!

Belfast16 augtst 199.,,

Piata Donegall, sfh$ihd zilei: primrria imp4ita htr€ soarc

' gi umbra, propdetadi inchizlnd magazinele si merglnd spe casi,virEAtoarele apucind-o spre Gara Centrala. Un vehicul al armatei

da alene colgul, indreptlndu-se sprc Chichester Street. Din ghe-

r$4, un sbldat inamat, suspicios, urmare$te totul newos.

. lnaittte de a demara, Gear6id Lalor umari vehiculul blindat,

- pina disparu din cimpul sau vizual. Pe scaunul de ahturi, Seamus

l.enihan cerceta strizile care se goleau.

Ar fi mers ln Bangor in noaptea aceea, de ce nu? Micugul

Fergie McErlaine gi gasca de la st Malachy mergeau la o disco-

teca acolo si s-ar fi dus cu ei, daca n-ar fi fost telefonul din acea

dimineala" Cei mai mulli erau teribil de idiofi, dar simtea ca nift€

iarba $i niscai t izeali l-ar fi destins. $i poate-ar fi ucat dumi-nica pe Cave Hill cu Nor€en.

- As fi putut fi in Bangor noaptea astA spuse el.

- Chiar asa?

Lenihan nu-gi lntoarse capul.

- Niste amici de la vechea scoala merg acolo cu maSina luiFergie,

- Care Fergie?

Dadeau colN, innind pe Donegall Sfieet.

- Mc[xlaine. n $ii, minmtelul din Eia Steel Bahin'su tineapescaria din gridinile Duncaim.

- Aha dlal E un fanfarcn idiot.

- gtiu, dar e rn rcgula, oricum. lii dne gura-

DANIEL EASTERMAN

- $tie ca el ar fi cel impuscat daca n-ar face-o. Oricum, ar

trebui sa te di depane de el. I-am vazut de citeva ori, pe el $i pe

amicii lui, facind pe nebunii, cind erau manga. Slnt tipul de

piticanii idioate carc sar calul, asta sint. Fergie al tau se va treziumflat intr-o zi Si va incepe sa vorbeasca. Pricepi?

Gear6id privi bordul.

- N-ar fi fost nimic rau intr-o escala la Bangor. O micadistractie.

- Ar fi o pierdere de timp. Bangor pute,

- Esti sadt. Nu e nimic in neregula acolo.

- L-au imputit cind au construit debarcaderd. lmi aduc

aminte cind puteai sA mergi la Bangor cu t€nul simbat4 sa facio baie in bazinul lui Pickie. Cind terminai, puteai s-o apuci spre

loca ul lui Barry. Acolo te distrai pe cinste penEu doua lte. $ialgele erau bune in zilele alea, nu ca porcariile pe care li leservesc azi. Nenorocita de mare e pe jumatate dusa, cucacaturile si toate alea de le-au aruncat in ea, Dumnezeu gtie

ce mai vinb 9i din Anglia. N-ajunge ci trimit amata, mai in-cearca sa ne $i otrtrveasca.

- itri plac algele?

- imi ptac, ain cind in cind, dar n-am mai mincat de citivaani. Pod gasi unele bune in Donaghadee. Dar cind am fost ul-tima oara in Donaghadee?

Se aflau pe Anaim Sueet fi se indrcptau spre nord. Seamus

era superiorul lui Gear6id de mai bine de zece ani. Un om rcspec-

tabil, care facuse pimaie in Long Kesh 9i fusese in Castlereagh

aproape la fel de des pe cit mincase algele sarae si uscate pe carc

orice nord-irlandez le asociaza cu vacanlele la mare. Iar acum

em aisi, vorbind despre bazinul lui Pickie 9i de petrecerile din ti-nercle. ,,Toate astea il fac sa partr batin", se gindi Gear6id. Fra-tele sau fusese la fel, inainte de a fi impufcat. Se intreba cindavusese Seamus timp sa faca toate astea.

