;--lEslrul I}lra

I

I

PROF. UNrV. DR NICOLAE DOBRT$AN

v

LIMBAARABAcoNTEMPoRAxA

Vol. IEDITIA A II-A

I

X X

g-) g g g

Io1

iJ,1

u5 u

1

!jr1

:"5.)

j'tr

I

/J:1

:1.!I

:1xt

_ti{"!

*j5 4

3 15

/5r-) 'urJ

I

g'1

di4_gr(L 'u

:(L

){

t h ;1

t\ :1

J? ,1

i{ k

X X

CUPRINS

INTRODUCERE .........)

I. FONETICA $I FO){OLOGIA..........FONETICA SI FONOLOGIA. NOTIUNI GENERALE..................................1 1

FONETICA $I FONOLOGIA. NOTII-rNI GENERALE....................--.,-....'.'..12FONETICA $I FONOLOGIA. NOTII-INI GENERALE..................................13CARACTERIZAREA SUNETELOR............ ...-.-.'.-...'.14

DESCRIEREA CONSOANELOR LIMBII ARABE.... ..................15

DESCRIEREA VOCALE,LOR LIMBII ARABE .........23

TIpuRILE DE sILABE DIN LIMBA a'naeA ...........26

DIFTONGIL............. .................33

PAUZA (WA?F)ACCENTUL ............... --'.'....-.-.--44

r-BcArunl (wASL) ................s0

scHttVtgARILE FONETICE ......................55

coNSoAN A HAMzu ...............65

--=_-

309

2.7.FormaYII d;:J.......,... ..............15-2.8. Forma VIII lF!1........... ..............1582.9. Forma IX i.!.sl ........1612.10. Forma X il;iLJ.. .......16:

3. Verbul cvadriconsonantic ..................1694. Conjugarea verbului .........17j

4.1. PersoanS., numdr, gen........... .................. .......I7:4.2. Timpul qi modul.. ......17j4.3. Diateza ............... .......20r4.4. Conjugarea verbului cvadriconsonantic.. ......21(:t

5. Verbele neregulate ...........2115.1. Verbele cu hamza ......2115.2. Verbele dublate .........2225.3. Verbele cu R1 hamza qi dublate......:............................... ..................2265.4. Verbele,,slabe"5.5. Verbele ,,asimi1ate".............. ..,....2275.6. Verbele cu Rl w qi dublate............... ............2325.7. Verbele concave.. ......2325.8. Verbele defective ......2435.9. Verbele cu doud consoane slabe......... ..........2655.10. Verbele cu doud consoane slabe gi o consoand. ham2a...................26g

6. Verbele cu conjugare incomp1et4............... ..........27A6.1. Verbul de negafie ......2706.2. Verbele de laudd qi blam...... .......2716.3. Verbele de exclama!ie............ .....27I

310

..-.,-.,ffIfte"..

FONETICA $I FONOLOGIA. NOTIUNI GENERALE

Fonetica este ramura lingvisticii care studiaz5. latura materrald" a elementelor

limbii. Materialul sonor al oricirei limbi poate fi studiat din punct de vedere

fiziologic, gi in acest caz avem de-a face cu fonetica articulatorie sau fiziologia

vorbirii, sau din punct de vedere acustic, qi in acest caz avem de.a face cu

fonetica acusticl.

Fiziologia gi acustica vorbirii sunt subordonate studiului funclional al

unit[1ilor fonetice, studiu care poartd numele de fonetici functionali sau

fonologie

Dintr-un alt punct de vedere, se deosebesc fonetica generali, care studiazd

materialul fonetic al limbii in general, qi fonetica speciali, care studiazS

materialul sonor al unei anumite limbi.

Producerea sunetelor vorbirii este rezultatul participdrii, intr-un fel sau altul,

amai multor organe care, in cadrul organismului uman, au gi alte funcfii: pldmAnii

cu bronhiile, traheea, laringele, cavitatea bucald gi fosele nazale. Aceste organe

sunt dirijate de sistemul nervos central.

