nație

pot

rivită

; ai r

ezol

vat c

orec

t; fii

ate

nt în

con

tinua

re la

util

i-za

rea

linie

i de

dial

og);

–de

acti

vita

te (d

e ex

.: te

-ai i

mpl

icat

; ai f

ost a

ctiv;

ai a

prec

iat o

biec

-tiv

col

egul

; ai s

usțin

ut a

tmos

fera

de

lucr

u în

gru

p; a

m în

cred

ere

că

poți

să te

impl

ici;

ai n

evoi

e de

un

pic

de c

uraj

); •m

izeaz

ă și

pe a

utoe

valu

are,

eva

luar

e re

cipr

ocă)

.

•Se

vor

da

note

, doa

r în

cazu

l uno

r pro

be (o

ral

sau

scris

) cu

cara

cter

form

ativ,

37 c

are

vize

ază

1-2

unită

ți de

com

pete

nțe

sau

care

eva

luea

-ză

un

prod

us a

l înv

ățăr

ii. •Pe

ntru

sar

cini

le d

e în

văţa

re a

casă

not

e nu

se

dau

.

de

dur

ata

min

imă

10 m

inut

e,

165

Eval

uare

form

ativă

(c

lasi

că, e

tapi

zată

, gr

adua

lă)

• Ev

alua

re fo

rmati

vă d

urea

ză c

el p

uțin

10

min

ute

din

lecț

ie.

• La

rubr

ica

Not

e în

Pro

iect

area

de

lung

ă du

rată

se fi

xeaz

ă Ev

alua

rea

form

ativă

. •

Se ra

port

ează

la c

âtev

a di

ntre

uni

tățil

e de

com

pete

nțe

stipu

late

pe

ntru

uni

tate

a re

spec

tivă

(de

obic

ei, 2

-3 u

nită

ți de

com

pete

nțe,

în

func

ție d

e co

ntex

tul c

oncr

et);

• se

real

izeaz

ă pe

baz

ă de

inst

rum

ente

și p

resu

pune

val

orifi

care

a pr

odus

elor

sele

ctat

e pe

ntru

fiec

are

dint

re u

nită

țile

de c

ompe

tenț

e vi

zate

(de

obic

ei, 1

-2 p

rodu

se la

fiec

are

unita

te d

e co

mpe

tenț

e, în

fu

ncție

de

cont

extu

l con

cret

);•

este

de

tip re

flexi

v și

cree

ază

elev

ilor c

ondi

ții d

e au

toev

alua

re și

au

tore

glar

e a

învă

țării

;•

ofer

ă pr

ofes

orul

ui p

osib

ilita

tea

inte

rven

ției i

med

iate

, per

mite

apl

i-ca

rea

în ti

mp

optim

a u

nor m

ăsur

i cor

ectiv

e, c

are

să m

odifi

ce re

zul-

tate

le e

levi

lor î

n se

nsul

dor

it.

• N

ota

la e

valu

area

form

ativă

(EF)

se v

a în

scrie

în

Cat

alog

ul șc

olar

în c

onfo

rmita

te c

u re

zul-

tatu

l ele

vulu

i, fii

nd a

rgum

ent p

entr

u ca

lcul

la

înch

eier

ea m

ediil

or se

mes

tria

le.

• De

regu

lă, n

ota

insu

ficie

ntă

(nes

timul

ativă

) de

mon

stre

ază

că e

levu

l nu

a pe

rfor

mat

și se

vo

r sta

bili

sarc

ini d

e de

zvol

tare

, am

elio

rare

și

recu

pera

re.

• N

ota

insu

ficie

ntă

nu se

trec

e în

cat

alog

. •

În c

onte

xtul

prin

cipi

ului

învă

țării

pen

tru

succ

es, p

rofe

soru

l îm

preu

nă c

u el

evul

poa

te

stab

ili sc

riere

a/su

sțin

erea

repe

tată

a p

robe

i. •

În c

azul

not

ei in

sufic

ient

e/ne

stim

ulati

vă la

pr

oba

repe

tată

, ace

asta

se v

a tr

ece

în c

atal

og

în zi

ua re

spec

tivă.

