lfaceri - voicudragomir.ase.rovoicudragomir.ase.ro/pdf/contabilitate_afaceri_cig/cap3.pdf ·...

lfaceri

mativ

1uiaşi

lizată

l care

Capitolul 3

ETICA

3.1 Nevoia de reguli

Societatea în care trăim nu ar putea exista fără reguli. Apariţia lor se datorează faptului că oamenii au recunoscut nevoia de a lucra împreună pentru binele general.

Normele s-au dezvoltat pe măsură ce societatea a evoluat, iar primele legi au apărut

pentru a controla populaţiile mai mari. Religia a jucat un rol important în

dezvoltarea normelelor, iar multe dintre aceste nonne sunt în vigoare şi astăzi. Legislaţia în domeniul afacerilor este relativ nouă şi s-a dezvoltat abia în ultimii

două sute de ani odată cu industrializarea şi nevoile care au fost generate de

aceasta.

Există trei · surse principale de norme care reglementează compo1tamentul

persoanelor fizice şi pe cel al entităţilor. Acestea sunt:

·~~; '

•Normele şi reglementările (altele decât cele impuse prin lege);

•Etica.

Diagrama de mai jos descrie .modul în care cele trei surse coexistă~

B. Etica

Reglementăr

Legea

A. Ilegal

46 Profesionistul contabil în mediul de afaceri

Pun~tul A prezintă comportament actual al unei companii. El indică faptul că

aceasta încalcă în prezent legea (de exemplu, încalcă legislaţia referitoare la

standardele de sănătate şi siguranţă la locul de muncă). Compania vrea să se . . deplaseze în punctul B. Acest lucru înseamnă ca ea trebuie sa-şi trateze angajaţii

aşa cum se aşteaptă societatea să o faca. Pentm a ajunge în acest punct, compania

trebuie să-şi îndeplinească în primul rând obligaţiile legale şi pe cele impuse de alte

reglementări. Legea prescrie nivelul minim de comportament necesar. Orice tip de

comportament inferior acestui nivel se consideră ilegal şi este pedepsit de către

societate.

Prin respectarea reglementărilor (cum ar fi noimele de la locul de muncă), se

ajunge la un nivel de comportamentul mai ridicat decât cel impus prin lege.

Comportamentul etic este cel mai înalt nivel de comportament pe care societatea îl

aşteaptă. Acesta înseamnă mai mult decât îndeplinirea obligaţiilor legale şi a celor

impuse de diferite reglementări.

3.2 Gestionarea responsabilităţii

Organizaţiile nu sunt autonome, ele există pentru a servi unui scop extern,

manifestat în cadml unui gmp (cum ar fi acţionarii unei societăţi pe acţiuni) .

Vârful său strategic nu trebuie să piardă din vedere această responsabilitate. Toţi managerii au datoria de a îndeplini scopul extern al organizaţiei.

Organizaţiile nu sunt autonome, adică nu există pentru a servi propriilor scopuri

sau pe cele ale managerilor lor. Ele există pentru a servi unui scop extern şi

managerii lor au obligaţia de a le gestiona într-un mod care serveşte acestui scop.

Scopul poate fi de a face donaţii (în cazul unei organizaţii de caritate), de a

promova interesele membrilor săi (în cazul unui sindicat) sau de a obţine profit (în

cazul unei afaceri). Managerii au o responsabilitate fiduciară în acest sens, iar

comportamentul lor trebuie întotdeauna să reflecte acest lucm.

CEO-ul care aprobă o ofertă de preluare a altei companii pentm a-ş1 spon

prestigiul, managerul IT care achiziţionează o tehnologie sofisticată, dar inutilă

sunt exemple de situaţii în care managerii, chiar dacă nu primesc beneficii

materiale, eşuează în a-şi duce la îndeplinire obligaţia lor fiduciară.

faceri

ul că

re la

să se

:ajaţii

Jania

~alte

ip de

către

), se

:ea îl ~el or

tem,

mi).

rate.

pun

n şi

:::.op.

le a r (în

, iar

pori

Ltilă

6.cii

Etica 47

Obiectivele companiei şi managementul discreţionar

Există opinii divergente cu privire la măsura în care presiunile externe modifică - -

obiectivele unei companii şi contribuie la exercitarea unei puteri discreţionare din

partea managementului.

(a) Teoria părţilor interesate presupune că multe grupuri de persoane au o miză

sau un interes legitim în ceea ce face compania. Acţionarii deţin afacerea, dar

există, de asemenea, furnizorii, managerii, angaj atii şi clienţii. O afacere depinde

de dezvoltarea de relaţii adecvate cu aceste grupuri. Fiecare dintre aceste grupuri

are propriile sale obiective şi este nevoie de un compromis sau de un echilibru.

(b) Teoria consensuală a obiectivelor companiei a fost dezvoltată de Cyert şi

March. Aceştia susţin că managerii care gestionează o afacere pe care nu o deţin nu

stabilesc obiective pentru companie, ci, mai degrabă, unnăresc acele obiective care

se potrivesc propriilor înclinaţii/abilităţi. Obiectivele rezultă ca un consens al

diferitelor opinii ale acţionarilor, managerilor, angajaţilor, furnizorilor, clienţilor şi

societăţii în general, dar (în contrast cu teoria părţilor interesate) nu toate sunt selectate de către manageri.

3.3 Mediul etic

Etica şi moralitatea stabilesc care este comportamentul corect şi ce este greşit.

Etica reprezintă un . set de principii morale necesare pentru a ghida comportamentul în timp ce mediul politic în care îşi desfăşoară o organizaţie

activitatea este format din legi, mediul social este format din obiceiurile,

atitudinile, credinţele; şi educaţia societăţii, în ansamblul său, sau ale diferitelor

grupuri şi mediul etic constă într-un set (sau seturi) de norme de comportament

personal şi organizaţional.

Definirea eticii în afaceri

• Etica este analiza a ceea ce este bine şi rău şi a responsabilităţii aferente.

•Etica în afaceri reprezintă aplicarea valorilor etice la comportamentul în afaceri.


O afacere etică este cea care a decis să plaseze ~doptarea unor standarde etice înalte

la acelaşi nivel cu obţinerea profitului.

. Studiul eticii vizează următoarele trei componente:

•meta-etica - studiul a ceea ce reprezintă un comp01iament etic,

•etica normativă - cum se ajunge la standarde practice de comportament etic,

• etica aplicată · - aplicarea ideilor etice în cazul unor probleme controversate

specifice.

Orice studiu de etică este legat de mediul religios şi cultural al societăţii. De

exemplu, „Să nu furi" este una din cele Zece Porunci ale credinţei creştine. Meta

etica va lua în considerare dacă o astfel de declaraţie este întotdeauna adevărată sau

dacă aceasta este adevărată doar într-o anumita societate sau cultură (a fost greşit

ca Robin Hood să „fure" de la bogaţi pentru a da la sărac1 în Anglia medievală?).

Etica în afaceri este o disciplină normativă prin care sunt stabilite anumite

standarde şi obligaţii pentru părţile unei relaţii comerciale.

Exerciţiu:

Ce faceţi dacă descoperiţi că un coleg de la locul de muncă a furat din companie/

sau dacă un coleg copiază la un examen?

Exerciţiu:

Primiţi un telefon de la un client. Acesta se plânge că în urmă cu trei saptămâni a

comandat o cantitate de marfă de la compania la care lucraţi şi i s-a spus că marfa

va fi livrată în două săptămâni dar acest lucru nu s-a întâmplat. Ştiţi că marfa nu va -

putea fi livrată în mai puţin de două săptămâni. Ce îi spuneţi clientului?