Producerea sunetelor poartd in foneticd numele de articulafie. Aparatul

articulator propriu-zis este alcdtuit din: laringe, faringe, cavitatea bucald gi fosele

nazale. in interiorul laringelui se afld coardele vocale care, fiind elastice, se pot

apropia qi indepdrta, inchizAnd sau deschizdnd orificiul dintre ele, numit glotd. La

capdtul din afarS al cavit5lii bucale se afld buzele, iar in cavitatea bucald propriu-

zis5. se afl6 dinfii qi limba, organe care au un rol important in articulalia unor

sunete. in zona palatului se distinge o parte anterioard numitd palatul tare qi o

parte posterioard numitd palaful moale sau vdlul palatului, zone in care are loc

arti cularea altor sunete.

I13

CARACTERIZAREA SUNE TELOR

La clasificarea sunetelor unei limbi se fine seama de urmdtoarele criterii:a) natura fizicd sau calitatea acustici a sunetelor produse,

b) gradul de deschidere sau inchidere al organelor articulatorii sau gradul de

apertur6,

c) participarea coardelor vocale,

d) regiunea de articulare sau organele articulatorii participante la emiterea

sunetelor.

in raport de natura lor frzicd, sunetele limbii se impart in: vocale, sonante,

consoane sonore gi consoane surde.

Vocalele sunt sunetele rezultate numai din vibraliile coardelor vocale. Ele au

caracter periodic, deci sunt sunete muzicale.

Consoanele sunt fie zgomote produse in cavitdlile supraglotale, deci sunete

neperiodice (consoanele surde), fie categorii intermediare, in care vibrafiileperiodice se imbin[ cu zgomotele (consoanele sonore). Tot o imbinare de vibratiiperiodice qi zgomote sunt gi sonantele.

Dacd in cazul vocalelor curentul de aer nu intAlnegte in cursul emisiei sale

nici un obstacol gi trece nestingherit prin cavitdlile faringala gi bucal6, in cazilconsoanelor el trebuie s5 impingd cu for,td un obstacol intAlnit sau sE strdbati un

canal ingust. ln cazul sonantelor, combinalie de vocale gi consoane, curentul de

aer evitd obstacolul din calea sa gi-qi continud drumul fie prin fosele nazale,fie pe

laturile limbii, .

Din punct de vedere fiziologic vocalele se numesc, din aceastd cauzd, sunete

deschise. Spre deosebire de ele, consoanele sunt sunete inchise.

t4

TELOR

Je urmdtoarele critenr :

roduse,

r articulatorii sau gradul de

rii participante la emiterea

imFart in: vocale, sonante,

ile coardelor vocale. Ele au

le supraglotale, deci sunete

nediare, in care vibrafiile

). Tot o imbinare de vibratii

regte tn cursul emisiei sale

aringald gi bucal6, in cazul

I intdlnit sau sd strdbatd un

le gi consoane, curentul de

Ee prin fosele nazale, fie pe

c, din aceasti cauzd,, sunete

,inchise.

DESCRIEREA CONSOANELOR LIMBII ARABE

f. in cazul consoanelo4 dacd aerul emis din pldmAni intAlneqte o inchidere

complet[ sau o ocluzie, ca rezl/ttat al presiunii sale organele articulatorii se

deschid brusc, producAnd o explozie. Consoanele produse astfel se numesc

oclusive sau explozive: (6, t, d, k, !, Q).Dacd. insi curentul de aer trece printr-un

canal ingust, rezultat din apropierea (constricfia) mai micd sau mai mare a

organelor articulatorii, el stribate acest canal frecAndu-se de perefii lui.

Consoanele produse in acest mod se numesc constrictiv e (L h, iL l, g, f, f . Pentru

un num6r de consoane dintre acestea este mai potrivit termenul de fricative,

zgomotul produs de constricfie frind rezultatul frecdrii de perefii aparatului

fonator. in cazul altora, frecarea produce un quierat qi de aceea ele se numesc

siflante (s, s., e). Aceastd trdsdturd este deosebit de pregnar$d.la consoana ^f, care

din acest motiv se qi numeqte quieritoa.e. ltt cazul sunetelor h qi f se folosegte

termenul de spirante, termen care redd scurgerea suflului de aer gi care este mai

potrivit dec6t aspirate, intrucdt este vorba de expirarea curentului de aer. Rularea

lui r este redatd prin termenul vibranti. Acegti termeni sunt mai sugestivi,

amintind de sunetul specific acestor consoane gi incluz6nd in acelagi timp qi ideea

de constricfie. Ar rdmdne in felul acesta sub denumirea de simple constrictive doar

consoanele slabe u qiy.

