Aprobatprin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.50 din 31 octombrie 2014

Raportul auditului performanței: „Necesită o regîndire strategică și eficientizare procesul investițional în cadrul autorităților

publice locale din mun. Chișinău?”

LISTA ABREVIERILOR

Abrevierea Termenul abreviat AAPL Autorități ale administrației publice locale AAP Agenția de Achiziții PubliceAPP Agenția Proprietății Publice ARMAPAU Agenția Rezerve Materiale, Achiziții Publice și Ajutoare UmanitareBAP Buletinul achizițiilor publiceBEI Banca Europeană de InvestițiiBERD Banca Europeană pentru Reconstrucție și DezvoltareCCL Cooperativa de construcție a locuințelorCFI/IFC Corporația financiară internaționalăCMC Consiliul municipal ChișinăuCOP Concursul ofertelor de prețCPL Cod practic în lucrăriDC Direcția CulturăDETS Direcția Educație, Tineret și SportDGAURF Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații FunciareDGERRP Direcția Generală Economie, Reforme și Relații PatrimonialeDGTPCC Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație DGF Direcția Generală Finanțe DS Direcția SănătateFPP Firma de producție și proiectareHG Hotărîrea Guvernului IMP Institutul Municipal de ProiectăriINCP Institutul Național de Cercetări și ProiectăriÎCS Întreprindere cu capital străinÎM Întreprindere municipalăÎM „DCC” Întreprinderea Municipală „Direcția Construcții Capitale”ÎS Întreprindere de statLCM Lucrări de construcție-montareLP Licitație publicăLPr Lucrări de proiectareMA Ministerul ApărăriiMF Ministerul Finanțelor OCT Oficiul Cadastral Teritorial PAT Planul de amenajare a teritoriuluiPUG Planul urbanistic generalSA Societate pe acțiuniSC Societate comercialăSEL Serviciu de exploatare a locuințelorSRL Societate cu răspundere limitatăSNC Standardul Național de Contabilitate

1

SSVEPC Serviciul de Stat de Verificare și Expertizare a Proiectelor și ConstrucțiilorTVA Taxa pe valoarea adăugată UAT Unitate administrativ-teritorialăUE Uniunea Europeană

I. SUMARUL REZULTATELORPornind de la faptul că alocațiile financiare publice destinate investițiilor

capitale aferente dezvoltării infrastructurii urbane au o semnificație multiplicatoare pentru societate în ansamblu, Curtea de Conturi a inițiat auditul de performanță privind gestionarea resurselor financiare investiționale de către AAPL ale mun. Chișinău, pentru a evalua impactul socioeconomic adițional și a evidenția posibilele slăbiciuni și rezerve.

Scopul misiunii de audit a constat în evaluarea gestionării resurselor financiare, verificarea relevanței raportării deciziilor instituționale la criterii prestabilite de cost-eficiență și impact în domeniul investițional.

Prezenta misiune de audit a fost realizată în cadrul autorităților publice locale din mun. Chișinău, activități de audit fiind desfășurate la Primăria mun. Chișinău, la unele structuri ale Consiliului municipal Chișinău (DGF, DGAURF, DGTPCC, ÎM „DCC”), precum și la unele UAT din cadrul municipiului (primăriile or. Vadul lui Vodă, or. Sîngera și com. Tohatin și Băcioi).

Deși în anii 2011-2013 AAPL ale mun. Chișinău au întreprins unele măsuri în acest sens, totuși nu s-a obținut o îmbunătățire punctuală și graduală a situației per ansamblu în aspectul managementului resurselor financiare investiționale.

Evaluările efectuate de echipa de audit au relevat multiple deficiențe în activitatea actorilor implicați în angajarea și gestionarea cheltuielilor capitale. Ca urmare a acțiunilor de audit derulate, au fost identificate punctele slabe care au limitat eficiența și economicitatea gestionării banilor publici, precum și atingerea obiectivelor propuse în realizarea planurilor investiționale municipale.

Astfel, în cadrul inițierii și promovării proiectelor investiționale se atestă că:

alocațiile capitale efectuate pe teritoriul mun. Chișinău nu se încadrează într-un plan general de dezvoltare și nu întrunesc criterii de eficiență și economicitate, impactul social și economic nefiind evaluat;

realizarea programului municipal de investiții capitale se efectuează în lipsa unei planificări strategice;

lipsește o schemă și un plan local, susținute realmente financiar și aprobate în mod corespunzător, în baza cărora să fie apreciate investițiile prioritare și direcționate resursele aferente, în consecință un șir de proiecte nu cunosc o finalitate plauzibilă;

dispersarea responsabilităților la diferite niveluri decizionale și lipsa monitorizării acestora au cauzat diminuarea gradului de responsabilitate și neîndeplinirea obligațiunilor funcționale atribuite prin acte regulatorii, generînd riscul unei planificări ineficiente a investițiilor și reparațiilor capitale;

2

nu sînt stabilite criterii de apreciere a eligibilității proiectelor pentru obținerea aprobării de finanțare a investițiilor și reparațiilor capitale. Mai mult decît atît, aprobarea finanțării se efectuează în lipsa studiilor de fezabilitate, fundamentărilor tehnico-economice și proiectărilor tehnice;

în lipsa studiilor de (pre)fezabilitate, factorii de decizie nu dispun de calcule adiționale și de informații ample pentru a estima în ce măsură ar putea contribui un program investițional la realizarea Strategiei de dezvoltare social-economică și a Planului urbanistic general ale mun. Chișinău;

planificarea investițiilor și reparațiilor capitale se efectuează fără o metodologie exhaustivă (pe municipiu), care ar delimita: etapele procesului de planificare, responsabilitatea managerială între subiecții implicați în proces, riscurile ce pot influența eficiența și eficacitatea realizării investițiilor, precum și măsurile de ameliorare a riscurilor identificate;

investițiile capitale se efectuează pe proiecte mici (obiective mici), fragmentate și neprioritare, precum și în perioade supradimensionate în aspect de implementare;

subdiviziunile învestite cu atribuții și drepturi în sectorul investițional nu au demonstrat capacități adecvate pentru implementarea proiectelor cu finanțare externă, ceea ce a determinat efectuarea de cheltuieli ineficiente în sumă totală de cca 6,6 mil.lei;

în cadrul programului investițional nu au fost stabilite criterii și clauze aferente obiectivului cost-eficiență, întrucît programele investiționale nu au beneficiat de evaluări adecvate pentru identificarea sectoarelor/ramurilor economiei și infrastructurii care necesită investiții, precum și căile de obținere a impactului preconizat/așteptat. AAPL ale mun. Chișinău nu au asigurat convergența programului investițional anual cu Planul urbanistic general al municipiului.

la implementarea/monitorizarea obiectivelor investiționale: urmare a includerii unor obiecte în lista investiţiilor şi reconstrucţiilor

capitale în lipsa resurselor financiare corespunzătoare (care ar asigura executarea în termene cît mai restrînse a proiectărilor şi lucrărilor respective), numeroase obiective de investiţii şi reconstrucţii capitale, începute cu mai mulţi ani în urmă, nu sînt finalizate pînă în prezent. Ca urmare, construcțiile nefinisate din lipsa mijloacelor de finanţare se deteriorează în timp, iar proiectele iniţiale nu mai corespund exigenţelor actuale şi necesită a fi modificate (inclusiv soluţiile tehnice), ceea ce condiționează cheltuieli suplimentare;

ÎM „DCC” nu a asigurat transmiterea conformă și în timp rezonabil la balanţa instituţiilor respective a obiectivelor construite şi recepţionate pentru capitalizarea cheltuielilor în sumă de 159,2 mil.lei;

calitatea joasă a documentației de proiect elaborate creează impedimente pentru realizarea în termen a obiectivelor și privind calitatea lucrărilor îndeplinite;

lipsa unor reglementări/metodologii exhaustive, în ansamblu pe municipiu, care ar delimita clar atribuțiile și responsabilitățile participanților la procesul de monitorizare și verificare a realizării obiectivelor investiționale cauzează

3

tergiversarea executării contractelor investiționale, includerea unor date eronate în procesele-verbale de recepție a lucrărilor executate;

caietele de sarcini nu conțin criterii de evaluare a potențialului tehnico-material și economico-financiar, care ar reflecta capacitatea de realizare a condițiilor contractuale înaintate;

încheierea contractelor cu operatori economici care nu dispun de capacitățile tehnice necesare realizării lucrărilor stipulate în contract, precum și nerespectarea termenelor de executare a lucrărilor au generat tergiversarea perioadei de executare și majorarea cheltuielilor din bugetul municipal;

admiterea unor devieri între prețurile stabilite în devizul-ofertă și cele din procesele-verbale privind executarea lucrărilor de reparații capitale;

mecanismul actual de evidență a activelor în curs de execuţie nu este eficient și nu contribuie la buna gestionare a acestora;

reieșind din rapoartele financiare ale ÎM „DCC”, se observă o creștere continuă a activelor materiale în curs de execuție, care, la situaţia din 31.12.2013, au constituit în total 541,4 mil.lei (729 obiective);

AAPL efectuează o monitorizare neadecvată a principalelor etape ale procesului investițional.

Raportul de audit denotă că beneficiile realizate în urma investițiilor capitale sînt modeste. Această situație este condiționată de selectarea neconformă a obiectivelor investiționale cu o relevanță și impact nesemnificative, precum și de managementul necorespunzător al resurselor publice.

În vederea îmbunătățirii situațiilor constatate de audit în prezentul Raport, AAPL le-au fost înaintate o serie de recomandări care vor contribui la administrarea mai eficientă a banului public, la monitorizarea adecvată a programelor investiționale și a obiectivelor din cadrul acestora.

II. INFORMAȚIE GENERALĂLegislația Republicii Moldova definește investițiile capitale1 ca ,,cheltuieli

efectuate de către investitor în legătură cu procurarea și/sau îmbunătățirea activelor pe termen lung, care nu se atribuie la rezultatele perioadei curente, dar urmează a fi capitalizate (atribuite la majorarea valorii activelor pe termen lung)”. Astfel, investițiile capitale publice reprezintă imobilizări de fonduri, consumate în prezent, în scopul obținerii unor mijloace fixe noi și/sau îmbunătățite ulterior.

Îmbunătățirea administrării investițiilor publice în mun. Chișinău reprezintă o prioritate întrucît resursele financiare alocate, în condiții de deficit bugetar, urmează să realizeze un impact corespunzător, mai ales ținînd cont de starea nesatisfăcătoare a unei părți substanțiale a stocului municipal de active capitale și importanței de majorare a spațiului pentru investițiile publice mai mari și mai eficiente. Resursele financiare limitate ale municipiului și necesitatea maximizării plusvalorii investițiilor publice pe diverse sectoare, mai cu seamă în educație, în sănătate, aprovizionare cu apă și energie, transport și drumuri, impun o abordare

1 Legea nr.81-XV din 18.03.2004 „Cu privire la investițiile în activitatea de întreprinzător”.4

mult mai complexă, determinată să satisfacă interesele publice prin îmbunătățirea calității serviciilor prestate.

Potrivit Legii nr.436-XVI din 28.12.20062 și Statutului municipiului Chișinău3, rolul principal în organizarea și funcționarea domeniului investițional în municipiul Chișinău revine autorităților administrației publice, după cum urmează:

Consiliul municipal Chișinău, în calitate de administrator al patrimoniului mun. Chișinău – stabilește volumul și domeniul de folosire a investițiilor capitale de la bugetul municipal; aprobă studii, prognoze și programe de dezvoltare socioeconomică; aprobă, în condițiile legii, planurile urbanistice ale localităților;

Primăria mun. Chișinău – elaborează planul de dezvoltare social-economică a municipiului, participă la elaborarea și realizarea programelor de privatizare;

Primarul General al mun. Chișinău – asigură elaborarea Planului urbanistic general, documentației de urbanism și amenajare a teritoriului și le prezintă spre aprobare CMC; prezintă CMC, anual sau ori de cîte ori este necesar, rapoarte cu privire la situația social-economică a municipiului;

Direcția Generală Finanțe (inclusiv Serviciul investițiilor capitale) – participă la elaborarea, examinarea și aprobarea listelor cu obiectivele propuse spre finanțare din bugetul municipal Chișinău în conformitate cu prevederile Planului urbanistic general și Planului de dezvoltare social-economică ale municipiului; solicită și recepționează propunerile executorilor de buget, beneficiari în construcția obiectivelor prevăzute în programele investiționale aprobate de CMC;

Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare – asigură realizarea politicii statului în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și relațiilor funciare, ridicarea nivelului urbanistic al localităților din componența municipiului Chișinău, ameliorarea aspectului lor arhitectural și artistic.

Potrivit regulamentelor existente, planificarea şi bugetarea investiţiilor şi reparaţiilor capitale este efectuată de către DGF; responsabil de executarea cheltuielilor capitale este ÎM „DCC” şi alte autorităţi publice locale, iar de înregistrarea în evidenţa contabilă a cheltuielilor capitale şi majorarea valorii mijloacelor fixe – beneficiarul final.

Informații generale privind competențele părților implicate în domeniul investițiilor și reparațiilor capitale, prevăzute de legislație, sînt prezentate detaliat în Anexa nr.1 la prezentul Raport.

Pînă în prezent nu este aprobat un plan (o strategie investițională) de dezvoltare social-economică integral pe municipiu, existînd doar strategii pe anumite segmente investiționale, acestea fiind foarte generale și succinte (de ex., Planul de amenajare a teritoriului).

De regulă, procesul de planificare a investițiilor capitale presupune mai multe etape de bază. Dacă etapele în sine sînt asemănătoare pentru toate tipurile de administrații publice locale, procesul de planificare poate varia în funcție de dimensiunile comunității, numărul și componența personalului angajat, condițiile

2 Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 „Privind administrația publică locală”.3 Statutul municipiului Chiținău, aprobat prin Legea nr.431-XIII din 19.04.1995 (în continuare – Statutul municipiului Chișinău).

5

de finanțare. Planificarea investițiilor capitale este un proces complex, care necesită programarea foarte strictă a activităților, cel puțin pînă în faza de implementare a proiectelor de investiții. Pentru mun. Chișinău, procesul de planificare a investițiilor capitale este destul de vast/extins și dispersat pe diverse direcții și niveluri decizionale, confruntîdu-se cu multiple impedimente la fiecare etapă de implementare, ceea ce îngreunează eficientizarea acestuia.

Programul de investiții și reparații capitale cuprinde mai multe proiecte (obiective sau grupuri de activităţi) specifice municipiului Chișinău, care se bazează pe rezultate clar definite și implementate pe parcursul unei anumite perioade de timp, pentru care se alocă mijloace financiare în acest scop.

În temeiul Regulamentului cu privire la proiectele de investiţii capitale publice4, planificarea, aprobarea şi gestionarea mijloacelor pentru investiţiile capitale finanţate de la buget se efectuează în conformitate cu următoarele principii de bază, prezentate în Figura nr.1.

Figura nr.1

4 Regulamentul cu privire la proiectele de investiţii capitale publice (Anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr.1029 din 19.12.2013 „Cu privire la investiţiile capitale publice”).

6

Principiile de bază ale planificării

investițiilor capitale

Strategie:propunerile de proiecte de investiţii capitale se supun unui proces de selectare din punctul de vedere al impactului asupra priorităţilor de politici şi obiectivelor stabilite în documentele de planificare strategică pe termen mediu

Raport cost-calitate:

conducătorii autorităţilor publice centrale şi locale trebuie să asigure planificarea resurselor bugetare în mod econom, eficient şi eficace, asigurînd un nivel înalt al raportului cost-calitate

Sustenabilitate (durabilitate):

în procesul de planificare şi aprobare a proiectelor de investiţii capitale se ţine cont şi de costurile de funcţionare şi de întreţinere ulterioară după finalizarea acestora

Realism:la planificarea proiectelor de investiţii capitale se ţine cont de disponibilitatea resurselor bugetare şi de capacitatea de implementare a proiectului

Figura nr.2

Consecutivitatea etapelor proiectului investițional

Dispunînd de resurse financiare limitate, formarea planului de investiții capitale capătă o importanță deosebită în cadrul procesului bugetar, fiecare proiect (obiectiv) urmînd să parcurgă un „filtru” riguros de calificare, în scopul aprobării acestuia în programul investițional. De regulă, se inițiază mult mai multe proiecte decît pot fi asigurate cu suport financiar, ceea ce presupune necondiționat un proces bine definit de (pre)selecție pentru eficientizarea alocațiilor investite.

Acest „filtru” reprezintă modul de selectare a obiectivelor investiționale în baza unor criterii, cum ar fi: (i) evaluarea tehnică a fiecărei investiţii; (ii) evaluarea financiară a costului total al investiţiei; (iii) estimarea cerinţelor de cheltuieli anuale ale investiţiei; (iv) estimarea veniturilor, în cazul existenței acestora, posibile de a fi colectate de către beneficiar ca rezultat al investiţiei etc.

Examinarea investiției în baza criteriilor de selectare are drept scop determinarea: conformității ei cu strategiile şi obiectivele stabilite de AAP atît de nivel național, cît și local; priorității ei în cadrul limitelor totale de cheltuieli ale bugetului local; existenţei surselor de finanţare pentru a o completa în anii viitori.

Actualmente, procesul de selectare a investițiilor în mun. Chișinău, la etapa de planificare, se bazează doar pe două criterii de evaluare, și anume:

- obiectivele tranzitorii, în scopul finalizării acestora;- obiectivele noi, care dispun de proiecte și devize de cheltuieli executate, în

scopul economisirii mijloacelor financiare.În baza deciziei CMC cu privire la aprobarea Bugetului municipiului

Chișinău pe anul respectiv, Serviciul investițiilor capitale din cadrul DGF execută prevederile acesteia privind deschiderea finanțării obiectivelor incluse în anexa la bugetul aprobat. Pe de altă parte, beneficiarii în construcția și reparația obiectivelor sînt responsabili de corectitudinea determinării volumelor de lucrări efectuate, precum și de reflectarea cheltuielilor în evidența contabilă. În acest scop, în

7

1.Identificarea și evaluarea

preliminară a proiectului

2.Fundamentarea tehnico-economică

3.Examinarea documentației

aferente proiectului și consultările

externe

4. Acordarea finanțării și

includerea în bugetul municipal

5.Implementarea managementului și

monitorizarea proiectului

6.Evaluarea proiectului

finalizat

procesul finanțării investițiilor și reparațiilor capitale din buget, în sarcina beneficiarilor se pune respectarea prevederilor Legii nr.721-XIII din 02.02.19965 și prescripțiilor Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.361 din 25.06.19966.

Informații cu privire la procesul de investiții/reparații capitale existent în municipiu este prezentat în Anexa nr.2 la prezentul Raport (Schema logică).

Datele privind sursele de finanțare alocate pentru realizarea investițiilor și reparațiilor capitale în municipiul Chișinău pe perioada 2011-2013 sînt prezentate în Tabelul nr.1.

Tabelul nr.1 Mijloacele financiare alocate pentru investiții și reparații capitale pe perioada 2011-

2013(mii lei)

Denumireaarticolului

Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013plan

precizat pe an

executat de casă

plan precizat

pe an

executat de casă

plan precizat

pe an

executat de casă

Investiții capitale (art.241) 166141,1 80161,6 129104,3 106368,8 159933,6 125199,9Procurarea mijloacelor fixe (art.242)

11609,2 8429,6 16017,9 13734,4 17738,4 16091,8

Reparații capitale (art.243) 273748,7 104920,5 220707,3 188988,4 217120,8 156788,8Total 451499,0 193511,7 365829,5 30909l,6 394792,8 298080,5

Sursă: Informații privind planificarea și executarea de casă a investițiilor oferite de DGF a Primăriei mun. Chișinău.

Datele privind planificarea și executarea cheltuielilor de casă pentru investiții capitale și reparații capitale în perioada 2011-2013 cu descifrarea beneficiarilor sînt prezentate în Anexa nr.3 la prezentul Raport.

III. OBIECTIVELE AUDITULUIEficientizarea managementului investițiilor capitale publice în mun. Chișinău

constituie un element-cheie pentru dezvoltarea economică a unității administrativ-teritoriale, dat fiind faptul că în prezent municipiul, deși are nevoie de modernizarea stocului de active capitale, nu-și poate permite luxul de a risipi banul public pentru realizarea unor obiective potențial generatoare de riscuri.

Întrucît investițiile reprezintă un vector primordial al procesului de dezvoltare și modernizare economico-socială, misiunea de audit a considerat relevantă și oportună determinarea faptului dacă procesele de reglementare și gestionare a domeniului investițional sînt implementate integral și adecvat și dacă acestea asigură eficiența gestionarii resurselor publice. În acest context, Instituția Supremă de Audit a dispus exercitarea unei misiuni de audit al performanței în domeniul investițiilor/reparațiilor capitale pentru perioada 2011-2013, în vederea verificării relevanței și eficienței actualului sistem de administrare a investițiilor în mun. Chișinău, analizei cadrului legislativ-normativ aferent, precum și evaluării sistemului de management adițional.

Misiunea de audit s-a realizat, ținînd cont de următoarele sub-obiective:

5 Legea nr.721-XIII din 02.02.1996 privind calitatea în construcții.6 Regulamentul cu privire la verificarea proiectelor și a execuției construcțiilor și expertizarea tehnică a proiectelor și construcțiilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.361 din 25.06.1996 „Cu privire la asigurarea calității construcțiilor”.

8

I. Asigură mecanismul existent de inițiere și aprobare a obiectivelor investiționale în cadrul mun. Chișinău o gestiune exigentă și eficientă?

II. Asigură cadrul instituțional regulator procedurile clare și relevante aferente disciplinei financiare/contractuale și obiectivelor scontate în domeniul investițional din municipiu?

