Din punct de vedere ºtiinþific, sensul con-ceptului de identitate etnicã rezidã în senti-mentul de apartenenþã la un grup social cu careindividul împãrtãºeºte aceeaºi limbã, tradiþieculturã, obiceiuri ºi religie. Etnicitatea este undar cu care individul se naºte ºi nu o achiziþiefãcutã pe parcursul vieþii.

Despre ucraineni ca identitate specificã sepoate vorbi încã în secolele al XI-lea - al XII-lea. Este inexactã opinia, întâlnitã încã destul

de des, privind separarea relativ târzie (seco -lele al XIV-lea - al XV-lea sau chiar al XV-lea- al XVI-lea) a celor trei popoare ºi limbi est-slave ca idiomuri distincte. Trãind, în secoleleal VII-lea - al IX-lea, o perioadã de relativã co -mu nitate (bazatã pe unitatea etnoculturalã aslavilor estici), acestea încep sã se diferen -þieze, treptat dar sigur, încã din secolele al XI-lea - al XII-lea. În pofida intimei lor înru diri,limbile ucraineanã, rusã ºi bielorusã sunt limbidistincte, cu însemnate diferenþe fonetice, fo -no logice, gramaticale, derivative ºi lexical-se -man tice; între ucraineanã ºi rusã, bunãoarã,aproa pe cã nu existã graiuri de tranziþie, gra -niþele lingvistice fiind nete. Aºadar, limbaucrai neanã este prima ºi cea mai de seamã par-ticularitate ce îl deosebeºte pe un ucrainean deun strãin, cel mai important liant, care îi uneºtepe toþi ucrainenii într-o comunitate de sinestãtãtoare.

Ucrainenii din România - este vorba desprecei din nordul þãrii - trãiesc în mijlocul po po -rului român de aproape 700 de ani, fiind bunicetãþeni. Ataºamentul la idealurile cele maiînalte ale þãrii a fost ºi este o constantã a lor. Eiau fost prezenþi în toate acþiunile politice ºisociale care au vizat creºterea, dezvoltarea,lupta pentru independenþã a statului român.Remarcabilã a fost prezenþa ucrainenilor caluptãtori în Rãzboiul de Independenþã din1877, iar mai târziu, în cele douã rãzboaiemon diale. Prin urmare, România, în toate pe -rioa de le ei de înflorire, în toate perioadele cru-ciale de afirmare ca stat naþional, chiar ºi încea in ter belicã, a numãrat printre cei mai meri -tuoºi fii ai þãrii ºi pe ucrainenii români. Iatã dece ei ºi-au câºtigat, în România, un dreptinalienabil de cetãþeni egali cu toþi ceilalþi.

A fost o perioadã când din cauza unei atitu-

dini ostile a societãþii, ucrainenii au preferatsã-ºi ascundã identitatea ucraineanã. Darschim barea de regim dupã cãderea comunis-mului a înlesnit renaºterea culturii naþionale,reapariþia în România a unor organizaþiiucrainene, absente mulþi ani.

Astãzi, în ciuda scãderii semnificative apopulaþiei ucrainene, interesul arãtat faþã decultura ucraineanã este tot mai mare. În fiecarean, apar cel puþin zece cãrþi consacrate bele -

tris ticii, criticii literare, istoriei, muzicii, relaþi-ilor româno-ucrainene. Prolificã este presaucrai neanã. UUR editeazã patru publicaþii înlimba ucraineanã ºi una în limba românã.

Au loc simpozioane, conferinþe, mese ro -tunde, festivaluri devenite tradiþionale. Lim baucraineanã, cu variantele ei teritoriale, estelarg vorbitã în localitãþile cu populaþie majori-tar ucraineanã. Ea este cultivatã în trei centreuniversitare (Bucureºti, Cluj-Napoca, Sucea -va), la Liceului Ucrainean „Taras ªevcenko“din Sighetu Marmaþiei, la colegiile „LaþcuVodã“ din Siret ºi „Iulia Hasdeu“ din Lugoj, încadrul învãþãmântului primar ºi gimnazial dinmajoritatea localitãþilor în care trãiesc ucrai -neni. În toate aceste ºcoli învaþã limba ucrai -nea nã aproape 10.000 de elevi care reprezintãgaranþia pãstrãrii identitãþii noastre culturale ºinaþionale.

Obiectivul-þintã al UUR a fost ºi rãmâne încontinuare pãstrarea identitãþii ºi demnitãþiiucrainenilor din România, prin diversificareaactivitãþii. A pãstra identitatea înseamnã, înprimul rând, a nu uita limba ºi tradiþiile, sãrespecþi preceptele credinþei tale strãmoºeºti.Multiplele manifestãri de înaltã þinutã sunt totatâtea mijloace de a contribui la pãstrareaiden titãþii.

Atragerea tuturor generaþiilor la viaþa co -mu nitarã este iarãºi o cale de pãstrare a iden-titãþii. În slujba aceloraºi scopuri au fost pusepresa noastrã, editarea de cãrþi, cele câtevamuzee sau biblioteci cu carte ucraineanã.

Fãrã îndoialã cã un rol deosebit revine tine -retului ucrainean. Tot mai mulþi tineri îºi mani -festã dorinþa de a trãi ca ucraineni. De aceeatrebuie sã fim atractivi prin programele pe carele propu nem tinerilor, sã oferim ceea ce ei aucu adevãrat nevoie.

Sunt ºi reprezentanþi ai generaþiei de mijloccare-ºi cautã identitatea. Sã-i atragem cãtreviaþa comunitarã, inclusiv, pe prietenii noºtrineucraineni care valorificã cultura ucraineanãsecularã.

Aº vrea sã spun cã demnitatea noastrã con-stã în aceea cã, simþindu-ne cetãþeni egali îndrepturi ºi obligaþii cu toþi cetãþenii României,ne manifestãm cu dragoste loialitatea faþã deþara noastrã. Este patria noastrã în care ne-amnãscut, ne-am format, trãim ºi muncim. ªi nusocotesc cã e vreo contradicþie între a fi un bunucrainean ºi un cetãþean loial României.

Ion ROBCIUC

Serie nouå, nr. 237-238 / aprilie 2013

l imb Å Ç i identitate etnicÅCu prilejul Sfintelor Paºti,UUR adreseazã tuturor ucrai ne -nilor din România cele mai caldeurãri de bine, sãnãtate ºi bunãînþelegere. Fie ca Lumina Sfântãa acestei sãrbãtori sã vã aducã gân-duri senine ºi multe bucurii alãturide cei dragi.

Conducerea UUR

curierul UcRainean2

Între 14 ºi 17 martie 2013, la Lviv, Ucraina, aavut loc „Reuniunea liderilor organizaþiilor detineret din diasporã“, organizatã de CongresulMondial al Organizaþiilor Ucrainene de Tineret(SCUMO), cu sprijinul Consiliului municipiuluiLviv. La aceastã reuniune au participat 20 de li -deri de tineret din diasporã ºi ºefi ai organizaþiilorde tineret - reprezentanþi ai Braziliei, Ca na dei,Sta telor Unite ale Americii, Serbiei, României,Republicii Moldova, Bulgariei, Rusiei, Slovaciei,Ungariei ºi ai câtorva organizaþii de tineret dinUcraina.

La 14 martie, dupã deschiderea oficialã ºiprezentarea planului de lucru, a avut loc întâl-nirea cu preºedintele Congresului European alUcrainenilor, vicepreºedintele Congresului Mon -dial al Ucrainenilor, dna Iaroslava Harteá nyi petema „Strategia dezvoltãrii diasporei ºi impli-carea tinerilor din diasporã“, în cadrul cãreia s-audiscutat direcþiile dezvoltãrii activitãþilor diaspo -rei ucrainene, consolidarea organizaþiilor ucrai -nene de tineret din diasporã ºi problemele decoo perare. Preºedintele CEU (ECU), doamna I.Har teányi, ºi-a exprimat su por tul în ceea cepriveºte activitatea Con gre sului Mondial alOrganizaþiilor Ucrainene de Tineret ºi a organi-zaþiilor de tineret din fiecare þarã, iar preºedinteleCongresului, Miro slav Hoceak, organizatorulîntâlnirii, a subliniat necesitatea înregistrãrii or -ga nizaþiilor de tineret în þãrile în care acestea nuau un caracter oficial, pentru a îmbunãtãþi cola-bo rarea, pentru o mai bunã ºi mai activã partici-pare a tinerilor ucraineni la evenimente ºi pro -

iecte comune ºi pentru eficientizarea comu-nicãrii.

Vineri, 15 martie, participanþii au dezvoltat unweb portal al tinerilor din diasporã. Con cep tulportalului constã în faptul cã deºi, astãzi, existãmulte site-uri dedicate diasporei ucrai nene, nuavem niciunul care sã devinã o sursã generalã deinformaþii despre viaþa ºi acti vi tãþile ucrainenilordin diasporã, ºi anume din þã rile Europei, Ame -ricii de Nord ºi de Sud, Asiei ºi din Au stra lia.Portalul va cuprinde in for maþii privind istoriacomunitãþii pentru fie care þarã în parte, informaþiidespre eveni men te, manifestãri, acþiuni ºi alteinformaþii interesante.

În aceeaºi zi, liderii au luat parte la confe rinþacu tema „Cãi de dezvoltare a cooperãrii întreUcraina ºi diasporã“. Viziunea ºi ideile partici-panþilor au fost împãrtãºite liderilor comu nitãþii,cadrelor universitare ºi deputaþilor din opoziþie,care, în ciuda vremii nefavorabile, au venit laLviv pentru aceastã întâlnire. Tinerii au discutatcu preºedintele Congresului European al Ucrai -nenilor, Iaroslava Harteányi, preºedintele MPU,V.Kuibida, Directorul Institutului Inter na þional alEducaþiei, Culturii ºi Relaþiei cu Diaspora dincadrul Universitãþii Naþionale „PolitehnicaLviv“, Iryna Kliu cikovska, care le-a recomandattinerilor lideri sã se implice mai activ în proce-sele politice ºi sociale din Ucraina, sã-ºi exprimefãrã fricã opinia pentru a proteja intereseleUcrainei la nivel internaþio nal - ºi cu deputaþii dinPar lamentul Ucrainei: Irina Farion, Andriy Pa -rubiy, Oleksandr Sych, Lydia Kote lyak, Roman

Martsinkivym ºi Mykola Knyazhytskyi. În penultima zi a întâlnirii, 16 martie, s-a dis-

cutat programul Taberei tinerilor ucraineni dindiasporã, care intenþioneazã sã reuneascã peste300 de participanþi din întreaga lume; DiasporaFest 2013, festivalul culturii ucrai nene, care aredrept scop formarea unui mediu cultural-infor-maþional pentru comunicare ºi schimb de expe-rienþã între diasporã ºi Ucraina, precum ºi pre -zentarea creaþiilor diasporei ucrainene atât tra -diþionale, cât ºi contemporane, festival în ca drulcãruia organizatorii inten þioneazã sã invi te trupemoderne ucrainene din Canada, Statele Unite aleAmericii, Polonia ºi Estonia, dar ºi gru puri cu -nos cute din Ucraina ºi Forumul DiasporeiUcrainene de Tineret - „Ternopil 2013“, care vaavea loc între 25 ºi 27 august 2013, vãzut ca ocontinuare logicã a Congre sului Mondial alUcrai nenilor care va avea loc între 20 ºi 22 au -gust la Lviv.

Reuniunea s-a încheiat cu sesiunea finalã delucru în care s-au prezentat soluþiile ºi deciziileluate. Sper cã aceastã întâlnire va avea o influenþãpozitivã asupra intensificãrii activitãþii tinerilorucraineni din România, iar eu perso nal, ca partic-ipant la aceastã întâlnire, voi face tot posibilulpentru a implica tinerii ucraineni în activitãþi ºiproiecte derulate în comun cu organizaþiile par -tenere din Ucraina ºi Europa.

Alexandru Ivan GReCenIUC, Cluj-napoca

Reuniunea liderilor organizaþiilor de tineret din diasporã

Asociaþia Cultural-Creºtinã a Ucrainenilordin România „Taras ªevcenko“ a organizat laBucureºti, în perioada 6-13 aprilie a.c., un trai -ning pentru reprezentanþii di fe ri telor organizaþiiucrainene de tineret din diverse þãri ale Uniu niiEuropene ºi þãrilor par te ne re, „Noi cir-cumstanþe, noi opor tuni tãþi“, fi nanþat deAgen þia Na þio nalã pentru Pro grame Co -mu nitare în Do me niul Edu caþiei ºi For -mãrii Pro fe sio nale (ANPCDEFP) prinpro gramul Uniunii Euro pene „Tineret înacþiune“.

La acest proiect coordonat de BogdanClem puº, prim-vice pre ºe din te al asoci-aþiei „Ta ras ªev cen ko“ împreunã cu trainerii Mi -ro slav Hoceac (Serbia) ºi Andri Doneþ (Ucrai na),au participat 24 de tineri din Serbia, Spania,Esto nia, Republica Moldova, Ucraina, Rusia ºiRomânia.

Programul susþine activitãþile de învãþarenonformalã pentru tineri, prin finanþarea deproiecte ºi vizeazã promovarea cetãþeniei activeîn rândul tinerilor, dezvoltarea sentimentelor desolidaritate si toleranþã, sprijinirea înþelegeriireciproce între tinerii din diferite þãri, promo va -

rea cooperãrii europene si contribuþia la îmbu nã -tãþirea calitãþii sistemelor de susþinere a activi -tãþii de tineret.

„Grupul þintã al proiectului sunt imigranþii ºiminoritãþile naþionale ºi sigur cã noi când ajun -

gem în strãinãtate, la studii, la muncã sau pur ºisimplu însoþind membrii familiilor noastre, ni sedeschid noi circum-stanþe. Aceste cir -cum stanþe pot fitrans formate înopor tunitãþi dacãreu ºim sã fim activi,dacã ne interesãm ºicãu tãm aceste po si -bi litãþi. Dacã rã -mânem în lumeanoastrã cu anumiteidei preconceputesau cli ºee, riscãm sãrãmânem izolaþi. ªiaici, din pãca te,sunt multe exemple. De la aceastã idee s-a plecatºi asta am încercat sã facem cu aceºti tineri timpde 8 zile; am încercat sã identificãm oportunitãþiºi po si bilitãþi sã fim mai activi în socie ta tea încare trãim“, ne-a de cla rat Bogdan Clempuº.

De asemenea, Andri Doneþ a spus în interviulrealizat de Vasile Captaru pen tru Radio Ro mâ niaInter na þio nal: „Este un pro iect pentru tine rii imi -granþi din diver se þãri. Scopul proiectului este caaceºti tineri imigranþi sã devinã mai ac tivi înnoile lor comunitãþi, astfel ca ei sã nu fie doar

niºte observatori pa sivi a ceea ce se întâmplã înnoile lor case, ci sã participe ºi sã influenþezeîntr-o anumitã mã surã politica pentru tine ret înþara lor de adop þie, sã fie în stare sã stabileascãnoi contacte, sã colabo reze cu tineri de aceeaºi

vârstã din alte þãri ºi sã aibã capacita -tea sã scrie ºi sã deruleze proiecte in -ter naþio na le de tineret (…). Noi ana -lizãm tema educaþiei ºi a comunicãriiinterculturale ºi îi învã þãm pe tinericum se pot adapta mai bine, cum potcunoaºte mai bine cultura noii þãri încare trã iesc, astfel ca ei sã poatãfuncþiona ºi comunica în noul mediu

cultural. În plus, le arãtãm cum pot de ve ni ac tivi,ce activitãþi pot derula pentru a influenþa într-o

oarecare mãsurã situaþia sau pentru a se ajutasinguri“.

Participanþii la proiect s-au întâlnit cu preºe -dintele filialei Bucureºti a UUR, dna Ia roslavaColotelo, ministrul-consilier al Am ba sadeiUcrainei la Bucureºti, Teofil Rendiuk, ºi cu de -putatul minoritãþii ucrainene Ion Maro cico, deasemenea, au vizitat Parlamentul Româ niei,Muzeul Satului ºi au depus flori la bustul poetu-lui Taras ªevcenko.

Mihai TRAISTA

Tinerii se implicã în viaþa comunitarã

„Noi circumstanþe,noi posibilitãþi“

3curierul UcRainean

Vineri, 19 apriliea.c., s-a desfãºurat ºe -din þa ordinarã a Con si - liului (Radei) Uniu niiUcrainenilor din Ro -mânia la sediul cen traldin Bucureºti, str. Ra -du Popescu, nr. 15,sec tor 1. ªe dinþa aavut drept scop ana li zabugetului de venituri ºicheltuieli pe anul tre -cut ºi aprobarea lui,

analiza planului bugetului pe anul 2013 ºi aprobarealui, analiza situaþiei investiþiilor pe anul 2012 ºi aplanului de investiþii în 2013 ºi aprobarea lui. Aumai fost analizate planul acþiunilor cultural-educa-tive pe anul 2013, chel tuielile fi nanciare ºi cultural-educative pe tri mestrul I 2013, precum ºi diverseprobleme organizatorice.

În cadrul dezbaterilor s-a analizat modul de uti-lizare ºi justificare a fondurilor alocate organizaþii -lor cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionalecare se realizeazã potrivit protocolului încheiat întreacestea ºi Departamentul pentru Relaþii Inter et nice.S-a analizat Hotãrârea Guvernului nr. 111/2013 princare se aprobã modul de repartizare ºi utilizare asumelor prevãzute la litera a) ºi b) din anexanr.3/13/02a la bugetul Secretariatului General alGuvernului pe anul 2013, aprobat prin Legea buge-tului de stat pe anul 2013 nr.5/2013 care se alocãDepartamentului pentru Relaþii Interetnice.

Secretariatul General al Guvernului executãoperaþiunile financiare privind fondurile prevãzuteîn bugetul propriu, destinate sprijinirii oganizaþiilorcetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale carefuncþioneazã potrivit prevederilor OrdonanþeiGuvernului nr.26/2000 cu privire la asociaþii ºi fun-daþii, aprobatã cu modificãri ºi completãri prinLegea nr.246/2005, cu modificãrile ºi completãrileulterioare, precum ºi realizãrii acþiunilor, progra me -lor ºi proiectelor interetnice ºi de combatere a into -le ranþei ºi cuprinse la lit. a) ºi b) în anexa nr.3/13/02a la bugetul Secretariatului General alGuvernului pe anul 2013.

Secretariatul General al Guvernului alocã, întranºe lunare egale în cadrul fiecãrui trimestru, fon -du rile destinate sprijinirii organizaþiilor cetãþeniloraparþinând minoritãþilor naþionale, pe baza solici tã -ri lor cuprinse în formularul A1, prevãzut în anexanr.1.

Utilizarea ºi justificarea fondurilor alocate orga-nizaþiilor cetãþenilor aparþinînd minoritãþilor naþio -nale se realizeazã potrivit protocolului înche iat întreacestea ºi Departamentul pentru Relaþii Inter etniceîn termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare ahotãrârii.

Organizaþiile cetãþenilor aparþinând mino ritãþilornaþionale comunicã lunar utilizarea fondu rilor alo-cate potrivit formularului A2, prevãzut în anexanr.1.