După cum puteţi observa, problemele etice necesită judecăţi morale care pot fi

extrem de dificile şi depind de mai mulţi factori.

Exerciţiu:

Este studiul eticii în afaceri interesat doar de cerinţele legale?

Etica

Exerciţi

.Care diTI

•David

• Cinev2

• Contril

Răspum

Etica es facă un

timp ce

De ce e~

Afaceri·

corect :

standan

Etica în

•Etica ,

de gral

profit

desfă1

•Un m1

guver

su gen

gestic

• Inves1

comp

dome

·• Ang<I;

lucm

un co

corpc

diul de afaceri

.e etice înalte -

1t etic,

ontroversate

ietăţii. De

?tine. Meta

evărată sau

1 fost greşit

lievală?).

e anumite

companie/

tptămâni a s că marfa

arfa nu va

~e pot fi

Etica 49

Exerciţiu:

Care dintre următoarele afirmaţii sunt propoziţii etice?

. • David este un om bun.

•Cineva mi-a spart maşina aseară.

• Contribuabilii ar trebui să-şi plătească impozitele la timp.

Răspuns:

Etica este preocupată de ceea ce este bine I rău şi de ce ar fi bine I ar trebui să

facă un individ I organizaţie. Prima şi a treia propoziţie sunt declaraţii etice, fn

timp ce a doua declaraţie este o declaraţie fără niciun conţinut etic.

De ce este importantă etica în afaceri ?

Afacerile sunt parte a societăţii. Societatea se aşteaptă ca indivizii să se comporte

corect şi, în mod similar, se aşteaptă ca şi companiile să opereze la anumite

standarde etice.

Etica în afaceri este importantă atât pentru organizaţit!, c;ât şi pentru individ.

Pentru organizaţie Pentru individ • Etica ar trebui să fie v~zută mai 1 · Aşteptările consumatorilor şi

degrabă ca un factor determinat pentru angajaţilor au evoluat în ultimii ani;

profitabilitate decât o povară pentru

desfăşurarea afacerilor;

•Un mediu etic este o parte a

guvemanţei corporative care

sugerează că afacerea este bine

gestionată;

• Investitorii sunt asiguraţi cu privire la

comportamentul companiei în

domeniul managementului riscurilor;

•Angajaţii vor fi motivaţi pentru că

lucrează într-un mediu influenţat de

un comportament etic la nivel de

corporaţie.

• Consumatorii pot alege să

achiziţioneze doar articole „etice",

chiar dacă acestea nu sunt cele mai

ieftine;

•Angajaţii nu vor accepta orbeşte

comenzi de a acţiona într-un mod pe

care îl consideră a ,fi lipsit de etică.


Exemplu: Marca Fâirtrade este o etichetă pentru produsele care garantează că producătorii

defavorizaţi din ţările în curs de dezvoltare beneficiază de o tranzacţie echitabilă. . . Majoritatea cafelei din lume este cultivată de fermieri care-şi vând produsele prin

intermediul unei cooperative locale. Cafeaua Fairtrade garantează că producătorii

încasează un preţ care acoperă costul de producţie şi care le permite producătorilor

continuarea• activităţii şi o primă suplimentară, care este investită în proiectele

dezvoltate local. Consumatorii din lumea dezvoltată pot fi dispuşi să plătească un

preţ mai mare pentru produsele Fairtrade.

Exerciţiu:

Este aderarea la practicile etice întotdeauna un cost pentru afacere sau poate

contribui la creşterea profitului?

Răspuns

Potrivit viziunii tradiţionale un comportament etic reprezintă o povară pentru

companii. Deoarece concurenţii nu se comportau etic, managerii au considerat că

singura lor optiune era de actiona şi ei de o maniera lipsită de etică. Jnitiativele J t J '

cum ar fi Fairtrade au dovedit că acest punct de vedere tradiţional este greşit. Se

poate dovedi că aderarea la practici etice este mai dregrabă un factor generator

de profit, decât o povară pentru companii.

3.4 Principiile etice

O mare parte din dificultăţile practice din domeniul eticii rezultă din lipsa unei

baze convenite pentru luarea deciziilor. Sisteme juridice eficiente sunt certe în

efectele lor asupra individului. Deşi complexitatea unor aspecte legale (cum ar fi

unele prevederi din Codul fiscal) poate face dificilă determinarea interpretării

corecte a legii în anumite situaţii, există posibilitatea soluţionării acesteia în

instanţă. Certitudinea normelor juridice nu există în teoria etică, astfel încât se

aplică idei diferite în diferite culturi.

Etica bazată pe consecinţe

Această abordare judecă acţiunile în raport cu rezultatele sau consecinţele lor.

Utilitarismul, avansat de Jeremy Bentham, este cea mai cunoscută versiune a

acestei abordări. Acesta poate fi rezumat prin alegerea acţiunii care este de natură

Etic

să<

situ

Aci

ide

Îffi)

Ide

car

Etl

ace

în

un

eh

de

K~

Es

.. t co

de afaceri

fducătorii

chitabilă.

isele prin

ducătorii

tcătorilor

roiectele

ească un

u poate

pentru

rerat că

iativele

'eşit. Se

'1erator

a unei

me în

o ar fi

1retării

eia în

cât se

~ lor.

me a

atură

Etica 51

să conducă la cel mai mare bine pentru cel mai mare număr de oameni într-o

situaţie dată.

Etica bazată pe datorie (deontologia)

Această abordare este asociată cu filozoful german Immanuel Kant şi se bazează pe

ideea că trebuie să existe reguli morale absolute care se aplică în toate

împrejurările .

Drepturile şi virtuţile

Ideea că indivizii au drepturi inerente este o alta abordare asupra gândirii etice

care a condus la dezvoltarea de legi pentru a proteja „drepturile omului".

Etica virtuţilor continuă să exercite şi astăzi o influenţă subtilă. Ideea de bază a

acestei abordări este că prin cultivarea virtuţilor, comportamentul indivizilor va fi

în mod inerent etic. Această viziune sugerează că managerii ar trebui să includă

unele virtuţi ( cuin ar fi fermitatea, corectitudinea, obiectivitatea, caritatea,

chibzuirea, loialitatea) în comportamentul lor de zi cu zi şi în procesul de luare a

deciziilor.

Exerciţiu:

Este declaraţia de mai jos adevărată sau falsă?

„În abordarea lui Kant .asupra eticii este important să se ia în considerare

consecinţele unei acţiuni pentru a determina ce este bine şi ce este rău."

Atitudinile sociale

Anumite atitudini sociale, cum ar fi credinţa în beneficiile aduse de educaţie,

progresul prin ştiinţă şi tehnologie, precum şi concurenţa loială, sunt semnificative

pentru gestionarea unei afaceri. Alte credinţe s-au consolidat sau au fost erodate în

ultimii ani:

- Există din ce în ce mai multe presiunui pentru păstrarea şi îmbunătăţirea calităţii

vieţii prin reducerea programului de lucru, diminuarea gradului de poluare,

dezvoltarea activităţilor de petrecere a timpului liber şi aşa mai departe.

Presiunile asupra organizaţiilor de a lua în considerare mediul înconjurător sunt

deosebit de puternice, deoarece daunele ecologice sunt ireversibile, iar unele sunt

fatale pentru om şi pentru animale.


- În ultimii ani au fost înfiinţate grupuri de presiune care susţil"l protecţia minorităţilor şi grupurile sociale defavorizate. A fost adoptată legislaţie pentru a

preveni discriminarea rasială şi discriminarea împotriva femeilor şi a persoanelor

cu handicap.

