CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment...

94
MANAGERI EFICIENȚI PENTRU O REȚEA NATURA 2000 EFICIENTĂ – EME NATURA 2000 GHID DE PLANIFICARE STRATEGICĂ PENTRU MANAGEMENTUL DURABIL AL PRINCIPALELOR RESURSE AGRICOLE CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL GHID DE PLANIFICARE STRATEGICĂ

Transcript of CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment...

Page 1: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

MANAGERI EFICIENȚI PENTRU O REȚEA NATURA 2000 EFICIENTĂ – EME

NATURA 2000

GHID DE PLANIFICARE STRATEGICĂ

PENTRU

MANAGEMENTUL DURABIL AL PRINCIPALELOR

RESURSE AGRICOLE

CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL GHID DE PLANIFICARE STRATEGICĂ

Page 2: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 2 of 94

Autori: Grupul de Lucru din cadrul Proiectului LIFE+ EME Natura 2000 – Manageri eficienți

pentru o Rețea Natura 2000 Eficientă, coordonat de Cosmina Dinu

Realizat de Asociația Grupul MILVUS

Adresa poştală: 540600 Tîrgu Mureș OP1 CP161

Tel/Fax: +40 265 264726

E-mail: [email protected]

Website: www.milvus.ro

Ghidul s-a realizat cu sprijinul Comisiei Europene prin Programul LIFE + Comunicare.

Finanțarea s-a făcut de către Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, partener în

proiect, reprezentând cofinanțare la Proiectul LIFE+ EME Natura 2000 – Manageri eficienți

pentru o Rețea Natura 2000 Eficientă.

© Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, ProPark – Fundația pentru Arii Protejate

copyright 2014.

Acest material poate fi reprodus gratuit în orice format sau pe orice suport dacă este redat

întocmai și nu se utilizează într-un context ce poate induce în eroare. Pe material trebuie

indicat Copyright: © Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, ProPark – Fundația

pentru Arii Protejate, indicând titlul și sursa acestuia.

Documentul este disponibil și online pe http://www.emenatura2000.ro/

Cod ISBN

Opiniile exprimate în acest material nu reflectă în mod necesar opiniile oficiale ale Comisiei

Europene

Page 3: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 3 of 94

CUPRINS

Abrevieri și acronime utilizate în text .......................................................................................... 7

Glosar de termeni și definiții ...................................................................................................... 9

Introducere .............................................................................................................................. 12

Despre ghid .............................................................................................................................. 13

CUI se adresează ? - Grupuri țintă ............................................................................................. 14

DE CE este necesar acest ghid ? ................................................................................................ 15

CE își propune acest ghid? ........................................................................................................ 16

CE conține ghidul ? ................................................................................................................... 17

1. IMPORTANȚA RESURSELOR AGRICOLE pentru economie, societate și mediu ...................... 18

1.1. Valori sociale, economice și ecologice (naturale) ale resurselor agricole .......................... 18

1.2. Amenințări la adresa valorilor resurselor agricole ............................................................. 22

1.3. Relația dintre agricultură și conservarea biodiversității .................................................... 28

1.4. Rolul siturilor Natura 2000 în conservarea biodiversității și valorificarea resurselor agricole din România ...................................................................................................................... 32

2. PRINCIPII și RECOMANDĂRI de management pentru menținerea biodiversității ................. 35

2.1. Legislația privind managementul resurselor agricole din perspectiva conservării biodiversității .................................................................................................................................. 35

2.2. Principii de management pentru menținerea resurselor și a biodiversității ..................... 37

2.3. Recomandări de măsuri de management care contribuie la menținerea biodiversității .. 39

2.3.1. Măsuri minime de management pentru conservarea biodiversității ....................... 39

2.3.2. Măsuri suplimentare pentru conservarea biodiversității .......................................... 40

2.3.3. Măsuri suplimentare de management pentru conservarea biodiversității în ariile protejate 43

2.3.4. Măsuri suplimentare care pot contribui la menținerea resurselor agricole .............. 45

2.3.5. Mecanisme financiare care sprijină conservarea biodiversității ................................ 46

3. PLANIFICAREA STRATEGICĂ în domeniu ............................................................................. 48

3.1. Cadrul legal pentru planificare ........................................................................................... 48

3.2. Instituții responsabile pentru planificarea strategicăplanificarea strategice și rolul lor .... 51

3.2.1. Planificarea strategică la nivel local – zonal ............................................................... 52

3.2.2. Planificarea strategică la nivel județean – regional ................................................... 52

3.2.3. Nivel național ............................................................................................................. 53

3.3. Factori interesați ................................................................................................................ 54

3.4. Corelarea planificării managementului resurselor agricole și a ariilor protejate (inclusiv a siturilor Natura 2000) ..................................................................................................................... 56

3.4.1. Cum au fost luate în calcul ariile protejate în planificarea managementului resurselor agricole până în prezent ? ......................................................................................... 56

3.4.2. Cum se reflectă managementul resurselor agricole în planurile de management ale ariilor protejate? ........................................................................................................................ 58

3.4.3. Importanța managementului celorlalte resurse naturale pentru domeniu .............. 59

Page 4: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 4 of 94

3.4.4. Cum e luat în calcul domeniul agricultură în activitatea de planificare strategica? (ce date sunt incluse, analizate, ce reiese, cum se planifica) .......................................................... 60

4. ABORDAREA INTEGRATĂ a planificării în domeniu ............................................................. 61

4.1. Planificare strategică și utilizarea indicatorilor pentru promovarea unei abordări integrate 61

4.2. Importanța fluxului de informații pentru planificare eficientă la toate nivelurile și în toate domeniile relevante ....................................................................................................................... 66

4.2.1. Integrarea informațiilor transmise de gestionarii fondurilor agricole în planurile de management ale siturilor Natura 2000 (și ale altor AP) ............................................................ 66

4.2.2. Informații de interes pentru nivelul strategic superior .............................................. 69

4.2.3. Informații de interes pentru celalalte sectoare de gestionare a resurselor naturale 70

4.3. Integrarea prin implicarea factorilor interesați .................................................................. 71

5. PAȘI DE URMAT pentru o abordare integrată a planificării strategice a managementului resurselor agricole .................................................................................................................... 74

5.1. Pași de urmat în elaborarea planurilor aparținând nivelului local / zonal ........................ 74

5.2. Pași de urmat în elaborarea planurilor aparținând nivelului județean / regional ............ 78

5.3. Pași de urmat în planificarea strategică de nivel național ................................................. 82

5.4. Informații cheie de identificat / colectat pentru etapa I de evaluare a situației existente 84

Bibliografie............................................................................................................................... 94

ANEXĂ Linkuri utile .................................................................................................................. 94

Page 5: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 5 of 94

TABELE

Tabelul nr. 1 - Grupuri țintă în funcție de nivelul de planificare strategică la care operează .......................... 14

Tabelul nr. 2 - Valorile resurselor agricole, bunurile și serviciile furnizate de acestea .................................... 20

Tabelul nr. 3 - Amenințări asupra resurselor agricole ...................................................................................... 23

Tabelul nr. 4 - Importanța resurselor agricole pentru biodiversitate și exemple de condiții ce se pot asigura prin măsuri de management pentru menținererea lor ................................................................................... 30

Tabelul nr. 5 - Acte legislative definitorii pentru managementul resurselor agricole din perspectiva conservării biodiversității. ............................................................................................................................... 35

Tabelul nr. 6 - Măsuri de management ............................................................................................................ 40

Tabelul nr. 7 - Acte normative și strategii / programe relevante pentru sector .............................................. 49

Tabelul nr. 8 - Instituții implicate în planificare și rolul acestora ..................................................................... 51

Tabelul nr. 9 - Posibili factori interesați ................................................................ Error! Bookmark not defined.

Tabelul nr. 10 -Indicatorii de definit / analizat în sdomeniul managementul resurselor agricole și sectoarele care au nevoie de aceste informații................................................................................................................. 63

Tabelul nr. 11 - Etapele planificării strategice la nivel local / zonal ................................................................. 74

Tabelul nr. 12 - Etapele planificării strategice la nivel local / zonal ..................... Error! Bookmark not defined.

FIGURI

Figura nr. 1 - Legătura între cele cinci ghiduri ................................................................................................. 13

Figura nr. 2 - Contribuția resursei și prezența sectorului (domeniului) în dezvoltarea durabilă ................ Error! Bookmark not defined.

Figura nr. 3 - Harta sărăciei. Legătura dintre sistemele de agricultură extensivă vs intensivă și situația economică a comunităților rurale ................................................................................................................... 29

Figura nr. 4 - Rolul planurilor de management al ariilor protejate în planificarea strategică ......................... 50

Figura nr. 5 - Harta A a suprapunerilor AP peste zonele agricole ................................................................... 57

Figura nr. 6 - Suprapuneri ............................................................................................................................... 58

Figura nr. 7 - comunicare informații (indicatori, date) ........................................ Error! Bookmark not defined.

CASETE

Caseta 1 - Relația dintre agricultura tradițională și biodiversitate ................................................................. 30

Caseta 2 - Casetă exemplu podoliene Croația .................................................... Error! Bookmark not defined.

Caseta 4 - Pierderea agro-biodiversității duce la pierderea calității ................... Error! Bookmark not defined.

Caseta 5 - Crearea de condiții de utilizare eficientă a resurselor prin corelarea managementului în diverse domenii – exemplu .......................................................................................................................................... 60

Caseta 6 - - Exemple de prezentare pe baza indicatorilor a cerințelor și contribuției sectorului (domeniului) față de alte sectoare / domenii de activitate ....................................................... Error! Bookmark not defined.

ANEXE

Page 6: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 6 of 94

Anexa 1 - Stabilirea presiunilor și amenințărilor la adresa resurselor agricole ............................................... 87

Anexa 2 - Studiu de caz: Comparatie intre mai multe strategii la diverse nivele decizionale......................... 92

Anexa 3 – Faza de selectie a poiectelor in cadrul GAL si fluxrile acestora ....................................................... 93

Page 7: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 7 of 94

Abrevieri și acronime utilizate în text

Abrevieri, acronime

Denumire completă

AM Autoritate de Management

AP Arie protejată

APDRP Agenția de Plăți Dezvoltare Rurală și Pescuit

APIA Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură

APL Administrație Publică Locală

CAP PAC

Common Agricultural Policy Politica Agricolă Comună

CBD (en.) The Convention on Biological Diversity - (ro.) Convenția pentru Diversitate Biologică

CSF CSC

Common Strategic Framework Cadrul Strategic Comun

DAJ Direcția pentru Agricultură Județeană

EIP PEI

European Innovation Partener Program European de Inovare

EPI (en.) Environmental Policy Integration – (ro.) integrarea principiilor de protecție a mediului natural în politicile sectoriale

ESI The European Strucural Instruments (en)-Fonduri Structurale Europene;

FC The Cohesion Fund-CF (en)-Fondul de Coeziune;

FEADR The European Agriculture Fund for Rural Development-EAFRD (en.)- Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală;

FEDR The European Regional Developement Fund-ERDF (en.)-Fondul European de Dezvoltare Regională;

FEPAM The European Maritime and Fishiers Fund-EMFF (en)-Fondul European de Pescuit și Afaceri Maritime;

FSE The European Social Fund –ESF (en)-Fondul European Social;

GAEC (en.) Good Agriculture and Environment Conditions – (ro.) Bune Condiții Agricole și de Mediu

GAL Grup de Acțiune Locală

HNV (en.) High Nature Value – (ro.) Înaltă Valoare Naturală

IACS Integrated Adfministration and Control System (en); Sistem Integrat de Administrare și Control

IUCN (en.) International Union for Nature Conservation

LEADER (fr.) Liaisons Entre Actions de Developpement de l’Economie Rurale-Legături între Acțiuni pentru Dezvoltarea Economiei Rurale

LFA Least favored areas (en.); Zone defavorizate;

MADR Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

OJPDRP Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

ONG Organizație Non-Guvernamentală

PNDC Plăți Directe Naționale Compensatorii;

PNDR Planul Național de Dezvoltare Rurală

RGA Recensământul General Agricol;

RNAPR Rețea Națională a Ariilor Protejate din România;

SAC Arii Speciale de Conservare;

SAPS Single Area Payment Scheme (en) - Schemă de Plată Unică pe Suprafață;

SAU Suprafață Agricolă Utilizată;

Page 8: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 8 of 94

SCI Situri de Importanță Comunitară;

SPA Arii de Protecție Specială Aviafaunistică;

UAT Unitate Administrativ Teritorială

UDE Unitate de Dimensiune Economică;

Page 9: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 9 of 94

Glosar de termeni și definiții

Glosarul explică înțelesul pe care îl au anumiți termeni și definiții care ajută la înțelegerea mai bună a

ghidului.

Termen Definiție / explicație

Administratori de arii

protejate

Custozi și echipe de administrație care au responsabilitatea de a planifica și

implementa măsurile de management din arii protejate menite să asigure

menținerea biodiversității și realizarea obiectivelor de management ale

acestor arii, în baza contractelor încheiate cu autoritatea centrală de mediu.

Agricultura extensivă Sistem de organizare și exploatare a resurselor naturale în scopul producerii

hranei și materiilor prime care se caracterizează prin utilizarea redusă a

aporturilor pe unitate de teren. Cunoscută și ca agricultură tradițională sau

de subzistență, se caracterizează prin aport intensiv de capital uman

(mecanizare redusă), rotația culturilor, agro-biodiversitate ridicată și are rol

preponderent necomercial (pentru satisfacerea nevoilor de hrană a

comunităților rurale).

Agricultură intensivă Sistem de organizare și exploatare a resurselor naturale în scopul producerii

hranei și materiilor prime care se caracterizează prin utilizarea sporită a

aporturilor (input-urilor) pe unitate de teren în scopul maximizării producției

(output-urilor). Agricultura intensivă sau convențională este asociată de

regulă cu un control chimic al recoltei (utilizarea de fertilizatori chimici,

ierbicide, fungicide, insecticide, pesticide), mecanizarea și specializarea

producției (practicarea monoculturilor).

Agrobiodiversitate Diversitatea și variabilitatea animalelor, plantelor și micro-organismelor care

sunt folosite direct sau indirect ca și hrană și agricultură, incluzând culturile,

zootehnia, silvicultura și piscicultura. Este compusă din diversitatea

resurselor genetice (soiuri, rase) și specii folosite pentru hrană, furaje, fibre,

combustibili și farmaceutice. Include totodată și diversitatea speciilor ne-

recoltate care sprijină producția agricolă (micro-organismele din sol,

animalele de pradă, polinatori) și pe cele din mediul natural mai larg care

sprijină agro-ecosistemele (agricol, pastoral, silvic și acvatic) precum și

diversitatea însăși din agro-ecosisteme1 (Sursa: FAO, 1999a aici)

Amenințare În sensul prezentului ghid se referă la o amenințare la adresa valorilor

resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină

pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită la nivelul

resurselor. O amenințare se înțelege mereu ca fiind efectuată asupra unei

stări de fapt favorabile.

Arii protejate Aria naturală protejată, așa cum este denumită în legislația actuală,

reprezintă ”zona terestră şi/sau acvatică în care există specii de plante şi

animale sălbatice, elemente şi formațiuni biogeografice, peisagistice,

geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare

1 (FAO, 1999a); http://www.fao.org/docrep/007/y5609e/y5609e01.htm, accesat 10 martie 2014

Page 10: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 10 of 94

Termen Definiție / explicație

ecologică, ştiințifică ori culturală deosebită, care are un regim special de

protecție şi conservare, stabilit conform prevederilor legale.”2

Bunuri și servicii

publice

În sensul prezentului ghid, această sintagmă definește multi-funcționalitatea

sectorului agricol care se referă la nenumăratele beneficiile non-comerciale

oferite de agricultură. Pe lângă producția directă (recolta) care asigură hrana

necesară, prin agricultură se obțin fibrele, îngrășământul natural, produsele

lemnoase dar în egală măsură și menținerea biodiversității solului, surselor

de apă, stocarea carbonului, polenizarea, acestea din urmă având deseori o

importanță critică în asigurarea durabilității pe termen lung. Totodată,

agricultura asigură suport cultural și social comunităților rurale, prin

prezervarea peisajelor culturale și a securității economice.

Dezvoltare durabilă Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoile

prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și

satisface propriile nevoi – Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare din

cadrul Organizatiei Națiunilor Unite (1986).

Factori interesați Persoane sau entități (grupuri, organizații , institutii) ce au un interes direct

sau indirect intr-un domeniu și care pot influența sau pot fi influențați de

obiective sau activități ale domeniului respectiv.

Fermier activ Cel care poate face dovada exploatării unei resurse agricole, prin contract de

proprietate sau arendă. În Politica Agricolă Comună este definit în raport cu

subvențiile acordate: „sprijinul nu va fi acordat solicitanților ale căror plăți

directe în cadrul PAC sunt mai mici de 5% din totalul veniturilor obținute din

toate activitățile neagricole.

Manager de resurse

agricole

În sensul prezentului ghid se referă la propietarul unei ferme de semi-

subzistență (2-8 UDE), ferme familiale (2-50 UDE), până la managerul unei

ferme comerciale. Managerii de resurse pot fi denumiți/identificați ca

„țărani” (produc pentru consumul propriu, păstrători ai practicilor agricole

tradiționale), „agricultori” (produc pentru consumul propriu și un mic surpuls

pentru piață), „fermieri” (dispun de cunoștiințe tehnice, produc pentru piață)

Resurse agricole În sensul prezentului ghid se referă la terenuri agricole, pajiști ( care includ

pășuni și fânețe), vii, livezi, grădini și pepiniere

Situri Natura 2000 Arii protejate de interes comunitar desemnate în urma aderării la Uniunea

Europeană ca și situri de protecție specială avifaunistică (SPA), stabilite în

conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea

păsărilor sălbatice şi situri de interes comunitar (SCI) desemnate conform

Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei şi

florei sălbatice.

Sturi de Importanță

Comunitară (SCI)

Arii protejate care contribuie semnificativ la menținerea ori restaurarea la o

stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale sau a speciilor de

interes comunitar şi care contribuie semnificativ la coerența rețelei "Natura

2000" şi/sau contribuie semnificativ la menținerea diversității

2 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011

Page 11: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 11 of 94

Termen Definiție / explicație

biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective.

Arii de Protecție

Specială Avifaunistică

(SPA)

Ariile protejate ale căror scopuri sunt conservarea, menținerea şi, acolo unde

este cazul, refacerea la o stare de conservare favorabilă a speciilor

de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecția speciilor de

păsări de interes comunitar.

Specii de importanță

comunitară

Speciile care, pe teritoriul statelor member ale Uniunii Europene, sunt:

(i) amenințate cu dispariția, cu excepția acelor specii a căror arie de

extindere naturală este doar marginală în cadrul respectivului teritoriu și

care nu sunt în pericol sau vulnerabile în regiunea palearctică occidentală;

(ii) vulnerabile, adică specii care vor trece, foarte probabil, într-un viitor

apropiat, în categoria speciilor amenințate dacă factorii care le amenință

continuă să acționeze;

(iii) rare, adică au populații mici care nu sunt deocamdată amenințate sau

vulnerabile, dar riscă să ajungă în această situație. Speciile respective trăiesc

pe arii geografice reduse sau sunt răspândite în număr mic pe suprafețe

întinse;

(iv) endemice și au nevoie de o atenție deosebită prin natura specială a

habitatului lor și/sau prin impactul potențial al exploatării lor asupra

habitatului propriu și/sau prin impactul potențial al exploatării lor asupra

stadiului de conservare a speciei.

Stare favorabilă de

conservare

Starea de conservare a unui habitat natural este data de totalitatea

factorilor ce actioneaza asupra sa si asupra speciilor caracteristice acestuia si

care ii poate afecta pe termen lung raspandirea, structura si functiile,

precum si supravietuirea speciilor ce ii sunt caracteristice.

Starea de conservare a unei specii este data de totalitatea factorilor ce

actioneaza asupra sa si care pot influenta pe termen lung raspandirea si

abundenta populatiilor speciei respective pe teritoriul Uniunii Europene.

Valoare În sensul prezentului ghid se utilizează pentru a indica valoarea în ansamblu

a resursei naturale, respectiv valoarea economică (directă și indirectă),

valoarea socială și valoarea ecologică sau naturală (numită în mod curent ”de

mediu”), adică toate valorile care contribuie la realizarea mediului3 nostru de

viață.

Viabilitate În sensul prezentului ghid se referă la capacitatea unei explotații agricole de

a se adapta schimbărilor externe (mediu, condiții de piață, legislație) și

interne (schimbul inter-generațional, strategia de dezvoltare), de a fi

durabilă.

3Mediu – 1. Natura înconjurătoare alcătuită din totalitatea factorilor externi în care se află ființele și lucrurile (DEX

1998); 2. Ansamblul factorilor fizici și biologici, naturali și artificiali, care acționând in diferite moduri generează o anumită ambianță ecologică, in general favorabilă vieții (Lupan, 1997)

Page 12: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 12 of 94

Introducere

Agricultura este motorul unei economii și punctul de polarizare socială. Prin exploatarea resurselor naturale

în scop agricol, un stat își asigură buna funcționare a sectoarelor secundare (industrie) și terțiare (servicii).

Dar poate cel mai important aport al agriculturii este cel adus societății. Printr-o bună gestionare a fondului

agricol (teren arabil, pajiști, livezi, vii și grădini) un stat își asigură suveranitatea alimentară și identitatea

culturală. Agricultura poartă fața societății care o practică. Este o activitate care a transformat învelișul

(natural, a se înțelege sălbatic) al pământului. În Europa, de exemplu, nu mai există practic, zone pur

sălbatice, neatinse de om (Parracini et al, 2007). Acest fapt face ca practicarea agriculturii să aibă o

importanță deosebită în gestionarea resurselor naturale cheie: apă și sol. Deși o activitate transformatoare,

nu este (și nu trebuie să fie) una dăunătoare. Multe sisteme tradiționale au practici bine stabilite de

regenerare și recuperare a resurselor. Agricultorii, i.e. cei ce produc hrană prin cultivarea pământului, au

fost și sunt primii manageri de resurse. Prin munca și cunoașterea lor, societatea poate beneficia (sau nu) de

un număr însemnat de bunuri publice: biodiversitate, gestionarea cursurilor de apă, identitate culturală

(peisaje specifice), retinerea carbonului, ș.a.

Aportul agriculturii în economia românească este de 6,5 % (Cadrul National Strategic Rural). Deși la prima

vedere poate părea mic, el trebuie coroborat cu aspectul de mediu mentionat mai sus si cel social pentru o

apreciere obiectivă și cuprinzătoare. România are cea mai mare pondere de persoane implicate în

agricultură dintre statele membre – aproximativ 29% 9 (conform EURSTAT). Așadar, aproape 1 din 3 români

își produce o parte din hrană. Sunt aproxmativ 4m de agriculturori în țara noastră, în majoritate practicanți

ai unei agriculturi de subzistență și semi-subzistență. Deși considerată neperformantă prin lentilele

productivismului, agricultura românească asigură traiul și bunăstarea a peste 4m de concentățeni, un număr

considerabil, pe care niciun alt sector economic nu l-ar putea angaja și întreține. Dacă serviciile și hrana

produse în regim propriu în gospodăriile țărănești ar fi cuantificate, aportul agriculturii în economia

românească ar crește considerabil.

Pe lângă acoperirea nevoilor de hrană, beneficiile secundare ale agriculturii românești sunt o bidoversitate

bogată mai ales în zonele deluroase și de munte, unde se regasesc parcele mici apartinand mai multor

agricultori - o valoare pierduta de partea vestica a continentului si tot mai apreciata in viziunea dezvoltarii

viitoare pe care Uniunea si-a propus-o (vezi Strategia UE pentru Conservarea Biodiveritatii). Prezenta

biodiversitatii este recunoscuta ca si conditie esentiala pentru calitatea vietii. Practicarea unei agriculturi

extensive a creeat valoroase peisaje culturale care întrețin numeroasele servicii ale ecosistemelor amintite

in paragraful de mai sus, multe dintre acestea fiind incluse in arealul ariilor protejate.

Provocarea pentru tara noastra este sa pastreze ceea ce are si sa adapteze cele mai bune metode pentru

satisfacerea nevoilor interne, momentan puternic dependente de importuri. Sectorul agricol romanesc se

afla intr-un punct de cotitura, generat de tranformarile structurale ale ultimilor 24 de ani. Faramitarea

proprietatii, lipsa de dotare tehnica, depopularea satelor, reducerea dramatica a invatamantului tehnic si a

cercetarii in domeniu, subfinantarea si lipsa structurilor asociative fac ca multe din tintele care vizeaza

conservarea resurselor natural dar si cele de dezvoltare rurala sa fie dificil de atins. Peste toate aceste

probleme structurale insa troneaza o lipsa acuta de planificare coerenta a resurselor sectoriale. Absenta

comunicarii si conlucrarii intre diferitele nivele decizionale acutizeaza piedicile enumerate mai sus.

Page 13: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 13 of 94

Despre ghid

Ghidul a fost elaborat în cadrul proiectului EME Natura 2000 - Manageri eficienți pentru o Natura 2000

Eficientă, finanțat de Comisia Europeană în cadrul Programului Life+. Acest ghid face parte dintr-o serie de

cinci ghiduri care abordează tema managementului unor resurse naturale critice pentru societate și cea a

planificării strategice. Cele cinci ghiduri sunt structurate pe următoarele domenii:

A. Planificare strategică

B. Managementul apei

C. Managementul pădurilor

D. Managementul faunei sălbatice de interes cinegetic

E. Managementul principalelor resurse agricole

Domeniile au fost selectate din perspectiva importanței lor ca furnizori de resurse și servicii ecologice vitale

pentru societate.

Figura nr. 1 - Legătura între cele cinci ghiduri

Cele patru ghiduri referitoare la domeniile de mai sus alcătuiesc Setul de ghidurile de planificare

strategică pentru managementul durabil al resurselor natural.

Ghidurile demonstrează importanța critică a celor patru domenii de management al resurselor naturale

pentru dezvoltarea durabilă și prin urmare relevanța lor în procesul de planificare strategică de la nivel local,

regional și național.

Page 14: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 14 of 94

Ghidul a fost realizat de un Grup de Lucru compus din:

- Cosmina Dinu - coordonator

- Tiberiu Ștef – AgromRo

- Valentin Tudorache - MADR

- Alin Bogdan Buzescu - CATAR

- Răzvan Popa - ADEPT

- Erika Staciu – ProPark

- Bejan Ioana - ProPark

Principalele persoane resursă: Bone Gabor Mate (MILVUS), Cristi Gherghiceanu (ADEPT), Raluca Dan

(WWF), Monia Martini (WWF), Vasile Juravle (MADR)

CUI se adresează ? - Grupuri țintă

Ghidul este util pentru două categorii principale de grupuri țintă:

a. Gestionari terenuri agricole: persoane fizice, asociații (profesionale, familiale, etc) căroara le

este util în special capitolul 2 referitor la principii și măsuri de management care să permită un

management durabil al resurselor specifice sectorului,

b. Instituții și organizații cu responsabilități și rol în planificare strategică în domeniu cărora le sunt

utile în special capitolele 3, 4 și 5 despre planificarea strategică a managementului resurselor

agricole, abordarea integrată a planificării în sectorul agricol cât și pașii pentru realizarea unei

strategii. Instituțiile sau organizațiile care fac planificarea strategică în domeniu au

responsabilități diferite în funcție de nivelul strategic la care operează, după cum se prezintă în

tabelul de mai jos.

c. Pe lângă aceste categorii de grupuri țintă, ghidul poate fi util și entităților prezentate ca

potențiali beneficiari, entități a căror activitate se leagă în mod direct sau poate fi influențată în

mod semnificativ de managementul resurselor agricole.