• La

rubr

ica N

ote

se v

a m

ențio

na P

roba

repe

tată

.Ev

alua

re su

mati

vă•

Se re

alize

ază

la fi

nele

unu

i par

curs

de

învă

țare

sem

nific

ativ:

sem

es-

tru,

an

școl

ar;

• se

rapo

rtea

ză la

uni

tățil

e de

com

pete

nțe

stipu

late

pen

tru

unita

tea

de în

văța

re p

arcu

rsă;

•

este

inst

rum

enta

lă, e

levi

i fiin

d co

nștie

nți d

e de

mer

suril

e ev

alua

tive

într

eprin

se;

• in

stru

men

tală

și se

real

izeaz

ă pe

baz

ă de

pro

duse

școl

are

reco

man

date

;•

este

adm

inis

trat

ă de

pro

feso

r, ca

re îș

i asu

mă

resp

onsa

bilit

atea

„p

regă

tirii”

ele

vulu

i prin

eva

luăr

i for

mati

ve, a

stfel

, ele

vul p

erce

pe

eval

uare

a su

mati

vă d

rept

un

mom

ent a

ștep

tat,

dar n

u un

ul c

are

poat

e pr

ovoc

a te

nsiu

ne și

fric

ă;

• es

te su

cced

ată

de a

ctivi

tăți

dife

renț

iate

de

post

eval

uare

(re

învă

țare

/rec

uper

are,

ant

rena

men

t, de

zvol

tare

), în

cad

rul c

ăror

a se

asig

ură

cond

iții p

entr

u re

flexi

e;•

num

ărul

eva

luăr

ilor s

umati

ve se

dec

ide

în b

aza

reco

man

dăril

or

Ghi

dulu

i de

impl

emen

tare

a c

urric

ulum

ului

şcol

ar și

ale

Scr

isorii

m

etod

ice

elab

orat

e de

MEC

C pe

ntru

anu

l în

curs

.

• N

ota

la e

valu

area

sum

ativă

(ES)

se v

a în

scrie

în

Cat

alog

ul șc

olar

, fiin

d ar

gum

ent p

entr

u ca

lcul

la în

chei

erea

med

iilor

sem

estr

iale

38.

• Se

trec

toat

e no

tele

, ind

ifere

nt d

e re

zulta

t.•

În c

azul

ele

vilo

r car

e au

luat

not

e in

sufic

ient

e se

va

stab

ili u

n pr

ogra

m d

e re

cupe

rare

. •

În c

azur

i spe

cial

e (m

otiv

de

boal

ă, a

bsen

țe

moti

vate

), se

reco

man

dă sc

riere

a re

peta

tă a

te

stul

ui.

• În

caz

uri d

e ne

reuș

ită șc

olar

ă ca

uzat

ă de

ab

ando

n, re

fuz,

nu

este

obl

igat

oriu

să se

ad

min

istr

eze

scrie

rea

repe

tată

a te

stul

ui.

38 c

onfo

rm p

reve

deril

or R

egul

amen

tulu

i priv

ind

eval

uare

a și

nota

rea

rezu

ltate

lor î

nvăț

ării,

pro

mov

area

și a

bsol

vire

a în

învă

țăm

ântu

l prim

ar și

sec

unda

r.

166

4.5. Recomandări privind proiectarea evaluărilor la disciplinaLimba şi literatura română în clasele a V-a – a IX-a

Atenţie! Tabelul de mai jos are caracter orientativ. Cadrul didactic poate să-şi personalizeze demersul în funcţie de necesităţile clasei, abordând cu o manieră individuală elevii.