- Problemele legate de consecinţele activităţilor corporaţiilor asupra mediului sunt

dezbătute în prezent şi respectul pentru mediul înconjurător a ajuns să fie privit

ca un bun de necontestat.

Mediul etic se referă la justiţie, respectul pentru lege şi la existenţa unui cod moral.

3.5 Problemele etice cu care se confruntă managerii

Managerii au datoria (în cele mai multe compan_ii) de a urmări obţinerea profitului.

În acelaşi timp, standardele moderne de etică impun datoria de .a gestiona, conserva

şi spori valoarea întreprinderii pentru binele tuturor celor care interacţionează cu

aceasta, inclusiv a publicului larg. Acest aspect este mai degrabă o caracteristică a t

organizaţiilor mari decât a celor mici.

În sectorul productiv managerii au responsabilitatea de a se asigura că publicul şi angajaţii proprii sunt protejaţi de accidente. Încercările de a creşte profitabilitatea

prin reducerea costurilor pot conduce la condiţii de muncă periculoase sau la

standarde inadecvate de siguranţă a produselor.

O altă problemă etică se referă la plăţile efectuate de companii către autorităţile

care au puterea de a ajuta sau împiedica operaţiunile companiilor. În această categorie putem încadra:

(a) Şantajul. Se referă la situaţii în care oficialii ameninţă companiile cu

închiderea operaţiunilor locale ale acestora dacă nu sunt efectuate plăţile

corespunzătoare.

(b) Mita. Se referă la plăţile pentru anumite servicii la care societatea nu are

dreptul din punct de vedere legal. Unii manageri consideră că sumele plătite

drept contribuţii la finanţarea partidelor politice pot fi asimilate dării de mită.

( c) Stimularea financiară. Companiile se află uneori în imposibilitatea de a

beneficia de serviciile la care au dreptul din punct de vedere legal din cauza

e

e .

3

(<

(1

c c

I

ri

.a

a

lf

t

Etica 53

tergiversării deliberate de către oficialii locali. Cu toate acestea, plăţile către

persoanele potrivite pot fi suficiente pentru a „unge" maşinaria birocratică.

(d) ~adourile. În unele culturi (cum ar fi Japonia) cadourile sun! considerate parte esenţială a negocierii civilizate, în timp ce în viziunea occidentalilor aceste

practici ar putea fi considerate drept lipsite de etică.

Etica în afaceri este relevantă şi pentru comportamentul concurenţial. Acest lucru

se datorează faptului că o piaţă poate fi liberă numai în cazul în care concurenţa

este corectă.

Exerciţiu:

Analizaţi disputa dintre British Airways şi Virgin centrată în jurul problemelor de etică în afaceri.

3.6 Responsabilitatea socială şi întreprinderile

Se poate argumenta că anumite instituţii, cum ar fi spitalele sau şcolile, există

deoarece îngrijirea sănătăţii şi educaţia sunt considerate a fi obiective sociale

dezirabile pentru orice guvern. Cu toate acestea, cât este de rezonabil sau necesar

ca întreprinderile să fie „responsabile social"?

Acţiunile de responsabilitate socială. pot să aibă un efect negativ asupra intereselor

acţionarilor prin:

(a) costurile suplimentare, cum ar fi cele legate de monitorizarea mediului;

(b) veniturile reduse ca urmare a refuzului de a fumiza bunuri/servicii anumitor

clienţi;

(c) devierea efortului angajaţilor de la activităţile profitabile;

( d) devierea de fonduri în proiecte sociale.

Cu toate acestea, unii sustin că a fi responsabil social este în interesul actionarilor, ' . ,, cel puţin pe termen lung.

Responsabilităţile specifice legate de mediu

În general, se consideră că întreprinderile au datoria de a proteja mediul

înconjurător. În prezent există următoarei~ domenii de acţiune: (a) Auditul de mediu pentru a monitoriza aspecte cum arfi respectarea legislaţiei,

tratarea deşeurilor, controlul emisiilor;


(b) Acţiunile economice: Anumite sume trebuie reţinute managerilor pentru a

preveni' deteriorarea mediului şi pentru a-i încuraja să evite incidentele;

( c) Contabilitate: un set separat de conturi este pregătit pentru a încorpora

costurile de mediu;

( d) Abordarea ecologică: anumite aspecte ale afacerii, cum ar fi un produs sau o

locaţie, sunt selectate pentru a stabili impactul lor asupra mediului;

( e) Producţi'a este gestionată cu scopul de a minimiza intrările de materiale şi

energie;

(f) Managementul calităţii valorifică principiul îmbunătăţirii continue a

performanţei mediului.

Exemple de obiective sociale şi etice

Companiile nu au un comportament pasiv în mediul social şi etic, ci urmăresc o

varietate de obiective sociale. Acestea vizează:

(a) Angajaţii:

(i) siguranţa locului de muncă (peste protecţia asigurată de legislaţie);

(ii) condiţii ~une de muncă (peste cele minime impuse de lege);

(iii) satisfacţia la 19cul de muncă;

(iv) promovarea diversităţii şi egalităţii de şanse;

(v) un mediu de lucru sănătos şi care nu este periculos .

(b) Clienţii pot fi îndreptăţiţi să primescă un produs sigur, de bună calitate la un

preţ rezonabil;

(c) Furnizorii pot primi plata la timp în schimbul livrării unui produs/serviciu de

calitate;

( d) Societatea în ansamblul său:

(i) controlul gradului de poluare şi utilizarea durabilă a resurselor;

(ii) acordarea de asistenţă financiară organizaţiilor de caritate şi

activitătilor comunitare;

(iii) abţinerea de a produce bunuri nedorite.

3. 7 Etica în organizaţii

Conduita etică a tuturor membrilor organizaţiei ar trebui să fie o preocupare majoră

pentru managementul societăţii. O abordare bazată pe respectarea normelor

evidenţiază conformitatea cu legea. O abordare bazată pe integritate sugerează

Etica

un <

Orga

Oam

La rE (a) :E

s;

(b) :E

c

(c) (

(d) s Îl

Prob

înse~

man

cont

părţi

Sistc

în f

care

le-ai

cam

nU!lj

Prai

Ro li

con1

etici

ade1

ine\

con

e afaceri

entru a

corpora

s sau o

riale şi

nue a

resc o

la un

iu de

E! şi

joră

elor

:ază

Etica 55

un domeniu mai larg, incluzând etica în cultura şi valorile organizaţiei.

Organizaţiile emit uneori coduri de conduită pentru angajaţi.

Oame~i care lucrează pentru organizaţii aduc la locul de muncă .propriile valori.

La rândul lor, organizaţiile integrează o varietate de sisteme etice:

(a) Etica personală care decurge din educaţia fiecărei persoane, din convingerile

sale religioase sau non-religioase, opiniile sale politice, personalitatea sa etc.;

(b) Etica profesională (în cazul membrilor unui organism profesional, cum ar fi

contabilii);

( c) Cultura organizaţiei;

( d) Sistemele organizaţiei. Regulile etice ar putea fi incluse într-un cod oficial şi

în ansamblul declaraţiilor organizaţiei privind valorile în care crede.

Problemele etice pot fi abordate din mai multe perspective. Din păcate, acest lucru

înseamnă că problemele dificile au rareori soluţii clare şi că este posibil ca

managerul oportunist să găseasca mijloace pentu a lua orice decizie. Profesionistul

contabil trebuie să facă ceea ce trebuie având în vedere aşteptările diferite ale

părţilor interesate.

