PROF. UN[V. DR. NTCOLAE DOBRr$AN

LIMBA ARABA CONTEMPORANA

VOLUMUL II

EDITIA A'II-A

CTIPRINSUL

III. MORFOLOGIANOMINAL;, ....................5

A. PROBLEME GENERALE .................. .........7

1. GENUL GRAIUA-TICAL .........7

1.1. Numele de genul feminin.... .................8

1.2. Numele de gen fluctuant

1.3. Numele de genul masculin... ..............19

2. FORMAREA FEMININULUI............. ......................20

3. NUMARUL............... .............23

3.1. Singularu1........... ..............23

3.2. Dua1u1.............:.... .............23

3.3. Pluralul ................

3.3.1. Pluralul extern....... ................ .....30

3.3.1.1. Pluralul masculin extern

3.3.1.2.Pluralul feminin extem....... .....................34

3 .3 .2. Pluralul intern sau neregulat ..............

3.3.2.1.Pluralul de numdr mic ........... ...................42

3.3.2.2. Pluralul de numdr mare.......... ..................46

3.3.2.3. Plwalele cvadrisilabice............. ...............57

3 .3 .2.4.Plura1ul de plural

3.3.2.5. Plwalul numelor biconsonantice.............. .................66

3.3.3. Pluralul cu sufixul -a(0--........ ......67

4. NEDETERMINAREA $I DETERMINAREA ..........67

5. CAZURILE $I DECLINAREA ...............74

5.1. DeclinareanumelorcutreiAes*nente ean:u.le ......75

5.2.Declinareanumelorcrrdm[desinenfeca2uale...... ................79

5.3. Declinarea numelor ryu1nmrildecinilor cu R3consoani slabd ...........82

377

86

87

88

90

90

9t

F. NUMERALUL........"... ............235

1. NUMERALUL CARDINAL .................235

1.1. Prima zjece.........- ............235

1.2. Numeralele de la 11 la 19.............. ...244

1.3. Zecile. ...........246

1.4. Numeralele compuse de la2l la 99 ............. ......247

1.5. Sutele. ...........248

1.6. Miile .............250

1.7. Numeralele mai mari de 100 compuse.............. ...................251

2. NUMERALUL ORDINAL............ ........253

2.1. Prima zece.......... .....,...'..253

2.2. A doua zece '..'........'...'...255

2.3. Numeralele de la 20 in sus............ ...256

3 . DEZY OLTARI MORFOLOGICE PE BAZA NUMERALULUI ............... 25 8

IV. PARTICULELE ....................263

1, PARTICULELE CU VALOARE ADVERBIALA ...................,266

2. PARTICULELE CARE APAR tN SECVENTE NOMINALE......... ..........27r

2.1. Particulele cazului genitiv ..'........'....271

2.1.1. Prepozifiile .........'.....271

2.1.2. Particula +l rubba ...325

2.L3. Particulele cu formi verbald ..'...326

2.1.4. Particulele de exprimare ajurEmAntului.............. ..'.'.'...326

2.2.Pa*iculele care regizeazi subiectul in cazul ac'szativ.'.. ....'.328

2.2.1. Particula ...................328

2.2.2. Particula'ui 'rtttr" .....329

2.2.3. Particula,.r$ l;kinna ...................332

2.2.4. Particula &l la'all;a.- ...................333

2.2.5. Particula -l larta...- ...................333

101

.101

.t25

.r34

.t42

.r47

.150

.155

.160

.160

.160

.161

.162

.170

.185

.t97

.201

201

213

221

ZJJ

379

2. PARTTCULELE CARE APAR ix spcvExTE VERBALE............. .........334

3.1. Particulele modului conjunctiv .........334

3.1.1. Din prima serie fac parte:........ ...335

3.1.2. Particula U lan .........336

3.3. Particulele timpului viitor..... ............339

3.4. Particula ri........... ...........340

4. PARTICULELE DE EXCEPTARE....... ..................340

5. PARTICULELE INTEROGATIVE..... ....................343