El, unul, nu-si putea aninti decit Necazurile. Fuseserl armis-

titii, dar tecusera fara sa lase urme. Iar de chd se facuse desnrl

ZIUA MiNIEI

de mare, ca sa se alanre mi.gcarii, nu mai Stia de nimic altceva'

Totusi, nu l-ar fi deranjat din cind in cind o escapada in Bangor'

in Portsush sau Pe undeva pe-acolo. Doar el si citiva baied'

Dar nu mergea la bairarn in noaPtea asta-

- Ai vreo idee desPre ce e vorba?

Seamus igi scuhrra caPul newos.

- Ar trebui sa $rii ca inEebi degeaba. Cum dracu' a$ putea

se $du? Mi s-a spus ce li s-a spus si tie: sa fiu la cenrul operativ

la $ase ti sa asbPt odine. A$a ca asta facem'

Gear6id dadu din cap a inlelegerE. Un Yoluntar nu Pune ni-

. ciodata prea multe intrebari. Asta ii poate face pe ceilalti sa se

iitrebe daca nu e$ti cumva vreo cifti1a. ,,Tine-ti gura f-asculti

ordinele" - asta era cheia supravieluirii in afacerca asta tnPudu"

Daca podte fi vorba de supravieluire. Te mentineai in viaF cum

puteai Si cit Puteai, asta era toata treaba. $i daca reu$eai sa te

mdnlii curat, fara sa-d bagi nasul sau s-o dai ln bare" id faceau

niste funeralii pe cinsts la Milltown' cu bereta si manuii Pe si-

criu, plus o salvi de focuri de arml deasupm mormintului'

TraserA in fata unei case cu terasi' Pe o strldqa din disdctul

New L-odge, Pe un fronton la in["Iea Pe sfadqA se SAsea o hafta

a hlandei colorati in Portocaliu, vetde si alb pe carc era Pictat un

mascat inarmat. Dedesubt emu asezate cuvintele lui Pddraig

Pearse: ,Jrlanda nu va aYe: pace cit nu va fi libera

" iar alinri, cu

acelea5i caractere: ,J'{ebunii nebunii ni i-au omodt Pe fenienir"'

Era un loc fara capn! oricum ai fi privit' iar cuvintele de pe peregi

5i de pe buzele oamenilor erau fiainice. La fel ca 5i mo4ii cu care

se mindreau.

Usa fusese deschisl dinauntru, pe cind se apropiau' Pl5irl

intr-un hol ingus! in semiintuneric si miros de cimali prajiti' Colrn

O'Driscoll inchise uga tn ulma lor. Era inffuntat, ca de obicei'

- V-or urmarit? inteba marunlelul.

I Fenian - membru al miscarii de eliberare a Irlandei din scc XIX-XXi denu-

mile adoptau de la luflatorii legendari din lrlanda medievala (n'tr')

lll0

DANIEL EASTERMAN

Avea un qold sucit, desprc care unii spuneau ca i se trage de

la un accident de polo, iar al1ii, de la o lunga noapte pet€ruu laCastlereagh, pe miinile celor din Divizia Speciala- Fusese un adet

inainte de ast4 jucase cu suc€es tot felul de competitii.

- in nici un caz, raspunse Seanus. Am cascat ochii inconti-nuu. Daca ne-au pus coada, au fost mai degtepli ca Scaraolchi.

- Tii, pai a$da de azi chiar sint! Hai inaunhu, Eugene e

deja aici.

Gear6id se gindi ca auzise un poem clndv4 unul lung, in en-

gleza, pe care Parintele McGiolla, unul dintre profesori, opiticanie cu ochelari cit jumatate din fala, il citise la gcoali. Afost scris de unul Yeatsr, car€ e ingropat la Sligo. Geardid nu fu-sese niciodaa la Sligo, nu pusese piciorul niciodaB in sud. Poate

intr-o zi, cind toale astea se vor fi terminat:

Am padsit lrlanda.

Uriti Si alungati,

De ftagezi mutilati.Din plntecele mamei port

Un suflet de fanalic.

