Lijphart - Sisteme electorale
-
Upload
adrian-bazavan -
Category
Documents
-
view
143 -
download
4
description
Transcript of Lijphart - Sisteme electorale
Ce contine capitolul?
-clasificare a sistemelor electorale din cele 36 democratii, urmarind sapte aspecte, mai ales formula electorala, magnitudinea circumscriptiei si pragurile electorale
-studiaza proportionalitatea voturi-locuri si influenta asupra numarului de partide
Formule electorale
-sistemele electorale se descriu in 7 atribute: formula electorala, magnitudine, prag, numarul locurilor, influenta prezidentialelor asupra legislativelor, delimitarea inechitabila a circumscriptiilor si legaturile dintre partide
I. majoritariste si pluraliste:
a)pluralitate
-fara nicio regula, primul castiga tot
-o folosesc 12/36, inclusiv M.B.
*
-formulele majoritare necesita majoritate absoluta la alegeri. pentru a satisface aceasta, pot fi 2 tururi
b)mixta majoritate-pluralitate
-inrudita cu 2 tururi doar ca in al doilea tur nu e necesara majoritatea absoluta
c)alternativ
-cu ordine a preferintelor
-se numara primele optiuni iar daca nu e majoritate absoluta, se elimina ultimul clasat si se numara optiunile sale urmatoare
II. semiproportionale
a)limitat
-numar de optiuni ale alegatorului mai mic decat locuri disponibile(voteaza pentru 1 si sunt 4 locuri disponibile)
b)unic netransferabil
c)paralel RP-pluralitate
-2 voturi de alegatori, pentru uninominal si pentru liste
-nu au nicio legatura intre ele, listele nu sunt compensatorii
III.proportionale
a)proportionale pe lista
-18/36
b)mixte membru-proportionale
-2 voturi de alegator, o parte alesi uninominal, o parte pe lista
-gradul de proportionalitate depinde de cat de multe locuri de pe liste sunt disponibile compensarii
-deci locurile sunt compensatorii, nu sunt separate cele 2 liste, ca in cazul semiproportionalului paralel RP-pluralitate
c)unic transferabil
-ordine a preferintelor(de nume) ca la majoritarist alternativ
-la fel se elimina ultimul dar se redistribuie si voturile suplimentare, nenecesare ale castigatorului
Magnitudinea circumscriptiei
-in sisteme majoritare si pluralitare cresterea magnitudinii determina scaderea proportionalitatii si avantajeaza partidele mari,
iar in sistemele RP e invers
-sistemele majoritare cu magnitudini mai mari de un loc sunt f rare, intrucat disproportionalitatea devine si mai mare decat e oricum
Pragul electoral
-pragul electoral si magnitudinea pot fi privite ca 2 fete ale aceleasi monede, in ceea ce priveste descurajarea partidelor mici
este o ecuatie a relatiei(inverse desigur) prag electoral-magnitudine
Alte atribute
Marimea corpului ales
-sansele unei alocari proportionale cresc odata cu marimea corpului, proportionalitatea perfecta fiind atinsa intr-un corp de la 100 de membri in sus
-dimensiunea legislativelor tinde sa fie egala cu radacina cubica a populatiei
Sistemele prezidentiale
-fiind cel mai mare premiu politic, poate fi castigat doar de partidele mari, avantaj ce influenteaza si legislativele
-e mai accentuat in sistemele pluralitare(adica cu un singur tur, nu 2) si atunci atunci cand alegerile sunt in scurt timp
-ca dovada a influentei, desi legislativul se alege la fel in 2 tururi, in Republica a III-a parlamentara erau 10 partide, iar in a V-a prezidentiala sunt 4, aliate 2 cate 2
Delimitare inechitabila a circumscriptiilor
-pentru circumscriptiile uninominale, asta inseamna diferente intre numarul de alegatori, pentru cele plurinominale diferente intre raporturile magnitudinilor si numarul de alegatori
-e foarte dificil de rezolvat in cazul sistemelor majoritare si pluralitare cu circumscriptii uninominale intrucat acestea sunt multe si mici si e greu sa le gasesti egale. sa ne gandim la rural/urban si la cum rurarul a fost deseori avantajat
-mai usor de rezolvat in sm RP pentru ca circumscriptiile relativ mari, de diferite magnitudini si locurile pot fi alocate proportional unitatilor geografice preexistente(gen judet). in circumscriptiile nationale e chiar si mai usor`
Legaturile dintre partide
-posibilitatea combinarii listelor, aliantelor, rugamintea partidelor catre alegatori ca la a doua optiune sa voteze partidul aliat
Grade de disproportionalitate
-la un scrutin anume, disproportionalitatea pentru un partid se masoara comparand procentul voturilor cu cel al locurilor obtinute
-pentru o viziune de ansamblu e formula si alte probleme metodologice
Disproportionalitatea electorala in democratiile prezidentiale
-chiar si unde executivul e egal cu legislativul, alegatorii tind sa considere prezidentialele mai importante
-prezidentialele sunt inerent disproportionale
-sistemele prezidentiale tind inerent sa isi formeze cabinete majoritare si evident sa aiba un efect reductiv asupra numarului de partide
Sisteme electorale si sisteme de partide
-pluralitatea favorizeaza bipartidismul
-sistemele RP si cele cu 2 tururi?(adica ce mai inseamna pluralitar) favorizeaza multipartidismul
-in sistemele pluraliste, partidele mai mici sunt dezavantajate din 2 motive:
a)mecanic
ce se intampla matematic cu voturile
b)psihologic
alegatorii partidului mai mic isi dau seama ca n-au sanse si se reorienteaza catre cel mai putin rau dintre cele 2 mari
c)psihologic pentru politicieni