Tabelul nr. 1 - Grupuri țintă în funcție de nivelul de planificare strategică la care operează

Nivelul Grupul țintă

Local (operațional) Asociații de proprietari, APL, cooperative, grupuri de producători formale și

informale, Administratori arii protejate,

Microregional

(operațional, tactic)

GAL,

Județean (tactic) GAL, DAJ, Camere Agricole Județene*, Centre județene CATAR*

Național (strategic) MADR, APDRP

Alți potențiali beneficiari

Local (operațional) Primăriile, ONG cu profil social sau de mediu, asociații profesionale

Județean (tactic) Consiliile județene, ONG, Camere de Comerț și Industrie

Național (strategic) APIA, Federația Coaliția Natura 2000, Asociația Administrațiilor de Arii

Protejate, Consiliul Național pentru Vânătoare

Page 15: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 15 of 94

*Camerele Agricole și Centrele Județene CATAR nu sunt încă funcționale. Primele sunt instituții ce

înlocuiesc Oficiile/Centrele de Consultanță Agricolă Județene (OJCA și CLCA), reorganizate în baza Hotărârii

de Guvern 1609 din 12 decembrie 2009, iar Centrele Județene CATAR sunt o inițiativă privată a

Confederației Asociațiilor Ṭărăneşti din Romȃnia. Obiectivul principal al acestor structuri este de a oferi

consultanță agricultorilor.

DE CE este necesar acest ghid ?

Prin semnarea Acordului de parteneriat cu Uniunea Europeană, România identifică presiunile asupra

resurselor naturale și a biodiversității și recunoaște necesitatea îmbunătățirii mediului prin trecerea la

practici mai durabile în sectoarele cheie ale economiei. Un rol important îl are sectorul agricol, cu impact

direct asupra principalelor resurselor naturale: apă, sol, biodiversitate. Această tranziție implică integrarea

și sincronizarea politicilor sectoriale cu necesitățile teritoriale. Comisia și Statele Membre urmăresc o mai

bună coordonare între dezvoltarea rurală și conservarea biodiversității prin integrarea unor obiective

cuantificabile pentru biodiversitate în strategiile și programele de dezvoltare rurală care să ia în calcul

particularitățile locale și regionale. Astfel, în Strategia pentru Biodiversitate 2020 a Uniunii Europene4,

orientată spre conservarea biodiversității, se pune accent pe sincronizarea planurilor administrative cu

planificarea spațială (integrarea cerințelor de protecție și administrare în politicile majore de gestionare a

resursei apă și utilizare a terenurilor, la promovarea schimbului de experiență și bune practice și la

intensificarea cooperării între părțile interesate). Concret, pentru a asigura conservarea biodiversității, UE își

propune ca până în 2020 să mărească suprafețele agricole unde sunt implementate măsuri legate de

protecția biodiversității în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC). De exemplu: UE planifică să consolideze

plățile directe pentru bunurile publice de mediu în PAC iar Comisia propune plăți directe din PAC pentru a

răsplăti furnizarea unor servicii publice de mediu care face mai mult decât respectarea acordului de bază

(de exemplu, pășuni permanente, rotația culturilor, Natura 2000, etc.).

În lumina acestor considerente, acest ghid a apărut din nevoia:

De a clarifica procesul de planificare sectorială pornind de la nevoile teritoriale referitoare la

utilizarea resurselor agricole ==> deoarece o reprezentare legitimă a intereselor se face de jos în sus

(principiul bottom-up5), nevoile teritoriale trebuind a fi regăsite în planificarea sectorială, acesta

fiind principiul de lucru pe noua perioadă de programare 2014-2020

De a (re)integra principiile conservării biodiversității în managementul resurselor agricole ==>

întrucât aceste resurse sunt limitate și cu impact direct asupra calității vieții comunităților

gestionare și limitrofe. Agricultorii, i.e. cei ce produc hrană prin cultivarea pământului, au fost și

sunt primii manageri de resurse. Prin munca și cunoașterea lor, societatea poate beneficia (sau nu)

de un număr însemnat de bunuri și servicii publice: (agro)biodiversitate, gestionarea corpurilor de

apă, hrană de calitate, identitatea culturală (peisaje specifice), dezvoltare economică durabilă, etc.

Pentru ca ei să poată continua furnizarea acestor bunuri, trebuie susținute practicile agricole

prietenoase cu mediul (acestea de multe ori se suprapun cu practicile tradiționale, dar nu

întotdeauna). În plus, multe arii protejate se suprapun zonelor agricole, fiind denumite ca Zone cu

Înaltă Valoare Naturală (HNV). Cu alte cuvinte, biodiversitatea acestor spații naturale importante

depinde în strânsă legătură de cei care le gestionează , în speță cum le gestionează și cum le pun în

4 http://ec.europa.eu/environment/pubs/pdf/factsheets/biodiversity_2020/2020%20Biodiversity%20Factsheet_RO.pdf

, accesat în 20 martie 2014 5 Coordonarea dintre actori să fie atribuită comunității prin asociațiile profesionale teritoriale

Page 16: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 16 of 94

valoare.

De coordonare dintre actorii implicați în gestionarea resurselor agricole. Specifice managementului

resurselor agricole sunt: (i) fragmentarea proprietății, respectiv a responsabilității și a modului de

management, (ii) lipsa unei instituții care să asigure coerență și unitate abordărilor asupra

managementului - așa cum este în cazul pădurilor (indiferent de statutul proprietății administrarea

se face unitar, după niște norme clare, de către personal specializat). Agenția pentru Plăți și

Intervenții în Agricultură (APIA) joacă, într-o anumită măsura acest rol, însă, pe de o parte nu are în

vedere toate terenurile agricole și, în același timp, aceasta ia prea puțin în considerare ariile

protejate, existând lacune în interpretarea corectă a zonelor protejate, din punctul de vedere al

resurselor agricole acoperite.

Exemple de necoordonare și lipsă de comunicare între insituții: APIA a alocat

subvenții pentru amenajarea unor adăpători pentru animale în rezervația științifică

Parcul Național Munții Rodnei iar în Parcul Național Călimani subvenții pentru

curățirea pajiștilor de jneapăn – specie strict protejată!

CE își propune acest ghid?

Să ofere un instrument util pentru dezvoltarea unor planuri strategice de management integrat al

resurselor agricole, care să cuprindă componenta de conservare a biodiversității.

- În sprijinul abordării integrate pe care Ghidul o propune, sunt prezentate atât seturile de

date (indicatori) necesare a fi incluse în fluxurile de informații, instituțiile responsabile

pentru schimbul de informații la diferite niveluri și modul de transmitere al acestora, cât și

modul de organizare participativă a procesului de planificare strategică.

Utilizarea în practică a acestui ghid își propune să conducă la :

- Conștientizarea factorilor de decizie implicați în planificarea strategică și a practicienilor cu

privire la relevanța și importanța integrării valorilor de biodiversitate în managementul

fondului agricol și la importanța ariilor protejate pentru dezvoltarea agriculturii;

- Dezvoltarea unei viziuni integrate asupra managementului resursei și a capacității de

planificare strategică, inclusiv a capacității de dezvoltare și coordonare a unor procese

participative și a unor parteneriate strategice;

- Dezvoltarea unui mod de colectare, schimb și integrare a datelor, care să permită o

abordare integrată, intersectorială;

- Integrarea în planurile de dezvoltare teritorială a considerentelor legate de valoarea

serviciilor ecosistemelor;

- Promovarea oportunităților pentru dezvoltarea rurală durabilă pe care ariile protejate le

oferă (e.g. educație, conștientizare, infrastructură de informare și interpretare, ecoturism,

etc);

- Diseminarea recomandărilor și exemplelor de bune practici, multiplicarea rezulatelor.

- Încurajarea menținerii și creșterii agro-biodiversității (rase și soiuri locale), a surselor de

energie alternative, prietenoase cu mediul, tradițiilor culinare și gastronomice;

- Promovarea unei abordări echilibrate asupra dezvoltării rurale durabile, luând în calcul toți

potențialii actori/beneficiari interesați.

Page 17: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 17 of 94

Deși în ghid se pune accent pe managementul resurselor agricole din ariile protejate – ca zone de interes

național, recomandările de management și de corelare a strategiei sectorului cu planurile de dezvoltare

durabilă sunt valabile și în afara ariilor protejate. Pentru ca ariile protejate să funcționeze ca rezervoare de

biodiversitate, de care societatea este dependentă, atunci trebuie schimbată paradigma de administrare și

în afara limitelor lor. Caracterul regenerabil al resurselor agricole dar și calitatea acestora sunt influențate în

mod seminificativ de felul în care aceste resurse sunt gestionate pe întreg teritoriul țării. Deciziile luate sau

implementate în mod eronat pot duce la dispariția speciilor, așa cum s-a mai întâmplat, cu efecte majore pe

termen lung pentru întreaga societate.

CE conține ghidul?

În ghid veți alfa răspuns la întrebarea …. În capitolul

Cui se adresează Ghidul? - Grupuri țintă Despre ghid

De ce este necesar acest ghid?

Ce își propune acest ghid?

Ce conține ghidul ?

Care sunt valorile resurselor gestionate în domeniu din

perspectiva dezvoltării durabile?

Care sunt amenințările la adresa valorilor?

Care este și care ar trebui să fie legătura între managementul

domeniului și conservarea biodiversității, respectiv ariile

protejate?

1. IMPORTANȚA pădurilor pentru

economie, societate și mediu

Ce măsuri de management ar trebui adoptate pentru

menținerea biodiversității?

2. PRINCIPII și RECOMANDĂRI de

management pentru menținerea

biodiversității

Cine ar trebui implicat în procesul de planificarea sectotială?

Care este legătura între planurile de management al ariilor

protejate și planul sectorial?

3. PLANIFICARE STRATEGICĂ în domeniu

Ce informații trebuie transmise pentru realizarea planurilor

strategice de dezvoltare durabilă?

Ce informații pot demonstra importanța domeniului pentru

dezvoltare durabilă și pentru celelalte domenii?

4. ABORDAREA INTEGRATĂ a planificării în

domeniu

Cum se face planificarea strategică? 5. PAȘI DE URMAT în planificarea

strategică

Page 18: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 18 of 94

1. IMPORTANȚA RESURSELOR AGRICOLE pentru economie, societate și mediu

1.1. Valori sociale, economice și ecologice (naturale) ale resurselor agricole

În accepțiunea generală actuală, resursele fac în general subiectul valorificării în timp ce valorile sunt doar

admirate și eventual protejate, în unele cazuri având și valoare economică de piață.

În acest ghid, termenul de valoare se utilizează pentru a indica valoarea în ansamblu a resursei naturale,

respectiv valoarea economică (directă și indirectă), valoarea socială și valoarea ecologică sau naturală

(numită în mod curent ”de mediu”), adică toate valorile care contribuie la realizarea mediului6 nostru de

viață.

În ceea ce privește valoarea economică, aceasta poate fi clasificată în:

valoare economică directă7 atribuită resurselor considerate ca și bunuri sau servicii ce aduc beneficii

măsurabile, cuantificabile, ce pot fi diferentiate în valori utilizate pentru consum (bunuri consumate

local) și valori de producție (vândute pe piață)

valori economice indirecte - atribuite resurselor care au sau nu valoare economică directă, pot

include de exemplu valori economice neconsumabile – se referă la valori care pot genera beneficii

economice dar fără a utiliza/prelucra în mod direct resursa (ex. relații între specii, valoarea estetică

a peisajului sau a unei specii ce se poate valorifica prin recreere, sau etc.),

Valorile economice indirecte pot fi împărțite la rândul lor în următoarele subcategorii:

a. a) Valoarea socială se referă la atribute ce fac ca resursa să genereze beneficii pentru societate,

beneficii ce nu pot fi întotdeauna cuantificate în totalitate. În această categorie intră de

exemplu:

valoarea educativă (de exemplu ariile protejate au de obicei valoare educativă

ridicată, constituind ”săli de clasă” pentru studierea naturii),

valoarea culturală, care descrie importanța atribuită în cultura națională sau locală,

valoarea spirituală (specia sau locul generează emoții, sentimente, răspunsuri din

partea membrilor societății ce pot fi la rândul lor valorificate indirect),

valorile economice indirecte consumabile, cum ar fi în cazul speciilor care pot aduce

un beneficiu comunității locale, chiar dacă nu constituie materie primă pentru

economie sau nu se valorifică pe piață, de exemplu plantele medicinale sau fructele

de pădure și ciupercile utilizate pentru consumul propriu al localnicilor.

b. b) Valoarea ecologică se referă la importanța pentru menținerea echilibrului natural,

importanța pentru speciile de floră și faună, pentru procesele naturale.

6Mediu – 1. Natura înconjurătoare alcătuită din totalitatea factorilor externi în care se află ființele și lucrurile (DEX

1998); 2. Ansamblul factorilor fizici și biologici, naturali și artificiali, care acționând in diferite moduri generează o anumită ambianță ecologică, in general favorabilă vieții (Lupan, 1997) 7R.B. Primack, M. Pătroescu, L. Rozylowicz, C. Iojă – Conservarea diversității biologice, Editura Tehnică, București, 2002.

Page 19: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 19 of 94

Este important să se înțeleagă faptul că până la urmă toate valorile atribuite unei resurse pot fi integrate în

categoria valorilor economice indirecte, întrucât fiecare atribut descris ca și valoare socială sau naturală are

impact asupra mediului nostru de viață, generând beneficii măsurabile sau nu și impunând adesea investiții

atunci când aceste valori dispar sau nu sunt evaluate și utilizate eficient.

Un exemplu clasic al valorii economice indirecte a practicării agriculturii, subliniind

interdependența între specii, este cel al gestionării fondului apicol. În ultimii ani,

statele cu agricultură puternic industrializate precum SUA și Marea Britanie s-au

confruntat cu o problemă care a alertat opinia publică. Aproape jumătate din

familiile de albine domestice au murit, numărul lor fiind în continuă descreștere. O

rată mare de mortalitate s-a întâlnit și la albinele sălbatice. Acest lucru a generat

dublarea costurilor pentru fermieri în ceea ce privește închirierea coloniilor de

albine care se le polenizeze culturile. Iar această consecință concretă a pierderii

albinelor a îngrijorat autorități și opinia publică întrucât însăși siguranța alimentară

este pusă sub presiune. Organizația Națiunilor Unite estimează că din aproximativ

100 de culturi care asigură 90% din hrana globală, 71 % din acestea depind de

albine pentru polenizare. Valoarea estimată a acestor culturi depășește 207 mld $.

În 2013, ca și măsură de stopare a declinului, Uniunea Europeană a interzis trei

pesticide din clasa neonicotinoidele pe o perioadă de 2 ani, aceastea fiind

considerate periculoase pentru sănătatea albinelor. Deși în ultimii, în România a

crescut numărul de familii de albine domestice, tendințele de comasare a

terenurilor agricole riscă să ducă la situații similare cu cele descrise mai sus.

În prezent resursele naturale sunt ”judecate” în principal după valoarea lor economică directă. Valoarea

socială și cea ecologică, care contribuie la menținerea echilibrului natural sunt arareori analizate și scoase în

evidență. Pentru a analiza și demonstra importanța pentru dezvoltare durabilă a unei resurse naturale este

foarte important să se cunoască și să se promoveze nu numai valorile care transformă resursa în bunuri sau

servicii cuantificabile economic sau din punct de vedere al contribuției sociale, dar și valorile naturale

intrinseci, greu de cuantificat, dar extrem de importante pentru menținerea vieții și pentru societate.

Valorile intrinseci (neconsumabile) sunt cele care contribuie în mod esențial la menținerea echilibrului

ecologic, a naturii ca bază a vieții, având uneori și o dimensiune culturală importantă. În ariile protejate

resursele naturale sunt preponderent gestionate din perspectiva valorii lor intrinseci, nemăsurabile, greu de

cuantificat prin indicatori economici sau sociali. În acest caz se accentuează importanța speciilor și

habitatelor pentru menținerea naturii, a mediului de viață, a serviciilor ecologice de care beneficiem și care

sunt indispensabile, intrând astfel în categoria valorilor economice indirecte.

Strategiile sectoriale actuale iau foarte puțin în calcul integrarea principiilor de protecția mediului (EPI –

environmental policy integration). Viziunea asupra protejării mediului natural este, de obicei, separată de

exploatarea economică a resurselor naturale. Acest lucru conduce la contradicții și uneori chiar conflicte

între beneficiarii acestor resurse. Stabilirea Ariilor Protejate pentru înființarea Rețelei Natura 2000 a fost un

proces „impus” de Uniunea Europeană care s-a realizat local fără consultări publice, evitându-se zonele de

exploatare agricolă intensivă, rezultând subreprezentarea unor habitate (ex. habitatul de stepă este extrem

de fragementat și slab reprezentat datorită întinderilor agricole exploatate în regim intensiv îndeosebi în

zona Moldovei). Necuprinderea lor în Rețeaua 2000 duce la lipsa de bază legală pentru antrenarea unor

planuri de salvgardare a acestor habitate vulnerabile.

Page 20: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 20 of 94

Totodată, strategiile existente nu reușesc să reprezinte calitățile multi-valente ale resurselor agricole.

Utilizarea pajiștilor, terenurilor agricole, viilor sau livezilor este cel mai adesea pusă în balanță cu beneficiile

economice pe care le pot aduce. Cu toate acestea, resursele amintite au, în măsuri egale, însemnate valori

sociale și naturale pe lângă cele economice. Din punct de vedere social, agro-ecosistemele asigură

identitate culturală și echilibru în comunitățile rurale, iar din punct de vedere natural/ de mediu, resursele

agricole fac parte sau sunt ele însele importante habitate pentru specii floristice cu valoare conservativă (în

cazul pajiștilor) și/sau cuibărit pentru specii de animale și păsări (în cazul livezilor sau terenurilor agricole).

În tabelul 2 prezentăm valorile resurselor agricole, împărțite pe bunurile și serviciile pe care acestea le oferă

utilizatorilor. Lista este exemplificativă.

Tabelul nr. 2 - Valorile resurselor agricole, bunurile și serviciile furnizate de acestea

Resursa Valoarea economică Valoarea socială Valoarea de ecologică

Pajiște Furaj, Sursă de energie alternativă Îngrășământ natural Arboret, Copaci,

Ecoturism (foto turism, cicloturism, etc)

Produse agro-alimentare, plante cu valoare economică branding (marcă)

Agro-biodiversitate, Peisaj cultural

Tradiții (cosit, transhumanță, etc), Echilibru social

Hrană animale salbatice și domestice

Retenție izvoare,

Protecție antieroziune, avalanșe

Habitat, Retenție CO2, Biodiversitate

Teren arabil

Furaj, sursă de energie alternativă

Ferme didactice

Produse agro-alimentare, plante cu valoare economică branding (marcă)

Agro-biodiversitate, Peisaj cultural

Tradiții (cosit, transhumanță, etc), Echilibru social

Hrană animale salbatice și domestic

Retenție izvoare, Protecție antieroziune, avalanșe

Habitat, Retenție CO2, Biodiversitate

Vie Produse din struguri, must sau vin

Produse agro-alimentare, plante cu valoare economică branding (marcă)

Turism oenolo-gic

Agro-biodiversitate, Peisaj cultural

Tradiții, Echilibru social

Hrană animale salbatice și domestic

Retenție izvoare, Protecție antieroziune, avalanșe

Habitat, Retenție CO2, Biodiversitate

Livadă Fructe, produse din fructe

Produse agro-alimentare, plante cu valoare economică branding (marcă)

Ferme didactice

Agro-biodiversitate, Peisaj cultural

Tradiții, Echilibru social

Hrană animale salbatice și domestic

Habitat, Retenție CO2, Biodiversitate

Page 21: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 21 of 94

Valoarea socială a agriculturii din România.

România are cea mai mare pondere de persoane implicate în agricultură dintre

statele membre UE – aproximativ 29% (următoarea țară după noi, Grecia, are

aproximativ 11%). Așadar, aproape 1 din 3 români își produce o parte din hrană.

Sunt aproxmativ 4 milioane de agriculturori în țara noastră, în majoritate

practicanți ai unei agriculturi de subzistență și semi-subzistență. Acest sector oferă,

în acest moment, 25% din totalul locurilor de muncă (aproximativ 2,1 milioane

angajați în activități familiale neremunerate) (AP, 2014). Deși considerată

neperformantă prin lentilele productivismului, agricultura românească asigură

traiul și bunăstarea a peste 4 milioane de concentățeni, un număr considerabil, pe

care niciun alt sector economic nu l-ar putea angaja și întreține. Dacă serviciile și

hrana produse în regim propriu în gospodăriile țărănești ar fi cuantificate, aportul

agriculturii în economia românească ar crește considerabil.

Valoarea naturală a agriculturii din România.

Pe lângă acoperirea nevoilor de hrană, beneficiile secundare ale agriculturii

tradiționale românești sunt o bidoversitate valoroasă mai ales în zonele deluroase

și de munte, unde morfologia specifică a permis într-o măsură mai restrânsă

intensificarea activităților de exploatare. Practicarea unei agriculturi extensive

întreține numeroase bunuri și servicii ale ecosistemelor. Demn de remacat este

faptul că România deține cel mai întins și valoros ecosistem subalpin dispărut din

restul Europei - pajiștile din jurul arcului carpatic, care se caracterizează prin

peisajul mozaicat creat de-a lungul secolelor de numeroși agricultori, ecosistem

care susține o biodivesitate extraordinară (ADEPT, 2014).

În vederea stabilirii în mod corect a importanței unei resurse naturale pentru dezvoltarea durabilă, este

esențial ca managerii resursei și factorii interesați să cunoască toate valorile ce caracterizează resursa și să

fie conștienți de beneficiile (cunatificabile și necuantificabile) produse de acestea.

Evaluarea corectă a contribuției resursei - prin valorile pe care le are - la dezvoltarea durabilă este un proces

dinamic, continuu, în strânsă relație cu dinamica în timp și spațiu a acesteia, precum și a mediului economic

și social. Ghidul nu își propune să identifice și să evalueze întreaga contribuție și nici beneficiile ce derivă din

valorile resursei la dezvoltare. Se face doar o prezentare succintă a principalelor valori ale domeniului,

încurajându-se gestionarii să evalueze și, pe cât posibil, să cuantifice contribuția resurselor agricole la

generarea de beneficii directe și indirecte societății.

În practică realizarea unei evaluări este și mai complicată deoarece beneficiile tind a fi diferite ca pondere și

importanță pentru diferite grupuri ale societății. Spre exemplu în Stâncești, Botoșani, sătenii își cultivă

porumbul pe ruinele unei cetăți traco-getice, veche de 2500 de ani, descoperită în anii 60. Deși aici s-au

găsit obiecte valoroase care acum fac parte din Tezaurul Național, oamenii își muncesc pământul care în

acte este al lor spre consternarea turiștilor interesați.

Page 22: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 22 of 94

Prezentarea corectă a valorilor și pe cât posibil a beneficiilor, respectiv o bună înțelegere a

valorilor directe și indirecte este utilă oricărui manager, deoarece permite o planificare

realistă a investițiilor necesare pentru menținerea acestor valori și fundamentarea

solicitărilor de contribuție din partea autorităților la menținerea lor.

1.2. Amenințări la adresa valorilor resurselor agricole

Un mediu natural sănătos, echilibrat ecologic, are o mare valoare economică, estetică și etică, iar aceste

valori pot fi conservate doar prin menținerea în bune condiții a tuturor componentelor sale, a speciilor

(inclusive a variabilității genetice) și a ecosistemelor. Acțiunile cu impact negativ asupra oricăruia dintre

elemente poate conduce la pierderea întregului mediu8. Identificarea obiectivă a presiunilor și

amenințărilor ce pot influența starea resurselor agricole va permite o abordarea de management

preventivă.

Ajutată de nivelul dezvoltării tehnice, omenirea a creat o mare presiune asupra rezervelor naturale ale

planetei, acestea fiind exploatate excesiv, uneori aproape până la epuizare. Această presiune este

resimțită cu atât mai pregnant cu cât dezvoltarea economică este mai accelerată și cu cât expansiunea

demografică este mai accentuată.

Efectele negative asupra ecosistemelor naturale nu au întârziat să apară, primele semnale fiind date de

dispariția în anumite zone a unor specii sensibile la schimbările de habitat. Ca urmare, declinul

diversității biologice este folosit ca principal semnal de alarmă și principal motiv de solicitare a evaluării

impactului unor proiecte de dezvoltare în zonele în care ecosistemele prezintă încă o stare bună de

dezvoltare, aşa numita „stare naturală” (Stăncioiu, 2008).

Presiunile și amenințările sunt specifice fiecărei zone. În acest capitol se prezintă posibilele presiuni și

amenințări la adresa valorilor utilizând clasificarea IUCN9. Această clasificare acceptată la nivel

internațional în domeniul managementului ariilor protejate, permite o analiză mai ușoară a cauzelor și

impactului pe care îl au presiunile / amenințările asupra valorilor. În Anexa I se prezintă tabelul IUCN

recomandat pentru analiza presiunilor și amenințărilor.

Important: nu orice activitate umană se consideră a fi o presiune sau o amenințare la

adresa valorilor. Dar orice activitate umană care nu se planifică și nu se relizează în mod

responsabil, cu eforturi de reducere a impactului negativ, devine presiune / amenințare.

În cele ce urmează, se prezintă o analiză sumară, la nivel național, a presiunilor și amenințărilor la

adresa valorilor din agricultură în contextul dezvoltării durabile. Analiza nu poate fi una foarte precisă la

acest nivel – pentru asta ar fi nevoie de date și informații colectate nu numai din lucrări științifice, dar și

prin consultarea factorilor interesați -, ca urmare informațiile de mai jos vor fi luate în considerare doar

cu caracter informativ, și utilizate doar ca și punct de plecare pentru o viitoare analiză de acest gen în

procesul de elaborare a stategiei agricole naționale.

8 R.B. Primack, M. Pătroescu, L. Rozylowicz, C. Iojă – Conservarea diversității biologice, Editura Tehnică, București, 2002.- pag. 57. 9 Uniunea Internațională de Conservare a Naturii (International Union for Conservation of Nature)

Page 23: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 23 of 94

Presiunile apar/există ca urmare a acțiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme din trecut sau

care au loc în prezent și afectează în mod cumulat (efectul mai multor acțiuni și/sau fenomene) sau separat

viabilitatea pe termen lung sau mediu a resursei. Pentru analiza de mai jos s-au luat în calcul presiunile

identificate în prezent, respectiv în ultimii 5 ani.