La sfârºitul anului organizaþiile cetãþeniloraparþinând minoritãþilor naþionale comunicã utili -zarea fondurilor alocate potrivit formularului A3.

Rãspunderea privind utilizarea ºi justificarea su -melor prevãzute în anexa nr.1 revine organizaþiilorcetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale.

Monitorizarea utilizãrii fondurilor alocate orga-nizaþiilor cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþio -na le, privind respectarea destinaþiilor legale, seexer citã de cãtre DRI, pe baza documentelor pri mitede la organizaþii, menþionate în Protocolul în cheiatîntre aceºtia.

Obiectul Protocolului îl constituie detaliereamodului de utilizare ºi de justificare a fonduriloralocate pentru sprijinirea organizaþiilor cetãþeniloraparþinând minoritãþilor naþionale ºi au urmãtoareledestinaþii: cheltuieli materiale pentru funcþionareasediilor organizaþiei ºi a filialelor acesteia, precumºi pentru lucrãri de întreþinere ºi reparaþii ale aces-tora; cheltuieli de personal; cheltuieli pentru presã,carte, manuale ºcolare ºi publicaþii; cheltuieli pentruorganizarea de acþiuni culturale, ºtiinþifice, sim-pozioane, întruniri ale membrilor conform statutu-lui ºi alte asemenea manifestãri organizate în þarã ºistrainãtate; cheltuieli pentru investiþii în bunuri mo -bile ºi imobile necesare activitãþii organizaþiei; cofi-nanþarea programelor realizate din fonduri europenenecesare desfãºurãrii activitãþii organizaþiei.

Rada Uniunii Ucrainenilor din România încadrul programului activitãþilor pe anul 2013 ºi-apropus sã se încadreze în toate aceste cerinþe pre-vãzute de Protocol pentru a contribui cât mai multla edificarea ºi progresul comunitãþii etnicilor ucrai -neni. A fost analizat cu atenþie Planul de acþiuni ºi

proiecte culturale ale UUR pe anul 2013 fãcându-seobservaþii privind alocarea sumelor necesare unoracþiuni, atrãgându-se atenþia preºedinþilor filialeorca în cadrul derulãrii acþiunilor sã respecte principi-ile de economicitate, eficienþã, eficacitate ºi reali-tate. Totodatã, s-a atras atenþia ca acþiunile la nivelde filiale sã fie programate sã se desfãºoare celpuþin o datã pe an în fiecare localitate unde pon-derea este însemnatã a cetãþenilor de etnie ucrai -neanã, iar denumirea acþiunilor sã nu se repete, sãaibã alte profiluri.

Din detalierea modului de utilizare ºi de justifi-care a fondurilor alocate pentru sprijinirea organiza-þiilor cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionalerezultã cã sunt destinaþii precise pentru care se potcheltui banii primiþi de la bugetul statului ºi nu potfi utilizaþi pentru cheltuieli în interesul comuni tã -þilor locale, pentru construierea de drumuri, po duri,ºosele, edificii, pentru edificarea unor construcþii îninteresul altor asociaþii nonprofit sau pentru intere-sele particulare. Deci publicitatea fondurilor desti-nate Uniunii Ucrainenilor din România nu trebuiesã facã parte din propaganda electoralã a unor per-soane sau sã contribuie la lezarea intereselor orga-nizaþiei noastre.

Orice acþiune care se deruleazã cu alte organiza-þii sau instituþii trebuie sã se realizeze în baza unuiprotocol de colaborare sau plan de acþiuni co mu ne,cu contribuþia financiarã a fiecãrei pãrþi, având învedere cã Uniunea Ucrainenilor din România nupoate finanþa acþiunile altor organizaþii neguverna-mentale sau instituþii de stat din fondurile primite dela bugetul statului aºa cum prevede H.G. nr.111/2013 prin care se aprobã modul de repartizareºi utilizare a sumelor prevãzute la litera a) ºi b) dinanexa nr.3/13/02a la bugetul Secretariatului Generalal Guvernului pe anul 2013, aprobat prin Legeabugetului de stat pe anul 2013 nr.5/2013 care sealocã Departamentului pentru Relaþii Interetnice,pentru organizaþiile cetãþenilor aparþinând minori -tãþilor naþionale.

ªtefan BUCIUTA,preºedintele UUR

2013 este un an bogat în acÆiuni derulate de Uniunea Ucrainenilor din România

Ajutaþi-i pe ucraineni sã descopere Româ niaºi pe români Ucraina!

În cadrul activitãþilor pe care le desfãºoarãAmbasada Ucrainei în România privind aprofun-darea colaborãrii pe toate planurile între Ucrainaºi România, la 1 aprilie 2013 (nu e o glumã!) afost lansat Proiectul „Articole pentru Wikipedia“:Prezentarea Ucrainei (României) în versiunearomânã (ucraineanã) a Wiki p e diei.

Se spune cã, dacã nu eºti pe Internet nu exiºti.Deseori, pentru omul modern, Wiki pedia estesur sa primarã de informare. Cu atât mai multatunci când informaþia se referã la o þarã strãinã.Chiar ºi o analizã sumarã a Wiki pediei ucrainenearatã cã ucrainenii sunt, practic, privaþi de posi-bilitatea de a gãsi în ea informaþii cât de cât com-plete des pre principalele oraºe, personalitãþi, li -teratura, cultura, evenimentele istorice ºi ºtiinþi-fice din Româ nia. Situaþia nu este mai bunã niciîn ceea ce priveºte prezen tarea Ucrainei în versi-unea româ neascã a enciclopediei. Aºadar, proiec-tul nostru are ca obiec tiv repararea acestui nea-juns.

Comunitatea ucraineanã din România ca ºi

cea românã din Ucraina sunt reprezentante a douãlimbi, douã culturi ºi douã istorii. De aceea, apre-ciem cã ele pot contribui, în primul rând, larealizarea acestui proiect.

Ne adresãm tuturor acelora care pot efectuatraduceri din limba ucraineanã în românã ºiinvers, dar ºi din englezã în aceste douã limbi,multe articole de calitate despre Ucraina ºi Ro -mâ nia se gã sesc în versiunea englezã a Wiki -pediei.

Vã rugãm sã ne informaþi în mod obligatoriudes pre tot ce veþi face, despre opiniile, ideile ºipro punerile Dvs. pe adresa de e-mail ukr - _centr@clicknet.ro (în vederea populari zãrii ma -terialelor, Ambasada a creat „Registrul de articolepentru Wikipedia, la elaborarea, re dac tarea ºi tra-ducerea cãrora au participat Prietenii AmbasadeiUcrainei în România“). Noi vom informa perio -dic despre munca realizatã împreunã pe paginanoastrã de Facebook https: //www.facebook. com/ -emba ssyua. ro? ref=tn _tnmn. Sperãm mult în spri-jinul dumneavoastrã.

Ambasada Ucrainei în România

Susþineþi o faptã bunãSusþineþi o faptã bunãStrada Radu Popescu, nr. 15,

sector 1, bucureçtitelefon: 021.222.0724,tel./fax: 021.222.0737

e-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

Redactor-çef:ion Robciuc

Redactori:Çtefan buciutaKolea Kureliuk

tehnoredactare:Çtefania Ganciu

tiparul executat latipografia

„S.c. SmaRt oRGanization SRl“

cURieRUl UcRainean

4 curierul UcRainean

La Arad

În data de 31 martie 2013, la sediul filialeiArad a UUR s-a desfãºurat manifestarea cul-turalã sub genericul „ªevcenko, iar ºi iar,început de calendar, 199 de ani de la naºtereaCobzarului“, care face parte din Planul de ac -þiuni pe anul 2013 al UUR - filiala Arad.

Preºedintele filialei arãdene a UUR, dl Mi -cu laiciuc Gavrilã, a condus desfãºurarea aces teimanifestãri împreunã cu dna prof. Anna Hanþig,care a prezentat câteva aspecte din viaþa mare-lui poet al poporului ucrainean.

Alãturi de ucraineni, din partea ConsiliuluiLocal a fost prezent dl Dorel Jiva, viceprimarulcomunei Tîrnova, care a þinut sã mulþumeascãpentru inviþatie ºi i-a îndemnat pe toþi ucrai -nenii la unire ºi la pãstrarea tradiþiilor ºi obi-ceiurilor pe care le-au moºtenit de la strãmoºi.

De la ªcoala Gimnazialã Tîrnova a fostprezentã dna prof. Pasca Sorina, directoareaºcolii, precum ºi cadre didactice de la cele treiºcoli din comunã.

La aceastã manifestare au evoluat cumãiestrie deosebitã elevii claselor IV-VIII de laªcoala Gimnazialã Tîrnova ºi ªcoala Generalã

Chier, care au prezentat un fru-mos moment literar-artistic dinopera lui Taras ªevcenko ºi o ex -poziþie de desene specifice aces -tei sãrbãtori. La sfârºitul progra-mului, grupul „Lileia“, pre gãtit ºicondus de dna prof. Anna Hanþig,a interpretat cele mai iu bi te cân-tece din repertoriul popo ruluiucrainean.

Dl Miculaiciuc Gavrilã, pre -ºedintele filialei arãdene a UUR,le-a mulþumit în mod cordialtuturor acelora care au depuseforturi pentru ca aceastã activi-tate culturalã sã aibã loc, solici -tând pãrinþilor ºi celor „în caremai curge sânge de ucrai nean“ sãparticipe activ la astfel de mani-festãri.

Manifestarea s-a încheiat cu o masã festivãoferitã de UUR celor prezenþi care s-a des -fãºurat într-o atmosferã prieteneascã, plinã devoioºie.

Cristian ªtefan HAnþIG

Manifestãri dedicate poetului naþional ucrainean Taras ªevcenko

Ultimul drum parcurs de ªevcenko(Petersburg-Kaniv)

Grupul „Lileia“

La Bucureºti

Luna martie 2013 a fost dedicatã aniversãriia 199 de ani de la naºterea celui mai mare poet,prozator ºi pictor, numit pe dreptcuvânt „apostol al neamului ucrai -nean“, Taras ªevcenko.

Cu acest prilej, Ambasada Ucrai -nei din România, Uniunea Ucrai -nenilor din România ºi filiala sa dinBucureºti, precum ºi Ministerul Cul -turii, au organizat mai multe mani-festãri culturale consacrate cinstiriicu evlavie a memoriei acestui gigantal culturii ucrai nene din secolul alXIX-lea.

În ziua de 11 martie 2013, la bus-tul lui Taras ªevcenko din Parcul He -rãs trãu, a avut loc depunerea coroa - nelor de flori.

La aceastã manifestare au rostitalocuþiuni Excelenþa Sa domnul Teofil Bauer,ambasadorul Ucrainei în Ro mâ nia, domniiTeofil Rendiuk, ministrul-consilier la Amba -sada Ucrainei (organizatorul acestuicere monial), Ion Robciuc, prim-vice -preºedinte al UUR ºi redactor-ºef alrevistei „Curierul ucrainean“, doamneleIaroslava Colotelo, consilier la Mi nis -terul Culturii ºi preºedinta filialei Bu cu -reºti a UUR, Silvia Zabarcencu, mem-brã a Uniunii Scriitorilor din România.

Dupã aceste scurte cuvântãri, an -sam blul „Zorea“ din Bucureºti a in ter -pretat câteva cântece în limba ucrai -neanã pe versurile lui Taras ªev cen ko,printre care „Testamentul“ ºi „SuspinãNiprul“.

La 23 martie 2013, s-au desfãºuratalte douã manifestãri culturale dedicateomagierii lui Taras ªevcenko: confe -rinþa pe tema vieþii ºi operei lui Tarasªevcenko la Centrul Cultural Infor -

maþional al Ambasadei Ucrai nei în România ºispectacolul literar-artistic.

În prezidiul conferinþei, au luat loc Exce -lenþa Sa domnul Teofil Bauer, amba sado rul

Ucrai nei în România, doamna Iaroslava Colo -telo, consilier la Ministerul Culturii ºi pre ºe -dinta filialei din Bucureºti a Uniunii Ucrai -

nenilor din România, domnul Ion Robciuc,prim-vicepreºedinte al UUR ºi redactor-ºef alpublicaþiei „Curierul ucrainean“, dna NataliaHromova, directoarea Liceului de Muzicã din

oraºul Ujhorod.Dl Teofil Bauer, în cuvântul sãu

de deschidere a lucrãrilor confe -rinþei, a mulþumit ucrainenilor dinRomâ nia ºi oaspeþilor din Ucrainapentru oma gie rea împreunã a mare-lui poet naþional, pictor ºi luptãtorpentru in de pendenþa Ucrainei. Dom -nia Sa a prezentat cele mai impor-tante probleme cu care se confruntãîn prezent Ucraina pe plan economicºi social în contextul crizei economi-co-financiare mondiale. Atât preºe -dintele Ucrainei, Viktor Ianu kovyci,cât ºi Guvernul ucrainean depuneforturi pentru atenuarea efec teloracestei crize, luând mãsuri de re for -

mare a vieþii economice ºi sociale.Doamna Natalia Hromova a arãtat cã pe

unde a cãlãtorit în Europa a vãzut monumenteînchinate marelui poet naþional Tarasªevcenko, ceea ce aratã prestigiul decare se bucurã cultura ucraineanã.

Astãzi suntem la Bucureºti, veninddin Ucraina Transcarpaticã vecinã cuRomâ nia, pentru a participa atât laconferinþa dedicatã lui Taras ªev cen -ko, cât ºi pentru a prezenta un concertextraordinar legat de aniversarea a199 de ani de la naºterea lui.

Ucraina este o þarã mare, ca ºi oa -me nii ei, bogatã în culturã, iar înUcrai na Transcarpaticã de unde ve -nim noi, trãiesc ca fraþi ucraineni, ro - mâni, polonezi, slovaci ºi alte naþio -nalitãþi.

(Continuare în pagina 5)Ansamblul „Zorea“

55curierul UcRainean

(Urmare din pagina 4)

Dorim ca în continuare sã avem legãturistrân se în toate domeniile cu vecinii noºtriromâni, a spus vorbitoarea.

Domnul Ion Robciuc a vorbit despre „Rolullui ªevcenko în dezvoltarea limbii ucraineneliterare“. Prin contribuþia sa la dezvoltarea lim-bii ucrainene ªevcenko poate fi comparat cuPuºkin, Mickiewicz ºi Eminescu. Ca om de cul-turã ºi ca scriitor, ªevcenko a contribuit la în -florirea literaturii, valorificarea creaþiei ºi lim-bii populare. Limba pe care o folo sea ªevcenkoa fost înþeleasã în întregul spaþiu is -toric ºi teritorial po pu lat de ucrai neni.

La sfârºitul anilor 50-60 ai secolu-lui al XIX-lea, numele lui Taras ªev -cenko a devenit atât de popular în li -teratura din estul ºi în cea din vestulUcrainei, încât toate problemele cepri vesc dezvoltarea limbii ºi litera-turii ucrainene au fost legate denumele sãu.

Domnul profesor Ioan Rebuºapcãde la Universitatea Bucureºti a sus -þinut o amplã prelegere despre poe tulnaþional al Ucrainei, fãcând unelecomparaþii cu poetul naþional al Ro -mâ niei, Mihai Eminescu.

Fãcând comparaþie între Emi nescuºi ªevcenko, Ioan Rebu ºapcã a arãtatcã primul s-a nãscut în Bucovina, iarcelãlalt într-un sat aproape de Kiev.

Creaþia lui Eminescu, profund naþionalã prinizvoarele ei folclorice este similarã cu cea a luiªevcenko. ªi unul ºi altul luptau pentru drep-tatea ºi libertatea poporului din care provenea.

Doamna Iaroslava Colotelo a arãtat cã ne-amadunat la Centrul Cultural Informaþional alAmbasadei Ucrainei pentru a-l sãrbãtori pemarele poet al Ucrainei T. ªevcenko. A mulþu-mit oaspeþilor din Ucraina Transcarpaticã pen-tru prezenþa lor la Bucureºti în vederea sãrbã-toririi alãturi de ucrainenii din România a 199ani de la naºterea lui T. ªevcenko.

A subliniat faptul cã T. ªevcenko a iubitUcrai na din tot sufletul, pentru care a fostpedepsit cu închisoare de regimul þarist, murind

la vârsta de numai 47 de ani.În încheierea conferinþei, domnul ambasador

Teofil Bauer a mulþumit oaspeþilor din UcrainaTranscarpaticã ºi ucrainenilor din Bucureºtipentru participare la aceastã manifestare dedi-catã aniversãrii a 199 de ani de la naºterea poe-tului nepereche T. ªevcenko ºi i-a invitat sã par-ticipe la ora 15 la spectacolul literar-artistic înAula Ministerului Culturii.

Doamna Iaroslava Colotelo, organizatoareaacestui spectacol, a arãtat cã ucrainenii dinRomânia îl sãrbãtoresc de 20 de ani pe Tarasªev cen ko în România. A mulþumit Ministerului

Culturii, Ambasadei Ucrainei în România pen-tru sprijinul acordat în organizarea acestuispectacol literar-artistic.

În anul 2014, când se vor împlini 200 de anide la naºterea lui Taras ªevcenko, vom sãrbã-tori cu ºi mai mare fast acest eveniment.

Domnul ambasador Teofil Bauer a mulþumitoaspeþilor din Ucraina, Ministerului Culturii ºiUniunii Ucrainenilor din România pentru efor-tul depus în organizarea manifestãrii culturalededicate poetului naþional ucrainean Taras ªev-cenko. A urat participanþilor la spectacol bunãdispoziþie, iubire ºi înþelegere între popoa releucrainean ºi român.

Doamna Maria Cojan, secretar de statadjunct la Ministerul Culturii, a spus cã a acor-

dat tot sprijinul în organizarea ºi buna des fã -ºurare a acestui spectacol. Pentru anul 2014 nevom pregãti din timp pentru a aniversa 200 deani de la naºterea poetului ucrainean Taras ªev -cenko, a spus vorbitoarea. Ministerul Cul turii acomandat deja sculptorului Cãtãlin Mun teanusã realizeze statuia lui Taras ªev cenko, care vafi amplasatã în faþa Ministerului.

Domnul Ion Robciuc a mulþumit oaspeþilordin Ucraina pentru faptul cã ne-au delectat cucântece populare ucrainene. Ucrainenii din Ro -mânia îl sãrbãtoresc în fiecare an cu mândrie ºicu bucurie pe Taras ªev cen ko, a cãrui operã li -

terar-culturalã este unicã ºi irepetabilã.În cuvântul sãu, dna Natalia Hro -

mova, directoarea Liceului de Mu zicãdin Ujhorod a anunþat cã orchestra deinstrumente populare, sub conducerea di -ri jorului Mychailo Vihula, artist eme rit alUcrainei, va prezenta cântece populareucrainene pe texte ale lui Taras ªev cenkoºi ale altor compozitori ucraineni.

În partea a doua a spectacolului s-auprezentat în faþa publicului spectator, înfrumoase costume ucrainene, fete ºibãieþi din ansamblul „Zorea“ al filialeiBucureºti a UUR, care au interpretat cân-tece populare ucrainene ºi au recitatpoezii ale lui T. ªevcenko.