Sistemele organizaţiei şi obiectivele acestora au implicaţii etice. Un studiu publicat

în Harvard Business Review relevă cazul retailerului american, Sears Roebuck,

care a fost invadat de plângeri ale clienţilor de la centrul de service auto pentru ca

le-au fost percepute taxe pentru servicii inutile. Se pare că acest lucru a fost din

cauza faptului ca 1?ecanicilor li se stabiliseră obiective de perfom1anţă în funcţie de

numărul de piese auto de schimb vândute. ·

Practicile de leadership şi etica

Rolul culturii în determinarea climatului etic al unei organizaţii poate fi explorat în

continuare printr-o scurtă reflecţie privind rolul liderilor în stabilirea standardelor

etice. Cultura este o colecţie de simboluri şi atitudini care cuprind anumite

adevăruri despre organizaţie. Managerii seniori sunt manageri simbolici, în mod

inevitabil, ei decid priorităţile şi stabilesc exemplul (indiferent dacă acest statut le

convine sau nu).


Lynne P_aine (1994) sugerează că există două abordări privind managementul

eticii în organizaţii:

• abordarea bazată pe conformitate;

• abordarea bazată pe integritate.

Abordarea bazată pe con/ ormitate

O abordare bazată pe conf01mitate este proiectată pentru a se asigura că organizaţia

acţionează în litera legii şi că încălcările sunt prevenite, detectate şi pedepsite.

Unele organizaţii care se confruntă cu consecinţele juridice ale unui

comportamentului lipsit de etică iau măsuri de precauţie, cum ar fi:

- proceduri de conf01mitate pentru a detecta o abatere;

- auditul contractelor de achizitii;

- sisteme pentru angajaţi (prin care aceştia raportează abaterile fără teamă de

represalii ulterioare);

- proceduri discipli11are pentru greşeli.

Abordarea bazată pe integritate

O abordare bazată pe integritate combină ·preocuparea pentru lege cu accentul

asupra responsabilităţii manageriale pentru comportamentul etic. Strategiile de

integritate definesc valorile orientative ale companiilor, aspiraţiile, modele de

gândire şi de comportament. Atunci când sunt integrate în operaţiunile de zi cu zi

ale unei organizaţii, astfel de strategii pot preveni deteriorarea standardelor etice,

contribuind la îmbunătăţirea şi dezvoltarea unei gândiri morale.

Avertizarea ( eng. whistleblowing) reprezintă dezvăluirea de către un angajat a

practicilor ilegale, imorale sau nelegitime din cadrul organizaţiei. Această acţiune

implică frecvent pierderi financiare pentru cel care „avertizează".

Etic

3.8

Lu

în :

•A

Ac

co

lip

ac or

A

E·

re

u d:

E

c

l

J l

de afaceri

~ementul

~anizaţia

xiepsite.

e unui

amă de

ccentul

~e de

ele de

1 CU Zl

· etice,

raj at a

cţiune

Etica 57

3.8 Abordări asupra eticii

Luarea de decizii etice nu este un proces uşor. Există mai multe abordări posibile

în acest sens.

• Abordarea bazată pe consecinţe

Această abordare presupune că o decizie este bună sau rea în funcţie de

consecinţele sau rezultatele sale. Dacă rezultatul este corect, acţiunea în sine este

lipsită de relevanţă.

Exemplu: Dacă o persoană trebuie să-şi hrănească familia, furtul poate fi privit drept un act

acceptabil din punct de vedere moral în cazul în care nu există nicio altă cale de a

obţine alimentele.

Această abordare poate fi defalcată în alte două perspective:

Egoismul - acţiunea este corectă din punct de vedere moral atâta timp cât

rezultatul său este favorabil pentru persoana care ia decizia;, şi

Utilitarismului - acţiunea este considerată a fi corectă din punct de vedere moral

dacă rezultatul este favorabil -pentru cel mai mare număr de oameni.

Exemplu: Cum se aplică cele două perspective în cazul în care unui contabil i se cere să

acopere o fraudă majoră în cadrul unei companii pentru care lucrează?

Răspuns:

O abordare egoistă asupra eticii poate duce la refuzul contabilului de a face acest

lucru pentru că el riscă sancţiuni grave dacă frauda este descoperită la o dată

ulterioară.

Din punct de vedere utilitarist, păstrarea tăcerii este, de asemenea, inacceptabilă,

pentru că frauda poate deteriora averea acţionarilor şi ar putea pune fn pericol

locurile de munca ale angajaţilor. in consecinţă, un număr mai mare de persoane

beneficiază de raportarea fraudei. ~


• Abordarea pluralistă . Această abordare implică încercarea de a răspunde nevoilor tuturor I?ărţilor

interesate, fără a compromite grav interesele niciunui grup.

Exemplu:

O companie minieră doreşte să deschidă o mina nouă pentru a exploata depozitele

minerale şi pentru a câstiga pentru acţionarii săi un profit mare. Cu toate acestea,

locuitorii zonei pot fi nemulţumiţi din cauza poluării cauzate de mină.

O abordare pluralistă ar presupune deschiderea minei, cu condiţia investirii unor

sume importante pentru a minimiza efectele asupra mediului local, eventual

garantând că amplasamentul va fi refăcut odată ce operaţiunile miniere încetează.

Exerciţiu:

Dl Popescu este managerul companiei A. El are douăzeci de subordonaţi şi i s-a

cerut să reducă acest, număr cu o persoana. Dl Popescu decide să reducă numărul

de ore alocate fiecărui angajat, păstrând astfel toată echipa. Ce abordare urmeză dl

Popescu în luarea acestei decizii?

Răspuns:

Dl Popescu urmează o abordare pluralistă. Abordarea pluralistă implică

fncercarea de a găsi o soluţie care să satisfacă nevoile tuturor părţilor interesate,

în acest caz, toţi subordonaţii săi.

3.9 Contabilii şi etica

Cum se distinge o profesie de alte grupuri ocupaţionale?

Cuvântul profesie este asociat cu un grup de indivizi de înaltă calificare care

desfăşoară activităţi specializate. O profesie (spre deosebire de alte grupuri

ocupaţionale) prezintă următoarele caracteristici:

• presupune dobândirea de competenţe specializate în decursul unei perioade de

formare;

• este guvernată de un organism profesional;

Etic,

•ac

•ex

Un

pre

pro

de :

Un

soc

eti<

sec

„U

ac1 pn

an.

Pe

sa.

In tei

es

A

m

Sl

1I1

ir

lI

Îr R

ir

(<

ceri

lor

~le

~a,

.or

lal

-a

ul ]l

ă

7 'J

Etica

•activitatea profesioniştilor este guvernată de un cod etic;

•există un proces de certificare a membrilor.

-

59

Un profesionist contabil îndeplineşte cele patru condiţii de mai sus. Indivizii care

prestează servicii de contabilitate fără să deţină o calificare nu sunt contabili

profesionişti, deoarece nu aparţin niciunui organism profesional şi nu au obligaţia

de a respecta niciun cod etic.

Unii comentatori subliniază faptul că profesioniştii contabili au o obligaţie faţă de

societate care este mai presus decât datoria pţ care o au faţă de clientul lor. Codul

etic emis de IFAC (lnternational Federation of Accountants) menţionează în

secţiunea introductivă:

„Un semn distinctiv al profesiei contabile este acceptarea responsabilităţii de a

acţiona pentru a servi interesul public. Prin urmare, responsabilitatea unui

profesionist contabil nu este exclusiv cea de a satisface nevoile unui client sau

angajator individual."