5. 1 . Exista doud particule interogative ..... ..... ............343

6. PARTTCULELE NEGATTET $r rNTERDrCTiEr...... ......."........34s

6.1. Din prima categorie fac parte: ..........345

6.2.Din cea de-a doua categorie fac parte particulele: ...............349

7. PARTICULELE RASPMTSULUI AFIRMATIV ............. ........350

8. PARTICULE CU VALOARE EXCLAMATIVA .....................351

8.1. Particulele de adresare (de vocativ) ....... . ..... .....................351

8.2. Particulele mirS.rii ...........353

8.3. Particulele avertiz5rii............. ...........354

9. CONJUNCTrrLE..... .............3s4

9.1. Conjuncliile coordon5rii........ ...........354

9.1.1. Conjuncliile copulative............... .................355

9.1.2. Conjuncliile disjunctive............... ................357

9.1.3. Conjuncliile adversative.............. .................359

9.2. Conjuncliile subordondrii .................360

BIBLIOGRAFIE........... .........,.....367

380

murdi(

exclusiv

A. PROBLEME GENERALE

1. GENUL GRAMATICAL

tn hmba arubd. se deosebesc doud genuri gramaticale: masculin (-SiX

muSakkar) qi feminin (d-? mu'annat). Trebuie remarcat de la inceput cd intre

genul gramatical gi genul natwal nu existd o corespondenld obligatorie. Astfel,

existi cuvinte care exprimd stiri specific feminine qi care nu au o marcd a genului

feminin, ex.:

tbE naml,,gravidd", *)U pliq,,divorfatS",jG' oqir,,steril6", *|r,,carc al6pteazt'. Existd gi situalia inversd- nume care desemneaz[

bdrba.ti gi care apar cu marca femininului 'a(t), ex.' a'lJ:i' fuaEfa(t)

,.inlocuitor , calif',\jj rdwiya(t) ,,povestitor, rapso d-,L\; 'allama(t) ,,inv6fat

mare, savant". Araba ulilizeazF., aqadar, genul in calitate de categorie gramaticald,

fbrd ca intre el qi sexul natural s5 fie in mod obligatoriu o corespondenld.

De regul[, genul numelui se recunoaqte in arabd dupd prezenla sau absenla

unei mdrci. Doar genul feminin este marcat cu sufixe, iar absenla acestora denoti,

in general, apartenenla cuvdntului la genul masculin. Un numdr relativ mic de

cuvinte sunt de genul feminin fErd sd aib[ una din mdrcile acestuia. ln multe

cazulri, chiar qi cuvinteie care dupi sens aparlin sexului feminin au primit marca

morfologici a femininului. 1

1 Autorii arabi au deosebit femininul gi masculinul natwal, pentru care au folosit termenir sl-

mu'anna! al-haqlqiyJ) ,,femininul adevdraV natural" Si al-rut/akkar al'fuaqtqiyy ,,rnasculinul

adevdrat/ natural" de femininul gi masculinul g'amatical, pentru care au utilizat termenii c/-

mu'annn!magdziyyan,,femininul in mod metaforic" { al-mtQakkar ma{dziyyan ,gnasculinul in

mod metaforic" sau mulakkar layr $aqlqiyy,;nasculinul neadevlraV nenatural".

Prin separarea cuvintelor de genul feminin qi a unui numd.r mic de cuvinte

de genul comun se distinge qi lexicul de genul masculin.

1.1. Numele de genul feminin

Dupd formd, apa4in genului feminin numere cu urmdtoarele sufixe:

1.1-1. Sufixul 'a(t) 1!, marca cea mai frecvent[ a femininului in limba

arabd., se intalnegte in aproape toate limbile semito-hamitice lucru care

demonstreazd vechimea sa foarte mare. in alte limbi semitice existd rur sufix -1,

care se regdseqte qi in limba arab1 sub forma -td' maftiitpa doar in cdteva cuvinte:f',r,: ,rfu15::, 1",'ll ,,sord',, ;15i1 ,,dou6,,, Lli ,,cea cu,,, EIS ,,ambele,,, tii ,,lua*

m5.runt". chiar gi in aceste cazuri, el apare uneori dublat de sufixul -a61:4! ,,fiicd',,

c.ltjrlJ ,,dou6,,, Aia ,,lucru mArunt,,.

