NAE IONESCU-Indreptar Ortodox (fragment)

14
Editura ARTEMTS Str. Piata Presei Libere nr. 1, C.P. 33, OP 120, Cod 013701 Sector 1, Bucuregti Tel./Fax:027:t!8 83 44 email: [email protected] web: www,semneartemis.ro Difuzare: Tel.lFax: O2l3LO 74 59, O2r 311 49 36 email: [email protected], [email protected] COMENZI ONLINE - sute de c6rli la un click distanfd - www.semneartemis.ro BucureSti NAE IONESCU ixUREPTAR ORTODOX 0 ARTEMIS

description

un fragment din volumul Îndreptar Ortodox

Transcript of NAE IONESCU-Indreptar Ortodox (fragment)

  • Editura ARTEMTSStr. Piata Presei Libere nr. 1,C.P. 33, OP 120, Cod 013701

    Sector 1, BucuregtiTel./Fax:027:t!8 83 44

    email: [email protected]: www,semneartemis.ro

    Difuzare:Tel.lFax: O2l3LO 74 59, O2r 311 49 36

    email: [email protected],[email protected]

    COMENZI ONLINE-

    sute de c6rli la un click distanfd -

    www.semneartemis.roBucureSti

    NAE IONESCU

    ixUREPTARORTODOX

    0ARTEMIS

  • II. BISERIcA gl Nrant(Ortodoxie 9i Ronrrinism)

    Biserica pranilorin substanliala sa lucrare, Introducere in Studiul

    !tt::"^,.yr,! Vechi.[Cem6uli t9221, o ""n"

    rara,-pfini J"sugestu ti deschizitoare de vaste perspective, profesorulAlexe ?rocopovici de la Cemiuf itubil"gt" ;;;;;;r*crcgtinismului in Dacia a coincis oare.u-

    "u in alifo_".J"

    no-aslre ca popor. Faptul este de cea mai mare insemnaAte.Crci naturat ci in asemenea imprejurEri _ i;;;;;'"h1"publici, in^plini prefaccre, nu putea sit aib6 nici un fcl je31arc.ext1ioa1 fixe - cregrinism"f ,a

    ", ,.n irparani.ni,

    ra nor prin activiratea precisd a unei ierarhii bisericesticonstituite, ci prin lucrarea stilruitoare, anonimAgi ;;l;;;;Ea unor

    -misionari despringi materialmente i. Uu- lo,canonictr, sau in orice civ neprezentana_o in cf,ip.*pr.iconttient gi eficace.-

    Aceasta explictr de ce ortodoxia noastri fltrtrneasci nu eatet o religie cu o biserici cheziguito*" u.r.aini.i.i oiuiales un fel de cosmologic,ln carecl*r."trr";; il;;#;;ortodoxe se hipostazea-tr ln realitali concrctc;l;;;;;cuvinte, cregtinismul a coborat ta noi in ,r.fiiaiif. irJA:ii

    ixnnrpmn oRToDoxale zilei, contribuind la crearea unui univers specificrominesc, obiectivat aga de caracteristic in folclorul nostru.

    Iar mai departe, aceasta explici de ce o credinltr aga devie gi de suslinuttr nu s-a completat in chip necesar cu oierarhie bisericeascl putemic inchegatl, cum au fost de pildicea rusi sau cea romano-catolicd; precum gi de ce slibiciuneaimpinsi uneori pini la inexistenli a acestei ierarhii nu a fostin stare si primejduiascA fermitatea religiozitilii noastrelarIneSri.

    Iati realitatea istorici- Poate ceva cam brutali 9i crudformulatd; dar realitate. Pe ea incearctr de doi ani foaia noastrisd clddeasci mai departe. Cregtinismul face parte integrantddin fiinta noastre nadonale. El inchide in potenlialitate oconceplie de viala $ o disciplina. Dar potenliditalile acesteartrm6n paralizate, ateta dmp cit conceplia de viald nu eformulatd, ca se poafii deveni izvor de valori culturale, iardisciplina nu se exteriorizeaza inr-un aparat ierarhic care stro impun5.

    Spre un sistem filomfic cu ba.r ortodoxi 9i spre obiserictr mAndri, curatd $i puternicit au mers, intr-onedezminliti continuitate, timp de doi ani, sfo4Irile noastre.Nu ca inspre nigte idealuri inventate de o congtiintildezrAdlcinati din wemea ei gi nelinigtiti, ci ca inspre onicesitate impusi organic de tradilia gi stnrcnra rasei noastre.