Pentru a dezbate semnificaţia acestui termen vom analiza cele două elemente ale

sale separat:

Interes. Despre ce fel de interes . este vorba? Interesul pe termen lung sau cel pe

termen scurt? Similar, am putea ~ă separăm interesele materiale de cele ideologice?

Public. Dacă ne îndreptăm atenţia către public apare inevitabil întrebarea: Cine

este publicul? Este grupul de indivizi care compun publicul azi sau publicul viitor?

Ar trebui să ne concentrăm asupra intereselor individuale agregate -sau asupra

intereselor comune atunci când vorbim despre public? Putem vorbi despre un

singur interes public sau despre mai multe? Este interesul public un lucru

independent de interesele indivizilor care formează societatea? Se ridipă în mod

inevitabil întrebarea cine alege interesele reprezentative pentru a primi titulatura de

interes public?

În conţinutul publicaţiei Protecting the Public Interest, Accountancy Foundation

Review Board (AFRB) a solicitat organismelor profesionale britanice să definească

interesul public. Răspunsul general a fost că există diferite categorii de public

(diferite grupuri care nu împărtăşesc o viziune unitară), iar interesele acestora


diferă. Contabilii servesc interesul public prin fumizarea de informaţie contabilă .

Furnizarea informaţiei pentru interesul public poate genera conflicte pentru

contabil. Pentru a satisface interesul public, conta?ilul trebuie să cunoască

interesele diferitelor părţi participante înainte de a lua o decizie.

Alţi comentatori consideră că organismele profesionale trebuie să se asigure că

membrii lor posedă o asigurare corespunzătoare, astfel încât părţile lezate din cauza

neglijenţei acestora să îi poată acţiona în justiţie. De exemplu, membrii ACCA

sunt obligaţi să platească asigurarea profesională dt1 răspundere civilă (PII -

Professional Indemnity Insurance ).

Valorile şi atitudinile unui profesionist contabil trebuie să se regăsească în toate acţiunile sale profesionale. Profesioniştii contabili contribuie la încrederea pe

care publicul o investeşte în profesie şi la percepţia pe care o are asupra ei .

Societatea va judeca credibilitatea şi maturitatea unui organism profesional după

măsura în care valorile etice şi responsabilitatea de a acţiona în interesul public

sunt acceptate drept factori de succes atât de membri , cât şi de organismul

profesional.

Principalele motive pentru care contabilii trebuie să se comporte etic sunt

următoarele:

- profesia impune membrilor să se comporte şi să presteze serviciile în

conformitate cu anumite standarde. Prin menţinerea acestor standarde, reputaţia

profesiei este protejată şi menţinută pe termen lung;

- comportamentul etic al unui contabil serveşte pentru a proteja interesul public.

Exerciţiu:

Identificaţi trei diferenţe între un profesionist contabil şi un individ care prestează

servicii contabile fără a avea o certificare.

Răspuns:

1. Un profesionist contabil a promovat examenele organizate de organismul

profesional şi are pe cale de consecinţă un nivel dovedit de cunoştinţe. Un contabil

necalificat nu a promovat aceste examene.

2. Un contabil profesionist are datoria de a-şi actualiza permanent cunoştinţele. _

Un contabil necalificat nu are astfel de obligaţii.

e afaceri

ntabilă.

pentru

moască

~re că

1 cauza

ACCA

(PII -

l toate

rea pe

1 după

public

lli smul

c sunt

ile în

mtaţia

IC.

) fează

ismul

7tabil

rzţele.

Etica 61

3. Un contabil profesionist este membru al unui organism profesional şi trebuie să

respecte regulamentele acestui organism, inclusiv aderarea la codul etic.

. O misiune importantă a organismelor profesionale este cea de a asigura un mediu

etic robust. Deoarece un organism profesional are membri diferiţi, cu nevoi,

ambiţii, obiective, principii şi standarde diferite, profesia contabilă a iniţiat o serie

de acţiuni pentru a promova, reglementa şi disciplina membrii în exercitarea

responsabilităţilor lor.

Membrii unei profesii au un interes pe termen lung în a-şi menţine reputaţia şi

credibilitatea în vederea restricţionării intervenţei guvernului şi evitării conflictelor.

Rolul profesionistului contabil în promovarea unui comportament etic

La întâlnirile de afaceri, în cadrul companiilor sau în consiliile de administraţie,

doar contabilul profesionist este cel care aparţine unei profesii şi care are, prin

urmare, obligaţia de a acţiona atât în interesul public, precum şi în interesul

angajatorului său şi al acţionarilor.

Profesionistul contabil are un rol important în promovarea unui comportament etic.

O dilemă etică implică o sitµaţie în care cel care ia decizia trebuie să decidă ce este

„bine" şi ce este „rău".

Exemple de dileme în care pot fi implicaţi profesioniştii contabili:

• Pot fi folosite tehnici de contabilitate creativă pentru a stimula sau suprima

profiturile raportate?;

• Ar trebui să primească directorii salarii mari dacă performanţa societăţii este

slabă?;

• Ar trebui sa se plăteasca mită pentru a obţine anumite contracte, în special în

tările în care astfel de plăţi sunt obişnuite?;

• Pot fi folosite în scopuri personale informaţiile despre companie? Spre exemplu,

în cazul în care directorii ar putea fi tentaţi să cumpere acţiuni ale companiei

ştiind că urmează să se facă un anunţ favorabil care ar determina creşterea

preţului acţiunilor ( eng. insider tntding).


Potrivit Codului etic al ACCA, un profe~sionist contabil care descoperă o activitate

lipsită de etică sau ilegala în cadrul organizaţiei pentru care lucrează ar trebui să ·

cor:sulte mai întâi cu organele din cadrul companiei care s~nt responsabile de aspectele legate de guvernanţă sau de etică. Acestea ar putea fi, de exemplu,

Consiliul de Administraţie sau Comitetul · de Audit. Dacă problema nu este

soluţionată, profesionistul ar trebuie să solicite consiliere juridică şi , I sau

consiliere din partea organismului profesional. În cazul în care problema nu poate

fi rezolvată, profesionistul ar trebui să ia în considerare opţiunea de a raporta autorităţilor competente (în cazul în care din punct de vedere profesional sau

legal este obligat să facă acest lucru), precum şi retragerea din funcţie.

Exerciţiu:

Un profesionsit contabil, membru al unui organism profesional, face parte dintr-un

consiliu de administraţie. În cadrul· unei şedinţe se discută aspecte legate de

desraşurarea unei acţiuni ilegale. Ce ar trebui ·să facă profesionistul contabil în

astfel de împrejurări?

Răspuns:

Profesionistul contabil trebuie să susţină în consiliu renunţarea la această acţiune ilegală. Dacă în urma voturilor consiliul decide să continue această acţiune

ilegală, profesionistul ar trebui să solicite consultanţă juridică şi să discute problema cu reprezentanţii organismului profesional. Dacă nu poate împiedica

acţiunea ilegală el poate concluziona că nu are altă alternativă decât să

demisioneze.

3.10 Codul etic al profesioniştilor contabili

Profesionistii contabili pot avea propria viziune cu privire la ceea ce este etic sau

nu. Pentru a ajuta indivizii sa aprecieze dacă acţionează etic sau nu în anumite

circumstanţe, trebuie. să existe anumite îndrumări care să clarifice problema.

Aceste orientări sunt reunite într-un „Cod etic" sau „Cod de conduită

profesională".

Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC) este un organism internaţional

care reprezintă organismele profesionale din domeniul contabilităţii din întreaga

lume. Misiunea sa este de a dezvolta standarde ridicate pentru contabilii

profesionişti şi de a spori calitatea serviciilor pe care aceştia le fumizează.

