PAULA POLK LILLARD

EDUCNTlnMONTESSORI

GHID ESENTIAL PENTRU FORMAREA VIITORULUIADULT, DE LA NA$TERE PANA LA24 DE ANI

&*Bucuregti

2018

CupnrNs

Ceprtor,ur, 1. Originea educagiei Montessori

Ceprror,ur, 2. Privire generali asupra^linvitamAntului primar................. .........49

Ceprror.ur 3. Schimblri in timpul celuide-al doilea pIan........ ..........75

Caprrorur 4. Marile lecqii gi lecgiile-cheie .............. 87

Ceprror.ur 5. Mediul silii de clasl ......115

Cap rr o r,ur, 6. Profesorul de clasi eleme ntarl........ IZTCeprro ru r 7 . Libertate si responsabilitate ............ L 41

Caprrorur, 8. Scene dintr-o salide clasl elementari ...........161

Caprrorur 9. Planurile maturitigii............. ............209

Clprrorur 10. Montessori: prezent si viitor..... ....241

Anexi. Reflecgiile unei eleve .. :................ ...................255

Mulgumiri ............261

Bibliografie................. ............263

Indice ...................265

Pn=rnrA

Volumui de fagi este o rrecere in revisti a teoriei si practi-cii Montessori, cu accent preponderenr pe anii de gcoaliprimari ai copilului, si esre destinat piringilor, profe-sorilor si ruturor celor care sunt interesati de educatiein prezent. M-am simEit obligati si scriu aceasti carre.Permite gi-mi sI vi explic de ce scrierea cirgii se datoreazi,in parte, unei conversatii purtate nu demult.

Cilitoream cu avionul, locul meu fiind lingi cel alunui birbar care pirea si aibi virsta la care ar fi trebuitsi aibi copii mici. S-a intimplat si aflu cL avea doi biiegiln virsti de noul si unsprezece ani, amindoi invigindla o mare gcoali Monressori din Chicago, inci de la vir-sta de trei ani. Deoarece aceasri. ;coali asigura educatiade nivel elementar cu un program de ;colarizare pentrugimnaziu, tatil intenEiona si-gi lase fiii acolo pAnL la vAr-sta de cincisprezece ani. Apoi ei ar fi trecut la o scoall destat sau la una particulari; nu era sigur pentru care dintreele si se decidi si se agtepta ca fiii lui si aibi un cuvAnt despus privind alegerea finale.

L-am intrebat cum de a ajuns sI aleagi educatiaMontessori pentru copiii lui.

11

Paur-e Por-r Lrrr-enp

- A fost deciziasoliei mele, a spus el. Eu eram ocuPat

cu munca. Am lisat-o pe ea si hotirasci. De fapt, eu nu

eram de acord si rimini la Montessori cind au ajuns in

clasa intii. Eram ingriiorat ci este un mediu Prea Protec-tor. Mi-am schimbat opinia in decursul anilor. Am ajuns

si mi implic foarte mult.Cind l-am intrebat ce-i place la Montessori, mi-a ris-

puns ci spiritul muncii in echipi pe care ajung si-l aibi

copiii;i capacitatea de a-;i alege singuri drumul.

- Au spirit competitiv, a spus el. Togi copiii au, dar

aici e altfel. Acegtia se inEeleg foarte bine ;i sunt foarte

increzitori in ei. Sunt aProaPe ca ni;te adulgi in atitu-

dinile lor fagi de ceilalgi. Le pasi de intreaga lume. Ba

chiar au reugit si mi faci si mi implic intr-o activitate de

voluntariat pentru oamenii fbri adlpost.

A ficut apoi o patzL;i a sPus:

- imi dau seama ci nu-gi vorbesc despre Montessori'

igi spun cum sunt copiii mei pentru ci merg la o ;coaliMontessori.

Apoi a comentat despre algi copii din vecinitate, care

erau prieteni cu fiii lui, mulgi dintre ei invigAnd la o

gcoali particulari de modi veche, cu o foarte buni repu-

tagie privind calitatea inviqimintului.

- Nu vreau si-i vorbesc de riu pe acei copii, a con-

tinuat el. in esenEi sunt copii buni, dar sunt softsticaEi

lntr-o manieri artificiali, ajungind pinl la a fi arogangi.