Nu inlelesese poemul gea bine, dar McGiolla vorbise despre

pacanrl urii, iar csva i$i gAsise loc ln mintea lui Gear6id. Cuvin-tele nu erau ca acelea ale cintecelor patriotice invalate de la tatAl

sau, dar aveau o rczonanla $i un mesaj aparte. Poate ca ar trebuisa meargA la Sligo, sa gaseasca dmp sa citeascA Si sA mediteze.

Pina la nouasgezece ani n-awsese timp de altceva declt de ura"

Colm O'Driscoll, a$ cum sHtea in picioare, cu pantofiiSpringireld qi cu cama$a inflorata, nu ar fi fost niciodati potri-vit pentru o carte de poezie. Era un dur, unul pe care chiar 5i pri-etenii s-ar feri sa.l supere. Se spune ca, inainte de accident,

mergea in Anglia Si punea bombe in ba.ruri $i in cazimile ar-

matei, ca politiftii de pe ambele maluri ale apei erau nubali de

nerdbdare sl-l inhate, dar n-avusesera niciodata o cit de mica

dovada. Era un om bun totu$i, avea patru prunci minunati' cel

mai mare de noua ani, cel mai mic de trei' Acum ii crc$tea

sora-sa. Nevasta-sa murise, impu$cata de loiali$ti in rlrlna cu un

an; impuscata in caP, cind iesea sa cumpere lapte' Acum era in

cirnitiml Millton, cu o piam funerara cit o u$a de gamj'

Masa era pusA. Nimic sofisticat: cimati ti chifle de cartofi'

plusceai fierbinte, ca sa alunece mai bin€ mincarea' lntotdeauna

se bea ceai din bel$ug inainte de misiune, ca sa te fna treaz'

Eugene O'Malley mlnca o PrajiturA glasata, strnd in colt' ca

de ob;i, $i batind darabana Pe picior in dtnul unei muzici au-

,zite numai de el. Cu un an in urma ci$tigase premiul intii la

Fleadhr, el cu un fluier metalic si Paddy Bame cu chitara' Cidva

ani mai inainte de asta fusese dealarat campion la fluier al ldan-

dei, in Bdyle.

- Cum lti mere' Eugene? Ji-ai adus fluierul'l' - Tu ce crezi? Dadu d"in cap sPre u$a' E si ganitura in buca-

erie, daca vrcd. inca fierbinte. Verdelurile au fost ProasPete azi'

- Nu, e in regda, aln mincat ceva in ora$' O cea$ca de ceai

s-un cimat mi-s d-ajuns. igi umplu o cea5ca marc cu ceai'

- Aveam de gind sA mery la Bangor in noaPlea asta' spuse el'

- Ai fi fost norocos.

Usa se deschise brusc. Era Conor Melaugh, ofileml care co-

manda unitatea lor. Irnediat dupa el, o femeie sFaina pa$i in ca-

mera. Nici unul nu se miscl Femeia era bine lmbracatA' nu ca

ceilalti. Parul roFat era tuns cu breton' Conor trebuia sa aiba o

scuzl buna Pentru a o fi adus aici: era o regula suicta ca mem-

brii unita$lor sa nu aiba niciodata contacte cu sfiainii prin ofi-

terul comandant.

- Rtunined pe locud, baie$, zise Melaugh' As vrea sa va PIe-

zint o pdetena de-a mea' Maureen O'DalaiSh' Crcd ca i-a[ mai

auzit numele. Nu trebuie sa va zic cine e' Arc sa va spuna citeva

vorbe inainte de a trece la Eeaba. Vreau s-o ascultati cu atenlie'

ZTUA MINIEI 13t2

I Poer idandez (n.tr.) I Guinness Fleadh Festival - f€stival de muzica folclorica irlande?r (n t!')

t4 DANIEL EASTERMAN

Geadid rAsufla $uierind. ,,A,1 dracu, de familiar numele.Maureen O'Dalaigh era membra ln conducerea ConsiliuluiArmatei, printre cei mai mari din miScare. Ce cauta ea aici, inNew Lodge, inh-o vineri seara?'