Amenințările pot apărea ca urmare a acțiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme pe viitor,

putând afecta în mod cumulat (efectul mai multor acțiuni și/sau fenomene) sau separat viabilitatea pe

termen lung sau mediu a resursei. Definirea amenințărilor se face luând în calcul acțiuni umane viitoare sau

previzibile. Pentru analiza de mai jos s-au luat în calcul amenințările ce pot deriva în următorii 5 ani din

acțiuni umane în derulare sau previzibile și fenomene naturale extreme posibile.

Legenda/explicatie pentru tabelul3

Presiune / Amenințare minoră Presiune / Amenințare moderată Presiune/Amenințare majoră

necesită monitorizare dar nu şi

acțiuni specifice de management

necesită acțiuni specifice de

management cât mai curând posibil

necesită acțiuni de

management cu prioritate

Cu impact mic Cu impact mediu Cu impact major

1 2 3

Tabelul nr. 3 - Amenințări asupra resurselor agricole

Amenințarea / Presiunea identificată

Valoarea amenințată

(cât mai specific definită)

Explicații (se precizează, dacă există date, și pe ce zone se

extinde sau se concentrează amenințarea. Dacă este nevoie, separat pentru valorile pentru care au

relevanță deosebită)

Nivel impact estimat

prezent viitor

1. Dezvoltările rezidențiale şi comerciale.

1.1. Case şi aşezări pajiști Cauze: planificare urbanistică necorespunzătoare, extinderea extravilanului, extinderea necontrolată a zonelor de case de vacanță. Impact: fragmentare habitate de hrănire, adăpostire, a coridoarelor, deranj, etc

1 1

1.2. Zone comerciale şi industriale

pajiști Cauze: planificare urbanistică necorespunzătoare, extinderea extravilanului, Impact: fragmentare habitate de hrănire, adăpostire, a coridoarelor, deranj, etc

1

1

1.3. Infrastructură pentru turism şi recreere

Cauze: planificare urbanistică necorespunzătoare, extinderea extravilanului, extinderea necontrolată a zonelor de case de vacanță. Impact: fragmentare habitate de hrănire, adăpostire, a coridoarelor, deranj, etc

1 2

2. Agricultură şi Acvacultură

2.1. Recolte anuale şi perene, altele decât lemnul

terenuri arabile, pajiști

Cauze: utilizarea unor compuși chimici în culturile intensive, curățarea totală a pajiștilor Impact: distrugerea surselor de hrană ale unor păsări (reducerea zonelor de hrănire), eliminarea unor zone de adăpost (vegetație arbustivă)

1 2

Page 24: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 24 of 94

Amenințarea / Presiunea identificată

Valoarea amenințată

(cât mai specific definită)

Explicații (se precizează, dacă există date, și pe ce zone se

extinde sau se concentrează amenințarea. Dacă este nevoie, separat pentru valorile pentru care au

relevanță deosebită)

Nivel impact estimat

prezent viitor

Notă: chiar dacă condițiile terenurilor se mențin, afectarea unor suprafețe agricole mari prin această amenințare poate avea ca efect degradarea populațiilor și dispariții de specii.

2.2. Plantații pentru lemn şi celuloză

terenuri arabile

Cauze: Presiune pentru culturi cu creștere rapidă ca sursă de materie primă Impact: plantațiile oferă condițiii de viață mult mai reduse speciilor, fiind chiar nepotrivite ca și habitat pentru unele din elei

1 1

pajiști Impact: subsubstituirea pajiștilor și pierderea habitatelor respective, de valoare ecologică foarte mare

1 1

2.3. Creşterea animalelor şi zootehnia

pajiști Cauze: Suprapășunatul Impact: Schimbarea compoziției floristice și a proprietăților fizico-chimice ale solului, afectează sursele de hrană pentru speciile de faună

2 2

2.4. Acvacultura de apă dulce

Nu este cazul pentru resursele agricole

3. Energie şi Minerit

3.1. Minerit şi extracție pajiști Cauze: decopertări, deversări substanțe toxice, infrastructura adiacentă, depozitare steril Impact: fragmentare, degradare, dispatitia integrală în cazul habitatelor foarte rare și cu extindere mică

1 3

3.2. Producerea de energie - MHC, eoliene,energie solară

pajiști

Cauze: modificarea peisajului prin infrastructura de acces Impact: fragmentare, dispariția integrală a unor habitate în zona lucrărilor și în aval

1 3

4. Transport şi coridoare de trecere

4.1. Şosele şi căi ferate pajiști Cauze: amplasare fără a se lua în calcul speciile și habitatele și cerințele lor, neadaptarea traficului în zonele de trecere importante, accesibilizarea unor zone importante dpdv al biodiversitatii și lipsa planificării măsurilor de prevenire a extinderii altor tipuri de infrastructură în zonele accesibilizate Impact: fragmentarea și izolarea unor populații, creșterea mortalității accidentale, perturbare accentuată

1 3

4.2. Rețele de utilități şi servicii (electricitate, cabluri, conducte etc.)

Pajisti Terenuri arabile

5. Utilizarea resurselor biologice şi afectarea acestora

5.1. Vânătoarea, uciderea şi colectarea animalelor terestre

1 2

Page 25: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 25 of 94

Amenințarea / Presiunea identificată

Valoarea amenințată

(cât mai specific definită)

Explicații (se precizează, dacă există date, și pe ce zone se

extinde sau se concentrează amenințarea. Dacă este nevoie, separat pentru valorile pentru care au

relevanță deosebită)

Nivel impact estimat

prezent viitor

(legal sau ilegal)

5.2. Colectarea plantelor terestre şi a produselor din plante (altele decât lemnul)

pajiști Cauze: concentrarea activității de recoltare a plantelor medicinale în zonele accesibile Efecte: degradarea habitatelor prin afectarea caracteristicilor definitorii ale habitatelor

1 1

5.3. Exploatare forestieră şi extragerea lemnului

pajisti Cauze: extragerea necorespunzatoare a lemnului din paduri creeaza santuri si ravene Efecte: degradarea habitatelor prin aparitia fenomenului de eroziune

1 1

6. Intruziune umană şi perturbări

6.1. Activități de recreere şi turism

pajiști Cauze: turism necontrolat, interes crescut al populației pentru sporturi și recreere în natură Impact: perturbarea liniștii, pe zone extinse (de ex în special în cazul activităților de recreere motorizate)

1 2

6.2. Alte forme de perturbări (pătrunderea ilegală, accesul, vandalismul etc.)

Pajiști, livezi Cauze: Comportament neadecvat, perturbarea liniștii Impact: Deprecierea habitatelor

1 1

7. Modificări ale sistemelor naturale

7.1. Incendii pajiști Cauze: schimbări climatice, neglijență, arderea vegetației permanente Efecte: degradare/dispariție habitate

1 1

livezi Efecte: reducerea / degradarea habitatelor 1 1

teren arabil Cauze: arderea resturilor vegetale Efecte: degradarea solurilor

0 1

7.2. Baraje, management hidrologic şi gestionarea / utilizarea resurselor de apă - desecări

7.3. Fragmentare accentuată

pajiști Cauze: lipsa unei planificări teritoriale sau planificare teriotrială defectuoasă, fără a se ține cont de mediul natural și fără a lua în calcul imapctul cumulat al unor investiți, studii de impact superficiale, de slabă calitate, lipsa interesului real al autorităților de a planifica strategic utiizarea terenurilor Impact: în special asupra speciilor endemice și a habitatelor cu extindere redusă și insulară au un grad sporit de sensibilitate iar fragmentarea accentuată poate duce la reducerea semnificativă a habitatului și chiar la dispariție, poate duce la izolarea populațiilor și ca urmare la degradarea lor

2 2

7.4. Alte efecte

Page 26: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 26 of 94

Amenințarea / Presiunea identificată

Valoarea amenințată

(cât mai specific definită)

Explicații (se precizează, dacă există date, și pe ce zone se

extinde sau se concentrează amenințarea. Dacă este nevoie, separat pentru valorile pentru care au

relevanță deosebită)

Nivel impact estimat

prezent viitor

ecologice

8. Specii şi gene invazive şi alte specii şi gene problematice

8.1. Plante invazive străine / care nu sunt native

pajiști Cauze: specii introduse în trecut în plantații sau spații verzi, specii ce se invadează în special pe fondul schimbărilor climatice (ex. Ailantus altissima, Acer negundo, amorfa fruticosa) Impact: au tendința de substituire a speciilor autohtone, degradarea habitatelor și implicit a conditiilor de viață ale speciilor de faună

1 2

8.2. Agenți patogeni pajiști Cauză: Reducerea vitalității populațiilor, habitatelor Impact: Deprecierea unor habitate și deprecierea sau dispariția unor populații

1 2

8.3. Specii native problematice

8.4. Hibridizarea speciilor

Fenomenul se manifestă în special din cauze naturale, necontrolabile și are un impact nesemnificativ.

9. Poluarea (provenită din surse din afara ariei sau generată în interiorul ariei protejate)

9.1. Ape uzate de la gospodării şi din canalizarea urbană

terenuri arabile

Cauză: Lipsa canalizarilor sau sistem de canalizare invechit/degradat si a statiilor de epurare Impact: Deprecierea unor habitate și deprecierea sau dispariția unor populații

1 1

9.2. Ape uzate şi canalizare de la facilitățile din aria protejată (de ex. facilitățile turistice, toalete etc.)

pajisti terenuri arabile

Cauză: Lipsa canalizarilor sau sistem de canalizare invechit/degradat si a statiilor de epurare Impact: Deprecierea unor habitate și deprecierea sau dispariția unor populații

1 1

9.3. Efluenți şi deversări din surse industriale, miniere sau militare

pajisti terenuri arabile

Cauză: Lipsa canalizarilor sau sistem de canalizare invechit/degradat si a statiilor de epurare Impact: Deprecierea unor habitate și deprecierea sau dispariția unor populații

1 2

9.4. Efluenți din agricultură şi silvicultură (de ex. îngrăşăminte şi pesticide în exces)

teren arabil Cauze: Management defectuos Impact: Schimbarea proprietăților fizico-chimice ale solului, dereglări majore asupra lanțului trofic

1 2

9.5. Gunoi şi deşeuri solide

pajiști Cauze: Educație socială, nerespectarea legislației privind gestionarea deșeurilor și depozitarea deșeurilor în general Impact: Dereglarea capacităților adaptative ale unor specii, deteriorarea mediului de viață

2 1

teren arabil Impact: Degradarea peisajului 1 1

livezi Impact: Degradarea peisajului 1 1

Page 27: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 27 of 94

Amenințarea / Presiunea identificată

Valoarea amenințată

(cât mai specific definită)

Explicații (se precizează, dacă există date, și pe ce zone se

extinde sau se concentrează amenințarea. Dacă este nevoie, separat pentru valorile pentru care au

relevanță deosebită)

Nivel impact estimat

prezent viitor

9.6. Poluanți atmosferici Toate resursele

Acționează punctual, în imediata apropiere a zonelor puternic industrializate.

1 1

10. Evenimente geologice

10.1. Eroziunea şi/sau colmatarea/ depunerea de materiale

In zonele expuse la inundatii 1 1

11. Amenințări datorate schimbărilor climatice sau a altor fenomene climatice extreme

11.1. Secete pajiști Cauze: Modificarea parametrilor climatici medii și extremi Impact: Degradarea habitatelor

2 3

livezi Impact: Uscări 2 3

Terenuri arabile

Impact: distrugerea culturilor 2 3

11.2. Furtuni şi inundații

terenuri arabile

Impact: schimbarea regimului hidric, modificarea caracteristicilor solului, distrugerea culturilor

2 3

livezi Impact: Rupturi, doborâturi, uscări 2 2

vii Impact: : Rupturi, doborâturi, uscări 2 2

12. Amenințări la adresa valorilor sociale şi culturale specifice

12.1. Pierderea legăturilor culturale, a cunoştințelor şi/sau a practicilor de management tradiționale

pajiși Cauze: Dorința de eficientizare maximă a producției, lipsa înțelegerii principiilor de bază a managementulu tradițional de către fermieri, lipsa plăților compensatorii sau a alternativelor economice viabile pentru a se ține cont de practici tradiționale Impact: Pierderea calității de muntifuncționalitate și a biodiversitășii

2 3

terenuri arabile

Impact: Mărirea suprafețelor / mono-culturi pe suprafețe mari

2 3

Tabelul de mai sus nu indică presiuni sau amenințări critice la nivel național decât într-o măsură

redusă. Însă acest fapt nu trebuie să inducă în eroare: situația poate fi foarte diferită la nivel local

sau chiar regional, așa cum se poate vedea și în exemplul prezentat în Anexa I. De aceea este extrem

de important ca analiza să se facă foarte atent la nivel de unitate de management.

Având în vedere multiplele amenințări la adresa valorii pădurilor, respectiv cauzele ce stau la baza

acestora, devine evident faptul că managementul forestier este un domeniu influențat de

numeroase alte sectoare și depinde de mai mulți factori interesați, ceea ce impune acordarea unei

atenții sporite implicării acestora.

Page 28: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 28 of 94

1.3. Relația dintre agricultură și conservarea biodiversității

În anul 1989 World Wide Fund for Nature a definit diversitatea biologică prin abundența de entități vii pe

Pământ reprezentată de milioane de plante, animale și microorganisme, genele pe care acestea le conțin,

complexitatea ecosistemelor în care speciile formează comunități unice, interacționând între ele, dar și cu

aerul, apa și solul.

Din perspectiva acestei definiții omul și rezultatele acțiunilor lui sunt elemente dinamice, respectiv factori

determinanți ai diversității biologice.

Considerând intensitatea și magnitudinea modificărilor aduse de om mediului, domeniul destul de

controversat al conservării diversității biologice s-a dezvoltat ca răspuns în fața unei crize10, ca domeniu

multidisciplinar, având trei scopuri11:

- Investigarea și descrierea diversității lumii vii;

- Înțelegerea efectelor activităților umane asupra speciilor, comunităților și ecosistemelor;

- Dezvoltarea unor metodologii interdisciplinare pentru protejarea si restaurarea diversității

biologice.

Este evident că agricultura este o disciplină cheie în domeniul conservării biodiversității, abordând fiecare

din scopurile definite mai sus.

O agricultură sustenabilă, care ia în calcul valoarea naturală și socială a resurselor agricole poate produce

beneficii mutuale și susține dezvoltarea pe termen lung. În același timp însă, agricultura produce cea mai

puternică transformare a ecosistemelor naturale, având o importanță deosebită în gestionarea resurselor

naturale cheie: apă și sol. Agricultura poate avea efecte negative asupra biodiversității, atât prin

fragmentarea și diminuarea suprafețelor habitatelor naturale cât și prin utilizarea unui număr redus de

specii și soiuri sau prin modificarea componentelor mediului natural (e.g. accelerarea eroziunii solurilor și

favorizarea dezvoltării formelor de eroziune în suprafață prin lucrări agricole necorespunzătoare, comas

area terenurilor, degradarea pajiștilor, etc).

Atunci când agricultura nu este practicată intensiv, peste capacitatea de suport naturală (e.g. prin

introducerea unui număr prea mare de animale pe unitate de suprafață sau a substanțelor chimice poluante

sau toxice, etc), dacă se respecta unele norme și se aplică modele de amenajare a terenurilor adecvate (e.g.

benzi înierbate sau perdele de protecție din arbori și/sau arbuști între parcele, arbori izolați, etc), se poate

menține un echilibru între randamentul și posibilitatea de dezvoltare a acestei activități esențiale pe termen

lung și menținerea biodiversității. În harta de mai jos, se poate observa și eficiența socială a acestor sisteme

de agricultură – zonele de sărăcie se suprapun exploatațiilor întinse. Un nivel ridicat al biodiversității

contribuie, direct sau indirect la menținerea productivității agricole la un nivel optim - de ex. insectele au rol

în polenizare, păsarile contribuie la înlăturarea dăunătorilor naturali, perdelele de arbori și arbuști

contribuie la scăderea vitezei vânturilor care spulberă și erodează solul sau spulberă zăpada, menținând

umiditatea din aer și de la sol, reprezentând în același timp un habitat pentru numeroase specii de interes

conservativ.

10

Soule M.E. .1985. What is conservation biology? Bioscience 35:727–734 11

R.B. Primack, M. Pătroescu, L. Rozylowicz, C. Iojă – Conservarea diversității biologice, Editura Tehnică, București, 2002.- pag. 5.

Page 29: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 29 of 94

În plus, în unele cazuri, agricultura extensivă este absolut necesară pentru menținerea biodiversității resursei agricole, iar în acest caz o biodiversitate ridicată înseamnă și o productivitate mai mare, o calitate mai bună a produsului (e.g. pajiștile cu biodiversitate însemnată au valoare nutritivă mai mare pentru animale, care produc un lapte mai de calitate). În aceste cazuri practicile agricole tradiționale și-au dovedit déjà eficiența, ducând la delimitarea Zonelor cu Valoare Naturală Ridicată care se suprapun Ariilor Protejate (vezi Hărțile din anexă). Aceste zone demonstrează că agricultura nu este și nu trebuie să fie o activitate dăunătoare. Multe sisteme tradiționale au practici bine stabilite de regenerare și recuperare a resurselor. În plus, în zonele de „dezvoltare durabilă” din AP agricultura extensivă este încurajată pentru beneficiile pe care le poate aduce.

Harta de mai jos confirma aceste legaturi si la nivel social. Se poate observa ca in judetele cu suprafete cultivate intensiv (Sud Muntenia, zona Moldovei) gradul de saracie al populatiei este mai ridicat decat in judetele din centrul sau Nordul tarii.

Figura nr. 2 - Harta sărăciei. Legătura dintre sistemele de agricultură extensivă vs intensivă și situația economică a comunităților rurale

Page 30: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 30 of 94

Caseta 1 - Relația dintre agricultura tradițională și biodiversitate

Relația dintre agricultura tradițională și biodiversitate

Practicile specifice asociate cu agricultura traditională, precum muncă

nemecanizată (arat cu calul, cosit manual), folosirea îngrășămintelor naturale,

păstrarea semințelor de la un an la altul au determinat creearea unei agro-

biodiversități de excepție. Prin cosit manual, se întreține o floră și o faună bogată,

rară. Numeroase specii de orhidee și cca 600 de specii fluturi în pajiștile din

Târnava Mare depind de fânețe. Această diversitate este vizibil și rapid afectată

odată cu abandonul sau modificarea practicilor. Relația este una de reciprocitate:

flora și fauna întreținută de agricultor creează premisele unei producții de calitate,

conferă reziliență și asigură traiul acestor comunități

Pentru a păstra un echilibru între presiunile economice și necesitățile de conservare trebuie să menținem

acele zone cu nivel ridicat de biodiversitate (și practicile agricole asociate cu acestea) și să le asigurăm

conectivitatea, fapt pentru care este necesară o planificare (strategică) a modului de amenajare a

teritoriului.

În cazul agriculturii, o componentă extrem de importantă în relație cu biodiversitatea, este cea a menținerii

soiurilor și raselor locale/tradiționale. Tendințele de globalizare din ultimele decenii au dus deja la sărăcirea

diversității genetice de plante și animale domestice ceea ce periclitează semnificativ viitorul sursei

alimentare a omenirii. Recunoscându-se această problemă la nivel european prin Strategia UE pe

biodiversitate, prezentul ghid nu se va ocupa în mod special de aceste aspecte dar se recomanda ca ele să

fie luate în considerare în mod serios în planificare și management.

Tabelul nr. 4 - Importanța resurselor agricole pentru biodiversitate și exemple de condiții ce se pot asigura prin măsuri de management pentru menținererea lor

Resursa Importanța pentru

biodiversitate

Condiții minime care ar trebui îndeplinite pentru a se

asigura menținerea valorii de mediu

Pajiști

permanente

și flora

sălbatică

asociată

Habitate importante

pentru alte specii

faunistice

Hrabă și adăpost

pentru specii de faună

(mamifere mici, păsări,

nevertebrate)

Plante gazdă pentru

plante faunistice

Specii indicator

pentru calitatea

mediului

Menținerea diversității floristice naturale

Menținerea condițiilor de lumină și sol necesare

habitatelor și speciilor de floră prin evitarea supra- și sub-

pașunatului

În cazul pajiștilor umede, evitarea schimbării regimului

hidrologic prin drenare sau chiar refacerea regimului normal

acolo unde este posibil

Menținerea unei acoperiri minime de vegetație

arborescentă sau chiar cu arbori pt a asigura adăpost și hrană

pt anumite specii (ex. Păsări)

Page 31: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 31 of 94

Masă furajeră pentru

fauna sălbatică

Resurse genetice

pentru reziliența

ecosistemelor și

sistemelor de hrană

Page 32: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 32 of 94

1.4. Rolul siturilor Natura 2000 în conservarea biodiversității și valorificarea resurselor

agricole din România

Siturile Natura 2000 (SPA – arii de protecție specială avifaunistică și SCI – situri de importanță comunitară)

au fost definite pentru menținerea stării de conservare favorabilă a unor habitate și specii importante

pentru spațiul românesc și cel european. In multe situatii, speciile si habitatele protejate din siturile Natura

2000 au aparut și s-au menținut ca urmare a activităților umane de exploatare durabilă a resurselor

naturale (în acest sens, a se studia harta de la pagina 58 care reprezintă suprapunerea zonelor HNV cu IBA și

LFA, marcând legătura strânsă între biodiversitate și activitatea umană, respectiv managementul tradițional

al resurselor naturale). Ca urmare, în majoritatea siturilor Natura 2000 se vor mentine activitatile

economice, dar cu accent deosebit pe conservarea speciilor si habitatelor pentru care au fost declarate.

Managementul acestor zone va trebui sa tina cont de faptul ca Natura 2000 este, în primul rand, un

instrument de conservare a biodiversitatii. Planurile de management vor include acele activitati economice

care ajuta la mentinerea si protejarea naturii si a mediului.

În ariile protejate, inclusiv siturile Natura 2000 se face o analiză detaliată a valorilor ecologice pentru a se

putea indica măsurile de management ce trebuie realizate / respectate pentru menținerea lor. Analiza se

face cât mai specific posibil, la nivel de habitate și specii sau cel puțin grupe de specii. Întrucât ariile

protejate (între care și siturile Natura 2000) sunt desemnate în principal pentru câteva habitate și specii

rare, amenințate sau periclitate, analiza importanței resurselor agricole din perspectiva valorilor ecologice

se face cu accent pe habitatele și speciile pentru care s-a desemnat aria protejată iar măsurile de

management sunt orientate în principal spre aceste habitate și specii. Dar este foarte important ca analiza și

măsurile de management să ia în considerare și terenurile agricole care nu adăpostesc habitate și specii

declarate ca fiind de interes de conservare, întrucât ele pot fi foarte importante pentru specii de care

depind speciile de interes de conservare. După cum reiese din Tabelul 4 terenurile agricole, respectiv

resursele pe care le asigură reprezintă valori naturale deosebite, fiind habitate importante pentru speciile

dependente de acestea și furnizând servicii de mediu vitale pentru societate.

În cazul ariilor protejate (fie că este vorba de situri Natura 2000 sau parcuri naturale, parcuri naționale sau

rezervații) administratorii trebuie să asigure o coordonare eficientă între măsurile de management stabilite

pentru diferitele ecosisteme, habitate și specii, având rolul de facilitatori pentru a asigura colaborarea între

gestionarii diferitelor resurse, cu scopul asigurării menținerii biodiversității în condiții optime.

Asigurarea unei colaborări optime între gestionarii de resurse nu se poate face doar prin voința

adminsitratorilor de arii protejate. Este nevoie și de voința și implicarea activă a gestionarilor, în acest caz a

agricultorilor.

Capitolele următoare vor conține recomandări cu privire la implicarea activă a gestionarilor în

managementul ariilor protejate – arii care trebuie să devină modele pentru dezvoltare durabilă -, și cu

privire la modul în care aceștia pot avea un rol foarte activ și important în planificarea strategică pentru a se

asigura bazele unei dezvoltări durabile în și în afara ariilor protejate.

Page 33: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 33 of 94

Practicile agricole tradiționale/durabile au dus de-a lungul secolelor la apariția unor habitate secundare

extrem de importante pentru speciile sălbatice (ex: pajiști, livezi, culturi mozaicate). Aceste habitate sunt

definitorii în cazul multor situri Natura 2000. Ca urmare, managementul acestor situri are ca obiectiv

principal menținerea habitatelor respective ceea ce s-ar traduce în încurajarea practicilor agricole

tradiționale durabile. De exemplu, păsările răpitoare (ex. acvila țipătoare mică) depind în egală măsură de

habitatele forestiere naturale - în special pentru adăpost și cuibărit - și de habitatele secundare de pajiști –

pentru hrană.

În siturile Natura 2000 vor fi permise activitati agricole traditionale, unele dintre acestea necesare pentru

menținerea peisajelor (de exemplu, pajistile montane), cultivarea si obtinerea produselor ecologice -

legume, fructe, produse lactate, carne, sucuri de fructe, activitati de vanatoare si pescuit, cu conditia ca

siturile Natura 2000 sa isi pastreze obiectul conservarii. Exploatarea terenurilor agricole nu trebuie sa

conduca insa la degradarea sau distrugerea habitatelor naturale si a speciilor de plante si animale de interes

comunitar, pentru care zona a fost declarata sit Natura 2000.

În tabelul 6 este prezentată relația dintre resursa și importanța ei pentru biodiversitate, cât și măsurile

minime de management pentru menținerea stării favorabile de conservare. Au fost alese specii și habitate

indicator pentru categoriile de folosință pajiști și terenuri arabile, acestea fiind acoperite de măsura 214 de

agro-mediu din Planul Național de Devoltare Durabilă12.

Privind din celălalt unghi, trasarea Siturilor Natura 2000 reprezintă pentru sectorul agricol o măsură de

garantare a unei dezvoltări durabile. Prin limitarea acțiunilor intesiv poluante, aceste zone pot asigura o

calitatea a vieții superioară cât și un spațiu de inovare economică în agricultură. Producători din aceste

zone pot să profite de statutul de arie protejată și să obțină o primă pentru produsele lor de calitate pe care

le obțin dar și prin diversificarea non-agricolă prin potențialul eco-turistic al zonei. Un exemplu în chenarul

de mai jos:

ROSCI0227 Sighișoara – Târnava Mare

Cel mai întins sit din România, ROSCI0227 Sighișoara – Târnava Mare cu o suprafață

de 85 815 ha, cuprinzând 44 de comunități ce reunesc peste 90.000 de locuitori de

diferite naționalități: români, romi, unguri și sași. Situl se compune de fapt dintr-un

mozaic de situri de importanță comunitară: Podișul Hârtibaciului, Pădurea de stejar

și gorun de la Dosul Fanatului, Pădurea de stejar și gorun de pe Dealul Purcăretului,

Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu, Stejarii seculari Breite. Aria este de importanță

internațională având în vedere că probabil ultimele pajiști de mare întindere în

Europa sunt perfect functionale din punct de vedere ecologic. Alături de pajiști,

zona cuprinde păduri caducifoliate și terenuri agricole mozaicate care susțin multe

habitate și specii ce sunt în Lista Roșie IUCN și de asemenea au un statut prioritar în

Directiva Habitate, inclusiv cele mai numeroase populații de carnivore mari din

etajul deluros (urs și lup).