Misiunea de audit şi-a propus să localizeze zonele în care mecanismul actual de administrare a investițiilor a înregistrat rezultate mici, cu identificarea cauzelor acestora, precum și să determine ce acțiuni urmează să întreprindă AAPL ale mun. Chișinău pentru sporirea eficienței domeniului abordat.

Auditul performanței a fost efectuat în conformitate cu Standardele Internaționale de Audit, aplicate în baza Hotărîrii Curții de Conturi nr.60 din 11.12.20137, precum și potrivit cerințelor cuprinse în Manualul de audit al performanței.

În prezentul Raport misiunea de audit elucidează principalele constatări și concluzii ale auditului, considerîndu-le relevante pentru toate părțile interesate (Parlament, Guvern, CMC, AAPL, instituțiile statului, beneficiarii de investiții și reparații capitale, societatea civilă etc.). Totodată, formarea unei imagini de ansamblu asupra procesului actual de investiții și reparații capitale va permite înaintarea unor recomandări pentru sporirea responsabilității participanților la gestionarea și administrarea investițiilor capitale, la identificarea unor pîrghii suplimentare care ar facilita și eficientiza folosirea rațională a acestora, pentru a avea impactul preconizat și a aduce plusvaloare societății.

Domeniul de aplicare şi metodologia auditului sînt descrise în Anexa nr.4 la prezentul Raport.

IV. CONSTATĂRILE AUDITULUIObiectivul I : Asigură mecanismul existent de inițiere și aprobare a

obiectivelor investiționale în cadrul mun. Chișinău o gestiune exigentă și eficientă?

Lipsa Planului de dezvoltare socioeconomică a municipiului Chișinău și nestabilirea responsabilităţilor distincte de coordonare, executare şi monitorizare în procesul de planificare a investițiilor și reparațiilor capitale a redus gradul de îmbunătăţire a managementului finanţelor publice în cadrul AAPL, precum şi de utilizare eficientă a mijloacelor publice în acest domeniu.

Potrivit Legii nr.835-XIII din 17.05.19968 și Statutului municipiului Chișinău9, AAPL ale mun. Chișinău elaborează programele și prognozele dezvoltării socioeconomice a teritoriilor, inclusiv programele de lucrări publice, și stabilesc direcțiile generale de organizare și dezvoltare urbanistică a localității. Documentația de urbanism și amenajare a teritoriului include planurile de 7 Hotărîrea Curții de Conturi nr. 60 din 11.12.2013 „Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”.8 Art.4 alin.(2); art.6 alin.(1); art.9 alin.(3) lit.c) din Legea nr.835-XIII din 17.05.1996 „Privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului” (în continuare – Legea nr.835-XIII din 17.05.1996).9 Pct.28 lit.d) din Statutul municipiului Chișinău.

9

amenajare a teritoriului, planurile urbanistice (generale, zonale, de detaliu) și regulamentele aferente acestora. Planurile zonale de amenajare a teritoriului au caracter director și asigură corelarea programelor tuturor UAT din componența zonei, raionului sau municipiului.

Deși cadrul legal-normativ prevede elaborarea de către Primăria mun. Chișinău a planului de dezvoltare social-economică a municipiului și strategiilor sectoriale în domeniul investițional, care ar stabili clar criteriile (indicatorii) privind planificarea investițiilor de capital, pînă în prezent acestea nu sînt elaborate, avînd un impact nefast în raționalizarea fondurilor alocate.

În anul 2007, în baza deciziilor CMC10 au fost aprobate Planul urbanistic general și Planul de amenajare a teritoriului ale mun. Chişinău, Primarul General urmînd să propună forme de implementare a programelor și proiectelor prevăzute în PUG, iar DGF să țină cont în mod prioritar, la formarea bugetelor locale, de necesitățile de finanțare în funcție de prevederile acestuia. Totodată, CMC și Primăria mun. Chișinău urmau să contracteze o companie de consultanță independentă, cu experiență în evaluare și monitorizare, pentru a elabora rapoarte anuale privind nivelul de implementare a PUG al mun.Chișinău.

În urma verificărilor efectuate de misiunea de audit și în baza analizelor întreprinse de IMP „Chişinăuproiect” cu privire la nivelul de îndeplinire a prevederilor PUG și PAT, s-a constatat că:

- fie din lipsă de bani, fie din motive subiective (prin înaintarea unor soluţii neadecvate), a fost realizată o parte foarte mică din propunerile PUG, iar neimplementarea unor prevederi atrage după sine neîndeplinirea altora care decurg din cele anterioare, unele chiar pierzîndu-și actualitatea;

- prevederile PAT nu au rezolvat problema iniţială de bază, care constă în structura constituită a reţelei de străzi şi drumuri, ai căror parametri nu permit organizarea circulaţiei rutiere în corespundere cu necesitățile actuale, precum şi complică procesul de modernizare a structurii planimetrice şi de optimizare a reţelei stradale;

- soluţiile PUG prevăd trasarea liniilor roşii pe limita patrimoniului cultural şi a imobilului construit în zona de centru a oraşului, ceea ce afectează/influențează mediul şi imaginea istorică urbană. Actualmente este elaborată schema generală a transportului, însă aceasta nu este aprobată de CMC.

Prin urmare, situația descrisă este cauzată de faptul că: - la elaborarea bugetului local nu întotdeauna s-a ținut cont, în mod prioritar

de programele și prevederile PUG și PAT;- atît subdiviziunile din cadrul CMC, cît și AAPL ale UAT din cadrul

municipiului nu au ținut cont de PUG și PAT, propunînd obiective investiționale contrar prevederilor planurilor în cauză;

- PUG și PAT nu au fost corelate cu disponibilul de resurse financiare pentru implementarea acestora;

10Decizia CMC nr.68/1-1 din 22.03.2007 „Cu privire la aprobarea PAT”; Decizia CMC nr.68/1-2 din 22.03.2007 „Cu privire la aprobarea PUG al orașului Chișinău”.

10

- toate entitățile implicate în elaborarea propunerilor investiționale nu au fost informate corespunzător privind scopul și obiectivele PUG și PAT (de menționat că din cele 4 UAT verificate, doar 211 dețin PUG și PAT ale localității).

Drept consecință, prevederile PUG și PAT ale mun. Chişinău necesită de a fi revizuite/dezvoltate mai profund în conformitate cu schimbările care au avut loc în ultima perioadă în diferite domenii (economic, social etc.), toate acestea urmînd să-şi regăsească reflectarea şi în documentaţia de bază privind dezvoltarea social-economică a municipiului.

Potrivit prevederilor legal-normative12, documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului se reexaminează periodic şi se modifică pentru a fi adaptată noilor condiţii economice, sociale şi tehnice. Drept urmare, în baza deciziei CMC13, a fost aprobată finanțarea primei etape a Proiectului „Analiza Planului urbanistic general actual şi formarea caietului de sarcini pentru reactualizarea lui” – „Reactualizarea Planului urbanistic general şi Planului de amenajare a teritoriului mun.Chişinău”. În contextul celor relatate, a fost realizată o singură analiză a PUG (de către IMP „Chişinăuproiect”), nefiind efectuată reactualizarea planului. Actualmente planificarea investițiilor și reparațiilor capitale se efectuează în lipsa unei metodologii exhaustive (pe municipiu), care ar delimita: etapele procesului de planificare, responsabilitatea managerială între persoanele implicate în proces, riscurile ce pot influența eficiența și eficacitatea realizării investițiilor, precum și măsurile de ameliorare a riscurilor identificate etc.

Astfel, urmare a analizei interviurilor și chestionarelor realizate la unele AAPL14 și la ÎM „DCC”, s-a constatat că, formarea programului de investiții, nu se bazează pe criterii de performanță, fiind luate în calcul doar 2 criterii de evaluare: (1) obiectivele tranzitorii, în scopul finalizării acestora, și (2) obiectivele noi, care dispun de proiecte și devize de cheltuieli executate, în scopul economisirii mijloacelor financiare, ceea ce nu garantează succesul planificării eficiente a investițiilor. Astfel, programul municipal de investiții capitale nu este suficient fundamentat din punctul de vedere al prioritizării necesităților în domeniul construcţiilor, reconstrucţiilor sau reparaţiilor capitale. Prin urmare, o planificare lipsită de argumentare și performanță pune în pericol din start implementarea cu succes a obiectivelor propuse și obținerea așteptărilor scontate.

În susținerea opiniilor în ceea ce privește aspectele neconforme în materie de gestiune a procesului investițional privind impactul negativ al unei planificări defectuoase, se exemplifică următoarele:

în anul 2012, în baza programului municipal a fost inițiată reparația capitală a străzii I.Creangă din mun.Chișinău, fiind aprobate mijloace financiare în sumă de 3,0 mil. lei, care ulterior au fost micșorate pînă la 0,75 mil. lei, aceste resurse fiind utilizate pentru executarea lucrărilor de proiectare și expertizare a

11 Or. Vadul lui Vodă, Sîngera și com. Tohatin și Băcioi (dețin PUG și PAT ale localității or. Vadul lui Vodă și com.Tohatin).12 Art.33 alin.(1) din Legea nr.835-XIII din 17.05.1996 și „Instrucţiunile privind conţinutul, principiile metodologice de elaborare, avizare şi aprobare a documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului” (NCM B.01.02.-2005 (P.4.2, 4.4(2)).13 Decizia CMC nr.5/12 din 17.09.2012 „Cu privire la rectificarea bugetului municipal Chişinău pe anul 2012”.14 DGTPCC, DGF, DGAURF etc.

11

proiectului final. Ca urmare a verificărilor efectuate15, proiectul de execuție „Reparația capitală a str. I.Creangă” a fost recomandat spre aprobare cu costul orientativ de deviz, în prețuri curente (trimestrul IV, 2012), în sumă de cca 33,7 mil.lei (inclusiv TVA). Drept urmare, la această etapă lucrările au fost stopate din cauza lipsei mijloacelor financiare, ceea ce denotă o planificare neconformă a investițiilor aferente acestui obiectiv;

obiectul investițional „Reparația capitală a drumului de acces spre satul Humulești (Chișinău-Humulești), com. Bubuieci” a fost inițiat în anul 200616, fiind suportate cheltuieli în sumă totală de 0,99 mil.lei (inclusiv 0,68 mil.lei pentru lucrările de proiectare). Din cauza lipsei mijloacelor financiare pentru anul 2007, lucrările au fost stopate. Deși această problemă era cunoscută AAPL de ani buni, în anul 2013, la propunerea DGTPCC, în Programul municipal au fost aprobate investiții în sumă de 2,0 mil.lei pentru reparația capitală a drumului respectiv. Prin urmare, conform datelor contabile ale DGTPCC, în anii 2013-2014 pentru diferite servicii (proiectare, expertizare, schimbarea destinației terenului, avizul ecologic) au fost executate cheltuieli în sumă totală de 0,25 mil.lei (inclusiv lucrările de proiectare privind „Modificarea proiectului la construcţia drumului de acces spre satul Humuleşti, com.Bubuieci, mun. Chişinău” de cca 0,2 mil. lei). De menționat că, în pofida cheltuielilor suportate în anul 2006, lucrările în cauză nu pot constitui o bază pentru continuarea proiectului, ceea ce denotă o irosire a banului public în sumă de 0,31 mil.lei. Concomitent, au fost admise cheltuieli suplimentare/ineficiente de proiectare, această situație constituind rezultatul unei planificări și executări neconforme a proiectului investițional;

un exemplu elocvent poate servi și rezultatul inventarierii efectuate de comisia ÎM „DCC” la situaţia din 01.10.2012, care denotă imobilizarea resurselor bugetare în construcţiile în curs de execuţie, în sumă totală de 493,2 mil.lei17, din care 91,8 mil lei – cheltuieli ineficiente executate la 378 de obiecte care și-au pierdut actualitatea. De menționat că pînă în prezent CMC nu a manifestat interes pentru clarificarea situaţiei și soluționarea problemei în cauză, generînd riscuri de privatizare neconformă a proprietății publice;

deficitul de comunicare între autoritățile municipale privind inițierea și angajarea resurselor investiționale a cauzat un șir de disfuncționalități instituționale, mai cu seamă exprimate prin suprapuneri funcționale, generînd astfel cheltuieli neconforme18. Astfel, pentru reparația capitală a Liceului Teoretic „Natalia Dadiani” au fost aprobate cheltuieli în sumă de 0,3 mil.lei, beneficiar al lucrărilor fiind ÎM „DCC”, care în iunie 2013 a încheiat cu un antreprenor contractul de antrepriză privind executarea lucrărilor respective. Ulterior, ca

15 Raport de verificare nr.0365-07-12, întocmit de Serviciul de Stat pentru Verificarea și Expertizarea Proiectelor și Construcțiilor.16 Contractul de antrepriză nr.32/06 din 14.11.2006 încheiat între DGTPCC și SA „Edilitate”.1775 obiecte finalizate în anul 2012 și date în exploatare, dar netransmise la balanţa beneficiarilor (98,0 mil.lei); 113 obiecte nefinalizate incluse în Planul investiţiilor capitale pe anul 2013 (159,6 mil.lei); 104 obiecte nefinalizate din cauza lipsei resurselor financiare (122,1 mil.lei); 6 obiecte nefinalizate propuse pentru vînzare (17,7 mil.lei); 292 obiecte pentru trecerea la pierderi, la care au fost începute lucrări de proiectare pînă în anul 1996 şi a decăzut necesitatea de a fi construite (37,2 mil.lei); 86 obiecte pentru trecerea la pierderi, la care a decăzut necesitatea de a fi construite (54,6 mil.lei); 80 obiecte pentru trecerea la pierderi, la care au fost executate servicii unice în perioada 1995-2007 (0,3 mil.lei); 11 obiecte din anii 1992-1993, pentru trecerea la pierderi, care au fost finalizate de către CCL (3,6 mil.lei).18 Costul lucrărilor de elaborare a documentației de deviz și de expertizare a acesteia constituie 10,7 mii lei, inclusiv TVA.

12

urmare a neconlucrării AAPL, contractul a fost reziliat, motivul fiind executarea lucrărilor de către un alt antreprenor contractat de DETS sect. Buiucani, fără a fi înștiințată ÎM „DCC” care a efectuat cheltuieli pentru elaborarea documentației de deviz și expertizarea acesteia.

Dispersarea responsabilităților la diferite niveluri decizionale și lipsa monitorizării executării acestora au determinat diminuarea gradului de responsabilitate și neîndeplinirea obligațiunilor funcționale atribuite prin actele regulatorii, condiționînd riscul unei planificări ineficiente în domeniul investițiilor și reparațiilor capitale.

Capacitățile AAPL (Primăria mun. Chișinău; subdiviziunile CMC: DGF, inclusiv Serviciul investițiilor capitale, DGTPCC) și ÎM „DCC”, cu atribuții de planificare strategică în domeniul investițional, nu sînt suficient de dezvoltate, limitîndu-se doar la elaborarea, examinarea și înaintarea listei cu obiectivele investiționale propuse spre aprobare pentru a fi finanțate din bugetul municipal Chișinău pe anul viitor, fapt ce nu contribuie la eficientizarea procesului de planificare și monitorizare a investițiilor. Totodată, activitățile desfășurate de AAPL și ÎM „DCC” nu asigură fundamentarea tehnico-economică exhaustivă a obiectivelor investiționale, acestea fiind propuse spre aprobare în lipsa studiilor de fezabilitate, documentației tehnice, analizelor cost-beneficiu, asigurării sustenabilității proiectelor implementate etc., ceea ce generează impedimente și dificultăți în realizarea eficientă a obiectelor investiționale.

Se relevă că ultima etapă în care pot fi respinse proiectele fără fundamentare tehnico-economică este Comisia de specialitate a CMC, care examinează lista obiectivelor propuse și întocmește, după caz, avizele la acestea. De menționat că deciziile Comisiei de specialitate au caracter recomandabil pentru CMC și, în majoritatea cazurilor, nu influențează deciziile acestuia. Selectarea proiectelor investiționale în cadrul mun. Chișinău se efectuează netransparent (la discreția CMC), fără expunerea criteriilor de evaluare sau de motivare a deciziilor de acordare a priorității unui obiectiv investițional față de altul.

Ca și în cazul autorităților municipale, domeniul de planificare și implementare a proiectelor investiționale administrat de AAPL ale satelor/comunelor/orașelor din cadrul mun. Chișinău necesită îmbunătăţiri. La aceste autorități lipsesc strategii, politici şi proceduri reglementate/standardizate în materie de investiţii publice şi, respectiv, nu sînt stabilite priorităţi în domeniul construcţiilor, reconstrucţiilor şi/sau reparaţiilor. Nu există studii de fezabilitate care ar determina necesitatea, fundamentarea tehnico-economică şi eficienţa investiţiilor capitale. Modul de determinare a obiectivelor investiționale este netransparent și neadecvat, ceea ce generează dezechilibre şi imobilizări de mijloace bugetare pe mai mulţi ani, fără impact asupra dezvoltării economico-sociale a satelor/comunelor/orașelor. Includerea obiectelor în lista celor finanţate din bugetul municipal se face în baza propunerilor/solicitărilor de proiecte de investiții, interpelărilor din partea consilierilor și fără a se asigura existenţa resurselor financiare pentru proiectarea şi construcţia acestora. Toate acestea condiționează tergiversarea implementării proiectelor investiționale, generînd, în

13

multiple cazuri, suspendarea lor. Totodată, colectarea și sistematizarea necesarului de finanțare a investițiilor pentru UAT ale satelor/comunelor/orașelor, la nivelul municipiului, se efectuează de către inspectorul Direcției de coordonare a activității executivului a Primăriei mun.Chișinău, activitatea în cauză nefiind prevăzută de funcțiile/atribuțiile acestuia, ceea ce diminuează responsabilitatea autorității publice privind veridicitatea procesului de planificare a investițiilor la această componentă de cheltuieli.

Reglementările instituționale deficiente generează un nivel scăzut de responsabilitate, respectiv, constituie originea deciziilor cu efecte sociale contraindicate. Astfel, cadrul normativ care trebuie să prevadă reguli de procedură clare pentru inițierea, fundamentarea, aprobarea și gestionarea mijloacelor alocate de autoritățile publice locale pentru investițiile capitale este unul neunitar și irelevant, fapt ce determină luarea unor decizii ce nu întrunesc criterii de interes public. Drept urmare, rezultatele analizelor efectuate de misiunea de audit denotă că deciziile CMC privind alocarea fondurilor pentru investiții capitale către autoritățile publice locale sînt influențate de deciziile arbitrare și nefundamentate ale acestui organ. În acest context, se exemplifică 68 de obiective investiționale aprobate în anul 2013 în sumă de 16,6 mil.lei19, fiind omisă procedura de evaluare și selectare a acestora la etapa de planificare (acestea nu au fost incluse în lista propunerilor pentru anul 2013, fiind aprobate fără o fundamentare tehnico-economică direct de CMC).

Un alt aspect ce ține de situațiile privind imposibilitatea de realizare a necesităților economico-sociale se prezintă în următoarele tabele:

Tabelul nr.2Obiectivele aprobate în raport cu proiectele propuse de

ÎM „DCC” (pe tipuri de investiții)

Tipul investiției

Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013propus aprobat

în %

față

de

prop

us

propus aprobat

în %

față

de

prop

us

propus aprobat

în %

față

de

prop

us

nr. d

e ob

iect

e

suma(mii lei) nr

. de

obie

cte

suma(mii lei)

nr. d

e ob

iect

e

suma(mii lei) nr

. de

obie

cte

suma(mii lei) nr

. de

obie

cte suma

(mii lei) nr

. de

obie

cte suma

(mii lei)

Construcții/reconstrucții 104 273769,1 85 135190,7 49,4% 122 336559,0 65 133066,9 39,5% 114 344417,1 66 92419,6 26,8%

Reparaţii 59 67989,6 48 35408,8 52,1% 72 96808,6 54 59340,7 61,3% 78 110489,1 44 30550,8 27,7%Lucrări de proiect 211 38731,6 52 6381,8 16,5% 213 37376,3 28 4490,0 12,0% 162 29092,4 26 3214,5 11,0%Total 374 380490,3 185 176981,3 46,5% 407 470743,9 147 196897,6 41,8% 354 483998,6 136 126184,9 26,1%

Tabelul nr.3 Obiectivele aprobate în raport cu proiectele propuse de

19 Raportul ÎM „DCC” cu privire la repartizarea investițiilor pe obiective (eșantionul selectat: din totalul obiectivelor investiționale de 164 obiective (cu excepția obiectivelor finanțate de IFC) aprobate/precizate pe anul 2013, în sumă de 87,9 mil.lei).