Model pentru clasele a V-a – a VI-aLimba şi literatura română

Unităţile de învăţare Nr. ore/modul

Nr. evaluăriEvaluare iniţială Evaluare formativă Evaluare

sumativăSemestrul 1

Unitatea de învățare nr. 1 16-20 1 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 2 16-20 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 3 16-20 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 4 16-20 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 5 16-20 minimum 1-2 (probă orală și/sau test)

1 (test de ev. finală)

Total semestrul 15 unităţi de învăţare 90 1 Minimum – 10 5

Semestrul 2

Unitatea de învățare nr. 6 16-20 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 7 16-20 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 8 16-20 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 9 16-20 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 10 16-20 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 11 16-20 minimum 2 (probă orală, probă scrisă)

1 (test de ev. finală)

Total semestrul 26 unităţi de învăţare 114 Minimum – 12 6

Total an10 unităţi de învăţare 204 1 Minimum – 22 11

167

Model pentru clasele a VII-a – a IX-aLimba şi literatura română

Unităţile de învăţare Nr. ore/ modul

Nr. evaluăriEvaluare iniţială Evaluare formativă Evaluare

sumativăSemestrul 1

Unitatea de învățare nr. 1 15-17 1 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 2 15-17 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 3 15-17 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 4 15-17 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 5 15-17 minimum 1-2 (probă orală și/sau test)

1 (test de ev. finală)

Total semestrul 15 unităţi de învăţare 80 ore 1 Minimum – 10 5

Semestrul 2

Unitatea de învățare nr. 6 16-18 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 7 16-18 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 8 16-18 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 9 16-18 minimum 2 (probă orală, probă scrisă) 1

Unitatea de învățare nr. 10 16-18 minimum 2 (probă orală, probă scrisă)

1 (test de ev. finală)

Total semestrul 2

6 unităţi de învăţare 90 ore (85 ore – clasa a IX-a) - Minimum – 12 5

Total an:

10 unităţi de învăţare170 ore

(165 ore – clasa a IX-a)

1 Minimum – 22 11

168

4.6. Tehnologii de evaluareÎn continuare propunem un ansamblu de tehnici şi procedee reflexive de evaluare

şi autoevaluare, aplicabile în gimnaziu.•• Tehnica Gândeşte, perechi, prezintă. Elevii sunt împărțiți în perechi după o anumi-

tă regulă sau după bănci/mese. Este o tehnică de participare la discuții și de formu-lare în pereche a unei păreri, a unei definiții, de realizare a unei sarcini. Contribuie la organizarea unei reale participări a tuturor elevilor la activitatea preconizată. Timp de 3-5 minute ei meditează individual asupra sarcinii propuse (să alcătuiască versuri despre iarnă). Fiecare membru al perechii își prezintă lucrul său. Formulea-ză o variantă comună, îmbinând ideile sau alegând o variantă mai reușită, cizelând-o. Prezintă în fața colegilor. Aprecieri valorice asupra prezentărilor făcute.•• Grila lui Quintilian. Se formulează de către profesor întrebări pe text sau pe un

subiect deschis: Formulează în scris răspunsuri! Compară cu răspunsul unui co-leg! Discutați diferențele!

Întrebări Răspunsul propriu Răspunsul colegului

•• Tehnica Declar lumii întregi! În fața clasei (pe un scaun, la un microfon improvi-zat) elevii, pe rând, desprind esențialul din lecția desfășurată. Discursul începe cu enunțul „Declar lumii întregi!”•• Scrisoarea didactică. Dragi părinți/prieteni/colegi, ziua de azi a început

_______________________, întrucât _______________________. Am învățat să_______________________________. Am să aplic cele studiate ______________________.•• Metoda 3-2-1. Notați 3 idei importante, 2 argumente și o concluzie în baza in-

formației primite sau referitoare la lecția de matematică de astăzi/ieri etc.