Sufixul 'a(t) aparc atdtlanume concrete de sex feminin cdt gi la alte nume

concrete sau abstracte, ex.: Ail ,,fiicd", 4":'j ,,so!ie,,, !15i ,,fatt,, 4t,,orag", l-:il- ,,pagint', {llijl! ,,demisie,,, LA,,guv€rrr,,, {S! ,,fiorre,,, 4it!j

,,culture", L[J",,politicd", fli=,,via!E,,.

Observafii:

a) in cdteva canxi sufixul -a(t) devine marc6 nominali:

-prin ad6ugarea sufixul:ui -a(t) la anumite adjective se oblin nume abstracte, ex.:

tG-t ,,insolent" ) t\!J ,,insolenfa"; L:6,,rdu" (adj.) > fi!,,rdu,,(subst.)

- in limba modemd, numeroase nume abstracte au rezultat din addugarea

sufixului 'a(t) la forma masculinS. a adjectivului de relalie sau chiar direct la un alt

cuvAnt, ex.: l9-l; ,,personal" > qj::.3 ,personalitate,,; tdfr,,realist,,

> {StJ,,realism", i,Strft ,,socialisf't i]$f-,j]i,!,,socialism,,, i-,1:f ,,majoritar,,> tr-Lg.l

,,majoritate".

8

;:nui numar mic de cuvinte

urmi.toarele sufixe:

nti' a femininului in limba

mito-hamitice lucru care

;emitice existS. un sufix -1,

ifia doar in cdteva cuvinte:

'. 5$ ..a66e1e", L',i ,,lucru

sufxul -a61:4\,,fricd",

feminin cAt qi la alte nume

.sofle". !E! ,,fatd", 4+t

iem". i3;"i ,,916n4,,, Lilfi

'minald.:

oblin nume abstracte, ex.:

>+..rdu"(subst.)

: au rezultat din addugarea

de sau chiar direct la un alt! -..:": -4{j.realist" > "A:rifJ

'"'t "t{irlLi.-€' ..maJonlar" .

- de la uneie nume colectir-e. prin adaugarea sufixubt -a(t) se obline

numele de unitate, ex.: iLll,,mere"(col.) t t6j ,,un mdr"; [Ji ,,4]fine" I {!l

..o albind" etc.

in cazul numelor de materiale gi substanle, derivatul cu sufixul -a(t)

desemneazd o bucatd sau o pies[ din materialul sau substanla respectivS, .*., \;=

ftadrd,,fier" ) !4> hotdo,,o bucati de fier"; l6'j zu{A{,,sticid, geam"

t l'ilij zuia{a ,,o sticld"; |-rU'-t ragiiE ,,plumb" > i'2G'S ra;iipa,,plumb,

elon!".

- De la forma de infinitiv Ul! se obline prin adiugarea sufixului -a(t)

numele de o data, ex.: }'jb Qaraba > A|'ja furba(t) ,,o loviturd"' LJi {alasa

> a+Ji {alsa(t),,o gedin!6".

Iar de la formele derivate se obline numele de o dati prin addugarea

sufixului -a(t) la maEdar-ul obignuit: 'r4\

;61sssnts ,,a zdmbi" t iL,111i ibtisam

.,zdmbet" > Lt,j:l ibtasama(t) ,,un zAmbet"; Ld"31! intafa(a ,,a se ridica, a se

revolta" > L:u$t intiJE(,,ri dicare" > i;611! intifi (a@,,revolt5; intifadu" .

in numele de acliune ai unor verbe care aparlin unor rdddcini cu consoane

slabe sufixul -a(t) apare pentru a compensa absenla celei de-a treia radicale in

forma respectivd sau numai faptul cd ea e o consoand slabd, "*.'