Peisajul natural de excepție al acestui sit a fost construit de-a lungul secolelor de

comunitățile săsești, iar acest model agricol neschimbat din Evul Mediu este încă

funcțional astăzi continuat fiind, odată cu exodul sașilor din a 2-a jumătate a

12

Informațiile complete despre pachetele de agro-mediu se găsesc la adresa: http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/dezbatere/fise-masuri/plati-agro-mediu-si-clima-Draft-v.1-28.02.2014.pdf Acesta estă încă la nivel de draft pentru PNDR 2014-2020

Page 34: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 34 of 94

secolului 20, de comunitățile de români și romi. În contextul aceastei bogății

culturale și naturale, mai multe inițiative de dezvoltare rurală animă zona și o fac

un punct deosebit de atracție. Două fundații britanice – MET și ADEPT, capitalizând

pe moștenirea culturală saxonă, au polarizat direcțiile de dezvoltare în zonă – una

concentrată pe turism cultural și cealaltă pe dezvoltare agricolă pentru micii

producători. Astfel, sate precum Viscri sau Mâlăncrav au devenit puncte de reper în

circuitul turistic național și internațional iar calitatea și tradiția gastronomică este

acum recunoscută sub brandul Târnava Mare. Recunoașterea valorilor naturale și

culturale ale aceste zone a determinat și interesante modificări sociale, precum

gentrificarea și implicarea activă a populatiilor rome – majoritare- în reconstrucția

unor noi identități locale.

În cazul siturilor Natura 2000, a ariilor protejate în general (fie că este vorba de situri Natura 2000 sau

parcuri naturale, parcuri naționale sau rezervații) administratorii trebuie să se asigure că există o

coordonare eficientă între măsurile de management stabilite pentru diferitele ecosisteme, habitate și specii,

preluând rolul de facilitatori pentru a asigura colaborarea între gestionarii diferitelor resurse, cu scopul

asigurării menținerii acestor resurse și a biodiversității în condiții optime.

Asigurarea unei colaborări optime între gestionarii de resurse nu se poate face doar prin voința

adminsitratorilor de arii protejate. Este nevoie și de voința și implicarea activă a gestionarilor, în acest caz a

proprietarilor de terenuri și animale de pășunat.

Capitolele următoare vor conține recomandări cu privire la implicarea activă a gestionarilor de terenuri

agricole în managementul ariilor protejate –arii care trebuie să devină modele pentru dezvoltare durabilă -,

și cu privire la modul în care aceștia pot avea un rol foarte activ și important în planificarea strategică pentru

a se asigura bazele unei dezvoltări durabile în și în afara ariilor protejate.

Page 35: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 35 of 94

2. PRINCIPII și RECOMANDĂRI de management pentru menținerea biodiversității

2.1. Legislația privind managementul resurselor agricole din perspectiva conservării

biodiversității

Pentru sectorul agricol nu există acte normative speciale care să reglementeze practicile agricole prin

prisma conservării biodiversității, dar actele în vigoare conțin prevederi importante după cum se poate

observa în tabelul de mai jos. Aceste prevederi sunt rezultatul schimbărilor de viziune provocate de

Strategia pentru Biodiversitate 2020 a Uniunii Europene care își propune ca obiectiv prioritar îmbunătățirea

practicilor agricole și silvice în sensul reducerii pierderii de biodiversitate. Aceste idei s-au transpus în Noua

Politica Agricolă Comună și în mecanismele de finanțare pe actuala perioadă de programare 2014-2020 în

direcția creșterii plăților pentru serviciile de mediu și reducerea plăților directe sau/si introducerea

masurilor obligatorii de ecologizare.

Tabelul nr. 5 - Acte legislative definitorii pentru managementul resurselor agricole din perspectiva conservării biodiversității.

Actul de

reglementare Conținut Principalele prevederi

Măsura de Plăți de Agromediu din cadrul Măsurii 214

Regulamentul Consiliului

(CE) Nr. 1698/2005

Articolele 36 (a) (iv) și 39 stabilesc

cadrul legal pentru Măsura de Plăți de

Agromediu din cadrul Măsurii 214 din

PNDR din Pilonului 2 din Fondul

European pentru Agricultură și

Dezvoltare Rurală 2007-2013

Art. 39 conține măsurile de

implementare și condițiile de

acordare a plăților agroecologice.

Regulamentul (CE) Nr.

1974/2006

Articolul 27 şi punctul 5.3.2.1.4 din

Anexa II la Regulamentul (CE) Nr.

1974/2006 stabilesc cadrul legal

pentru Măsura de Plăți de Agromediu

din cadrul Măsurii 214 din Programul

Național de Dezvoltare Rurală din

Pilonului 2 din Fondul European

pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală

2007-2013

Completează prevederile din

regulamentul 1698/2005 și

detaliaza condițiile de acordare a

plăților de agro-mediu, în

combinație cu măsurile care

vizează bunăstarea animalelor și

alte măsuri precum prima

împădurire.

Regulamentul nr. (CE)

74/2009

Anexa Regulamentului nr. (CE)

74/2009 conține o lista orientativă a

tipurilor de acțiuni și de efecte

potențiale aferente priorităților

menționate la articolul 16a. Acest se

refera la faptul că din 1 ianuarie 2010,

statele membre includ în cadrul

programelor de dezvoltare rurală, în

conformitate cu nevoile lor specifice,

tipuri de activități având următoarele

priorități descrise în orientările

Pentru fiecare prioritate sunt

identificate măsuri de agro-mediu

care pot duce la îndeplinirea

obiectivelor de conservare a

biodiversității.

Page 36: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 36 of 94

Actul de

reglementare Conținut Principalele prevederi

strategice comunitare și menționate în

continuare și în planurile strategice

naționale: a) schimbările climatice;b)

energia din surse regenerabile; c)

gestionarea apei; d) biodiversitatea; e)

măsuri de restructurare a sectorului

produselor lactate, f) inovarea legată

de prioritățile de la punctele a, b, c și

d.

Regulamentul (CE)

nr.473/2009

Articolul 1 punctul 2 (1) (d) al

Regulamentului (CE) nr.473/2009.

Modifică Regulamentul consiliului

(CE) Nr 1698/2005 adăugând încă

o prioritate pe care statele

membre trebuie să o introducă în

programele lor de dezvoltare

rurală, respectiv g) infrastructura

de internet în bandă largă în

zonele rurale

Plăți Directe SAPS

ORDIN nr. 30/147 din 16

februarie 2010

pentru aprobarea bunelor

condiții agricole şi de mediu

în România

Stabilește cadrul legal pentru

acodarea Plățiilor Directe din

cadrul Pilonului 1 din Fondul

European pentru Agricultură și

Dezvoltare Rurală (FEADR)

GAEC-urile (Bunele Practici

Agricole si de Mediu) sunt

obligatorii pentru toti fermierii

care solicita Plati pe suprafta

(SAPS) din Pilonul 1 al FEADR.

ORDIN MADR nr. 187 din 5

august 2011,

MMP nr. 2155 din 5 august

2011,

ANSVSA nr. . 42 din 16

septembrie 2011,

pentru aprobarea cerințelor

legale în materie de

gestionare (SMR) privind

mediul şi identificarea şi

înregistrarea animalelor în

cadrul schemelor şi

măsurilor de sprijin pentru

agricultori în România

Stabilește cadrul legal pentru

acodarea Plățiilor Directe din cadrul

Pilonului 1 din Fondul European

pentru Agricultură și Dezvoltare

Rurală, SMR (Cerinte legale in materie

de gestionare)

Sunt cerinte obligatorii pentru toti

agricultorii care solicita plati pe

suprafata (SAPS) si se refera la

conservarea pasarilor salbatice,

protectia solului, protectia apelor,

conservarea habitatelor naturale si

a specilor de fauna si flora

salbatica etc. Aceste cerinte sunt in

plus fata de GAEC (Bunele Practici

Agricole si de Mediu).

Sănătate publică

Ordinul Comun nr.

1182/1270/2005

Privind aprobarea Codului de

bune practici agricole pentru

protecția apelor împotriva poluării

cu nitrați din surse agricole

Recomandă cele mai utile practici,

măsuri și metode posibil de aplicat

de către fiecare fermier,

producător agricol, pentru

Page 37: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 37 of 94

Actul de

reglementare Conținut Principalele prevederi

protecția apelor împotriva poluării

cu fertilizanți (în special nitrați)

proveniți din activități agricole.

Hotărârea Guvernului nr.

1559/2004

Privind procedura de

omologare a produselor de protecție a

plantelor în vederea plasării pe piață

şi a utilizării lor pe

teritoriul României

Ordonanța nr. 4/1995 Privind fabricarea, comercializarea şi

utilizarea produselor de uz fitosanitar

pentru combaterea bolilor,

dăunătorilor şi buruienilor în

agricultură şi silvicultură

2.2. Principii de management pentru menținerea resurselor și a biodiversității

Odată cu efectele vizibile ale industrializării din a doua jumătate a secolului 20, s-a conturat nevoia protejării

resurselor naturale și înțelegerea mai profundă a învelișului natural al planetei de care omenirea depinde.

De atunci, au fost introduse în legislația mai multor state principii care reglementează utilizarea resurselor

naturale, regenerabile sau neregenerabile de diversele sectoare ale economiei. Cele mai cunoscute sunt

poluatorul plătește - un principiu prin care cei care, prin activitatea lor, generează poluare, așadar

contaminează mediul înconjurător cu materiale care afectează sănătatea umană, calitatea vieții sau

funcționarea naturală a ecosistemelor, sunt responsabili să plătească pentru dauna creată. Un alt principiu

este cel al inacțiunii sau păstrarea status quo-ului, atunci când incertitudinea asupra impactul de mediu

este prea mare.

Obiectivul umbrelă exprimat în diferitele convenții și tratate care vizează protecția vieții naturale a

planetei este prevenirea pierderii habitatelor, considerat cauza principală a degradării biodiversității.

Pentru atingerea acestui obiectiv se impun adoptarea măsurilor combinate, la diferite nivele, în baza unor

principii de acțiune, stabilite prin Convenția pentru Diversitate Biologică13:

Principiul 1: Obiectivele de management a solului, apei si fiintelor vii trebuie sa apartina societatii

pe larg.

Principiul 2: Managementul resursei trebuie sa fie descentralizat la cel mai jos nivel cu putinta.

Principiul 3: Managerii de ecosistem trebuie sa evalueze efectele (actuale sau potentiale) ale

activitatii lor asupra altor ecosisteme

Principiul 4: Recunoscând potențialele câștiguri generate de exploatare, rezultă o nevoie de a

înțelege și a gestiona ecosistemul in context economic.

13

Convenția pentru Diveritate Biologică, principii de lucru http://www.cbd.int/ecosystem/Principius.shtml, accesat 25 aprilie 2014

Page 38: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 38 of 94

Principiul 5: Conservarea functiilor si structurilor ecosistemului, pentru a mentine serviciile de

ecosistem, trebuie sa fie o prioritate a abordarii ecosistemice

Principiul 6: Ecosistemele trebuie gestionate în limitele funcționării lor.

Principiul 7: Abordarea ecosistemica trebuie întreprinsă la dimensiunile temporale și spațiale

adecvate.

Principiul 8: Recunoscând că diferitele dimensiuni temporale și întârzieri caracterizează procesele

ecosstemice, obiectivele pentru managementul ecosistemului trebuie setate pentru termen lung.

Principiul 9: Managementul trebuie să recunoască că schimbarea este inevitabilă.

Principiul 10: Abordarea ecosistemica trebuie să caute echilibrul și integrarea dintre conservarea și

utilizarea biodiversității.

Principiul 11: Abordarea ecosistemică trebuie să considere toate formele relevante de informație,

incluzând cunoașterea științifică și indigenă.

Principiul 12: Abordarea ecosistemică trebuie să implice toate sectoarele relevante ale societății sau

disciplinele și disciplinele științifice.

Pentru Europa, documentele care reglementează aceste aspecte sunt Strategia Europa 2020, Strategia

privind Conservarea Biodiversitatii si Directiva Cadru Apa. În acestea se pune accentul pe faptul că

dezvoltarea rurală durabilă trebuie să urmărească trei principii de bază, și anume:

c. Utilizarea durabilă a resurselor naturale;

d. Păstrarea ecosistemelor în stare funcțională;

e. Trecerea la economii cu emisii reduse de carbon.

Specifice pentru domeniul agricol, principiile de management prioritare în conservarea biodiversității sunt:

protecția corpurilor de apă incluzând apele din subteran și a solului, asigurarea bunăstării animalelor,

neintroducerea speciilor alogene și cooperarea între agricultori pentru o utilizare mai eficientă a resurselor.

Mai mult, legislația actuală are prevederi clare cu privire la principalele direcții de urmat în managementul

terenurilor agricole. Regulament Parlamentului European 1305 / 2013 prevede la art. 5 alin. 4:

(4) refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și silvicultură, cu

accent pe următoarele aspecte:

(a) refacerea, conservarea și dezvoltarea biodiversității, inclusiv în zonele Natura 2000 și în zonele

care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, a activităților agricole

de mare valoare naturală, precum și a stării peisajelor europene;

(b) ameliorarea gestionării apelor, inclusiv gestionarea îngrășămintelor și a pesticidelor;

(c) prevenirea eroziunii solului și ameliorarea gestionării solului.

Page 39: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 39 of 94

2.3. Recomandări de măsuri de management care contribuie la menținerea biodiversității

2.3.1. Măsuri minime de management pentru conservarea biodiversității

Programele de finanțare europene au favorizat introducerea unor reglementări minime în ce privește

măsurile de protecție a naturii în practicile agricole. Pentru a beneficia de sprijinul financiar din fondurile

europene, agricultorii trebuie să respecte normele de ecocondiționalitate. Acestea se compun din Bunele

Condiții Agricole și de Mediu - GAEC, Cerințele legale în materie de gestionare (SMR) și Cerințele minime

privind utilizarea îngrăşămintelor14. Aceste norme sunt foarte benefice speciilor și habitatelor naturale și

secundare, asigurând minimul de candiții necesate acestora. În cele ce urmează se redau aceste norme,

explicându-se pe scurt relevanța lor pentru biodiversitate și asigurarea serviciilor de mediu.

a. Bunele Practici Agricole și de Mediu (GAEC ) se refera la actiuni obligatorii ca:

interzicerea incendierii pajistilor,

interzicerea aratului pajistilor permanente,

terenul arabil trebuie sa fie acoperit peste iarna cu culturi de toamnă și/sau să rămâna

nelucrat după recoltare pe cel putin 20% din suprafața arabilă totală a fermei,

se mentin terasele pe terenul agricol,

floarea soarelui nu se cultiva pe acelasi amplasament mai mult de doi ani,

intretinerea pajistilor permanente prin asigurarea unui pasunat minim de 0,3 UVM sau cosit

cel putin odata pe an,

nu este permisa taierea arborilor solitari si/sau a grupurilor de arbori din terenurile

agricole,

evitarea instalarii vegetatiei nedorite pe terenurile agricole,

protectia apelor prin administrarea de produse de protectie a plantelor, interzis poluarea

apelor subterane etc.

nu este permisă efectuarea lucrării de arat în condiții de umiditate excesivă a solului.

b. Cerințele legale în materie de gestionare (SMR) pe componenta de protecție a mediului sunt:

Conservarea păsărilor sălbatice

Protecția mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în

agricultură;

Protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole;

Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică.

14

Informații preluate din broșura APIA (2014), diponibilă la adresa: http://www.apia.org.ro/files/pages_files/Pliant_SMR_GAEC_2014__l._rom%C3%A2n%C4%83.pdf , accesată 29 martie 2014

Page 40: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 40 of 94

2.3.2. Măsuri suplimentare pentru conservarea biodiversității

După cum am putut vedea în secțiunea 1.3., anumite sisteme de agricultură oferă societății importante

servicii de mediu care definesc calitatea vieții. Pentru a le susține, Politica Agricolă Comună a stabilit niște

măsuri specifice prin care se oferă plăți care sprijină activitatea agricultorilor în menținerea acestor bunuri și

servicii de mediu, considerate de interes public. Ideea din spatele acestor măsuri este de a încuraja și

„recompensa” agricultorul care întreține buna funcționare a agro-ecosistemelor pentru o eventuală

pierdere de productivitate în urma aplicării principiilor agriculturii extensive și/sau ecologice. Aceste

scheme de finanțare sunt voluntare, fermierii care solicită sprijin pentru măsurile de agromediu trebuie să

respecte inclusiv Cerințele minime privind utilizarea îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor.

Măsura de agromediu se desfăşoară pe patru direcții principale:

Menținerea biodiversității și a valorii de mediu a suprafețelor agricole cu înaltă valoare naturală

(HNV) și a sistemelor agricole (pachetele 1 și 2)

Protejarea unor specii prioritare prin continuarea implementării pachetelor 3, 6 şi 7 din cadrul

măsurii 214 „Plăți de agromediu” din cadrul PNDR 2007-2013 privind condiții speciale de

management a pajiştilor sau terenurilor agricole reprezentative pentru păsări sau pentru fluturi

(pachetele 3 și 6, 7)

Protecția solului şi apei prin continuarea aplicării culturilor verzi pentru terenul arabil pe întreg

teritoriul național, în special în zonele cele mai vulnerabile la eroziune și la alte procese de

degradare, inclusiv în zonele devaforizate (pachetul 4)

Adaptarea la efectele schimbărilor climatice prin promovarea tehnologiilor și practicilor noi de

management la nivelul fermelor (pachetul 5)15

În tabelul de mai jos sunt prezentate valorile ecologice legate de resursele agricole și măsurile de

management prevăzute în pachetele de agromediu pentru prezervarea acestor valori.

Tabelul nr. 6 – Exemple de măsuri de management stabilite prin agro-mediu

Valoare ecologică

legată de resursele

agricole

Măsuri de management pentru menținerea valorii ecologice

Habitate de pajiști

permanente

Gestionarea extensivă prin pășunat și coasă

Aratul interzis

Cantități corespunzatoare de ingrășăminte organice

Interzis îngrășăminte chimice

Incedirea pajiștilor

Drenajul

Eroziunea

Specii invazive

15

Pachetele de agro-mediu prezentate aici se află încă în discuție, documentul publicat de MADR fiind un draft. Variantele finale se vor publica după consultările cu comisia Europeană : http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/dezbatere/fise-masuri/plati-agro-mediu-si-clima-Draft-v.1-28.02.2014.pdf , accesat 19 martie 2014

Page 41: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 41 of 94

Valoare ecologică

legată de resursele

agricole

Măsuri de management pentru menținerea valorii ecologice

Abandonul

Împădurirea etc

Fluturi (Maculinea sp.)

Pachetul 6 din cadrul

Măsurii 214

Menținerea pajiștilor umede

Cositul după 25 august a fiecărui an

Utilizarea de utilaje mici pentru cositul fânului sau cosit de mână

Drenajul interzis

Evitarea supra-pășunatului

Interzicerea de ingrășăminte chimice și pesticide

Menținerea habitatului într o stare de conservare favorabilă

Crex crex Pachetul 3.1

din cadrul Măsurii 214

Utilizarea fertilizanților și pesticidelor este interzisă,

cositul se poate efectua doar după data de 31 iulie,

cositul se va realiza dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia,

o bandă necosită, lată de 3 metri, va fi lăsată pe marginile fiecărei parcele.

Această bandă poate fi cosită după data de 1 septembrie,

masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafața pajiştii nu mai târziu de

două săptămâni de la efectuarea cositului,

păşunatul se va efectua cu maximum 0,7 UVM pe hectar,

păşunile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la

retragerea apelor,

este interzis aratul sau discuitul pajiştilor aflate sub angajament,

nu vor fi realizate însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări. Se pot face

însămânțări cu specii din flora locală doar în cazurile când anumite porțiuni de

pajişte se degradează sau sunt afectate accidental,

lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafața pajiştilor aflate sub

angajament, cu excepția celor operate cu forță animală.

Falco vespertinus,

Lanius Minor Pachetul

3.2 din cadrul Măsurii

214

Utilizarea fertilizanților și pesticidelor este interzisă

Cositul trebuie efectuat cel mai târziu până la data de 1 iulie

Cositul se va efectua în etape

O bandă necosită sau nepăşuntă, lată de 3 metri, va fi lăsată pe marginile

fiecărei parcele

Masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafața pajiştii nu mai târziu de

două săptămâni de la efectuarea cositului

Păşunatul se va efectua cu maximum 1 UVM pe hectar

Păşunile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la

retragerea apelor

Este interzis aratul sau discuitul pajiştilor aflate sub angajament

Nu vor fi realizate însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări. Se pot face

însămânțări cu specii din flora locală doar în cazurile când anumite porțiuni de

pajişte se degradează sau sunt afectate accidental

Lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafața pajiştilor aflate sub

Page 42: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 42 of 94

Valoare ecologică

legată de resursele

agricole

Măsuri de management pentru menținerea valorii ecologice

angajament.

Branta ruficollis

Pachetul 6 din cadrul

Măsurii 214

În fiecare an de angajament, după data de 15 septembrie, trebuie înființată o

cultură de cereale de

toamnă (grâu, orz, secară, triticale) sau de rapiță,

Însămânțarea cerealelor de toamnă (grâu, orz, secară, triticale) sau a rapiței

trebuie finalizată înainte de data de 15 octombrie,

Parcelele angajate vor putea fi însămânțate cu porumb, dar nu mai târziu de

data de 15 mai, iar porumbul nu va fi recoltat înainte de data de 15 septembrie,

La recoltarea culturii de porumb este lăsată o suprafață nerecoltată de minim 5

% şi maxim 10 % sau în situația în care nu este înființată o cultură de porumb, în

anul respectiv de angajament fermierul este obligat să asigure o cantitate de 100

kg de porumb boabe pe hectar, în cel puțin un punct de hrănire situat pe

suprafața fiecărei parcele angajate,

În situația în care se înființează o cultură de porumb, în anul respectiv, pe

parcela angajată, cultura de toamnă este încorporată în sol până cel târziu la

finalul lunii martie,

Pe perioada de 5 ani a angajamentelor este obligatorie înființarea în cel puțin 2

ani a culturii de porumb pe timpul verii,

Pesticidele şi fitostimulatorii (ingrăşămintele naturale) nu pot fi folosite în

perioada cuprinsă între însămânțarea culturii de toamnă şi 15 martie,

Se interzic lucrările agricole în perioada 15 octombrie – 15 martie,

Este interzisă folosirea metodelor de alungare şi/sau utilizarea otrăvurilor în

perioada cuprinsă între 15 octombrie şi 31 martie,

Pășunatul este interzis în perioada începând cu 15 octombrie, până în 15 martie

pe parcelele aflate

sub angajament,

Este interzis aratul sau discuitul pajiştilor din cadrul fermei

Page 43: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 43 of 94

2.3.3. Măsuri specifice de management pentru conservarea biodiversității în ariile protejate

Directivele europene destinate conservării biodiversității, respectiv Directiva Habitate 92/43 EEC și Directiva

Păsări 79/409, impun Statelor Membre să ia măsuri pentru menținerea în stare favorabilă a unor specii și

habitate.

Măsurile de management sunt specifice habitatelor, respectiv speciilor care sunt obiectul conservării în

fiecare arie protejată și sunt influențate uneori de condițiile specifice din respectiva arie (de exemplu de

amenințări). Aceste măsuri trebuie să indice cum anume se face o anumită activitate în agricultură pentru

ca aceasta să răspundă cerințelor habitatului sau speciei. Având în vedere că sunt numeroase habitate și

foare multe specii care depind de terenurile agricole, este foarte dificil să se prezinte o listă completă pentru

măsurile de management care ar trebui respectate în managementul terenurilor agricole. În cele ce

urmează se prezintă câteva exemple de direcții strategice și de măsuri care se pot stabili prin planurile de

management ale ariilor protejate.

Tabelul nr. 7 – Exemple de direcții strategice și de măsuri și acțiuni de management propuse pentru

managementul terenurilor agricole într-un sit Natura 200016

Direcții de management -definite în Planul operațional-

Activități și măsuri specifice de management ce se vor aplica de către managerii resurselor agricole

Programul 1: Managementul biodiversității

Sub-programul 1.1: Managementul habitatelor de pajiști şi a speciilor legate de aceste habitate

1.1.1.Menținerea habitatelor de pajiști aflate în stare bună de conservare prin pășunat și cosit, cu respectarea încărcăturii de animale și a perioadelor de pășunat, respectiv cosit conform prevederilor prezentului Plan de management.

Menținerea habitatelor de pajiști prin asigurarea păşunatului cu încărcături de animale între 0,3-1 UVM/ha, numai în perioada 01 aprilie – 30 noiembrie sau prin cosire anuală -cel puțin o dată pe an- după data de 15 iulie în cazul pășunilor care au încărcătură de animale sub 0,3 UVM/ha, precum şi pe toate fânețele din cuprinsul AP Nu se vor efectua lucrări de curățire a pajiştilor în perioada 01.03 – 31.08 şi menținerea tufărişului pe o suprafață de min 5 – max. 10% Promovarea cosirii după data de 15 iulie dinspre interiorul parcelei spre exterior, lăsând bande marginale de vegetație naturală de minim 10 %, care se pot cosi după 15 septembrie

1.1.2. Menținerea folosinței actuale și descurajarea abandonului terenurilor cu pajişti pentru menținerea habitatelor de interes de conservare.

Aplicarea prevedrilor legislației în ce privește pajiștile. Stabilirea propunerilor de plăți compensatorii pentru prevenirea abandonului de terenuri și lobby pentru alocarea sumelor necesare proprietarilor -plăți agromediu și plăți Natura 2000-

1.1.8. Menținerea pășunilor cu arbori

Menținerea arborilor existenți pe pășunile cu arbori (densitate medie cel puțin 2 arbori la ha, peste 80% de vârstă peste 80 de ani) și asigurarea regenerării pentru menținerea acestei densități

16

Extras din Planul de management integrat al ariilor protejate râul tur, 2014 -2023

Page 44: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 44 of 94

Direcții de management -definite în Planul operațional-

Activități și măsuri specifice de management ce se vor aplica de către managerii resurselor agricole

Corelarea cerințelor APIA cu necesitățile AP Stabilirea, de comun acord cu APIA a modului în care se poate încuraja menținerea parțială a regenerărilor naturale de arbori pe pășunile cu arbori.

1.1.9. Crearea de pâlcuri de arbori cu o densitate de cel puțin 1-2 arbori/ha -pot fi și pâlcuri de mai mulți arbori, chiar și pâlcuri de pădure- și de arbuști pe toate pajiștile de interes de conservare

Plantarea de arbori pe pajiștile importante pentru conservare Stabilirea, de comun acord cu APIA a modului în care se poate încuraja menținerea parțială a regenerărilor naturale de arbori pe pajiști

1.1.10. Menținerea compoziției specifice a pajiștilor în acțiunile de îmbunătățire / refacere a productivității

Menținerea compoziției specifice a pajiştilor și refacerea pajiştilor numai cu specii autohtone de origine locală Prevenirea degradării compoziției specifice caracteristice habitatelor de pajişti şi a statutului de conservare a speciilor de faună legate de pajişti prin interzicerea incendierii

Asigurarea mentinerii compozitiei floristice a habitatelor de interes conservativ si a populatiilor de fluturi si pasari de interes comunitar legate de pajisti, prin interzicerea folosirii pe pajisti a ingrasamintelor chimice si a substantelor de protective a plantelor – măsurile fiind încurajate și prin Plățile de agro-mediu din cadrul Măsurilor 214.