    Am izbutit? intrebarea este oarecum firi sens; cici noinu suntem cbnducjltorii unei mi9ctrri, ci numai reflexulunei stiri dc fapt

    ... Este bine totugi si adlugAm: rtflexul critic...

    8 Noiembrie 1926

  • 88 NAE IONESCT,'

    A fi ,,bun romin'

    Intimpinarca plini dc dorinfa sinceri a unei limuriri,pe care colegul meu de invilimAnt, dl. prof. Frollo, a publicat-o in aceasti foaie in aptrrarca rom6nilor catolici, ne di prilejulsil rcvenim asupra unor chestiuni pe care noi, la ,,Cuvantul,,,le socotim drept fundamentale. dl. Frollo se lntrabi surprini9i oarecum indurerat: de ce gi de unde lndfiirea unor ceicuriortodoxe impotriva romAnilor de confesiune romano-catolici? Adicd cum, un catolic nu poate ti un ,,bun rom6n ?$i nici nu mai agteapra rAspusul; cici dreptarea atitudinii d-sale li apare ca evidentit.-

    La prima impresie, -

    desigur! Dar numai la primaimprcsie. Ctrci, in fond. chcstiunea, a;a cum e pusA de dl,Frollo 9i in genere de toli romAnii catolici iau numaicatolicizanli, ese cu mult prea pulin precise" pnhu a puteacontribui la ltrmurirea problemci.

    In adcvtrr, oric6t de paradoxal s-ar ptrrea; toti rorndniicatolici sunt ln misuri a rIspundc victorios la intrebarea,daci un catolic poate fi un ,,bun rom6n". Niciunul ins6 nu seopregte la chestiunea mai simpli

    - dar cea revelanH

    - daci

    un catolic poate Ii ,,rom6n". Et pour cause! Cici a fi ,,bunromlin" este, sub raportul etnic

    i spiritual, mai pulin dec6t afi ,lomAn" pur ti simplu. Dar ceea ce ln adwar atingc mieailproblemei noastre, nu e chestiunea bunutui rom6n, ci aromtnului.

    Si ne llmurim. ",Bun

    romAn" este o noliune foarte vagi"foartc complicati gi foarte confuzl Ea incbide un etemiri& ralorificarc morale, unul de incadrare politicn qi, in ultimeanalizl, unul de apartcncnta spirituah.- -_Bercu Solomon, din t6rg de la pagcani, carc muncertede dimincap p6ni-n noapre, care igi plitcgte regular biru;le

    ixnnnrun oRToDoxgi respecti legile prii, carc a fost in rlzboi 9i gi-a implinitinsircinlrile cu convingerea ferml ci e dator si o faci, estedesigw un ,,bun romdn".

    Samuel Micu, ctrrturarul ardelean care a mers dupiinvifdturi la Rom4 a adus de acolo dovada latinitllii noastregi a contribuit, ca nimcni altul, la definirea, la delimitareacongtiinfci noastre nalionale, este iarSgi un ,,bun rom6n'. $itot aS4 pcnuu a ie line in istorie: Ion Britianu-tattrl, care aconstruit armatura statului romfncsc modcrn gi a urmerit, cuo puterc vie inci in copiii lui, instlpinirea mm6nilor asuprastatului $i avuliei din cuprinsul lui, a fost un ,,bun romdn".,,Buni romAni" toli acegti tei, fern indoiale

    ',Dar 9i romftri?'Aici e nodul chestiunii. Sl nu mai vorbim de Bersu Solomon,seracul,

    - degi poate cel mai patetic dintre toli. k el situalia

    e clar* ,,bun rom6n", adici: bun cetilcan al statului romAn,in cea mai largtr accepliune a cuvrintului. Pcntru asla ins5"nu e nevoie se fii numaidecft romir; nu? Dupl cum nu eBercu Solomon; degi nu esre exclus ca accsa sa f mrdt inrizboi, cu linigtea deta$at! gi lipsiti de rctorisur a celor careau congtiinla implinirii unei daOrii fap dc o realitafe colectirdcare ii inglobcazi 9i li depngegte.