În final, orchestra ucraineanã ºiansamblul „Zorea“ s-au reunit ºi au cân-tat cântecul „Reve ta stogne Dnipr ki -

roci<“, ridicând spectatorii în picioa re ºi carei-au aplaudat îndelung pe artiºtii de pe scenaAulei Ministerului Culturii.

La sfârºitul spectacolului literar-artistic, dnaIaroslava Colotelo a mulþumit oaspeþilor dinUcraina, Ambasadei Ucrainei din România,Ministerului Culturii, Uniunii Ucrainenilor dinRomânia pentru contribuþia adusã la reuºitaacestui spectacol.

De menþionat aportul domnului ministru-consilier, Teofil Rendiuk de la AmbasadaUcrainei în România, la reuºita celor trei mani-festãri culturale legate de omagierea naºteriipoetului naþional al Ucrainei.

Mihai POCORSCHI

Orchestra de instrumente populare din Ucrainasub conducerea dirijorului Mychailo Vihula

La Cluj-Napoca

Continuând tradiþia celebrãrii an de an a luiTaras Hryhorovyci ªevcenko, filiala clujeanã aUniunii Ucrainenilor din România, sub condu -cerea dlui prof. univ. dr. Ioan Ardelean, în cola -bo rare cu specializarea Limba ºi literaturaucraineanã din cadrul Departamentului de limbiºi literaturi slave a Universitãþii Babeº-Bolyai aorganizat, cu aceastã ocazie, la Facultatea deLitere, în data de 16 martie a.c., un simpozionºtiinþifico-cultural. Am dorit ºi de aceastã datãsã onorãm amintirea Cobzarului prin evocareapersonalitãþii sale plurivalente ºi, mai ales, arolului pe care acesta l-a avut în dezvoltareaatât a literaturii ºi a limbii ucrainene, cât ºi înformarea identitãþii naþionale a poporului ucrai -nean. Evenimentul a avut douã componente:una ºtiinþificã ºi cealaltã culturalã.

Pentru început, studenta Maria-IulciPleº din anul I a Secþiei de limba ºi lite -ratura ucraineanã, prin comunicarea „Ta -ras ªevcenko - poetul naþional al Ucrai -nei“, a readus în atenþia celor prezenþimomente din viaþa ºi opera celui oma-giat. Pers pectiva în ansamblu asupra poe-tului, gânditorului ºi pictorului Tarasªevcenko a fost urmatã de o particu-larizare a unei anumite etape din viaþaacestuia, propusã de dna lect. dr. MihaelaHerbil, care a ales sã aprofundeze înlucrarea «Tri l$ ta - zoloti< per$odtvorqost$ Ta ra sa Kevqenca» aºa-nu -mi ta „perioa dã a ce lor trei ani“, ajungândla concluzia cã „res pectiva etapã a

creaþiei poetului a dobândit un profil distinct, ºianume cel al realismului critic“.

A urmat apoi un moment poetic creat de stu -den þii specializãrii Limba ºi literatura ucrai nea -nã, care au recitat în limbile ucraineanã ºi ro -mâ nã urmãtoarele poeme: È mertvim, $ jivim,$ ne na rodjenim... a fost recitat de Serioja-IoanHrin; ªi celor morþi ºi celor vii, ºi celor încãnenãscuþi... - Codruþa-Valentina Fiu; Cav caz -Narcisa Semeniuc: Caucaz - Diana Petri; ƒre - tic - Oxana Lupºac; Ereticul - Andreea Pop;Rozrita mogila - Liviu Gheorghe Ro ma ni uc;Mormânt devastat - Valentin Mihãiþã Sulea.

Manifestarea a continuat cu readucerea îndiscuþie a celor care, de-a lungul vieþii poetului,i-au fost alãturi ºi l-au sprijinit în activitatea saliterarã ºi artisticã. Toate acestea au fost prezen-tate de dna profesoarã Motrea Kramar, în co -municarea Druz$ < soratnici Tarasa Kev -

qen ca. Considerentele social-politice, impli-carea lui ªevcenko în viaþa socialã a epocii sale

ºi viziunea asupra acestor probleme, pecare doar un geniu ca el putea s-o aibã, ne-au fost ilustrate de dl prof. univ. dr. MihaiKramar prin comunicarea So w$al" no-pol$tiqn$ poglxdi Tarasa Kevqenca.

Pentru a simþi ºi mai pregnant eveni-mentul dedicat celebrãrii genialului poet,gânditor ºi artist ucrainean cei pezenþi auputut viziona un film documentar în careera accentuat rolul pe care ªevcenko l-ajucat în trezirea conºtiinþei naþionale apoporului ucrainean ºi locul binemeritat pecare-l ocupã în istoria Ucrainei ºi a ucraine-nilor de pretutindeni.

(Continuare în pagina 6)

Comunicarea dnei profesoare Motrea Kramar

Corala filialei clujene a UUR

curierul UcRainean6

(Urmare din pagina 5)

Spre finalul manifestãrii, tinerii Coralei clu-jene a Uniunii Ucraineilor din România MihaiBodnariuc, Ioan Boiciuc, Alexa Bout,Larisa Danilici, Dochia Drozd, Serioja-Ioan Hrin, Svetlana-Iuliana Laviþã,Oxana Lupºac, Maria-Iulci Pleº, Ioan-Ovidiu Polianciuc, Gina-GeorgetaProdaniuc, Gheorghe Liviu Romaniuc,Narcisa Semeniuc au interpretat, subîndrumarea Adelinei-Miroslava Pe treþ -chi, cântece pe versurile ºev cenkiene,dupã cum urmeazã: Topolx, Dumca,Sadoc viknevi< co lo hati, O<, uviknevomu sadu ººi Zapovit.

Subliniem faptul cã la manifestare,pe lângã distinºii oaspeþi amintiþi deja,au mai luat parte personalitãþi dinmediul academic clujean: prof. univ. dr.Marius I. Oros, prof. univ. dr. OnufrieVinþeler, conf. univ. dr. Ioan Semeniuc,

conf. univ. dr. Diana Tetean, lect. univ. dr.Balázs Katalin - Departamentul de limbi ºi li -teraturi slave, lect. univ. dr. Judit Bartalis-Bánºi colonelul (în rezervã) Ioan Bodnaruc, precum

ºi alþi ucraineni ºi prieteni ai acestora.Menþionãm faptul cã aceast eveniment a

constituit un bun prilej pentru mãrirea „fami-liei“ ucrainene, fiind înscriºi noi membri în fi -

liala Cluj a Uniunii Ucrainenilor dinRomânia, cãrora, alãturi de organizatoriievenimentului, prof. univ. dr. IoanArdelean, lect. univ. dr Mihaela Herbil ºilect. univ. dr. Ioan Herbil, cât ºi stu-denþilor participanþi le-au fost adresate, decãtre cei prezenþi, sincere felicitãri. Toateacestea constituie dovada pãstrãrii însuflet a cuvintelor lui ªevcenko: «Uqî -tesx, brati, mo&/ Duma<te, qi ta< te, /Èqu jomu nauqa<tes", / > svogo ne wu -ra<tes"» („Nu vã amãgiþi, deci, singuri, /Învãþaþi 'nainte! / Chiar de la strãiniculegeþi / Noi învãþãminte! / Numai sã nudaþi uitãrii / Ce-aþi lãsat acasã...).

Ioan HeRBILAspect din timpul manifestãrii (sala D. Popovicia Facultãþii de Litere, Cluj-Napoca)

La Iaºi

În ultima zi din luna dedicatã poetuluiucrainean Taras ªevcenko, o zi de primãvarãautenticã, în Sala de festivitãþi a ColegiuluiNaþional de Artã „Octav Bãncilã“ s-au des fã -ºurat manifestãrile prelejuite de cea de-a 199-aaniversare a naºterii acestuia.

Am avut onoarea ºi plãcerea ca la acestemani festãri sã ne onoreze cu prezenþa ºi cu alo -cuþiuni oaspeþi din Ucraina: consulul general alUcrainei la Suceava, dl Vasyl Boieciko, depu-tatul Consiliului orãºenesc Cernãuþi, dl ValeriKarbaºevskyi, dna Olha Dernova, directoradjunct al Direcþiei de Culturã ºi Turism aregiunii Vinnyþea, dna Teteana Zai ciko, direc-torul ªcolii de Artã din oraºul Vinnyþea, dnaVysoþka Kateryna, director al MuzeuluiEtnografic din Vinnyþea. Din partea organelorlocale ºi a altor instituþii ºi organizaþii din Iaºi ºidin þarã au participat: prefectul judeþului Iaºi, dlRomeo Olteanu, preºedintele ConsiliuluiJudeþean Iaºi, dl Cristian Adom niþei, deputatulucrainenilor din Româ nia, dl Ion Marocico,preºedintele filialei Mara mureº a UUR, dlMiroslav Petreþchi, preºedintele fi lialei Suceavaa UUR, dl Ioan Bodnar, redactorul ziarului„Vilne slovo“, dl Roman Petraºuc, dna FulgaTurcu, Serviciul Programe ºi Strate gii al CJIaºi, dl Tudor Jijie, directorul Consi liului deCoordonare a Euroregiunii „Siret - Prut“, dlprof. Adrian Ardeleanu, directorul CentruluiJudeþean pentru Conservarea ºi PromovareaCulturii Tradiþionale din Iaºi, dna Irina Florian,inspectorul de specialitate din cadrulI.S.J Iaºi, conducerea ColegiuluiNaþional în frunte cu directorul general,dna Dana Louise Barnea, profesori de laUniver sitatea „Alexandru Ioan Cuza“,Universitatea „Gh. Asachi“, preºedinþide organizaþii ºi fundaþii nonguverna-mentale ale minoritãþilor din Iaºi,reprezentanþi ai unor firme ºi instituþii,membri ai filialei, în total circa 350 depersoane.

Programul a fost conceput ºi organi-zat în colaborare cu conducerea Cole -giu lui Naþional de Artã „Octav Bãn -cilã“. Manifestãrile au înce put cu scurtealocuþiuni din partea invitaþilor deonoare: consulul general al Ucrainei laSuceava, dl Vasyl Boieciko, din par teaAmba sadorului Ucrainei în Ro mânia,din partea organelor locale, apoi aprezentat cuvântul de salut deputatulucrainenilor din România, dl Ion Maro -cico. Cuvântul de salut din partea pre -ºedintelui UUR a fost rostit de dl MiroslavPetreþchi, preºedintele filialei Maramureº aUUR, iar mesajul preºedintelui Euroregiunii

„Nistru“ (cu care UUR a încheiet recent unacord de colaborare) a fost prezentat de dnaOlha Dernova, director adjunct al Direcþiei deCul turã ºi Turism a regiuniiVinnyþea.

Programul propriu-zis afost deschis de formaþia vo -cal-instrumentalã „Buko -vynka“ a fi lialei Iaºi, îndru -mãtor prof. Gorovei Ilie,care a interpretat douã me -lo dii populare ucrainene„Gândurile mele, gânduri“,pe versurile poetului Tarasªevcenko ºi „Verde-i se -cara“ , aplaudate frenetic despectatori.

A urmat apoi, un pro-gram de muzicã clasicã cuparticiparea Cvintetului desuflãtori al Colegiului, carea in terpretat lucrarea „Di -ver tisment“ de Vasile Jianu, în drumãtor prof.Neculai Mus teaþã ºi un moment muzical core-grafic pre zentat de formaþia de dansuri „Vesel -ka“ a filialei Iaºi a UUR, care a prezentat undans þigãnesc ºi dan surile ucrai nene „Berez -neanka“ ºi „Hopac“.

Programul prezentat a constituit un real suc-ces ºi a fost apreciat atât de oaspeþii noºtri dinUcraina, cât ºi de repre zen tanþii organelorlocale.

A urmat un moment de teatru: grupa deteatru formatã din elevii clasei a XII-a a

Colegiului „Octav Bãncilã“ a prezentat „Crã -iasa fãrã cusur“ de Bogdan Ulmu, dupã GeorgeCãlinescu, îndrumãtor prof. Alice Sfaiþer. Mo -

men tul prezentat s-a bucurat de o primiredeosebit de caldã din partea publicului.

Programul a continuat cu trei cântece ucrai -

nene: „Verde-i secara, verde“, „M-am îndrãgos-tit de ªevcenko“ ºi „Taras ªevcenko" (ultimeledouã pe versurile ºi în aranjament muzical alpoetului ºi compozitorului Mihai Voloºciuc) îninterpretarea grupului vocal „Vocile Negos -tinei“, din satul Negostina, judeþul Suceava,îndrumãtor Felicia Grigoraº, ºi cu un colaj demelodii ucrainene îndrãgite în interpretarea for-maþiei „Cãlina roºie“ a filialei Maramureº aUUR, solist Miroslav Petreþchi, care au generatropote de aplauze.

Prima parte a programului a încheiat-o for-maþia de folclor tradiþional „AdamosBrass“, care a prezentat un buchet demelodii populare româneºti în inter-pretarea solistei formaþiei, îndrumãtorprof. Liviu Adamache.

Programul prezentat de formaþiiledin þarã a fost presãrat cu momentepoetice ºi muzical-coregrafice: recitãridin creaþia poetului sãrbãtorit, în limbaucraineanã ºi românã, în interpretareastudenþilor Alina Grigoraº, Iulia Frã -tãucean, membri ai filialei Iaºi a UUR,ºi elevilor ªtefania Sandu ºi Vlad Popa,de la Colegiul de Artã „Octav Bãn cilã“;un moment de dans sportiv pre zentatde una dintre speranþele filialei noastre,eleva Otilia Serdenciuc; un momentfolcloric cu participarea elevei DianaMarcu, care a interpretat cântecul po -pular „Ciobãnaº din Iaslovãþ“ ºi studiupentru pian op 39 în do minor de Ser -ghei Rahmaninov, în interpretareaelevei Alina Andriuþã, îndru mãtor prof.

Carmen Zaharia Danicov.

(Continuare în pagina 7)

7curierul UcRainean

(Urmare din pagina 6)

În finalul primei pãrþi a programului, poetulºi compozitorul de etnie ucraineanã MihaiVoloºciuc a recitat poezia „A venit ªevcenkola Iaºi...“, creaþie proprie, dedicatã acestui eve -niment.

Onoarea de a încheia manifestãrile dedicatecelei de-a 199-a aniversãri a naºterii poetuluiucrainean Taras ªevcenko l-a avut ansamblul decântece ºi dansuri „Izvoraºul“ din Vinnyþea,îndrumãtor prof. Teteana Stineanska, care aprezentat dansurile: „Dans huþul“, „Polca dinPolissea“, „Polca Vaseleciki“, „Ca dril“, „Dansbucovinean“ ºi „Hopac“. Programul prezentatde elevii ªcolii de Artã din Vinnyþea a fostpresãrat cu cântece interpretate de solistul an -sam blului: „Ochi cãprui, sprâncene negre“,„Maricika“, „Kie vul meu drag“ ºi „Noapte culunã“, precum ºi cu poezii din creaþia poetuluiTaras ªevcenko, recitate de ele-vii ªcolii de Artã din Vinnyþea.

Manifestãrile s-au încheiat cuintonarea cântecului „Amar înnoapte Niprul plânge“ de cãtretoate formaþiiile participante laacest eveniment, pe scenã fiindinvitaþi ºi oaspeþii noºtri deonoare din Ucraina ºi din þarã.

În holul sãlii de festivitãþi aColegiului Naþional de Artã„Oc tav Bãncilã“, au fost pre zen -te douã echipe de încondeietoride ouã din Bu co vi na cu ex po na -tele lor specifice ºi, de ase -

menea, cu obiectede artã po pu larãtradi þio nalã oexpozi þie de cartedin crea þia poetu-lui sãrbãtorit, cãrþiale scrii torilor den a þ i o n a l i t a t eucrai neanã dinRo mâ nia ºi presãeditatã de UUR.

Oaspeþii noºtriau apreciat cã afost un programreuºit, o adevãratãrepetiþie pentru„Anul ªevcenko“, care se va sãrbãtori în 2014,când se vor împlini 200 de ani de la naºtereapoetului ucrainean. Din discuþiile purtate lafinalul evenimentului au rezultat câteva idei

privind organizarea la nivelul filialelor, dar ºila nivel central a acestei grandioase manifestãri.

Aspecte din program au fost înregistrate deo echipã de la Radioteleviziunea Iaºi ºi de

redactorul emisiunilor pentruminoritãþi de la Radio Iaºi.Consulul general al Ucrai nei, dlVasyl Boieciko, deputatul ucrai -ne nilor din România, dl IonMarocico, ºi preºedintele filialeiIaºi a UUR au acordat câte unscurt interviu pentru TVR Iaºi,iar dl Ion Marocico ºi HrihorciucVictor ºi pentru Emisiunea pen-tru minoritãþi a Radio Iaºi.

Victor HRIHORCIUC

La Rãdãuþi

„Taras ªevcenko este un cântãreþ original ºiinegalabil în literatura ucraineanã, care a cântatcu mintea ºi sufletul realitãþile tragice alepoporului sãu, a lãsat poeme ºi poveºtile înflo -rite în rama lor de umbrã ºi a devenit un luptã-tor fierbinte pentru libertatea poporului sãu“(Mihail Sadoveanu).

Opera sa literarã ºi cea de maestru al penelu-lui din anii maturitãþii se încadreazã în miºcarearevoluþionarã care a dus la eliberarea Ucraineiºi formarea unui stat independent ºi suveran.

Taras ªevcenko este pentru ucraineni ceea cereprezintã Mihai Eminescu pentru români.

În luna martie a fiecãrui an, ucrainenii depretutindeni, din Ucraina ºi din diaspora, seadunã împreunã pentru a-l omagia pe geniul lorspiritual Taras ªevcenko.

Anul acesta ºi-au unit forþele ucrainenii dinRomânia, prin organizaþia lor - UniuneaUcrainenilor din România ºi din Ucraina, prinConsulatul Ucrainei la Suceava ºi prin Aso -ciaþia „Ucraina-Lumea“ ºi au realizat un spec-tacol omagial în comun, un spectacol grandiosconcretizat în recitãri din lirica ºevcenkianã,soliºti ºi grupuri vocale ºi instrumentale,dansuri ºi muzicã uºoarã care, împreunã, auadus prinosul de recunoºtinþã marelui Cobzar alUcrainei, la Casa de Culturã din Rãdãuþi, la 16martie 2013.

Astfel, formaþiile artistice „Speranþa Cetãþii“

din Siret, formaþiile artisticede tineret ºi de adulþi dinMaramureº, ansamblul po -pular „Polonynka“ din Pal -tinu-Suceava, format doardin oameni în vârstã, pre -cum ºi grupul de me nestrelide la Cernãuþi la care seadau gã renumitul cob - zar/menestrel Ivan Der da,artist al Poporului dinUcrai na, au încântat pu -blicul spectator ucrainean ºiromân din salã, timp depeste trei ore, prin inter-pretarea cântecelor pe maimulte voci, pe versurile ma -relui poet sau din folclorul popular ucrainean.

