Lenoid Dimov - Scrisori de dragoste, fragment [21]

2
1 / 2 [21] Vreau să-Ńi vorbesc despre dragoste. - Ce poate fi mai interesant? Universul Infinitul Tu Şi singurul om care te iubeşte. Şi acesta, sub povara universului, a infinitului şi a ta, nu mai poate tăcea şi-Ńi vorbeşte despre dragoste. Unii spun că dragostea e de mai multe feluri. - Ne e adevarat. - Dragostea e una şi indivizibilă. - Este adâncă. Este delicată. Este - mai ales - spontană. - Profunzimea, delicateŃea, spontaneitatea însa nu pot fi singurele ei atribuite [ale dragostei]. - Ele nu au nici o valoare dacă [când] nu sunt strânse în chinga statorniciei.- Mi-ai spus ca mă iubeşti. - Dar dragostea ta este adâncă? Să presupunem că eu aş fi un factor pasiv. - Adică n-aş face nimic ca să-Ńi stârnesc interesul. Sunt sigur că m-ai uita în 5 minute. - De aceea fac pe paiaŃa, fac versuri, scriu scrisori, creez împrejurări care te-ar putea scoate din ŃâŃâni, sunt când gelos când nepăsător, când bun când rău, când mincinos când sincer. - Şi dacă n-aş fi aşa? Te-aş pierde fără doar şi poate [fără putinŃă de întoarcere]. - Dar dragostea ta e delicată? Despre ce vorbim noi mai des? Despre Andrei, despre Andriuşa, despre Saşa, despre Mircea, [despre Cornel,] despre Eugen, despre Friedrich von Eulenspiegel, despre ...[lua-m-ar dracii] [De multe ori mă răneşti adânc] Uneori vorbim despre mine. - Şi atunci mă [răneşti adânc] simt foarte prost. - Dar dragostea ta este spontană? Mi-ai zvârlit vreodată braŃele în jurul gâtului? M-ai sărutat vreodată pe neaşteptate? Mi-ai vorbit vreodată mult şi pe nerăsuflate? Dar dragostea ta este statornică? Să nu mai vorbim. - Dar dragostea ta este? Nu, Lucia. Nu, nu, nu, nu, de-o mie de ori nu. Nu ma iubeşti. - Şi de ce? Să încercăm s-o lămurim. - Intâi să trecem la mine. - Şi s-o luăm tot asa, pe puncte. - Dragostea mea este adâncă. - Tu nesocoteşti speranŃele [nădejdile] mele cele mai îndreptăŃite. Şi tu eşti pentru mine icoană. - Tu te culci cu alŃii. -

description

 

Transcript of Lenoid Dimov - Scrisori de dragoste, fragment [21]

Page 1: Lenoid Dimov  - Scrisori de dragoste, fragment [21]

1 / 2

[21]

Vreau să-Ńi vorbesc despre dragoste. -

Ce poate fi mai interesant?

Universul

Infinitul

Tu

Şi singurul om care te iubeşte.

Şi acesta, sub povara universului, a infinitului şi a ta, nu mai poate tăcea şi-Ńi vorbeşte

despre dragoste.

Unii spun că dragostea e de mai multe feluri. -

Ne e adevarat. -

Dragostea e una şi indivizibilă. -

Este adâncă.

Este delicată.

Este - mai ales - spontană. -

Profunzimea, delicateŃea, spontaneitatea însa nu pot fi singurele ei atribuite [ale dragostei].

-

Ele nu au nici o valoare dacă [când] nu sunt strânse în chinga statorniciei.-

Mi-ai spus ca mă iubeşti. -

Dar dragostea ta este adâncă?

Să presupunem că eu aş fi un factor pasiv. -

Adică n-aş face nimic ca să-Ńi stârnesc interesul.

Sunt sigur că m-ai uita în 5 minute. -

De aceea fac pe paiaŃa, fac versuri, scriu scrisori, creez împrejurări care te-ar putea scoate

din ŃâŃâni, sunt când gelos când nepăsător, când bun când rău, când mincinos când sincer. -

Şi dacă n-aş fi aşa?

Te-aş pierde fără doar şi poate [fără putinŃă de întoarcere]. -

Dar dragostea ta e delicată?