G-l wa'ada ,,a

promite" > !r9 'ida@,,ptomisiune"; ?81 'aqama ,,a ridica, a construi" > Ll-ll

'iqama(t),,ridicare"; i': rabba ,,a educa" , +'-f tarbiya(t),,educare; educalie".

b) Autorii arabi au grupat toate numele cu sufix,ll -a(t), adicd at6,t pe cele

de genul feminin cAt qi pe cele de genul masculin prin expresia (H'Lil d'Al ot-

mu' annut lffiiyy an),,femininul ca pronunfie".

c) La pa',,tzd sufixul -a(t) se pronunli -a(ah). ln dialecte acest sufix s-a

redus in general la -a.

9

f .i.2. sufixd, -a'(u), cunoscut in terminologia arabd sub numele de *JlirJ3L 'alif mamduda se lntdlnegte la un numdr restrdns de nume, ex.: ix;l,

huyala'(u) ,,arogantd", ;l ;2 Eaftrd,(u) ,,degert, pustiu,,, 'ol+ layda'(u)

,,degert, pustiu", ;qJS kibriyd'(u) ,,mfindrie, arogantd,,, Ltrtt ,a/ra,(u)

,,fecioar5".

sufixul -a'(u) este marca formei feminine a adjectivelor de tipul

UJI'sJ's4y1care desemneazE culori gi defecte frzice,"*.. L++l ,abya{(u),,db,, );l;, bay(a'(u) ,,albd", L';t 'a,ra{(u) ,,pchiop,,

,,qchioapd".

De asemenea, acest sufix se mai intAlnegte qi la alte adjective, in afara

categoriei menfionate, ex.: ;Etl ftasnd'(u),,frumoasi.,,, ;Li,L! falgia(u) ,,carc

inspird repulsie".

1.1.3. Sufixul -a,notat prin ij,:-3;41 'afif maqsfira, se intdlnegte la un

numdr limitat de nume abstracte qi infinitive, nume concrete gi adjective, ex.:

6|;1 bdr|,,veste imbucurdtoare", u;J-r$ fawla,,anarhie", cajS,.l' iakw7

,,pl6ngere", LrJSi /ikra,,amintire", ;+= 71s61e,,gravidd"(adj.).

Acest sufix se intAlneqte, de asemenea,la forma de feminin a elatilului

i]oSl' s7 s1 1u1 cu valoare de superlativ relativ :

'$\l ol-'okbar(u),,cel mai mare" > dJi<ll al-kubra,,cea mai mare,,

C-ll aL'a'gam(u),,cel mai mire!" > ,r*UiJt al:ufma,,cea mai mlreald,,

in cazul riddcinilor cu R3 consoani slabd, in forma de feminin a elativului

aceasta reapare. DacI aceastl consoani slabd este y, atunci -d lung se noteazd pe

'alif madda in loc de 'alif mnqgura.Ex.:

e\l 'adnA,,mai apropiat" > V Arotya,,cea mai apropiatd;aceastd lume

(in opozilie cu,,lumea de apoi")"

10

l trah sub numele de *Jl

sins de nume, ex.: iX;L

- pusriu", Ll+ buyda'(u)

garrlr. ;l;n'ayra'(u)

a adjectivelor de tipul

*-r '-+il 'abya((u),,alb" >

t,- 5.

,iop-

i la alte adjective, in afxa

s-, ;Lr,= falpin(u) ,,care

rrq;tua, se tntAlneqte la un

concrete gi adjective, ex.:

I .,anathie", c{:# iakwd

id5"(adj.).

na de feminin a elativului

'*uhra o,cea mai mare"

"qrn,-c€amai mireatS"

ma de feminin a elativului

mnci -fr hmg se noteazd pe

;L\ 's'1e,,mai inalt" t []i 'ulyd,,ceamai inaltS, suprem6"

,; il 'aq4a,,mai indepdrtat'> ,5'Li qu{w|,,cea mai indepdrtati"

Obsevafie:

Se observd cd 'alif mnqgfrra, ca gi 'alif madda, nu este marcd a

femininului atunci cAnd ea rentlti. din R3 a r5dicinii de la care provine cuvAntul

respectiv: ,r:3ll ,,6614fir1", lilill,,parfumul", Jt!t L+b;ll,,consiliul suprem".