Se distinge o categorie de consoane la care momentul inilial- o ocluziune -continud qi se incheie cu o constricfie. Consoanele produse in acest mod se

numesc africate sau semioclusive; f, in pronunlia acfiiald. acceptatl ca literard gi iintdlnit in unele dialecte. Dentalele g, !, d gi interdentala 7 adaugi la articulafia

principald o notd emfatic[, reztltatd dintr-o constriclie la nivelul vdlului palatal.

Din aceastd cauzdele se numesc velarizate sau emfatice.

15

ocluziunea sau constricfia se pot produce, practic, tn orice punct de-a lungulcanalului articulator, adicd de la buze gi pAnd la coardele vocale, situate in laringe.

Diferitele limbi utiliz eazd. ins6 in mod diferit aceste posibilitdfi.

Dupd durata emisiei aerului, explosivele pot fi numite instantanee, iarconstrictivele pot fi numite continui. I

La articularea consoanelor n, m, vdlul palatului coboara in jos, ldsand

curenful de aer s[ se scurgd prin cavitatea nazald,. De aceea ele se numesc

consoane nazale. SflArqiful articulaliei lor este marcat printr-o explozie in zona

dinlilor (z) sau abuzelor (m).

2.Laatticularea unei consoane, coardele vocale se indepdrteazd,,ldsdnd aerul

sd treacd liber, sau se apropie gi vibreazd la trecerea curentului de aer. in primulcaz avem de-a face cu consoane surde sau afone, iar in al doilea .u, urr.* d"-u.l

face cu consoane sonore sau fonice. De obicei pentru un punct de articulare exist6

o pereche alcStuitd dintr-o surdi qi o sonord, ex.:

t-d,s-2,!-d..De remarcat cd sonorele nu sunt zgomote pure, intrucdt lor li se adaug6

sunetul armonic al vibrafiilor laringale.

3. La emiterea sunetelor iau parte mai multe organe, a$a cum am remarcat

mai sus, dar articularea lor se produce intr-o anumiti regiune, situatd de-a lungul

aparatului fonator, care se intinde de la buze, in partea anterioarb, pAnd la laringe,

in partea posterioard. in raport de regiunea de articulare, consoanele se impart in:

o labiale sau bilabiale,raacdror articurare participd,buzere: b, w, m

. labio-dentale, la emiterea clrora particip6 buzele gi din!ii:/o dentale, la emiterea cdrora particrpa dintu $ limba: d, t, 4,l, n, z, s, g

o interdentale, care s'nt rostite cu vdrfirl limbii intre dinli: L d, ro palatale, a c6ror articulare are loc inzonapalatului tare:

1. prepalatale: .f, i dialectal, E, l, r, i dialectal

t6

2. mediopalatale: y

L fo orice punct de-a lungul

:le vocale, situate in laringe.

sibilitsf.

E numite instantanee, iar

hi ooboar6 in jos, ldsdnd

, De aceea ele se numesc

fi printr-o explozie in zona

c hdeperteazd, lSsdnd aerul

curemilui de aer. in primul

'in al doilea caz avem de-a

mpmct de articulare existd

i fufincit lor li se adaugd

gane, aga cum am remarcat

regiune, situati de-a lungul

r mterioarS" pdn6 la laringe,

E oonsoanele se impart in:

ticbd buzele: b, vt, tn

rvr;le+ dintii:"f

i limba: d, t, 4, !, n, z, sit, E

iitue d:mi[:Ld,Z

rlmiluitarc:

-.-.*-

3. postpalatale: k

o velare, a cdror articulare se face in zona palatului moale sau a vdlului

palatal: E, h, q

. laringale , a cdror articulare se produce in laringe:

1. faring ale: '('ayn), lp

2. glotale: h,' (hamza).

