Florentina SAMIHA|AN . Sofia DOBRAMarilena gERBAN

Limba$i literaturafomanepentru clasa a Vl-a

Semestrul I

*kxKYsffi&

$TtuDEscopAnAPLIC

WGrup Edibdal

Cuprins

Cuafrnt-tnainte.

uxmrrel ICuainte Ei cdr[i

Cartea - obiect cultural: Leagdnul pisicii de Simona Popescu

Mijloace inteme de imbogitire a vocabularului. DerivareaMijloace inteme de imbogdtire a vocabularului. Cornpunerea . . . .

MijloaceintemedeimbogXlireavocabularului.Schimbareavaloriigramaticale.......Sinonimele. Antonimele. Omonimele . . .

Arhaismele. RegionalismeleCAmpul lexico-semantic. Familia lexicaliNoliuni de foneticdStructurarea textului oral .

AnunfulEvaluare

unmrel 2Naraliunea

Strucfura textului narativ: Petru[a de Mircea CdrtfuescuRezumatul. PovestireaVerbele predicative gi verbele nepredicative

Modul indicativModul conjunctivModulcondilional-optativ . . . i . . ......Modulimperativ .....5Modul infinitivModul gerunziu. Modul participiu. Modul srrph

4

t217

21

24

28

32

36

40

M46

i

48

65

69

72

74

78

79

80

81

83

85

Itt3

Evaluare

U]IITATEA 3Autor. N arator.P er sonaj

Modalitdfi ale nardrii: lames de Ioana PArvulescu

$tireaMonologulinformativ ..........

Evaluare

al.i

..*..::!:ia

'?i_

c* .,

: ^.

i-r'$$

8E

YT

100

10[1t2

Unitatea

Autor,It{ arator,Personaj

Modalitd[i ale nardriiPortretul literar

$tireaMonologul informatia

Substantiaul

Pe parcursul unitSfii de invifare, profesorul va avea in vedere dezvoltareau rmitoare I or competen,te s pecif i ce d i n prog rami :

1.1. distingerea intre informafiile esenliale gi cele de detaliu dintr-un mesaj oral, stabilindlegdturi sau diferenlieri intre informafiile receptate din surse diverse;

{.4. aplicarea principiilor ascultdrii active in manifestarea unui comportament comunicativadecvaU

2.{. inl[n{uirea clard a ideilor trtr-un monolog (narativ, descriptiv, informativ);2.S.utilizarea categoriilor gramaticale irvdlate, i:t diverse tipuri de propozi[ii;2,4. adaptarea vorbirii la situalia concreti de dialog sau de monolog;3.{. diferenlierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu in cadrul textului citi!3.2. identificarea modurilor de expunere firtr-un text epic qi a procedeelor de expresivitate

artisticd intr-un text liric;3.4. sesizarea organizdrii morfologice gi sintactice a textelor citite;4.1. redactarea textelor cu destinalii diverse;4.3. inlinfuirea corectf, a frazelor in textul redactat, utilizAnd corect semnele ortografice qi de

punctualie.

Valori gi atitudini ce pot fi formate pe parcursul unititii:. cultivarea interesului pentru lectur5 gi a plicerii de a citi;r stimularea gAndirii autonome, reflexive gi critice in raport cu diversele mesaje receptate;I cultivarea unei atitudini pozitive fafi de limba romAni gi recunoagterea rolului acesteia pentru

dezvoltarea personald qi imbogdfirea orizontului cultural.

UNITATEA 3

Modalitati ale nardrii

$Tru1. Lucrali tr grupe de 4 - 5 elevi. Alegefi cdte un cuvAnt din fiecare coloani de mai jos

qi scriefi, in caiete, o naraliune amuzant5, de 10 * 15 rAnduri, cu tttlulBinomulhazliu"Cuvintele binomului ales de voi vor desemna personajele intAmpldrii pe care o vefipovesti. Important! Scrieli naraliunea la persoana I, punAndu-vd in pielea unuiadintre cele doud personaje (de exemplu, ecranul sau floarea, calculatorul sau mdnugileetc.), firi sE dezv5luifi insd in numele cui vorbifi.. ecrano calculator. telefon

. floareo mflnugio musci

8. Fiecare grupi va citi texful, iar colegii vor ircerca sE

ghiceasci a cui este vocea care povestegte intAmplarea.