Femininul lfi se intrebuinleazd frecvent cu valoare substantivald,

insemndnd,,aceastd via[dl lume", ex. :

ce-FlS3 ,r" l-: : [$,t," Ln.+

,,Bunicul ei este dintr-o lume, iar noi suntem dintr-o alti lume" (N.M.,

'Awlad,497)

prin analogie, numeralul ordinal Uil ,,prim" qi pronumele nehotdrdt ]Al

,,alf' au forma femininului derivati dupd aceeaqi schem[: J3l ,,prim5" 5i .rJ:l

,,a1t6".

Sufixul se regSseqte gi in forma de feminin a numeralului lil ,,unu",

devenitd prin disimitare c.s.r!! ,,una".

Adjectivele de tipul i);3 fta'tan(u), |afi tanwtn, au la forma feminind

sufixul -a (forma (5Jli1, ex.:

bx,s kastan(u),,1eneg" >'.5lls kasla,,leneg5"

Lt lxl--, alidn(u),,insetat,, > slL;, ati d,,insetatt,

Observafie:

Trebuie fbcuti deosebire intre sufixele propriu-zise'a'(u) qi -a, care nu au

tanwtn, pe de o parte, qi intre terminaliile 'a'(an) Si 'an (determinat -a), pe de

altA parte, renitate din modificirile antenate de existenla unei consoane slabe in

mai ryryiata aceast5 lume

11

- .:rffa-

calitate de R3 in rdddcinile de la care provin cuvintele respective. De la rdd6cina

'!y, de exemplu, numele de acfiune al formei IV este ;,lJot!,,acgiunea de a da',, iar

participiul pasiv este ,$(determinat,rExlt; ,dat,.cuvintele de tipul acestora

din urmd sunt de genul masculin.

O serie de cuvinte imprumutate in perioada moderna din limbile egropene

primesc la sfArqit 'alif madda ca marc6 a femininului: l'1;l 'u6;rU ,,oper6,,

|i:"5'1sl'vv11sg17a,,orchestrd", Lil-, slnima,,cinema,,, l3i.:i iamban1d

,,gampanie".

1.1.4. Sufrxul -i s-a conservat in limba arab1 doar in forma )haya,al(i),

iar in limba arabd. contemporand s-au p[strat doar cdteva cuvinte cu acest sufix.

Infinitivul )vi 1a'ali are mai degrabd valoarea unui imperativ decAt

valoare nominald; ex.:

-tllo hadari,,feregte-te!"

El se regisegte insi dublat de un alt sufix al femininului in forma {J1;,

ex.: bl-6 karahiya(t) ,,dezgust, urd,,, bliJ rafilhiya(t),,belqug,

prosperitate".

De asemenea, acest sufix se mai intdlnegte in cdteva nume proprii de femei

qi animale (-rtrl ftafldri, V]f'A qa.tdmi, +l^L:i, bataJi) qi in toponime (;til 4ffiri,

CX- patafii ,,unul din numle oraqului Makka").

1.1 .5. Sunt feminine dupd sens sau dup6 intrebuinfare, fbrd a avea o marcd

speciali, urm[toarele categorii de nume:

1.1.5.1. Numele proprii de femei arabe sau imprumutate, ex.: 3b nna61

(Hind), 3GJ^sy's71r1(Su'ad), ',iL'Jzaynab(u) (Zainab),maryam(a) (Mariam).

I'I.5.2. Numele comune care desemneazd, frinte umane sau neumane de

sex feminin, ex.:oel'o**,,mamd"

t2

b5l 'ono,,mdg5rifd"

: rcsp€ctive. De la rdd6cina

itt ..u"6*t"a de ada", iar

Curintele de tipul acestora

demE din limbile europene

Iui: l';yl'u6;ru,,opera",

lema", $i:.i iambantit

loar in forma )Li 1a,al(i),'a cuvinte cu acest sufix.

area unui imperativ dec6t

iemininului in forma trljbi,

+GJ rafahiya(t),,belgug,

iteva nume proprii de femei

;i in toponime (;13L 4afari,

ninpre, fard. a avea o marc[

,{)rumutate, ex.: 4 hind(u)

h). mory am(u) (Mariarr).

rle rurume sau neumane de

rfue-

,t:*'arfis ,,mireasd"J.