3 idei importante 2 argumente 1 concluzie

•• Telegrama. Se scriu doar trei cuvinte pe care le crede elevul că ar fi cuvintele cele mai importante despre activitate la lecție.•• Turul galeriei. Clasa se împarte în grupuri. Elevii iau în discuție un subiect și rea-

lizează sarcina propusă pe un poster. Posterele cu produsele realizate, se afișea-ză, pe pereții spațiului la anumită distanță unul față de altul, pentru a permite

169

circulația ulterioară a grupurilor. La semnalul profesorului, grupurile circulă prin sală, de la un poster la altul, le examinează și notează direct pe ele propunerile lor. După încheierea circulației, grupurile își examinează posterele și realizează o prezentare finală a produsului. Profesorul realizează o sinteză a rezultatelor obținute de elevi.•• Topul. Alegeți trei noutăți/concepte învățate azi la lecție. Scrieți aceste noutăți

în casetele de mai jos:1) 2) 3)

•• Graficul învăţării:

Ce ai aflat nou? Expune-ţi părerea! Unde vei utiliza aceste cunoştinţe?

•• Jurnalul de gândire.

Înainte de lecţie După lecţie

Sentimente

Gânduri

Cum m-a schimbat această lecție?

•• Cadranele cu expresii lacunare

Puncte forte Puncte slabe

Reușit s-a dovedi a fi… Ceea ce impresionează…Am admirat în lucrarea dată… Apreciez… Este demn de admirat…

A fost neclar momentul… Vreau să precizez… Am o neclaritate… Mi s-a părut dificil de înțeles… E mai greu să înțeleg… Am depistat unele greșeli… M-a pus pe gânduri…

Recomandări Felicitări

Ţi-aş recomanda… Îţi propun să… Ar fi bine dacă… Sunt de părerea că… E bine să acorzi atenție la… Va trebui să ții cont de…

Lucrarea ta merită o apreciere înaltă…Te felicit pentru…Îţi doresc și alte realizări frumoase… Sincere felicitări… Excelent și felicitări! Mă bucur pentru tine!

170

•• Corectarea în pereche. Se face schimb de caiete între elevi. Cel care primește caietul colegului sau prietenului citește cu atenție creația având ca suport de evaluare grila de evaluare scrisă pe tablă sau pe fișă.

În final, acesta va consemna pe caietul citit impresii, observații, recomandări, apoi va înapoia caietul, discutând dacă este cazul. La aplicarea acestei tehnici se observă atenția sporită acordată atât de cel care este dator să analizeze, cât și de cel care ia cunoștință de aprecierile primite. Astfel se realizează concomitent evaluarea acțiunii celuilalt și propria sa evaluare.•• Corectarea în grup este un exercițiu eficient și atractiv în scopul formării capa-

cităților de autoevaluare ale elevilor. Grupurile sunt formate de profesor sau pe linie preferențială. Autoaprecierea este dirijată, controlată, având ca element de referință faptul că o cunoaștere obiectivă a capacităților se poate realiza prin completări reciproce, prin argumente convergente prin aprecieri și informații an-trenate de grup. •• Fără mâini ridicate – când se așteaptă răspunsuri la anumite întrebări/solicitări

ale cadrului didactic. Se lasă elevilor timp de gândire, apoi pot discuta în perechi sau în grupuri mici. Răspunsul se poate solicita și solicitând răspunsul de la un anumit elev putem oferi posibilitatea să se exprime și celor timizi, tăcuți sau ne-încrezători în forțele proprii.•• Semaforul – pentru stabilirea modului în care elevii înțeleg un nou concept sau

sarcină de lucru. Se pune la dispoziția lor un set de trei cartonașe colorate în lu-minile semaforului, iar la solicitarea cadrului didactic ei ridică un cartonaș cores-punzător: verde dacă înțeleg, galben dacă nu sunt siguri şi roşu dacă nu înțeleg. Se poate relua secvența sau pot fi solicitați cei care au ridicat cartonașul verde să furnizeze explicații colegilor, eventual într-o activitate pe grupuri mici ce să aibă în același grup elevi ce au ridicat cele trei tipuri de cartonașe. Folosind în acest mod învățarea prin cooperare cadrul didactic oferă posibilitatea elevilor de a se implica activ în procesul de învățare, de a ajunge singuri la soluții, intervenind cu indicații când acestea sunt solicitate sau când constată că un anumit grup nu avansează în activitate sau abordarea este greșită. Tehnica este preferențială în clasele V-VI.