14

ÎM „DCC” (conform clasificației funcționale)

Clasificația funcțională

Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013propus aprobat

în %

față

de

prop

us

propus aprobat

îîn %

față

de

prop

us

propus aprobat

în %

față

de

prop

us

nr. d

e

suma

nr. d

e ob

iect

e

suma

nr. d

e ob

iect

e

suma

nr. d

e ob

iect

e

suma

nr. d

e ob

iect

e

suma

nr. d

e ob

iect

e

suma

Învăţămînt 80 84537,3 48 22564,0 26,7% 82 99410,2 52 31793,1 32,0% 82 116 113,5 49 18 719,7 16,1%Cultură 29 47885,8 9 10994,1 23,0% 27 42085,7 19 9769,6 23,2% 31 48325,0 17 21878,2 45,3%Ocrotirea sănătăţii 11 16900,0 10 11892,0 70,4% 19 36275,0 8 24857,0 68,5% 14 30685,0 4 13175,0 42,9%Gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe, total: 240

224631,7 101 127187,4 56,6% 263 283902,1 53 127480,7 44,9% 210 279443,4 52 67569,0 24,2%

inclusiv: - gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe 18

28025,5 7 5720,8 20,4% 12 10400,0 9 7473,0 71,9% 15 9884,5 4 1567,2 15,9%

- Gospodăria comunală 222 196606,2 94 121466,6 61,8% 251 273502,1 44 120007,7 43,9% 195 269558,9 48 66001,8 24,5%

Gazificarea 14 6535,5 17 4343,8 66,5% 16 9070,9 15 2997,2 33,0% 17 9431,7 14 4843,0 51,3%

Total 374 380490,3 185 176981,3 46,5% 407 470743,9 14

7 196897,6 41,8% 354 483 998,6 136 126 184,9 26,1%

Se relevă că, în pofida diminuării numărului de obiecte față de cele propuse pentru aprobare (de la 46,5% – în anul 2011, pînă la 26,1% – în anul 2013), totuși se menține (în condițiile unui buget auster) imposibilitatea sporită de realizare a necesităților economico-sociale, planificarea investițiilor fiind efectuată în raport cu mijloacele financiare disponibile. Mai mult decît atît, sub aspectul tipurilor de lucrări/servicii, societatea tinde spre modernizarea și renovarea infrastructurii existente, fiind înaintate mai multe solicitări în domeniul construcțiilor/reconstrucțiilor și noilor proiecte, însă AAPL nu manifestă un interes adecvat pentru aspirațiile sociale, atenție fiind acordată menținerii bazei tehnico-materiale existente.

Totodată, reieșind din structura investițiilor, compartimentul „Gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe” este domeniul favorizat comparativ cu alte ramuri, fiind nu doar solicitat, dar și asigurat financiar de AAPL. Alocarea investițiilor pentru celelalte domenii economico-sociale constituie un complex întreg de măsuri destinate să asigure crearea unui mediu sigur şi sănătos de muncă şi trai. În același timp, deși grija faţă de sănătatea populaţiei reprezintă un obiectiv de o importanţă primordială în politica oricărui stat, rata investițiilor în acest domeniu este mică. Într-o măsură oarecare, această situație este generată de faptul că, în primul rînd, populația pretinde asupra satisfacerii condițiilor de trai și numai apoi asupra creșterii nivelului instruirii educaționale și culturale, fiind urmate de necesitățile ce țin de ocrotirea sănătății. Identificarea obiectelor investiționale, precum și a surselor de finanțare a acestora în majoritatea cazurilor este efectuată de către ÎM „DCC”, care are statut de întreprindere, totodată fiindu-i atribuite unele sarcini neconforme activității acesteia, ceea ce diminuează responsabilitățile manageriale și afectează eficiența procesului de planificare/monitorizare/executare a investițiilor capitale.

Ani la rînd AAPL ignoră relevanța corelării efective a activităților din cadrul ÎM „DCC” cu rigorile normelor legal-normative în vigoare. Deși, urmare a

15

auditurilor precedente20, Curtea de Conturi a înaintat de nenumărate ori recomandări privind ajustarea Regulamentului de activitate al ÎM „DCC” la cadrul legal existent, pînă în prezent această întreprindere nu a fost reorganizată și are un statut nedeterminat, activînd ca agent economic şi, totodată, exercitînd funcţii de executor de buget. Astfel, nu a fost executată nici decizia CMC21, nefiind întreprinse măsuri pentru demararea procedurii de reorganizare a ÎM „DCC”. Totodată, conform prevederilor propriului Regulament, ÎM „DCC” are atribuite unele funcții care nu sînt relevante activității sale, cum ar fi: analiza activității din ramura construcțiilor a municipiului; determinarea/acumularea resurselor de finanțare (inclusiv din surse externe) a investițiilor și perfectarea autorizațiilor pentru construcția diferitor obiective; exercitarea, în același timp, a funcțiilor de beneficiar al construcției, executor de lucrări, precum și de control și supraveghere tehnică. Mai mult decît atît, în lipsa atribuțiilor delegate, ÎM „DCC” sistematizează propunerile privind proiectele investiționale și prezintă informațiile respective CMC pentru includerea spre aprobare în lista obiectelor finanțate din bugetul municipal. În acest context, se relevă că situațiile menționate diminuează responsabilitățile manageriale ale AAPL privind planificarea, supravegherea tehnică a proiectelor, construcțiilor/reconstrucțiilor, reparațiilor capitale și curente din contul mijloacelor publice, precum și influențează asupra politicii investiționale a municipiului. La realizarea proiectelor investiționale, AAPL ale mun. Chișinău nu asigură o transparență necesară, ceea ce diminuează impactul social al acestora.

Potrivit prevederilor legale22, una dintre atribuțiile AAPL privind implementarea planurilor/proiectelor urbanistice este consultarea populaţiei, care se face anterior aprobării tuturor categoriilor de planuri urbanistice şi de amenajare a teritoriului, cu excepţia planului de amenajare a teritoriului naţional şi a celor urbanistice de detaliu care nu afectează domeniul public. Afişarea înştiinţării la sediul AAPL şi punerea proiectului documentaţiei la dispoziţia populaţiei pentru consultare şi dezbatere publică sînt obligatorii. Consultarea populaţiei se desfăşoară diferenţiat, în funcţie de volumul şi importanţa documentaţiei, în conformitate cu regulamentul elaborat de autoritatea administraţiei publice centrale pentru urbanism şi amenajare a teritoriului şi aprobat de Guvern. Răspunderea pentru consultarea populaţiei revine AAPL respective. Cheltuielile în acest scop sînt suportate din aceleaşi fonduri din care se finanţează elaborarea documentaţiei de proiect. În contextul celor menționate, misiunea de audit relevă necesitatea eficientizării procesului de transparență, prin crearea oportunităților de implicare a cetățenilor în dezbateri publice privind proiectele investiționale. Pentru aceasta este

20 Hotărîrile CCRM nr.60 din 28.06.2007 „Privind Raportul asupra formării şi utilizării bugetului municipiului Chişinău şi corectitudinii cheltuielilor pentru investiţiile capitale pe anul 2006”; nr.40 din 12.06.2008 „Privind Raportul asupra formării şi executării bugetului municipiului Chişinău pe anul 2007”; nr.33 din 02.07.2009 „Privind Raportul auditului regularităţii executării bugetului municipal Chişinău şi conformităţii gestionării patrimoniului public pe anul 2008”; nr.37 din 31.07.2012 „Privind Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public în mun.Chişinău în perioada 2010-2011”. 21 Decizia CMC nr.2/47 din 05.03.2009 „Cu privire la transformarea ÎM „Direcţia construcţii capitale” a Primăriei municipiului în „Direcţia generală investiţii capitale”.22 Art.27-29 din Legea nr.835-XIII din 17.05.1996; Regulamentul privind consultarea populației în procesul elaborării și aprobării documentației de amenajare a teritoriului și de urbanism, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.951 din 14.10.1997.

16

necesar să se asigure un contact direct cu cetățenii, beneficiarii proiectelor de investiții, atît la etapa de înaintare a propunerilor de proiecte, cît și ulterior, pe măsura implementării acestora. Dacă pînă la adoptarea bugetului anual în cadrul primăriei mun.Chișinău au loc consultări publice, care permit cetățenilor să pună întrebări, să-și manifeste preocuparea și să înțeleagă mai bine întregul proces înainte ca planul de investiții să fie finalizat, atunci la etapa de operare, pe parcursul anului, a modificărilor în plan (apariția unor noi obiective, excluderea celor aprobate) opinia locuitorilor nu este solicitată. Astfel, lipsa unei comunicări eficiente între prestatorul serviciilor/lucrărilor și beneficiarul final nu asigură o bună desfășurare a procesului de planificare și executare a obiectivelor propuse, ceea ce creează premise pentru modificarea programului investițional, prin selectarea proiectelor/obiectivelor în mod netransparent, cu atragerea cheltuielilor suplimentare și satisfacerea necesităților personale ale unor grupuri de oameni direct interesate în aceste investiții23.

Un alt element al transparenței decizionale care necesită a fi îmbunătățit pentru eficientizarea întregului proces investițional este publicarea deciziilor CMC. Acest lucru, de fapt, reprezintă un element-cheie în asigurarea transparenței în general, inclusiv a celei bugetare. De menționat că, în pofida existenței unui site24, pînă în prezent nu sînt publicate toate deciziile CMC. Totodată, ținînd cont de faptul că deciziile se publică în mod selectiv, pentru atingerea obiectivului la acest capitol este necesar ca registrul actelor CMC să devină public, astfel ca atunci cînd o decizie nu a fost publicată să se poată cere publicarea sau solicitarea acesteia. De asemenea, site-ul are o funcționalitate redusă, iar motorul de căutare limitează accesul la actele publicate, făcînd practic imposibilă găsirea acestora dacă nu se cunoaște data publicării și numărul actului respectiv.

Prin urmare, lipsa de transparență condiționează planificări și derulări a investițiilor și reparațiilor capitale de proastă calitate, precum și reduce din eficiența cheltuirii banilor publici. Lipsa unei strategii de dezvoltare social-economică pe termen mediu (3-4 ani), precum și neaprobarea de către AAPL a criteriilor de selectare, în baza cărora va fi evaluată eligibilitatea obiectivelor prioritare, influențează negativ identificarea și formularea exactă a necesităților și priorităților social-economice. Mai mult decît atît, în lipsa studiilor de fezabilitate, factorii de decizie nu dețin informații pentru a estima în ce măsură ar putea contribui un program investițional la realizarea PUG al municipiului, inclusiv a Strategiei de dezvoltare social-economică.

De menționat că studiile de fezabilitate care ar stabili necesitatea şi eficienţa investiţiilor efectuate practic lipsesc. Modul de determinare a obiectivelor finanţate din bugetul municipal este netransparent şi defectuos. La includerea obiectelor în programul de investiții municipal nu se ține cont de existenţa resurselor financiare pentru proiectarea şi construcţia acestora. Ca urmare, lipsa alocărilor pentru proiectarea şi construcţia obiectelor investiționale generează dezechilibre şi imobilizări de mijloace bugetare de lungă durată, fără impact pozitiv asupra

23 Se referă la obiectivele care nu au fost prezentate spre aprobare de către ÎM „DCC”, dar care au apărut în lista aprobată.24 www.monitoruldechisinau.md

17

dezvoltării economico-sociale a municipiului, precum și tergiversarea termenelor de executare a investițiilor. Ca urmare, misiunea de audit a constatat că 21 de obiective investiționale (din 22 verificate) nu au fost argumentate și inițiate în baza studiilor de fezabilitate, totodată fiind constatată existența unor studii realizate, dar neutilizate, ceea ce denotă o atitudine iresponsabilă a factorilor de decizie din cadrul AAPL ale mun.Chișinău privind identificarea, prioritizarea și planificarea proiectelor investiționale.

În susținerea celor evocate, se exemplifică următoarele. Reieșind din informațiile25 prezentate de către DGAURF și din interviurile

efectuate cu responsabilii din cadrul acesteia, în perioada 2011-2013 Direcția a realizat 6 studii de fezabilitate în sumă totală de 7744,8 mii lei26, care au fost înaintate spre aprobare CMC și ca urmare fiind respinse. De menționat că în programul investițional ar fi necesar și prioritar să fie incluse obiectivele investiționale în baza studiilor de fezabilitate care argumentează necesitatea și impactul final al acestora. În acest context, misiunea de audit relevă că nici unul dintre obiectivele pentru care au fost întocmite studii de fezabilitate nu au fost aprobate spre finanțare din bugetul municipal (inclusiv pe anul 2014). În consecință, nesolicitarea studiilor de rigoare sau aplicarea lor parțială, indică o atitudine iresponsabilă în materie de utilizare conformă a mijloacelor mobilizate în aceste scopuri.

Un alt caz elocvent care demonstrează utilizarea ineficientă a banului public este Studiul de fezabilitate cu privire la „Elaborarea proiectului de modernizare a stației de epurare în municipiul Chișinău”. Astfel, în anul 2005, în baza propunerilor și programului investițional municipal, a fost realizat studiul în cauză pentru care au fost suportate cheltuieli în sumă totală de 15,45 mil.lei. De la momentul elaborării și pînă în prezent, studiul de fezabilitate menționat se află în arhiva ÎM „DCC”, fără a fi utilizat conform destinației. În pofida faptului că, începînd cu anul 2008 și pînă în 2010, SA ,,Apă-Canal Chișinău” a intervenit în repetate rînduri către ÎM „DCC” cu propunerea de a include în listă finanțarea obiectivului „Stația de epurare a mun. Chișinău” (pentru care a fost elaborat studiul în cauză), din lipsa de resurse financiare acest obiect nu a fost înaintat spre aprobare CMC, totodată Consiliul nefiind informat corespunzător despre situația respectivă. Mai mult decît atît, în perioada 2010-2012, din sursele nerambursabile ale UE (BERD) a fost elaborat un alt Studiu de fezabilitate „Programul de alimentare cu apă și tratarea apelor uzate în mun.Chișinău” pentru o perioadă de 25 de ani, inclusiv pentru stația de epurare din Chișinău, cu costul de 3,0 mil. euro, beneficiar fiind SA ,,Apă-Canal Chișinău”. Astfel, situațiile relatate denotă că mijloacele financiare publice, în sumă de 15,45 mil.lei, utilizate la realizarea Studiului de fezabilitate „Elaborarea proiectului de modernizare a stației de epurare în municipiul Chișinău” au fost cheltuite ineficient, acesta devenind 25 Informația cu privire la planificarea, executarea și valorificarea investițiilor și reparațiilor capitale de DGAURF în perioada 2011-2013.26 Studiile de fezabilitate: „Programul complex de prevenire a calamităților naturale în or. Vadul lui Vodă” (2236,5 mii lei); „Programul complex de prevenire a calamităților naturale în localitățile mun. Chișinău” (1450,0 mii lei); „Amplasarea publicității în mun. Chișinău” (99,7 mii lei); „Structura circulației pe bd. Ștefan cel Mare și organizarea parcării subterane” (1677,4 mii lei); „Analiza PUG actual și formarea caietului de sarcini pentru reactualizarea lui” (510,6 mii lei); „Reabilitarea Registrului monumentelor de importanță municipală” (1770,6 mii lei).

18

irelevant/neactual. În acest context, se relevă și iresponsabilitatea factorilor decizionali (deliberativi și executivi) din cadrul AAPL ale municipiului, care nu au întreprins măsurile de rigoare privind eficientizarea cheltuielilor în cauză.

Mecanismul existent de finanțare a investițiilor și reparațiilor capitale în cadrul municipiului necesită a fi îmbunătățit. Capacitatea redusă în stabilirea scopurilor, obiectivelor şi indicatorilor de performanţă; criteriile de apreciere a eligibilității proiectelor; modelul existent de finanţare şi caracterul formalist al planurilor investiționale; lipsa unui sistem de evaluare a performanţelor realizate au constituit impedimente în crearea unei imagini clare asupra alocării resurselor bugetare în funcţie de rezultatele obţinute.

Actualmente, finanțarea majorității proiectelor de investiții capitale în municipiu se efectuează din bugetul municipal și din surse externe. Conform calculelor efectuate de autorii PUG, bugetul municipal nu dispune de mijloace financiare suficiente pentru toate necesitățile de investiții capitale ale municipiului. Autorii concepției PUG au estimat valoarea investițiilor pentru perioada 2003-2020 la 43,5 mlrd.lei (dintre care 21,0 mlrd.lei – pentru dezvoltarea spațiului locativ; cca 17,0 mlrd.lei – pentru infrastructura tehnico-edilitară; 4 mlrd.lei – pentru amenajarea teritoriului).

Mecanismul actual de finanţare a obiectivelor investiţionale nu implică acţiuni corelate privind: determinarea necesarului de finanţare; stabilirea beneficiarului; evaluarea costului resurselor de finanţare pe termen mediu şi lung. Această zonă a managementului financiar nu încorporează probleme importante, cum sînt: asigurarea resurselor de finanţare (oportun şi la costuri acceptabile); finanţarea neîntreruptă a lucrărilor; recuperarea fondurilor avansate; rambursarea împrumuturilor contractate; asigurarea impactului stabilit.

DGF nu deține un mecanism eficient de verificare a autenticității datelor și a documentelor prezentate de beneficiarii investiției capitale. Astfel, prezentarea incorectă a datelor și documentelor care confirmă începerea obiectivului investițional sau neprezentarea acestora nu servesc motiv pentru suspendarea finanțării, ceea ce, la rîndul său, nu încurajează realizarea mai eficientă și coordonată a activității investiționale. De remarcat că aceasta este o consecință a pîrghiilor normative insuficiente ale DGF de influențare a procesului menționat.

În scopul îmbunătățirii mecanismului existent de finanțare, prioritară este elaborarea Strategiei de dezvoltare social-economică a municipiului, care la moment nu există. De asemenea, potrivit bunelor practici, un instrument eficient de management financiar este elaborarea bugetelor pe programe, cu indicatori de performanță stabiliți, care ar asigura realizarea legăturii între strategiile de dezvoltare socioeconomică (planurile de dezvoltare), elaborate de AAPL, și alocarea resurselor. Aceasta ar asigura o bază pentru determinarea și evaluarea managementului financiar, bugetul pe programe reprezentînd o modalitate eficientă de stabilire a priorităților și de luare a deciziilor privind alocarea pe viitor a resurselor bugetare în funcție de rezultatele obținute.

Schematic, legătura dintre strategii, politici și sistemul bugetar se prezintă în Figura nr.3.

19

Figura nr.3

AAPL ale municipiului nu au asigurat identificarea, administrarea și evidența conformă a tuturor resurselor financiare preconizate pentru proiectele investiționale. Deși o parte a defalcărilor din profitul net al unor ÎM (care urma să fie vărsată în bugetul municipal) a fost repartizată pentru efectuarea investițiilor capitale, AAPL nu au luat în calcul aceste resurse la formarea bugetului municipal. Totodată, nu se efectuează monitorizarea ulterioară a utilizării acestor mijloace de către ÎM, ceea ce generează utilizarea neconformă, neeconomă și ineficientă a acestora.

În baza deciziilor CMC, în perioada 2011-2013 pentru unele ÎM a fost stabilită posibilitatea utilizării integrale a defalcărilor din profitul net al întreprinderilor, preconizate în bugetul municipal, pentru investiţii capitale, cu condiţia capitalizării obligatorie a cheltuielilor (majorarea capitalului social al întreprinderii). În perioada menționată, suma totală a defalcărilor din profitul net destinate investițiilor a constituit cca 57,9 mil.lei. Se relevă că AAPL nu țin evidența conformă a acestor resurse, respectiv, nu le atribuie nici la partea de venituri și nici la cea de cheltuieli a bugetului municipal. Mai mult decît atît, autoritățile municipale nu dețin un control absolut asupra executării cheltuielilor investiționale. Procesul de monitorizare a implementării deciziilor CMC la capitolul profitul net destinat investițiilor lipsește, fiind inferior necesităților existente. Prin urmare, monitorizarea acestor investiții ar asigura un tablou general asupra progresului de realizare a investițiilor din această sursă, în același timp ar permite o verificare a modului în care resursele financiare sînt utilizate și dacă sînt suficiente pentru atingerea rezultatelor prevăzute în deciziile CMC.

În contextul celor expuse, se exemplifică situația constatată la ÎM „Piața Centrală”, care, la situația din 31.12.2013, conform deciziilor CMC urma să utilizeze profitul net obținut în perioada 2008-2011, în sumă de peste 30,4 mil.lei, pentru investițiile capitale, cu capitalizarea obligatorie a acestora. Administrarea

20

neconformă a mijloacelor de către întreprindere, precum și monitorizarea neadecvată din partea AAPL ale municipiului a modului de utilizare a banului public au generat cheltuirea resurselor financiare preconizate pentru investiții cu nerespectarea principiilor de conformitate, economicitate și eficiență. Astfel, lucrările de construcție a pieții pentru comercializarea păsărilor și animalelor (din str. Cărbunarilor nr. 9) au fost contractate cu evitarea procedurilor de achiziție publică. Pe parcursul anilor 2006-2013, valoarea inițială a contractului (22,26 mil.lei) privind lucrările de construcție a pieței respective a fost majorată prin 2 acorduri adiționale cu 15,7 mil.lei, constituind în total 37,96 mil.lei. De menționat că întreprinderea deține doar un deviz de cheltuieli în sumă de 21,6 mil.lei (din 24.04.2006), alte documente de modificare a devizului nefiind prezentate. Realmente, lucrările executate la construcția acestei piețe au însumat peste 27,9 mil.lei, sau cu 6,3 mil.lei mai mult față de valoarea totală a devizului existent. În prezent obiectul nu este dat în exploatare, lucrările nefiind finalizate. În pofida faptului că piața activează, administrația acesteia nu a întreprins măsuri concrete (justificate documentar) privind finalizarea lucrărilor neexecutate și înlăturarea deficiențelor cauzate de lucrările executate necalitativ. Totodată, atît din partea ÎM „Piața Centrală”, cît și din partea AAPL municipale nu au fost depuse eforturi în vederea finalizării acestui obiect, cu capitalizarea conformă a investițiilor. Mai mult decît atît, verificările efectuate denotă că pavilioanele pieței nu sînt utilizate la capacitatea construită, suma încasărilor constituind doar 4% (0,22 mil.lei) din suma totală încasată de ÎM „Piața Centrală” în anul 2013 (5,4 mil.lei).