E Ugr ;apa'

Observafie: Numele incluse la ultimele doud paragrafe au fost numite de

autori prin expresia V;;,^ 6'$ 4u'annat-mn'nawiyyan,,feminin dupd sens".

1.1.5.3. Numeie de !dri, ora$e, triburi, arabe qi nearabe, prin analogie cu

numele comune isz';1\ 'svQ,,pimAnt", 'a'33 6vq'a(t) ,,tinut", 4* matrtna(t)

,,orag", i t\ t at d a (t),,localitate",'4' j q ariy a (t),,sat".

ex.'j'-+ misr1tr1,,Egipt"

iy!^t Timsi q (u),,D arnasc"

Ulj qurayi,,Qurayq"(trib)

Observafie: Fac exceplie c6teva denumiri vechi de !6ri care sunt de genul

masculin, ex.:

i:4 un n an (u),,Libarf ', iirlt aL' ur dunn(u),,lordania", bl :*ll al-' irdq (u)

,,Irak"

in limba contemporani se manifesti o tendin![ de a trata qi alte nume de

16ri arabe (care nu au marcd de feminin) ca masculine: L$I ol-yoman(u)

,,Yemen", j-"+ m;s77t4,,Egipt" $i ]t! qa!ar(u),,Qatar".

Numele de lari care sunt simlite ca fiind la origine nume comune sau care

conJin in alcdtuirea lor un nume comun de genul masculin sunt tratate ca

masculine: i+Jtl al-ma{rib(u),,Maghreb; Maroc".

I.1,.5.4.Nume1e pXrliior qi organelor perechi ale corpului omenesc, ex.:

t'.1' t - . -Sl-:-r rumdniyd,,RomAnia"

..-,-.rL=-i bilh fr.r is t,,Bucureqti"

t'zo Itals turkiyd ,,Turcia"

b3l 'odrn,,ureche"

masculin)

7l j /ird,,,bra!"

lJ>t riflt,,picior"

ls zind,,antebra!"

1t .?: i( ,,palma mdinii" (+i

&'oyr,,ochi"

4 katy,,umdr"

\ ynd,,mAn6"

13

AL saq,,pulpd"

iti qadam,,laba piciorului"(qi masculin)

Existd insl qi exceplii, in sensul cd unele

masculin, ex.:

l:,=- L: hfuEib,,spr6.nceand,,o*

yada ,,obraz,,

genul feminin. Ex.:

l+y+ {aniib,,vAnt de sud"

\-it aonar,,v6nt de apus"

est"

i fi t or6rm,,v 6nt fierbinte"

t t.Ju nQ.f ,,Ioc"

ff {ahannam,,infem"

li'-,. sa'Tr ,,focul infernului"

la care nu se deriv6 nume de unitate, ex.:

,\! 'tnn,,c5.mile"

cdmile"

& 7ror, ,,"^,'

b4 yamtn,,mAna dreaptd"

l17t!' 5 ;2x61,,mdna stdng[,,

din aceste nume sunt de genul

Zv gudg,,tamplA"

U"-r mirfaq ,,cot"

1.1.5.5. Numele de v6nturi, prin analogie cu 6.,r frh,,vent,, care este de

Ul4 Simat,,vAnt de nord,'

V Eab(an) ,,vAnt ugor de

U* qabut,,vdnt de est"

)J; Qarilr,,vdnt fierbinte de noapte"

1.1.5.6. Numele focului gi, prin analogie, ale infernului, dar gi ale paradisului,

ex.:

4"r karn ,,rdzboi"

9 siqr,,focul infemului"

& la4@n),,fldcdri, iad"

cr:rJ Jirdaws,,paradis"(gi masculin)

r.r.5.7. Numele colective g.:t oU iibh at-{dm. desemnand animale, de

r-ri /awd ,,grup mic de

ft ganam,,oi"

t4

I trtft -m,Ana dreapti"

iAa-nana stAngS"

rtEsE nrrme sunt de genul

f.o;ndgt,,tiimplA"

f1*frtfoq -cot'