E

~

f,

î

c

I

afaceri

ivitate

bui să ·

1ile de

~mplu,

l este

I sau

poate

1porta

al sau

ntr-un

ite de

tbil în

c,tiune

cţi,une

'iscute

iedica

~ât să

1c sau

tumite

~lema.

rrduită

:ţional

,treaga

labilii

Etica 63

Multe companii (în special cele mari) au abordat problema eticii în afaceri prin

formularea unui set de politici interne pe care angajatii sunt instruiţi să le urmeze.

În unel_e cazuri sunt numiţi ofiţeri de etică (sau „agenţi de conformi~ate") cu scopul

de a monitoriza punerea în aplicare a politicilor şi pentru a discuta cu angajaţii

dilemele etice cu care se confrunta aceştia.

Politicile pot fi formulate de o manieră generală (o declaraţie etică facută de

organizaţie) sau pot să conţină norme specifice detaliate (un cod de etică al

organizaţiei).

Exerciţiu:

Studiaţi politicile etice în cazul Tesco Plc. Pentru rezolvarea acestei sarcini accesaţi

link-urile de mai jos:

http://www.tescoplc.com/assets/files/cms/ Anti-corruption(2).pdf

http://www.tescoplc.com/media/126222/code_of_business_conduct.pdf

http://www.tescoplc.com/index.asp?pageid=6 - misiune, viziune, strategie

După cum aţi putut observa, Tesco afirmă că este dete~nata să-şi desfăsoare

activitatea de o maniera etică, să-şi trateze angajaţii, clienţii, furnizorii şi acţionarii

într-o manieră corectă şi onestă şi că se asigură că are canale de comunicare

deschise în mod constant. Tesco are un cod de etică pentru angajaţii săi, o politică

privind primirea de cadouri şi o procedură pentru înaintarea de plângeri referitoare

la problemele angajaţilor Ia' locul de muncă. Ang~jaţii sunt în măsură să sune la o

linie de asistenţă telefonică confidenţială pentru a comunica orice nerespectare a

obligaţiilor legale, de sănătate şi siguranţă, de deteriorare a mediului etc.

Exerciţiu:

Sunt obligaţiile din Codul de etică al organizaţiei impuse doar angajatului sau şi

compania, la rândul său, are obligaţia de a se comporta etic?

Răspuns:

Obligaţiile din codul de etică sunt în ambele direcţii, de la companie spre diferitele

părţi interesate, precum şi de la părţile interesate spre companie. De exemplu,

societatea îşi exprimă acordul de a acţiona în mod etic fată de angajaţii săi, dar şi

fiecare angajat trebuie să acţionezeQeticfaţă de societate.


Ex~rciţiu:

Sintetizaţi prevederile Codului etic al firmei Loreal.

http://ww"':.loreal.com/ _ en/ _ ww/html/company/pdf/ethics_ book _roman!an.pdf

Codul etic emis de IF AC

Pentru a permite dezvoltarea unor standarde etice ridicate, comitetul de etică al

IF AC a elaborat un Cod etic. Codul indică un nivel minim de conduită la care toţi

profesioniştii contabili trebuie să adere.

„Codul Etic pentru Contabilii Profesionişti" emis de IF AC stabileşte standardele

etice care trebuie să fie aplicate de profesioniştii contabili din întreaga lume. IF AC recunoaşte faptul că in unele jurisdicţii pot exista cerinţe specifice şi

îndrumări care diferă de prevederile codului său, caz în care profesioniştii contabili

trebuie să respecte normele cele mai stricte cu excepţia cazului în care acest lucru

este interzis de legile sau reglementările locale.

Un profesionist contabil trebuie să respecte principiile fundamentale din cod în

orice moment. Codul IF AC se bazează pe un cadru conceptual pentru rezolvarea

problemelor (abordare bazată pe principii), mai degrabă decât pe o abordare bazată pe reguli. Profesioniştilor contabili li se cere mai degrabă să-şi foloseasca raţionamentul pentru a identifica şi soluţiona abaterile de la principiile

fundamentale, decât să respecte un set lung de reguli.

Organismele membre IF AC sunt organisme profesionale în domeniul contabilităţii

(cum ar fi, de exemplu, CECCARşi CAFR în România). IFAC nu are capacitatea

de a sancţiona în mod direct un profesionist contabil care acţionează contrar

prevederilor codului. Organismul profesional din care face parte respectivul

profesionist trebuie să investigeze problema şi să îl sancţioneze dacă este necesar.

Exerciţiu:

Rezumaţi principalele prevederi ale Codului etic emis de IF AC.

Regăsiţi acest cod la adresa www .ifac.org

http://www.ifac.org/sites/default/files/publications/files/ifac-code-of-ethics-for.pdf

faceri

:ă al

~ toţi

dele

.me.

e ŞI

Lbili

ieru

l în

.rea

are sca [ile

iţii

:ea

rar

rul

f

Etica 65

Principiile fundamentale menţionate de Codul etic emis de IF AC sunt următoarele:

• Integritatea - profesionistul contabil trebuie să fie corect şi onest în toate

relaţiile sale. profesionale şi de afaceri. Acesta nu trebuie să se asoc_ieze cu

declaraţii false, înselătoare sau neglijente;

• Confidenţialitatea - profesionistul contabil nu trebuie să divulge informaţiile

obţinute într-o relatie de afaceri unor terţe părţi dacă nu a fost autorizat în acest

sens, cu excepţia cazului în care există o obligaţie legală sau profesională de a

face acest lucru. Aceste informaţii nu trebuie sub nicio formă să fie utilizate în

avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi;

• Obiectivitatea - profesioniştii contabili trebuie să se asigure că activitatea sau

raţionamentul lor profesional nu sunt compromise din cauza conflictului de

interese;

• Comportamentul profesional - profesioniştii contabili trebuie să respecte toate

legile şi reglementările relevante şi trebuie să evite orice acţiuni care ar conduce

la discreditarea profesiei;

• Competenţa profesională şi diligenţa - profesioniştii contabili trebuie să aibă

cunoştinţele şi aptitudinile profesionale necesare pentru a presta servicii

clienţilor şi trebuie să respecte toate standardele tehnice şi profesionale aplicabile

atunci când desfăşoară aceste activităţi .

Exerciţiu:

Domnii Popescu, Georgescu şi Ionescu sunt auditori implicaţi într-o misiune la un

client. Dl Popescu este auditorul senior. Directorul companiei îi oferă dlui Popescu

drept mulţumire un cadou scump pentru că a· acceptat să facă auditul la societatea

pe care o conduce. Dacă dl Popescu acceptă cadoul, care dintre principiile

fundamentale poate fi ameninţat?

A. o competenţă profesională;

B. confidenţialitatea;

C. obiectivitatea;

D. încrederea.

Răspuns:

C. Obiectivitatea. De observat că exerciţul se referă la principiile fundamentale şi

că singurele opţiuni posibile sunt A, B şi C. Opţiunea D este o calitate personală.

Aceasta înseamnă că opţiunea D ar pute~ fi exclusă imediat.


Potrivit Codului etic, cadourile trebuie să fie acceptate numai în cazul în care

valoarea beneficiului este modestă.

Codul etic emis de ACCA poate fi regăsit în secţiunea a III-a a regulamentului

ACCA (http://rulebook:accaglobal.com). Potrivit acestui cod profesionistul trebuie

să posede anumite calităţi personale şi profesionale. '

Calităţile personale

Calităţile personale pe care ar trebui să demonstreze un profesionist contabil sunt:

• încrederea;

• curtoazia;

• responsabilitatea;

• respectul;

•respectarea termenelor.