171

•• Tehnica „Răspunsul la minut” sau a răspunsului scurt, la întrebări precise, clare, ce se adresează fiecărui elev, convenind cu elevii că răspunsurile la aceste între-bări nu se comentează sau corectează, permițând cadrului didactic să sesizeze ce parte din lecție/temă trebuie reluată sau clarificată.39

Este importantă conștientizarea de către cadrele didactice și manageriale a corelă-rii Metodă/Tehnică de evaluare-Instrument de evaluare-Produs-Criterii de evaluare-Descriptori de evaluare-Note/Calificatife în cadrul realizării actului evaluativ.

39 Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori. Clasa a 3-a. Institutul de Științe ale Educației, 2017.

172

Bibliositografie

Cadrul legal şi normativ1. Codul Educației al Republicii Moldova. Chișinău: 2014. 2. Ministerul Educației, Culturii şi Cercetării. Cadrul de referință al curriculumului

național. Chișinău: Lyceum, 2017.3. Ministerul Educației al Republicii Moldova. Standarde de eficiență a învățării. Chiși-

nău: Lumina, 2012. 4. Ministerul Educației al Republicii Moldova. Referențialul de evaluare a competențe-

lor specifice formate elevilor. Chișinău, 2014.5. Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi. Bruxelles: 20186. CURRICULUM ȘCOLAR PENTRU DISCIPLINA Limba şi literatura Română. Clasele a

V-a – a IX-a. Chișinău: 2010.7. LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ. Curriculum pentru învățământul gimnazial. Chiși-

nău: Univers Pedagogic, 2006.

Literatură în domeniu8. ALBULESCU, I., Pragmatica predării. Activitatea profesorului: între rutină şi creativi-

tate. Pitești: Paralela 45, 20089. BARTHES, R. Plăcerea textului. Chișinău: Cartier, 2006. 226 p. 10. BĂRBUȚĂ, I., CONSTANTINOVICI, E. Gramatica limbii române. Chișinău: Pro Libra,

2019.11. BOCOȘ, M., Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist. Pitești: Pa-

ralela 45, 2008.12. BOCOȘ, M., JUCAN, D., Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi metodologia evalu-

ării. Repere şi instrumente didactice pentru formarea profesorilor. Pitești: Paralela 45, 2008.

13. BONTAȘ, I., Tratat de pedagogie. București: BICALL, 2007.14. BODEA HAȚEGAN, C. Logopedia: Terapia tulburărilor de limbaj. Structuri deschise.

București: Editura Trei, 2016. 15. CALLO, T., GHICOV, A., Elemente de transdisciplinaritate în predare: Ghid metodolo-

gic pentru formarea cadrelor din învățământul preuniversitar. Chișinău: Î.E.P. Știința, 2007

16. CARTALEANU, T., COSOVAN, O., ZGARDAN-CRUDU, A. et al. Demersul didactic la limba şi literatura română în gimnaziu: proiectarea explicită. Chișinău: Arc, 2017

17. CARTALEANU, T., COSOVAN, O., GORAȘ-POSTICĂ, V., LÎSENCO, S., SCLIFOS, L., Forma-re de competențe prin strategii didactice interactive. Chișinău: Pro Didactica, 2008.

http://ise.md/uploads/files/1538398987_cultura_educatiei_si_vorbitorul_cult_de_limba_romana.pdf

173

18. COSOVAN, O., GHICOV, A., Evaluarea continuă la clasă. Ghid metodologic pentru for-marea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Chișinău, Editura Știința, 2007.