Un impact negativ se relevă la etapa de planificare a proiectelor investiționale din surse externe, și anume ritmul lent de valorificare a fondurilor afectate în acest scop, ceea ce a constituit un impediment în atingerea obiectivelor stabilite și a generat tergiversarea termenului de implementare a proiectelor respective. Astfel, conform contractelor încheiate de Primăria mun. Chișinău în perioada 2008-2012, din diferite surse externe27 au fost contractate credite în sumă totală de 35,23 mil. euro, 10,0 mil. dolari SUA și 162,5 mil.lei. Din sumele menționate, în anii 2011-2013 au fost efectuate debursări în sumă totală de 20,3 mil. euro și 8,2 mil. dolari SUA. Prin urmare, managementul deficient al investițiilor realizate din contul creditelor și granturilor externe, soldat cu nedebursarea în termene raționale a mijloacelor creditate, a cauzat suportarea unor cheltuieli ineficiente în sumă totală de cca 6,6 mil.lei28.

Pentru confirmarea celor menționate, se exemplifică următoarele: pentru construcţia, reabilitarea şi extinderea reţelelor de apeduct, canalizare

şi reparaţie a drumurilor, în anul 2010, în baza deciziei CMC29, Primăria mun. Chişinău a contractat de la CFI un împrumut de 10,0 mil. dolari SUA pe un termen de 10 ani. La moment, debursările din acest credit au fost efectuate în sumă totală de 8,2 mil. dolari SUA (în anul 2011 (23.09.2011) – în sumă de 5,0 mil. dolari 27 Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (recreditare prin intermediul Ministerului Finanțelor – 3,23 mil. euro); BERD (16,7 mil. euro); BEI (15,3 mil. euro); CFI (10,0 mil. dolari SUA); „Turbine Real Estate Holdings” (162,5 mil.lei).28 Comision în sumă de 1,6 mil.lei – Corporației Financiare Internaționale și pentru deservirea creditului în suma totală de 4,9 mil.lei –BERD, FSBERD și BEI.29 Decizia CMC nr.13/43 din 20.10.2010 „Cu privire la aprobarea acordului de credit între mun. Chișinău și Corporația Financiară Internațională”.

21

SUA, și în 2013 – în sumă de 3,2 mil. dolari SUA), soldul nedebursat, la situația din 31.12.2013, constituind 1,8 mil. dolari SUA. Prin urmare, nedebursarea în termen a creditelor a determinat cheltuieli ineficiente în sumă totală de 1,6 mil.lei, această situație fiind cauzată de:

- calitatea joasă a documentației de proiect, care a generat multiple acorduri adiționale de modificare a contractelor inițiale de antrepriză (în anii 2011-2012 numai de către ÎM „DCC” au fost încheiate 37 contracte de antrepriză privind executarea lucrărilor de construcţie a canalizării menajere, construcţia şi reconstrucţia apeductelor şi altele, din care unele, pe parcursul anilor 2012-2013, au fost modificate prin 15 acorduri adiţionale pentru lucrări suplimentare în sumă totală de 9,2 mil.lei);

- lipsa monitorizării asupra implementării proiectului de către beneficiarul împrumutului și coordonatorii de proiecte;

- tergiversarea executării obiectivelor investiționale aprobate; pentru implementarea proiectului „Reabilitarea străzilor centrale şi

modernizarea iluminatului public al centrului municipiului Chişinău”, în perioada 2011-2012 Primăria mun. Chișinău a încheiat 2 contracte de împrumut (din 2 surse) în sumă totală de 22,0 mil. euro (BERD – 11,7 mil. euro, și BEI – 10,3 mil. euro). De menționat că pînă la momentul actual, ca urmare a nedebursării creditelor, au fost suportate cheltuieli ineficiente pentru deservirea datoriei în sumă totală de cca 5,0 mil.lei, cauzele fiind: capacitățile instituționale și profesionale insuficiente ale unității de implementare (DGTPCC), inclusiv a executorului de credite; calitatea necorespunzătoare a proiectelor; tergiversarea achizițiilor publice; lipsa voinței decizionale a CMC etc. Deși la data de 09.05.2014 beneficiarul de proiect a obținut calificativul „fără obiecții” din partea finanțatorilor privind desemnarea cîștigătorului pentru efectuarea reabilitării a 3 străzi (primul pachet al proiectului), debursările adiționale de credit nu au fost efectuate. Această situație condiționează un management defectuos cu precedente referitor la termenul de realizare a proiectelor, neatingerea impactului scontat și achitări de tarife obligatorii pentru resursele externe nefolosite.

Obiectivul II: Asigură cadrul instituțional regulator procedurile clare și relevante aferente disciplinei financiare/contractuale și obiectivelor scontate în domeniul investițional din municipiu?

22

Lipsa, la nivel instituțional, a unei metodologii exhaustive de monitorizare și a procedurilor/proceselor de control intern bine determinate, care, pe de o parte, să delimiteze clar atribuțiile și responsabilitățile participanților la procesul de monitorizare și verificare a realizării obiectivelor investiționale (primăria mun. Chișinău, CMC, beneficiarii proiectelor de investiții, instituțiile de proiectare, antreprenorii, subantreprenorii, serviciile de supraveghere etc.), iar pe de altă parte – să stabilească proceduri concrete de diminuare a riscurilor aferente activității de management, precum și deficiențele de comunicare între participanții la procesul investițional (în ansamblu pe municipiu), generează disfuncționalități în procesul de monitorizare a etapelor de realizare/verificare și, implicit, utilizarea ineficientă a banului public.

Deși sumele alocațiilor bugetare pentru investiții/reparații capitale și numărul contractelor încheiate anual sînt semnificative, primăria mun. Chișinău nu dispune de un sistem centralizat de evidență și de o unitate specializată în monitorizarea obiectivelor investiționale și analiza post-implementare.

Procesul de monitorizare a investițiilor și reparațiilor capitale în mun. Chișinău (inclusiv procurările de mijloace fixe) este unul complex, a cărui eficiență este direct proporțională cu calitatea managementului antrenat la: (1) planificarea achizițiilor publice pentru efectuarea investițiilor, (2) derularea procedurilor de achiziții publice și, respectiv, (3) monitorizarea executării contractelor de achiziții publice.

Scopul monitorizării obiectivelor investiționale este obţinerea rezultatelor scontate și îndeplinirea condițiilor prevăzute în contract, în sensul respectării principiului utilizării eficiente a fondurilor publice. Un aspect foarte important în acest sens este că monitorizarea implementării obiectivelor investiționale depinde, în mare măsură, de etapele realizate anterior. Buna planificare (inclusiv studiile de fezabilitate și planul de dezvoltare social-economică) a obiectivelor investiționale şi aplicarea corectă a responsabilităților actorilor implicați în proces sînt premise fundamentale ale monitorizării eficiente a cheltuielilor capitale.

În urma verificărilor efectuate, misiunea de audit a identificat un spectru larg de probleme privind mecanismele de monitorizare și verificare în cadrul AAPL a derulării proiectelor investiționale. Lipsa metodologiilor instituționale privind delimitarea clară a atribuțiilor și responsabilităților participanților la monitorizarea și verificarea modului de realizare a obiectivelor investiționale cauzează tergiversări în executarea contractelor investiționale, prezentarea unor date eronate în procesele-verbale de recepție a lucrărilor executate etc. Corespunzător, problemele identificate sînt următoarele.

Proiectele de execuție a investițiilor elaborate de instituțiile de proiectare sînt necalitative, iar expertizarea acestora efectuată de către organele abilitate nu garantează calitatea lor și excluderea necesității altor modificări. Ca urmare, pe parcursul executării contractelor de investiții și reparații capitale se efectuează, de regulă, o mulțime de modificări în proiectul inițial, astfel generînd lucrări suplimentare și, implicit, suportarea unor cheltuieli neprevăzute, precum și tergiversarea executării contractelor de realizare a

23

obiectivelor investiționale (de la o lună pînă la 3 ani, la 14 obiective investiționale din 23 analizate în acest sens).

O informație generalizatoare a deficiențelor constatate la obiectivele investiționale analizate este prezentată în Anexa nr.5 la prezentul Raport.

Misiunea de audit denotă că lucrările suplimentare neprevăzute la etapa de elaborare a caietului de sarcini și a documentației de proiect se datorează erorilor și omisiunilor la determinarea și evaluarea necesităților, necoordonării temei de proiectare cu beneficiarul final. Aceste aspecte reprezintă o consecință a lipsei de responsabilitate atît din partea beneficiarilor de proiect și proiectantului, cît și a verificatorilor de proiect (SSVEPC, instituțiile de profil etc.), astfel nefiind respectat cadrul legal-normativ aferent domeniului (re)construcțiilor/reparațiilor capitale și, ca urmare, generînd lucrări cu costuri supradimensionate. De menționat că, reieșind din procesele-verbale30 de constatare a necesităților de lucrări suplimentare în baza cărora au fost încheiate acordurile adiționale, se atestă cazuri de nerespectare/necorespundere a normelor tehnice și de amenajare a instalațiilor electrice și de apeduct; neincluderea volumelor necesare de lucrări în devizul de cheltuieli, deși acestea erau prevăzute în proiect; neexaminarea la etapa de planificare a obiectului la fața locului (pe teren); lipsa de colaborare cu beneficiarul final privind obiectivele investiționale; evaluarea defectuoasă a necesităților și neincluderea lucrărilor în caietul de sarcini, determinînd riscul de exagerare a costurilor și a calității proaste a lucrărilor efectuate. Ca urmare a analizei a 47 de acorduri adiționale în sumă totală de 20,3 mil.lei (din 50 încheiate de către ÎM „DCC” cu antreprenorii pe parcursul anilor 2011-2013), s-a constatat că 37 (sau 78,7%) din acestea, în sumă totală de 17,8 mil.lei, au fost încheiate din cauza evaluării defectuoase a volumului necesar de lucrări, acestea nefiind prevăzute atît în caietul de sarcini, cît și în documentația de proiect, ceea ce denotă un management scăzut și lipsa responsabilității factorilor de decizie (ÎM „DCC”, proiectanții și verificatorii de proiect). Se relevă că una dintre premisele care au generat calitatea neadecvată a documentației de proiect este și neimpunerea în clauzele contractuale a garanției de bună calitate a lucrărilor de proiectare, cu responsabilizarea corespunzătoare a executorilor în caz de neasigurare a calității proiectelor.

Verificările efectuate la etapa de încheiere a contractelor de achiziții publice au scos în evidență faptul că autoritățile contractante supuse auditării nu au asigurat respectarea prevederilor actelor normative31. Astfel, atît ÎM „DCC”, cît și DGTPCC au încheiat contracte de achiziții publice fără: specificarea limitelor anuale prevăzute în bugetul municipal pentru acoperirea executării contractelor de achiziții publice, cu precizarea anuală în contract a acestora; stabilirea unui plan de execuție a lucrărilor preconizate și implementarea unor directive contractuale în vederea constrîngerii antreprenorilor de a respecta planul

30 Procesele-verbale de constatare a lucrărilor suplimentare care au fost semnate de comisiile tehnice, în componența cărora intră reprezentanții beneficiarilor, proiectantului, executorilor de lucrări, iar în unele cazuri – reprezentanții verificatorilor și/sau instituțiilor de profil.31 Art.67 din Legea achizițiilor publice nr.96-XVI din 13.04.2007; pct.147 din Regulamentul privind achizițiile publice de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.834 din 13.09.2010.

24

de execuție; impunerea unor clauze contractuale care să interzică introducerea elementelor noi în contract ce ar modifica condițiile ofertei inițiale.

Absența unor planuri multianuale de investiții și reparații capitale, coroborată cu instabilitatea politică în cadrul CMC, generează situații cînd obiectivele investiționale sînt inițiate fără suportul financiar suficient al contractelor de achiziții publice, în termenele și condițiile stabilite. Mai mult decît atît, auditul a stabilit că, în unele cazuri, obiectivele investiționale sînt demarate fără alocarea mijloacelor financiare din bugetul municipal, fapt care inițial generează premise pentru tergiversarea și/sau nefinalizarea executării contractelor investiționale, lipsa unor mecanisme eficiente de responsabilizare a antreprenorului general privind respectarea termenelor de execuție a lucrărilor și, respectiv, a unor proceduri eficiente de control care să asigure calitatea și economicitatea lucrărilor executate de către antreprenor.

Deficiențele și disfuncționalitățile admise la etapa de planificare a investițiilor și reparațiilor capitale se răsfrîng și asupra corectitudinii și predictibilității procesului de achiziție a lucrărilor, care se exprimă prin divizări ale procedurilor de achiziții publice și favorizarea unor anumiți agenți economici. Totodată, misiunea de audit relevă că calitatea necorespunzătoare a proiectelor de execuție a investițiilor și reparațiilor capitale generează, pe parcursul executării contractelor de achiziții publice, necesitatea includerii unor lucrări suplimentare de execuție, neprevăzute inițial la etapa de selectare a antreprenorilor, fapt ce este în contradicție cu prevederile Legii achizițiilor publice32.

În contextul slăbiciunilor identificate, se atestă următoarele. În anul 2011 a fost inițiat obiectivul investițional ,,Reparația capitală a str.

Alecu Russo, mun. Chișinău” (tronsonul bd. Moscova – bd. Mircea cel Bătrîn), fiind achiziționate în acest scop servicii de proiectare. În 2012, în baza contractului încheiat între DGTPCC și un antreprenor, au demarat lucrările de reconstrucție a străzii menționate. În pofida faptului că SSVEPC a recomandat aprobarea proiectului de execuție la costul orientativ de deviz în sumă de 62,7 mil.lei (inclusiv TVA), grupul de lucru al DGTPCC a decis achiziția acestor servicii în sumă totală de 75,1 mil.lei, care ulterior, printr-un acord adițional, în lipsa argumentărilor de rigoare privind necesitatea lucrărilor suplimentare, a fost majorată cu 6,7 mil.lei (în total 81,8 mil.lei). De menționat că la încheierea contractului în cauză din start s-a admis o situație confuză privind termenul de execuție a lucrărilor. Astfel, termenul a fost stabilit de 8 luni – „de la primirea ordinului de începere a execuției și asigurării lucrului ritmic de către beneficiar”, totodată, lucrările urmînd a fi executate în 2 etape (în limita alocațiilor bugetare pe an și surselor externe): în 2012 – lucrări în sumă de 43,7 mil.lei și, respectiv, în 2013 – de 31,4 mil.lei.

Se relevă că, urmare a unui management neadecvat din partea AAPL (CMC, Primăria mun. Chișinău și DGTPCC – ca beneficiari de investiții), lucrările la obiectul nominalizat au fost efectuate cu tergiversări semnificative a termenului de

32 Conform art.69 din Legea achizițiilor publice nr.96-XVI din 13.04.2007, se interzice modificarea oricărui element al contractului încheiat sau introducerea unor elemente noi dacă asemenea acțiuni sînt de natură să schimbe condițiile ofertei care au constituit temei pentru selectarea acesteia și să majoreze valoarea ei.

25

execuție, acestea pînă la momentul actual nefiind finalizate. Situația în cauză a fost condiționată de:

- un management contraindicat din partea beneficiarului (nestabilirea unor cerințe concrete/veridice față de proiectant), exprimat prin: neincluderea în proiect a lucrărilor de strămutare a căilor de comunicații ale SA „Moldtelecom”; neproiectarea lucrărilor privind sensurile giratorii și locurile de parcare;

- calitatea inferioară a proiectului, exprimată prin: includerea în proiect a unor linii electrice de contact care deja nu se produc; identificarea a 10 cabluri (0,6 kV) electrice al căror traseu nu corespunde schemelor topografice și care sînt amplasate în zona lucrărilor de construcție; existența unor discordanțe între devizele elaborate și caietul de sarcini la compartimentul „Renovarea rețelelor de iluminat public”;

- iregularitățile admise de antreprenor, mai cu seamă: necompactarea solului pînă la norma prevăzută în proiect; utilizarea unor materiale necertificate în Republica Moldova (pietriș de granit), precum și prepararea amestecului de piatră pe șantier în lipsa fișei tehnologice și utilajului necesar, ceea ce a cauzat stoparea temporară a unor activități de către Inspecția de Stat în Construcții.

De menționat că, pînă la momentul actual (30.09.2014), pentru reconstrucția str. Alecu Russo au fost executate lucrări în sumă totală de 78,7 mil.lei, datoriile constituind peste 7,04 mil.lei, iar pentru finalizarea obiectului urmînd a fi efectuate alte lucrări în sumă totală de 3,1 mil.lei.

Proiectul privind organizarea zonei pietonale pe str. A. Diordița a fost inițiat conform Dispoziției Primarului General33, beneficiar și coordonator în elaborarea și implementarea proiectului fiind desemnată DGAURF, care urma să perfecteze și să prezinte spre aprobare, în modul stabilit, proiectul amenajării zonei pietonale și a parcajelor publice pe străzile adiacente, precum și să organizeze/coordoneze executarea lucrărilor de construcție. De specificat, în acest sens, că proiectul investițional a demarat (2013) în lipsa documentației de proiect (verificată regulamentar), nefiind inclus în lista obiectelor investiționale, fără identificarea surselor de finanțare, precum și în lipsa efectuării achizițiilor publice de rigoare.

Se relevă, că beneficiarul/coordonatorul, în persoana DGAURF, nu deține o informație exhaustivă privind proiectul în cauză (costul de deviz; lucrările executate; executorii lucrărilor etc.), informînd misiunea de audit numai referitor la sponsorul proiectului, care, conform Acordului de colaborare din 26.09.2013, urma să contribuie cu mijloace bănești și bunuri (materiale) în sumă totală de 240,0 mii dolari SUA. De asemenea, conform explicațiilor de rigoare, în calitate de antreprenor la construcția zonei pietonale a fost desemnată o societate pe acțiuni. Însă, urmare verificărilor efectuate de audit, acest subiect de antreprenoriat efectiv nu a executat careva lucrări la obiectul nominalizat. Totodată, misiunea de audit a constatat că lucrările de construcție a zonei pietonale au demarat în baza a două contracte, încheiate de ÎM ,,Regia Exdrupo” cu un subantreprenor, volumul lucrărilor însumînd cca 5,7 mil.lei, sursa de finanțare managerial dispusă provenind din contul mijloacelor destinate lucrărilor curente de amenajare a parcajelor intercartiere. În același timp, se atestă modul ambiguu de desemnare a subantreprenorului nominalizat.33 Dispoziția Primarului General al mun. Chișinău nr.142-d din 18.03.2013.

26

În pofida faptului că, prin dispoziția Primarului General, ÎM „DCC” a fost desemnată responsabilă de verificarea lucrărilor de construcție a zonei pietonale, reprezentantul acesteia nu participă nemijlocit la verificările de rigoare, deoarece, reieșind din explicațiile prezentate, acțiunile în cauză se efectuează de către reprezentantul DGTPCC, această subdiviziune, la rîndul său, neprezentînd justificările de rigoare în acest sens.

Verificările de contrapunere, efectuate la subantreprenorul care execută lucrările la amenajarea zonei pietonale, denotă că lucrările efective au însumat 6,7 mil.lei. Totodată, alte lucrări în sumă totală de cca 2,1 mil.lei au fost executate de către un alt antreprenor, în baza unui contract încheiat cu sponsorul obiectului în cauză, despre care responsabilii AAPL ale municipiului nu dețin informațiile necesare. Conform datelor prezentate de viceprimarul general al municipiului, costul total de deviz al lucrărilor de amenajare a zonei pietonale constituie 12,0 mil.lei, însă misiunii de audit nu i-au fost prezentate documentele justificatoare de rigoare.

Neregulamentar, în lipsa documentației de proiect și a mijloacelor financiare aprobate corespunzător, de către DGTPCC au fost contractate lucrări în sumă de 25,5 mil.lei privind Reparația capitală a str.Columna (tronsonul str. Mihai Viteazul – str. Ismail), avînd la bază doar studiul de fezabilitate, ceea ce a generat probleme tehnice și financiare la executarea lucrărilor, cu stoparea ulterioară a acestora pe un termen nedeterminat. De remarcat, că la moment valoarea lucrărilor de reparații capitale executate la obiectul respectiv constituie peste 6,5 mil.lei, sursa alocată provenind din mijloacele destinate întreținerii și reparației curente a drumurilor publice.

În baza contractului încheiat (la 28.08.2012) între ÎM „DCC” și un antreprenor, au fost achiziționate lucrări privind obiectul investițional ,,Instalarea compoziției sculpturale în memoria victimelor deportărilor regimului comunist, cu amenajarea complexă a scuarului existent și reconstrucția havuzului din fața Gării Feroviare”, în valoare totală de 22,8 mil.lei (cu termenul de execuție de 12 luni). Verificările de rigoare din partea SSVEPC au fost efectuate doar pentru suma de cca 5,4 mil.lei, costul de deviz fiind recomandat pentru execuție. Restul sumei nu a fost verificat de SSVEPC, reieșind din specificul acestuia. Obiectul în cauză a fost inițiat în februarie 2011 (în lipsa studiului de fezabilitate), cu tergiversarea termenului de elaborare a documentației de proiect de către IMP ,,Chișinăuproiect” (de 6 luni).

Urmare neîntocmirii studiului de fezabilitate aferent, respectiv, absenței cerințelor finale/veridice vis-a-vis de proiectul în cauză, printr-un acord adițional a fost modificată cu 6,7 mil.lei (sau cu 29,4%) suma contractului inițial, în total constituind 29,5 mil.lei. Totodată, pînă la moment, pe lîngă includerea în proiectul inițial a lucrărilor suplimentare menționate, au mai fost efectuate 3 modificări de substituire a unor lucrări care nu au fost coordonate cu SSVEPC, suma totală a acestora fiind de 2,4 mil.lei.