DESCOPANLectura textului

Descoperili a cui este ,,vocea" care se aude in text.

0.,""11?h.,.*

Poate c[ e prea deweme s[ scriu despre el, pentru ci nu ne

cunoagtem decit de weo doufl luni gi cine gtie ce suqprize mi-arputea rezewa.In orice cazrprima impresie e bun[: e agreabil,la 1ocullui, iar mie mi se pare chiar frumos. A fost dragoste laprima vedere.

Ne-am int6.1nit in prima zi devard din 2011. Spun,,primazi devard" dupi calendarul personal, nu dupl cel astronomic.Ca, tortd,lumea, am gi eu semnele mele pentru schimbareaanotimpurilor: toamna vine cind vId prima castanl plesnitI,ca un ochi c[prui 9i lucios sub o pleoapfl verde. Iarna incepecind imi iau mlnugile cu un singur deget. Primlvara nu sosegte

decdt in momentul in care simt nevoia s[ culeg un fir infloritgi si-l duc acasi in chip de veste bunl, si-l arlt celorlalfl, caporumbi,ta clre a.dat de uscat, cind cu potopul lui Noe.Iar vara,

ffi" rar*tr"scu (n. 1960)Eseistl, publicisti, critic literar 9iprozatoarc,o voce distincti in pei-sajul cultural romi.nesc de azi; a fostredactor la revista Romdnia literard;a iniliat gi coordonat la EdituraHumanitas o coleqie de succes,

C ar te a d e p e n op ti erd. lntr e volumelepublicate pini acum se numlrieseurile Alfabetul doamnelor. De ladoarnna B. la doamna T (1999),intoarcere in BucureStiul interbe lic(2003), in intimitatea secolului 79(2005), roman,tl Viaya incepe oineri(2009). Lui Caragiale i-a dedicatdoul clrfi: 'lara Miticilor. De 7 oriCaragiale (2007) gi Lurnea ca ziar.1 pa"traputere: Caragiale(2011).

I

-I

88

ei da, vara incepe odati cu primul be.r;eit de muscE. In zllua aceea tocmai vizusem o musc[. $i unde?In locul in care te-ai fi atteptat cel mai pu,tin si dai de ea. Intrase cu zgomot in magazinul deobiecte electronice 9i se arlta extrem de interesatl de un computer. Ba survola tastatura, ba se h.sa

pe spinarea rnouse-ulti,ba inspecta cu piciorugele ei sublirele ecranul, de parcl ar fi vrut s[-1cumpere 9i i se pdrea prca scump. Era o clienti dificill. Brusc, a plecat de lingi computer cu unbin|,itnemulgumit. Am urmirit-o din ochi. intr-un fel,ea, musca inceputului meu de varI, mi l-aardtatpe James. In povegti, oamenii au adesea inajutor asemenea fiinte neinsemnate, care

le schimb[ viaga.In povegti, nimeni nu e

prea mlrunt ca s[-ti facl un bine. Inpovegti, trebuie sd vezi 9i cu inima, nunumai cu ochii. Mie mi s-a intimplataga chiar in realitate. Cdnd l-amvilztrtpeJames, am gtiut imediat ci va incepeceva frumos. Aveam toatd vara inainte.