4. In raport cu criteriile enumerate mai sus, consoanele arabe, grupate in

ordine alfabetic[, au urm[toarele caracteri stici I :

* (hamza) '- oclusivd, glotald, surdd

ti (ba') b - oclusiv[, bilabialE, sonord

t:l (ta,) t& (!a') !e (eim) e

c (ha') h

e (ha') hI (dal) d

r(dal ) d

I (rd') r

j @a') z

- oclusivd, dentali, surdd

fricativd, interdentald, surdd2

- africatd, prepalatald, sonor[3

- spirantd, faringald, surdd

- fricativd, postvelar[, surdd

- oclusivd, dentald, sonord

fricativd, interdental5, sonord

- vibrattd,apical-alveolard,sonord

siflantd, dentald, sonord

t Ahturi de semnul grafic arab am inregistoat intre paranteze, numele arab al consoanei qi

fanscrierea, uti I izdnd sistemul internalional de ffanscriere.2 O linioard orizontald sub literd noteazdrostirea interdentald a sunetului notat prin litera

respectiv6.

' ln unele idiomuri contemporane, consoana notat?i prin litera g este pronunlati i (o

quierdtoare prepalatald, sonorfl,,echivalentd cuj din limba rom6nd), iar in altele este pronun{atg.('

l7

cr (srn) s

I zw- r(-Fr (smj s

cr (qad) q

cF (dad)d

! (te') tta Qa') 4

t ('ayn) '

t (euytr) e

.i (fe') fci (qaD q

dr (kaO k

cJ (lam) I

p (m-rm) m

O (nun) n

o (ha') h

l (waw) w

e (ya') y

siflant5, dental6, surdd

quierdtoare, prepalatalS, surdd

siflantd, dental[, surd[, velaizathr

oclusivS, latero-interdentald, sonord, vel

oclusivS, dental6, surdd, v elarizatd.

fricativd, interdental5, sonord, velarizatd,

fricativd, faringald., sonorl

fricativ5, postvelard, sonord

fricativd, labio-dentald, surdd

oclusivd, uvulo-velard, surdd2

oclusiv5, postpalatalS, surdd3

fricativd, later ald,,sonord

oclusiv6, bilabialS, sonor6, nazald,

oclusiv[, dental6, sonorS, nazaIl

spirantd, glotald, surd6

constrictivd, bilabio-velard, sonord

constrictivd, mediopalatald, sonord

I un punct dedesubtul literei noteazd caracterul velarizat (emfatic) al

Iitera respectivd

2 inlocuit in idiomurile de tip beduin prin sonorag.

' fr $i g, acesta din urm6 realizat numai in dialecte, sunt consoanele al c[ror loc de articulare

depinde cel mai mult de vocala cu care vin in contact: cu o vocalS palatald acesta se deplaseaz6

spre regiunea mediopalatald, cu o vocald velar5. se trage inapoi spre regiunea velard.

{bstpalatald indicd pozilia medie, rcalizatd,in contact cu vocala a.

18

notat prin

surd6

velattzat|l

italE" sonor d,, v elarizatil

velaizatil

)oor4 velafizatd,

)rA

K)ra

srdl

lrrdt'

mde3

il

r5snazaliL

'\razall

m5, sonori

alE" sonord

t(emfmic) al sunetului notat prin

deal ciror loc de articulare

rfiFlslii ac€sta se deplaseaz[

p rviln velard. Caracteristica

L

-fitL

O clasificare a celor 28 de consoane ale limbii arabe din punctul de vedere al

autorilor arabi este prezentathde W. Wright gi H. Fleishr.

Tabelul din pagina urmdtoare grupeazd, consoanele limbii arabe cu trds6turile

lor principale.

in acest tabel nu a fost notatl caracteristica orcl6 a marii majoritdli a

consoanelor. Este de la sine inleles cd, except6nd cele doui nazale (m Si n), toate

celelalte consoane sunt orale.

Nu am notat, de asemenea, caracterul velarizat al consoanelor $, d, !, 7. in

cazul altor consoane nu am notat unele trdsdturi particulare: caracterul bilabialo-

velar al luiw, caracterul siflant allui z, s, .E, caracterul apical-alveolar al lui r etc.

t W.Wright, A Grammqr of the Arabic Language, vol. I-[, ed. III, Beirut 1974, p.5; H.

Fleish, Traitd de philologie arabe,vol.I, Beirut, 1961,p.201-230.