?*1{-vfut", care este de

f-1ri51;4,,vdnt de nord"

'- yb(an) ,Jant uqor de

l#qshill,,vdnt de esf'

rroapte"

fiilui, dar qi ale paradisului,

tb 'r.5zbrrli"

-focul infernului"

ry@t),,fldcdri, iad"

frn' desemnAnd animale- de

tJ" EE td ,,gfrp mic de

l3*W-of'

-..rCr-

1.1.6. Sunt de genul feminin un numEr de nume care nu au nici una din

mlrcile femininului qi nu fac parte din caregoriile menlionate. Cele mai uzuale

dintre acestea sunt:t .'* vLP SAWS,,Soafe'-

7!'z dabu',,hiend"

L-.,! ;s1 ,,posterior"

'5rAt 'af(an) ,,qarPe"

tlA bi'r,.fdntdnd, pu1"

it4'3 p,bAn,,qarpe,,

\lt aar,,cas["

?,s rrh*,,uter"

'C* dit' ,,coastd"

U'$ mrs,,burtd"

l3i,ss 7sn1,,bd1, baston"

i,G ya,s,Jopor,,

6's rah(an) ,,piatrd.de moard" btS /to" ,,cupd"

U sinn,,dinte" ijo: ns'1,,sanda"

Se disting in acest grup de nume feminine prin uz cAteva nume de

u^stensile:. t ,a t l.z , .

l@t ,ul3r,uiS(:_FJ.

Numele de instrumenie sunt, de altfel, cu precSdere, de genul feminin.

Acest lucru este demonstrat qi de numele de instrument cu schema 2'J1A fta"Al1a) ,

care s-a denoltatin perioada modernd.

Alte cAteva ngme desemneazd animale mici, de temut sau demne de

dispre!:

'siil, bW. gt1..

1.2. Numele de gen fluctuant

Existd o categorie restrAnsd de nume (substantive gi adjective) al cdror gen

nu este precizat. Ele se acordS atAt cu masclinul cit qi cu femininul. in cadrul

acestei categorii a numelor de gen fluctuant se disting:

15

1.2.1, Numele colective-nume de animale, insecte, plante gi fructe-

care se derivi nume de unitate (LAl1 eV-,\ 'ssrna' al-pns), ex.:

1.2.2. Numele literelor alfabetului, care, de obicei, apar acordatefemininul, ex.:

iJJ.-iJl ,-il)tl 'alif maqEfrra

613r" Jl 4\t ,orn *amduda

cJ.e-*ll oll.Jl 6' marb6g

1.2.3. Numele colective care denumesc grupuri de fiinfe rafionale,

nu le corespundd un nume de unitate 1C"Jf A,"*l rssad, al-iam), ex.:

\ tog ,;a!e"

V to*r,,curmale"

iS nafu1,,albine,,

fi tugr,,negustori"

l\17stfi,,c51drefi"

-ua 1 rah!,,grup de oameni"

femininul:

Li) 'W,,subsuoard')

iV)' n n a*,,degetul mare,,

Lri_,11'u"oub,,iepure,,

\li),,'irar'

i-i^) 'tgta. ,,deget',

ir,liJ furlab,;vulpe"

\L 'ag7,,posterior"

UI= hnl,,stare,,

t6

il'"= h sa6rt,,porumbei,,

il. namt,,furnici"

U1; nsLl,,palmieri,,

ij qor*,Bopor,lume"

i-ylt rat,,lume, oameni"

f nafar,,gilp de oameni"

& g"th,pace"

t); pataft,,bine,'

,;L fuft@n),,dimineagd"

E F (arb ,,mierc albd"

LV fin a',,calitate inndscut6',

A-h gnq,,drum"

76 Eanal2,,aripd"

ie|h 'ort,,nunt5"

r.2.4. o serie de mrme care, prin uz, se acordd atdt cu masculinul cdt gi cu