Nu mi se pare ci sunt interesagi si-gi dea silinga sl faci

totul cAt mai bine pentru binele lor. Se pare c[ se concen-

ueazldoar pe ideea de a-i deplgi pe ceilalgi.

12

Enucalre MoNmssonr

L-am intrebat pe acest tatl dacl este ingrijorar inleglturi cu murarea fiului siu mai mare Ia liceu, unde va

fi inconjurat de copiii vecinilor sau de algii ca ei, care au

ayut o experienEi atit de diferitl in primii ani de ;coali.El a rispuns rapid:

- Da, pentru ci mi tem ci fiul meu le va pirea excen-

tric. Mereu studiazi ceva ciurind rispunsul la o intre-bare pe care ;i-o pune singur.

Imediat, insi, s-a rizgindit.- De fapt, nu. Nu cred cI va avea probleme, penrru

cI are foarte multl incredere in el. Nu va fi deranjat de

ironii, daci se ajunge la ele. Se ingelege cu roate lumea si

e obisnuit si fie independent. Este doar o remere pe care

o am eu.

Apoi a continuat, descriindu-;i propria experiengi dingcoala primari. Ficuse gcoala primari si gimnaziul la ogcoali de stat intr-un cartier recunoscur a fi una dintresuburbiile de marci ale orasului Chicago. Totu;i a spus

ci a fost o experienEi. in care s-a simtit singur.

- Nici unul dintre profesori nu mi-a fost mentor.Atmosfera era foarte rece. Metoda Montessori este unmod atent de a preda, a continuat el.

in cele din urmi, i-am explicar munca mea legati de

educaEia Montessori.

- in "..rt

caz, permite-mi si-Ei pun o intrebare in legl-turi cu ceva ce mi nedumeregte, a rispuns el. Nu toatilumea gtie ci existi sistemul Montessori. De ce? Este

foarte bun.

13

Peur-a, Por,r Lrr,r.enp

I-am lngeles frustrarea. intr-adevir, au trecut patruzecide ani de cAnd am inceput si predau cursuri de gimnaziula ;coala de stat din Terrace Park, Ohio, gi totusi gcolile

noastre nu sunt mai apropiate de crearea unei leglturiintre educagia copiilor ;i dezvoltarea lor ca fiinge umane,

fiecare copil fiind un om cu o contribugie unic5. pe care

o aduce in cadrul societiEii. Cit[ vreme nu se realizeaziacest lucru, gcolile noastre nu vor reugi si-i ajute pe copiisi devini elevi activi, conectagi la societatea din care fac

parte gi investigi cu autoritatea de a. realiza. lucruri incadrul ei.

Plringii cautl gcoli care si le ajute copiii si se pre-

giteasci pentru lumea schimbirii in care triim. Dinpicate, ei gisesc in mod consecrrent sisteme educagionale

ancorate in trecut, cledite pe recompense gi pedepse,

ierarhiziri prin ajustare ;i clasamente in cadrul clasei,

invigare pe de rost gi testare. in primul rind, cind sti;iasculti., fiecare elev este izolat la un pupitru, avind prinurmare prea pulin e ocazii de a-9i dezvolta aptitudinilesociale gi de comunicare necesare rezolvirii problemelordin lumea reali.

in plus, in ultimul deceniu standardele comporta-mentale gi de disciplinl din gcolile americane au suferitun perperuu declin. Sfidarea, insolenga gi diversele grade

de violenEi sunt din ce tn ce mai intilnite printre elevi.