Încrederea - atunci când este angajat într-un proiect/actiyitate profesionistul

contabil trebuie ' să se asigure că acesta se realizează şi că sunt respectate

standardele profesionale.

Curtoazia - profesionistul contabil trebuie să fie politicos/ amabil, să răspundă la

salut, să manifeste consideraţie faţă de clienţi şi colegi.

Responsabilitate - profesionistul contabil trebuie să îşi asume responsabilitatea

pentru munca sa.

Respectul - profesionistul contabil trebuie să îi respecte pe ceilalţi, să dezvolte

relaţii constructive bazate pe recunoaşterea valorilor şi a drepturilor celorlalţi.

Respectarea termenelor - profesionistul contabil trebuie să respecte termenele

limită impuse.

ri

e

Etica 67

Calităţile profesionale

Calităţile profesionale pe care ar trebui să le demonstreze un profesionsit contabil

sunt:

• independenţa;

• asumarea responsabilităţii;

•scepticismul;

• responsabilitatea socială.

Independenţa - profesionistul contabil nu trebuie să fie părtinitor sau să aibă

prejudecăţi şi trebuie, de asemenea, să fie perceput ca fiind independent.

Asumarea responsabilităţii - profesionistul contabil trebuie să-şi asume

responsabilitatea pentru propriile raţionamente/judecăţi şi decizii.

Scepticismul - profesionistul contabil trebuie să puna la îndoială informaţiile primite şi să urmărească să îşi formeze propria opinie cu privire la calitatea şi

fiabilitatea lor.

Responsabilitatea socială - profesioniştii contabili au o datorie faţă de public, precum şi o obligaţie faţă de angajator sau client.

Conflictele de interese

Potrivit Codului etic emis de IF AC profesioniştii contabili nu ar trebui să accepte

sau să continue angajamentele/contractele în care există sau sunt susceptibile să

apară, conflicte de interese semnificative între aceştia şi clienţi.

Ei ar trebui să evalueze ameninţările care decurg dintr-un conflict de interese şi,

cu excepţia cazului în care sunt nesemnificative, să aplice măsuri de protecţie. O

ameninţare este semnificativă dacă o terţă persoană rezonabilă şi informată, care

dipune de toate informaţiile relevante ar considera că acest conflict de interese este capabil să afecteze raţionamentul membrilor.

Divulgarea (informarea tuturor părţilor cunoscute şi relevante cu privi\e la

posibilele conflicte de interese) este cea mai importantă măsura de protecţie. În


funcţie de situaţie, pot fi utilizate SQluţii cum ar fi rotirea echipelor sau semnarea

uno'r acorduri de confidenţialitate.

Ameninţări la nivel etic şi măsurile de protecţie

Ameninţările la nivel etic

Există mai multe ameninţări asupra comportamentului etic pe care profesioniştii

contabili ar trebui să le evite.

Acestea includ:

• Riscul de a urmări propriul interes ( eng. self-interest threat) - acesta ar putea să

apară în cazul în care un interes financiar sau de altă natură influenţează

raţionamentul unui profesionist contabil şi generează un conflict de interese.

De exemplu, o relaţie de afaceri cu clientul, obţinerea unui loc de muncă la

societatea client, primirea sau acordarea unui împrumut clientului etc.

•Riscul de a-şi verifica propria munca/ autoverificare (eng. self-review threat) -

acesta poate apărea atunci când unui profesionist i se cere să-şi reevalueze propriul

raţionament folosit anterior.

De exemplu, un profesionsit poate fi implicat în raportarea cu privire la funcţionarea

unui sistem financiar după ce a fost implicat în implementarea acestuia, pregătirea unor

informaţii care fac obiectul unui angajament de asigurare etc.

• Riscul de a juca rolul de avocat ( eng. advocacy threat) - poate fi o problemă în

cazul în care un contabil promovează o poziţie sau o opinie până când

obiectivitatea sa este compromisă.

• Riscul de a fi familiari cu clienţii - poate să apară atunci când un profesionsit

contabil devine susţinătorul intereselor altora din cauza unei strânse relaţii

personale cu aceştia. Acest lucru poate compromite serios judecata sa profesională.

Acest risc ar putea apărea în cazul în care profesionistul lucrează pentru clienţii săi

de o perioadă lungă de timp sau atunci când acceptă cadouri sau tratamente

preferenţiale din partea clienţilor.

n

:a

.I

Etica 69

- • Riscul de intimidare - apare atunci când un contabil este descurajat de a mai

acţiona în mod obiectiv prin ameninţări reale sau percepute.

De exemplu, acest risc ar pute.a apărea în cazul în care un contabil este ameninţat

cu concedierea în urma unui dezacord cu privire la aplicarea unui anumit principiu

contabil (este constrâns să recurgă la practici de contabilitate creativă).

Măsuri de protecţie împotriva ameninţărilor de natura etică

- rolul organismelor profesionale

Ca răspuns la ameninţările etice menţionate mai sus, organismele profesionale au

dezvoltat şi au pus în aplicare câteva măsuri de protecţie pentm a încerca să reducă

sau să elimine astfel de ameninţări.

Acestea includ:

• cursuri de etică pentru toţi p1~ofesioniştii contabili - atât ca parte a fonnării lor

iniţiale, cât şi ca parte a procesului de formare continuă;

• aderarea la bunele practici de guvemanţă;

• proceduri disciplinare şi de monitorizare a respectării standardeţor profesionale;

• elaborarea de standarde profesionale.

Măsuri de protecţie împotriva ameninţărilor de natura etică

- rolul organizaţiilor

Organizaţiile pot contribui la reducerea ameninţărilor etice cu care se pot confrunta

angajaţii lor prin dezvoltarea unui sistem intern „de reclamaţii", care să pennită

raportarea unui comportament neprofesionist şi lipsit de etică.

De asemenea, organizaţipe pot construi un mediu/o cultură care să uşureze

misiunea angajaţilor de a urma codurile profesionale şi de a se comporta etic. De

exemplu, organizaţiile pot promova un set de valori pentru a atinge acest obiectiv ' cum ar fi:

•Onestitatea - angajaţii ar trebui să fie încurajaţi să fie sinceri, în orice moment -

chiar şi atunci când acest lucm poate fi în detrimentul organizaţiei în sine.

De exemplu, un agent de vânzări nu ar trebui să exagereze în prezentarea

beneficiilor sau caracteristicilor produsului -pe care îl vinde.


• Deschiderea - aceasta înseamnă că orga..nizaţia ar trebui să fie dispusă să ofere în

mod liber informaţii părţilor interesate, după nevoile acestora. Acest lucru ar -

trebui să uşureze procesul decizion~l al acţionarilor.

• Transparenţa - este sinonimă sub unele aspecte cu deschiderea şi se referă la

faptul că o companie uşurează procesul de revizuire a activităţilor sale dţ către

utilizatorii de informaţie. Această măsură poate fi susţinută prin audituri regulate şi

prin raportarea detaliată a activităţilor desfăşurate de organizaţie.

• Încrederea - organizaţiile trebuie să fie de încredere în r~laţiile lor cu ceilalţi şi să încerce să-şi desfăşoare activitatea având în vedere interesele unui număr cât

mai mare de părţi interesate. Acest lucru ar putea împiedica, de exemplu,

supraîncărcarea facturilor emise către clienţi.