De menționat că, urmare a lipsei în cadrul ÎM DCC a unor proceduri care să asigure monitorizarea prețurilor și costurilor incluse în procesele-verbale privind lucrările executate, întocmite de către antreprenori, a fost admisă prezentarea unor

27

date eronate și, respectiv, suportarea unor cheltuieli suplimentare nejustificate. Astfel, potrivit informațiilor prezentate de Serviciul Vamal, antreprenorul a importat ,,compoziția sculpturală în memoria victimelor deportării regimului comunist” din Republica Belarus (or. Minsk), la costul total de 368,31 mii dolari SUA (sau peste 4,7 mil.lei), însă conform procesului-verbal privind execuția lucrărilor (din iulie 2013, întocmit de antreprenor și acceptat de ÎM „DCC”) compoziția sculpturală ,,Trenul durerii” a fost executată cu forțele proprii ale antreprenorului, costul acesteia constituind 12,7 mil.lei. Această situație (confuză) a fost admisă în pofida faptului că responsabilii din cadrul ÎM „DCC” erau în cunoștință de cauză, ceea ce se confirmă și prin deplasările efectuate în or. Minsk (Republica Belarus), în acest scop fiind suportate cheltuieli în sumă de 17,44 mii lei, totodată nefiind întocmit nici un raport privind rezultatele acestora.

Se relevă că, potrivit informațiilor prezentate de ÎM „DCC”, la data de 30.06.2014 costul total al lucrărilor achitate a constituit cca 27,95 mil.lei, pînă în prezent nefiind întocmit un act adițional de recepție finală a lucrărilor.

Elaborarea necalitativă a caietului de sarcini de către primăria or. Vadul lui Vodă privind ,,Construcția drumului în cartierul locativ nou pe străzile Unirii, Miron Costin, Voluntarilor, Tineretului, Cantemir din or.Vadul lui Vodă”, care se exprimă prin necorespunderea suprafeței menționate cu obiectivul ce urma a fi proiectat și neincluderea unor volume de lucrări aferente diferențelor de suprafață, a generat modificări de proiect și majorarea valorii lucrărilor cu 296,4 mii lei (pînă la suma totală de 4717,2 mii lei), ceea ce a cauzat tergiversarea termenului de execuție a lucrărilor pînă la momentul actual (deși urmau a fi finalizate pînă la 15.11.2013), suma valorificată constituind 2,1 mil.lei.

În anul 2011, în baza unei planificări defectuoase efectuate de primăria or. Sîngera, care se exprimă prin lipsa planului de dezvoltare social-economică și argumentării necesității și fundamentării tehnico-economice (lipsa studiului de fezabilitate, criteriilor de apreciere a eligibilității proiectului etc.), a fost demarat proiectul investițional privind ,,Construcția grădiniței de copii în or. Sîngera”. Auditului nu i-a fost prezentată o confirmare exhaustivă privind devizul general al obiectului din componența documentației de proiect, elaborat de proiectant și aprobat de beneficiar. Totodată, lucrările de construcție se execută în baza documentației de proiect elaborată încă în anul 1982 și confirmată prin ștampila SSVEPC (în lipsa raportului de verificare), care, potrivit explicațiilor responsabilului tehnic, nu corespunde în totalitate condițiilor și normelor tehnice de construcție, în special privind lucrările de drenaj și armare a zidăriei, necesitînd modificările de rigoare.

Pentru efectuarea lucrărilor la obiectul menționat, în perioada 2012-2014 DGF a transferat (în baza deciziilor CMC și în lipsa pachetului complet de documente prevăzute regulamentar) primăriei or.Sîngera 6,6 mil.lei, din care 6,34 mil.lei ulterior au fost transferate antreprenorului. Astfel, pînă în prezent lucrările de construcție continuă, nefiind cunoscute nici termenul, și nici necesitățile financiare pentru finalizarea obiectului.

Unele deficiențe privind monitorizarea investițiilor au fost constatate la primăria com.Tohatin, care se exprimă prin nerespectarea exigențelor legale

28

privind calitatea în construcții, fiind cauzate de lipsa documentației de proiect și a fundamentării tehnico-economice. În condițiile specificate au fost executate lucrări de renovare a stadionului din localitate, care au constat în construcția unei încăperi cu destinația de vestiar și depozit pentru echipamentul sportiv, acestea fiind efectuate cu tergiversarea termenului de execuție.

Deși lucrările au fost finalizate și achitate în decembrie 2012, pînă în prezent nu a fost întocmit actul de recepție finală a acestora, totodată primăria com.Tohatin neasigurînd înregistrarea dreptului de proprietate asupra obiectului valorificat (cca 0,4 mil.lei), ceea ce determină neasigurarea integrității patrimoniului.

În același timp, la achiziția lucrărilor de reparație capitală a Casei de cultură, în sumă totală de cca 1,3 mil.lei, primăria com.Tohatin a admis divizarea achiziției prin încheierea de contracte separate, în scopul aplicării unei alte proceduri de achiziție decît cea prevăzută legal34, provocînd efecte de diminuare a eficienței de utilizare a mijloacelor bugetare.

Mecanismul aplicat de administrare/monitorizare și evidență a activelor în curs de execuţie este unul irelevant și nu asigură o bună gestionare a acestora.

AAPL și instituțiile publice, în calitate de executori de buget şi beneficiari de investiţii, au responsabilitatea de a asigura o bună guvernare a fondurilor publice, inclusiv, conform rigorilor legislative35, de a îndeplini unele obligații privind calitatea construcțiilor, precum asigurarea verificării execuţiei corecte a lucrărilor de construcţii, acţionarea în cazul neconformităţilor şi deficienţelor apărute pe parcurs, asigurarea recepţiei lucrărilor etc. Potrivit Regulamentului său de funcționare, aprobat prin decizia CMC nr.27/15 din 24.08.1995, ÎM „DCC” și alte entități publice locale, beneficiare în procesul finanțării investițiilor și reparațiilor capitale, sînt responsabile de: prezentarea documentației de proiect, verificată și expertizată în modul stabilit de legislație; prezentarea actelor de recepție a volumelor de lucrări și a informațiilor despre organizarea și desfășurarea regulamentară a procedurilor de achiziții publice; valorificarea volumelor de lucrări conform calculului general de deviz pentru finanțarea din buget a cheltuielilor pentru investiții și reparații capitale; transmiterea volumelor de lucrări aferente investițiilor și reparațiilor capitale efectuate executorului de buget la balanța căruia se află obiectul de construcție.

Organizarea pregătirii şi desfăşurării procesului de inventariere a activelor materiale în curs de execuție; prezentarea propunerilor privind suspendarea temporară a construcției fără conservare și conservarea/sistarea construcției; pregătirea listei obiectivelor propuse pentru vînzare la licitație, pentru utilizarea în alte scopuri sau transmiterea lor altor întreprinderi și organizații, precum şi pentru lichidarea (demontarea) și comercializarea utilajelor și materialelor demontate sînt puse în sarcina subdiviziunilor din cadrul ÎM „DCC”, ale căror activități sînt stabilite prin regulamente interne, aprobate din anul 2006.

Din cauza managementului contraindicat la toate etapele de derulare a procesului investițional, numeroase obiective de investiţii și reconstrucții capitale

34 Art.54 alin.(1) din Legea achizițiilor publice nr.96-XVI din 13.04.2007.35 Legea nr.721-XIII din 02.02.1996 „Privind calitatea în construcţii”.

29

au fost începute cu mai mulţi ani în urmă, însă pînă în prezent nu sînt finalizate. În consecință, proiectele iniţiale nu mai corespund exigenţelor actuale şi urmează a fi reactualizate, cu suportarea unor cheltuieli suplimentare; soluţiile tehnice din proiecte sînt învechite, în prezent existînd alte posibilități tehnice de execuție a lucrărilor; lucrările de construcţie şi reconstrucţie suspendate din cauza lipsei finanţării se deteriorează cu timpul etc. Totodată, ca rezultat al neîntreprinderii măsurilor de rigoare în vederea implementării recomandărilor anterioare ale Curţii de Conturi, abaterile şi neregulile identificate în cadrul auditurilor precedente persistă în mare măsură şi în perioada supusă auditării.

Situația actuală a activelor în curs în execuție se prezintă astfel:Conform rapoartelor financiare, din 31.12.2011, în evidența contabilă a ÎM

„DCC” au fost înregistrate active materiale în curs de execuţie în sumă totală de 483,9 mil.lei, inclusiv: construcţii în curs de execuţie – 480,2 mil.lei (749 obiective); utilaj destinat instalării și alte obiecte pînă la punerea în funcţiune – 3,6 mil.lei. La situaţia din 31.12.2013, activele în curs de execuție au constituit 541,4 mil.lei (729 obiective), din care: construcţii nefinalizate – 356,9 mil.lei; reparaţii capitale în curs de execuţie – 112,0 mil.lei; construcţii nefinalizate ale cooperativelor de construcţie a locuinţelor36 – 3,2 mil.lei; construcţii nefinalizate din surse externe – 65,2 mil.lei; alte construcții nefinalizate ale ÎM „DCC” – 0,5 mil.lei. O informație mai detailată privind activele în curs de execuție este prezentată în Anexa nr.6 la prezentul Raport.

Dinamică obiectivelor în curs de execuție este prezentată în Diagrama nr.1.Dinamica indicatorilor privind activele în curs de execuție pe parcursul anilor 2009-

2013 la ÎM „DCC”Diagrama nr.1

(mil.lei)

2009 2010 2011 2012 20130

200

400

600 532.3404.2

483.9 497.3 541.4

Active în curs de execuție (c.121)

Active în curs de exercuție (c.121)

Sursă: Rapoartele financiare ale ÎM ,,DCC” pe anii 2009-2013.

Astfel, dacă în anul 2010, comparativ cu 2009, s-a înregistrat o diminuare semnificativă a activelor în curs de execuție (128,1 mil.lei), începînd cu 2013 a urmat o creștere continuă a acestora (541,4 mil.lei, la situația din 31.12.2013).

Situaţia reală a activelor în curs de execuție nu a fost stabilită. În special, ÎM „DCC” nu a întreprins măsuri rezultative pentru inventarierea, în comun cu beneficiarii de investiţii, a activelor în curs de execuție în aspect de beneficiari/obiecte/surse, cu determinarea existenței de facto a acestora, asigurînd o

36 Cheltuielile CCL în sumă de 3,2 mil lei – din anii 1993-1994 privind soldurile creditelor nerambursate și achitate de către Î.M. „DCC” – garant al rambursării acestor credite, în temeiul prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.349 din 07.06.1993 „Cu privire la măsurile de protejare a cooperativelor de construcție a caselor de locuit”.

30

monitorizare eficientă a executării contactelor şi neadmiterea înregistrării nejustificate a obiectivelor.

AAPL din cadrul municipiului, precum şi instituţiile publice, în calitate de executori de buget şi beneficiari de investiţii, nu dispun de un sistem/o bază de date care ar reflecta situaţia reală şi dinamica finanţării/execuţiei per ansamblu la nivel local, precum şi în aspectul beneficiarilor/obiectivelor/costurilor de deviz/surselor de finanţare/perioadei de iniţiere a finanţării de la bugetul municipal, sau de stat/volumelor executate/volumului datoriilor/perioadei de finalizare şi de dare în exploatare etc., la capitolul cheltuieli capitale pe beneficiari şi obiecte investiţionale, ceea ce limitează posibilităţile de prioritizare/transparenţă/planificare strategică a investiţiilor de către AAPL şi face imposibilă realizarea eficientă și calitativă a obiectului principal în acest domeniu, atribuit autorităților locale.

Misiunea de audit denotă că modul existent de administrare/monitorizare și evidență a activelor în curs de execuție este afectat de un șir de abateri și iregularități, ceea ce diminuează eficacitatea acestora, din motiv că:

- nu au fost întreprinse măsuri rezultative pentru inventarierea, în comun cu beneficiarii de investiţii, a activelor în curs de execuție, în aspect de beneficiari/obiecte/surse, cu determinarea existenței efective a acestora, monitorizarea completă asupra modului de evidență (conform prevederilor regulamentare) şi neadmiterea înregistrării nejustificate a acestora;

- nu au fost asigurate proceduri/acțiuni interne, care să asigure stabilirea situaţiei reale a activelor în curs de execuţie;

- nu au fost respectate prevederile legale/normative în domeniul financiar-contabil sau interpretării eronate/confuze a acestora;

- a fost admis un grad redus de responsabilitate din partea factorilor decizionali (persoanelor cu funcţii de răspundere) în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Întru susținerea celor expuse, se exemplifică următoarele. Contrar prevederilor regulamentare37, administrația ÎM „DCC” nu a

asigurat o inventariere conformă a obiectelor în curs de execuție pentru a stabili situația efectivă a acestora, ceea ce a influențat considerabil atît asupra economicității, cît și asupra eficienței utilizării resurselor investiționale. Totodată, nici CMC, care în limita prevederilor legale este responsabil de administrarea eficientă a patrimoniului municipal, nu a întreprins măsurile de rigoare în această privință. Astfel, contrar prevederilor regulamentare, conducerea ÎM „DCC” nu a asigurat inventarierea activelor materiale în curs de execuţie pentru anii 2010, 2011 și 2013, iar autoritățile deliberative și executive ale municipiului nu au reacționat corespunzător referitor la această situație.

Urmare a inventarierii activelor materiale în curs de execuţie (în sumă de 493,1 mil.lei), efectuată de comisia respectivă a ÎM „DCC” la situaţia din

37 Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.27 din 28.04.2004 (în continuare – Regulamentul nr.27 din 28.04.2004); Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.60 din 29.05.2012 (în continuare – Regulamentul nr.60 din 29.05.2012).

31

01.10.2012, au fost întocmite 8 liste38, conform cărora: 95,7 mil.lei reprezintă obiectivele la care s-au executat lucrări de proiectare şi construcţie, fiind propuse pentru trecerea la pierderi; 17,7 mil.lei – obiectivele propuse spre vînzare; 122,1 mil.lei – obiectivele finisate parţial din cauza lipsei resurselor financiare. Însă, conducerea întreprinderii nu a întreprins măsuri în vederea informării CMC și Primăriei, iar cele din urmă nu au manifestat interesul necesar în vederea clarificării situației privind obiectele sus-menționate.

Deşi conform prevederilor regulamentare obiectivul principal al inventarierii este stabilirea situaţiei reale a patrimoniului întreprinderii, comisia de inventariere a ÎM „DCC” (creată prin Ordinul directorului) nu a stabilit starea reală a activelor în curs de execuție și nu a inspectat dacă aceste active există în realitate. De asemenea, lipsesc și reacțiile de rigoare ale CMC în această privință.

Probele de audit acumulate denotă că, din 729 de obiective care au fost supuse inventarierii, numai 15 au fost verificate cu ieșire la fața locului, iar restul – doar în baza datelor contabile și în lipsa documentelor confirmative (contracte, acte de predare-primire a documentației de proiect, facturi fiscale, procese-verbale etc.), această situație fiind confirmată și de rezultatele chestionării membrilor comisiei. Se menționează că majoritatea datelor cu referire la cele specificate, înregistrate în evidența contabilă a ÎM „DCC”, au fost transcrise din an în an, fără clarificarea acestora.

Urmare a verificării unui eşantion de 665 de obiecte ale activelor în curs de execuție, se relevă că în 523 de cazuri ÎM „DCC” nu dispune de documente justificative care ar argumenta volumele lucrărilor de construcții și montaj și ale celor de proiectare în sumă totală de 223,1 mil.lei. Totodată, la obiectele nefinalizate timp de mai mulţi ani nu au fost efectuate lucrări de conservare, ceea ce determină riscul de distrugere a acestora, precum şi de suportare a unor cheltuieli suplimentare neprevăzute.

În pofida faptului că precedentele misiuni de audit extern au atras atenția asupra fenomenului de irosire a banilor publici în obiectele în curs de execuție, autoritatea deliberativă și cea executivă ale municipiului, nu s-au autosesizat în modul corespunzător, respectiv, nu au revizuit nomenclatorul obiectelor pentru a determina primordialitatea unora și consecutivitatea celor de importanță secundară. Prin urmare, preocuparea necorespunzătoare a municipalității vis-a-vis de administrarea, evidența și raportarea conformă a activelor în curs de execuție condiționează gestiunea ineficientă a acestora și, respectiv, servicii necalitative.

În acest context, se relevă că inventarierea formală a obiectivelor investiţiilor capitale a determinat următoarele:

- unele din aceste obiective, care pînă în prezent se află în evidența ÎM „DCC”, au fost privatizate de către APP fără acordul CMC. Astfel, ca urmare a neîntreprinderii măsurilor de rigoare din partea AAPL ale municipiului în vederea

38 75 de obiecte finalizate în anul 2012, care vor fi date în exploatare şi transmise la balanţa beneficiarilor (98,0 mil.lei); 113 obiecte nefinalizate, incluse în Planul investiţiilor capitale pe anul 2013 (159,6 mil.lei); 104 obiecte nefinalizate din cauza lipsei resurselor financiare (122,1 mil.lei); 6 obiecte nefinalizate, propuse spre vînzare (17,7 mil.lei); 80 de obiecte propuse pentru trecerea la pierderi, la care au fost executate servicii unice în perioada 1995-2007 (0,3 mil.lei); 292 de obiecte propuse pentru trecerea la pierderi, la care au fost începute lucrări de proiectare pînă în anul 1996 şi a decăzut necesitatea de a fi construite (37,2 mil.lei); 86 de obiecte propuse pentru trecerea la pierderi, la care a decăzut necesitatea de a fi construite (54,6 mil.lei); 11 obiecte – din anii 1992-1993, propuse pentru trecerea la pierderi, care au fost finalizate de către CCL (3,6 mil.lei).

32

înregistrării drepturilor de proprietate și delimitării corespunzătoare a terenurilor proprietate publică, în lista obiectelor nefinalizate supuse privatizării, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.671 din 06.06.200839, au fost incluse construcţiile: „Blocul chirurgical al Spitalului nr.4”, „Comitetul executiv al raionului Nistrean” şi „Complexul de băi şi asanare”, pentru care au fost efectuate investiții în sumă, respectiv, de 14,09 mil.lei, 1,5 mil.lei şi 3,54 mil.lei, astfel municipiul fiind lipsit de aceste bunuri. De menționat că la moment sînt înaintate cereri de chemare în judecată prin care se solicită anularea actelor care au stat la baza înstrăinării bunurilor proprietate publică municipală;

- la alte 3 obiecte nefinalizate, pentru care au fost efectuate investiții în sumă, respectiv, de 1,35 mil.lei, 1,3 mil.lei și 0,14 mil.lei, terenurile destinate acestora sînt ocupate de diferite construcții private;

- în unele cazuri locul amplasării obiectivelor investiționale nu este cunoscut persoanelor responsabile din cadrul direcțiilor ÎM „DCC” (din eșantionul de 420 de obiective verificate, în 305 cazuri (72,6%) persoanele responsabile nu cunosc locul amplasării acestor obiecte), situația fiind condiționată de monitorizarea/supravegherea necorespunzătoare a lucrărilor inițiate anterior (în perioada 1984-2007). Conducerea ÎM „DCC” nu a asigurat inventarierea activelor materiale în curs de execuţie, precum și respectarea cadrului legal-normativ în vigoare.

Ca urmare a faptului că persoanele cu funcții de răspundere din cadrul ÎM „DCC” nu au monitorizat adecvat realizarea contractelor și nu au întreprins măsuri faţă de antreprenorii neconştiincioşi care au executat lucrări necalitative, totodată nefiind întreprinse măsuri în această privință nici de autoritățile deliberativă și executivă ale municipiului, au fost înregistrate investiţii și reparații capitale valorificate pe parcursul anilor 1998-2010 în valoare totală de 62,9 mil.lei (în 46 de cazuri), la care lipsesc actele de recepţie finală/sau obiectivul nu este finalizat, astfel neasigurîndu-se transmiterea acestora către beneficiarii finali. De specificat că nu au fost întreprinse măsurile de rigoare nici în privința creanțelor și avansurilor înregistrate după antreprenori, care numai în 3 cazuri au însumat cca 0,54 mil.lei.

În acest sens, se atrage atenția că perpetuarea la infinit a unei asemenea stări de lucruri generează risipă de resurse aferente unor lucrări repetate, respectiv, dezafectarea banului public în obiecte nefinalizate. Menţinerea în continuare a acestei situaţii în mare măsură va condiţiona cheltuieli suplimentare legate de efectuarea repetată a unor lucrări deja executate şi achitate, dar care în timp şi-au pierdut calitatea. Prin urmare, aceste cheltuieli care urmează a fi inevitabil suportate vor majora preponderent costul lucrărilor, din care motiv va avea de pierdut atît bugetul local, cît şi beneficiarii de investiții.

Unul dintre criteriile de apreciere a obiectivelor investiționale este eficacitatea acestora. În acest sens, misiunea de audit relevă că, reieșind din informațiile prezentate de persoanele responsabile din cadrul ÎM „DCC”, pentru 39 Hotărîrea Guvernului nr.671 din 06.06.2008 „Cu privire la aprobarea modificărilor ce se operează în anexele nr.2 și nr.3” la HG nr.945 din 20.08.2007 „Cu privire la măsurile de realizare a Legii nr.121-XVI din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice”.

33

obiectivele în sumă totală de 91,7 mil.lei a decăzut necesitatea finalizării lor, ceea ce denotă o irosire neutilă a mijloacelor publice. CMC nu a întreprins nici o măsură în vederea redresării situației în cauză. Astfel, numeroase obiective de investiţii şi reconstrucţii capitale sînt începute cu mai mulţi ani în urmă, însă pînă în prezent nu sînt finalizate.

Cum poate crește eficiența activității ÎM „DCC” pentru soluționarea problemelor privind obiectivele în curs de execuție?

Potrivit bunelor practici, construcțiile nefinisate pot fi apreciate ca proiecte investiționale care nu s-au soldat cu impact pozitiv atunci cînd investitorii (concreți), cu „preferințe” pentru riscuri semnificative, în condițiile unui mediu investițional nefavorabil, nu și-au realizat scopurile propuse. În acest sens, pentru a recupera cel puțin o parte din mijloacele investite, mulți dintre investitori sînt predispuși să renunțe la proiectele inițiate, urmînd să le comercializeze.