PlrinEii sunt preocupati de impactul atmosferei negative

din gcoali asupra valorilor gi atitudinilor copiilor lor.Periodic, au fost incercate reforme in domeniul invi-

Eimintului. in anii 1960, a fost adoptati o abordare, cea

14

Eoucalre MoNrrssonr

a cursurilor cu acces liber, ca urmare a publiclrii lucririide temelie aluiJohn Holt, intitulati How Children Fail.Aceasti abordare il elibera pe profesorul din clasl de

metodele stereotipe ale curriculumului ;colar obignuit,permiEind acordarea unei atentii mai mari nevoilor ffe-

cirui elev in parte gi creirii unui mediu de invigare mairelaxat ;i mai vesel. Aceasti miscare de reformi ;i alte

asemenea nu au reu;it ins5. si includi componente aca-

demice clare, capabile si-i ajute pe copii si atingi stan-

darde inalte in citire, scriere, matematici si modelarea

capacitiEii de gindire si comunicare clari; nici nu au

inEeles necesitatea de a privi educagia copilului in ansam-

blul ei. Scopurile si metodele de la fiecare nivel de virstitrebuie si formeze un intreg coerent, astfel incit copiiisi-si atingl potenqialul maxim de dezvoltare individuali.Aceste eforturi de reformi au fost, prin urmare, menitee;ecului.

La inceputul anilor 1960, am descoperit o abordare a

educagiei care echilibreazd. libertatea cu responsabilita-tea in sala de clasi, stabilind in paralel standarde inaltede dezvoltare intelectuall gi sociali pentru copii. La felde important este faptul ci aceasta cuprinde o viziune adezvoltirii fiintelor umane din copilirie pAni la matu-ritate. in consecinEi, este un plan de educatie logic ;iunitar, care insoge;te copilul de la o etapi de dezvoltare

la urmitoarea. Aceasti abordare unici a educatiei este

metoda Montessori.Am avut norocul sifac cuno;tinEe cu educaEiaMonte-

ssori in sala de clasi. Am intAmpinat aceasti experienti

15

Peure Por.r Lrr,r.eno

flr;. idei preconcepure gi am vlzar nemijlocir beneficiilepentru copii. Eram asistenri la o clasi de prescolari, undeinviga al treilea dintre cei pe atunci parru copii ai mei.Treptat, mi-a devenit clar in decursul acelui prim an ciabordarea Montessori este ferm inridicinati in riparelede dezvoltare ale copiilor. Se pare c[ aceasra este pregiti-rea elementari pe etape de dezvoltare, dar in acelagi timpelibereazl energia umani naturali si trezeste morivafiainterioari, ceea ce-i ajuti pe copii s[ obgini rczultateintelectuale si sociale mai bune. in aceasti clasi, pre-gitirea indirecti (la limbal gi calcul) a inceput cind ei

aveau trei ani, ceea ce a flcut posibil ca ni;te copii de

cinci ani si inceapi si citeasci si si scrie sponran, precumgi si rezolve probleme de matematicl - adunare, scldere,inmultire;i impS.rgire -, ingelegAnd sistemul zecimal. Auajuns la acest nivel neobignuit de dezvoltare printr-unproces de explorare si descoperire, folosind materialeconcrete, aflate la indemini.

Lafelde important, in termeni de dezvoltareLa tel de important, in termeni de dezvoltare umani,este ci acegti copii erau independengi gi increzitori insala de clasi, iar creativitatea, fericirea ;i dragostea lor de

invigituri erau evidente. imi aminresc ci am fosr deose-

bit de surprinsi de blindegea neobisnuiti a copiilor gi de

preocuparea lor unul fagi de celilalt, precum ;i de grijacu care mAnuiau obiectele care-i inconjurau. De fapt, numai vizusem in viaEa mea copii atAt de mici care sl fieatAt de autodisciplinaEi gi de responsabili.

in anii urmitori am absolvir un curs de master ineducagie la Universitatea Xavier din Cincinnati, Ohio,

16

Cnprolur- 1

Originea educaEieiMontessori si teoria care,

sti labaza acesteia

Maria Montessori s-a concentrat mai mult asupra sco-pului educagiei decAt asupra metodelor acesteia. Ea a

definit acesr scop ca fiind,,dezvolrarea unei fiinte umanecomplete, care iubeste mediul inconjuritor gi care esteadaptati la locul, cultura gi timpul ei". Aceasri adaptarepresupune capacitatea de a reacgiona in situatii noi;i de aavea inteligenta si curajul de a le transforma atunci cAndeste necesari. schimbarea. in prezent, am putea definiacesr scop ca fiind pregitirea copiilor penrru a trii o viatide succes in lumea lor, princare inEelegem viitorul, in locsi triiascS. ln principal in lumea noastri, ce reprezintiprezentul si trecurul.