L9

DupI regiunea de articulare

Fricative

(Constrictive)

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CONSOANELOR LIMBIIARABE

In sistemul consonantic arab a1r.age atenfla dezvoltarea relativ laryd, aarticulafiivelare gi laringale, in comparafie cu arte limbi. La aceste consoane @, E, q, b, ,, ,, hfoebuie addugatn gi consoanele velarizate, de asemenea specifice limbii arabe priaceasti toasatura afiiculatorie (dentalele Q, !, prepalatalele E, 7). prezew[a

consoane conferd limbii arabe, in ansamblq o ,,coloraturff, sau o sonoritate apartel.

20

1 Vincent Monteil, L'Arabe moderne,paris, 1960, p.54

ca de articulare

)}ISOANELOR LIMBII

rea relativ larg6. a articulaliilor

e consoane (L, g, e, h,', ', h)

a specifice limbii arabe prin

alele E, g). Wezenla acestor

i" sau o sonoritate apartel.

Se observd ci din inventarul fonetic al limbii arabe lipsesc consoanele p, v.

Ele apar in cuvinte imprumutate, existAnd gi o reglementare a reddrii lor in

scrierea arabd prin semnele -l gi jl.

in anumite regiuni, emfaticele I gi g se reduc la un singur sunet: fie g (Irak gi

zona Golfului), fie d (Nordul Africii, cu excepfia Tunisiei). S-a remarcat faptul cd

arabii clasici se mdndreau cu o articulare speciald a sunetului notat prin semnul

ch, care pare a echivala cu un Tlateralizat Aceast5 rostire foarte specificd a stat la

baza denumirii limbii arabe prin expresia lu$at aQ-{ad,,limba lui (at'. Aceastd

rostire a dispirut, fonemul respectiv devenind, in general, fie oclusiva {, fte

tnterdentala 7.

in dialectele egiptean gi siro-libanez gi intr-o serie de graiuri din Maroc, 4 se

reduce la o oclusivd glotal6, confunddndu-se cu hamza.

Acolo unde in limba literard apare f, in dialectele siro-libanez gi nord-

africane (cu excepfia Algeriei) apare un i guierdtor, echivalent aproximativ cu jdin limba romAnd, iar in Egipt un g dw.

Se remarcd, de asemenea, rostirea particulard a lui ft in dialectul irakian gi

intr-o serie de idiomuri din Peninsula Arabd unde devine i perechea surdd a

africatei f. Fenomenul este cunoscut sub numele de kaikaia.

5. Toate consoanele arabe, inclusiv w, y, qi hamza, pot sd apar1. geminate.

Consoanele geminate sunt marcate grafic prin semnul i, numit iadda sau taidttd,

plasat deasupra literei. in scrierea obignuitd el nu este insd notat. Trebuie subliniat

faptul c6, opozi[ia dintre consoana dublatb gi consoana simpld are valoare

fonologicd in limba anbd. Geminarea este gi unul din mijloacele prin care se

rcalizeazd flexiunea internS. Cuvdntul lamdl inseamnS,,frumuse!e", dar cuvdntul

fiammd| in care consoana a doua (R2) apare geminatS, inseamnd ,,cel care

1 Vezi R.A.L.A.C.,4,1937,p.18-22 gi Mustafb aS-Sinati, Kitabqt al-'q'lam al-'a'fiomiyya,in

R.A.L.A.D., 39, 1964, p.3 57 -3 59.

2L

mAn5./conduce c5milele" (nume de meseriag); cuvAntul lpamdm

,,porumbei" (nume colectiv), dar cuvantul lpammdm inseamnd,,baie,,.

Geminarea nu echivaleazl cu o consoand dubl6, ci constd inconsoanei respective. in transcriere qi mai ales la despdrtirea in silabe a cuvdntul

care conline o consoani geminati acest lucru este evident. Consoana geminat6

desparte trecAnd la silabe diferite: fiam-mdt, lpam-mdm.

tn alte cazuri,la aceeagi rdddcin|. altemeazdforme cu consoana geminatiforme in care aceasta apare despd{itd in dou6 consoane simple: pladjectivului {abbar ,,uriaq" este {abdbira, singul arul ftablb ,drag, iubit,,pluralul 'afuibbd'etc.

22