Unul dintre indicii caracteristici determinării gradului de realizare a investițiilor reprezintă autenticitatea planului cu privire la darea în exploatare a obiectivelor de construcţie în acţiune. Astfel, nu se recomandă demararea noilor obiective dacă nu a fost îndeplinit planul de dare în exploatare a celor inițiate, deoarece aceasta determină repartizarea mijloacelor financiare între mai multe obiective, prelungirea termenelor de construcţie, conservarea capitalului în construcţii nefinalizate şi, drept rezultat, micşorarea posibilității de restituire a investiţiilor capitale şi a eficienței întreprinderii în ansamblu.

Acest aspect este de o importanţă semnificativă din punct de vederea a evaluării de piaţă, care presupune luarea în calcul a schimbărilor produse în economie, dar și a uzurii exterioare a obiectului. În procesul evaluării construcţiei nefinalizate este necesar de găsit cea mai eficientă variantă de folosire a obiectivului. Investitorul deseori se confruntă cu un şir de probleme mari, în primul rînd, privind necesitatea de determinare a posibilităţii de finalizare a lucrărilor de construcţie (clădirile, fundațiile şi construcţiile portante au în unele cazuri o uzură considerabilă).

Pentru evaluarea construcţiei nefinalizate este necesară prezentarea documentaţiei ei tehnice: planul cadastral al terenului adiacent, datele despre nivelul de finalizare a obiectivului, documentaţia de proiect şi deviz. Totodată, sînt necesare şi documentele care confirmă drepturile asupra imobilului – contractul privind dreptul de folosire a terenului, devizul de construcţie.

Evaluarea obiectivelor de construcţie nefinalizate se efectuează din următoarele motive: pentru transmiterea la balanţa entității; pentru determinarea costului de piaţă; pentru luarea deciziei despre folosirea ulterioară a obiectivului finalizat/nefinalizat.

Un astfel de proces complex, cum este construcția sau reparația capitală a obiectivelor imobiliare, nu poate şi nu trebuie lăsat să decurgă de la sine, să se dezvolte spontan şi fără control. Numai controlul şi expertizarea sistematică a lucrărilor garantează respectarea tehnologiilor şi a regulilor în construcții, astfel fiind posibilă economia mijloacelor financiare, respectarea normelor de consum a materialelor. Cu ajutorul acestor măsuri ale procesului de evaluare a construcţiei nefinalizate, se rezolvă următoarele probleme:

Figura nr.434

Contractul antreprizei de construcţie acţionează pe toată perioada de îndeplinire a lucrărilor de construcţie-montaj la obiectiv – de la lucrările de proiectare-cercetare pînă la cele de finisare, din anumite motive construcţia nu întotdeauna poate fi finalizată. Principalele motive sînt: limitarea mijloacelor de finanţare a investitorului sau schimbarea de către acesta a genului de activitate de bază, drept urmare nefiind necesară finalizarea construcţiei.

Răspunsul la întrebarea privind funcţionarea ulterioară a obiectivului depinde de nivelul de finalizare şi de posibilitatea schimbării destinaţiei de exploatare a acestuia. Uneori sistemul de carcase al construcției nefinalizate permite construcția unei clădiri absolut diferite decît a fost preconizat cu 10-15 ani în urmă, ceea ce reprezintă un aspect important la cumpărarea sau vînzarea obiectivului de construcţie nefinalizat. La ziua de astăzi, investitorul modern procură cu mai mare dorinţă obiectivul de construcţie nefinalizat împreună cu pachetul de documente adus în ordine, pentru luarea deciziei și pentru folosirea raţională a terenului pe care se află obiectivul.

Transmiterea bunurilor patrimoniale, formate din resursele investițiilor capitale, de la bugetul municipal la beneficiarii finali a fost marcată de unele dificultăți/impedimente și iregularități, în consecință fiind afectată eficacitatea investițiilor efectuate.

În conformitate cu prevederile Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.688 din 09.10.199540 și conform actelor normative interne aprobate de CMC41, ÎM „DCC” urmează să asigure transmiterea la timp la balanţa instituţiilor, conform destinaţiei a obiectivelor construite şi recepţionate pentru capitalizarea acestor cheltuieli, iar beneficiarul final, la balanţa căruia se află obiectul de investiții și reparații capitale, urmează să recepționeze și să înregistreze corespunzător în evidența contabilă volumele de lucrări aferente investițiilor și

40 Regulamentul cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor de stat, organizaţiilor, instituţiilor, a subdiviziunilor, clădirilor, construcţiilor, mijloacelor fixe şi altor active, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.688 din 09.10.1995.41 Decizia CMC nr.27/15 din 24.08.1995 și deciziile CMC în perioada 2009-2013.

35

evaluarea independentă a volumelor şi componenţei lucrărilor îndeplinite

evaluarea stării tehnice şi termenelor reale de finalizare a construcţiei obiectivului, efectuarea reparaţiei

evaluarea nivelului calităţii lucrărilor îndeplinite, nivelurilor de administraţie şi execuţie la obiectiv

respectarea disciplinei financiare şi de gestiune, normelor de întrebuinţare a resurselor de muncă, materialelor, energiei electrice şi altele

controlul de respectare a normelor de cost a lucrărilor îndeplinite

reparațiilor capitale. Însă, contrar celor menționate, un număr considerabil de decizii ale CMC privind transmiterea obiectivelor către beneficiarii finali rămîn neexecutate un timp îndelungat. Aceasta denotă că atît autoritățile deliberativă și executivă ale municipiului, cît și ÎM „DCC” nu au asigurat transmiterea, în timp util, la balanţa instituţiilor a obiectivelor construite şi recepţionate pentru capitalizarea cheltuielilor, ceea ce a condiționat denaturarea situațiilor financiare raportate și influențează asupra principiului de eficacitate a investițiilor.

Analiza executării anuale a deciziilor CMC de către ÎM „DCC” privind transmiterea obiectivelor la balanța beneficiarilor finali, în dinamică, pe perioada 2009-2013, se prezintă astfel:

Diagrama nr.2 (mil.lei)

2009 2010 2011 2012 20130

50

100

150

200

250

139.9

211.5169.3 186.7

159.2

Fonduri netransmise (c.954)

Fonduri netransmise (c.954)

Sursă: Rapoartele financiare ale ÎM „DCC” pe anii 2009-2013.

Situația sus-menționată denotă că, deși au fost întreprinse unele măsuri care în anumite perioade s-au soldat cu diminuarea valorii obiectelor recepționate, dar netransmise la balanţa instituţiilor conform destinaţiei lor, la sfîrșitul anului 2013, valoarea acestora a rămas la un nivel semnificativ (159,2 mil.lei).

Urmare a acţiunilor de audit derulate, au fost identificate punctele slabe în procesul de transmitere a volumelor de lucrări aferente investițiilor și reparațiilor capitale beneficiarilor finali, care au afectat capacitățile instituționale aferente unei administrări prudente și eficiente a bunurilor publice, precum și au determinat neatingerea obiectivelor scontate. De asemenea, s-a conturat un cumul de nereguli şi deficienţe în procesul de transmitere/luare la balanța instituțiilor/ beneficiarilor finali (inclusiv cauzate de unele imperfecțiuni ale cadrului legal-normativ), care au impact nefavorabil asupra eficienţei de gestionare a banilor publici.

Auditul relevă prezența unor factori obiectivi şi subiectivi care au determinat netransmiterea la timp la balanța instituțiilor a obiectivelor construite/reparate capital și recepționate pentru capitalizarea acestor cheltuieli. Problemele cu care se confruntă părţile participante la procesul de transmitere a obiectivelor şi care împiedică îmbunătăţirea procesului de implementare a deciziilor CMC în ansamblu, sînt următoarele:

36

- nesoluționarea problemei privind edificiile care au fost supuse reparaţiilor, dar care nu sînt înregistrate la balanţa subdiviziunilor CMC;

- nesoluționarea problemei privind gestionarea de către agenţii economici privaţi a reţelelor de gaze, electrice, telefonice etc., construite din contul mijloacelor bugetare municipale şi aflate la balanţa ÎM „DCC”;

- refuzul beneficiarilor finali de a lua la balanță obiectivele valorificate din cauza executării necalitative a lucrărilor etc.;

- dispersarea activităților între participanți sau lipsa de conlucrare între autoritățile/instituțiile/întreprinderile implicate în procesul investițional.

În această ordine de idei, auditul specifică următoarele. Ca urmare a faptului că CMC nu și-a realizat competențele privind

administrarea patrimoniului public, nefiind întreprinse măsurile de rigoare în vederea delimitării și înregistrării conforme a întregului patrimoniu municipal și stabilirii statutului de drept al acestuia, totodată nefiind asumate responsabilitățile respective în această privință nici de DGERRP, o parte din cheltuielile executate pentru reparația capitală a obiectivelor nu pot fi transmise regulamentar la majorarea valorii acestora. Astfel, ca urmare a faptului că unele obiecte nu sînt înregistrate la balanţa subdiviziunilor CMC, numai în 5 cazuri, pînă la momentul actual, nu au fost transmise regulamentar (pentru majorarea valorii mijloacelor fixe) cheltuielile în sumă totală de 11,46 mil.lei (inclusiv 8,0 mil.lei, din anul 2003 – pentru reparația unei clădiri, precum și instalarea monumentelor, busturilor, basoreliefurilor; 1,0 mil.lei, din anul 2006 – pentru reparația unei clădiri; 2,46 mil.lei, din anul 2010 – pentru reparația a două clădiri). Prin urmare, această situație diminuează eficacitatea investițiilor valorificate.

Informațiile prezentate denotă că, situația în cauză a fost condiționată și de faptul că din momentul reorganizărilor efectuate la Regia locativă municipală, care anterior ținea evidența imobilelor cu statut locativ și nelocativ (cu excepția celor ce se aflau la balanța subdiviziunilor CMC), cu fondarea ÎM „Direcția Locuințe” și apoi a DGLCA, și preluarea în evidență de către ultimele numai a imobilelor cu statut locativ (cele cu statut nelocativ fiind transmise pentru evidență DGERRP), „documentele pe imobilele nelocative au dispărut, rămînînd neluate la evidență”. Totodată, în pofida faptului că unele din instituțiile municipale au întreprins măsuri în vederea ținerii în evidență a obiectivelor respective și transmiterii la balanța gestionarului, inclusiv a cheltuielilor investiționale, fiind perfectate și unele proiecte de decizii ale CMC, aceste proiecte nu au fost examinate, deficiențele din domeniul menționat nefiind soluționate.

AAPL ale municipiului nu au întreprins măsurile de rigoare privind soluţionarea problemei gestionării de către agenţii economici privaţi a reţelelor de gaze, electrice etc., construite din contul mijloacelor bugetare şi aflate la balanţa ÎM „DCC”, ceea ce diminuează eficiența și eficacitatea investițiilor în acestea obiective. Astfel, pe parcursul anului 2013 valoarea acestor obiecte a crescut cu 2,3 mil.lei, constituind la finele anului 93,7 mil.lei, din care: reţele de gaze – 68,8 mil.lei, rețele electrice – 12,8 mil.lei, altele – 12,1 mil.lei. Urmare a inventarierii reţelelor inginerești în cauză, s-a constatat că la 5 obiective (0,5

37

mil.lei) lipseşte documentaţia tehnică, nefiind încheiate contracte de deservire cu întreprinderile de gaze, la alte 22 obiective, care sînt transmise la deservire SRL „Chişinău-Gaz”, a fost stabilită o diferență privind lungimea acestora (cu 640,0 m mai puțin în documentația de execuție).

Se denotă perpetuarea practicii încetățenite de mai mulți ani privind neînregistrarea conformă a conductelor de gaze la organul cadastral, una dintre cauze fiind neelaborarea la timp a normativelor de rigoare. Aceasta determină diminuarea eficienței de utilizare a mijloacelor publice și, implicit, a eficacității obiectelor valorificate. Totodată, de menționat și favorizarea unor agenți economici privați care exploatează rețelele inginerești construite din bani publici.

Atît CMC, cît şi ÎM „DCC” continuă să perpetueze situația privind neînregistrarea la organul cadastral a 128 conducte de gaze (cu lungimea de peste 200,6 km, în valoare de 68,8 mil.lei). În acest sens, auditul relevă că o parte din responsabilitatea pentru întîrzierea înregistrării la timp la OCT a obiectivelor menționate o poartă și autoritățile centrale de resort, care pînă la moment nu au efectuat modificările de rigoare în legislație. Se atestă că una dintre cauzele de neînregistrare este faptul că, în conformitate cu Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998, rețelele tehnico-edilitare nu constituie obiect al înregistrării în Registrul bunurilor imobile. De asemenea, conform informațiilor de la ÎS „Cadastru” (remise în adresa ÎM „DCC”), la moment este în proces de elaborare Registrul obiectelor de infrastructură tehnico-edilitară, în care vor fi înregistrate aceste obiecte.

Totodată, conductele în cauză nu sînt înregistrate nici la balanța AAPL, acestea aflîndu-se la balanţa ÎM „DCC”, ceea ce determină riscul înstrăinării/pierderii proprietăţii publice. De menţionat că pentru aceste mijloace fixe nu se calculează uzura, prin ce se denaturează valoarea acestora. Mai mult decît atît, în baza deciziilor CMC, aceste obiecte au fost transmise întreprinderii „în gestiune economică temporară”, însă, conform prevederilor regulamentare42, activele materiale pe termen lung aflate în folosinţă temporară nu aparţin întreprinderii, nu constituie un element al proprietăţii ei şi, prin urmare, nu se reflectă în bilanţ, în consecință fiind înregistrate neregulamentar la balanţa ÎM „DCC”.

Se atrage atenția la faptul că, fiind construite din contul mijloacelor bugetare, reţelele de gaze, rețelele electrice şi cele telefonice de fapt sînt gestionate de agenţi economici privaţi, fără ca bugetul municipal să fie economic avantajat, ceea ce la fel constituie o diminuare a eficacității obiectivelor valorificate.

Ineficiența investițiilor valorificate rezultă și din identificarea multiplelor obiecte netransmise la balanţa beneficiarilor finali, cauza fiind refuzul acestora de a le lua la evidență, din motivul lucrărilor necalitative executate. O asemenea situație se consideră una intolerabilă. Astfel, la finele anului 2013, obiectivele finalizate și/sau lucrările executate, dar netransmise (în pofida deciziilor emise de CMC în această privință) la balanța beneficiarilor finali din motivul refuzului acestora de a le primi, au însumat 142,2 mil.lei (sau 89,3% din valoarea totală a obiectivelor netransmise). Prin urmare, reieșind din informațiile și explicațiile 42 Standardele Naționale de Contabilitate.

38

prezentate de factorii de decizie din cadrul ÎM „DCC”, obiectivele nominalizate mai sus au fost finalizate în anii 1999-2011, cu întocmirea proceselor-verbale de recepţie a lucrărilor, semnate și de reprezentanții beneficiarilor finali, însă, din diferite motive, inclusiv privind calitatea lucrărilor efectuate, instituțiile/întreprinderile din cadrul municipiului care exploatează aceste obiective nu le-au acceptat. Efectul situației nominalizate a fost denaturarea datelor privind datoriile față de beneficiari şi faţă de buget (TVA), a valorii patrimoniului municipal, precum și a rezultatului financiar al activităţii ÎM „DCC” pe anii 2011-2013. Se relevă că despre această situație au menţionat şi auditurile precedente ale Curţii de Conturi, ceea ce denotă atitudinea iresponsabilă a factorilor de decizie din cadrul autorităților municipale și ÎM „DCC”.

În contextul celor relatate, se menționează că SA „Termocom”, care de 19 ani exploatează obiectul „Construcţia bulevardului Mircea cel Bătrîn (tunelul)”, refuză să accepte cheltuielile investiționale în sumă totală de 8,4 mil.lei. De mai mulți ani, din cauza lipsei căii de acces, ÎM „RTE” refuză să ia în evidență staţia de tracţiune nr.44 din str. Ismail, valoarea investiției fiind de 12,7 mil.lei. De la momentul dării în exploatare (2006), ÎM „Exdrupo”, invocînt probleme de calitate a lucrărilor, nu acceptă obiectul „Reconstrucţia şi extinderea străzii Pan Halippa”, cheltuielile însumînd 42,5 mil.lei etc.

Din anul 2010 nu este soluționată nici problema ce ține de transmiterea la balanţa Primăriei mun.Chişinău a valorii lucrărilor executate la repararea sistemului de încălzire, în sumă de 3,36 mil.lei, motivul fiind netransmiterea de către ÎM „DCC” Primăriei a metalului uzat demontat în urma reparaţiilor efectuate, estimat la 0,22 mil.lei.

Un alt exemplu este obiectivul investițional ,,Punctul termic la blocul locativ din str. Sf. Dumitru 20 din or. Vadul lui Vodă”, în valoare de cca 0,5 mil.lei. Astfel, conform Deciziei CMC43, începînd cu anul 2002, obiectul nominalizat urma să fie transmis în proprietatea primăriei or. Vadul lui Vodă, însă pînă la moment această înregistrare nu a fost efectuată, obiectul continuînd să fie înregistrat în evidența ÎM „DCC”. Verificările efectuate la fața locului au identificat că, urmare a gestionării ineficiente din partea ÎM „DCC”, punctul termic este utilizat de persoane fizice în calitate de garaj și depozit pentru păstrarea lucrurilor personale, această situație relevînd nerespectarea principiului de eficacitate la valorificarea obiectelor investiționale.

Alți factori care au influențat eficacitatea valorificărilor investiționale și netransmiterea obiectelor construite/reparate capital la balanța beneficiarilor finali sînt: tergiversarea executării și/sau neexecutarea actelor legal-normative (inclusiv a hotărîrilor Curții de Conturi), lipsa de conlucrare între organele implicate în procesul investițional, precum și iresponsabilitatea AAPL ale municipiului și a ÎM „DCC” în această privință.

Ca exemplu în acest sens poate servi obiectul „Restaurarea și redimensionarea Complexului Memorial „Gloria Militară” din perimetrul străzilor Pan Halippa, Alexe Mateevici, Vasile Alecsandri” (Complexul memorial „Eternitate”). Astfel, conlucrarea insuficientă a autorităților deliberativă și 43 Decizia CMC nr.26/37 din 21.11.2002 „Cu privire la recepționarea obiectivelor și transmiterea acestora la balanță”.

39

executivă ale municipiului cu Ministerul Apărării în vederea soluţionării problemelor existente, precum și neinformarea Ministerului de către AAPL privind măsurile care urmau a fi întreprinse44 au determinat netransmiterea obiectului în cauză la balanța destinatarului. Ca rezultat, pînă la momentul actual cheltuielile pentru valorificarea Complexului memorial „Eternitate”, în sumă de 47,8 mil.lei, se află în evidența ÎM „DCC”, iar obiectul este înregistrat la balanța Ministerului Apărării. În acest context se relevă lipsa de reacție a AAPL din municipiu, precum și a Ministerului nominalizat privind cerințele înaintate de Guvern, fiind ignorate și hotărîrile Curții de Conturi care vizează acest obiect45. De menționat că pe parcursul anilor 2008-2013 administrația municipiului nu a solicitat și nu a examinat împreună cu Ministerul Apărării problema transmiterii conforme a obiectului din proprietatea publică a CMC în proprietatea publică a statului, în gestiunea Ministerului Apărării. Totodată, se relevă că lucrările au fost finalizate în anul 2008, cu întocmirea procesului-verbal respectiv, dar nu au fost recepţionate de către beneficiarul final, fapt neexecutat pînă în prezent.

De subliniat că, în baza Legii monumentelor de for public nr.192 din 30.09.2011, Ministerul Apărării s-a adresat Primăriei mun.Chișinău cu privire la transmiterea Complexului autorităților locale, care, în temeiul Legii menționate, au delegate atribuțiile și obligațiile privind protejarea și întreținerea monumentelor de for public situate în raza lor teritorială, însă problema a rămas nesoluționată.

Ca totalizare la capitolul netransmiterea obiectivelor investiționale, se atestă că monitorizarea ineficientă de către CMC (prin intermediul ÎM „DCC”) a obiectelor care au fost recepţionate, dar netransmise regulamentar destinatarului, totodată nefiind utilizate în procesul tehnologic, creează riscuri majore de deteriorare pe viitor şi de pierdere a dreptului de proprietar asupra bunurilor municipiului.

Printre factorii generatori de iregularități în procesul de gestiune a patrimoniului municipal transmis/netransmis la balanța instituțiilor se relevă:

- neelaborarea politicilor și regulilor interne privind implementarea mecanismului de transmitere la balanța instituțiilor;

- nerespectarea cadrului legal privind transmiterea la balanță a obiectivelor;- nestabilirea responsabilităților distincte de coordonare, executare și

monitorizare în procesul transmiterii la balanță a obiectivelor, îndeosebi privind îmbunătățirea managementului finanțelor publice în cadrul AAPL;

- neclaritățile la aplicarea unor proceduri care apar în legătură cu lipsa actelor normative de domeniu;

- neasigurarea executării în măsură deplină a cerinţelor şi recomandărilor anterioare ale Curţii de Conturi.

44 Decizia CMC nr.21/13 din 25.11.2008 „Cu privire la aprobarea documentației de proiect și deviz, recepționarea și transmiterea la balanță a obiectivului „Restaurarea și redimensionarea Complexului Memorial „Gloria Militară” din perimetrul străzilor Pan Halippa, Alexe Mateevici, Vasile Alecsandri”.45 Hotărîrea Curţii de Conturi nr.19 din 06.04.2007 „Privind raportul asupra rezultatelor controlului efectuat la Direcţia construcţii capitale a Primăriei municipiului Chişinău privind reconstrucţia Complexului Memorial „Eternitate” în perioada anilor 2005-2007 (trimestrul I)”; Hotărîrea Curții de Conturi nr.40 din 12.06.2008 „Privind raportul asupra formării și executării bugetului municipiului Chișinău pe anul 2007”.