Spectatorii au fost extrem de impresionaþi,rãsplãtind prin aplauzefurtunoase ºi chemându-ila rampã de nenumãrateori pe artiºti, impresionaþide repertoriul bogat ºivariat, de coregrafia dan -surilor dinamice ºi suges-tive, dar mai ales de cro-matica costumelor.

Artiºtii s-au dovedit afi profesioniºti ºi au fostsusþinuþi moral de pre -zenþa unui public recep-tiv, cald ºi ospitalier. Însalãs e

aflau personalitãþile: IvanDraci, poet contemporanal Ucrainei, Erou alUcrainei, preºedinte alAsociaþiei „Ucraina- Lu -mea“, precum ºi se cre taraAsociaþiei, doamna AllaKendzera, Excelenþa Sa,domnul Vasyl Boie ciko,consulul general alConsulatului Ucrainei laSuceava, doamna LeseaGorova, artist emerit al

Ucrainei, dl ªtefan Buciuta, preºedintele UUR,reprezentanþii organelor locale din Rãdãuþi ºiSuceava, poetul Ion Cozmei, traducãtorulcreaþiei lui ªevcenko, un numeros public -ucraineni ºi români din Rãdãuþi ºi din zonã,presa scrisã, video ºi oralã. Poetul Ivan Draci aînmânat, la sfârºit, un coº cu flori artiºtilor,declarând:

„Când douã popoare europene ºi vecine ºtiusã-ºi omagieze împreunã geniile lor, urmaºii levor urma modelul în toate sferele vieþii, asigu -rând un viitor trainic de înþelegere ºi conlucrarepopoarelor lor“.

Vichentie nICOLAICIUC

curierul UcRainean8

Domnul Mihai Macioca, prim-vice pre -ºedinte al Uniunii Ucrainenilor din România,preºedinte al filialei Satu Mare a UUR, esteprimul laureat din România al Premiului„Fondul Taras ªevcenko“.

Îl cunosc pe dl Mihai Macioca, nãscut la 24aprilie 1932 în satul Remeþi, judeþul Mara -mureº, încã din copilãrie. Mi-au vorbit multdespre dl Mihai Macioca, care în acea perioadã(anii 1960) deþinea funcþia de preºedinte alCooperativei Agricole de Producþie din Remeþi,judeþul Maramureº, pãrinþii mei. Din spuselelor am reþinut faptul cã gospodãria colectivã aînregistrat cele mai bune rezultate ºi succese înperioada în care a fost condusã de domnia sa.Mihai Macioca a creat toate con diþiile pentru calocuitorii satului Remeþi sã aibãposibilitatea de a munci ºi de a-ºiasigura nevoile ma teriale ºi finan-ciare. El cãuta mereu surse de venitpentru locui torii satului Remeþi. Încondiþii de viaþã grele de atunci, dlMa cioca a sprijinit acordarea deaju toare (materiale ºi financiareetc.) pentru ca consãtenii sãi sã-ºiridi ce locuin þe ºi altele. Mai târziu,dl Ma cio ca a ocupat alte funcþii (se -cretar pe pro bleme agrare al raionu-lui Sighet, preºedinte al U.J.C.A.P.Satu Mare º.a.), continuând sã-ºiajute consãtenii.

Astãzi, când mi-am format opãrere proprie despre dl Mihai Ma -cioca pot afirma cã domnia sa esteun om responsabil, un bun or ga -nizator ºi conducãtor. În calitate deprim-vicepreºedinte al Uniunii Ucrai nenilor dinRomânia ºi de preºedinte al filialei Satu Mare aUUR (din 9 aprilie 2000), dl Mihai Maciocacolaboreazã intens cu organele puterii în rezol -varea problemelor pe care le au etnicii ucrai -neni nu numai din Satu Mare, ci ºi din altejudeþe ale Româ niei. Din iniþiativa sa ºi cu par-ticiparea sa activã, Consiliul Judeþean ºi Con -siliul Local Satu Mare au alocat fonduri pentruinstalarea bustului lui Taras ªevcenko la SatuMare. Dl Macioca a luat parte activã la ridi-carea bustului lui Taras ªevcenko ºi în alteoraºe ale României. El a fost iniþiatorul Acor -dului de colaborare tehnico-ºtiinþificã trans -frontalierã între judeþul Satu Mare ºi regiu neaTrans carpatia. A contribuit la rea lizarea proiec-tului de înfrãþire a oraºului Negreºti Oaº (Ro -mânia) ºi Teaciv (regiunea Trans carpatia,Ucrai na). A sprijinit realizarea proiectelor euro -

pe ne iniþiate de Consiliul Local ºi ConsiliulJudeþean Satu Mare cu atragerea partenerilordin Ucraina. Dl Mihai Macioca a fost iniþiatorulpredãrii limbii ucrainene în satul Micula (ju -deþul Satu Mare). El a organizat numeroasemani festãri dedicate memoriei lui Taras ªev -cen ko, Holodomorului, Zilei Naþio nale a Ucrai -nei, Zilei Constituþiei Ucrai nei, precum ºinume roase simpo zi oane, acþiuni culturale inter -

etnice etc. A participat la multe conferinþe inter-naþionale, organizate în Ucraina, Ungaria, Slo -va cia, Danemarca etc. în problema colaborãriitrans fron ta liere. A sprijinit ma te rial, financiar ºiîn alte moduri familii nevoiaºe. Dl Mihai Ma -cio ca îºi aduce în mod constant contribuþia ladez voltarea identitãþii na þio nale ucrainene ºi laconso lidarea relaþiilor culturale ºi de afaceriîntre România ºi Ucraina, desfãºoarã o bo gatãactivitate pe tãrâmul cultural ucrainean, acti -veazã intens în cadrul organizaþiilor ucrainenedin România, mai ales din judeþul Satu Marecare au ca obiectiv pãstrarea, exprimarea ºi în -cura jarea conºtiinþei etnice, lingvistice, cultu -rale ºi religioase a cetã þenilor români de etnieucraineanã. Toate aceste acþiuni ºi multe altelearatã cã dl Mihai Macioca meritã acest titlu deonoare de laureat al Premiului „Fondul Tarasªevcenko“.

Menþionez cã Premiul „Fondul Taras ªev -cenko“ se acordã anual (douã premii pentruucrainenii din Ucraina ºi unul pentru diasporaucraineanã). De regulã, înmânarea diplomei delaureat al Premiului „Fondul Taras ªevcenko“are loc la Kaniv, lângã mormântul lui Tarasªevcenko. Întrucât dl Mihai Macioca nu a pututsã vinã, la 14 septembrie 2012, în Ucraina pen-tru a participa la ceremonia înmânãrii diplomei

de laureat al Premiului „Fondul Tarasªev cenko“, m-a împuternicit pe minesã-l re pre zint la acest eveniment.Acestea au fost pentru mine momenteemoþionale de neuitat... Desigur, s-adorit ca diploma de laureat al Premiu -lui „Fondul Taras ªevcenko“ sã-i fieînmânatã dlui Mihai Macioca de cãtrepreºedintele acestuia. Spre mareabucurie dna Liudmyla Krasyþka,strãstrãnepoata lui Taras ªevcenko areuºit sã vinã la Satu Mare (România)ºi i-a înmânat diploma de laureat alPremiului „Fondul Taras ªev cenko“personal dlui Mihai Macioca, în ziuade 22 martie 2013. La manifestareade înmâ nare a diplomei de laureat alPremiului „Fondul Taras ªevcenko“dlui Mihai Macioca au fost prezenþiprefectul Consiliului Judeþean Satu

Mare, dl Eugeniu Avram, primarul ora ºuluiSatu Mare, dl Coica Costel Dorel, alþi re pre -zentanþi ai puterii judeþene ºi locale Satu Mare,consulul general al Ucrainei în România, dlVasyl Boieciko, ºeful Catedrei de filologieucraineanã ºi culturologie a Academiei de Avo -caturã a Ucrainei, prof. Teteana Konon ciuk,preºedintele Uniunii Ucrainenilor din România,dl ªtefan Buciuta, membrul de onoare al UUR- filiala Satu Mare, dl Vasile Moiº (fost adjunctal preºedintelui Senatului României), preºe din -þii filialelor judeþene ale UUR, ziariºti, oamenide ºtiinþã etc.

Îi doresc din suflet dlui Mihai Macioca,primul laureat din România al Premiului „Fon -dul Taras ªevcenko“ multã sãnãtate, noi rea -lizãri ºi mari succese.

Traducere de Ion ROBCIUC

MMiihhaaii MMaacciiooccaa -- pprr iimmuull ll aauurreeaattdd iinn RRoommâânniiaa aa ll PPrreemmiiuu lluu ii„„FFoonndduull TTaarraass ªªeevvcceennkkoo““

Ivan Dubovyci (Ucraina)

Dl Ivan Dubovyci, dna Liudmyla Krasyþka, dl Mihai Maciocadna Teteana Konon ciuk, dl ªtefan Buciuta

Domnule consul general, Doamnã preºedintã a Fondului „Taras ªevcenko“,Domnule preºedinte al Uniunii Ucrainenilor din România,Domnule prefect,Domnule preºedinte al Consiliului Judeþean,Domnule primar,Stimaþi invitaþi,

Mã simt copleºit de încãrcãtura emoþionalãa evenimentului la care participãm ºi vãmulþumesc tuturor pentru participare, pe care oconsider ca un semn de apreciere ºi de simpatiepentru comunitatea ucrainenilor din judeþulSatu Mare.

Aceastã diplomã încununeazã strãdaniileîntregii noastre comunitãþi de a pãstra tradiþiileºi valorile patrimoniului cultural al ucraine-nilor ºi eforturile noastre pentru valorificareatezaurului literar ºi artistic lãsat moºtenire de

Cobzarul naþiunii noastre, Taras Hryhorovyciªevcenko.

Atunci când i-am ridicat bustul în Parcul„Vasile Lucaciu“ din centrul municipiului SatuMare sau când am organizat Simpozionul inter-

naþional „Taras ªevcenko - un apostol al nea-mului ucrainean“, nu ne-am gândit la re com -pense.

Pãstrarea neatinsã a memoriei pãrinteluispiritual al Ucrainei am considerat-o ca pe odatorie de onoare ºi de conºtiinþã. În acelaºitimp, mã bucurã nespus de mult cã eforturilenoastre au fost apreciate ºi rãsplãtite cu aceas -tã diplomã, care ne încântã, dar ne obligã înacelaºi timp.

Apreciez cã aceastã diplomã mi-a fost acor -da tã nu numai mie personal, ci întregii comu-nitãþi a ucrainenilor din România, UUR, comi -tetului filialei Satu Mare a UUR.

Mulþumesc conducerii Uniunii Ucrainenilordin România care a fost în permanenþã alãturide noi ºi ne-a sprijinit toate activitãþile.

Nu în ultimul rând, mulþumesc autoritãþilorlocale, Prefecturii, Consiliului Judeþean ºi Pri -mã riei, prin reprezentanþii lor, pe care i-amsim þit mereu alãturi de noi ºi fãrã sprijinul cã -ro ra eforturile noastre nu ar fi fost atât de rod-nice.

(Continuare în pagina 9)

Cuvântul dlui Mihai Macioca la ceremonia de înmânare a diplomei

V-aþi gândit cã fiecare om care trece pestradã are o poveste de spus? ªi cã noi la rân-dul nostru suntem o poveste? Cu siguranþã,prinºi de problemele cotidiene ºi bombardaþicu mo dele false, uitãm cã frumuseþea stã înlucrurile simple ºi cã fiecare dintre noi e orotiþã importantã în mecanismul de funcþionarea Univer sului... Aºa anonimi cum suntem...

Veþi spune cã a dat astenia de primãvarãpeste mine. Nici vorbã. Fiind nãscutã primã-vara, am imunitate la dumneaei. ªi apoi, sim -þiþi asemeni mie... doar cã goana asta nebunãspre un nu ºtiu ce ºi un nu ºtiu unde nu ne mailasã timp sã ne gândim la astfel de aspecte.

Prinsã ºi eu în vârtejul sarcinilor de serviciuºi al celor familiale, am refuzat de multe oriinvitaþia care mi s-a fãcut sã mã opresc dinacest carusel ºi sã descopãr omul de lângãmine. Într-un final am acceptat ºi, iatã-mã, laGura Humorului în compania unor tineriminu naþi, care de ceva vreme, încearcã sãredea sensul real a ceea ce înseamnã comuni-carea inter umanã, s-o readucã din lumea virtu-alã, în cea realã... Vorbesc aici de ManuelaSilter, de Cristina Hurjui, de Petru ªoiman, deIonuþ Balan, de George Sauciuc, de BogdanPopescu, de Alexandru Ifrim.

Cei pe care i-am enumerat mai sus fac partedin Intercoolt, organizaþie nonguvernamentalãcu specific intercultural din judeþul Suceavacare reuneºte în cadrul ei tineri membri aigrupurilor etnice din judeþul Suceava, dar ºireprezentanþi ai societãþii civile ºi este un pro-motor activ al dezvoltãrii interculturale ajudeþului Suceava. Aceºti tineri mãrturisesc cã„pentru noi dezvoltarea interculturalã repre -zintã oportunitatea de a lucra împreunã ºi de apune în valoare diferenþele de naturã culturalã,etnicã, religioasã ca resurse pentru dezvoltareade iniþiative care sã vinã în întâmpinareanevoilor comunitãþilor din judeþul Suceava“.

Activitatea de la Gura Humorului s-a intitu-lat Biblioteca Vie... Ce este o Bibliotecã Vie?

De la organizatori aflãm cã „Biblioteca Vie îºipropune sã promoveze respectul pentru drep-turile omului ºi demnitatea umanã, sã atragãatenþia asupra diversitãþii în toate formele ei ºisã stimuleze dialogul între oameni. BibliotecaVie funcþioneazã ca o bibliotecã normalã. Îþiiei un permis ca sã pãºeºti în acest spaþiu deînvãþare, gãseºti aici rafturi cu cãrþi pe care sãle rãsfoieºti, bibliotecari care îþi recomandãcãrþi ce îþi pot schimba viaþa, un loc unde poþifi doar tu ºi paginile cãrþii pe care ai ales-o.Însã ce face din Biblioteca Vie o experienþãmi nunatã? Simplul detaliu cã pe rafturi Cãrþilesunt Oa meni care intrã într-un dialog personalcu tine, Cititorul“.

La întâlnirea din februarie cãrþile au fost:Boreslaw Petraºuc - „Familia mixtã - cedare,acceptare sau pur ºi simplu iubire...?“, Sebas -tian Fraseniuc - „Livada cânturilor divine“,Geor ge Sauciuc - „Huþul“, Sergiu Stoica -„Noi oferim, nu cerem“, Lãcrãmioara Gri -gorciuc -„Surâsul lacrimii“.

Cititorii ºi cãrþile au interacþionat într-undialog viu, eliberat de constrângeri ºi cliºee. Lafinalul întâlnirii s-au cules gândurile parti ci -pan þilor.

„Am acumulat multe informaþii, am cunos-cut oameni noi, mi-am rãspuns la multe între-bãri, am fost ºi barman... chiar mi-a plãcut!!!“(Gabriel Macoviciuc).

„Nu mi-a plãcut cã timpul a fost preascurt... activitatea de atãzi m-a ajutat sã privescaltfel lumea, sã înþeleg altfel lucrurile... m-amsimþit foarte bine...“ (Victor Grigoraº).

„Mi-au plãcut mult Cãrþile de astãzi: diver -se, tratând subiecte legate de viaþa cotidianã...m-am simþit ca ºi cum aº fi trãit o sãptãmânãîntr-o zi ºi mã bucur sã vãd din ce în ce maimulþi tineri alãturi de noi“ (Ionuþ Balan).

„Existã momente în viaþã când adunãmpietre, existã momente în viaþã când trebuie sãaruncãm pietrele pentru a ne apãra... noi astãziam adunat pietrele, am construit un zid de

apãrare în jurul multiculturalismului care esteo bogãþie spiritualã a zonei noastre“ (SebastianFraseniuc).

„A fost o experienþã interesantã pentrumine, m-am simþit mai tânãr astãzi, fiind în -con jurat de atâta tinereþe... Am discutat desprevi kingi, despre originea cuvântului „ucrai -nean“. Astfel de întâlniri ne vor ajuta sã scã -pãm de stereo ti puri, sã construim o socie ta tecare sã-ºi respecte va lorile“ (Boris Petra ºuc).

Întâlnirea cititorilor cu oamenii-cãrþi naºtebiblioteci fericite ºi o lume mai bunã. Nu mãcredeþi? Veniþi sã vã convingeþi.

Convalia HReHORCIUC

9curierul UcRainean

(Urmare din pagina 8)

Consider cã cel mai mare succes al comite-tului UUR, filiala Satu Mare este realizareaunei colaborãri, conlucrãri bune cu autoritãþilelocale, cu instituþia prefectului, cu ConsiliulJudeþean, Consiliul Local, presa, televiziunealocalã, cu toþi parlamentarii din judeþul SatuMare, precum ºi cu ºefii instituþiilor judeþuluiSatu Mare de la care am primit ºi primim spri-jin constant.

Aceastã conlucrare a permis realizarea unorsuccese printre care aº aminti: introdu cereastudiului limbii ucrainene la clasele I-VIII ºiînfiinþarea unei grãdiniþe cu predare în limbaucraineanã în cadrul ºcolii din comuna Miculaunde trãiesc cei mai mulþi ucraineni din judeþ;realizarea acordului de colaborare tehnico-ºti-inþificã între Consiliul Judeþean Satu Mare ºiConsiliul Regional al regiunii Trans carpatia.Acest acord a fost încheiat la iniþiativa consu -lului general, domnul Vasyl Boieciko, ºi dupãmulte insistenþe din partea filialei noastre careau durat timp de 2 ani, la începutul anului2006, dupã mai multe întâlniri ale unor dele-gaþii din partea judeþului nostru ºi a regiuniiTrans carpatia, acest acord a fost parafat laSatu Mare, în octombrie 2008. Acordul a creato bazã legalã de colaborare multiplã întrejudeþul nostru ºi regiunea Transcarpatia, ceea

ce a permis participarea noastrã la diferiteacþiuni culturale de parteneriat, schimb deexperienþã, înfrãþire între localitãþi ºi altele.

Cele mai vii mulþumiri se cuvin, aºa cumeste firesc Fondului „Taras ªevcenko", doamneiLiudmyla Krasyþka, strãstrãnepoata mareluiom de culturã, din partea surorii Kateryna carea fãcut efortul sã fie azi alãturi de noi. Aducemmulþumiri tuturor celor care au participat laSimpozionul internaþional „Taras ªevcenko -un apostol al neamului ucrainean“ cu comu-nicãri de înaltã þinutã ºtiinþificã, cercetãtorilordin Kiev ºi Lviv, care dupã cum am înþeles aufost iniþiatorii acordãrii acestei diplome, înfrunte cu doamna doctor profesor TeteanaKononciuk din cadrul Academiei de Avocaturãdin Kiev ºi dlui Ivan Dubovyci, doctor în ºtiinþegeografice ºi în drept internaþional, membrucorespondent al Academiei Forestiere dinUcraina, care sunt prezenþi la întâlnirea noas-trã, acestuia din urmã ºi domnului Moiº Vasile,membru de onoare al UUR-filiala Satu Mare, lemulþumesc pentru conducerea lu crãrilor aces-tui simpozion.