1.1.12. Reducerea impactului de fragmentare a habitatelor asupra populațiilor de animale sălbatice prin măsuri speciale de adaptare a infrastructurii de transport -rutier, CF, energie-

Amenajarea de treceri pentru animalele sălbatice, peste drumuri intens circulate în zonele de migrație a speciilor de interes conservativ în cazul reabilitării drumurilor Asigurarea protecției speciilor de păsări de interes conservativ prin pozarea în sol a liniilor electrice noi Asigurarea protecției speciilor de păsări de interes conservativ prin izolarea liniilor electrice aeriene existente.

1.1.15. Îmbunătățirea condițiilor de adăpost și reproducere pentru speciile de animale sălbatice care utilizează părți din infrastructura construită sau de transport

Promovarea montării suporturilor pentru cuibirile de barză pe stâlpii de electricitate Promovarea la lucrările de renovări a metodelor favorabile pentru speciile protejate care se adăpostesc în clădiri

Măsurile și acțiunile de management al terenurilor / resurselor agricole impuse în arii protejate se suprapun

parțial peste minime de management pentru conservarea biodiversității prezentate în capitolul anterior.

În fiecare AP seturile de măsuri ar trebui stabilite sub coordonarea adminsitratorului AP, în colaborare cu

experții care cunosc cerințele speciilor și habitatelor și cu alți factori interesați.

Page 45: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 45 of 94

2.3.4. Asigurarea unui context favorabil pentru menținerea resurselor agricole prin măsuri de

încurajare a practicilor agricole tradiționale și prietenoase naturii

Viabilitatea agriculturii extensive se măsoară în aceeași teremeni economici ca și agricultura convențională,

deși în cazul primului tip, comercializarea nu se află pe primul loc ca rațiune de a exista. Vizibilitatea

agriculturii extensive este legată de prezența pe piață și recunoașterea ei ca valoroasă de publicul larg.

Astfel, pe lângă măsurile directe de sprijin financiar prin programele de dezvoltare rurală, mai multe

inițiative atât publice cât și private încearcă să crească vizibilitatea roadelor agriculturii extensive și să

formeze un public de consumatori – susținători. Vom enumera câteva dintre acestea fără pretenția de a da o

listă exhaustivă:

Sprijinirea producției artizanale - mișcarea Slow Food reunește organizații comunitare din peste 150

de țări, promovând soiurile și gastronomia locală, ca o contrapondere la dezvoltarea fast-food din

domeniul alimentar. În România sunt mai multe „filiale” active, implicate în activități educative și

organizarea de târguri pentru mici producători locali printre altele.

Etichetele standardizate cu sigle recunoscute încearcă să diferențieze un produs al agriculturii de

înaltă valoare naturală și culturală, ghidând consumatorii spre o alegere mai sănătoasă și mai

conștiincioasă, oferind totodată o primă producătorilor. Exemple de astfel de cerificări DOP -

Denumire de Origine Protejată (ex. telemeaua de Ibănești), IGP – Indicație Geografică Protejată

(magiunul de Topoloveni) , STG – Specialitate Tradiițională Garantată17

Certificare ca și producători ecologici. Biocoop Sibiu (http://www.biocoop.ro/ ) este prima

cooperativă țărănească ecologică din România. Cooperativa reunește mai multe familii de mici

producători din zona Sibiului, dispunând de un magazin de desfacere dedicat în Sibiu. Agricultorii

reuniți în această cooperativă și-au certificat gospodăriile, astfel încât toate tipurile de produse pe

care aleg să le ducă la piață poartă eticheta de produs ecologic

Organizarea târgurilor de producători tradiționali – în ultimii ani au luat amploare târgurile de

produse tradiționale. Deși multe dintre acestea sunt controversate, acest lucru a dus la

recunoașterea pe piața locală sau chiar națională a câtorva producători autentici18.

17

Mai multe informații se găsesc în prezentarea: http://www.madr.ro/docs/ind-alimentara/produse-traditionale/PREZENTARE_DGIA_INDAGRA1.ppt , accesată 24 martie 2014 18

Mai multe exemple se găsesc în broșura publicată de Agenția Județeană de Turism din Sibiu: http://www.cjsibiu.ro/portal/sibiu/cjsibiu/portal.nsf/A065D0BA4CCD1DC4C22579580047028F/$FILE/Brosura%20cu%20produse%20traditionale%20din%20judetul%20Sibiu%20protected%20(2).pdf , accesat 24 martie 2014

Page 46: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 46 of 94

2.3.5. Mecanisme financiare care sprijină conservarea biodiversității

Prevederile legale menționate în secțiunea anterioară sunt puse în practică printr-un amestec de măsuri și

mecanisme financiare menite să sprijine prezervarea unor terenuri agricole bogate în habitate și specii, fără

a provoca pierderi de venit majore proprietarilor și gestionarilor de terenuri, respectiv producătorilor.

Acestea s-ar traduce prin angajamente ale agricultorilor care depășesc standardele și cerințele obligatorii

relevante în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”, recompensate prin plăți care să contribuie la

acoperirea costurilor suplimentare și a pierderilor de venit generate de aceste angajamente. Fondul

European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) este instrumentul de finanțare al Comisiei Europene

pentru Pilonul 2 din Politica Agricolă Comună care se referă la sprijinirea plăților pentru servicii de mediu

furnizare de agricultori și îmbunătățirea guvernanței locale prin animarea comunităților rurale (programul

LEADER) iar Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) se ocupă de alocarea plăților directe prevăzute

în Pilonul 1, cu modificările din anul 2013 care pun accent pe obligativitatea măsurilor de ecologizare și

spijin mai mare pentru tinerii fermieri.

Regulamentele europene dedicate dezvoltării rurale conțin recomandări suplimentare pentru politica de

finanțare în domeniu în vederea sprijinirii unui mod de gospodărire care să asigure menținerea valorilor de

biodiversitate: Astfel, conform noului Regulament European 1305/2013 cu privire la sprijinul pentru

dezvoltare rurală din FEADR, plățile acordate în cadrul măsurilor de agromediu și al celor climatice ar trebui

să joace în continuare un rol important în sprijinirea dezvoltării durabile a zonelor rurale și în satisfacerea

cererii tot mai mari de servicii ecologice a societății. Totodată, plățile către fermieri pentru trecerea la

agricultura ecologică sau pentru menținerea acesteia ar trebui să îi încurajeze să participe la scheme de

acest tip, răspunzând astfel cererii crescânde a societății în ceea ce privește practicile agricole ecologice și

standardele ridicate de bunăstare a animalelor. Pentru a mări sinergiile la nivelul biodiversității, ar trebui

încurajate beneficiile aduse de măsura privind agricultura ecologică, contractele colective sau cooperarea

între fermieri, pentru a cuprinde zone adiacente mai vaste. Pentru evitarea revenirii în masă a fermierilor la

agricultura convențională, ar trebui sprijinite atât măsurile de conversie, cât și cele de menținere.

Sprijinul prevăzut în cadrul acestor măsuri se acordă pe hectar de suprafață agricolă fermierilor sau

grupurilor de fermieri care se angajează în mod voluntar să adopte sau să mențină practici și metode

specifice agriculturii ecologice (vezi secțiunea 2.2.1.) definite în Regulamentul (CE) nr. 834/2007 și care sunt

fermieri activi. Sprijinul se acordă exclusiv pentru angajamente care depășesc standardele obligatorii

relevante stabilite în temeiul titlului VI capitolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Angajamentele luate în temeiul acestei măsuri se fac pentru o perioadă de cinci până la șapte ani. În cazul în

care sprijinul se acordă pentru conversia la agricultura ecologică, statele membre pot stabili o perioadă

inițială mai scurtă care să corespundă perioadei de conversie. Dacă sprijinul se acordă pentru menținerea

agriculturii ecologice, statele membre pot să prevadă în programele lor de dezvoltare rurală o prelungire

anuală după încheierea perioadei inițiale. Pentru angajamentele noi în materie de conservare care urmează

direct după angajamentul îndeplinit în perioada inițială, statele membre pot stabili o perioadă mai scurtă în

programele lor de dezvoltare rurală.

Plățile se acordă anual și compensează beneficiarii pentru toate sau o parte din costurile suplimentare și

pierderile de venit suportate ca urmare a angajamentelor luate. Dacă este necesar, plățile respective pot

acoperi și costurile tranzacționale, reprezentând până la 20 % din prima plătită pentru angajamentele

respective. Dacă angajamentele sunt luate de grupuri de fermieri, nivelul maxim este de 30 % (Regulament

1305-art. 29, alin. 1,2,3,4).

Page 47: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 47 of 94

Măsurilor de mediu și climă din Noul Program Național de dezvoltare Rurală pe perioada 2014 – 2020 li s-au

alocat un total de 2,387 de miliarde de eur pe următoarele direcții prioritare de acțiune:

a. 1. Împădurirea şi crearea de suprafețe împădurite şi perdele forestiere – sumă alocată – 105

milioane de euro

b. 2. Agromediu şi climă – sumă alocată 850 de milioane de euro

c. 3. Agricultură ecologică – sumă alocată – 201 milioane de euro

d. 4. Delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri

specifice – sumă alocată -1,231 miliarde de euro

Page 48: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 48 of 94

3. PLANIFICAREA STRATEGICĂ în domeniu

Decizia de planificare a gestionării fondului agricol pornește, în general, de sus în jos, de la o nevoie de

dezvoltare sectorială și nu teritorială. De obicei, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale utilizează datele

statistice de la INS (Eurostat) și decide, în baza principiilor impuse de Comisia Europeană, care va fi strategia

de dezvoltare pe următorii 6 ani (acum 2014-2020). Există puțină comunicare interinstituțională la diversele

nivelurile strategice (MADR), tactice (APIA, etc) și operaționale (consilii locale, agricultori). Totodată,

realizarea Planului Național de Dezvoltare Rurală se realizează cu o minimă consultare publică, prin

contractarea consultanților interni și internaționali – AGROSTAR, GBI, Institutul Pedologic și Academia de

Studii Economice București.

Această stare de fapt creează sincope în dezvoltarea sectorului prin faptul că nevoile din teritoriu nu sunt

bine reprezentate, generând adesea nerecunoașterea și contestarea documentelor emise de autoritățile

centrale de către cei cărora li se adresează. Societatea civilă, prin inițiativa Alianței ROPAC a reacționat

formulând un răspuns la propunerile MADR, în forma unui PNDR propriu, realizat în baza consultărilor cu

asociațiile profesionale19.

În plus, lipsa de comunicare cu beneficiarii duce la o atingere subperformantă a obiectivelor, precum o rată

scăzută de absorbție a fondurilor structurale, grad de inițiativă scăzut în rândul agricultorilor, dar și

neîndeplinirea țelurilor de conservare a biodiversității. Acest ultim punct este cel mai stringent în lumina

unei lipse de spirjin susținut pentru micii producători, păstrători ai practicilor agricole tradiționale care

furnizează servicii de mediu, întrucât rata de abandon a activității agricole este în creștere.

Integrarea aspectelor de biodiversitate în strategiile pe agricultură la diversele nivele decizionale este

minimală. Practic se pornește de la principiile și prioritățile din tratatele și documentele internaționale și

europene care rămân însă pe hârtie, nefiind susținute de planuri de acțiuni concrete. Pentru un exemplu de

analiză strategică pe sectorul agricol vezi Anexa 2, unde sunt comparate documente de planficare de la

toate nivelurile decizionale, cu aplicație pe Regiunea Centru.

Problemele enumerate anterior conduc la necesitatea integrării proceselor de planificare strategică a

managementului resurselor agricole deoarece contextul a dus la apariția și conștientizarea nevoii unei

schimbări cu efecte pe termen lung.

3.1. Cadrul legal pentru planificare

Principalele acte de reglementare ce definesc cadrul legal în care se desfășoară managementul resurselor

agricole este prezentat în secțiunea 1.5 . Cadrul legal de planificare este definit si de alte documente cu

caracter strategic, documente a căror implementare este definită de legislație (Tabel 7). Aceste documente

strategice sunt cele ce trebuie să integreze la toate nivelurile aspectele multidisciplinare ce sunt necesare

unei utilizări durabile a valorilor resurselor agricole (secțiunea 1.1), precum și punctele de vedere

fundamentate ale factorilor interesați, astfel încât acest sector/domeniu să fie fundamentat pe o abordare

strategică, intersectorială și participativă.

În tabel se prezintă atât reglementările și strategiile / programele ce stau la baza dezvoltării strategice a

sectorului cât și pe cele relevante din alte sectoare sau pentru dezvoltarea durabilă locală, județeană,

regională sau națională.

19

Poate fi accesat la adresa: http://www.scribd.com/doc/170992116/Alianta-RO-PAC-2014-2020-Propunere-PNDR-2014-2020

Page 49: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 49 of 94

Tabelul nr. 8 - Acte normative și strategii / programe relevante pentru sector

Nivelul Normativul

European

Noua Politica Agricolă Comună 2014-2020 – stabilește direcțiile de finanțare

pe cei 2 piloni (organizațiile comune de piață și dezvoltarea rurală)

Proiect de raport referitor la micile exploatațiile agricole(2013/2096/INI) al

Parlamentului European, Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală

(14.10.2013)

Directivele cadru:

SEA (2001/42/CE – evaluarea strategică de mediu

Apă 2000/60/CE

Habitate (92/43/EEC – SAC – arii speciale de conservare),

Păsări (79/409/EEC – SPA – arii de protecție specială acvifaunistică)

Directiva Sol (este în dezbatere)

Directiva Inspire 2007/2/EC (Infrastructură pentru Informații spațiale)

Art. 4 şi 6 din Regulamentul Consiliului Uniunii Europene (CE) nr. 73/2009

privind stabilirea normelor comune pentru sistemele de ajutor direct pentru

agricultori în cadrul PAC şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru

agricultori.

Strategia Lisabona (UE își propune să devină cea mai competitivă și

dinamică economie bazată pe cunoaștere și dezvoltare economică durabilă

și coeziune socială; stabilește obiective specifice inclusiv pentru mediu)

Convenția de la Berna (19 septembrie 1979 ) – privind conservarea vieții

sălbatice și a gabitatelor naturale

Agenda 21 a ONU cu privire la dezoltarea durabilă

CBD (Convenția privind Diversitatea Biologică) a ONU

Național Acordul de parteneriat România - Uniunea Europeană

Cadrul Național strategic pentru dezvoltarea durabilă a sectorului

agroalimentar și pentru dezvoltarea spațiului rural 2014-2020;

Planul Național pentru Dezvoltare Rurală 2014-2020;

Strategia Națională pentru dezvoltarea zonei montane

Strategia națională pentru biodiversitate

Regional Strategiile de dezvoltare regionale (ex. Planul de dezvoltare al Regiunii

Centru pentru perioada 2007 – 2013)

Județean Strategia de dezvotare județeană include obiective și măsuri care vizează

dezvoltarea sectorului agricol (ex. Strategia de dezvoltare a Județului Brașov

Orizonturi 2013-2020-2030)

Zonă (Microregiune) Strategiile de dezvoltare a Grupurilor de Acțiune Locală (ex. Planul de

dezvoltare locală a GAL Microregiunea Hărtibaciu)

Locall Strategia de dezvoltare a comunei (ex. Strategia de dezvoltare durabilă a

comunei Prejmer în perioada 2011-20120)

Page 50: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 50 of 94

În cazul siturilor Natura 2000, respectiv a ariilor protejate în general, Planul de management al ariei devine

documentul cadru care stabilește direcții de management strategice pentru toate domeniile / sectoarele de

activtate care trebuie să contribuie la atingerea obiectivelor ariei protejate. Acest lucru derivă nu numai din

prevederile legislației, dar și din rolul pe care ariile protejate și administratorii acestora trebuie să le

îndeplinească: zonele respective sunt cele care trebuie să demonstreze mecanisme viabile de dezvoltare

durabilă bazată pe utilizarea responsabilă a resurselor naturale (vezi Figura 4).

Figura nr. 3 - Rolul planurilor de management al ariilor protejate în planificarea strategică

Page 51: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 51 of 94

3.2. Instituții responsabile pentru planificarea strategică și rolul lor

Nivel național: strategia se elaborează de MADR (prin AM-DGDR), în colaborare cu asociațiile profesionale

din sector și firme de consultanță.

Nivel județean: Nu există un proces coordonat de planificare la nivel de județ sau de microregiune strict pe

sector. În schimb la nivel de microregiune, strategiile de dezvoltare durabilă elaborate de GAL includ și o

componentă legată de agricultură.

Nivel local / zonal Nu există un proces coordonat de planificare la nivel de UAT-uri. Consiliile locale introduc

componenta agricolă în strategiile lor de dezvoltare.

MADR prin Direcția Generală de Dezvoltare de Rurală (DGDR) este Autoritate de Management pentru

viitorul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), finanțat prin Fondul European Agricol pentru

Dezvoltare Rurală (FEADR). MADR coordonează două agenții de plată: Agenția de Plată Dezvoltare Rurală și

Pescuit (APDRP), ce derulează proiecte din FEADR și Agenția de Plată Intervenție Agricultură (APIA), ce

derulează plăți directe din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), cunoscute și ca plăți directe pe

suprafață și număr de animale. Plățile corespunzătoare măsurilor de mediu sau conservarea biodiversității

vor fi delegate de la FEADR la APIA.

În tabelul de mai jos prezentăm rolul actorilor implicați în planificare strategică pe diferitele niveluri

decizionale.

Tabelul nr. 9 - Instituții implicate în planificare și rolul acestora

Nivel Planuri / strategii Responsabili Rolul acestora

EUROPEAN

Vezi pct 3.1 Parlamentul European

(PE), Comisia

Europeană (CE)

(elaborare) CE

(implementare

CE –elaborare, PE- aprobare

CE prin DG AGRI aprobă Planul Național de

Dezvoltare Rurală a Statului Membru

(România) pe perioada de programare

2014-2020.

NAȚIONAL

PNDR, vezi pct

3.1

MADR

Autoritate de Management (AM PNDR) -

elaborare și monitorizare.

Agenția de Plăți Dezvoltare Rurală și

Pescuit (APDRP)- Implementare tehnică și

financiară;

Agenția Plăți și Intervenții Agricultură

(APIA)-Implementare tehnică și finaciară

plăți directe.

Agențiile sunt coordonate de MADR.

Planul

regional

(FEDR), POS

Mediu

MDRAP Autoritate de Management Program

Operațional Regional (POR), Program

Operațional Capacitatea Administrativă

(POCA), Program Operațional Cooperare

Teritorială (POCT). Elaborare planuri

structurale.

Ministerul Mediului Ministerul Mediului răspunde ca și

Organism Intermediar de Programul

Page 52: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 52 of 94

Nivel Planuri / strategii Responsabili Rolul acestora

Operațional de Mediu (POS MEDIU).

Elaborare cadru structură/sector specific.

JUDEȚEAN

Strategia de

dezvoltare

județeană

Consiliul Județean

(CJ), Asociații de

dezvoltare

Intracomunitară (ADI)

Consiliul Județean - elaborare, evaluare,

monitorizare. Structurile subordonate CJ-

raportare, implementare.

ZONAL

(MICROREGIONAL)

Plan

dezvoltare

locală

Grup de acțiune

Locală (GAL)

Elaborare Plan Dezvoltare Locală,

implementare tehnică, monitorizare,

raportare către AM PNDR.

LOCAL

Strategia de

dezvoltare

locală

Consilul Local (CL),

Primăria

Elaborare, implementare, monitorizare,

raportare către Consiliul Județean, GAL,

sau AM PNDR.

3.2.1. Planificarea strategică la nivel local / zonal

Nivelul local / zonal este nivelul ce constituie baza piramidei decizilor. Este nivelul care este cel mai implicat

in managementul și cel mai interesat de valorificarea resursei. Nivelul local / zonal are cele mai mari costuri

în ceea ce privește managementul resursei fiind de aceea cel mai receptiv la modificările ce pot apărea. În

plan teoretic nivelul local / zonal constituit în cazul de față de gestionari ai terenurilor agricole,

administratori ai ariilor naturale protejate și excepțional de autorități publice locale, este nivelul cel mai

interesat de atragerea suportului altor factori interesați. Grupurile țintă ale nivelului local / zonal sunt

primele entități ce au capacitatea de a semnaliza apariția unei probleme (manageriale, ecologice, biologice

etc.) fiind primii ce conștientizează necesitatea unei schimbări. Procesul participativ la acest nivel constă în

identificarea obiectivă a problemei(lor) de către toate grupurile țintă, definirea problemei și transmiterea ei

către nivelul tactic și ulterior strategic.

Nivelul local / zonal are un rol cheie în întreg procesul participativ și multidisciplinar de management al

resurselor agricole deoarece el este cel care semnalizează problema și cu siguranța va fi cel desemnat să

implementeze și soluția. Este evident că în întreg procesul de planificare strategică nivelul local / zonal este

elementul ce poate și trebuie să asigure inițierea schimbării.

3.2.2. Planificarea strategică la nivel județean / regional

La nivel județean / regional, planificarea este cel mai frecvent realizată la nivelul Consiliilor Județene,

respectându-se planurile naționale și direcțiile impuse de legislația cadru în vigoare. La planificarea privind

mediul și resursele naturale la nivel județean / regional, participa cu rol consultativ si instituțiile/autorități

cu atribuții la nivel județean (Agențiile Județene pentru Protecția Mediului, Inspectorate pentru Regim Silvic

și Vânătoare, Direcțiile Sanitar Veterinare, Comisariatele județene ale Gărzii Naționale de Mediu, Direcții

Silvice, etc) coagulându-se astfel diferite nivele de expertiză și domenii de competență.

Page 53: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 53 of 94

Totodată, se remarcă rolul în creștere al Grupurilor de acțiune locală (GAL) care se dorește a deveni

rezervoare de inițiative locale și canalizatoare a capitalului social local, dat faptului că reunesc aproape tot

spectrul de actori publici și privați dintr-o zonă definită pe criterii de afinități culturale. Pe următoarea

perioadă de programare, GAL-urile din România se așteaptă să se dezvolte după modelul celor din vestul

Europei care funcționează acum ca principali artizani ai dezvoltării rurale locale. Acest fapt va duce la

încorporarea planurilor de dezvoltare locală elaborate de GAL în strategiile de dezvoltare județeană. Pentru

a putea accesa finanțări, GAL-urile vor fi obligate să pregătească strategii care includ și componenta

agricolă.

Din păcate, o analiză atenta a planurilor adoptate la nivel județean evidențiază o tendinta puternica de

“plagiere” de tip copy/paste de la un județ la altul și de la o regiune la alta, evidențiindu-se astfel lipsa

expertizei și a consultăriilor publice reale și participative îndeosebi cu nivelul operațional. În plus,

colaborarea autorităților cu competențe pe mediu de-o parte și agricultură de cealaltă parte este destul de

redusă, acest fapt generând o ratare a mizelor de conservare a biodiversității asumate de România la nivel

comunitar, de multe ori cu repercursiuni asupra utilizatorului de resursă. Într-o oarecare măsură și după caz,

ONG-urile sunt cele care oferă supervizare gestionarilor de terenuri în atingerea obiectivelor de mediu.

Până în prezent, deși există pârghii și recomandari legislative concrete nu există planuri de gestionare a

resurselor agricole care sa înglobeze o viziune concreta a tuturor factorilor interesati la nivel local.

Problemele menționate anterior însă nu sunt cauzele, ele sunt în fond rezultanta modului în care nivelul

tactic este implicat în cadrul procesului de management al resurselor. Având atribuții delegate de la nivelul

strategic, entitățiile din nivelul tactic au doar rolul de interfață între nivelul operațional și nivelul strategic.

Fără oportunitatea de a deveni operațional și cu certitudine aflat în imposibilitatea de a planifica, nivelul

tactic este adesea obligat să aloce resurse pentru a soluționa probleme ce nu aparțin nivelului lor. In acest

context în procesul participativ, nivelul tactic devine un nivel tampon, absorbând șocurile și ameliorând

intensitatea problemelor. Această abordare are capacitatea de a rezolva probleme pe termen scurt însă cu

certitudine nu are efecte pozitive pe termen lung și cu certitudine nu reprezintă o abordare strategică.

Funcționalitatea nivelului tactic este determinată de capacitate și obligația de a susține inițierea

schimbărilor în contextul în care la acest nivel se constată că procesul este unul necesar și acela de a stabili

daca soluțiile propuse și implementate au avut efectul scontat.

3.2.3. Nivel național

La nivel național, cadrul legal care reglementează gestionarea resurselor agricole din punct de vedere al

biodiversității și stabileste responsabilități pentru toate cele trei nivele este centrat în jurul Programului

Național de Dezvoltare Rurală și a Legii ariilor protejate. Disputate în numeroase momente, aceste doua

documente cadru sunt contestate însa, fie de autoritațile nationale și județene care doresc limitarea

restrictiilor impuse de existenta unor arii protejate sau specii/habitate de interes conservativ, fie de către

custozi și administratori ai ariilor protejate, asociați neguvernamentale și profesionale (care reclama

necesitatea de amendare a acestora și impunerea unor schimbari care să ducă la stoparea pierderii de

biodiversitate).

Page 54: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 54 of 94

Generate pentru consolidarea unor direcții de actiune strategică la nivel național, câteva documente oficiale

însoțesc sistemul legislativ, fără a avea însa un efect sinergic pozitiv asupra resurselor agricole la nivel

național: Cadrul Național strategic pentru dezvoltarea durabilă a sectorului agroalimentar și pentru

dezvoltarea spațiului rural 2014-2020, Strategia Nationala de Conservare a Biodiversitatii, Strategia

Nationala pentru dezvoltarea zonei montane. Existența strategiilor adoptate și asumate cu scopul declarat

de a contribui la conservarea biodiversității și la o utilizare durabilă (prin vânătoare) a faunei este una

decorativă.

Odată identificată problema de management a resursei de către nivelul operațional și transmiterea

informației prin intermediul nivelui județean, nivelul strategic are rolul de a asigura concentrarea resurselor

disponibile în vederea implementării procesului de identificare a soluției. În tot acest proces entitățiile de la

nivelul strategic au obligația de a analiza, pe baza datelor disponibile la nivel național sau prin colectarea

unor seturi de date suplimentare, în ce măsură problema identificată este una de nivel strategic sau una de

nivel operațional. Indiferent de scara la care se manifestă problema, nivelul strategic trebuie să se asigure că

rezolvarea problemei se face prin proces participativ.

Odată identificate mecanismele și demarate procesele corcetare a situației, nivelul strategic trebuie să se

asigure și de demararea sistemului de monitorizare sau control a modului de implementare a soluției

proiectate.