intre timp vatz- e pe sfdrgite gi amajuns si-l cunosc mai bine. Principala luicaracteristicd. e cd gtie s[ discute cu oricinedespre orice gi pare si-i placi asta, i se aprindepur gi simplu o lumin[ pe fagd, cind o face. Nu se

supir[ cu una, cu doui, face fagd, agresivitlgii, precum gi celor care se intind prea mult la vorb[.Apreciazd, insi discutia cu miez,dialogul cu rost. Pentru o persoani care tace mult gi cu plflcere,ca mine, el oferi o complementaritate 6ineveniti, de parc[ am fi doul unghiuri. it lri ,a m[ ajute.Nu face caz de originea lui britanicd., dar ea se simte in fiecare cuvinlel pe care-l rostefte. Cindaintrat in viata mea s-a prczentat{hr[ fasoane: ,James". $i eu mi se pare c[ am spus incet de tot:,,Cristina".,,Dar mi se spune Tina", am adlugat in gind.

Pe cdldura asta, ii place enorm se stea rcasd.,poate gi din cauza aenrlui conditionat, care e maiaproape de temperaturile din locurile copiliriei lui, dintr-o Anglie in care ceata,ploaia 9i umbrelasunt la ele acasi. Nu gtiu sigur, dar binuiesc cI inventatonrl umbrelei nu putea fi decit un englez.Cred ciJames se simte bine intre clrgile mele, iar locullui preferat eldngd.noptieri. Aici am mereuun buchet de levln$cI 9i busuioc, iar zromalor parfumeazi aend,.Prima bucurie pe care mi-a fhcut-oe ci a inceput s[ rispundi el la telefoane, ca un secretar eficient. Are o memorie teribil[, pentru c[,fhrl si.-gi noteze,ca mine, treburile urgente pe bilegele lipite de u9i, ii line minte pe to]i cei carem-au ciutat. Ei,l-am prins gi c[ a trecut cdte ceva sub t[cere, cdnd nu i-a convenit (nu, nu cred cla fost vorba chiar de gelozie),dar nu-i pot reproga asta, are personalitate gi o manifestfl. Dac[ migindesc bine, imi place c[ wea si mI protejeze. Oricum, nu se compar[ cu, curn sd spun, predecesorullui. Desigur, imediat dupl o despirgire omul trebuie s[ fie mai prudent, in acel moment se fac celemai mari gre9eli, ata spune gi 9coala vielii gi gcoala literaturii. Atunci, pe un fond de disponibilitategi dezamdgire, accepti 16.ngi tine personaje nepotrivite sau chiar escroci sentimentali. Nu e cazul cu

James care de orice poate fi acuzat, numai de escrocherie nu. Poate c[ e o idee prea sobru chiar,flegmatic ca orice britanic, prea calm, dar m-am obignuit cu el aga gi n-ag wea s[-i vId cu o masclde clovn pe fagb, sau ridicdnd tonul cind imi vorbegte.Tonul lui e mereu acelagi 9i m-am.obignuitcu el, m[ mdngiie, mi s-ar plrea cumplit ca intr-o zi si nu-l mai aud.

Jumitatea masculin[ a omenirii are o insugire, benuiesc ci istoric inscrisi in destinul ei (cil5tori,luptltori, aventurieri): b[ie1ii gi blrbalii se trezesc exact la ora la care igi propun, frr[ sI aibi

T89

UNITATEA 3

nevoie de ceas. O are gi James, in timp ce eu am in general insugirea contrard, imi place s[-miprelungesc somnul indefinit. I-am l[sat deci lui grija ca,, atunci cind trebuie, si m[ trezeascildevreme gi inci nu s-a intimplat si n-o faci, cu mare delicatefe 9i exactitate.