Cu acest prilej, vreau sã mulþumesc Consi -liului Judeþean ºi Local pentru finanþarea bus-

tului lui Taras ªevcenko ºi pentru locaþia acor-datã în Parcul „Vasile Lucaciu“ lângã Cate -drala bisericii ortodoxe, Muzeul Judeþean ºiMonumentul ostaºului român.

Pentru toate aceste considerente comitetulfilialei noastre a hotãrât acordarea titlului demembru de onoare al UUR - filiala Satu Mareurmãtoarelor personalitãþi: EUGENIUAVRAM - prefectul judeþului Satu Mare, ADRI-AN ªTEF - preºedintele Consiliului JudeþeanSatu Mare, DOREL COICA - primarul oraºuluiSatu Mare, IULIU ILYIEª - fost primar,VIOREL SOLSCHI - fost viceprimar, RADUGIURCA - fost prefect, VIOREL CIUBOTA -fost director al Muzeului Judeþean Satu Mare,LIVIU MARTA - directorul Muzeului JudeþeanSatu Mare, ANIÞAS IOAN - ziarist, scriitor;DUMITRU ÞIMERMAN - ziarist, scriitor;CORNEL BURCEA - inginer, NICOLAE BURA- fost primar Negreºti Oaº, ION URDA - medicveterinar, STELIAN POPA - inginer, director;ION CORNEANU - profesor doctor; ªTEFANDOBOª - primarul comunei Micula, PAULDANCU - preºedintele slovacilor, filiala SatuMare.

Vã mulþumesc tuturor!

Opreºte-þi, frunzã, lacrimile tale,cãci prea devreme vrei sã poposeºtipe ceasul meu, ca sã-þi reverºi, agale,susurul ploii, din ceruri-mpãrãteºti...

Stau singur la ferastra mea din mine,un înger mã îndeamnã spre neant,-oare vrea frunza mea, ca sã învie,sã-mi semene în umbra-mi un liant?..

Opreºte-þi curgerea,cãci luna se prelingepe cornul lunii, adormit în mine,de mâine am sã plec spre adâncuri mai divine,între altarele de codrii sã mã-nec...

Pablo ROMAnIUC

F R U N Z ÃF R U N Z ÃC Ã L Ã T O A R EC Ã L Ã T O A R E

Pentru MF, care a plecat sã-nmugureascã crângul...

o altfel de bibliotecå… una încare cårÆile au douå picioare

Cuvântul dlui Mihai Macioca la ceremonia de înmânare a diplomei

curierul UcRainean10

În perioada 2 - 5 aprilie 2013, s-a desfãºuratîn municipiul Caransebeº din judeþul Caraº-Severin cea de-a XXI-a ediþie a Olimpiadeinaþionale de limba ºi literatura ucraineanã. Auajuns pe aceste meleaguri elevii care s-au cali-ficat la etapa judeþeanã din judeþele Maramureº,Suceava, Botoºani, Timiº ºi Caraº-Severinînsoþiþi de profesorii suprave ghe tori, precum ºide distinºi profesori ai Comisiei Cen trale. Gaz -dele ne-au întâmpinat cu multã cãldurã ºi nu audezminþit zicala cã… „Banatu-i fruncea“.

Festivitatea de deschidere a olim piadei aavut loc în data de 2 aprilie 2013, începând cuorele 18.00 la Casa de Culturã „Geor ge Suru“pentru încã douã olim piade de limbi slave - rusãma ter nã ºi croatã. În prezidiu s-au re gã sitoameni de seamã ai jude þului, preºedinteleUniu nii Ucrai ne nilor din România, re pre zen -tanþi ai ambasadelor, repre zentanþi ai Minis -terului Edu caþiei Naþionale ºi ai Inspec to ratuluiªcolar Jude þean, pre ºedinþii Comisiilor naþio -nale de evaluare, invitaþi de onoare, dupã cum

urmeazã: dlNico lae Borcean- city manager almunicipiului Ca -ran sebeº, dl IlieIova - vice pre -ºedinte al Con si -liului Jude þeanCaraº-Se ve rin, dlCornel Ga lescu -vi ce primar almuni cipiului Ca -ran sebeº, dl ing.ªtefan Bu ciuta -preºedintele Uniunii Ucrainenilor din România,prof. dr. Paul Mihai ªuºoi - inspector ºcolargeneral, prof. dr. Nicolae Grindeanu - inspectorºcolar general adjunct, prof. dr. Eva Nagy -director al Cabinetului secretarului de stat pen-tru în vã þã mânt în limbile minoritãþilor, dna PaºaPolicov - expert în cadrul Ministerului Educa -þiei Naþionale, prof. dr. Ion Robciuc - preºedinte

al ComisieiCen trale -Lim ba ma -ter nã ucrai -neanã, prof.dr. FeodorChirilã - pre -ºe dinte alC o m i s i e iCen trale -Limba ma -ternã rusã,Excelenþa Sadl TeofilRen diuk -m i n i s t r u -con silier alAmba sadeiUcrainei laBucureº t i ,

Ex ce lenþa Sa dl Aleksandr Vinnik - ataºat cul-tural al Ambasadei Fede raþiei Ruse la Bucu -reºti, dl Ghera Slo bo dan - deputat în Parla -mentul Româ niei, dl Ivan Liber - preºedinte alUniunii Ucrainenilor din România - filialaCaraº-Severin, din partea Uniunii Ucrainenilordin România a fost prezent ºi preºedintele fi -lialei Maramureº, prof. Petreþchi Miroslav, carea încântat auditoriul cu un potpuriu de cânteceucrainene alãturi de membrii formaþiei „Cer -vona kalyna“.

În cuvântul dumnealor, oficialitãþile s-auadresat, în primul rând, elevilor participanþi laaceste olimpiade, subliniind importanþa limbiimaterne în dezvoltarea personalitãþii elevilor ºiîn pãstrarea propriei culturi. De asemenea, afost eviden þia tã armonia interetnicã care dom -neºte în judeþul Caraº-Severin de multe vea curi.

Domnul preºedinte ªte fan Buciuta i-aîndemnat pe elevii ucraineni sã-ºi pre þuiascãlimba maternã, sã fie mândri de ceea ce sunt ºisã participe atât la olim pia de, cât ºi la concur-surile organizate ºi finanþate de Uniunea Ucrai -nenilor din România, do rind succes tu turor par -tici pan þilor la cele trei olim piade gãzduite deCaran sebeº.

(Continuare în pagina 11)

Dupã ce anul trecut cea de-a 20-a ediþie aOlimpiadei de limba ºi literatura ucraineanã s-adesfãºurat la Timiºoara, anul acesta i-a venitrândul Inspectoratului ªcolar Judeþean Caraº-Severin sã organizeze faza naþionalã. Fazanaþionalã a olimpiadei s-a desfãºurat în perioa-da 2-5 aprilie în municipiul Caransebeº laLiceul Teoretic „Traian Doda“ la care au con-curat 37 de elevi din judeþele Botoºani, Caraº-Severin, Maramureº, Su cea va ºi Timiº. Tot înaceastã perioadã au concurat în cadrul LiceuluiTehnologic „Dacia“ la limba ºi literatura mater-nã croatã ºi la rusã 60 de elevi din Caraº-Severin (la lim ba croatã) ºi din Brãila, Cons -tanþa, Iaºi, Mara mureº, Suceava ºi Tulcea (lalimba rusã modernã).

Festivitatea de deschidere a avut loc marþi, 2aprilie la Casa de Culturã „Gheorghe Suru“, di -rec tor Ioan Cojocaru, în prezenþa inspec to ruluiºco lar general, prof. dr. Paul Mihai Susaiu ºi ainsp. gene ral adjunct prof. dr. Nicolae Grin dea -nu.

La acest eveniment au fost invitate perso na -l i tãþi ale judeþului Caraº-Severin ºi ale adminis -tra þiei locale. Prezenþi în prezidiu au fost vice -preºedintele Consiliului Ju de þean Ilie ªova,viceprimarul muni cipiului Caransebeº, CocaGo lescu, city manager Nicolae Bor cean care apre zentat ºi cuvântul de salut din partea pri-marului Marcel Bela. Din partea MinisteruluiEdu caþiei Naþionale au fost pre zenþi directorulCabinetului secre tarului de stat pentru învãþã -mântul în limbile minoritãþilor, Eva Nagy ºiexpertul la Ministerul Educaþiei Naþionale, Di -rec þia Minoritãþi, Paºa Policov, organizatorulprincipal ºi vicepreºedinte al Comisiei pentruOlim piada de limba ºi literatura ucraineanã,con silier în Ministerul Educaþiei Naþionale,Direcþia Minoritãþi, prof. Elvira Codrea, a lipsitpe motiv de boalã, cãreia îi dorim grabnicãînsã nã toºire.

La deschidere au participat invitaþi de laambasadele Ucrainei, ministrul-consilier Teo filRen diuk ºi al Federaþiei Ruse, Ale ksandrMichici.

Din partea Uniunii Ucrainenilor din Româ -nia au fost invitaþi ºi au participat preºedintele,ªtefan Bu ciuta, prim-vicepreºedintele Mi roslavPetreþchi, vicepreºedintele Ivan Liber, pre -ºedintele filialei Caraº-Severin a UUR, care s-aocu pat ºi de susþinerea participan þilor la Olim -piada de limba ºi lite ra tura ucraineanã.

Pentru buna desfãºurare a concursului laaceastã a 21-a ediþie am avut un mare sprijindin partea domnului prof. dr. Ion Robciuc carela rugãmintea mea ºi a inspectorului de specia -litate, Lucia Mi hoc, a acceptat sã prezideze co -mi sia de evaluare a concursului, fiind preºe -dintele acesteia.

Nu au lipsit din salã nici ceilalþi inspectoride specialitate Simona Malearciuc din Mara -mureº ºi Ioan Câmpean din Timiº, ºi nici uniiprofesori evaluatori sau însoþitori precum: LiviaRoman, Mihai Bobic, Violeta Lazarciuc,Mihaela ªimonea, Anca ªtiubianu, Anto netaChideºa, Emilia Codrea, Ledia Spivaliuc, IlieSauciuc, care au pregãtit ºi însoþit elevii la con-curs.

În prezidiu la deschidere au mai fost invitaþipreºedinþii comisiilor pentru limba rusã dl prof.

dr. Feodor Chirilã. Din partea croaþilor a parti -cipat deputatul Ghera Slobodan.

Personalitãþile invitate în prezidiul adunãriiau rostit alocuþiuni îmbãrbãtând cadrele didac-tice ºi organizatorii, iar eu am mulþumit gazde-lor pentru buna organizare a acestei olimpiadeºi, de asemenea, am elogiat organele Admi -nistraþiei Judeþene ºi Locale pentru implicareaîn buna desfãºurare a celei de-a 21-a ediþii aOlimpiadei de limba ºi literatura ucraineanã.

Dupã alocuþiuni a avut cuvântul MiroslavPetreþchi, prim-vicepreºedintele UUR ºi pre ºe -din tele filialei Maramureº a UUR, care a venitcu grupul ar tistic „Cervona kalyna“ ºi prinvocea lui a sus þinut un microrecital de muzicãucraineanã spre deliciul publicului participant.A doua zi eu am vizitat Liceul Teoretic „TraianDoda“ unde am fost întâmpinat de directorulliceului dl Felix Borcean ºi m-am întâlnit cuComisia de evaluare a lucrãrilor condusã de dlpreºe dinte Ion Robciuc.

Uniunea Ucrainenilor din România, anulacesta, a oferit drept premii pentru primiiclasaþi cãrþi valoroase editate de UUR, iar pen-tru toþi participanþii a organizat o excursie cuautocarul la Castelul Huniazilor din judeþulHunedoara.

ªtefan BUCIUTA,preºedintele UUR

O L I M P I A D A N A Þ I O N A L Ã D E L I M B AO L I M P I A D A N A Þ I O N A L Ã D E L I M B Aª I L I T E R A T U R A U C R A I N E A N Ã , ª I L I T E R A T U R A U C R A I N E A N Ã ,

EDIÞIA A XXI-A

curierul UcRainean 11

(Urmare din pagina 10)

Preºedintele Comisiei Centrale, profesordoctor Ioan Robciuc a subliniat faptul cã tânãrageneraþie este cea care va pãstra cultura proprieietnii prin cunoaºterea limbii materne, a istoriei,a tradiþiilor ºi obiceiurilor speci-fice.

De asemenea, a menþionatfaptul cã obiectivitatea ºi corec-titudinea vor predomina laaceastã olimpiadã.

Comisia Naþionalã de evalu-are a fost formatã din: preºedinte- prof. dr. Ion Robciuc, Facul -tatea de Litere ºi ªtiinþe dinPloieºti, se cretar - prof. gr. I IonCîmpeanu, inspector de speciali-tate I.ª.J. Timiº, membru -prof.gr.I Lucia Mihoc, inspectorde specialitate I.ª.J. Suceava,membru - prof. gr. I Simona Ma -lear ciuc, inspector de speciali-tate I.ª.J. Maramureº, membru -prof. gr.I Emilia Codrea, LiceulPedagogic „Taras ªevcenko“, Sighetu Marma -þiei, membru - prof. gr.I Livia Roman, ªcoalaGimnazialã din Remeþi, membru - prof. gr.IIAnca ªtiubianu, ªcoala Gimnazialã din Bãl -cãuþi, membru - prof. gr.II Antoneta Chi deºa,Colegiul Tehnic „Laþcu Vodã“ din Siret, mem-bru - prof. Mihaela ªimonea, ªcoala Gim -nazialã din Cornuþel-Banat.

Proba scrisã a Olimpiadei naþionale de limbaºi literatura ucraineanã s-a desfãºurat la LiceulTeoretic „Traian Doda“ din Caran sebeº mier-curi, 3 aprilie 2013, începând cu orele 10.00.Subiectele au corespuns programei specificeolimpiadei, iar elevii au avut la dispoziþie 2 ore,cei din clasele VII-VIII, respectiv 3 ore, cei dinclasele IX-XII. Lucrãrile scrise au fost corec-tate conform Regula mentului specific ºi abaremelor elaborate de membrii Comi sieiNaþionale, respectându-se procedurile de corec -tare ºi notare.

Rezultatele au fost afiºate la timp, joi, 4aprilie 2013, orele 20.00, conform programuluistabilit de cãtre organizatori. Nu s-au înregistratcontestaþii.

Inspectoratul ªcolar al Judeþului Caraº-Severin a creat condiþii optime pentru desfã -ºurarea Olimpiadei naþionale de limba ºi liter-atura ucraineanã maternã, pentru ComisiaNaþionalã, cât ºi pentru elevi prin stabilireaunui program riguros, constând în vizitareaprincipalelor obiective turistice din municipiulCaransebeº, vizitarea sediului Uniunii Ucrai -nenilor din Caraº-Severin ºi vizionarea unuispectacol susþinut de etniile croatã, ucrai neanã,germanã ºi rromã.

Uniunea Ucrainenilor din România afinanþat excursia ce a constat în vizi tarea obiec-tivelor turistice ºi istorice pe ruta: Caran sebeº -Sarmisegetusa - Densus - Rezervaþia de zimbri- Castelul de la Hune doara - Mãnãstirea Pris lop- Caransebeº. Ini mosul profesor Mihai Bobic i-a însoþit pe elevii noºtri în aceastã frumoasãexcursie, în timp ce comisia finaliza evaluarealucrãrilor.

Festivitatea de premiere a avut loc vineri, 5aprilie 2013, la Casa de Culturã „George Suru“din mu ni cipiul Caransebeº, unde au fost

prezenþi dl primar Marcel Vela, dl NicolaeBorcean - city manager, dl viceprimar CornelGalescu, dl inspector Gheorghe Manda.

Din partea Uniunii Ucrainenilor din Ro -mânia s-au oferit elevilor olimpici cãrþi în limbaucraineanã, iar repre zentantul Ambasadei

Ucrainei la Bucureºti, domnul Teofil Rendiuk aprecizat cã Ucraina îi aºteaptã pe elevi în tabãradin Odesa.

Domnul profesor doctor Ion Robciuc a evi-denþiat faptul cã elevii au îmbrãcat frumoaselecostume populare specifice zonei de unde auvenit, atât la festivitatea de des chi dere, cât ºi lacea de premiere. La în demnul dumnealui eleviiucraineni s-au ridicat pentru a fi admiraþi de toþicei prezenþi.

La final, au fost evidenþiaþi cei 30 de elevipremiaþi ºi s-au acordat diplome de participareelevilor care nu au obþinut premii sau menþiuni.

La aceastã ediþie judeþul Suceava s-a califi-cat pe locul 1, cu 12 premii ºi menþiuni - 4 pre-mii I, 1 premiu II, 3 premii III ºi 4 menþiuni,judeþul Maramureº pe locul 2 cu 11 premii ºimenþiuni, judeþul Timiº pe locul 3 cu 5 premiiºi menþiuni, iar judeþele Botoºani ºi Caraº-Se -verin pe locul 4 cu câte o menþiune, dupã cumse poate vedea mai jos.

Rezultatele finale obþinute la Olimpiadanaþionalã de limba ºi literatura ucraineanã, 2-5apri lie 2013, Caransebeº, judeþul Caraº -Severin

Clasa a VII-a: Premiul I - Ana SvetlanaOnujec, ªcoala Gimnazialã Valea Viºeului, pro-fesor îndrumãtor Ledia Spivaliuc; Premiul II -Ana Bianca Iurcuþ, ªcoala Gimnazialã ValeaViºeului, profesor îndrumãtor Ledia Spivaliuc;Premiul III - Rãzvan Daniel Homeniuc, ªcoalaGimnazialã Bãlcãuþi, profesor îndrumãtor Ancaªtiubianu; Menþiune - Laver Andreea, ªcoalaGimnazialã ªtiuca, profesor îndrumãtor MariaHolovcsuk; Lidia Palcanin, ªcoala GimnazialãCornuþel, profesor îndrumãtor Mihai Bobic;Nataºa Chiriac, ªcoala Gimnazialã Bãl cãuþi,profesor îndrumãtor Anca ªtiubianu; DenisaAlexandra Hrenciuc, ªcoala Gimnazialã „IonPãun Pincio“ Mihãileni, profesor îndrumãtorIuliana Vatamaniuc, Marius-Petru Vizicicanici,ªcoala gimnazialã Cor nuþel, profesor îndrumã-tor Mihai Bobic.

Clasa a VIII-a: Premiul I - Geor gianaNichifuriuc, ªcoala Gimnazialã Bãlcãuþi, pro-fesor îndrumãtor Anca ªtiubianu; Premiul II -Denisa Hara semiuc, ªcoala Gimnazialã Negos -

tina, profesor îndrumãtor Lidia Dascaliuc;Premiul III - Marta Smecicaº ªcoala Gim -nazialã Bîrna, profesor îndrumãtor IoanSmecicaº; Menþiune -Ana Maria AlexandraDumbravã, ªcoala Gimnazialã „Ion Pãun Pin -cio“ Mihãileni, profesor îndrumãtor IulianaVatamaniuc; Maria Adriana Bondiuc, ªcoalaGimnazialã Crãciuneºti, profesor îndrumãtorSimona Malearciuc; Caludia Axiuc, ªcoalagimnazialã ªtiuca, profesor îndrumãtor MariaHolovcsuk; Bianca Ghile, ªcoala GimnazialãCornuþel, profesor îndrumãtor Mihai Bobic.