3.3. Factori interesați

Prin factori interesați se înțelege toate categoriile de factori care la un moment dat pot fi afectați de modul

în care se aplică managementul forestier.

Consultarea factorilor interesați furnizează de regulă cele mai multe informații legate de identificarea

valorilor existente în pădure (fond forestier la diferite niveluri)si deasemenea completează datele necesare

apicării unui management responsabil al acesteia.

Identificarea factorilor interesați se identifică plecând tocmai de la definiția acestora

Implicarea factorilor interesați20 în procesul de management al resurselor agricole nu este un concept nou.

Proiecte și programe de creștere a capacității locale se desfășoară în spațiul rural încă din primii ani post-

revoluție. Cu toate acestea, transformarea dramatică pe care au suferit-o așezările rurale în timpul

comunismului urmată de evenimentele de după căderea regimului, au făcut procesul de coagulare socială

unul foarte dificil. Retrocedarea terenurilor agricole s-a desfășurat haotic, fără prea multă considerație

asupra potențialelor consecințe pe care le trăim astăzi: un spațiu rural fragmentat sub nivelul de trai și

comunități locale care nu reușesc să-și regăsească identitatea.

Caracterul special al sectorului dat de faptul că resursele gestionate au rol extrem de important în

menținerea echilibrului ecologic, combinat cu contextul în care proprietarii și gestionarii terenurilor și a

altor resurse naturale, precum și managerii altor sectoare sunt sau pot fi afectați de starea faunei sălbatice,

impune transformarea managementului într-unul de tip participativ.

Chiar daca factorii interesați nu sunt implicați (prin reprezentanții lor) în toate etapele procesului de

planificare sau de implementare a unei soluții, în lipsa organizării unor dezbateri sau consultări există o

probabilitate ridicată ca suportul acestora pe termen lung să fie minim sau chiar nul, ceea ce poate face ca

procesul de planificare și implementare, după caz, să fie inutil și să aibă eficiență redusă.

20

vezi Glosar de termeni

Page 55: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 55 of 94

Indiferent de situație, trebuie să ținem cont însă că în contextul managementului fondului agricol ca resursă,

valorificarea se face în general la nivel local, iar beneficiarii valorilor economice directe și indirecte,

productive sau neproductive, fac parte din grupul mare al factorilor interesați. În consecință nivelul local

capătă responabilități suplimentare celor judetene și nationale, fiind obligați în a prezenta și a-și asuma

succesul sau insuccesul activităților implementate. Deoarece liniile directoare sunt trasate de nivelul natioal

prin nivelul judetean, responsabilitatea succesului sau insuccesului pe termen lung este distribuită și la

aceste nivele.

Rolul factorilor interesați este esențial deoarece insuccesul unei strategii sau a unui proiect este judecat la

nivel tactic și strategic prin prisma mecanismelor democratice ce presupun și pierderea sprijinului politic.

Consecințele sunt mult mai grave la nivelul local unde răspunderea poate devenii personală, iar reacțiile

factorilor interesați pot fi necruțătoare.

Participarea factorilor interesați este justificată și recomandată prin prisma mai multor considerente21:

1. De asigurare a transparenței prin informarea publicului în mod corect și accesibilizarea informațiilor

și cunoştințelor disponibile;

2. De garantare a unui proces democratic de luare a deciziilor, în conformitate cu drepturile

fundamentale ale omului (ex. drepturile de proprietate);

3. De integrare a cunoştințelor şi resurselor de care dispun factorii interesați (ex. actori instituționali

sau non-instituționali) în procesul management al domeniului, pentru a-l face mai eficient;

4. De dezvoltare a unui mediu social favorabil pentru AP, prin echilibrarea intereselor divergente şi prin

evitarea, ameliorarea sau reducerea conflictelor.

Avantajele vor fi însă evidente doar în măsura în care procesul de participare a factorilor interesați se

realizează în baza unui plan bine definit, construit pe analiza factorilor interesați, în mod profesionist și

onest, astfel încât să se construiască o relație de încredere și colaborare reală între managerii de faună

sălbatică și factorii interesați. Trebuie de asemenea să se accepte faptul că participarea presupune alocarea

de resurse suplimentare, în special de timp și de resurse umane, procesul decizional devenind mai anevoios.

Implicarea in dezbateri și în procesul de elaborare a unor strategii sau de implementare a unor proiecte a

factorilor interesați are ca principale avantaje: (1) permite evitarea pe termen scurt și mediu a potențialelor

conflicte; (2) asigură un transfer parțial al responsabilităților; (3) permite implicarea și altor entități și dupa

caz atragerea de resurse în procesul de management.

Pentru a asigura o participare eficientă a factorilor de decizie în planificare și în management, se recomandă

parcurgerea etapelor descrise în Manualul pentru management participativ – ghid pentru creșterea

participării factorilor interesați în managementul ariilor protejate din ecoregiunea carpatică. Chiar dacă

manualul a fost elaborat pentru arii protejate, principiile și etapele care stau la baza implicării celor

interesați, sunt aceleași, recomandările din manual fiind adaptabile și pentru acest domeniu.

21

Adaptat din Ioniță, A., Stanciu, E., Manual pentru management participativ – ghid pentru creșterea participării factorilor interesați în managementul ariilor protejate din ecoregiunea carpatică, 2012

Page 56: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 56 of 94

3.4. Corelarea planificării managementului resurselor agricole și a ariilor protejate (inclusiv

a siturilor Natura 2000)

3.4.1. Cum au fost luate în calcul ariile protejate în planificarea managementului resurselor

agricole până în prezent ?

Înainte de 1990, politica sectorială a fost de valorificare la maxim a potențialului agricol, într-un mod

intensiv, fără a se ține cont de ariile protejate existente. În această perioadă s-a intervenit și s-au produs

modificări antropice substanțiale asupra unor zone cu valoare naturală ridicată. Binecunoscut este în acest

sens cazul Deltei Dunării, unde au fost desecate și transformate pentru agricultură terenuri din partea de

nord.

După 1990, multe din zonele cu utilizare intensivă au fost abandonate, transformându-se în pajiști care

acum au valoare de biodiversitate ridicată sau chiar în păduri tinere.

Ar trebui să se țină cont în managementul pajiștilor de valoarea (în special în HNV) acestora chiar dacă

provin din foste terenuri arabile și să nu se încerce o revenire în orice zonă la situația de dinainte de 90.

Trebuie corelate eventuala strategie de reconstituire a unor terenuri arabile cu zonele HNV și siturile Natura

2000.

Natura 2000 a avut ca punct de plecare pentru propunerea și declararea ariilor protejate principiul

regiunilor biogeografice – ceea ce a condus la nevoia de a regăsi și proteja ceea ce mai ramăsese natural din

habitatele și speciile autohtone. O bună parte din siturile Natura 2000 se suprapun zonelor locuite (vezi

Figura 5). În fapt, însăși practicarea agriculturii din aceste zone a generat trasarea sitului.

Agrobiodiversitatea rezultată din agricultura tradițională cumulează un număr impresionant de specii de

floră și faună de interes comunitar. Acest lucru se poate observa cel mai bine pe harta de la Figura 6 unde

sunt suprapuse zonele importante pentru păsări cu zonele defavorizate și cu zonele cu valoare naturală

înaltă.

În Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 sunt recunoscute aceste zone cu valoare naturală

înaltă (HNV), dispundu-se la luarea de măsuri pentru a le pune la adăpost, respectiv țintind speciile de

interes comunitar care depind de aceste agro-ecosisteme. Pachetele de agro-mediu subvenționează

activitatea extensivă a agricultorilor din aceste zone, impunând reguli de management sau reconfirmând

necesitatea constinuității practicilor agricole tradiționale. Totuși, interpretarea și aplicarea măsurilor

prevăzute de aceste pachete nu a fost întotdeauna conformă cu interesul conservării biodiversității și de

multe ori pajiști au fost curățate de specii valoroase de arboret (jnepăniș) și tufăriș. Acest lucru este generat

de lipsa de corelare între planurile de management a terenurilor agricole cu planurile de management ale

ariilor protejate. Se remarcă aici o lipsă de dialog între diverșii utilizatori ai acelorași resurse dar cu scopuri

diferite. De multe ori nu există planuri de management din partea a nici uneia dintre părți sau nu există

custode pentru aria protejată.

Pentru actuala perioadă de programare (2014-2020) se dorește o continuare a pachetelor de agro-mediu. În

relație cu managementul siturilor Natura 2000, acestea ar deveni o măsură de spriin de bază pentru

agricultor suplimentată cu plățile compensatorii aferente siturilor.

Page 57: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 57 of 94

Figura nr. 4 - Harta suprapunerilor AP peste zonele agricole

În harta de mai sus se poate observa o suprapunere evidentă a zonelor agricole montane și subalpine cu

ariile protejate. Deficitare sunt zonele extracarpatice unde presiunea umană asupra zonelor naturale este și

mai mare.

Page 58: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 58 of 94

Figura nr. 5 – Suprapuneri Zone Devaforizate-Zone cu Valoare Naturala Ridicata/Zone importante pentru pasari

Majoritatea ariilor protejate se suprapun mediului rural, unde, în cele mai multe cazuri, activitatea

economică de baza este agricultura. Ariile protejate limitează dezvoltarea activităților agricole intensive,

care au un randament economic mai mare pe termen scurt și restricționează schimbarea categoriei de

utilizare a terenurilor în sensul dezvoltării infrastructurii, construcțiilor, etc, ceea ce poate avea un impact

economic negativ asupra comunităților umane limitrofe. Pentru a compensa acest efect, în special în zonele

clasificate ca ”defavorizate”22, este necesară aplicarea unor măsuri compensatorii (e.g. acodarea

subvențiilor și platilor compensatorii, scutiri de taxe, etc).

Legislația actuală este permisivă cu schimbarea ascendentă a categoriei de folosință a tereneului ceea ce

contravine în foarte mare măsură obiectivelor AP (vezi art. 77 din legea fondului funciar nr. 18/199).

3.4.2. Cum se reflectă managementul resurselor agricole în planurile de management ale ariilor

protejate?

Elaborarea planurilor de management pentru arii protejate este o activitate relativ nouă în România ce a

luat un avânt considerabil îndeosebi datorită existenței unei surse de finanțare ce a promovat realizarea de

planuri de management pentru toate categoriile de arii protejate.

Indiferent de categoria ariei, procesul de realizare a unui plan de management al unei arii protejate ce are

ca obiectiv protecția speciilor de floră și faună, se desfășoară parcurgând minim următoarele etape:

22

Reglementate prin legea nr.20 din 15 ianuarie 1999

Page 59: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 59 of 94

Documentare privind istoricul activitățiilor implementate – activitate ce presupune deschiderea

unui dialog cu managerii de resurse din zona de interes a ariei naturale protejate (nu doar din aria

naturală protejată);

Colectare date din teren și actualizarea informațiilor deja existente – considerând necesitatea

implementrării unor programe de monitorizare pe termene lung a faunei este recomandat ca

procesul de colectare dete din teren să fie planificat și implementat cu participarea managerilor de

resurse din zona de studiu;

Analiza și interpretarea datelor colectate – considerând experiența mangerilor de faună este

oportună cooptarea in cadrul activitățiilor a cel puțin unei persoane din grupul managerilor de

faună;

Elaborarea strategiei de management, care cuprinde obiectivele și direcțiile de management

precum și măsurile de management – este oportună cooptarea in cadrul activitățiilor a cel puțin

unei persoane din grupul managerilor de faună;

Organizarea dezbaterilor și consultărilor publice cu factorii interesați - este parte a procesului de

planificare participativă și în cazul managementului faunei sălbatice.

O deficiență în majoritatea planurilor de management realizate este faptul că măsurile de management sunt

orientate către speciile de floră și faună ce beneficiază de un statut de protecție (gâsca cu gât roșu, cârstelul

de câmp etc.). În cadrul procesului participativ de planificare și implementare a managementului unei arii

protejate, custozii trebuie să se asigure că planul de management include și obiective ce vizează și alte

specii de faună și că obiectivele lor sunt prezente in plan. Acest deziderat de bazează pe legătura strânsă

dintre specii și necesitatea abordării integrate în managementul biodiversității.

3.4.3. Importanța managementului celorlalte resurse naturale pentru domeniu

De la primele pagini ale prezentului ghid s-a menționat că managementul fondului agricol este un sector

multidisciplinar aflat într-o dependență funcțională cu alte domenii precum silvicultura. Gestionarul de

resurse agricole trebuie să fie conștient de contribuția sa la menținerea ecosistemelor cât mai aproape de

echilibrul lor natural, de faptul că starea resursei depinde de modul în care sunt administrate terenurile și

alte resurse naturale, precum și de presiunile generate de diferite activități umane, dar și de faptul că în

cadrul procesului de dezvoltare durabilă este important ca el să mențină legături funcționale și cu manageri

ai altor resurse.

Pădurile, pășunile și fânețele, terenurile agricole, râurile, lacurile sunt elemente ale ecosistemelor aflate

într-o strânsă interdependență. Exploatarea irațională a unei resurse din cele menționate anterior are

impact negativ și asupra celorlalte resurse. Conceptul ”multidisciplinar” abordat în contextul conservării

biodiversității capătă un sens aparte deoarece indică fără dubiu necesitatea integrării managementului

resurselor menționate.

Principalele proceduri administrative impuse de legislația actuală care se constituie în instrumente

importante de corelare a obiectivelor de management din diferite sectoare și de asigurare a menținerii

biodiversității sunt:

procedura de Evaluare Strategică de Mediu (SEA) și de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIA),

ce se realizează pentru planuri și programe este un instrument util pentru armonizarea modului de

utilizare a resurselor.

Page 60: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 60 of 94

Procedura de Evaluare Adecvată este impusă în siturile Natura 2000 cu scopul asigurării conservării

tutror speciilor și habitatelor de interes comunitar.

Procesul participativ solicitat de către autoritatea centrală de mediu în realizarea planurilor de

management pentru arii protejate este de asemenea o procedură ce are rolul de a asigura

integrarea obiectivelor factorilor interesați din domeniul de exploatare a resurselor silvice, agricole,

acvatice și faunistice, cu intenția de a converge toate eforturile în planificarea unei utilizări durabile

condiționată de menținerea unui nivel acceptabil al biodiversității.

Caseta 2 - Crearea de condiții de utilizare eficientă a resurselor prin corelarea managementului în diverse domenii – exemplu

Stabilirea de comun acord a modului în care se fac lucrările hidrotehnice astfel

încât terenurile agricole să păstreze parțial fluxul hidrologic natural de ape (ex.

zone inundabile în care utilizarea corectă a culturilor aduce beneficii maxime atât

economic cât și al biodiversității

Perdele de păduri (umiditate) + împăduririle de pe versanții de lângă terenurile

agricole (fixarea solului)

3.4.4. Cum e luat în calcul domeniul agricultură în activitatea de planificare strategica? (ce date

sunt incluse, analizate, ce reiese, cum se planifica)

Lipsa armonizării documentelor strategice naționale cu alte documente progrmatice realizate la nivel local

duce la disfuncționalități atât la nivel de obiective cât și la nivel de activități și măsuri de management. Din

păcate aceste disfuncționalități, generate de lipsa de comunicare și transparență, produc în final pierderi

financiare tuturor factorilor interesați și chiar pierderi la nivelul resurselor care constituie baza activității

economice. Mai mult decât atât, ele sunt reflectate în indicatori ce arată pierderi la nivelul diversității

biologice și la dezechilibre în ecosistemele naturale din România. Managerii de resurse agricole sunt

conștienți că aceste amenințări există și că ele periclitează chiar utilizarea resursei pe termen lung.

În multe din strategiile de dezvoltare durabilă existente, domeniul este abordat din perspectiva dezvoltării

rurale cu accent pe Diversificarea și dezvoltarea sectorului agricol și agroalimentar și Instruirea și

consultanță în agricultură. Nu se regăsesc țeluri și obiective strategice de bază cum ar fi menținerea

terenurilor agricole și diversificarea categoriilor de folosință, ceea ce ar fi o componentă esențială și pentru

conservarea biodiversității.

Exemplu: Nu se regăsesc țeluri și obiective strategice de bază cum ar fi menținerea terenuriloe agricole și

diversificarea categoriilor de folosință, ceea ce ar fi o componentă esențială și pentru conservarea

biodiversității

Page 61: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 61 of 94

4. ABORDAREA INTEGRATĂ a planificării în domeniu

4.1. Planificare strategică și utilizarea indicatorilor pentru promovarea unei abordări

integrate

Prezentarea detaliată a procesului de planificare strategică se face în Ghidul de planificare strategică pentru

managementul durabil al resurselor naturale disponibil www.emenatura2000.ro.

Abordarea integrată în planificare și management presupune ca planificarea și managementul să se

realizeze ținând cont de faptul că acest domeniu :

- are rol important în dezvoltare durabilă și ca urmare și în procesul de planificare strategică –

abordare strategică,

- este în strânsă legătură cu alte domenii de activitate sau de management, cum ar fi de exemplu cu

managementul pădurilor, apelor, al agriculturii – abordare intersectorială.

Abordarea strategică trebuie să se facă:

- în interiorul sectorului (strategia sectorială)

- evidențiind explicit rolul sectorului în strategiile de dezvoltare durabilă la toate nivelurile (local,

județean, regional, național, european).

În concluzie planificarea strategică trebuie să se facă coordonat la toate nivelurile din interiorul sectorului

(operațional, tactic, strategic) și ținând cont de alte sectoare de activitate, astfel încât contribuția sectorului

/ domeniului să fie eficientă la dezvoltarea durabilă locală, regională și națională.

Abordarea strategică și intersectorială sunt legate intrinsec – abordarea strategică nu este posibilă fără a

avea o abordare intersectorială – dar pentru a explica mai clar importanța acestui concept, s-au separat cele

două laturi esențiale ale acesteia.

Contribuția sectorului / domeniului referitor la managementul resurselor agricole la dezvoltarea durabilă,

rolul / influența pe care o are asupra altor sectoare de activitate, precum și necesitățile sectorului (sprijinul

de care are nevoie) pot fi prezentate sintetic prin indicatori.

Indicatorii obținuți prin inventarieri, monitorizare, analize, integrați în rapoarte succinte care oferă explicații

sintetice ale acestor indicatori, pot fi instrumente foarte importante pentru planificarea strategică și un

management eficient.

Condițiile minime obligatorii pentru a avea indicatori realmente utili sunt ca aceștia să:

a. fie definiți astfel încât să:

- ofere informații relevante pentru starea actuală a resursei și pentru determinarea tendințelor

- să fie fezabilă și realistă stabilirea valorilor – este de preferat ca, pe cât posibil, indicatorii să fie

cantitativi

- în cazul indicatorilor calitativi, interpretarea lor să se poată face cât mai obiectiv

b. să intre într-un sistem de monitorizare clar definit și asumat de gestionar, ceea ce presupune:

- colectarea informațiilor definite prin indicatori în mod sistematic (determinați în aceeași manieră și

în mod regulat)

- interpretarea informațiilor

- utilizarea informației prin stabilirea (sau solicitarea de la alte sectoare) de măsuri care să ducă la

Page 62: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 62 of 94

îmbunătățirea managementului și adaptarea / corectarea periodică a măsurilor de management.

Este foarte important să se înțeleagă faptul că indicatorii nu trebuie întotdeauna utilizați cu valoarea lor

absolută: în situațiile în care nu este posibil să se determine o valoare absolută, foarte imortante devin

analizele și determinarea tendințelor.

Pentru a se determina indicatorii utili domeniului / sectorului, trebuie să se formulize întrebările la care se

dorește răspuns prin măsurarea indicatorilor. În cazul planificării strategice și a integrării domeniului în

tabloul complex al planificării pentru dezvoltare durabilă, întrebările trebuie să scoată în evidență rolul

agrobiodiversității, precum și importanța unui management eficient pentru ca sectorul / domeniul să

contribuie în mod real la dezvoltarea durabilă.

Rolul agriculturii este determinant în evoluțiaunei societăți. Impactul ei se transmite pe toate cele trei

componente ale dezvoltării durabile (economică, socială și ecologică). Obiectivele strategiei în domeniul

agricol se subordonează politicii domeniului, de utilizare durabilă a resurselor agricole şi conservare a

biodiversității în condițiile menținerii echilibrului agro – silvo – cinegetic.

Se propune clasificarea indicatorilor in următoarele categorii in relație directă cu managementul cinegetic:

a. Componenta economică a managementului cinegetic poate fi apreciată prin :

- Venituri obținute prin exploatarea directă a resurselor agricole

- Venituri obținute prin servicii de procesare a producției primare obținute prin exploatarea

resurselor agricole

- Venituri obținute prin servicii conexe (servicii de turism, recreere, educative etc.)

- Taxe și impozite plătite

b. Componenta socială a managementului cinegetic poate fi apreciată prin:

- Numărul celor ce practică agricultura (cca. 4 milioane)

- Numărul persoanelor angajate in domeniu (cca 2 milioane)

c. Componenta ecologică

- Componenta de agro-bioversitate - apartenența la o zonă cu valoare naturală înaltă

În cele ce urmează se vor propune o serie de indicatori care pot ajuta gestionarii de resurse agricole să

prezinte în mod coerent:

- starea resursei gestionate

- contribuția domeniului la dezvoltarea durabilă

- necesarul de investiții pe care trebuie să le facă fie gestionarul fie societatea în managementul

acestei resurse pentru a o menține / îmbunătăți.

Prin acești indicatori se vor putea urmări trei aspecte:

- integrarea pe orizontală - încorporarea / reflectarea valorilor și a rolului managementului resursei

în dezvoltarea durabilă și în managementul sectoarelor / domeniilor referitoare la managementul

pădurilor, apei și faunei de interes cinegetic

- Integrarea pe verticală – încorporarea / reflectarea valorilor și a rezultatelor managementului la

nivelul tactic și strategic prin transmiterea de indicatori către diverse instituții din domeniu la

diferite niveluri

- Integrarea cu managementul AP

Page 63: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 63 of 94

Tabelul de mai jos redă indicatorii ce ar trebui determinați / analizați în acest domeniu pentru a demonstra

contribuția la dezvoltarea durabilă, precum și sectoarele / domeniile care ar trebui să dețină informația

respectivă pentru a se ajunge la o abordare integrată.

Tabelul nr. 10 -Indicatorii de definit / analizat în sdomeniul managementul resurselor agricole și sectoarele care au nevoie de aceste informații

Categoria

de

indicatori

Indicator / cum se cuantifică

Cine

furnizează

informația

De interes pentru instituții /

organizații care sunt responsabile

pentru planificare / management în

domeniile

MTA DD MA MP MFS MAP

Producție

Venituri

Economici

– care dau

informații

referitor la

creșterea

economică

Suprafață agricolă pe categorii de

folosință ha (pajiști, arabil, livezi și

vii) și pe cap de locuitor

DAJ

x x x x x

Procent suprafață agricolă din total

suprafață

DAJ x x x x

Suprafață terenuri agricole

abandonate (pe categorii)

DAJ x x x x x

Procente suprafață agricolă pe clase

de fertilitate

DAJ x x

Procent suprafețe cultivate (evoluția

în ultimii 5 ani)

DAJ x x x x x

Suprafață terenuri agricole

degradate (pe categorii)

DAJ x x x x

Efective de ovine, bovine, caprine,

cabaline și porcine

DAJ x x x x x

Suprafețe cosite manual /

mecanizat (dinamica din ultimii 5

ani)

DAJ

x x

Regimul de proprietate: suprafețe

pe categoriile principale de

proprietari (stat, persoane fizice,

forme asociative, biserici, școli,

comune, etc.) și pe categorii de

mărime

DAJ, INS

x x x

Tipul de exploatații agricole (uz

comercial, uz individual sau de

subzistență) - ha

INS, DAJ

x x x

Număr de asociații de producători /

producători, venit mediu /

producător

INS, DAJ

x x

Suprafețe de terenuri agricole

ocupate de culturi intensive (min. nr

ha cu aceeași cultură, ex rapiță,

INS, DAJ

x x x x x

Page 64: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 64 of 94

Categoria

de

indicatori

Indicator / cum se cuantifică

Cine

furnizează

informația

De interes pentru instituții /

organizații care sunt responsabile

pentru planificare / management în

domeniile

MTA DD MA MP MFS MAP

porumb, floarea soarelui, cartogi,

grâu)

Producție și venituri din materie

primă pe principalele categorii

INS, DAJ x x

Producție și venituri din

principalele produse prelucrate

primar

INS, DAJ

x x

Evoluția venitului mediu pe

exploatație în ultimii 5 ani

INS, DAJ x x

Branduri locale recunoscute de

ferme sau produse agricole (ex.

Covalact, Napolact, etc) care se

bazează pe produse locale

DAJ

x x x

Produse tradiționale atestate la

nivel național sau în cadrul

schemelr voluntare existente -

număr

DAJ

x x x

Număr întreprinderi și venituri din

agroturism

INS, DAJ x x x

Pagube produse de fauna sălbatică Ocol Silvic,

DAJ x x x x

Pagube provocate de fenomene

climatice extreme pe tipuri

fenomene și de culturi afectate

DAJ

x x x

Suprafață terenuri agricole

incendiate (dinamica pe ultimii 5

ani)

DAJ

x x x

Valoare despăgubirilor acordate de

firme de asigurare

INS x x

Valoarea plăților compensatorii pe

tipuri de plăți (ex. agromediu)

APIA x x x

Valoarea investițiilor făcute sau a

pierderilor economice ce derivă din

măsuri de management care au ca

scop imediat realizarea obiectivelor

de conservare a biodiversității (de

exemplu pierderile derivate din

interdicțiile din AP)

DAJ, APM

x x x

A se vedea și ceilalți indicatori

Page 65: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 65 of 94

Categoria

de

indicatori

Indicator / cum se cuantifică

Cine

furnizează

informația

De interes pentru instituții /

organizații care sunt responsabile

pentru planificare / management în

domeniile

MTA DD MA MP MFS MAP

economici relevanți pentru

planificare strategică

Sociali –

care dau

informații

referitor la

echitatea

socială

Locuri de muncă în domeniul agricol

pe tipuri de activitate (ferme,

prelucrare produse agricole, etc)

INS, DAJ

x x x

Situația retrocedărilor de terenuri

agricole (în special suprafața și

numărul litigiilor): număr de litigii și

ha în litigiu

INS

x x x

Familii care depind de producția

agricolă (ferme de subzistență) –

număr, venit mediu / fermă

INS, DAJ

x x x

Ponderea populației salariate din

agricultură raportat la total

populație ocupată în agricultură,

ponderea populației ocupate în

agricultură din populația totală, etc.