40

Este important să conştientizăm că, atît timp cît planificarea, alocarea și utilizarea mijloacelor bugetare potrivit clauzelor din contractele de achiziţii publice, precum şi executarea lucrărilor de construcţii şi reparaţii capitale, monitorizarea termenelor de execuţie şi a calităţii lucrărilor vor fi privite ca segmente separate, va fi greu de realizat anumite îmbunătăţiri și de respectat principiile de economicitate, eficiență și eficacitate în domeniul investițiilor capitale.

V. ALTE CONSTATĂRI ALE AUDITULUI

Imperfecțiunea cadrului regulator în materie de metodologie privind evaluarea capacităților tehnice ale ofertanților creează premise pentru monopolizarea pieței de desfacere, precum și pentru favorizarea anumitor agenți economici, prin introducerea barierelor economice la contractarea unor tipuri de lucrări.

O importanță deosebită în procesul de achiziționare a bunurilor/lucrărilor/serviciilor revine deciziei de selecție a surselor de furnizare și a prestatorilor de servicii. Alegerea prestatorilor de servicii a devenit o adevărată ,,artă” care are la bază analiza pieței și gruparea tuturor prestatorilor de servicii care acționează pe aceeași piață după următoarele criterii: importanța pe care aceștia o au pe piață; importanța pe care o au în satisfacerea necesarului de resurse pentru un anumit consumator; concordanța dintre interesele prestatorului de servicii și cele ale beneficiarului pe o anumită perioadă. Dintre toți prestatorii de servicii, o parte sînt eliminați în urma deciziei de alegere a resurselor materiale de aprovizionare, restul fiind considerați prestatori potențiali și viabili, pentru care este necesară aprecierea și evaluarea în vederea selecției finale. Potrivit prevederilor legal-normative, selectarea operatorilor economici se efectuează în baza a două criterii: datele de calificare ale acestuia46 și oferta cea mai avantajoasă economic47.

În perioada 2011-2013, în cadrul ÎM ,,DCC”48 au fost inițiate 204 obiecte de investiții și reparații capitale, valoarea cărora a constituit peste 316,7 mil.lei (296,3 mil.lei – valoarea contractelor semnate și, respectiv, 20,4 mil.lei – valoarea acordurilor adiționale).

O analiză mai detaliată privind dinamica investițiilor capitale inițiate prin intermediul ÎM ,,DCC” (2011-2013) este prezentată în diagramele de mai jos:

Diagrama nr.3

Analiza informațiilor generale ale obiectivelor de investiții capitale pe anii 2011-2013

46 Descrierea detaliată a modului de evaluare a calificării operatorilor economici pentru achizițiile de lucrări este specificată în Hotărîrea Guvernului nr.1121 din 10.12.2010 ,,Cu privire la aprobarea Documentației standard pentru realizarea achizițiilor publice de lucrări”.47 Descrierea detaliată a criteriului respectiv este specificată în art.45 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 ,,Privind achizițiile publice”.48 Reieșind din resursele și graficul de timp disponibile, verificările misiunii de audit s-au axat exclusiv asupra procesului de selectare a operatorilor economici din cadrul ÎM „DCC” pe parcursul anilor 2011-2013.

41

Numărul obiectivelor de investiții (unități) Valoarea obiectivelor de investiții (mil. lei)0

40

80

120

160

87123.233

87

134.4820000000

02

3059.016

201120122013

Diagrama nr.4

Dinamica costurilor medii ale obiectelor investiționale pe anii 2011-2013

(mil.lei)

Valoarea medie a costului unui obiect investițional (mil.lei)

0.000 0.500 1.000 1.500 2.000 2.500

1.416

1.546

1.967201320122011

La executarea obiectivelor investiționale ale ÎM „DCC” au fost antrenați 55 de agenți economici49, dintre care 13 au fost desemnați cîștigători de la 4 până la 16 licitații publice. În total, pe parcursul anilor 2011-2013, cu acești 13 antreprenori au fost contractate lucrări pentru 107 obiecte investiționale (53,0% din totalul obiectelor investiționale efectuate), valoarea contractelor de achiziții publice constituind 190,7 mil.lei (60,2% din valoarea totală a contractelor de achiziții publice încheiate), aceasta variind de la antreprenor la antreprenor de la 0,28 mil lei pînă la 67,0 mil.lei.

Conform legislației/regulilor în vigoare, autoritatea contractantă trebuie să solicite de la ofertanți, ca cerință minimă pentru experiența similară, încheierea și îndeplinirea în ultimii 3 ani cel puțin a unui contract: a) cu o valoare egală sau mai mare decît valoarea viitorului contract; sau b) reconstrucția/construcția și darea în exploatare a unor obiecte de o capacitate similară. În acest context, misiunea de audit relevă că, în majoritatea cazurilor, ofertele cele mai avantajoase din punct de vedere economic au fost descalificate pe motiv că antreprenorul nu a prezentat informații ÎM „DCC” privind experiența similară conform cerințelor regulamentare, deși unii agenți economici descalificați pe parcursul ultimilor 3 ani calendaristici aveau încheiate/executate contracte cu ÎM, valoarea cărora depășea valoarea viitorului contract. În contextul celor expuse, există motive de a presupune că situația în cauză a generat o concurență neloială, exprimată prin: a) utilizarea ofertelor complementare (ofertanții depun ofertele cu prețuri exagerate sau unii depun oferte cu nerespectarea cerințelor obligatorii, pentru a asigura selectarea unei anumite oferte cu prețuri exagerate); b) împărțirea pieței (ofertanții se ,,cooperează” împart piața sau livrările de anumite bunuri/servicii/lucrări și se înțeleg să nu intre în domeniul partenerului sau, dacă participă la licitație, să 49 ,,Analiza relațiilor ÎM „DCC” cu agenții economici cîștigători ai licitațiilor organizate pe parcursul anilor 2011-2013”.

42

depună oferta ,,umbră” anterior agreată cu partenerul ,,prioritar” din domeniu). Prin urmare, numai în 5 cazuri de achiziționare a lucrărilor, situațiile menționate au cauzat majorarea valorii obiectelor investiționale față de ofertele cele mai avantajoase din punctul de vedere al costurilor cu suma de la 1,4 pînă la 3,2 mil.lei.

VI. Concluzii generale

Misiunea de audit atestă că practicile încetățenite de gestionare a investițiilor capitale contravin rigorilor managementului financiar, generează risipă de resurse materiale și financiare, respectiv, nu întrunesc criteriile de economicitate, eficiență și eficacitate. Lipsa rapoartelor publice privind gestionarea investițiilor capitale, inclusiv a rezultatelor obținute în urma implementării obiectivelor investiționale de către AAPL din cadrul mun. Chișinău, precum și a evaluării ex-post implementare determină un deficit acut de responsabilitate a funcționarilor și autorităților, precum și perpetuarea iregularităților generatoare de impact nefast.

Prin urmare, autoritățile municipale nu au reușit să inverseze trendul disproporțional în materie de realizare a unui management investițional raportat la principiile de prudențialitate, eficiență și eficacitate.

Soluțiile de rigoare aferente remedierii situației în cauză se regăsesc în recomandările ce urmează.

Recomandări pentru remedierea deficiențelor și iregularităților constatate de misiunea de audit:

1. CMC și Primarul general al mun. Chișinău:1.1. să reactualizeze/reaprobe Planul de dezvoltare social-economică a

municipiului, inclusiv și a strategiilor investiționale racordate la principii/criterii de cost-eficiență și performanță, precum și la resurse sustenabile;

1.2. să implementeze mecanisme exhaustive în materie de evaluări (studii de fezabilitate și impact), selectări și aprobări transparente și publice a proiectelor investiționale, asigurînd în acest sens convergența planurilor de investiții cu resursele financiare disponibile;

1.3. să asigure implementarea procedurilor punctuale de control intern, care să garanteze respectarea cadrului legal-normativ la toate etapele procesului de planificare a investițiilor capitale, responsabilitatea managerială și anticiparea riscurilor pasibile impactului de ineficiența și ineficacitate;

1.4. să redefinească și să delimiteze drepturile și obligațiile beneficiarilor finali, persoanelor responsabile de supravegherea tehnică a lucrărilor de proiectare și de (re)construcție (ÎM „DCC”, DGTPCC etc.) și ale finanțatorului lucrărilor;

1.5. să examineze oportunitatea contractării unei instituții/companii independente, cu experiență în evaluare și monitorizare, în vederea revizuirii, dezvoltării și adaptării PUG și PAT la noile condiții economice, sociale și tehnice, precum și asigurării elaborării unor rapoarte anuale privind stadiul implementării acestora;

43

1.6. de comun cu entitățile implicate în realizarea investițiilor, să asigure un mecanism eficient de identificare și monitorizare a tuturor surselor de finanțare a investițiilor capitale, cu asigurarea unei evidențe conforme a acestora și excluderea cheltuielilor ineficiente la contractarea creditelor;

1.7. să elaboreze și aprobe modul și prioritățile de finalizare a construcțiilor în curs de execuție, asigurînd gestionarea eficientă a resurselor financiare alocate în aceste scopuri.

2. Primarul general al mun. Chișinău:2.1. să dispună elaborarea dosarelor pentru fiecare obiect investițional, în

conformitate cu prevederile regulamentare, totodată asigurînd înregistrarea dreptului de proprietate asupra acestora, determinarea beneficiarului final și a resurselor necesare pentru finalizarea obiectivului, analiza eficienței investiției după darea în exploatare a obiectivului (post-implementare), precum și generalizarea acestor informații într-un sistem informațional unic (municipal);

2.2. să asigure elaborarea și implementarea procedurilor de control intern aferente (re)evaluării activelor în curs de execuție, inventarierii periodice a acestora, înregistrării regulamentare a drepturilor patrimoniale, transmiterii la balanța beneficiarilor finali a obiectivelor finalizate.

Responsabil de efectuarea şi monitorizarea misiunii de audit: Şeful Direcţiei generale III (Auditul autorităţilor publice locale) Vladimir POTLOG

Echipa de audit: Controlor de stat superior/auditir public (șef de echipă) Stela TABARCEA

Controlor de stat principal/auditor public Antonina DUDARENCO

Controlor de stat superior/auditor public Natalia BAXANEAN

Anexa nr.1Cadrul instituțional de administrare a investițiilor și reparațiilor capitale

din mun. Chișinău

Consiliul municipal Chișinău50, în calitate de administrator al patrimoniului mun. Chișinău: stabilește volumul și domeniul de folosire a investițiilor capitale de la bugetul municipal; aprobă studii, prognoze și programe de dezvoltare social-economică; decide asupra lucrărilor de proiectare, construcție, întreținere și modernizare a drumurilor,

podurilor etc.; aprobă, în condițiile legii, planurile urbanistice ale localităților; examinează lista obiectivelor de investiții capitale prin Comisia de specialitate a CMC.

Comisia de supraveghere a CMC: identifică și examinează problemele din domeniul ei de activitate care necesită soluționare la

ședința Consiliului; analizează proiectele de decizii ale Consiliului și prognozează consecințele realizării acestora; întocmește avize asupra proiectelor de decizii privind problemele examinate, pe care le prezintă

Consiliului (deciziile Comisiei au un caracter de recomandare pentru CMC); se pronunță asupra altor chestiuni remise Comisiei spre avizare de către Consiliu;

50 Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006 „Privind administraţia publică locală”.

44

audiază rapoarte și informații ale șefilor subdiviziunilor Consiliului.

Comisia îndeplinește și alte atribuții sau însărcinări emise prin decizia CMC.

Primăria municipiului: elaborează planul de dezvoltare social-economică a municipiului, participă la elaborarea și

realizarea programelor de privatizare; învestește persoanele juridice și fizice cu dreptul de beneficiar la proiectare, construcție și

reconstrucție, coordonează fundamentarea tehnico-economică, calculele tehnico-economice și listele titulare ale șantierelor, indiferent de valoarea de deviz, sursa de finanțare și beneficiarul; emite decizii referitor la demolarea de imobile, indiferent de tipul de proprietate, eliberează certificate de urbanism, autorizații de construire și autorizații de desființare;

dirijează lucrările de construcție capitală a obiectivelor de menire social-culturală și comunală, a instalațiilor inginerești magistrale de alimentare a municipiului cu apă potabilă și menajeră, cu gaze naturale, energie electrică și termică, de canalizare și telecomunicații.

Primarul General: asigură elaborarea studiilor de fezabilitate și propune spre aprobare listele bunurilor și serviciilor

de interes public local pentru realizarea proiectelor de parteneriat public-privat; prezintă CMC, anual sau ori de cîte ori este necesar, rapoarte cu privire la situația social-

economică a municipiului; asigură elaborarea Planului urbanistic general și a documentației de urbanism și amenajare a

teritoriului, pe care le prezintă spre aprobare CMC.

Direcția Generală Finanțe (inclusiv Serviciul investițiilor capitale): participă la elaborarea, examinarea și aprobarea listelor cu obiectivele propuse pentru finanțare

din bugetul municipal Chișinău, în conformitate cu prevederile Planului urbanistic general și Planul de dezvoltare social-economică;

solicită și recepționează propunerile executorilor de buget, beneficiari în construcția obiectivelor, prevăzute în programele investiționale aprobate de CMC;

monitorizează și analizează dinamica indicilor privind costul obiectivelor de construcție, valorificarea volumelor de lucrări și înaintează propuneri privind necesarul de mijloace financiare pentru finanțarea investițiilor capitale pentru anul viitor;

participă la evaluarea ofertelor prezentate de beneficiari în domeniul investițiilor realizate din contul mijloacelor bugetului municipal;

efectuează controlul cameral al corectitudinii de determinare a prețului la lucrările de construcție-montaj;

întocmește și prezintă în termen Ministerului Finanțelor rapoarte financiare generalizate la aceste articole în conformitate cu normele de raportare financiară;

participă la planificarea, organizarea și efectuarea controlului privind valorificarea investițiilor capitale.

Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare: asigură realizarea politicii statului în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și relațiilor

funciare, ridicarea nivelului urbanistic al localităților ce sînt părți componente ale municipiului Chișinău, ameliorarea aspectului lor arhitectural și artistic;

stabilește modul de utilizare a terenurilor, cu respectarea regimului de construire și a funcțiilor urbanistice ale obiectivelor amplasate pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale din mun. Chișinău;

formează și dezvoltă cadastrul funcțional urban al mun. Chișinău și asigură organul de administrație publică cu date despre regimul juridic al loturilor de pămînt, distribuirea fondului funciar între deținătorii de terenuri, caracteristica calitativă, cantitativă și valoarea economică a teritoriului urban;

coordonează elaborarea Planului de amenajare a teritoriului municipiului Chișinău, Planului urbanistic general al municipiului Chișinău și a planurilor urbanistice generale ale localităților din componența municipiului;

organizează, în comun cu Uniunea Arhitecților din Republica Moldova, concursuri de tip deschis sau la comandă pentru selectarea celor mai reușite soluții urbanistice vizînd obiectivele amplasate în localitățile municipiului;

45

corelează activitatea în domeniul dezvoltării urbane cu toate subdiviziunile CMC, preturile sectoarelor municipiului, consiliile orașelor, satelor (comunelor) din componența municipiului Chișinău, totodată conlucrează cu ÎM „Chișinăuproiect”, INCP „Urbanproiect” și cu alte instituții care activează în domeniul arhitecturii și urbanismului.

ÎM „Direcția Construcții Capitale”: acumulează investițiile, inclusiv cele străine; exercită funcția de beneficiar la construcția locuințelor, obiectivelor de menire social-culturală,

trecerilor subterane, diferitor întreprinderi industriale în conformitate cu Planul general de dezvoltare social-economică a municipiului Chișinău;

determină sursele de finanțare și utilizare a investițiilor acumulate; întocmește programul de adrese al obiectivelor care urmează să fie construite; acumulează datele inițiale pentru proiectare și construcție, perfectează autorizațiile pentru

construcția diferitor obiective.

Alte entități publice locale – beneficiari în procesul finanțării investițiilor și reparațiilor capitale (DGTPCC, DGAURF, DGETS, DS, DC etc.):

stabilesc nivelul calitativ ce trebuie realizat prin proiecte și execuție pe baza documentelor normative;

obțin certificatul de urbanism, autorizația de construire și avizele prevăzute de lege; prezentă proiectul pentru verificare de către Serviciul de Stat pentru Verificarea și Expertizarea

Proiectelor și Construcțiilor și înlătură neregulile depistate în urma verificării; asigură verificarea execuției corecte a lucrărilor de construcții prin responsabilii tehnici atestați

sau agenți economici de consultanță specializați și autorii proiectelor, pe parcursul lucrărilor; acționează în vederea soluționării neconformităților, a defectelor apărute pe parcursul execuției

lucrărilor, precum și a deficiențelor proiectelor; asigură recepția lucrărilor de construcții la terminarea lucrărilor și (sau) la expirarea perioadei de

garanție; întocmesc cartea tehnică a construcției și asigură predarea acesteia către proprietar; efectuează conducerea și asigură calitatea în construcții prin implicarea strategiei adecvate și a

măsurilor specifice pentru garantarea calității acestora.Beneficiarul final, la balanţa căruia se află obiectul de investiții și reparații capitale, urmează să

recepționeze și să înregistreze corespunzător în evidența contabilă volumele de lucrări aferente investițiilor și reparațiilor capitale.

46

Anexa nr.2SCHEMA LOGICĂ A PROCESULUI DE INVESTIȚII ȘI REPARAȚII CAPITALE

I. Etapa de planificarePrimăria

mun. Chișinău(inclusiv Î.M.

„DCC”)

Consiliulmunicipal Chișinău

Beneficiarii de investiții și reparații capitale

Instituțiilede proiectare

Serviciul de Stat de Verificare și Expertizare a Proiectelor și

Construcțiilor

47

Lista propunerilor de

investiții și reparații capitale

Rapoarte de verificare a

proiectelor de execuție

Proiectele de execuție (devizele de

cheltuieli) pentru fiecare proiect

investițional în parte

Contractele de achiziție a serviciilor de

proiectare încheiate pentru fiecare investiție

în parte

Deciziile CMC cu privire la aprobarea și rectificarea Bugetului municipal Chișinău

Start

1. Identifică necesitățile

de investiții și reparații capitale

2. Selectează proiectele investiționale prioritare

reieșind din limita alocațiilor bugetare

disponibile în acest scop

5. Elaborează proiectul de execuție (devizele de cheltuieli) pentru fiecare proiect investițional în parte

Sfîrșit

3. Aprobă bugetul

municipal Chișinău

Nu

Da

4. Contractează servicii de proiectare a obiectelor investiționale aprobate în Bugetul municipal Chișinău

7. Recepționează proiectul de execuție și Raportul de verificare a acestuia

6. Verifică proiectul de execuție și stabilește

costul orientativ

Nu

Da

SCHEMA LOGICĂ A PROCESULUI DE INVESTIȚII ȘI REPARAȚII CAPITALEII. Etapa de executare

48

Grupul de lucru pentru achiziționarea bunurilor, lucrărilor și serviciilor din cadrul proiectelor

investiționale (beneficiarii de investiții și reparații capitale)

Agenția Achizițiilor Publice Supraveghetorii tehnici

Contabilitatea beneficiarilor de

investiții și reparații capitale

Direcția Generală Finanțe a CMC

Comisia de recepție finală

a lucrărilor

49

Contractele de achiziții

publice

Dările de seamă privind

procedurile desfășurate

Documentațiile de licitație

Procesele-verbale de execuție a lucrărilor,

avizate și expertizate de către

supraveghetorii tehnici

Start

1. Elaborează documentația de licitație reieșind din proiectul de

execuție și Raportul de verificare a acestuia

4. Desfășurarea licitației publice și selectarea antreprenorului general

Sfîrșit6. Anularea licitației publice

Nu

Da

2. Înregistrarea documentației de licitație

5. Înregistrarea Contractelor

Nu

Da

7. Monitorizarea executării calitative și cantitative a lucrărilor specificate în contractele de achiziții publice

8. Solicită, în baza proceselor- verbale de execuție și a facturilor fiscale, alocarea din bugetul municipal a mijloacelor financiare planificate pentru executarea proiectului investițional

9. Aprobă alocarea mijloacel

or

Nu

Da

10. Transferă mijloacele financiare solicitate pe contul trezorerial al beneficiarului

11. Achită facturile fiscale 12. Întocmește

Actul de recepție finală a lucrărilor executate

3. Publicarea anunțului de intenție în Buletinul achizițiilor publice

Anexa nr.3

Tabelul nr.1Planificarea și executarea cheltuielilor de casă pentru investițiile capitale în construcții

pe anii 2011-2013 (toate componentele)(mii lei)

Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

Planul precizat

pe an

Executat total

Pond

erea

(%) Planul

precizat pe an

Executat total

Pond

erea

(%) Planul

precizat pe an

Executat total

Pond

erea

(%)

1 3 4 5 6 7 8 9CHELTUIELI, total 166141,1 80161,5 100 129104,3 106368,8 100 159933,6 125199,9 100

ÎM „Direcția Construcţii Capitale” a Primăriei municipiului Chişinău

141134,9 60824,7 75,9 80830,5 73814,9 69,4 94240,0 73621,7 58,8

Direcţia Generală Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare a Consiliului municipal Chişinău

5110,0 2136,0 2,7 6033,6 5841,6 5,5 7772,3 7772,3 6,2

Direcţia Generală Transport Public şi Căi de Comunicaţie a Consiliului municipal Chişinău