Montessori nu avea idei preconcepute legate demodul prin care purea fi atins acesr scop penrru copii.Abordarea ei era si se conce ntreze asupra copiilor si sile observe nevoile . Ea credea ci in anii formatori ai copi-ilor este ascunsS. capacitatea omenirii de a se reinnoi la

Peula Por,r Lrrrano

fiecare generagie. Montessori era pragmatici gi vizionari.

Era pragmaticl deoarece a strins dovezi intr-o mani-

eri obiectivi 9i firl prejudecigi, direct de Ia copii, din

mediul lor natural. Era o vizionari deoarece era convinsi

ci rlspunsurile pe care le ciuta aYeau sI ducl nu doar

la vieEi mai importante pentru fiecare copil in parte, ci

aveau si contribuie 9i la binele omenirii in ansamblu.

Montessori, medic ;i pionier in domeniul educagiei,

s-a niscur in Italia in 1870 gi a murit in 1952. Ea a triitin principal in Italia, Spania, India gi in Olanda, intr-o

perioadi rurbulenti, de rizboaie mondiale gi revolugii.

Deqi dezrldlcinati gi refugiatl de mai multe ori in viaga

ei, a continuat si-i studieze pe copii, si infiinEeze ;coli, si

Eini conferinEe gi si instruiasci profesori de pe trei con-

dnente. in pr.z"nt, existl gcoli Montessori tn cincizeci 9i

doui de giri de pe gase continente, iar numirul lor este

in continui cre;tere.

Montessori gi-a bazat planul educaEional pe observa-

rea copiilor din diverse culturi gi din mai multe Eiri. Prin

urmare, descoperirile ei nu sunt descrise cu exactitate

cind sunt numite principii Montessori. Acestea sunt

principii universale ale comportamentului uman, care

se aplici tuturor oamenilor, societigilor gi culturilor.Aceste principii universale constituie o fundagie solidlpentru sisteme educaEionale de pretutindeni.

Montessori a considerat cL munca ei trebuie s[ fie inlfvcontinui destisurare. In consecin,ri, nu a incercat si-gi

formuleze ideile intr-o teorie finali a educatiei. in orice

24

Eoucepe MoNrrssonr

caz,in ultimii s5.i trei ani de viagi, cind trecuse deja de

vArsta de 80 de ani, a flcut un bilang al muncii ei ;i a

prezentat esenfa ideilor sale intr-o imagine de ansamblu.Thei teze principale apar in acest rezumat:

. dezvoltarea umani. nu ia forma unei ascensiuni

constante, liniare, ci are loc pe o serie de planuri de

dezvoltare;

. dezvoltarea completi a fiingelor umane devineposibili datoriti tendintelor acestora citre anumireacliuni universale raporrare la mediul lor;

o aceasri interacgiune cu mediul are eficiengimaximl in ceea ce priveste dezvoltarea individualeatunci cind este aleasi de fiecare individ si este

baz*Lpe interesele sale.

CAnd era tAniri studentl la me dicini, la Universitateadin Roma, in anii 1890, Montessori a studiat originea;iformarea fiingelor umane. CAnd s-a intors la Universitateadin Roma, dupl o carieri de succes ca medic, penrru a

studia pedagogia, filosofia gi antropologia, Montessoria continuat si fie intrigati de dezvoltarea rururor for-melor de viagi. Pe misuri ce lucra cu copii si cu tineriadulEi in anii care au urmat, ;i-a dat seama treptat ciexisti anumite etape in dezvoltarea umani. in cele dinurmi, a identificat patru asemenea planuri de dezvoltare.ExistS. doui planuri ale copiliriei, care se incheie la vA.rsta

de doisprezece ani cu un copil matur, si doui etape de

formare ale maturiti.tii, care se incheie atunci cind un

25

Peur,e Porr Lrrr-e.no

adult tinir ajunge la maturitate, la virsta de douizeci qi

patru de ani.