INS, DAJ

x x x

Nr. de piețe, Nr. de centre de

colectare, Nr. de

producători/antreprenori pentru

pajiști, Certificare produse

(calitate), IGP, DGO, TSG,

Autorizații, Producție optimă,

INS, DAJ

Mediu -

care dau

informații

referitor la

calitatea

mediului,

inclusiv la

starea

ecologică

Compoziția florsiică,

Indicatori calitativi

cantitate ha/substanță uscată pe

pajisti permanente, pajisti

temporare, alte terenuri

Institute

specializate

(pajiști,

pedologie,

etc)

x x x

Suprafața culturilor dependente de

polenizatori naturali (dinamica

suprafețelor pe ultimii 5 ani)

Institute

specializate

(pajiști,

pedologie,

etc)

x x x

Suprafețe pe care se utilizează

fertilizanți chimici și pesticide

Institute

specializate

(pajiști,

pedologie,

etc)

x x x x x

Page 66: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 66 of 94

Categoria

de

indicatori

Indicator / cum se cuantifică

Cine

furnizează

informația

De interes pentru instituții /

organizații care sunt responsabile

pentru planificare / management în

domeniile

MTA DD MA MP MFS MAP

Identitate

culturală

Prezența arhitecturii vernaculare,

Prezența raselor, specii, soiuri

locale (și număr

Patrimoniu genetic (banca de

gene/catalogul oficial al plantelor

de cultură)

Omogenitate multiculturală,

Păstrarea tradițiilor,

x x x

Guvernanță

- care dau

informații

cu privire la

modul în

care se iau

deciziile,

inclusiv la

implicarea

factorilor

interesați

Numărul instituțiilor / organizațiilor

implicate în procesul de planificare /

în evaluarea efectivelor / în luarea

deciziilor de management

Numărul persoanelor participante

la consultări publice

Bineînțeles că o planificare eficientă presupune ca fluxul de informații să nu fie unidirecțional, adică de la

managerii resursei la celelalte domenii, ci să fie unul de schimb de informații între toate domeniile care se

influențează reciproc.

Subcapitolul de mai jos descrie importanța pe care o au informațiile din domeniul resurselor agricole de

interes cinegetic pentru planificarea din alte domenii și pentru planificarea strategică pentru dezvoltarea

durabilă.

4.2. Importanța fluxului de informații pentru planificare eficientă la toate nivelurile și în

toate domeniile relevante

4.2.1. Integrarea informațiilor transmise de gestionarii fondurilor agricole în planurile de

management ale siturilor Natura 2000 (și ale altor AP)

De ce este necesar ca în planurile ariilor protejate să fie integrate informații de la toți managerii resursei?

Principalul motiv pentru care este necesar un schimb de informații între administratorii de arii naturale

protejate și gestionarii de fonduri este reprezentat de obiectivul comun atât planurilor de management

pentru arii naturale protejate cât și al planurilor de management pentru resursele agricole, respectiv

menținerea unor populații viabile de floră și faună.

Page 67: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 67 of 94

Conform legislației actuale, planurile de management agricol trebuie să fie adaptate considerând

prevederile planurilor de management întocmite pentru ariile naturale protejate, cu care se suprapun

integral sau parțial. La nivel operațional avem de a face cu o ierarhizare a planurilor. Deoarece simpla situare

a unui plan la un nivel superior nu este însă suficientă pentru atingerea obiectivelor, este necesară

integrarea informațiilor, aceasta fiind principala condiție pentru armonizarea obiectivelor și a activităților.

Subordonând și alte planuri sectoriale (precum amenajamentele silvice) planul de management al unei arii

naturale projetate are potențialul de a armoniza și integra măsuri de management al altor resurse cu măsuri

de management a resursei agricole, îndeplinind astfel cerința de multidisciplinaritate necesară unei

dezvoltări durabile.

Ce informații trebuie transmise?

Realizarea unor planuri și adoptarea unor decizii în ceea ce privește managementul resursei agricole

depinde de un set minim de informații ce sunt necesare în fundamentarea acțiunilor prezente și viitoare.

Informațiile minime ce trebuie transmise pot fi clasificate în :

Informații cu caracter tehnic descriptiv al resursei gestionate: specii prezente, mărime populații,

dinamică în timp și spațiu, areal ocupat, mortalități naturale și accidentale etc.

Informații cu caracter tehnic privind utilizarea resursei: cantitate și calitate recoltă, venituri din

utilizarea resursei, venituri din agro-turism, pagube înregistrate (calamități, faună sălbatică),

realizare acțiuni de promovare etc.

Informații cu caracter tehnic privind planificarea managementului: identificare amenințări și

presiuni, planificare acțiuni comune de colectare date din teren, măsuri de conservare și restricții

temporale sau permanente etc.

Este recomandat ca transmiterea informațiilor din categoriile menționate anterior să se realizeze într-un

format acceptat de către părțile implicate în schimbul de informații.

Cum funcționează fluxul de informații (cine transmite catre cine? / când? / eventual cum?)

Planificarea și realizarea schimbului de informații trebuie stabilită de către părțiile implicate, putând fi

identificate din punctul de vedere al apartenenței la nivelul operațional următoarele trei variante de

asociere în vederea schimbului de informații:

gestionar teren agricol - gestionar teren agricol

administrator de arie naturală protejată - administrator de arie naturală protejată

gestionar teren agricol - administrator de arie naturală protejată

Indiferent de variante, trebuie menționat că biodiversitatea nu ține cont de ”barierele” administrative astfel

încât pentru un management mai eficient este nevoie de un schimb permanent de informație. Din

perspectiva periodicității schimbului de informații, recomandăm ca minimul de informații ce trebuie

comunicat, între entitățiile ce funcționează la nivelul operațional, să fie realizat :

anual sau la solicitare - informații cu caracter tehnic descriptiv al resursei gestionate;

anual sau la solicitare - informații cu caracter tehnic privind utilizarea resursei;

de câte ori este necesar - informații cu caracter tehnic privind planificarea managementului.

Modul de comunicare poate fi diferit de la caz la caz putând avea forma unei:

Page 68: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 68 of 94

informări scurte, conținând informațiile minim solicitate, frecvent utilizată în condițiile în care

răspunsul nu necesită explicații ( ex. in cazul informațiilor cu caracter administrativ precum cotele

de recolta)

documentație simplă, ce presupune și prezentarea unor aspecte necesare pentru a clarifica anumite

aspecte ( de ex. informații privind calitatea floristică sau pedologică, etc.)

documentație complexă, ce presupune detalierea anumitor aspecte cu caracter tehnic sau științific

fără de care este de aștepat ca informația tranmsmisă sa nu fie înțeleasă ( de ex. planificarea unor

măsuri de management)

Page 69: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 69 of 94

4.2.2 Informații de interes pentru nivelul strategic superior

Către instituțiile de rang superior:

Responsabilitățiile gestionarilor de terenuri agricole sunt stabilite prin legislația în vigoare și contractele de

gestiune (contract de arendă, contract de custodie sau administrare a ariei naturale protejate) în care

managerul este parte contractuală cu autoritatea centrală responsabilă (sau după caz reprezentanții în

teritoriu a acesteia). Din acest motiv există frecvent o abordare eronată a relațiilor funcționale între niveluri,

existând o tendință ca entitățiile ce formează nivelul județean/regional să nu fie recunoscut ca autoritate în

toate situațiile. La nivelul județean/regional și strategic atribuțiile și obligațiile sunt separate către mai multe

instituții, în baza legislației cadru din domeniile strategice. Legislația din domeniu este însă complicată, nu

separă clar competențele instituțiilor publice și generează nivele diferite de influență23 și responsabilități.

Este evident că în acest context comunicarea este esențială, având potențialul de a asigura un fond tehnic

coerent și participativ.

Transmiterea informațiilor către și de la nivelul strategic se realizează în majoritatea cazurilor prin

intermediul nivelului județean/regional, ce este redus la funcția de mesager. Din motive ce țin de gestiunea

informației, la nivelurile superioare nevoia de informații este generată de necesitatea elaborării diferitelor

documente de raportare și analiză statistică, legislative sau strategice, motiv pentru care informația este

solicitată în general periodic și într-o formă centralizată tabelar.

De ce este necesar acest schimb de informații?

Funcționalitatea unui sistem este condiționată de funcționalitatea sistemul informațional pe care este

construit iar … ”Indiferent cât de frumoasă e strategia, ar trebui din când în când să ne uităm la

rezultate”24. În lipsa unui flux continuu de informații între nivelurile operațional, județean/regional și

strategic, analiza reală a efectelor diferitelor strategii, acte legislative, norme tehnice, planuri, avize și

autorizații, asupra resursei reprezentată în cazul nostru de terenurile agricole este practic imposibilă.

Aplicarea unor strategii fundamentate pe informații eronate sau pe rezultate ce nu sunt evaluate

corespunzător reprezintă o problemă majoră cu repercursiuni pe termen lung.

In cazul managerilor resurse agricole însă impactul informațiilor transmise și receptionate la și de la nivelul

județean/regional respectiv strategic nu este influențat de cantitatea informațiilor transmise ci de calitatea

lor. Dinamica ecosistemelor, diversitatea amenințărilor și presiunilor, cadrul instituțional, interese de grup și

coaliții mai mult sau mai putin politice fac ca schimbul de informații credibile, fundamentate să fie extrem

de important iar transparentizarea întregului sistem atât cel vertical cât și cel orizontal să fie element cheie

pe termen mediu și lung. Cu cât informațiile de la nivelul operațional sunt mai reale și obiective cu atât

răspunsul nivelului strategic este mai apropiat calitativ de cerințele nivelului operațional, iar funcționalitatea

răspunsului fiind astfel garantată.

23

Predoiu G., Ungurean S. 2010 .Analysis of the institutional frame regarding the bear management in Romanian conditions. Bulletin of the Transilvania University of Braşov, Ser. VII, Social Sc., Vol. 3(52) 24

Sir Winston Leonard Spencer Churchill (n. 30.11.1874-d. 24 ianuarie 1965) – om politic britanic, prim-ministru al Regatului Unit între anii 1940-1945 și 1951-1955.

Page 70: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 70 of 94

Cum funcționează fluxul de informații (cine transmite catre cine? / când? / eventual cum?)

Principala direcție a fluxului informațional este de la nivelurile inferioare către nivelurile superioare, acesta

fiind guvernat de prevederi legale sau administrative. Cu toate acestea, în practică se întâmplă ca

informațiile se fie furnizate strict la cerere și nu periodic, fapt ce ar permite o urmărire activă a evoluției

trendurilor.

Din perspectiva periodicității schimbului de informații recomandăm ca minimul de informații ce trebuie

comunicat între entitățiile ce funcționează la nivelul operațional să fie realizat :

- Anual sau la solicitare - informații cu caracter tehnic descriptiv al resursei gestionate

- Anual sau la solicitare - informații cu caracter tehnic privind utilizarea resursei.

- Odată la cinci ani sau la solicitare - informații cu caracter tehnic privind planificarea

managementului

4.2.3. Informații de interes pentru celalalte sectoare de gestionare a resurselor naturale

De ce este necesar acest schimb de informații?

Relația cu celelalte sectoare a fost deja prezentată anterior, relațiile de dependență fiind definite de către

funcționalitatea ecosistemelor. Ce rămâne de stabilit este dacă managerii celorlalte resurse au conștiința

rolului activităților lor în conservarea valorii resurselor agricole. Putem adminte în parte că, în lipsa unor

informări obiective și corecte, managerii de păduri sau ape vor lua totuși în considerare adaptarea

planificăriilor și a activitățiilor din propriul lor domeniu de interes la obiectivele generate de managementul

agricol. Aceste situații sunt însă excepționale și sunt datorate relațiilor personale și nu instituționale.

Frecvent ”buna colaborare inter-instituțională” se bazează pe relații personale care dispar odată cu

dispariția persoanelor, colaborarea fiind în fond una falsă, deși trebuie să recunoaștem că uneori a dat

rezultate.

Comunicarea cu celelalte sectoare nu doar că nu poate fi evitată ci este chiar necesară în vederea integrării

măsurilor de management a resurselor agricole, iar ea trebuie să se desfășoare la nivel instituțional, oficial.

Ce informații trebuie transmise?

În general celelalte sectoare de activitate sunt foarte sensibile la informațiile cu caracter tehnic privind

resursele agricole, ținând cont de impactul considerabil al acestui sector. În situația concretă, măsurile de

management a resurselor agricole sunt adesa supuse presiunilor de restricții din partea celorlalte sectoare.

Necesitatea protecției unei resurse ca stimul, generează un răspuns din partea gestionarilor altor resurse.

Deoarece în majoritatea situațiilor un răspuns negativ nu este unul acceptabil, principala ”armă” este

asigurarea unei informări precise și coerente, identificând modul și contextul favorabil în care ea poate avea

loc. Această componentă informațională este cea mai complicată, însă din perspectiva integrării obiectivelor

din alte domenii este cea mai importantă.

Informațiile minime ce trebuie transmise pot fi clasificate în :

- Informații cu caracter tehnic descriptiv al resursei gestionate: specii gestionate, necesitățiile

ecologice ale speciilor, dinamică în timp și spațiu, indici calitativi (compoziția floristică, date

pedologice), etc.

- Informații cu caracter tehnic privind utilizarea resursei: venituri din utilizarea resursei, venituri din

agro-turism, impactul economic și social al activității, studii de impact etc.

- Informații cu caracter tehnic privind planificarea managementului: planuri de management al ariilor

Page 71: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 71 of 94

naturale protejate, planuri de management ale fondurilor agricole, rapoarte și studii cu caracter

tehnic și științific realizate la nivel regional sau național

Cum funcționează fluxul de informații?

Un instrument puternic în realizarea schimbului de informații este procedura SEA25 ce creează cadrul

instituțional necesar schimbului de informații și integrarea obiectivelor26. Procesele participative de

elaborarea planurilor de management27 pentru arii naturale protejate sunt de asemenea instrumente utile

în integrarea obiectivelor multisectoriale.

Deoarece fluxul de informații nu este unul permanent este esențial ca informația transmisă de gestionarii

de resurse să fie prezentată corespunzător, într-un format accesibil celorlalți factori interesați. Trebuie luată

în considerare și realitatea că fiecare gestionar de resursă va încerca să demonstreze că domeniul propriu

este prioritar și chiar indispensabil societății, economiei locale, regionale și naționale după caz și nu în

ultimul rând siguranței naționale, iar utilizarea se face cât se poate de durabil. Abordarea conduce la

blocarea fluxului informațional, respectiv la blocarea adoptării unor măsuri acceptabile de către toți factorii

interesați. Gestionarii de resurse agricole nu fac excepție de la cele precizate anterior. Orice solicitare de

natură informațională sau managerială trebuie justificată obiectiv, cu informații coerente, cu identificarea

problemei sau a obiectivelor, analiza soluțiilor sau măsurilor, fără exagerări, pe cât posibil utilizând

informațiile din planurile sau strategiile sectoriale și din documentații cu caracter tehnic și științific.

4.3. Integrarea prin implicarea factorilor interesați

O etapă importantă în etapa de preplanificare o constituie inițierea procesului participativ în planificare

strategică prin identificarea și analiza factorilor interesați. Acest lucru trebuie realizat în detaliu de către

fiecare entitate care coordonează procesul de planificare. Tabelul de mai jos arată doar cu titlu informativ

principalele grupuri de factori interesați ce ar trebui luați în considerare la fiecare nivel de planificare

strategică.

Tabelul nr. 11 - Posibili factori interesați

Nivel Factori interesați Rol din perspectiva planificării în domeniul

managementului resurelor agricole

Local

(UAT-uri)

Primării, Consilii Locale Trebuie să țină cont de resursă în planificare locală

Proprietari (Țăranii, fermieri,

agricultori, Obști,

composesorate, asociații,

cooperative, grupuri de

producători, instituții de cult)

Sunt influențați în mod direct de strategia de dezvoltare din

sector, care definește prioritățile din sector, influențează

cererea și oferta și definește proritățile de finanțare

Administratori (Ocoale silvice, Ocoalele silvice prin activitatea lor pot influența factori

25

Strategic Environmental Assessment – Evaluare Strategică de Mediu – procedură administrativă de reglementare a planurilor și programelor desfășurată în baza Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului. În România este transpusă de Hotararea guvernului nr. 1076 din 8 iulie 2004 26

Vezi Ghid de planificare strategică elaborat în cadrul proiectului LIFE+ Comunicare și Informare ”Manageri Eficienți pentru o Natura 2000 eficientă” – EME Natura 2000 27

Vezi Proces de elaborare a planurilor de management pentru arii protejate din România, Michael R Appleton, http://www.mmediu.ro/protectia_naturii/biodiversitate/Proces_Elaborare_PMPA.pdf

Page 72: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 72 of 94

Nivel Factori interesați Rol din perspectiva planificării în domeniul

managementului resurelor agricole

Administratori de Arii

Protejate)

esențiali pentru producția agricolă (de ex: eroziune,

deșertificare, etc) și administratorii de AP trebuie să se

asigure că strategia sectorului răspunde obiectivelor de

conservare a biodiversității

Instituții de invațamânt și

cercetare Interesați în a contribui la dezvoltarea sectorului

Grupuri de Acțiune Locală Elaborează și implementează strategia locală fiind interesați

în promovarea priorităților lor în strategia sectorială

Societatea civilă (familii, ONG-

uri cu sau fără personalitate

juridică)

Nivelul lor de trai este direct afectat de strategie

Agenți economici

(procesatori)

Direc dependenți de calitatea și cantitatea resurselor din

sector

Județean Agenții de mediu județene Să fie respectată legea

Consiliu Județean Elaborează și implementează strategie județeană, dau

acordurile pe PUG, PUZ, etc

Organismele Intermediare

(OJPDRP) și Agențiile de plăți

MADR (APIA și APDRP)

Sprijină/implementează strategia

Asociațiile de Dezvoltare

Intracomunitară Interesate în implementarea strategiilor de mediu

Societate civilă (ONG-uri

județene, etc.) Nivelul lor de trai este direct afectat de strategia

Regional ADR Participă la elaborare și implementare strategie

Centrul Regional pentru

Dezvoltare Rurală și Pescuit

(CRDRP)

Sprijină/implementează strategia

Național Guvernul României Elaborează Planul Național de Dezvoltare

MADR Elaborează , evaluează, monitorizează, auditează strategia

sectorială

MDRT Elaborează , evaluează, monitorizează, auditează strategia

sectorială

Consultarea factorilor interesați este definitorie pentru calitatea strategiei și eficiența planului de acțiuni.

Deși un proces care poate dura destul de mult, este, coform literaturii și practicii de specialitate, cea mai

scurtă cale pentru îndeplinirea obiectivelor. Implicarea celor afectați de o necesitate de dezvoltare câștigă

de fapt timp prin câștigul suportului. Mai multe informații despre integrarea factorilor interesați găsiți în

ghidul pe planificare.

Page 73: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 73 of 94

La momentul actual, în sectorul agricol, elaborarea unei strategii, așa cum s-a punctat și în capitolul 3 nu

reflectă o reprezentare democratică a părților potențial afectate de noile direcții dorite a fi trasate.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale doar ce a început să-și crească capacitatea administrativă în

domeniul managementului strategic în anul 201228 . Momentan, analiza diagnostic pe domeniul agricol se

face conform procedurilor: corelarea între INS, APL-uri, de către firme de consultanță. Se face SWOT, se

stabilesc priorități și apoi planuri de acțiune transmise nivelului tactic

Ca exemplu de flux informațional (investiții și servicii), care poate fi luat ca un caz de bună practică și

adaptat este fluxul de depunere și implementarea unui proiect depus de un beneficiar la un GAL teritorial:

Beneficiar-GAL-OJPDRP(CRPDRP)-Beneficiar, unde: GAL este Grupul de Acțiune Locală, OJPDRP este Oficiul

Județean Plăți Dezvoltare Rurală și Pescuit, CRPDRP este Centrul Regional Plăți Dezvoltare Rurală și Pescuit.

Pentru proiecte de investiții-vezi fluxul în Anexa 3 (sursa : MADR-PNDR-vers. XI)

28

http://www.madr.ro/ro/planificare-strategica-pentru-administratia-agricola.html, accesat 30 martie 2014

Page 74: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 74 of 94

5. PAȘI DE URMAT pentru o abordare integrată a planificării strategice a managementului

resurselor agricole

Pentru o gestionare coerentă a parimoniului agricol, planificarea ar trebui să vizeze încorporarea nevoilor și

resurselor din teritoriu (ale comunităților, așadar) în viziunea de dezvoltare sectoriala.

5.1. Pași de urmat în elaborarea planurilor aparținând nivelului local / zonal

1.1. În domeniul agricol nu se face planificare sectorială la nivel local.

1.2. Planurile administrativ teritoriale locale includ doar câteva aspecte legate de agricultură fără a lua

în calcul cei 3 piloni ai dezvoltării.

1.3. La nivel zonal GAL-urile includ în planurile strategice pe care le elaborează aspecte legate de

agricultură, referitor în principal la utilizarea resurselor terenuri agricole din microregiunea

apartinatoare

Planul de management al ariei naturale protejate

Document impus de către legislația în domeniul ariilor naturale protejate, are rolul de a defini obiectivele de

conservare pentru aria naturală protejată și speciile și habitatele ce fac obiectul conservării, de a planifica

soluții pentru reducerea presiunilor și amenițărilor ce atentează la integritatea ariei naturale protejate, de a

stabilii măsuri de management pentru atingerea obiectivelor stabilite. Cele precizate nu sunt însă singurele

aspecte ce stau sub umbrela planului de management al unei arii naturale protejate. Funcție de categoria

de arie naturală protejată, planul de management include și aspecte privind utilizarea resurselor naturale,

dezvoltarea comunitățiilor, propuneri de schimbări de categorii de folosință. Planul de management al unei

arii naturale protejate este un document integrator îndeosebi pentru acele categorii de arii naturale

protejate în care intervenția umană este permisă sau dezvoltarea durabilă promovată ca element cheie al

managementului biodiversității. Nu este de dorit ca vânătoarea și cultura vânatului să fie asimilate ca

presiuni sau amenințări atunci când vorbim de speciile de faună din cadrul ariilor naturale protejate.

Indiferent de tipul de plan este important ca managerul de faună să parcurgă un minim de etape

(prezentate în tabelul 11), procesul putând fi însă adaptat funcție de resursele disponibile, timpul alocat,

etc.

Tabelul nr. 12 - Etapele planificării strategice la nivel local / zonal

Pasul Acțiunea Livrabilă/Rezultat Indicatori de proces și

de rezultat

Aplicabil

pentru*

/responabil

Etapa 0: ORGANIZARE (PREPLANIFICARE)

0. Organizarea,

formalizarea procesului

de planificare

Decizia internă de lansare a

procesului

Existența unei

metodologii si a

calendarului de

planificare (etape,

proceduri),

Resurse alocate

(umane, materiale,

financiare),

Initiatorul

procesului si

parteneri

Page 75: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 75 of 94

Pasul Acțiunea Livrabilă/Rezultat Indicatori de proces și

de rezultat

Aplicabil

pentru*

/responabil

Parti interesate

identificate si

implicate in procesul

de planificare,

Imagine publica a

procesului de

planificare asigurata

Etapa I: EVALUARE A SITUAȚIEI EXISTENTE

1 Identificare valoarea

economică a resursei

agricole.

Este importantă în

fundamentarea

importanței economice

a organizației in

dezvoltarea durabilă a

zonei in care activează.

Evidențe privind veniturile

obținute – este util a fi întocmit

anual.

Venituri din produse

(lapte, culturi)

comercilizate –

lei/an/produs

Venituri servicii

turistice – număr

turiști x valoare medie

servicii oferite

lei/turist

Venituri aduse

bugetului de stat/local

– lei/an

Venituri investite

managerul de

resursă

agricolă

2 Identificare valoarea

socială a resursei

agricole gestionate.

Este importantă în

fundamentarea rolului

organizației ca element

social in dezvoltarea

durabilă a zonei în care

activează.

Evidențe privind persoane

angajate, activități culturale sau

sociale organizate

Număr salariați

(inclusiv zilieri) –

persoane/an

Contribuții sociale

plătite – lei/an

Număr evenimente

culturale sociale

implementate –

evenimente/an

managerul de

resursă

agricolă

3 Identificare valoarea de

mediu a resursei

agricole gestionate.

Este importantă în

fundamentarea

necesității integrării

domenilor în vederea

conservării

biodiversității.

Studii/rapoarte privind starea

habitatelor și speciile prezente

și caracterizarea populațiilor.

Este extrem de important ca

managerul de resursă să

centralizeze într-un raport

anual informațiile tehnice

descriptive privind resursa,

colectate din teren, fiind astfel

asigurată coerența și

Indici de

biodiversitate. Trendul

populațiilor speciilor

(atenție a nu se

confunda cu

fluctuațiile).

Spor natural.

Suprafața habitat

favorabil

managerul de

arie protejată

Page 76: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 76 of 94

Pasul Acțiunea Livrabilă/Rezultat Indicatori de proces și

de rezultat

Aplicabil

pentru*

/responabil

integritatea informațiilor.

4 Realizarea analizei

SWOT a

managementului

rersursei

Tablou complet asupra

domeniului și situației prezente

Analiză SWOT

Analiza Strategică

managerul de

resursă, de

arie protejată,

GAL, CL

5 Identifică sectoarele ce

trebuie integrate în

relație cu fondul agricol.