Despre ce vorbim noi mai des?

Despre Andrei, despre Andriuşa, despre Saşa, despre Mircea, [despre Cornel,] despre

Eugen, despre Friedrich von Eulenspiegel, despre ...[lua-m-ar dracii]

[De multe ori mă răneşti adânc]

Uneori vorbim despre mine. -

Şi atunci mă [răneşti adânc] simt foarte prost. -

Dar dragostea ta este spontană?

Mi-ai zvârlit vreodată braŃele în jurul gâtului?

M-ai sărutat vreodată pe neaşteptate?

Mi-ai vorbit vreodată mult şi pe nerăsuflate?

Dar dragostea ta este statornică?

Să nu mai vorbim. -

Dar dragostea ta este?

Nu, Lucia. Nu, nu, nu, nu, de-o mie de ori nu.

Nu ma iubeşti. -

Şi de ce?

Să încercăm s-o lămurim. -

Intâi să trecem la mine. -

Şi s-o luăm tot asa, pe puncte. -

Dragostea mea este adâncă. -

Tu nesocoteşti speranŃele [nădejdile] mele cele mai îndreptăŃite.

Şi tu eşti pentru mine icoană. -

Tu te culci cu alŃii. -

Page 2: Lenoid Dimov  - Scrisori de dragoste, fragment [21]

2 / 2

Şi tu eşti pentru mine fecioară.

Tu iubeşti pe alŃii.

Şi eu numai că nu-Ńi fac scene, dar caut să fiu cât mai discret. -

Ai putea crede că sunt slab de înger.

Aş putea însă să mă suprim, dar mi-i dragostea prea adâncă. -

Şi iubirea mea e delicată. -

Ea te învăluie şi nu te atinge.

Ea te ocroteşte şi nu te supără.

Ea te distrează şi nu te face să plângi. -

Şi iubirea mea este statornică.

Nu mai e nevoie să demonstrez. -

Iată deci prima cauză a faptului că nu mă poŃi iubi:

Dragostea mea e prea puternică

łi-e teamă să nu te răstoarne. -

Dar, eu am scris versuri frumoase

Eu Ńi-am scris povesti interesante

Eu Ńi-am apărut aureolat în nimb de pară.

Şi atunci ai început să mă respecŃi. -

Iată o a doua cauză:

Respectul omoară dragostea, omoară entuziasmul spontaneităŃii, căldura, totul. -

Iată şi a treia pricină:

Oamenii iubesc în doua feluri.

Unii merg cu femeia la câmp, o dezbracă şi o posedă. -

Ei nu cunosc [ştiu] nimic mai bun decât a te culca cu o femeie.

Şi [Ei] au noroi în fundul sufletului lor.

Şi nenorocire Ńie [- aş zice eu -] dacă noroiul lor are spirit. -

Şi sunt oameni cărora nu le e frică să ia, dar nici nu cer -

Ei nu ştiu să posede

Ei ştiu să mângâie.

Ei nu inoportunează ci trec discreŃi, în umbra zidurilor. -

Ei nu urlă ci zâmbesc

Se vede ca Ńie iŃi plac cei dintâi. -

Şi acum fac o profesiune de credinŃă. -

Mi-eşti dragă. -

Chipul tau sălăsluieşte în inima mea şi nu cred ca aş putea simŃi o voluptate mai deplină ca

ceea [decât aceea] pe care o simt când confund chipul tău cu inima mea. -

Eu nu cunosc adevărul

[Dar vreau să-l cunosc]

Dar [Şi] uneori sunt foarte aproape de el. -

Crezi că ai mai putea întalni pe cineva care să fie mai [tot atât de] aproape?

Aştept. -

Aştept ca [dragostea] să nască în inima ta iubirea. -

Aştept ca iubirea ta să fie adâncă, delicată, statornică.

Aştept clipa când [mi] te vei uita în ochii mei şi-mi vei spune:

- Mi-s dragi multe lucruri, mi-s dragi oamenii, mi-i draga viaŃa, mi-s dragi stelele, mi-i drag

dansul, dar si mai dragă mi-e iubirea!

Şi atunci voi afla adevărul

Şi atunci Ńi-l voi putea spune şi Ńie. -

(Leonid Dimov - Scrisori de dragoste)