2000,0 1279,8 1,6 2039,6 1285,8 1,2 -  -  -

Direcția Sănătății 550,0 -  - -  -  - -  -  -Contabilitatea Primăriei Chișinău -  -  - 47,8  - - -  -  -Direcţia Generală Finanţe -  -  - 8082,1 -  - -  -  -Direcția Generală Finanțe -  -  - -  -  - 230,1 -  -Primăria s. Condrița 239,5 239,5 0,3 300,0 150,0 0,1 2191,1 381,1 0,3Primăria or. Vadul lui Vodă 364,3 295,6 0,4 2751,5 2724,5 2,6 7506,5 6845,9 5,5 Primăria or. Vatra 232,8 231,2 0,3 4072,8 3416,0 3,1 3061,7 1958,2 1,6Primăria or. Durlești 3645,7 3557,8 4,44 1397,0 1276,9 1,2 867,9 784,4 0,6Primăria com. Grătiești 111,8 49,5 0,06 1142,0 1126,8 1,1 3990,5 3973,2 3,2Primăria or. Cricova 5,2 5,2 0,00.. 1322,5 1073,9 1,0 1658,1 1362,8 1,1Primăria or. Sîngera 1309,0 1309,0 1,6 4644,9 2246,8 2,1 4677,4 4563,2 3,6Primăria com. Tohatin 2034,0 2034,0 2,54 964,1 963,8 0,9 2866,8 2566,8 2,1Primăria com. Bubuieci  -  - - 623,1 48,4 0,0 6376,6 4143,1 3,3Primăria com. Ciorescu 51,5 51,5 0,06 393,7 288,5 0,3 689,8 391,7 0,3 Primăria or. Codru 1592,1 1060,0 1,13 3298,4 1945,8 1,8 8154,1 6804,5 5,4 Primăria s. Ghidighici 305,2 305,2 0,4 529,0 327,1 0,3 4744,4 1224,3 1,0 Primăria com. Cruzești 480,9 480,3 0,6 999,3 999,2 1,0 483,4 482,7 0,4 Primăria s. Colonița 700,6 526,5 0,7 505,7 501,0 0,5 426,2 424,1 0,3 Primăria com. Trușeni 484,0 222,0 0,3 627,0 372,1 0,4 2765,3 2185,7 1,7 Primăria com. Budești 109,9 109,9 0,14 1617,5 1083,5 1,0 1081,7 1081,7 0,9 Primăria com. Stăuceni 5237,3 5237,4 6,53 6882,0 6882,0 6,5 5487,0 3969,5 3,2 Primăria com. Băcioi 442,4 206,4 0,3 0,2 0,2 0,0 663,0 663,0 0,5

Tabelul nr.2Planificarea și executarea cheltuielilor de casă pentru reparațiile capitale

50

pe anii 2011-2013    Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

Denumirea cheltuielilor CodPlanul

precizat pe an

Executat total

Planul precizat

pe an

Executat total

Planul precizat

pe an

Executat total

1 2 3 4 5 6 7 8CHELTUIELI, total 273748,7 104920,5 220707,3 188988,4 217120,7 156788,7

Direcția Construcții Capitale a Primăriei municipiului Chișinău

5152 34845,2 22125,3 44033,0 33758,2 42604,4 39370,6

Direcția Generală Arhitectură și Urbanism a Consiliului municipal Chișinău

4791 30,0 29,8        

Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicații a Consiliului municipal Chișinău

0184 196466,6 49594,7 116614,2 112711,3 75464,3 54954,6

Direcţia Generală Locativ-comunală 4932 3469,3 2912,9 3698,5 3375,4 6926,1 6190,4Direcția Sănătății 4798 288,1 288,0 920,0 920,0 1200,0 1181,6Contabilitatea Primăriei Chișinău 4815     2949,2 1916,4 2665,6 1907,6Primăria mun. Chișinău 4930     13457,8   30000,0  Pretura sect. Botanica 4942 243,6 19,3 341,3 341,3    Pretura sect. Ciocana 5148 288,3 288,3        Pretura sect. Centru 5193     426,0 256,5    RPS „Scut” 4924     274,0 50,0    Direcția Generală Economie, Reforme 4797 70,0 70,0 70,7   233,5 109,7 Direcția Generală Finanțe 9598 300,0          Direcția Cultură 4860 750,0   1000,0 962,6 2000,0 975,4Grădina Zoologică 4927 1575,1 286,4 59,6 59,6 1971,0 705,2Direcţia Generală Educație, Tineret și Sport 4823 3170,0 2265,5 4194,3 4163,0 7344,7 7035,5Liceul Teoretic „Spiru Haret” 3799         850,0 850,0Liceul Teoretic „Liviu Rebreanu” 4994         165,0 165,0Liceul Teoretic „Tudor Vladimirescu” 4998         150,0 150,0Liceul Teoretic „Traian” 4999         150,0 129,0Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza” 5066         150,0 133,7Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare”         132,6  

Liceul Teoretic „Ginta Latină” 5175         150,0 121,8Liceul Teoretic „Constantin Negruzzi” 5182         300,0 300,0Liceul Teoretic „Minerva” 5230         250,3 250,3DETS Botanica 4945 5024,3 2935,5 6256,0 6111,9 4359,1 4354,6DETS Rîşcani 5025 3758,0 3205,1 4142,4 4024,0 3442,3 3442,1DETS Buiucani 5094 3668,0 3666,2 3168,0 3167,5 4770,0 4754,9DETS Ciocana 5153 2772,0 2501,2 2736,3 2526,9 3252,1 3235,9DETS Centru 5196 3873,0 3243,6 3693,8 3254,8 4212,8 4198,6Direcţia Municipală de Protecţie a Copilului 4792     940,0 940,0 1000,0 998,2Direcţia Generală Locativ-comunală 4932            Direcţia Generală Asistenţă Socială 4793     152,6 141,5     Primăria s. Condrița 0008            Primăria or. Vadul lui Vodă 5242 569,4 484,6 103,7 88,8 22,3 22,2 Primăria or. Vatra 5248 588,3 588,3 1393,0 1334,0 4870,0 3914,5Primăria or. Durlești 5253 2203,1 1797,1 1624,2 1561,3 2133,1 1544,3Primăria com. Grătiești 5264     215,3 153,2 25,0 25,0Primăria or. Cricova 5275 2517,1 2516,2 998,3 994,3 2949,1 2949,0Primăria or. Sîngera 5284 698,3 200,4 598,3 598,3 10,0 10,0Primăria com. Tohatin 5298 697,3 697,2 514,0 512,6 822,1 822,1Primăria com. Bubuieci 5305 201,4 201,4         Primăria com. Ciorescu 5312 1118,5 958,4 800,0 671,7 1252,9 1145,2Primăria or. Codru 5322 437,9 277,8 1794,0 1456,6 3963,2 3601,2 Primăria s. Ghidighici 5328     683,3 128,3 113,1 108,8Primăria com. Cruzești 5335 204,3 202,9        Primăria com. Colonița 5342     99,4 99,4 2457,7 2456,1Primăria com. Trușeni 5348 2076,3 2069,3 800,0 800,0 1065,0 1062,2Primăria com. Budești 5358 713,9 713,7 173,6 173,5    Primăria com. Stăuceni 5365 781,4 781,4 103,1 103,1 555,8 555,8Primăria com. Băcioi 5377 350,0   1679,4 1632,4 3137,6 3057,6

Anexa nr.4 Domeniul de aplicare a auditului

51

Domeniul de aplicareCurtea de Conturi a Republicii Moldova, în conformitate cu Programul activității

de audit pe anul 2014, a inițiat auditul de performanță „Necesită o regîndire strategică și eficientizare procesul investițional în cadrul autorităților publice locale din mun. Chișinău?”, pentru determinarea eficienței gestionării resurselor financiare investiționale și stabilirea dacă politicile și procedurile elaborate și aplicate în domeniul investițional sînt relevante și asigură o gestionare eficientă și eficace a mijloacelor publice.

Auditul oferă informații cu privire la procedurile/politicile elaborate și aplicate în domeniul investițional al AAPL din cadrul mun. Chișinău și dacă acestea sînt suficiente și asigură o gestionare exigentă și eficace a mijloacelor publice, precum și ce acțiuni urmează a fi întreprinse de către responsabilii implicați pentru remedierea situației create în acest domeniu.

Activitatea de audit s-a desfășurat în conformitate cu ISAI 300. Reieșind din riscurile identificate, repartizarea alocațiilor bugetare destinate finanțării investițiilor și reparațiilor capitale anuale, precum și luînd în considerare resursele limitate ale Curții de Conturi, echipa de audit a auditat perioada 2011-2013. Abordarea de audit a fost axată pe probleme și pe sistem. Misiunea de audit a fost efectuată la Primăria mun. Chișinău, unele structuri ale Consiliului municipal Chișinău (DGF, DGAURF, ÎM „DCC”), precum și la unele UAT din cadrul municipiului Chișinău (primăriile or. Vadul lui Vodă, or. Sîngera și com. Tohatin și Băcioi).

MetodologiaPentru realizarea obiectivelor stabilite, metodologia de audit a cuprins

principalele proceduri de audit, precum: observarea directă; examinarea documentelor, chestionarelor și a interviurilor. În cadrul misiunii de audit au fost colectate, sintetizate, analizate și interpretate toate tipurile de probe de audit: fizice, verbale, documentare și analitice. Astfel,

a fost analizat și studiat cadrul legislativ și normativ care reglementează investițiile și reparațiile capitale;

a fost evaluat procesul de elaborare și aprobare a listei anuale a obiectivelor pentru finanțarea din bugetul municipal Chișinău în conformitate cu prevederile Planului urbanistic general al municipiului Chișinău și Planul de amenajare a teritoriului;

a fost examinat procesul de finanțare a investițiilor capitale în conformitate cu Planul de finanțare a obiectivelor incluse în programul investițiilor și reparațiilor capitale pe anul bugetar, aprobat de CMC;

a fost evaluat procesul de monitorizare a valorificării volumelor de lucrări, conform calculului general de deviz, la obiectivele incluse în Programul de investiții și reparații capitale aprobat anual (în cadrul bugetului municipal); a fost examinat procesul de organizare și desfășurare a licitațiilor pentru executarea lucrărilor de proiectare, construcție, procurarea utilajului; a fost examinat procesul de organizare a antreprizei, nemijlocit cu organizațiile de construcții-montaj și conlucrarea cu acestea pe parcursul construcției obiectivelor; a fost evaluat procesul de supraveghere tehnică privind executarea lucrărilor de proiectare, construcție și reparație capitală;

52

au fost colectate probe de audit de la 4 agenți economici privind confirmarea utilizării mijloacelor publice pentru investiții capitale; a fost examinată corectitudinea determinării volumelor de lucrări efectuate, precum și reflectării cheltuielilor în evidența contabilă; a fost evaluată asigurarea exercitării funcției de beneficiar la construcția obiectivelor incluse în Programul municipal de investiții și reparații capitale și transmiterii în exploatare subdiviziunilor corespunzătoare a obiectivelor finalizate, conform prevederilor deciziilor CMC; a fost evaluată asigurarea întocmirii și prezentării Direcției Generale Finanțe (MF, în cazurile finanțării din bugetul de stat) a informațiilor lunare privind valorificarea volumului de lucrări conform calculului general de deviz; a fost examinat procesul transmiterii și recepției finale a volumelor lucrărilor de investiții și reparații capitale efectuate, înregistrării în evidență și raportării privind cheltuielile respective; au fost analizate măsurile întreprinse de entitățile supuse auditării în cazurile de nerespectare a angajamentelor contractuale asumate și de soluționare a acestora la cel mai apropiat nivel decizional; au fost analizate rapoartele realizate în acest domeniu de către auditul intern al Primăriei mun. Chișinău, precum și studiile Centrului analitic independent „Expert- Grup”; a fost analizat și evaluat dacă entitățile implicate au delimitat corespunzător funcțiile și responsabilitățile și au aplicat principiile complimentării și eficienței (în timp și regulamentar); au fost analizate 30 de obiective investiționale sub aspectul mecanismului de aprobare și monitorizare a acestora; a fost verificat un eșantion de 665 de obiecte ale activelor în curs în execuție; au fost chestionați/intervievați 40 de persoane (investitori, executori și beneficiari implicați în procesul investițional), pentru a identifica problemele existente în domeniul investițional și a determina gradul de responsabilitate la soluționarea acestora; au fost expediate 26 de solicitări către subdiviziunile din cadrul CMC și alte entități, fiind examinate și sistematizate informațiile cu privire la planificarea și executarea mijloacelor investiționale; au fost elaborate și transmise 15 chestionare către persoanele responsabile și factorii de decizie din cadrul AAPL cu privire la angajamentele asumate și executate în domeniul investițional, precum și măsurile întreprinse pentru soluționarea acestora.

Alocarea mijloacelor publice pentru investiții, în perioada 2011-2013, a constituit 800,7 mil.lei, din care ponderea cea mai mare o constituie investițiile și reparațiile capitale – 95,2%, sau 762,4 mil.lei.

53

Anexa nr.5Deficiențele constatate la obiectivele investiționale supuse auditării

Denumirea obiectivelor investiționale supuse auditării

Cos

tul c

ontr

actu

al, i

nclu

siv

acor

duri

le a

dițio

nale

(mii

lei)

Management ineficient, exprimat prin următoarele:

Lip

sa fu

ndam

entă

rii

tehn

ico-

econ

omic

e

Lip

sa d

ocum

enta

ției d

e pr

oiec

t

Proi

ect e

labo

rat

neca

litat

iv

Luc

rări

nep

revă

zute

în

sarc

ina

de p

roie

ctar

e

Maj

orar

ea v

olum

elor

de

lucr

ări î

n ba

za

acor

duri

lor

adiți

onal

e

Mod

ifica

rea

te

rmen

ului

de

exec

utar

e

Mod

ifica

rea

volu

mel

or

de lu

crăr

i în

limita

co

stul

ui c

ontr

acta

t

Nea

sigu

rare

a ac

oper

irii

finan

ciar

e pe

ntru

fin

aliz

area

obi

ectu

lui

Lic

itație

/ach

iziți

e ne

conf

orm

ă/fo

rmal

ă

Con

trac

tare

a lu

crăr

ilor

în li

psa

proc

edur

ilor

de

achi

ziții

Lip

sa c

apac

ității

tehn

ice

a an

trep

reno

rulu

i pen

tru

exec

utar

ea lu

crăr

ilor

calit

ativ

și în

term

en

Ter

give

rsar

ea

term

enul

ui d

e ex

ecut

are

a lu

crăr

ilor

Alte

def

icie

nțe

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

1. ,,Rețelele de canalizare a com.Bubuieci, mun. Chișinău”

9172,9 + + + Lipsește procesul-verbal de recepție finală

2. ,,Canalizarea s. Hulboaca din com. Grătiești, mun. Chișinău”

3698,2

3. ,,Renovarea stadionului sportiv din s.Tohatin”

359,14 + + + + + Lipsește procesul-verbal de recepție finală și nu este înregistrat la OCT

4. ,,Reparația capitală a Casei de cultură din com. Tohatin”

1261,26 + + + + +

5. ,,Reparația capitală astr. A. Russo, mun. Chișinău”

81810,9 + + + 6710,9 + + +

6.

,,Amplasarea compoziției sculpturale în memoria victimelor deportării regimului comunist, cu amenajarea complexă a scuarului existent și reconstrucția havuzului din fața Gării Feroviare, mun. Chișinău”

29493,0 + + 6696,9 + + + + O diferență nejustificată a costului compoziției sculpturale (cca 8,0 mil.lei)

7. ,,Construcția rețelei de canalizare a unui sector din s. Ciorescu, mun. Chișinău”

6367,1

8. ,,Reconstrucția și reamenajarea Cimitirului Central, mun. Chișinău”

12648,1

9. ,,Reparația capitală la punctul medical din s. Cheltuitor, com. Tohatin”

600,01 + + + +

10.

,,Amenajarea zonei pietonale pe str. Alexandru Diordiță și a parcajelor publice pe străzile alăturate din sec. Rîșcani, mun. Chișinău”

5700,0 + + 700,0 Nu au fost confirmate

Nu au fost prezentate confirmările de rigoare

+ + Nu sînt clar stabilite criteriile de calitate și termenul executării lucrărilor

Lipsa monitorizării din partea beneficiarului (coordonatorului).Costul de deviz al proiectului nu a fost stabilit.

11.„Construcția centralei termice cu gaze naturale la grădinița de copii nr.133 din str. Universității nr.1, mun. Chișinău”

1584,5 +

12.„Reparația capitală a grădiniței de copii nr.133 din str. Universității nr.1, mun. Chișinău” (etapa a II-a)

2578,0 +

13. „Reparația capitală a grădiniței de copii nr.133 din str. Universității nr.1, mun.

2248,2 + + + 419,8 + + +

54

Chișinău”

14.

„Reparația capitală a acoperișului de tip moale în acoperiș de tip rigid al instituției preșcolare nr.138 din str. Maria Drăgan, 6/2” sec. Ciocana, mun. Chișinău”

2722,8 + 503,8 +

15.„Construcția drumului în cartierul locativ pe străzile Unirii, M.Costin, Voluntarilor, Tineretului, Cantemir, Vadul lui Vodă”

5013,6 + 296,4 + +

16.

Reparația Liceului Teoretic „Natalia Dadiani”

215,0 Dublarea acțiunilor privind planificarea și aprobarea cheltuielilor pentru reparații capitale

17.

„Rețelele de alimentare cu apă pe str. I. Creangă: de la str.E.Coca pînă la str. V.Belinski (țevi din fontă cu d-600 mm și l-520 m) și de la str.V.Belinschi pînă la stația de pompare Buiucani (țevi din fontă cu d- 600 mm și l-830 m)”

15644,9 + + 3193,6 + Deși există actul de recepție finală din 10.10.2013, pînă în prezent nu este transmis la beneficiar

18.„Construcția rețelelor de canalizare din str.Livezilor dintre str.Bădica și str.Cartușa”

2972,1 + + + 252,7 +

19.„Reparația capitală a str.Columna din mun.Chișinău (tronsonul str.Ismail – str. S.Lazo)”

25538,2 + + anulat +

20. „Reparația capitală a str. I.Creangă (lucrări de proiectare)”

748,6 + + + + +

21.„Modificarea proiectului la construcţia drumului de acces spre satul Humuleşti, comuna Bubuieci, mun. Chişinău”

187,5 + +

22.

„Lucrări de proiectare la „Reconstrucția terenurilor sportive ale Liceului sportiv municipal din str. Alba Iulia, 200/2, mun. Chișinău”

59,4 + + +

23.„Construcția grădiniței de copii în or. Sîngera”

7500,0 + + + + +

TOTAL 218123,41 18774,1

55

Anexa nr.6

Structura investițiilor și reparațiilor capitale nefinalizate pe principalele ramuri ale economiei naționale, la situația din 01.01.2014

Nr. crt.

Denumirea pe ramuri ale economiei naționale

Tot

al o

biec

tive

Anul construcției

Suma, mii lei

Pond

erea

în

tota

l ul

chel

tuie

lilor

, %

total

inclusiv

LCM LPr Alte

1 Construcția locativă 85 1989-2013 23687,9 19979,5 3485,4 222,9 6,62 Deservirea socială 2 1991 4592,4 4574,7 4,7 13,0 1,33 Ocrotirea sănătății 13 1984-2008 30301,4 30169,2 22,9 109,3 8,54 Învățămîntul public 29 1984-2013 28618,5 24849,0 3316,5 453,0 8,05 Cultura 27 2002-2013 38737,7 16953,6 1911,9 19872,2 10,9

6 Administrația publică 15 1990-2006 8809,1 8076,4 534,4 198,3 2,57 Construcția comunală 31 1981-1991 5809,5 5580,7 219,8 9,0 1,68 Complexul pentru combustibil

„Gazificarea”55 1990-2013 11828,4 10129,5 1051,9 646,9 3,3

9 Gospodăria comunală, inclusiv canalizarea menajer-fecaloidă

91 1986-2013 57725,2 37326,9 18690,6 1707,7 16,2

10 Apeduct 59 1988-2013 14866,7 13954,6 347,2 564,8 4,211 Măsurile contra alunecărilor de

teren 37 1987-2006 28858,1 23572,3 4376,1 909,6 8,1

12 Electrificarea 37 1984-2013 4403,5 3977,7 325,4 100,4 1,213 Drumuri, amenajarea 47 1985-2013 85484,5 78753,2 3829,1 2902,2 24,0

14 Baze de producere, depozite și altele

71 1984-2007 13175,5 12155,2 723,4 297,3 3,6

Total construcții nefinalizate (241-03) 599 356898,4 290052,5 38839,3 28006,6 100

Informații privind reparațiile capitale nefinalizate pe principalele ramuri ale economiei naționale, la situația din 01.01.2014

1 Construcția locativă 34 1996-2013 21835,9 20784,1 345,0 706,8 19,4

2 Ocrotirea sănătății 10 2003-2013 45086,3 41884,8 1790,0 1411,5 40,3

3 Învățămîntul public 53 1999-2013 41182,2 36218,9 3664,8 1298,5 36,8

4 Cultura 11 2004-2013 3023,4 2649,5 286,2 87,8 2,75 Gospodăria comunală, inclusiv

canalizarea menajer-fecaloidă1 2005 855,9 831,4 - 24,6 0,8

Total reparații nefinalizate (243-03) 109 111983,9 102368,7 6086,1 3529,1 100

Proiecte din contul contractului încheiat cu CFI

21 2011-2013 65181,6 62078,1 1059,0 2044,4 -

Total construcții nefinalizate 729 - 534063,8 454499,3 44925,3 34639,2 -

Sursă: Informațiile ÎM „DCC” cu privire la construcțiile nefinalizate la situația din 01.01.2014.

56