Evidențe a tipurilor de utilizare

a terenurilor pe suprafața

administrată

Tipuri de folosință

raportate la întreaga

suprafață ce face

obiectul

managementului

Suprapunere cu arii

protejate (%)

Suprapunere cu zone

de restricții privind

managementul faunei

( %)

managerul de

resursă, de

arie protejată,

GAL, CL

6 Identificare factori

interesați la nivel

operațional, tactic și

strategic

Listă factori interesați și rolul

lor în procesul de planificare și

implementare

Lista factori interesați,

cu persoane de

contact și expertiza

acestora

managerul de

arie protejată,

GAL, CL

7 Stabilește setul de

informații necesar

pentru realizarea

planului

Structura document cu schița

informațiilor ce trebuie

colectate, obținute și integrate

Set de informații ce

pot fi obținute cu/din

resurse proprii

Set de informații

pentru care este

necesar suportul altor

factori interesați

managerul de

arie protejată,

GAL, CL

Etapa II: STRATEGIA (viziune/ misiune/ obiective/ măsuri)

1 Demararea procesului

de planificare

Anunț, inregistrare procedură,

informare factori interesați

Informarea factorilor

interesați privind

demararea procesului

de realizare plan

managerul de

arie protejată,

GAL, CL

2 Organizare grup de

lucru pentru realizare

plan

Grup de lucru constituit Membri desemnați

din partea factorilor

interesați la grupul de

lucru

managerul de

arie protejată,

GAL, CL

3 Definirea viziunii și a

obiectivelor planului

Integrarea obiectivelor privind

managementul faunei

Viziunea planului

definită

Obiective SMART

stabilite

Grupul de

lucru

Page 77: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 77 of 94

Pasul Acțiunea Livrabilă/Rezultat Indicatori de proces și

de rezultat

Aplicabil

pentru*

/responabil

4 Dezvoltare măsuri

necesare pentru

atingerea obiectivelor

Corelarea măsurilor cu alte

planuri sectoriale

Măsuri acceptate de

grupul de lucru

Grupul de

lucru

Etapa III: PLANUL DE ACȚIUNI (acțiuni/ proiecte, prioritizare, bugetare)

1 Dezvoltare acțiuni și

indicatori de rezultat

Detalierea acțiunilor,

prioritizarea acestora

Acțiuni stabilite in

timp și spațiu

Indicatori măsurabili

stabiliti

Grupul de

lucru

2 Planificare resurse Estimarea resurselor necesare Buget estimativ

Resurse logistice

necesare

Managerul de

faună

3 Dezbaterea publică a

planului în afara

grupului de lucru

Asigurarea transparenței și

integrarea diferitelor opinii

Propuneri de

modificare a

obiectivelor și

măsurilor

managerul de

arie protejată,

GAL, CL

4 Parcurgerea

procedurilor de avizare,

adoptare a planului

Plan de management a resursei Planul de

management

avizat/adoptat

managerul de

arie protejată,

GAL, CL

Etapa IV: MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA IMPLEMENTĂRII

1 Implementarea planului Rapoarte de activitate Activități finalizate

managerul de

arie protejată,

GAL, CL

2 Monitorizarea planului Rapoarte de monitorizare Evaluare indicatori de

rezultat propusi in

cadrul planului

managerul de

arie protejată,

GAL, CL

Etapa V: INITIEREA POLITICII PUBLICE, OFICIALE ALE ORGANIZATIEI DE DEZVOLTARE A RESURSEI

1 Asumarea publica a

rezultatelor procesului

de planificare strategica

Decizia formala de aprobare a

strategiei

Hotarare/ decizie

interna de aprobare a

documentului

strategiei

Initiatorul/

beneficiarul

planificarii

Page 78: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 78 of 94

5.2. Pași de urmat în elaborarea planurilor aparținând nivelului județean / regional

Tabelul nr. 12 - Etapele planificării strategice la nivel judetean / regional

Pasul Acțiunea Livrabilă/Rezultat Indicatori de proces și

de rezultat

Aplicabil

pentru*

/responabil

Etapa 0: ORGANIZARE (PREPLANIFICARE)

1. Organizarea,

formalizarea

procesului de

planificare

Decizia internă de lansare a

procesului

Existența unei

metodologii si a

calendarului de

planificare (etape,

proceduri),

Resurse alocate (umane,

materiale, financiare),

Părți interesate

identificate și implicate

în procesul de

planificare,

Imagine publică a

procesului de planificare

asigurata

Initiatorul

procesului si

parteneri

Etapa I: EVALUARE A SITUAȚIEI EXISTENTE

1 Identificare

valoarea

economică a

resursei agricole.

Este importantă

în

fundamentarea

importanței

economice a

organizației in

dezvoltarea

durabilă a zonei

in care

activează.

Evidențe privind veniturile obținute –

este util a fi întocmit anual.

Venituri din produse

(lapte, culturi)

comercilizate –

lei/an/produs

Venituri servicii turistice

– număr turiști x valoare

medie servicii oferite

lei/turist

Venituri aduse bugetului

de stat/local – lei/an

Venituri investite

managerul

de resursă

agricolă

2 Identificare

valoarea socială

a resursei

agricole

gestionate.

Este importantă

Evidențe privind persoane angajate,

activități culturale sau sociale

organizate

Număr salariați (inclusiv

zilieri) – persoane/an

Contribuții sociale

plătite – lei/an

Număr evenimente

culturale sociale

implementate –

managerul

de resursă

agricolă

Page 79: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 79 of 94

Pasul Acțiunea Livrabilă/Rezultat Indicatori de proces și

de rezultat

Aplicabil

pentru*

/responabil

în

fundamentarea

rolului

organizației ca

element social in

dezvoltarea

durabilă a zonei

în care

activează.

evenimente/an

3 Identificare

valoarea de

mediu a resursei

agricole

gestionate.

Este importantă

în

fundamentarea

necesității

integrării

domenilor în

vederea

conservării

biodiversității.

Studii/rapoarte privind starea

habitatelor și speciile prezente și

caracterizarea populațiilor.

Este extrem de important ca

managerul de resursă să centralizeze

într-un raport anual informațiile

tehnice descriptive privind resursa,

colectate din teren, fiind astfel

asigurată coerența și integritatea

informațiilor.

Indici de biodiversitate.

Trendul populațiilor

speciilor (atenție a nu se

confunda cu

fluctuațiile).

Spor natural.

Suprafața habitat

favorabil

managerul

de arie

protejată

4 Realizarea

analizei SWOT a

managementului

rersursei

Tablou complet asupra domeniului și

situației prezente

Analiză SWOT

Analiza Strategică

managerul

de resursă,

de arie

protejată,

GAL, DAJ

5 Identifică

sectoarele ce

trebuie integrate

în relație cu

fondul agricol.

Evidențe a tipurilor de utilizare a

terenurilor pe suprafața administrată

Tipuri de folosință

raportate la întreaga

suprafață ce face

obiectul

managementului

Suprapunere cu arii

protejate (%)

Suprapunere cu zone de

restricții privind

managementul faunei (

%)

managerul

de resursă,

de arie

protejată,

GAL, DAJ

6 Identificare Listă factori interesați și rolul lor în Lista factori interesați, managerul

Page 80: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 80 of 94

Pasul Acțiunea Livrabilă/Rezultat Indicatori de proces și

de rezultat

Aplicabil

pentru*

/responabil

factori interesați

la nivel

operațional,

tactic și strategic

procesul de planificare și

implementare

cu persoane de contact

și expertiza acestora

de arie

protejată,

GAL, DAJ

7 Stabilește setul

de informații

necesar pentru

realizarea

planului

Structura document cu schița

informațiilor ce trebuie colectate,

obținute și integrate

Set de informații ce pot

fi obținute cu/din

resurse proprii

Set de informații pentru

care este necesar

suportul altor factori

interesați

managerul

de arie

protejată,

GAL, DAJ

Etapa II: STRATEGIA (viziune/ misiune/ obiective/ măsuri)

1 Demararea

procesului de

planificare

Anunț, inregistrare procedură,

informare factori interesați

Informarea factorilor

interesați privind

demararea procesului

de realizare plan

managerul

de arie

protejată,

GAL, DAJ

2 Organizare grup

de lucru pentru

realizare plan

Grup de lucru constituit Membri desemnați din

partea factorilor

interesați la grupul de

lucru

managerul

de arie

protejată,

GAL, DAJ

3 Definirea viziunii

și a obiectivelor

planului

Integrarea obiectivelor privind

managementul faunei

Viziunea planului

definită

Obiective SMART

stabilite

Grupul de

lucru

4 Dezvoltare

măsuri necesare

pentru atingerea

obiectivelor

Corelarea măsurilor cu alte planuri

sectoriale

Măsuri acceptate de

grupul de lucru

Grupul de

lucru

Etapa III: PLANUL DE ACȚIUNI (acțiuni/ proiecte, prioritizare, bugetare)

1 Dezvoltare

acțiuni și

indicatori de

rezultat

Detalierea acțiunilor, prioritizarea

acestora

Acțiuni stabilite in timp

și spațiu

Indicatori măsurabili

stabiliti

Grupul de

lucru

2 Planificare

resurse

Estimarea resurselor necesare Buget estimativ

Resurse logistice

necesare

Managerul

de faună

3 Dezbaterea

publică a

planului în afara

grupului de

Asigurarea transparenței și integrarea

diferitelor opinii

Propuneri de modificare

a obiectivelor și

măsurilor

managerul

de arie

protejată,

GAL, DAJ

Page 81: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 81 of 94

Pasul Acțiunea Livrabilă/Rezultat Indicatori de proces și

de rezultat

Aplicabil

pentru*

/responabil

lucru

4 Parcurgerea

procedurilor de

avizare,

adoptare a

planului

Plan de management a resursei Planul de management

avizat/adoptat

managerul

de arie

protejată,

GAL, DAJ

Etapa IV: MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA IMPLEMENTĂRII

1 Implementarea

planului

Rapoarte de activitate Activități finalizate

managerul

de arie

protejată,DAJ

2 Monitorizarea

planului

Rapoarte de monitorizare Evaluare indicatori de

rezultat propusi in

cadrul planului

managerul

de arie

protejată,

DAJ

Etapa V: INITIEREA POLITICII PUBLICE, OFICIALE ALE ORGANIZATIEI DE DEZVOLTARE A RESURSEI

1 Asumarea

publica a

rezultatelor

procesului de

planificare

strategica

Decizia formala de aprobare a

strategiei

Hotarare/ decizie

interna de aprobare a

documentului strategiei

Initiatorul/

beneficiarul

planificarii

Page 82: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 82 of 94

5.3. Pași de urmat în planificarea strategică de nivel național

Tabelul nr. 13 - Etapele planificării strategice la nivel national

Pasul Acțiunea Livrabilă/Rezultat Indicatori de proces și de

rezultat

Aplicabil

pentru*

/responabil

Etapa 0: ORGANIZARE (PREPLANIFICARE)

1. Organizarea, formalizarea

procesului de planificare

Decizia internă de

lansare a procesului

Existența unei metodologii

si a calendarului de

planificare (etape,

proceduri),

Resurse alocate (umane,

materiale, financiare),

Parti interesate identificate

si implicate in procesul de

planificare,

Imagine publica a

procesului de planificare

asigurata

Initiatorul

procesului si

parteneri

Etapa I: EVALUARE A SITUAȚIEI EXISTENTE

1 Identificare valoarea

economică a resursei

agricole.

Este importantă în

fundamentarea

importanței economice a

organizației in dezvoltarea

durabilă a zonei in care

activează.

Evidențe privind

veniturile obținute –

este util a fi întocmit

anual.

Venituri din produse (lapte,

culturi) comercilizate –

lei/an/produs

Venituri servicii turistice –

număr turiști x valoare

medie servicii oferite

lei/turist

Venituri aduse bugetului de

stat/local – lei/an

Venituri investite

MADR

2 Identificare valoarea

socială a resursei agricole

gestionate.

Este importantă în

fundamentarea rolului

organizației ca element

social in dezvoltarea

durabilă a zonei în care

activează.

Evidențe privind

persoane angajate,

activități culturale sau

sociale organizate

Număr salariați (inclusiv

zilieri) – persoane/an

Contribuții sociale plătite –

lei/an

Număr evenimente

culturale sociale

implementate –

evenimente/an

MADR

3 Identificare valoarea de

mediu a resursei agricole

gestionate.

Studii/rapoarte privind

starea habitatelor și

speciile prezente și

caracterizarea

Indici de biodiversitate.

Trendul populațiilor

speciilor (atenție a nu se

confunda cu fluctuațiile).

MADR

Page 83: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 83 of 94

Pasul Acțiunea Livrabilă/Rezultat Indicatori de proces și de

rezultat

Aplicabil

pentru*

/responabil

Este importantă în

fundamentarea necesității

integrării domenilor în

vederea conservării

biodiversității.

populațiilor.

Este extrem de

important ca

managerul de resursă

să centralizeze într-un

raport anual

informațiile tehnice

descriptive privind

resursa, colectate din

teren, fiind astfel

asigurată coerența și

integritatea

informațiilor.

Spor natural.

Suprafața habitat favorabil

4 Realizarea analizei SWOT a

managementului rersursei

Tablou complet asupra

domeniului și situației

prezente

Analiză SWOT

Analiza Strategică

MADR

5 Identifică sectoarele ce

trebuie integrate în relație

cu fondul agricol.

Evidențe a tipurilor de

utilizare a terenurilor

pe suprafața

administrată

Tipuri de folosință raportate

la întreaga suprafață ce face

obiectul managementului

Suprapunere cu arii

protejate (%)

Suprapunere cu zone de

restricții privind

managementul faunei ( %)

MADR

6 Identificare factori

interesați la nivel

operațional, tactic și

strategic

Listă factori interesați și

rolul lor în procesul de

planificare și

implementare

Lista factori interesați, cu

persoane de contact și

expertiza acestora

MADR

7 Stabilește setul de

informații necesar pentru

realizarea planului

Structura document cu

schița informațiilor ce

trebuie colectate,

obținute și integrate

Set de informații ce pot fi

obținute cu/din resurse

proprii

Set de informații pentru

care este necesar suportul

altor factori interesați

MADR

Etapa II: STRATEGIA (viziune/ misiune/ obiective/ măsuri)

1 Demararea procesului de

planificare

Anunț, inregistrare

procedură, informare

factori interesați

Informarea factorilor

interesați privind

demararea procesului de

realizare plan

MADR

2 Organizare grup de lucru Grup de lucru Membri desemnați din MADR

Page 84: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 84 of 94

Pasul Acțiunea Livrabilă/Rezultat Indicatori de proces și de

rezultat

Aplicabil

pentru*

/responabil

pentru realizare plan constituit partea factorilor interesați

la grupul de lucru

3 Definirea viziunii și a

obiectivelor planului

Integrarea obiectivelor

privind managementul

faunei

Viziunea planului definită

Obiective SMART stabilite

MADR

4 Dezvoltare măsuri

necesare pentru atingerea

obiectivelor

Corelarea măsurilor cu

alte planuri sectoriale

Măsuri acceptate de grupul

de lucru

MADR

Etapa III: PLANUL DE ACȚIUNI (acțiuni/ proiecte, prioritizare, bugetare)

1 Dezvoltare acțiuni și

indicatori de rezultat

Detalierea acțiunilor,

prioritizarea acestora

Acțiuni stabilite in timp și

spațiu

Indicatori măsurabili

stabiliti

MADR

2 Planificare resurse Estimarea resurselor

necesare

Buget estimativ

Resurse logistice necesare

MADR

3 Dezbaterea publică a

planului în afara grupului

de lucru

Asigurarea

transparenței și

integrarea diferitelor

opinii

Propuneri de modificare a

obiectivelor și măsurilor

MADR

4 Parcurgerea procedurilor

de avizare, adoptare a

planului

Plan de management a

resursei

Planul de management

avizat/adoptat

MADR

Etapa IV: MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA IMPLEMENTĂRII

1 Implementarea planului Rapoarte de activitate Activități finalizate

MADR

2 Monitorizarea planului Rapoarte de

monitorizare

Evaluare indicatori de

rezultat propusi in cadrul

planului

MADR

Etapa V: INITIEREA POLITICII PUBLICE, OFICIALE ALE ORGANIZATIEI DE DEZVOLTARE A RESURSEI

1 Asumarea publica a

rezultatelor procesului de

planificare strategica

Decizia formala de

aprobare a strategiei

Hotarare/ decizie interna

de aprobare a

documentului strategiei

MADR

5.4. Informații cheie de identificat / colectat pentru etapa I de evaluare a situației existente

Pentru a ilustra mai bine modul în care trebuie gândită abordarea integrată în planificare, acest capitol

prezintă câteva exemple / recomandări referitoare la informațiile care ar trebui colectate și analizate a

fundamenta strategia de management.

Page 85: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 85 of 94

Informația de obținut* De ce este necesară

De la ce instituție /

organizație se pot

obține

Observații

1. Arii protejate: limite,

zonare, administrator,

obiective

Măsurile de

management tebuie să

fie armonizate cu

obiectivele și măsurile

de management din

AP

- Administratorii AP

- APM

Este posibil ca unele AP să

nu aibă administratori

desemnați, fiind în

responsabilitatea directă a

APM

2. Informații privind fondul

agricol (exploatarea

terenurilor agricole,

producția agricolă,

zootehnia, procesarea,

utilizarea pesticidelor, șa)

Necesare pentru

stabilirea zonelor de

protecție, de rănire a

faunei sălbatice și a

celor de liniște

- DAJ

- INS

- Consilii locale

3. Starea și calitatea

corpurilor de apă

Identificarea

potențialelor probleme

legate starea lor în

scopul utilizării în

activitatea agricolă

APM

4. Informații legate

resursele umane (date

demografice și economice)

Cunoașterea

capitalului social local

este important

planificarea

investițiilor și a

activității

- Primărie

- INS

5. Obiective și trasee

turistice de pe teritoriul

fondului agricol

Sunt zone de potențial

deranj sau dezvoltare

non-agricolă

- Consiliul Județean

(trasee turistie

omologate)

- Administratori de

AP

- Salvamont

- Asociații turistice

6. Programe proiecte de

infrastructură și de investiții

Potențial impact

negativ: fragmentare

de habitate, deranj

- CL,

- CJ

*Toate informațiile se obțin pentru teritoriul agricol supus planificarii, dar în cazul în care o anumită

informație este importantă și pentru zone din afaralui, acest lucru se menționează în paranteză.

Dacă informațiile se colectează în mod corespunzător, ele vor furniza date și pentru:

- analiza factorilor interesați

- stabilirea / estimarea amenințărilor la adresa resurselor agricole

Page 86: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 86 of 94

Se recomandă ca înainte de a se începe colectarea propriu-zisă, să se stabilească foarte clar ce fel de

informații sunt necesare, la ce se vor folosi și în ce format se vor colecta. Formatul este foarte important mai

ales în cazul informațiilor care vor intra în sistemul de monitorizare și dacă se dorește o transpunere a

informației în format electronic (inclusiv în GIS).

Page 87: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 87 of 94

Anexa 1 - Stabilirea presiunilor și amenințărilor la adresa resurselor agricole

Presiunile și amenințările sunt specifice fiecărei zone, fiind caracterizate de intensități și efecte diferite. În

acest capitol se prezintă posibilele presiuni și amenințări la adresa resurselor utilizând clasificarea IUCN29

pentru presiuni și amenințări. Această clasificare acceptată la nivel internațional în domeniul

managementului ariilor protejate, permite o analiză mai ușoară a cauzelor și impactului pe care îl au

presiunile / amenințările asupra valorilor. Amenințările din Formularul Standard al siturilor Natura 2000, pot

fi ușor asimilate cu cele din clasificarea IUCN.. În clasificarea IUCN se face distincție între presiuni și

amenințări pentru a permite o mai bună planificae a măsurilor de management pentru a preveni/reduce

impactul acestora.

Presiunile apar/există ca urmare a acțiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme din trecut sau care

au loc în prezent și afectează în mod cumulat (efectul mai multor acțiuni și/sau fenomene) sau separat

viabilitatea pe termen lung sau mediu a resursei. Pentru analiza de mai jos s-au luat în calcul presiunile

identificate în present, respectiv în ultimii 5 ani.

Amenințările pot apărea ca urmare a acțiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme pe viitor,

putând afecta în mod cumulat (efectul mai multor acțiuni și/sau fenomene) sau separat viabilitatea pe

termen lung sau mediu a resursei. Definirea amenințărilor se face luând în calcul acțiuni umane viitoare sau

previzibile. Pentru analiza de mai jos s-au luat în calcul amenințările ce pot deriva în următorii 5 ani din

acțiuni umane în derulare sau previzibile și fenomene naturale extreme posibile.

Tabelul de mai jos redă principalele presiuni și amenințări prezentate la capitolul 1.2 în formatul

recomandat de IUCN.

O analiză detaliată a presiunilor și a amenințărilor la ar trebui să se facă la nivelul fiecărei unități de

management (arie naturală protejată), utilizând tabelul de mai jos:

Legendă:

Presiune / Amenințare minoră Presiune / Amenințare moderată Presiune / Amenințare majoră

necesită monitorizare dar nu şi

acțiuni specifice de management

necesită acțiuni specifice de

management cât mai curând

posibil

necesită acțiuni de management

cu prioritate

Cu impact mic Cu impact mediu Cu impact major

1 2 3

29

IUCN și categoriile de amenințări - …

Page 88: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 88 of 94

Amenințări la adresa (managementului) resurselor agricole:

TABEL IUCN

Amenințarea /

Presiunea

identificată

Valoarea

amenințată

(cât mai

specific

definită)

Explicații

(se precizează, dacă există date, și pe ce

zone se extinde sau se concentrează

amenințarea. Dacă este nevoie, separat

pentru valorile pentru care au relevanță

deosebită)

Nivel impact

estimat

prezent viitor

1. Dezvoltările rezidențiale şi comerciale.

1.1. Case şi aşezări

1.2. Zone comerciale

şi industriale

1.3. Infrastructură

pentru turism şi

recreere

2. Agricultură şi Acvacultură

2.1. Recolte anuale şi

perene, altele decât

lemnul

2.2. Plantații pentru

lemn şi celuloză

2.3. Creşterea

animalelor şi

zootehnia

2.4. Acvacultura de

apă dulce

3. Energie şi Minerit

3.1. Minerit şi

extracție

3.2. Producerea de

energie

- MHC, eoliene,

energie nucleară

4.1. Şosele şi căi

ferate

4.2. Rețele de utilități

şi servicii

(electricitate, cabluri,

conducte etc.)

5. Utilizarea resurselor biologice şi afectarea acestora

Page 89: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 89 of 94

Amenințarea /

Presiunea

identificată

Valoarea

amenințată

(cât mai

specific

definită)

Explicații

(se precizează, dacă există date, și pe ce

zone se extinde sau se concentrează

amenințarea. Dacă este nevoie, separat

pentru valorile pentru care au relevanță

deosebită)

Nivel impact

estimat

prezent viitor

5.1. Vânătoarea,

uciderea şi colectarea

animalelor terestre

(legal sau ilegal)

5.2. Colectarea

plantelor terestre şi a

produselor din plante

(altele decât lemnul)

5.3. Exploatare

forestieră şi

extragerea lemnului

6.1. Activități de

recreere şi turism

6.2. Alte forme de

perturbări

(pătrunderea ilegală,

accesul, vandalismul

etc.)

7. Modificări ale sistemelor naturale

7.1. Incendii şi

stingerea acestora

7.2. Baraje,

management

hidrologic şi

gestionarea /

utilizarea resurselor

de apă - desecări

7.3. Alte intervenții

care duc la: creşterea

fragmentării, Izolarea

de alte habitate

naturale, alte Impact

ecologice

8. Specii şi gene invazive şi alte specii şi gene problematice

8.1. Plante invazive

străine / care nu sunt

native

Page 90: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 90 of 94

Amenințarea /

Presiunea

identificată

Valoarea

amenințată

(cât mai

specific

definită)

Explicații

(se precizează, dacă există date, și pe ce

zone se extinde sau se concentrează

amenințarea. Dacă este nevoie, separat

pentru valorile pentru care au relevanță

deosebită)

Nivel impact

estimat

prezent viitor

8.2. Agenți patogeni

8.3. Specii native

problematice

8.4. Hibridizarea

speciilor

9. Poluarea (provenită din surse din afara ariei sau generată în interiorul ariei protejate)

9.1. Ape uzate de la

gospodării şi din

canalizarea urbană

9.2. Ape uzate şi

canalizare de la

facilitățile din aria

protejată (de ex.

facilitățile turistice,

toalete etc.)

9.3. Efluenți şi

deversări din surse

industriale, miniere

sau militare

9.4. Efluenți din

agricultură şi

silvicultură (de ex.

îngrăşăminte şi

pesticide în exces)

9.5. Gunoi şi deşeuri

solide

9.6. Poluanți

atmosferici

10. Evenimente geologice

10.1. Eroziunea şi/sau

colmatarea/

depunerea de

materiale

11. Amenințări datorate schimbărilor climatice sau a altor fenomene climatice extreme

11.1. Secete

11.2. Furtuni şi

inundații

12. Amenințări la adresa valorilor sociale şi culturale specifice

Page 91: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 91 of 94

Amenințarea /

Presiunea

identificată

Valoarea

amenințată

(cât mai

specific

definită)

Explicații

(se precizează, dacă există date, și pe ce

zone se extinde sau se concentrează

amenințarea. Dacă este nevoie, separat

pentru valorile pentru care au relevanță

deosebită)

Nivel impact

estimat

prezent viitor

12.1. Pierderea

legăturilor culturale, a

cunoştințelor şi/sau a

practicilor de

management

tradiționale

Page 92: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 92 of 94

Anexa 2 - Studiu de caz

(Corespondență secțiunea 3.4.3.)

STUDIU DE CAZ Concluzii privind integrarea planurilor /planificării strategice în domeniul agricol

O analiză comparativă între:

a. o strategie națională: Planul Național de dezvoltare a României 2007-2013

b. o strategie regională: Planul de dezvoltare al Regiunii Centru 2007-2013

c. o strategie județeană: Strategia de dezvoltare a județului Brașov – orizonturi 2013 – 2020 – 2030

d. o strategie locală: 4. Strategia de dezvoltare socio-economică a comunei Laslea, județul Sibiu 2008 - 2013

În concluzie, integrarea principiilor de conservare a biodiversității în managementul resurselor agricole,

arată astfel:

Administrația subordonată MADR și MMSC nu se implică direct în planificarea teritorială. MAI

definește spațiul rural sau se aplică metodologia OECD. Zona rurală este formată din 2851 comune,

Legea 350/2001-privind amenajarea teritorială și urbanism și Legea 351/2001 referitoare la

aprobarea Planului Național der Amenajare Teritorială.

Nu există strategie de dezvoltare rurală (rezultă că nu sunt sunt luați în seamă toți factorii interesați,

ex: agricultorii cu mai puțin de 1 ha de teren, fermele de subzistență ; se merge pe platforme

politice; administrația MADR merge pe obiectivele și prioritatile stabilite la Bruxelles. Nu neapărat

se respectă Regulamentele europene, care pentru ferme sub 1 ha, nu au program.

Legislația este neclară sau chiar inexistentă

Principiile de dezvoltare durabilă nu sunt prea mult incluse în startegii sau planuri și nu sunt

operaționalizate

Discrepanță între capacitățile administrative la nivel național, regional și local

Stadiu incipient: administrațiile doar ce s-au familiarizat cu principiile cadru ale legislației europene

(toate planurile de dezvoltare locală cuprind introduceri generoase despre Tratatele importante ale

UE (Roma, Maastricht), Strategia Lisabona, Agenda 21, definirea conceptului de dezoltare durabilă,

de multe ori însă acestea rămân doar pe hârtie,

Administrațiile locale (comunale) nu au resurse pentru planificare integrată, iar principiul este

aproape inexistent în documentele lor (este posibil însă ca în practică să fie altfel)

Deși foarte la îndemână, agricultura ecologică nu este o prioritate de investiție considerentele de

protecție a mediului/ conservare a biodiversității nu sunt tratate împreună cu cele de dezvoltare a

agriculturii; de obicei acestea sunt puse în legătură cu agro-turismul – o percepție care trebuie

schimbată, turismul nu va putea fi o activitate care să susțină durabil o comunitate

Dificultăți în armonizarea planurilor de dezvoltare socio-economice cu interesele de conservare a

speciilor datorită suprafețelor mari ale siturilor care se întind pe mai multe circumscripții

Confuzii, încurcături birocratice deoarece, în momentul actual, limitele suprafețelor siturilor Natura

2000 nu se pot corela în hărțile administrative (PUG, PUZ, PUD) existent.

Page 93: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 93 of 94

Anexa 3

Page 94: CĂTRE O AGRICULTURĂ PRIETENOASĂ CU MEDIUL · resurselor agricole care reprezintă un eveniment (cauza) care determină pierderea din calitate și funcționalitate (impact) resimțită

Page 94 of 94

Bibliografie

AP (2014), Acordul de Parteneriat

ADEPT (2014), site-ul fundației ADEPT, accesat

ANEXĂ Linkuri utile

1. PNDR 2014-2020- Plăți pentru agro-mediu şi climă, descrierea fiecărei măsuri selectate

2. http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/dezbatere/fise-masuri/plati-

agro-mediu-si-clima-Draft-v.1-28.02.2014.pdf