Clasa a IX-a: Premiul I - Oxana Laviþa,Liceul Pedagogic „Taras ªevcenko“ Mara mu -reº, profesor îndrumãtor Emilia Codrea;Premiul II - Veronica Haureliac, Liceul Peda -gogic „Taras ªevcenko“, Maramureº, profesorîndrumãtor Emilia Codrea; Premiul III - Andrei

Octavian Usatiuc, Colegiul Naþional„Mihai Eminescu“, Suceava, profe-sor îndrumãtor Lucia Mihoc;Menþiune - Irina Beuca, ColegiulNaþional „Iulia Hasdeu“, Lugoj,pro fesor îndrumãtor Violeta La zar -ciuc; Denisa Cherniciuc, ColegiulTehnic „Laþcu Vodã“, Siret, profesorîndrumãtor Antoneta Cornelia Chi -de ºa; Lorena Beuca, ColegiulNaþional „Iulia Hasdeu“, Lugoj,pro fesor îndrumãtor Violeta Lazar -ciuc.

Clasa a X-a: Premiul I - RalucaDana Homeniuc, Colegiul Tehnic„Laþcu Vodã“, Siret, profesor în -drumãtor Antoneta Cornelia Chi -deºa; Premiul II - Emanuela Traista,

Liceul Pedagogic „Taras ªevcenko“, Mara -mureº, profesor îndrumãtor Marta Hreniuc;Premiul III - Liliana Petreþchi, Liceul Peda -gogic „Taras ªevcenko“, Maramureº, profesorîndrumãtor Marta Hreniuc; Menþiune - OksanaChiriac, Colegiul Tehnic „Laþcu Vodã“, Siret,profesor îndrumãtor Antoneta Cornelia Chi -deºa; Sefora ªevera, Colegiul Naþional „IuliaHasdeu“, Lugoj, profesor îndrumãtor VioletaLazarciuc.

Clasa a XI-a: Premiul I - Beatrisa Popovici,Liceul Pedagogic „Taras ªevcenko“, Mara -mureº, profesor îndrumãtor Marta Hreniuc;Sergiu ªmighelschi, Seminarul Teologic Liceal„Sf. Dosoftei“, Suceava, Premiul II - profesorîndrumãtor Lucia Mihoc; Premiul II - DianaSpivaliuc, Liceul Pedagogic „Taras ªevcenko“,Maramureº, profesor îndrumãtor Emilia Co -drea; Menþiune - Ancuþa Ale xandra ªucaliuc,Colegiul Tehnic „Laþcu Vodã“, Siret, profesorîn drumãtor Antoneta Cornelia Chideºa.

Clasa a XII-a: Premiul I - Diana AndreeaUrsachi, Colegiul Naþional „Eudoxiu Hur mu -zachi“, Rãdãuþi, profesor îndrumãtor Georgetaªtefan; Premiul II - Liliana Ciuria, LiceulPedagogic „Taras ªevcenko“, Mara mu reº, pro-fesor îndrumãtor Emilia Codrea; Pre miul III -Andreea Bili volschi, Colegiul Tehnic „LaþcuVodã“, Siret, profesor îndrumãtor AntonetaCornelia Chideºa; Menþiune - Lucian Ale -xandru Cornescean, Colegiul Naþional „Iu liaHasdeu“, Lugoj, profesor îndrumãtor Vio letaLazarciuc; Melita Ieremiaº, Liceul Peda gogic„Taras ªevcenko“, Ma ramureº, profesor îndru -mãtor Emilia Co drea; Ileana Ani ºoreac,Colegiul Naþional „Iulia Hasdeu“, Lugoj, pro-fesor îndrumãtor Violeta Lazarciuc.

Felicitãri tuturor cadrelor didactice care i-auîndrumat ºi pregãtit pe elevi, felicitãri elevilorcare îºi iubesc limba maternã ºi mulþumiri pro-fesorilor însoþitori Sauciuc Ilie din judeþulSuceava, Spivaliuc Ledia din judeþul Mara -mureº, Vatamaniuc Iuliana din judeþul Boto -ºani, Bobic Mihai din judeþul Caraº-Severin ºiLazarciuc Violeta din judeþul Timiº.

Lucia MIHOC,inspector

OLIMPIADA NAÞIONALÃ DELIMBA ªI LITERATURA UCRAINEANÃ

EDIÞIA A XXI-A

curierul UcRainean12

Artele decorative populareale poporului român ºiminoritãþilor naþionale con -stituie una dintre cele maipreþioase legitimãri ale ha -rurilor creatorilor acestora.Costumul popular, co vorulsau scoarþa, neasemuita ce ra -micã, sculpturile ºi cres tã -turile în lemn etc. sunt dintimpuri strãvechi elemente deartã intim legate de viaþaomului. Toþi cei care au studi-at îndeaproape arta popularã apoporului român ºi a minoritãþilornaþionale din Ro mâ nia, au pututobserva cum mo tivele decorative,întâlnite pe ie, pe fotã, vâlnic sauscoarþã, se regã sesc ºi în ornamen-tica ceramicii, ca ºi în încrustãrilepe lemn. Fãrã îndoialã cã toatãaceastã excep þionalã unitate îndiversitate se reflectã în forme par-ticulare, specifice materialelor uti-lizate de artistul popular. Pe ie, pevâlnic, pe scoarþã, pe unele pieseceramice, ornamentica se reali -zeazã pe suprafeþe relativ plane învreme ce pe ou ºi chiar ulcioare,ornamentaþia trebuie sã se supunãaltor legi compoziþionale, ea avândde îm brãcat volume. În vasta arie aminiaturisticii populare, un locaparte îl ocupã decorarea oului,atât prin fragilitatea materialuluiutilizat, cât ºi prin dificultãþile pecare spaþiul restrâns de desfãºurarea compoziþiei ornamentale le ridi -cã artistului popular. Sub lucra reaartistului popular, gingaºul ou s-atransformat dintotdeauna ºi setransformã ºi azi într-o piesã de oneasemuitã frumuseþe, avându-ºilocul lui ales ºi temeinic lângã ie,fotã, vâlnic, lângã stâlpul crestat alpridvorului, ceramica ºi alte ele-mente de artã popularã.

Originea ouãlor colorate ºi maiapoi ornate se pierde în neguratim pului. Marea majoritate a cer -ce tãtorilor le atribuie o vârstãprecreºtinã, aducând în acest sens,o serie de mãrturii. Aceste mãrturiisunt de ordin material, provenitedin cercetãri arheologice ºi dindocumente conservate prin timp.Ilustrul etnograf Al. Tzigara Sa -murcaº susþine cã ouãle colorate arfi de origine pãgânã, care ser veauca simbol al încolþirii, al germenu-lui de viaþã în stare latentã. Le -gendele ºi credinþele dovedesc ºiele strãvechimea ouãlor colorate ºidecorate.

Cercetãtorii din epocile mainoi, români ori strãini, relevã rãs -pân direa largã a meºteºugului,dupã unii fãrã egal, pe continentuleuropean ºi, în acelaºi timp, artafãrã pereche a þãrãncii care, „dingând, fãrã niciun izvod“, dupãcum spune Tzi gara Samurcaº,adicã doar din imaginaþie ºi dinºtiin þa sa, fãrã niciun model înfaþã, creeazã printr-o bogãþie demotive ºi prin culori delicate, ar -monioase ºi cal de, exemplare uni -ce, de o excep þionalã valoare artis-ticã sugerând arta vechilor minia-turiºti. De notat cã la noi în þarã nunumai femeile ucrainene, în moddeosebit huþule, dar ºi române ºide alte etnii dove desc o înzestraredeosebitã în arta colorãrii ºi deco -

rãrii ouãlor. Aici, la noi, în judeþulSuceava, în satul Cio cã neºti, înimediata vecinãtate cu satulCârlibaba populat cu huþuli, anualse organizeazã Festi valul inter-naþional al ouãlor încondeiate. Deregulã, acest festival se organi -zeazã în prima sâmbãtã ºi dumi -nicã a lunii martie, unde se adunãzeci de creatori din þarã ºi din sate -le vecine. Manifes tarea a înce putºi a luat amploare datoritã inimo-sului ºi iubitorului de culturã pri-mar Gheorghe Tomo iagã, care obunã perioadã a fost primar ºi alcomunei Cârlibaba.

Specialiºtii în domeniul artelorsusþin, fãrã rezerve, cã artadecorãrii ouãlor e într-un fel cea

mai „artã“. Dacã arta textilelor saucea a portului popular sunt intimlegate de viaþa omului, de cerinþelelui, având un rost funcþional cetranscede decorativul, meºteºugulîncondeierii ouãlor e cultivat doarpentru a obþine frumosul în sine,eliberat de orice obligaþii sau ser -vituþi. Însuºi faptul cã în multelocuri ouãle decorate sunt pãstrateîn tot timpul anului, frumos aºe -zate într-un coºuleþ sau vas, reali -zând un accent coloristic de mareefect în com poziþia interioruluicamerei, este semnificativ pentrurostul decorativ, pur estetic, alacestor piese de artã.

Nimic mai firesc, în condiþia încare, precum am mai pomenit, oule privit ca simbol al creaþiunii, caelement primordial al tuturorlucrurilor, ca nucleu vital, inclu -zând însãºi enigma fecunditãþii,deci ca expresie, în ultimã instan -þã, a frumosului absolut, a armo -niei sau perfecþiunii cosmice.

Ouãle de Sfintele Paºti, de re -gulã sunt clasificate în patru cate-gorii: ouã monocrome vopsite deobicei în roºu, dar ºi în alte culori,galben, portocaliu, verde, albastru;

ouã monocrome cu ornamente,ouã policrome cu ornamente; ouãcu ornamente în relief.

Acum 20-30 de ani cooperati -vele de artizanat realizau ouã cumãr gele. Ele neavând valoareartisticã, au dispãrut.

Ouãle policrome ºi cu orna -men te sunt cunoscute ºi sub denu-mirea de „ouã muncite“ sau „nãcã -jite“, pentru cã execuþia lor ceretrudã ºi mãiestrie cu totul deo se -bite. Asemenea ouã se încondeiazãºi în comuna noastrã, Ulma. Ouãlecu ornamente în relief sunt speci-fice zonei Vrancea.

Cândva, ouãle erau vopsiteexclusiv în culori vegetale. Acumse folosesc substanþe chimice,

culorile s-au diversificat ºi audevenit mai intense, cu tonuri maivii, mai strãlucitoare, dar stri-denþele lipsesc, pentru cã meºteruldecorator ºtie sã tempereze efec -tele cromatice mai puternice.

Încondeiatul ouãlor e o îndelet-nicire foarte veche. Materialele ºiinstrumentele au rãmas tot ace-leaºi. Aici, electronica, calcula-torul, laserul nu-ºi gãsesc locul.

Materialele ºi instrumentele:ouãle, chiºiþa, seringa sau ac tare,ºu rubelniþa cu zimþi, panã de cau-ciuc ºi câteva vase pentru vopseleºi cearã.

Cândva, înainte de a se trece ladecorare, ouãle se fierbeau ºi sespãlau cu fãinã de porumb ºi deter-gent, iar acum ele se golesc cu aju-torul unei seringi, a unei pene decauciuc. Metoda se numeºte „prinsuflare“. Se folosesc ouã albe degãinã, de raþã ºi de struþ.

Condeiul mai poartã denumireade „chiºiþã“. E o þeavã scurtã dealamã sau tablã cu un diametrufoarte mic (cam cât al unui ac),prin interiorul cãreia se petrece unfir de pãr din coada calului sau deporc. Feleºtiuc e un beþiºor de

lemn de fag bine ascuþit învârful cãruia se prind col -þiºori de bumbac ori sca mede in. Cu acest in strumentse trag liniile ce ornamen -tea zã oul. Ur mea zã pre -pararea culorilor chimi cecon form precizãrilor de peplic.

Vopsirea, încondeierease fac la cald. Vopseaua tre-buie sã fie cãlduþã pentru anu topi ceara.

Tehnica decorãrii pentru ceineavizaþi este foarte complicatã.Totul se face la cald. Fiecare vop -sea are recipientul ei. Vopselelestau pe plitã sau aragaz, la flacãrãfoarte micã. Decorarea debuteazãprin împãrþirea câmpurilor orna-mentale, în total 16 câmpuri. Seacoperã contururile cu cearã cru -þând fondul alb. Se continuã de -corarea celor 16 câmpuri, apoi seintroduce în primul vas cu culoare.

În final, oul încondeiat se punela cãldurã ºi cu o cârpã se înde-pãrteazã ceara rãmânând fondulalb. Se introduce în vopseaua gal-benã, apoi pe acest fond se dese-neazã din nou, se acoperã cu cearã.Se introduce în culoarea portocaliepe care se deseneazã din nou, seacoperã cu cearã ºi în final se ºter -ge oul cu o cârpã, se pune la uscatºi se unge cu slãninã sã luceascã.Dacã se doreºte un ou în mai multeculori, atunci lucrurile se com-plicã, se introduce în fiecare culoa -re (vopsea).

Este unanim recunoscut faptulcã ouãle încondeiate în zona huþu -lilor sunt cele mai „muncite“.Ouãle huþule se caracterizeazã prinornamente geometrice foarte fine,alcãtuite dintr-o mulþime de rom-buri ºi pãtrãþele mici, care se nu -mã rã cu sutele, alãturi de alteleceva mai mari ºi de ornamentegeo metrice cu triunghiuri, steluþeºi nelipsitul meandru. Figurile deanimale (cerbul, cãluþul, peºtele)ocupã un loc limitat în compoziþiageometricã. O altã caracteristicãeste cromatica lor. Se folosescdoar trei culori: galben, portocaliuºi maro închis-roºcat. Cândva seutiliza violetul, albastrul, dar limi-tat, iar în prezent aceste culori audispãrut.

La Ulma, încondeierea ouãlorare un caracter de masã. Un numãrimportant de meºteri au participatla marile târguri ºi expoziþii dinEuropa, iar Hotopila Ileana aîncondeiat ouãle huþule în SUA - 3luni. Am vãzut comenzi de ouãpentru SUA în culoarea albastru -culoarea drapelului Americii. Ea,cu o echipã de tineri, încondeiazãouãle, conform prototipurilor ame -ricane. Remarc pe cei mai cunos -cuþi încondeietori din comunaUlma: Hotopila Ileana, HnatiucParaschiva, Gorban Ion cu soþiaMaria, Char Nicoleta, Costil Odar -ca, Buraciuc Maria, Marocico Ma -ria, Cega Victoria, Höffer Elena,Petrani Ana, Petrani Mi haela,Trifan Mirela, Zbercea Ana, Sme -taniuc Maria ºi alþi zeci de crea -tori.

Gheorghe CeGA

Încondeierea ouãlorde Sf. Paºti la huþuli

13curierul UcRainean

În comuna Becicherecu Mic, judeþul Timiº

În comuna Becicherecu Mic, judeþul Timiºtrãieºte o importantã comunitate de ucraineni.Indiferent din ce confesiune fac parte, cu toþiirespectã tradiþiile strãmoºeºti.

Pentru a ne cunoaºte mai bine, aº dori sã vãîmpãrtãºesc câteva din obiceiurile ucrainenilorde sãrbãtori. ªi, pentru cã se apropie Paºtele,vreau sã vã descriu obiceiurile noastre de Paºti.

Toatã perioada Postului Mare, creºtiniiortodocºi ucraineni postesc. Cei care, din anu-mite motive, nu pot posti, încearcã mãcar mier-curea, vinerea ºi sãptãmâna dinaintea Paºtelui -sãptãmâna mare.

În duminica Floriilor, creºtinii se duc dupãcrengi de salcie pentru a le duce la bisericã,unde acestea se sfinþesc ºi apoi, adulþii ºi copiiilo vesc uºor pe spate cu salcia exclamând:„Eu nu te lovesc, salcia te loveºte, de azi într-o sãptãmânã vine Paºtele“. Se spune cã sal -cia, în acea perioadã, are puteri mira culoa se.Atunci când creºtinii ortodocºi se întorc de labi sericã, planteazã aceste „beþe“ în curtepentru a înlãtura rãul ºi bolile din familie. Deaceea, în folclorul ucrainean se re gã sesc nu -me roase cântece populare des pre salcie.

Paºtele este sãrbãtoarea de primãvarã,este sãrbãtoarea cea mai frumoasã, veselã,care ne aduce multã bucurie.

În sãptãmâna înainte de Paºti, gospo -dinele seamãnã mac ºi pun rãsadul de varzãca sã alunge gerul. În joia mare, gospodariivãruiesc casa, fac curat în casã, în curte, iarseara se duc la bisericã. Copiii merg, în joiamare, de dimineaþã pânã la ora 12.00, din ca - sã în casã pentru a primi ouã roºii (pysanky).

Încã din moºi-strãmoºi s-a pãstrat tradiþiavopsitului ouãlor. Oul vopsit este simbolulvieþii, al soarelui ºi al nemuririi.

În Vinerea Mare, oamenii cu credinþã înDumnezeu, þin post negru. Dupã masã merg labisericã.

Sâmbãtã, gospodinele continuã cu vopsitulouãlor în coajã de ceapã, pregãtesc pasca ce secoace în cuptor, pun ºunca la fiert, pregãtesccoºul pentru duminicã, când va fi sfinþit.

În coº se pune ºuncã, ouã roºii, vin roºu,hrean cu smântãnã, caº dulce, carne de miel,pas cã ornamentatã, o lumânare. Toate acestease acoperã cu un ºtergar cusut de mânã, pe carescrie „Hristos a înviat“.

Tot sâmbãtã, noaptea, creºtinii ortodocºi seduc la Învierea Domnului Isus Hristos.

Duminicã, dupã liturghie, tot alaiul iese încurtea bisericii cu crucea ºi steagurile bise -riceºti, care sunt purtate de fete (este singuraprocesiune la care steagurile bisericeºti suntduse de fete nemãritate), înconjoarã biserica,iar apoi se sfinþesc coºurile. Preotul rosteºte detrei ori „Hristos a înviat“, iar creºtinii din curteabisericii rãspunzând „Adevãrat a înviat“, apoifiecare familie merge acasã pentru a sãrbãtoriaceastã mare ºi creºtineascã sãrbãtoare.

Toþi membrii familiei mãnâncã prima datãpascã ºi bucatele sfinþite. Din pascã sfinþitã se

poate da o bucatã vacii sau calului dar nicio-datã nu se dã pisicii, câinelui sau porcului.

Se spune cã nu este bine sã dormi în ziuade Paºte, deoarece o sã-þi ude ploaia fânul totanul.

Duminicã dupã masã, copiii se întâlnescîn curtea bisericii, pe iarbã ºi se joacã totfelul de jocuri, ciocnesc ouã etc. Este o at -mos ferã pe care o întâlneºti numai în ziuaaceasta: clopotele bisericii amestecate cu gla -surile zecilor de copii care strigã, cântã, râdºi se veselesc. Bãtrânii povestesc cu me lan -colie copiilor ce jocuri ºi ce cântece cântau eide Paºte.