Ca mai toate personalitigile puternice insl,James nu se gribegte s[-gi afigeze insugirile. $tieci le voi descoperi pe rind gi, de altfel, nici unul dintre noi nu grlbegte lucrurile.In ce mi privegte,degi ii dedic cdt pot eu de mult timp, sunt atat de ocupatl, incAt abia reugesc si mI bucur de

prezen,ta lui. Aga c[ m-am amtrzlt si-l aud, intr-o bund, zi,cum incepe s[ vorbeascl in limba lui materni sau

sI-l vld cum simte, cu flerul ciinilor gi alpisicilor de pe Animal Planet,cind o sL sune

telefonul gi daci la celfllalt capdt al,firului e

o persoanl cu ginduri bune sau r[uvoitoare.Pretinde, de altfel, ci ghicegte cu ugurinti

4 cine m[ suni, dar, sincerl s[ fiu, nu l-ams. rugat niciodatl s-o facI. O dati m-a trildat

totugi, poate pentru cd,I-a arnlrzat s[ mIvadl intr-o situa,tie inconfortabild. A ridicat

el, ca de obicei, gi, cum telefonul era pus pespeakerramawt gi eu, care scriam la calculator,

ldng[ fereastri, sclldati in lumina rogcat[ a

apusului: ,,Bun[ seararRomtelecomul v[ anunti ciaveli o factur[ neachitat[ pe luna trecut[. Daci nu o vegi pliti in decurs de patru ule de la prezentulanun,t, vom fi pugi in situatia neplicuti de a vi suspenda telefonul". Ei, bine, da, era destul de

adevdrtt,cu o zi in urmi gisisem factura, uitatd intr-o geantl: in iunie, cu nigte probleme de care

nu vreau si-mi amintesc, o pierdusem cu totul din vedere. DarJames gtia foarte bine cI in ajun ophtisem, aga pipdrati cum era,iar el avea mare parte de vinl in privinfa sumei. Or, a^tlcut ca

pegtele, degi mi-ag fi dorit s[-mi iaapdrarea,sl ia totul asupra lui. Poate ci-i cer prea mult. imi place

si cred ci asta nu exclude t[ria sentimentelor noastre.Ideea ci il am aleturi,,la bine 9i la greu" mLface si m[ simt linigtit[. Cnnd il alint in gind peJames, ii spunJimmy. Mi-ar plicea s[-mi spunlgi el Tina. Are un singur defect iliz;iblJ nu gtie deloc s[ glteascl.

Cristina igi intrerupse girul gindurilor, ,1,rrrr.r. acas[. Descuie uga, igi agdld, pdlilria de soare

in cuier gi intrl in camer[. Privirea i se indrepti imediat spre el, spre telefon. Un becule! ro$catclipea vesel, semn c[ robotul inregistrase nigte mesaje. Se apropie s[ le asculte mingiind cuprivirea numele scris cu litere negre pe aparatul alb:James. Era un telefon britanic.Il cumpirasela inceputul verii. Pur gi simplu nu-gi mai putea inchipui viala ftrfl el.

intrebdrile autoarei pentru voi

Am rugat-o pe scriitoarea Ioana PArvulescu sh formuleze o intrebare pentru cititoriitextului lames, inchipuindu-qi cI ar fi fali in fali cu ei qi ar purta un dialog. Discutaliir grupe de 4 - 5 elevi sau furtreaga chse pe marginea intrebdrilor autoarei.. Ai qi tu semne dupi care recunoqti anotimpurile? Care sunt acestea?

o Existi in viala ta obiecte sau vietdfi cdrora le-ai dat un nume? Cine sau ce sunt acegtiprieteni ai tdi gi cum se numesc?

-90

Primele impresii

l. in ce anume sti surpriza textului? Ai binuit, pe parcursul lecturii, ci ]ames este unapatat, nu o fiinld? Care au fost ,,indiciile" care !i-au atras atenlia in acest sens?Discutafi.

8. La cine ai crezut inilial cI se referd Cristina cAnd vorbea despre ]ames? Bifeazb,varianta potrivitd gi explici oral alegerea ta.

fl un prieten E un animal de casi E un coleg o un aparat tr un iubit&. Ce efect a avut asupra voastr5 lecfura texfului? V-a amuzat? V-a intristat? V-a lisat

indiferenli? V-a ficut sd vd amintili ceva din propria voastrd experienld? Discutafihgrupede3-4elevi.