• Delegarea - implică acordarea posibilităţii angajaţilor şi altor părţi interesate de a

lua propriile decizii. Acest lucru va îmbunătăţi imaginea de sine şi motivaţia lor.

• Respectul - toţi angajaţii şi toate părţile interesate ar trebui să fie tratate cu

respect de către orga!1izaţie, indiferent de vârstă, sex, etnie, religie etc.

3.11 Teste grilă

1. Care abordare asupra eticii consideră că acţiunile care sunt susceptibile de a

conduce pleacă de.la principiul: „Cel mai mare bine pentru cel mai mare număr de

oameni"?

A. legalistă;

C. imperativul categoric (Kant);

B. deontologia;

D. utilitarismul.

2. Care este numele dat codului (emis, de obicei, de către un organism de

conducere) pe baza căruia persoanele fizice judecă dacă acţionează etic în anumite

circumstanţe?

A. cod de proceduri interne;

B. cod etic;

C. cod de control intern;

D. cod de guvernanţă corporativă.

Etic

3.

A.;

B. 1

4. l

de·

A.

B. C.

D.

5. (

cor

ÎntI

A. 1

B.(

C.' D. i

6. ~

cari

em

ceri

org

per

urn

A. :

B.

C. c

D. :

7. ~

pre

mai

A. i

B.c

~ri

în

ar -

la

re

şi

şi

ilt u,

a

u

a

e

Etica 71

3. Responsabilitatea fiduciară reprezintă datoria managerului de a „servi" cu

credinţă obiectivului extern al organizaţiei. Această afirmaţie este:

A. adevărată;

B. falsă.

4. Una din abordările managementului eticii constă în a se asigura, în primul rând,

de faptul că societatea acţionează în litera legii. Ce tip de abordare este aceasta?

A. abordarea bazată pe consecinţe;

B. abordarea bazată pe relaţiile comerciale;

C. abordarea bazată pe integritate;

D. abordarea bazată pe confonnitate.

5. Care este numele abordării etice care consideră că decizia corectă este cea care

conduce la cel mai mare bine pentru cel mai mare număr de persoane

într-o anumită situaţie?

A. utilitarismul;

B. deontologia;

C. vi11uţile etice;

D. responsabilitatea socială a organizaţiei.

6. Societatea X încearcă să obţină o autorizaţie de comercializare a unui bun pentru

care îndeplineşte toate criteriile legale. Din păcate, există o întârziere la biroul

etnitent, şi societatea X a fost notificată că va exista o întârziere în prelucrarea

cererii de emitere a autorizaţiei . - Managerul' de divizie oferă o donaţie către o

organizaţie nonprofit înfiinţată de funcţionarii care lucrează la biroul etnitent

pentru ca aceştia să accelereze procesul de eliberare a actelor. Care dintre

următoarele afirmaţii descrie cel mai corect această situaţie?

A. nu este etic, deoarece banii sunt oferiţi pentru scopuri pozitive;

B. nu este etic, deoarece' societatea X are un drept legal de a pretinde această

autorizaţie;

C. aceasta situaţie constituie luare de mită;

D. aceasta situaţie constituie un stimulent financiar.

7. Care dintre unnătoarele variante reprezintă o abordare a eticii care combină o

preocupare pentru lege împreună cu importanţa pentru responsabilitatea

managerială?

A. abordarea bazată pe confortnitate;

B. abordarea bazată pe integritate.


8. IF AC este prescurtarea pentru:

A. International Financial Accounting Committee;

B. International Financial Accounting Commission;

C. International Federation of Accountants;

D. International Federation of Accounting Concepts.

9. Care 9in unnătoarele variante ar ridica probleme etice pentru un producător de

bunuri de consum?

(i) materialele folosite la fabricarea bunurilor;

(ii) calitatea mărfurilor;

(iii) modalitatea de promovare a mărfurilor;

(iv) politica salarială aplicată de furnizorul de materii prime;

(v) modalitatea în care mărfurile sunt ambalate.

A. Doar (ii) şi (iii);

B. doar (i), (ii) şi (iii);

C. doar (ii), (iii) şi (v);

D. (i), (ii), (iii), (iv) şi (v).

1 O. Încrederea, responsabilitatea, „„ .. „ „„ „„ „„ „.„ .. „„ „„„.„, curtoazia şi respectul

sunt calităţile personale pe care un individ ar trebui să le posede dacă doreşte să devină un profesionist contabil. Care dintre următoarele cuvinte completează în mod corect această afirmaţie?

A. răspunderea;

B. responsabilitatea socială;

C. respectarea termenelor/ seriozitatea;

D. ambiţia.

11. Aţi fost rugat să vă implicaţi în procesul decizional în legătură cu o investiţie

majoră pe care compania la care lucraţi urmează să o facă şi aţi descoperit că

cumnatul dvs este directorul general al uneia dintre finnele care ar putea beneficia

de rezultatul deciziei. Nu aveţi nicio intenţie de a pennite ca acest lucru să

influenţeze sfatul pe care îl oferiţi firmei şi ştiţi că nici cumnatul dvs. nu va încerca

să vă influenţeze în vreun fel. Ce principiu v-ar face să aveţi în vedere transferul

acestei sarcini unui alt coleg, pentru a evita ca superiorii să se îndoiască de sfatul

dvs privind decizia de investire?

A. scepticismul;

B. răspunderea;

C. independenţa de fapt;

D. independenţa în aparenţă.

de afaceri

tcător de

jpectul

eşte să

ază în

~stiţie

rit că ~fi ci a u să

~erca

ferul

fa tul

Etica 73

12 ....... „ ...... „. organizaţiei reprezintă un set de principii morale necesare pentru a

ghida comportamentul său. Care dintre următoarele cuvinte completează corect

aceasta afirmaţie?

A. obiectivele;

B. controalele;

C. etica;

D. disciplina.

13. Etica în afaceri se adresează cărui grup de indivizi într-o companie?

A. directorilor;

B. angajaţilor din departamentul vânzări şi marketing;

C. angajaţilor care sunt contabili calificaţi;

D. tuturor angajaţilor.

14. Un contabil consiliază un investitor pentru cumpărarea acţiunilor unui client

de-al său. Ce tip de ameninţare la adresa comportamentului etic al contabilului ar

putea provoca acest lucru?

A. riscul de a juca rolul de avocat;

B. riscul de a urmări propriul interes;

C. familiaritate;

D. intimidare.

15. Un profesionist contabil ce· face parte dintr-un organism profesional membru al

IF AC lucrează într-o ţară din America de Sud care are propriul său cod de conduită

pentru contabili. Acest cod nu este la fel de strict ca şi Codul IF AC în anumite

privinţe. Care din următoarele variante este corectă?

A. Profesionistul cont~bil trebuie să respecte atât prevederile codului local, cât şi

Codul IF AC în toate privinţele, iar atunci când acestea diferă să le respecte pe

cele mai stricte; ,

B. Profesionistul contabil trebuie să respecte doar prevederile codului local;

C. Pentru fiecare prevedere, profesionistul contabil poate alege codul pe care să-l

urmeze;

D. Profesionistul contabil trebuie să respecte toate cerinţele legale din ţară, dar

altfel el este liber să aplice prevederile oricărui cod, deoarece codurile de

conduită sunt non-statutare (nu sunt cbligatorii prin lege).

lfaceri - voicudragomir.ase.rovoicudragomir.ase.ro/pdf/contabilitate_afaceri_cig/cap3.pdf ·...

Documents

Transcript of lfaceri - voicudragomir.ase.rovoicudragomir.ase.ro/pdf/contabilitate_afaceri_cig/cap3.pdf ·...