    Cazul lui Samuel Micu c ceva mai complica Ciluglrulacesta papistag este unul din ctitorii congtiinlei romencgti.S-ar putea oare pune Ia lndoiali romAnismul lui? $i totuSi,se poate. Eu nu vreau si cercetcz aici, daci Samuel Micu afost sau nu romen cu adevtrrat. Cred insa ce pot afirma ci nue nevoie str fii rom6n, ca str frci ce a flcut Micu.

    lattr, mai anul Eecut nc-a cercetat aici, in Bucuregti, unenglez, colonelul Wedgwood. Wedgwood cste un englcz dcbagtinA Neamul lui fabrice po4elanuri dc vreo dou! srtc deani. Colonelul nostru este hse . . . ziarist. Poatc cI pufinioameni au ficut, pentru congtiinla etnice li pcntru

    89

  • NAE IONESCU

    na[ionalismul evrcu, c6t a realizat Wedgwood, accst sleruitor9i ind arirn ic mi I itanr al sio n ismut d. C;.;il-;;;;1il;

    Dactr ar fi locuit in palesrina, ar fi fort, aoig"i, "l;_-,i;;evreu". Esre el insi, pentru asta, 9i evreu? E"tdil;;;i--'

    revendici pentu ei _calitatca de a li,,Uuni;;11;.;;;zu vicl des Guten. Noi ne-am m"lt

    'ni ";J;;;ffi

    latt, deci, cum cazul lui Samuel Micu J""i". i..*fan,.Mai rdmAnc cel al lui lon Brerianu_t.tef . L_.rJf"f

    colonelului Wcdgwood este gi aici h",ar*;. a; ;;i';;ca ctsi nu epuizeze fonaul ctrestiuni;J;;;ri##il.-

    E inconrestabil ct lon Bratianu a ,"iaJ;.;;.;voi st fii rom6n nu insernneazit insl *

    "

    fr -.ar. a ji.rnfrlnsemneazi o stare naturala, o formufa Je e;;ffi;;existerlei din care decurg prin insagi desfasurare" u.i

    anumrre-ronne. Un bob de gr6u, dacl il ingropi i" perna"ij'dumezealt, incol;egte gi dl fir. Un

    "numiif,i "u;;;;;::3:l15-.1r1*T, mai dinainte der",. inata;;;"rbl;,r#tura bobului de gniu. A$a se petrec 9i .u,,rornaoi.;io*iiA fi roman insemn eaza a ai,, o -,i.iii pia,n"i;, ffi;:dccurg cu necesitate absolut?l anumite

    "ir"dt"l ;;;st-r}..Voinla noastrtr nu arc nimic de zis in "".

    6Jr;r."i;L.pcnhu ce noi nu ne purcm deplgi to "hip "o;;l;;;;lngin_e decllt incerlnd a mri dili-i"$i; Ee""" Pe rrvr

    -

    Prin urmarc: Ion Bratianu-tattrl a construit statul nostrumodern. Este acest stat in adevfu romen.r.f p".a aa .tuniidesigur, Brlttianu a fost in

    "a"uur ioi-an. ;ffi;;s;,ii

    nostru modem nu e cu adevtrrat romanescf arunci iucnrif,se.schimbi: Ion Brittianu a fost,,bun,o.a";; Ji.a u i'*i::1.1b-T" intentiuni pentru poporut 9i ,o,ur nlr*,1H-:l-".T11 "" a fost. Dupn cum nu e grAu slmenla caresraryetre pnn a purta un spic de orz.

    Iar2t deci adevilranrl cadru al problemei. Catoticii ronrrini

    ixnnrpun oRToDoxla o intrebare . . . mai modest!: Buni romlni puteli fi ;i,desigur. sunteli. Sunteli insi gi romini ?

    O vom limuri tot noi.

    30 Octombrie 1930

    .

    Noi 9i catolicismul

    Daci Pdrintele Russu nu ar fi astAzi episcop, ci ar con-tinua sd conducn h Blaj foaia greco-catolici ,,Unirea", estesigur ctr articolul meu de ieri gi in genere toateconsideraJiunile care vor unna pe aceasti teme ar fi cipetato intAmpinare cu deosebire virulentd. Ag4 avem cel pulinccrtitudinea ct o disculie, dactr va fi, se va plsua in liyniteleunui respect reciproc gi a unei bune-credinte care singurepot inlesni, dace nu un acord

    - cel pufin o limurire cinstit?l a

    punctelor de vedere carc stau in prezenla.Eu recunosc ce tema e extrem de delicati. $i cn pcntru

    nigte oameni ca mmAnii catolicizanli, catolici de-a bineleasau numai ,,uni1i", care sunt incredinfafi nu numai ctr ei suntrom6ni cu adevtrrat, dar ci reprezintd forma eminenttr aromAnismului gi care considertr absenla noastrtr de lainchinarea fa1tr de Roma drept una din cauzele stdrii noastrede inapoiere, iar,,unirea" ca una din binefacerilc cu careDumnezeu a invrednicit neamul nostrq

    - afirmatia care se

    desprinde deja din rindurile mele (cl anume ar fi o antino-mie sau cel pulin o incompatibilitate intre calitatea de romAnli cea de catolic) poate aparea.drept irianttr. Cum insi - nuscriu ca str irit, 9i cu atit mai pufin ca si insult pe cineva, cinumai ca si ltrmuresc, nu pot evita acea$A disculie pe care osocotesc ca punand asupra uneia din cele mai de seamtr

    9t

  • NAE IONESCU

    prcbleme ale spiritualit{ii romfnetti; cu atlir mai mult cuc5t disculia imi ese ofcrittr de catolici.