19. COSTEA, O. Didactica lecturii: o abordare funcțională. Iași: Institutul European, 2006, 68 p.

20. CRISTEA, S. Dicționar de pedagogie. Chișinău: Litera Educațional, 2002. 398 p.21. CUCOȘ, C. Teoria şi metodologia evaluării. Iași: Polirom, 2008. 272 p.22. GHICOV, A. Didactica textului în rețea. Monografie. Chișinău:S.n., Tipografia ,,Print-

Caro”, 2017, 364 p. 23. GORAȘ-POSTICĂ, V. Competența interculturală. Auxiliar didactic. Chișinău: Pro di-

dactica, 2015.24. GORAȘ-POSTICĂ, V. Formarea competențelor prin intermediul metodelor interacti-

ve de predare-învățare-evaluare. În: Formare de competențe prin strategii didactice interactive. Chișinău: CE PRO Didactica, 2008. 204 p.

25. HADÎRCĂ, M., MARIN, M. (coord.). Autori: Callo, T., Cazacu, T., Hadîrcă, M. Ghicov, A., [et al.]. Cadrul de referință privind formarea vorbitorului cult de limba româ-nă (vorbitori nativi şi alolingvi). Studii de analiză şi sinteză. Chișinău: Institutul de Științe ale Educației, 2017 (Tipogr. „Impressum”) – 186 p. http://ise.md/uploads/files/1518693891_cadrul_de_referinta.pdf

26. HOUART, M. Evaluer des compétence... Oui mais comment ? - 2001 Département Éducation et technologie (UNamur). Versiune electronică. https://pure.fundp.ac.be/ws/files/1029351/64322.pdf

27. ILIE, E. Didactica literaturii române. Iași: Collegium-Polirom, 2014. 336 p. 28. MANOLESCU, M. Evaluarea şcolară - un contract pedagogic, București, 200229. MANOLESCU, M. Pedagogia competențelor – o viziune integratoare asupra educați-

ei. In: Pedagogie, 2010, nr 58 (3), p. 55-65.30. MARIN, M. Didactica lecturii. Chișinău-Arad: Cartier educațional – Editura

Universității „Aurel Vlaicu”, 2013. 134 p. 31. MEREUȚĂ (GRIGORIEV), V., Vorbirea expresivă, Chișinău, 1997.32. MINDER, M., Didactica funcțională, obiective, strategii, evaluare. Chișinău: Cartier,

2003.33. NEGREȚ-DOBRIDOR, I., Teoria generală a curriculumului educațional. Iași: Polirom,

2008.34. PAMFIL, A., Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise. Pi-

tești: Paralela 45, 2006.35. PARFENE, C., Metodica studierii limbi române. Iași: Polirom, 1999.36. PÂSLARU, VL. Introducere în teoria educației literar-artistice. București: Sigma, 2013.

198 p.37. PÂSLARU, VL., CRIȘAN, AL., CERKEZ, M. (coord.), Curriculum disciplinar de Limba şi

literatura română. Clasele A V-A - A IX-A. Chișinău: Știința, 1997.

174

38. PÂSLARU, VL., Concepția educației lingvistice şi literare, în: Limba Română, 1995, nr. 5, p. 126-129

39. PETEAN, A., PETEAN, M. Ocolul lumii în 50 de jocuri creative. Cluj-Napoca: LIMES, 2010. 208 p.

40. POPA M.-E. Evaluarea formativă a competențelor în ora de limba şi literatura româ-nă în liceu. Pitești: Paralela 45, 2015.

41. SÂMIHĂIAN, F., NOREL, M., LIMBA ROMÂNĂ. Didactica limbii şi literaturii române (I). Proiectul pentru învățământul rural, 2011.

42. STEPHEN E. LUCAS. Arta de a vorbi în public. România: Polirom, 2014.43. ȘCHIOPU, C. Metodica predării literaturii române. Chișinău, 2009. 335 p. 44. ȘCHIOPU, C.. Metodologia ELA a elevilor. Teza de doctor habilitat în ştiințe pedago-

gice. Chișinău: UPS „I. Creangă”, 2016. 291 p. 45. ȘCHIOPU, C., VÂLCU-ȘCHIOPU, M. Comunicarea: greşeli şi soluții. Problemar la limba

română Chișinău: TOCONO, 201446. VECCHI (de), G. Evaluer sans dévaluer et évaluer les compétences. Paris, Editura Ha-

chette Education, 2011.47. VERDEȘ, T. Cultura lecturii evaluată de PISA în raport cu competențele lectorale for-

mate şi dezvoltate prin Limba şi literatura română ca disciplină şcolară. Studiu de caz: Republica Moldova, Chișinău 2017

48. BAHTIN M. Probleme de literatură şi estetică. Traducere de Nicolae Iliescu. Prefață de Marian Vasile. – București: Univers, 1982.