O noud lectur5, cu atenlie Ia detalii

1. Recitegte texful cu ochii unui detectiv. Noteazd,maijos, ,,indiciile" care ar fi pufutsd-!i atragd atenlia asupra identitifii lui James.Tina il intdlnegte peJames intr-un magazinde ....

8. ln ce anotimp se intAlnesc James gi Cristina? Noteazi 3 - 4cuvinte din text careaparfin cAmpului lexico-semantic al acestui anotimp.

f. in al doilea paragrafal textului aparco referinfI biblici la porumbifa trimisi de Noesi vadi dacd a scdzut apa pe pdmAnt. Citegte fragmentul urmltor gi apoi comenteazdftr ce misurl era important sd cunogti detalii referitoare la episodul respectiv pentrua inlelege sensul secvenlei:

,,Primivara nu sosegte decit in momenhrl in care simt nevoia s[ culeg un fir inflorit gi siJ ducacasl in chip de veste buni, s[-1 arlt celorlalti, ca porumbi;a care a dat de uscat, cind cupotopul lui Noe."

Iatd qi fragmentul din Biblie:

,,incetarea potopului. [...]4. in luna a gaptea, in ziua adoulzeci gi gaptea a lunii acesteia, s-a oprit corabia pe mungii Ararat.5. Apa a scdzut mereu pdnl in luna a zeceu irin zinintii a lunii a zecea.s-au arltai vdrfurile

munfior.6. Dupn paftuzeci de iie,a deschis Noe fereastra, pe care o fhcuse la corabie,7. $i a dat drumul corbului, ca s5. vadl de a scizut apa pe plmdnt. Acesta, zburind, nu sia'mai

intors pdn[ ce a secat apa de pe plmint.8. Apoi, dupi dinsul a trimis porumbelul, ca sI vadl de s-a scurs apa de pe pdmint.

I91

UNITATEA 3

9. Porumbelul insI, negisind loc de odihn[ pentru picioarele sale, s-a intors la el, in corabie;c5.ci era incl api pe toati fi1apilminrului. $i-a intins Noe mina gi l-a apucat gi l-a begatla sine, in corabie.

10. $i agteptind incl alte gapte zile, a dat iar[gi drumul porumbelului din corabie.11. $i porumbelul s-a intors la el spre searl, gi iatl avea in ciocul siu o ramur[ verde de mIslin.

Atunci a cunoscut Noe ci s-a scurs apa de pe fagapflmdntului."Biblia sau Sfinta Scripturd., Facerea

Portretul literar

1. Subliniazd secvenlele in care este descris ]ames. Grupeazl, informaliile pe care leg[seqti ir categoriile menfionate mai jos. Glsegte desenul potrivit fiecirei categoriiqi noteazd informafiile potrivite aHturi de acesta.o trisifuri umaner trisituri specific britaniceo ,,indicii" care sugereazi adevirata identitate a lui James

S.Identific6 in text refeririprecizeazd, in ce pirli ale

la trisiturile fizice ale lui James. Noteazd-le in caiet gitexfului apar acestea.

Portretul literar prezintl,imaginea unui personaj, prin surprinderea kisdturilor care-lindividualizeazd,.Portretul poate sd fie:o fizic (atunci cdnd descrierea se referd in special la chipul, silueta, vestimentalia

personajului);. moral (afunci cAnd descrierea vizeazd, trdsdturi morale gi comportamente);o mixt (fizic qi moral).

8. Ce fel de portret apare in text? De ce crezici,autoarea nu a f5cut un portret complet,fizic Ai moral, allui ]ames? Discutali in grupe de 3 - 4 elevi.

4. Propune tu elementele de portret hzic care crezicS, se potrivesc portretului moral allui James, intr-un text de 4 - 5 rAnduri, scris in caiet.

I92