O'Dalaigh ii mulfumi lui Melaugh. Rimase in picioareprivindu-i pe fiecarc pe rind. $tia ce giodesc. Ca a fost trimisi decei de la cartierul general sA vineze cttile. Ca e un informator lnvestul Belfastului gi ca Maureen O'Dalaigh a fost trimisa sa-lmda" Era cunoscuta Si penEu asta Pentru ca li arrta cu degetul petrAdatori Si verifica eliminarca lor. Pentru ca-l interoga pe oricenenorocit carc snmise suspiciuni $i scotea adevaml de la el, indi-fercnt ce ar fi presupus asta" Era mai tarc decit barba$i. Hainelebine croite gi coafi.Fa scumpa nu au impiedicat-o nicioda&"

- Va puteli rclax4 firrA primele ei cuyinte. Nu sint aici pen-tru ca as cauta pe cineva, ci ca sa va dau ordine pentru misiuneadin noaptea asta. in mod obi$nuit, asta ar fi treaba ofiterului co-mandant, care-gi primeste instrucfiunile de la adjutanhrl briga-zii. Dar asta e o treaba mai impoftanta Si, pentru motive pe car€le veti lntelege imediat, ordinele trebuie sA vA parvina dircct.Acum sa inc€pem cu ce-i mai important. Daca intl]eabl cineva,n-am fost aici in noaptea asta Nu m-ad vazut niciodau, nici aici,nici altundeva" Nu vefi spune nimic nimanui despre ordinele pecare le veli primi sau desprc misiune. $i nu ma rcfer doar la stra-ini, ci 9i la cel mai bun prieten pe care-l avefi ln migcarc li la fa-mfie. t a cel mai mic sernn ca ati suflat cevq intreaga unitale vafi exec ata- S-a-n[eles?

Gear6id simli cum il nec sudorile. Nici macar nu le ofereaSansa de a se rchage. Erau soldagi care purtau un razboi, iar re-tragerca lnsemna dezertarc.

- Conor v-a adus armele, sint lnh-o ma$in , afara. Sht curateca lacrima. hovin dintr-un transport de ieri. Nu e nevoie s6 9ti1ide unde sint, dar n-aveti nici o g{A! N-au stat in vrcun depozit,iar englezii nu s-au apropiat nici la un kilomefu ca si le mo$easci"

ZIUA IVfi{IEI

,Mosinrl" era expresia mitihra Pentu ,jntodcares* amelor

ilegale, de obicei prin fixarea unor mici disPozitive de urmarke

in patul armei. Unititile speciale sau armata prindeau de veste

despre un depozit de alme printr-o ctudF, apoi ridicau amele

pentru ,ponsultalie". Se lnfimpla des in anii Naptezeci, acum ca-

zwile erau tot mai rar€. Mutti voluntari ioi pierduserl viala de pe

uma unor trucud ca asa.

- Masina a fost saltag acum doua or€ din fala unei case de

pe Strannillis Street. ProPrietarul e ln vacaqa' asa ci nu-i va

duce dorut o saptamina sau doua. Conor arc permisul proprieta-

& ui $i toate actele.

O'Dalaigh se opri qi li privi din nou pe fiecare. ,,E o neno-

rocita fa$ inima", tpi spuse Gear6id. Se vedea ln ochii ei. Vor-

be3 foarte ciudat, cu accent, dar era mai bine educata decit r€sn ,

Auzise ca e avocatA sau cam a5a ceva- Se inmeba ce-or glndi cei-

lalti. Se punea la cale ceva maref, asta era sigur, Isuse, $i'ar fi?utut fi in Bangor!

- O sa mergeti in sudul ora$ului, la Casa Malone' E la intra-

rEa in parcul Bameft, de linga Podul Shaw. Conot va va hsoti $i

va va arah locul. Veli avea arme de asall cu lunete de noaPte -Conor zice ca $ili cu to{i.i sa le folositri. Va duceti acolo lntr-o

juma' de ora si vedef locul cit mai e lumina' Pe urma va intoar-

celi Si asteptaf sa se intunece bine. Dar vreau sa fiti pe Pozitii la

unsprczece, nici un minut mai tirziu. Daca va redne ceva gi nu

puteti ajunge pina la unsprezece, abandonali misiunea E clar? inrcgda! La douasFezece veli auzi o patruld a armatei coborind pe

Malone Street. O patrula de coasta, fara alte htarki. infi-o alta

ma$ina vor fi patru civili. Ei sint tintele voastre' Cun coboara,

deschidefi focul. Nu va grabifi, scopul este sa-i omoriti.