Cele patru planuri de dezvoltare formeazi schiga

structurali a acestei clrti. Detaliile specifice fieclruiplan sunt cuprinse in capitolele dedicate fieciruia. inacest capitol introductiv, lnsi, prezint acele principii 9i

informagii generale care sunt relevante pentru toate cele

patru planuri.Montessori a descoperit ci in fiecare dintre cele patru

planuri formatoare se petrec trei lucruri:

o existi un anumit scop al dezvoltirii;

e existi o direcgie u;or de identificat care tre-

buie urmati pentru atingerea acelui scop;

o existi anumite sensibilitigi native pe care le au

fiingele umane in fiecare perioadi de dezvoltare ;icare faciliteazl, adngerea scopului final al planuluiresPectiv.

Pentru a evidengia natura dramatici a tranzigiilor

copilului de la un nivel de dezvoltare la altul, Montessori

a comparat planurile de dezvoltare cu metamorfoza unuifluture. Diversele stadii de larvi, crisalidi gi fluture adultsunt atat de radical diferite incit sunt imposibil de legat

una de alta. La fel se intAmpli cu diferengele dintre pla-

nurile formirii umane, care sunt atAt de extraordinare

lncAt tAnirul sau tinira pare a fi ln fiecare dintre acestea

o fiingi creati din nou. Fiecare dintre aceste patru pla-

nuri de dezvoltare se clidegte pe anteriorul, astfel incit

26

EpuclTre MoNrBssonr

Originea ;i teoria edacapiei Montessori

aa.lmilillllfllllllllPrimii ani de viala $ccle primara UniveGitate

Figura 1. Educalia tradi{ionald se bazeazd pe ipoteza dezroltdii liniare(sdgefile reprezintd presiunea crescAndd).

dezvoltarea gresiti pe unul dinrre ele afecteazi incheie-fea cu succes a tutu(or celorlalte.

Montessori a observat ci educatia rradilionali nu tineseama de aceste planuri de dezvokare. Pracric, in fiecare

Iaridinlume, prima etapide dezvoltare, de Iana;terepinila vArsta de gase ani, este ignorati, a;a incAt scolarizareaincepe abia la sfArgitul sau spre sfirgitul acestei perioade.incepind cu al ;aselea an de viagi al copilului, educatiaurmetzl, o ascensiune constanri, devenind din ce in ce

mai dificili cu fiecare an, adiugAndu-se din ce in ce maimulte subiecte, din ce in ce mai mulEi profesori, necesi-

tind din ce in ce mai mult studiu 9i producgie, pe baza

unor planuri de invigimAnt si resriri impuse din exterior.Degi a fost o elevi ;i apoi studenti de succes tocmai

intr-un asemenea sistem (cAgtigind multe premii si

distincgii pe parcursul anilor de ;colarizare gi al cursuriloruniversitare), Montessori a vizut multe erori in aceasti

27

Peule Porr Lrr.r,eno

abordare. Eti-acomparat pe elevii de gcoali de pe vremea

sa cu ni;te,,fluturi uscagi" pringi cu un ac intr-un insectar.

A desenat un grafic (figura 1) care descrie ascensiunea

liniarl a educaEiei bazatd"pe alimentarea cu informagii acopiilor de parci ar fi pagini goale care trebuie tipirite.A colorat acest sistem cu un ,gri urAt", pentru a reflectaplictiseala pe care le-o stlrneqte copiilor. Ipoteza ei subi-

acentl este ci inteligenga cregte odatl cu virsta.in .ontr"rt, Montessori a desenat un grafic ce reflecti

nivelul real de dezvoltare a copiilor (figura 2). Acestaaratd, cL in timpul fiecirui plan are loc o emergenti sau

rena$tere a dezvoltirii, care atinge un punct culminant,iar apoi intri in declin. Ea subliniazi regularitatea 9i uni-formitatea dezvoltirii umane in aceasti privinEi.

Montessori credea ci ;colarizarea ar trebui si cores-

pundl perioadelor de dezvoltare a copilului. ,,in loc siimplrgim gcoala in invigimAnt pregcolar, primar, secun-

dar 9i superior, ar trebui sI impirEim educagia in planuri

Figura 2. Educa.tia Montessori este construitd linend contde suiqurile gi coboraguile formdii umane.

6Copilerie

28