Este ceva special de care ne vom amintitoatã viaþa.

Este bine sã ne cunoaºtem, fiecare etnie,tradiþiile strãmoºeºti, pentru cã numai aºa neputem pãstra identitatea etnicã.

Iura HLeBA,preºedintele filialei Timiº a UUR

obiceiuri de Paçte

În comuna Dãrmãneºti,judeþul Suceava

Pe vremuri, preãgãtirea pentru sãrbãtoareaPaºtelui începea cu „spolocanie“.

Ce înseamnã „spolocanie“? Înainte de a seintra în postul Paºtelui, se opã reau ºi se spãlauvasele în care se fãcea mân care, precum ºi lin-gurile (de la „spolokaty“, în limba ucraineanã„a spãla“). În general, era vorba de vase din lutºi linguri de lemn, iar mai târziu din aluminiu ºiinox. În unele gospodãrii erau linguri de lemnînºirate pe o sfoarã, care se folo seau numai înpost.

În toatã copilãria mea desculþã, împreunã cufraþii mei, am folosit linguri de lemn. Tata neînsemna lingurile (coada lingurii) cu un fierînroºit în foc, pentru a nu le încurca.

În duminica de dinaintea Postului Mare, semâncau ouã fierte care, înainte de a fi curãþatede coajã, se învârteau pe masã, spunându-se„Cât de repede se învârte oul, atât de repede sãtreacã postul“.

Când noi, copiii, cârteam din cauza mân cãriide post, tata zicea cã a vãzut pe câmp (un locnumit Dibrova) cum Fasulovski (de la fasole) ºicu Karnovski (de la carne) au încins o bãtaie pecinste. La întrebarea care a învins, ne rãspundeacã Fasulovski, ca atare se mânca de post pe maideparte.

Dacã-l întrebam pe tata când începem vasulîn care se aflau cârnaþii în unturã, îmi rãspundeacã atunci când o sã vinã Zeleno. La întrebareamea cine-i Zeleno (de la verde în ucrai neanã)mi se rãspundea cã este vorba despre un omîmbrãcat în verde, care vine ºi gustã primul dincârnaþii puºi la pãstrare pentru vremea lu -crãrilor agricole de dupã Paºti. Mult mai târziumi-am dat seama cã nu existã niciun Zeleno ºicã, de fapt, cârnaþii se vor mânca la vremeacând câmpiile vor înverzi.

În timpul postului, oamenii merg la bisericã

sã se spovedeascã ºi sã se precistuiascã. Înaintede a merge la bisericã aceºtia se adreseazã ce lordin casã, vecinilor ºi altor cunoscuþi cu „pro - ºeiti meni“ (de trei ori), adicã „iertaþi-mã“, iarcei cãrora li se cere iertare, rãspund „Boh naitobi prostyt!“, adicã „Dumnezeu sã te ierte“!

De Sf. Gheorghe (fie cã picã în post, fie cãnu - numit în pãrþile dãrmãneºtene „Iuri“) pestâlpii porþilor, lângã fântânã, casã, ºurã, sepune câte o brazdã de pãmânt cu o crenguþã desalcie înfiptã în ea.

Cu o duminicã înainte de duminica Flo riilor,oamenii mergeau la bisericã îmbrãcaþi cu hainenoi cumpãrate pentru Paºti. Se numea „pofalnanedilea“.

De duminica Floriilor (Becikova nedilea) semerge la bisericã dupã ramuri de salcie sfinþite(becika). Ramurile sunt aduse de pãlimar ºisunt sfinþite de preot, apoi împãrþite enoriaºilor.La sosirea de la bisericã, cel care aduce „beci-ka“ îi atinge pe toþi din casã cu crenguþa zi când:„Becika bie, ia ne biu, za tejden veleiden!“ Întraducere „Crenguþa bate, nu bat eu, peste osãptãmânã va fi Paºtele!“

Câte o crenguþã este pusã pe mormintelecelor din familie, iar restul se pune la icoane.Dacã în straturile din grãdinã cârtiþele fac mu -ºu roaie, se înfige o crenguþã în locul respectiv ºimuºuroaiele dispar!

Înainte de Paºti începe pregãtirea bucatelortradiþionale ºi mai ales pregãtirea coºului încare se duce pasca la sfinþit. Pânã nu de mult, secocea „perepicika“, adicã o pascã specialã cubrânzã de vaci, din care, dupã sfinþit, de dã deacâte o bucatã ºi animalelor din gospodãrie.

În coºul cu care se merge la sfinþit, pe lângãpascã ºi cozonac, se mai pune slãninã, cârnat,ouã roºii, usturoi verde, hrean, caº de oaie,prãjituri ºi altele. Coºul se acoperã cu un ºtergarfrumos, în el aflându-se ºi o lumânare care seaprinde la sfinþire ºi la masa de Paºti. La ouãroºii aici se spune „pysanky“ (de la „pysaty“,

adicã „a scrie“). Din lipsã de timp, unii nu lemai închistresc, ci le vopsesc în roºu, verde,galben, al bastru, mov ºi în acest caz li se spune„ha lunky“.

Pe vremuri, de Înviere, bãieþii împuºcautoatã noaptea cu carbid, folosind cutii goale devopsele. În satul Dãnila se foloseau „saca -luºuri“, adicã bucãþi de þeavã turtite la un capãt.Zgomotul era infernal, auzindu-se în sateleînvecinate. Cu timpul s-au folosit petarde, iar înulti mii ani e liniºte...

De Paºti, dimineaþa, dupã ce oamenii seîntorc de la bisericã unde s-a sfinþit pasca, sespalã pe faþã cu apã dintr-o farfurie în care s-apus un ou roºu ºi câteva monede, ca sã fie cuobrajii roºii ºi noroc la bani tot anul.

În prima zi de Paºti, dupã prânz, se merge labisericã la miruit. Pe vremuri, tot de Paºti,flãcãii fãceau „chitanka krucena“. Este vorbade un scrânciob mare din lemn, cu patru locuriduble în cruce, care era rotit în plan vertical deflãcãi vajnici. Plata? O „pysanka“. Se fãceau ºiscrâncioburi mai mici de câte o persoanã. S-acam renunþat, din pãcate, ºi la ele.

A doua ºi a treia zi de Paºti se îmbracã mor -min tele. Luni, în satele Dãnila, Cãlineºti-Vasi -la che ºi Mãriþeia Micã, iar marþi în Cãli neºti-Enache, Mãriþei ºi Dãrmãneºti se merge la mor-mântul celor dispãruþi.

Pe mormânt se aºterne o faþã de masã fru-moasã pe care se pun vase de diferite mãrimi,vaze, cãni, gãleþi ºi câte ºi mai câte. În fiecarese pune un colãcel, un ou roºu ºi o lumânare.Dupã ce preotul prohodeºte mormântul, celeaflate pe mormânt se dau de pomanã rudelor,cunoscuþilor, oamenilor nevoiaºi, cu care prilejse închinã câte un pahar de vin sau rachiu ºi seservesc gustãri frugale.

Este un mod de a ne cinsti dispãruþii.Totuºi, an de an aceste tradiþii se cam pierd.

Kolea KUReLIUK

curierul UcRainean 14

(Urmare din numãrul 235/236)

Contribuþiile ºtiinþifice se referãla: caracterizarea tipurilor patoge -ne de Escherichia coli; studiul cau -zelor ºi a mecanismelor gene ticeprin care colibacilii câºtigã re zis -tenþa la antibiotice, chiar ºi fãrã aveni în contact cu acele anti bioticeºi elaborarea unui set de prin cipiicare trebuie aplicate pentru pre-venirea ºi combaterea coli baci -lozelor.

Un alt domeniu important estecel al sanitaþiei veterinare, adicã almetodelor prin care pot fi trans-puse în practicã normele de igienãveterinarã, cu referire specialã lametodele de inactivare a micro-bilor, insectelor ºi acarienilor. Înacest domeniu am publicat cartea:Sanitaþie veterinarã, la EdituraHelicon din Timiºoara (1995),pen tru care am primit PremiulAcademiei Române (1997). Un altdomeniu de cercetare este cel deigienã veterinarã, protecþia ani-malelor ºi a mediului. Acesta esteun domeniu deosebit de larg, încare am activat în ultimii 30 de aniºi am finalizat mai multe cercetãriconcretizate în brevete de invenþieºi produse de uz veterinar omolo-gate oficial. O parte din cercetãrileefectuate în acest domeniu suntmenþionate în trei cãrþi ºi anume:(1) Igiena veterinarã ºi protecþiamediului, Editura Helicon, Timi -ºoa ra (1997), pentru care am pri -mit Premiul Academiei Oamenilorde ªtiinþã (1999); (2) Igiena ani-malelor ºi a mediului, EdituraMirton, Timiºoara (2007), pentrucare am primit Premiul Academieide ªtiinþe Agricole ºi Silvice(2008); (3) Etologia, bunãstarea ºiprotecþia animalelor, Editura Mir -ton, Timiºoara (2004), care s-abucurat de mare interes printre iu -bi torii de animale, dar ºi printrespecialiºtii din domeniu, fiind pri -ma carte româneascã despre bunã -starea ºi protecþia animalelor.

G.H.: Pentru merite ºtiinþifice vis-au acordat medalii ºi distincþii.Care dintre ele v-a produs cea maimare plãcere?

M.D.: Într-adevãr am fost ono-rat cu numeroase medalii ºi premii,primite de la diferite instituþii dinþarã ºi strãinãtate, încât uneori mãîntreb dacã le merit pe toate. Îmipropuneþi sã le menþionez pe ace-lea care m-au bucurat mai mult,ceea ce mã obligã sã fac abstracþiede bucuria produsã la data primiriifiecãreia, imediat dupã atingereaanumitor performanþe. Voi men þio -na douã distincþii care mi-au fostacordate nu pentru o anumitã reali -zare, ci pentru ansamblul activitãþiiºtiinþifice desfãºurate. În anul2003, la Constanþa, în pre zenþarec to rilor din toate universitãþile,doamna ministru Ecaterina An -dronescu în numele Minis teruluiEducaþiei ºi Cercetãrii ºi domnulEugen Simion, preºedintele Aca -demiei Române, mi-au acordatPremiul Opera Omnia (diplomã,însoþitã de plachetã), pentruîntreaga activitate de cercetareºtiinþificã, pe baza unei selecþiiorganizate prin competiþie de cãtre

Consiliul Naþional al Cercetãriiªtiinþifice din Învãþãmântul Supe -rior. În anul 2009, ColegiulMedicilor Veterinari din Româniami-a acordat Medalia GheorgheIonescu Brãila, pe care este gravatãinscripþia: PRO VETERINARIA -MIHAI DECUN - PROFESIU -NEA RECUNOSCÃTOARE. Seîntâmplã foarte rar ca o profesie sãrãsplãteascã munca cuiva printr-omedalie pe care este gravat numeleºi expresia recunoºtinþei, ceea cem-a bucurat foarte mult.

G.H.:Ce proiecte vã propuneþipentru viitor?

M.D.: Când este vorba de unom aflat la senectute, discuþiadespre proiecte de viitor ar putea ficatalogatã ca optimism morbid sauinconºtienþã. Desigur, ca toþi muri-torii de rând, sunt ºi eu preocupatde sãnãtate, dar nu am renunþatîncã la posibilitatea de a-mi aduce,pe mai departe, contribuþia la clari -ficarea unor probleme legate deresponsabilitatea omului, ca fiinþãsupremã, în raport cu alte fiinþe viiºi cu mediul înconjurãtor. Recent,am încheiat de redactat un tratat cutitlul: Bioetica, bunãstarea ºi pro-tecþia animalelor, care a fost depusla Editura Mirton ºi trebuie sãaparã cât de curând. Tratatul are700 de pagini ºi cuprinde o analizãa relaþiei omului cu animalele, înmod deosebit cu referire la înda-toririle etice, riscurile, beneficiileºi obligaþiile legale. Continui sãrãs pund invitaþiilor din þarã de aparticipa cu expuneri la diferitesimpozioane din domeniul meu decompetenþã. În toamna anului tre-cut am prezentat expunerea cutema: „Cauzele frecvente ale bunã -stãrii precare a cailor din Româ -nia“ la un simpozion organizat laSinaia de cãtre Colegiul MedicilorVeterinari în cooperare cu Uniu neaEuropeanã. De asemenea, amprezentat o expunere la Bucureºti,cu tema: „Implicaþiile biofilmuluimicrobian în biologie ºi medicinã.Contribuþiile ºcolii de biofilm dinTimiºoara“. Pentru luna apriliesunt invitat la Cluj, iar pentru lunamai iar la Bucureºti, unde voisusþine anumite comunicãri ºtiinþi-fice. Am mai fost invitat ºi ar fi tre-buit sã particip în luna mai a.c. laCongresul Internaþional de IgienãAnimalã, ce va avea loc la Nanjing(China), dar costurile sunt preamari ºi este puþin probabil sã potparticipa.

G.H.: Sunteþi membru al UUR -filiala Timiº. Ce pãrere aveþidespre activitatea organizaþieijudeþene Timiº a UUR?

Chiar dacã judeþul Timiº are opopulaþie ucraineanã mai puþinnumeroasã, comparativ cu judeþeledin nordul þãrii, am sentimentul cã

dorinþa de exprimare în limbaucraineanã ºi de pãstrare a obi-ceiurilor este tot mai vizibilã încele 27 organizaþii locale ale UURºi nouã parohii ortodoxe ucrainenedin judeþ. Progresele sunt atât deevidente, încât comparaþia cudeceniile anterioare este de prisos.Cu siguranþã cã viaþa culturalã dinultimele douã decenii a fostfavorizatã de guvernarea maidemocraticã a þãrii, dar împlinireaºi manifestarea plenarã a aspiraþi-ilor populaþiei ucrainene din judeþse datoreazã, în mare mãsurã, con-ducerii organizaþiei judeþene aUUR, care a ºtiut sã obþinã ºi sãvalo rifice sprijinul consiliilor loca -le, municipale, comunale ºi aleConsiliului Judeþean Timiº. Aºaîmi explic construirea ºi dotarea deexcepþie a Casei de Culturã aUcrai nenilor ºi a bisericii ortodoxeucrainene din Timiºoara, a CaseiUcrainenilor de la Muzeul Satuluidin Timiºoara, a Casei Ucrai -nenilor din Lugoj ºi alte obiectivefãrã de care autonomia culturalã arfi fost doar declarativã.

Este lesne de înþeles cã infra-structura menþionatã era absolutnecesarã, dar aceasta poate con-tribui la pãstrarea ºi afirmareaidentitãþii naþionale numai înmãsura în care organizaþiile UURsunt interesate sã le valorifice înscopurile pentru care au fost rea -lizate. Din acest punct de vedere,sunt impresionat de disponibili-tatea ºi pasiunea unui numãr marede persoane, de toate vârstele, de acontribui cu îndrumãri ºi de a par-ticipa la pregãtirea formaþiilor co -rale ºi ansamblurilor de dansuripentru un numãr mare de eveni-mente culturale cu impact deosebitasupra conºtiinþei naþionale atineretului. Mã refer, îndeosebi, laformaþiile: ªovkova trava dinLugoj, Kalyna din ªtiuca, Molodanadiia din Soca, Smericika dinGottlob, Remeteanca din RemeteaMicã, Kidrovyna din PietroasaMare ºi Þvitna poliana din Crici o -va. Datoritã acestora ºi de bunãseamã a cadrelor didactice din ºco-lile ºi grãdiniþele cu predare înlimba ucraineanã ºi prin con-tribuþia preoþilor din parohiileucrainene, se desfãºoarã anual ose rie de evenimente culturale lacare participã nu numai spectatoriucraineni, ci ºi alþii de etnie ro -mânã, sârbã, bulgarã etc. Unimpact deosebit produc, anual: fes-tivalul de colinde ucrainene; festi-valul etniilor ºi manifestãrile deZiua Naþionalã a Ucrainei; sãrbã-torirea poetului Taras ªevcenko;zilele culturii ucrainene; caravanaucraineanã ºi concursurile de reci -tare a poeziei ucrainene. Ar mai fide menþionat un eveniment remar-

cabil, iniþiat de conducerea filialeiTimiº a UUR ºi anume sãrbãtorireaa 100 de ani de la stabilirea ucrai -nenilor în judeþul Timiº (Criciova,2 octombrie 2010). La acest eveni-ment au participat pe lângã for-maþiile artistice ale filialei Timiº ºialte formaþii din judeþele Caraº-Severin, Maramureº, dar ºi dinUcraina (Chust) ºi Serbia (NoviSad). Filiala noastrã a fost onoratãºi prin prezenþa reprezentanþilorDirecþiei de Culturã din cadrulAdministraþiei de Stat a regiuniiTranscarpatia (Ucraina), reprezen-tanþilor Consiliului Naþio nal alUcrainenilor din Serbia, ai Minis -terului Culturii ºi Patri mo niuluiNaþional al României (dna consili-er Iaroslava Colotelo). La CãminulCultural din Criciova s-a des -fãºurat o masã rotundã ºi un spec -tacol artistic. Aceste evenimente aufost organizate de conducerea fi -lialei Timiº a UUR în colaborarecu Consiliul Local ºi Primãria co -mu nei Cri ciova, prin contribuþiadeo sebitã a domnului primar preotPetre Rosoca. Cu acest prilej, lapropunerea filialei Timiº a UUR ºiprin hotãrârea Consiliului Local aufost conferite titlurile ºi diploma de„Cetãþean de onoare al comuneiCriciova“, inclusiv subsemnatului.De asemenea, au fost înmânatemai multe diplome de participareºi plachete cu inscripþia „100 deani de la stabilirea ucrainenilor încomuna Criciova, judeþul Timiº“oferite de Uniunea Ucrainenilordin România.

G.H.:Propuneri pentru viitorulorganizaþiei judeþene Timiº aUUR.

M.D.: Înainte de toate, ar fi dedorit ca organizaþia judeþeanã aUUR sã menþinã ºi sã dezvolteactivitãþile care au fost gândite ºilansate ca evenimente tradiþionaleperiodice. Acestea s-au bucurat deun succes binemeritat, dar perpetu-area lor nu este atât de lesnicioasãprecum pare, având în vedere ºicriza economicã care a produsefecte ºi în rândul etniei ucrainene.

G.H.: Sunteþi ataºat de obºteanoastrã ucraineanã. Ce credeþi cãtrebuie sã stea în atenþia liderilorucraineni pentru pãstrarea iden-titãþii populaþiei ucrainene dinRomânia?

Pãstrarea identitãþii naþionale ºiautonomia culturalã reprezintãîntr-adevãr obiective majore ce tre-buie avute în vedere de cãtre lideriiucraineni. Aceste obiective nu suntuºor de atins.