Continua instructajul vorbind rar, ca si se asigue cA au inl€-

les. Nici unul, nici chiar ea nu mai fi:sese nimis vreodati lntr-o mi-

siune atit de importanta, a$a cA em esential sa nu aiba vleo scaparc'

- Acum, zise ea, pregatindu-se sA incheie, uEau sa ascultati

cu atenfie. Duptr evenimentele din noaptea asta, daca ralnfulefi in

AUANM.IIEI 1716 DANIEL EASTERMAN

Belfast, sinteti mo4i. Trebuie sN dispireli. Cel pulin un an ni-meni sa nu vada picior de-al vostru pe-aici. Veti fi tecuti peste

graniia la noapte. Nu weau sa $de nimeni unde sinteli $i vedetisa nu luad legafira cu familiile. Li se va spune ca sint€ti teferi $iinca iffolati. De indara ce lucrurile se vor aranj4 voi avea grijasa primeasca sgrisori. Acum, e ceva ce a ramas nelamwit?

Era o tacere incordata. in inclperea mica aerul era incins.Dintr-o icoana de pe perele, Inima Sfftua a lui l{dstos aruncA osclipire rogiatica. De afara razbateau vocile copiilor carc se ju-caui umatoarea generalie de eroi gi martiri scurmind prirtrspienele pavajului gi scriind cu crcta nume car€ lntr-o zi vor ficioplite in marmure. $i un ciine latrind rcpede si ascutit, sizumzetul lini$tit ti familiar al Land Rover-ului Hotspur aflatin patrularr.

- Cit timp? intreba O'D'riscoll.

- Cit timp ce?

- $tii prca bine. Cit timp va tsece pina cind tuni voi revedeapnrncii? Tocmai s-au acomodat cu gcoala" A Eecut abia un an de

cind mama lor a fost ucisa.

li raspunse Melaugh.

- Colnr. zise el, Stiu desul de bine ca 1i-e greu, dar nu exi$aaltemativa" Daca pruncii ar veni dupa dne, ar fi urmarifi. Stii asta

la fel de bine ca mine. ftni parc rau ca heaba asla te-a luat prinsurprindere, dar nu ne puteam aswna dscuri. Nici eu nu am 5tiutpha azi. Nu trebuie sa vii ln misiune. Nu e nimeni aici carc site judece daca n-o faci. Ai fAcut destule pentru cauza.

O'Driscoll ll privi fix pe ofiFrul carc era comandantul sau.

$tia cA spune bragoave. Nu te rctragi dintr-o misiune in stadiul

Asta. Daca rasuflA weo soapta undev4 egti primul care iaun glont in cap. $i atunci cine mai arc griji de prunci? Nu maizise nimic.

Gear6id t alor se pravali inapoi in scaunul sau. $tia cA se aflaintr-un pericol nedefinit, c4 in sflnit, se afla faF-n faF cu glo-ria martidului. Asta era o chestie din carc nu va scapa nici unul

dinEe ei, niciodata. Privi in colN c€hlalt la Colrn O'Driscoll si

ii veni ln minte un alt poem scds de omul ingroPat la Sligo' Fru-

muselea ac€lor cuvinte fac€a sa-si dorcasca sa Plinga:

Caii APocalipsei se atuncS in milul g€u:

Iubite,'lasa-f ochii pe juMlat€ itrchigi si bataia inimii

Peste bataia inimii mele, 9i parul sa-ti cada pe pieptu-mi' ' '

$i se gindi la algd, la dans' la peqte 9i la chipsuri' la miinile

tui t'ioreei, ta uurete lui Noreen' la slnii ei Pe carc i-a atins aul

de rar si la inima ei carc a bltut d€ aft de Pqine ori deasupra ini-

mii tui, minnOu-se cum de toale lucrurile devin iruunecare $i ne-

deslugite h caderea noPtrii.