49. BUCK, Gary, 2002, Assessing listening, Cambridge University Press.50. CAMERON, Lynne, 2001, Teaching languages to young learners, Cambridge Univer-

sity Press.51. CONSTANTINOVICI, Elena. Ritualul salutului – situații de actualizare şi mijloace de

exprimare. În Filologia modernă: realizări și perspective în context european, ediția a IV-a. Abordări interdisciplinare în cercetarea lingvistică și literară (In memoriam acad. Silviu Berejan), Chișinău, 2012, p.163-169.

52. COȘERIU E. Omul şi limbajul său. Iași, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, 2009.6. Gramatica limbii române. II. Enunțul. – București, Editura Academiei Româ-ne, 2005.

53. COȘERIU, E. Filosofia limbajului. În: Prelegeri și conferințe (1992-1993). – Iași: Insti-tutul de Filologie Română „A. Philippide”, 1993.

54. DAWES, Lynn, 2008, The essential speaking and listening, London and New York, Routledge.

55. DELAMAIN, Catherine & Jill Spring, 2000, Developing baseline communication skills, Winslow Press.

56. Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a III-a, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, Editura Univers Enciclopedic, 2009.

175

57. EȚCU, Ion. Unele considerații cu privire la conceptul de propoziție. În: „Revistă de lingvistică și știință literară”, nr. 3, 1995.

58. FIELD, John, 2008, Listening in the language classroom, Cambridge University Press.59. FLOWERDEW, John, Miller, Lindsay, 2005, Second language listening (theory and

practice), Cambridge University Press.60. GAVRILOV Anatol. Mihail Bahtin: dialogismul intern al omului şi „cuvântul bivoc”.

În: Criterii de științificitate a terminologiei literare... – Chișinău, 2007.61. GAVRILOV, Anatol. Semnificație, sens şi valoare în dialogismul lui Bahtin. În: Filologia

modernă: realizări și perspective în context european (ed. a II-ua). Semiotica și her-meneutica textului. Coord.: Aliona Grati, Inga Ciobanu. Chișinău, 2009.

62. GORDH, Bill. Stories in action: Interactive tales and learning activities to promote early literacy, London, Libraries Unlimited,2006.

63. IONESCU-RUXĂNDOIU, Liliana. Conversația, structuri şi strategii. Sugestii pentru o pragmatică a limbii vorbite. Ediția a II-a, București, 1999.

64. LARSEN-FREEMAN, Diane. Techniques and principles in language teaching, Oxford University Press, 2000.

65. RICHARDS, Jack C. The language teaching matrix, Cambridge University Press, 1990.66. RICHARDS, Jack C., Renandya, Willy A. Methodology in language teaching, Cam-

bridge University Press, 2002.67. ROVENȚA FRUMUȘANI, Daniela. Analiza discursului. Ipoteze şi ipostaze. București,

2005.68. SPRATT, Mary, Pulverness, Alan, Williams, Melanie, 2005, The teaching knowledge

test course, Cambridge University Press.69. UNDERWOOD, Mary, 1994, Teaching listening, London, New York, Longman.70. VANDERGRIFT Larry, 2006, Second Language Listening: Listening Ability or Langua-

ge PROFICENCY, ÎN THE MODERN LANGUAGE JOURNAL 90 (2006),71. WHITE, Goodith, 1998, Listening, Oxford University Press.72. БАХТИН М. М. Эстетика словесного творчества. Москва: Искусство, 1979.

176