(Continuare în numãrul urmãtor)

A consemnat Gheorghe HLeBA

PPeerrssoonnaall ii ttããþþ ii ccaarree nnee oonnoorreeaazzããInterviu cu prof. univ. emerit dr. Mihai Decun, membru titular al

Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice, membru de onoare alAcademiei Oamenilor de ªtiinþã din România

curierul UcRainean 15

„ªi, înainte de toate, sã nu-i uitaþi pe cei sã -raci… ºi sã nu-i lãsaþi pe cei puternici sã distru -gã omul. Mai cu seamã pe iobagul ºi pe vãduvasãracã. Cel mai mult cinstiþi oaspetele, de ori-unde ar veni acesta: fie el sol, sau nobil, ori omsimplu, pe toþi sã-i cinstiþi, în acest fel va fi glo-rificat omul în toate þãrile“. Aceste cuvinte, sau„învãþãturi“, dupã cum le-a denumit însuºi auto -rul lor, cneazul kievean Volodymyr Monomach,fac parte din opera „Povqannx VolodimiraMonomaha d$txm“ - monument de literaturã,poli ticã ºi filosofie. Considerate a fi testamentulspiritual al cneazului, „Învãþãturile...“ („Pov qa -nnx“) aparþin genului parenetic ºi conþin prin-cipii de guvernare politicã a statului, reguli deconduitã moralã, recomandãri pentru o viaþãarmonioasã în familie ºi în societate, apel la uni-une adresat cnejilor ruºi, precum ºi îndemnuri înceea ce priveºte evitarea certurilor ºi a diver-genþelor de dragul pãstrãrii unitãþii statale.

Dupã cum, anul acesta, se împlinesc 960 deani de la naºterea cneazului Volodymyr IIVsevolodovyci Monomach (1053-1125), Spe -cia lizarea limba ºi literatura ucraineanã dincadrul Facultãþii de Litere, Cluj-Napoca, încolaborare cu UUR - filiala Cluj, a marcat eveni-mentul, la 23 februarie a.c., prin organizareaunui colocviu tematic, dedicat personalitãþiicopleºitoare a lui Monomach.

Pentru început, se impun câteva precizãrireferitoare la cele mai importante date legate deviaþa ºi activitatea acestei figuri proeminente aRusiei Kievene. Comandant de oºti, om politic,diplomat ºi scriitor deopotrivã, Volodymyr Mo -no mach - nepotul lui Iaroslav cel Înþelept ºi fiullui Vsevolod Iaroslavyci, a influenþat semnifica-tiv, de pe poziþia de cneaz al Kievului, scenapoliticã ºi literarã a Rusiei Kievene, prin conso -

lidarea puterii monarhice centralizate ºi sto-parea, pentru o perioadã de timp, a procesului dedestrãmare a vastului þinut slav rãsãritean. Stra -teg ºi diplomat de excepþie, Monomach îºi folo -sea abilitãþile de comunicare ºi negociere cucnejii ruºi în vederea organizãrii lor într-o forþãputernicã, gata oricând sã apere statul. Epoca luiVolodymyr Monomach a cunoscut atât o dez-voltare a forþei militare ºi politice, cât ºi o înflo -

rire culturalã. Pe lângã ridicarea la Kiev, ca ºi înalte zone ale Rusiei Kievene, de biserici ºimãnãstiri, decorate cu picturi murale, a fost des-fãºuratã ºi o intensã activitate literarã. Dintreoperele acestei perioade amintim: „Slovo pro

Zacon $ Blagodat"“ a mitropolitului Ilarion Ru -sin, „Slovo o polcu Igorev$m“ a lui Nestor ºi„Povqannx Volodimira Monomaha d$txm“ -manual de educaþie moralã ºi politicã în acelaºitimp, care cuprinde maxime ºi învãþãturi alecneazului adresate atât copiilor sãi ºi urmaºiloracestora la tronul Kievului, cât ºi oamenilor îngeneral. Odatã cu moartea sa, survenitã la 19mai 1125, a început procesul destabilizãrii uni -tã þii statului kievean. Decãderea politicã ºidestrãmarea teritorialã au culminat cu invaziamongolo-tãtarã. Volodymyr Monomach a rãmasîn istorie ca un model de integritate, înþelepciuneºi vitejie.

Distinºii invitaþi prezenþi la manifestare auputut viziona douã filme documentare, dedicatelui Monomach, în care au fost prezentateaspecte din viaþa ºi activitatea marelui cneazkievean. Partea ºtiinþificã a evenimentului a fostreprezentatã prin cele patru comunicãri susþinuteîn cadrul evenimentului: Volodymyr Monomach- mare cneaz al Kievului (Narcisa Semeniuc),Volodimir Monomah - velici< cnxz" ci&vs" -ci< (lect. dr. Ioan Herbil), „Povqannx Volo di -mi ra Monomaha d$txm“ - pamx'tca davn"o -rus"co& pedagog$qno& dumci (lect. dr. MihaelaHerbil) ºi „ªapca lui Monomach - între legendãºi realitate“ (lect. dr. Katalin Balázs), în timp cestudenþii Vasile Iulian Hreniuc ºi Gheorghe Li -viu Romaniuc au completat cele prezentate princitirea unor fragmente reprezentative din opera„Povqannx“.

În încheiere, vom face apel la o autoritate îndomeniul istoriei, M. Kostomarov, care era depãrere cã, „... dintre toþi cnejii de dinainteainvaziei tãtare, ce i-au urmat lui Iaroslav, nici-unul nu a lãsat în urma sa o faimã atât de rãsunã-toare, precum Volodymyr Monomach - un cneazactiv, cu o voinþã de fier, care s-a distins printr-ogândire sãnãtoasã între toþi fraþii sãi, cnejiiruºi...“.

Mihaela HeRBIL

960 DE ANI DE LA NAªTEREA CNEAZULUI VOLODYMYR MONOMACH

În pri -mii ani aimileniu-lui al III-lea, cândscriitorulVasyl Þa -po veþ erapreºedin-tele filia -lei Sucea -va aUUR, auînceput sã

ne pãrãseascã unul câte unul ceimai reprezintativi scriitori ucrai -neni din România, precum IuriLucan, Corneliu Reguº, Ilie Cojo -car, Stepan Tcaciuc, Vasyl Clem,în rândul cãrora se înscrie acum,din pãcate, ºi Vasyl Þapoveþ(n. 2.III.1943- d. 5.IV.2013), care aplecat dintre noi la 70 de ani, înplinã putere de creaþie.

Scriitorul era originar din satulucrainean ªerbãuþi (Suceava),unde a copilãrit în familia unor þã -rani nevoiaºi, la sfârºitul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, când înBucovina pãmântul se zvârcolea

de obuze ºi secetã, lãsând în urmãurmãrile grele ale foametei, alereformei de împroprietãrire aþãranilor sãraci ºi apoi de colec-tivizare forþatã - adevãrate dramesãteºti în care copilul terminãºcoala elementarã, apoi LiceulUcrainean din Siret ºi spre noroculsãu chiar ºi Facultatea de LimbaRusã, ajungând profesor.

Ca specialist, profesorul delimba rusã va lucra o vreme ca tra-ducãtor la Kryvyi Rih (Ucraina),apoi se dedicã educaþiei elevilor dela Stroieºti, pe urmã la Suceava,unde va activa pânã la ieºirea sa lapensie.

Dragostea lui Vasyl Þapoveþfaþã de literatura ucraineanã începede prin anii ºaizeci ai secoluluitrecut, când tânãrul publica înpaginile ziarului „Novyi vik“(„Veac nou“) articole ºi primeleschiþe cu care debuteazã în volum„Puterea convingerii“ (1984), cadupã ºaisprezece ani sã scoatã aldoilea volum de schiþe „Viaþa fãrãgrimã“ (2000).

Cum proza scurtã suferã în ge -neral la noi, Vasyl Þapoveþ se re -

marcã, cu adevãrat, ca un umoristtalentat dupã I. Lucan, StepanTcaciuc, C. Reguº ºi alþii.

Cu schiþele sale, remarca Liu -bov Pich (Ucraina), V. Þapoveþ„pãtrunde adânc în sufletul eroilorsãi“ ca un bun analist al societãþiiîn care surprinde fenomenul so -cial, oamenii, iar marele ucrainistde la Bucureºti, MagdalenaLaszlo-Kuþiuk, arãta la apariþiaprimei cãrþi de schiþe „Putereaconvingerii“ cã umoristul Þãrii deSus este un „Caragiale al Buco -vinei“ având în vedere arma râsu-lui pe care acesta o utiliza cumãiestrie. Pãcat cã talentul sãuumoristic a suferit mult din cauzanepublicãrii la timp a cãrþilor sale.Azi, de pildã, când scriitorul numai este, îºi aºteaptã apariþia cãr -þile - cum mãrturiseºte soþia scri-itorului ºi fiica sa - „Tentaþia“ ºi„Albastrul cerului ucrainean“,volum masiv de schiþe, primul ºide poezie, al doilea.

În ultimii doi ani, fiind bolnav,Vasyl Þapoveþ a terminat cartea sade prozã scurtã „Risipitorii devânt“, ce conþine schiþe ºi povestiri

cu detectivi - a la Sherlock Holms- ºi a început romanul „Poeþii numor de douã ori“. Din pãcate viaþascriitorului s-a întrerupt brusc la 5aprilie 2013, fiind înmormântat încimitirul „Pacea“ din oraºul Su -ceava, unde-ºi doarme somnul deveci ºi parohul-poet ucraineanMykola Ustianovyci, prietenul defamilie al Olhãi Kobyleanska, încasa cãruia a copilãrit o vremeaceasta.

Puþinã lume ºtie cã Vasyl Þapo -veþ n-a fost numai prozator umo -rist, ci a fost ºi un poet rafinat, carea publicat, în ultimii ani, în revistaucraineanã „Naº holos“ versurialbe cu pasteluri ºi meditaþii deo -sebit de reuºite despre universulterestru ºi cel cosmic, despre fru-museþea spiritualã a omului, careare ºansa sã trãiascã pe pãmânt caîn rai, cu condiþia sã se armonizezeîntru totul cu Dumnezeu ºi naturaînconjurãtoare.

Îndrãgostit de poezie, la vârstaunei experienþe vaste ºi a unei sen-sibilitãþi poetice adevãrate, autorula fãurit bijuterii de poezie concen-tratã - haiku, ceea ce face sã re -gretãm ºi mai mult rãmânereapoeziei sale în stadiu de proiect.

Sic tibi terra levis, bucovinea -nule drag Vasyl Þapoveþ, iarcuvântul tãu sã strãluceascã acoloîn azurul cerului ucrainean ºi pre-tutindeni.

Ioan CHIDeªCIUC

Umoristul ucrainean Vasyl æapoveÆ s-a retras în eternitate

curierul UcRainean16

(Urmare din nr. 235/236)

Vorbim, înainte de toate, de locuri demun cã, de plata la timp a salariilor, de cali-tatea scãzutã ºi preþul ridicat al serviciilorcomunale, de asistenþã medicalã necorespun-zãtoare etc.

Oamenii reclamã pasivitatea ºi ignorareavãditã de cãtre funcþionarii de la toate nivelu -rile a intereselor lor.

Sunt convins cã toate acestea se producdin cauza frânãrii reformei în sistemul deacordare a serviciilor administrative.

În locul unei reþele unice, fiecare organ destat încearcã sã-ºi creeze „un centru de acor-dare a serviciilor“ propriu. Aceasta creeazãdificultãþi suplimentare ºi îi dezorienteazã pecetãþeni, menþine corupþia în acest domeniu.

Cu toate legile adoptate, în practicã se maipãstreazã un sistem greoi ºi netransparent deacordare a aprobãrilor ºi proceduri de regle-mentare complicate.

Perfecþionarea sistemului de reglementaretehnicã se desfãºoarã lent. Sunt ignorateprac tic prevederile Legii privind controlul destat, marea majoritate a întreprinderilorajungând pe lista întreprinderilor cu grad derisc ridicat care sunt verificate anual.

În sfera reformei medicale, fiecare dintrelegile de bazã se aplicã cu mari dificultãþi.

Actele normative ce decurg din legi suntadoptate de Guvern ºi de Ministerul Sãnãtãþiicu întârzieri substanþiale.

Regiunile practic nu primesc de la centruasistenþã metodologicã ºi organizatoricã. Deexemplu, la Legea privind asistenþa medicalãde urgenþã Guvernul a început sã lucreze abiaîn ultimele zile înainte de intrarea ei în vi -goare. Ca urmare, medicii ºi administrato riidin domeniul sãnãtãþii nu au înþeles esen þareformei, iar cetãþenii au fost nemulþumiþi.

În afarã de aceasta, nici pânã acum nu afost adoptatã legea de bazã privind particu-laritãþile activitãþii instituþiilor medicale ceeace blocheazã, practic, modernizarea niveluluidoi în regiunile-pilot.

Sunt frânate reformele în domeniulgospodãriei comunale. Nu reuºim sã creãm oschemã eficientã ºi transparentã de înregis-trare a drepturilor imobiliare.

ªi aceastã enumerare poate continua.Înþeleg cã 2012, un an hotãrâtor în ceea ce

priveºte multe reforme, s-a dovedit a fi maicomplicat, decât se aºtepta.

Recesiunea economicã mondialã a limitatposibilãþile de finanþare a reformelor.

O mare parte a activitãþii puterii executivea fost subordonatã mãsurilor anticrizã ºi nureformelor.

Dar, trebuie sã recunoaºtem cã nici noi nuam apreciat corect care va fi dimensiunearezistenþei birocratice, a tergiversãrilor dinpar tea aparatului funcþionãresc.

Toate aceste neajunsuri care þin în loc

modernizarea þãrii ne sunt cunoscute. Ele tre-buie sã fie apreciate corect de Guvern ºi tre-buie trase concluziile ce se cuvin. Timp degân dire nu ne-a mai rãmas.

Stimaþi colegi, Încã de la începutul activitãþii noastre am

stabilit cã una dintre direcþiile strategice pri-oritare ale politicii noastre externe este inte-grarea europeanã.

Recentul summit Ucraina-UE la care amluat parte a constituit un pas important înceea ce priveºte trecerea relaþiilor noastre cuUE la un nivel nou, respectiv, la asocierepoliticã ºi integrare economicã.

Am tras, împreunã cu partenerii noºtrieuropeni, unele concluzii ºi am stabilit urmã-torii paºi pentru pregãtirea summitului „Par -te neriatul Estic“ ce va avea loc la Vilnius.

Solicit Guvernului sã asigure îndeplinireanecondiþionatã a înþelegerilor convenite cuconducerea Consiliului European ºi a Comi -siei Europene. Trebuie sã depunem eforturilenecesare pentru semnarea Acordului deasociere cu ocazia summitului iniþiativei„Parteneriatului Estic“.

Pe de altã parte, sunt convins cã trebuie sãcãutãm în continuare un model acceptabil decolaborare cu Uniunea Vamalã. Cãci Rusia,Belarus ºi Kazahstanul sunt pentru noi nunumai parteneri comerciali ºi vecini, ci ºi þãrifrãþeºti de care ne leagã secole de istorie co -munã.

Stimaþi participanþi la ºedinþã,Urmãtorii doi ani sunt pentru noi ani cu

importante provocãri externe ºi interne.Vreau sã înþelegem cu toþii acest lucru.

În primul rând, redresarea economieimondiale va rãmâne neînsemnatã. Cele maiimportante centre economice ne aratã ocreºtere nestabilã sau rã mân în recesiune.Cererea globalã la cele mai importante pro-duse ucrainene va rãmâne scãzutã.

În acelaºi timp, concurenþa pe pieþelemondiale devine tot mai acerbã.

De aceea, a doua provocare-cheie pentrunoi este identificarea rezervelor de creºtereinternã, de modernizare a producþiei exis-tente, de îmbunãtãþire a competitivitãþii pro-duselor ucrainene.

Este necesar ca, printr-o finanþare de statºi stimulare a dezvoltãrii unor noi proiecteeconomice concrete, sã dãm impuls dez-voltãrii economice, creºterii gradului de ocu-pare ºi ridicãrii nivelului protecþiei sociale acetãþenilor.

Însã, iniþiativa privatã nu va fi niciodatãînlocuitã cu cea de stat. Întreprinderile mari,mijlocii ºi mici trebuie sã aibã libertatea eco-nomicã admisã de lege.

Prin urmare, a treia provocare pentru noieste îmbunãtãþirea climatului de afaceri ºicontinuarea procesului de reglementare,punerea în ordine ºi simplificarea sistemuluide acordare a serviciilor administrative.

Pe lângã con-curenþa pentru pie -þele de desfacere,creºte ºi concu ren -þa pentru resursefinanciare ºi inves -tiþionale.

De aceea, con-tinuarea refor me -lor în aceastã sferãva duce la îmbu -nãtãþirea climatu-lui inves ti þio nalpentru producã-torul intern ºi vaper mite atragerea de noi investitori în econo-mia Ucrainei.

Domeniul social are ºi el nevoie de noiabordãri. Trebuie sã îmbinãm în aºa fel iniþia-tivele sociale cu stimularea dezvoltãrii sec-torului real, încât acestea sã asigure dez-voltarea reciprocã a unuia de cãtre celãlalt.

Stimaþi colegi, Am parcurs împreunã o etapã importantã

care a marcat o cotiturã în ceea ce priveºtevechile scheme de lucru în economie.

Am creat baza legislativã a noului meca -nism economic modern. Reformele sunt ire-versibile.

Cu toate acestea, avem în faþã o sarcinã demaximã complexitate, aceea de „a învãþa“noul mecanism sã funcþioneze, de a învãþasocietatea sã beneficieze la maximum depotenþialul acestuia. Aceastã sarcinã revineGuvernului remaniat.

Vã avertizez cã voi urmãri cu stricteþedacã actele normative guvernamentale ºi celedepartamentale rãspund obiectivelor stabiliteprin legile de bazã ºi spiritului reformelor.

Orice încercare de a bloca schimbãrile, dea ocoli responsabilitãþile, dar mai ales de apãstra unele portiþe pentru menþinerea corup -þiei va fi aspru pedepsitã, inclusiv prin mãsuride cadre adecvate.

Pentru realizarea indicaþiilor mele ante-rioare, Guvernul a elaborat proiectul progra-mului de accelerare a dezvoltãrii economicecare a fost supus dezbaterii publice.

Acest program trebuie sã se încadrezeîntru totul în logica Programului de reformeºi în Planurile naþionale de acþiuni care vizea -zã aplicarea acestuia.

Programul nu trebuie sã prevadã pom-parea banilor într-o ramurã sau alta, ci soluþiinoi îndreptate spre continuarea reformelorsistemice.

Este, de asemenea, important ca fiecarefuncþionar public sã nu uite cã principalasarcinã a prefacerilor este ridicarea bunãstãriicetãþenilor.

Scopul nostru nu este îmbunãtãþireacifrelor statistice, ci ridicarea nivelului de traial cetãþenilor Ucrainei.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

UUccRRaaiinnaa -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

CCuuvv âânnttuu ll pp rreeººee dd iinn tt ee lluu ii VViikktt oo rr II aannuu kkoovv yycc ii rrooss tt ii tt îî nnddee sscchh ii ddeerree aa ºº eedd iinn þþ ee ii ll ããrrgg ii tt ee aa CC oonn ss ii ll ii uu lluu ii dd ee MMii nn ii ºº tt rr ii