    $i pentru a sa6nge mai de aproape problem4 vom rcpctccLe r:c, credem. am stabilit ce anume poate fi cinera,bunrornin", fhl ca ncaplrat sl fic ,,romiin"; calitatea eeasta dcbun romin tiitrtl oarcc'rn exlerioarf, rominismului gireindicind dcctt o atitudirr, s! zicem, amical{ afinnativlfaF de rcalitalca romincasctr-

    Dc aici urmeaze, instr, c! romano.catolicii nu dovedescnimic ln lcglturl cu tema pusl in discufic, atmci cirdstabilcsc ctr un catolic poare fi gi ,bun ronfn'. Pentu a5ijusifica situalia de mmini gi catolici, gi mai alcs pentru acrca o ln&tpd1ir atirudinii lor catcgoric prozclitg ei a rebuist arate cl poli fi catolic gi rcmdn. Asa insn c mai gran &dowdit. $i iaU de cc: A fi;omft1 turc sau cnghz lnsenncazla'sa lntr-rm raport, dc apartcrrr4e 9i participare ln acclAiting, fip&o rcatitate colectiv{ nagiunca; care ted@gegtc, .dar care constituie inslgi raliunca suficientl a existenlii tateca ronrln, trnc sau coglcz Realitatca aceasta colectiv{ cstc,dupl natura ci, o unitate spirituali; iar dupl sfuctura ciorganicl, o comunitate de iubire. (Formal

    - mai exact:

    fcoosrcsrobgiq stn$urd -

    ori*I o izbitoac asemlmre lntrnaliunc gi biserica cregine).

    Aga fiiad, nu poa:te fi cincva romiq de pild{ dccir dactpeficipl ln chip cfcctiv la ,pom&ria" - dac!, cu attc cuvinte,realiaeazA ln concret, in individual, slructura organic{spirituall a cnrei depozirartr in escnlial c nalirmea noasr!.

    Naliunile sunt lnsl realit{i istorice. Ele iau nagrerc lnspaliu gi ln timp; gi sunt condilionate, ca atarc, de tot ceea cecadc sub catcgoria individualiei. AtiMinca rmui popor fapde Dumnczcq felul ln care el dicgc nu numai lcglora luicu Diviniratea, dar chiar Divinitatca lnslgi, face partcintcganll din scuctlsa intime a na;iunii.

    ixonrrten oRToDox

    Eu nu igrror c6, in aceasti privinlS- existtr o cunogtinlA

    ,"r.l"u Ati .:*i codificare ies dogmelc' Dar nu e maipriiJ""*, "a

    deqi dogmele sunt, in ele inscle' {cva:uri-Jhimuatoate

    absolutg -

    exisrii totugi o istoric a dogrnelor;

    "a"" "" int"rnn"azit ci adevIrul rcvelat poate fi deformat

    orii or".iun"" realit{ilor istorice' De aici 9i existenlaiiiA[.r- *rigi 9i a diferitelor confesiuni inliuntrul unei"""i$i*rigii Noi nu discutam aici chcstiuni

    de religic' ci

    a" "ti"i*". e;a fiind,

    putem sl ltrslm la o pane intrebarea'dactr cxisti in gencrc cunostinll revelattr nealterattr deintcrven$a elementclor istoricc sau daci' intre caloltctsm 9t

    "iJ".i", ptf.tf sau cea din urmi reprezinti adevantul

    crcatinism.' Ne e suficient, pentru Hmulira problemei in dezbaterc'

    .a **,et ca #sta catolicism $ ortodoxie ca realiti$irtoi"" aittin"te, intii; 9i al doilea, ctr in chip natural'iti"J*gl", romanii srnt, in *"t"t lor majoritate' - deci inoort"tit tcl lor - prezentl 9i trecutl" ortodocti'

    -

    Cu aceasta instrchestiunea e str6nsi pe ultima ci poapc:

    De indattr ce confesiunea, realitatc istoricl' face partettegranu din ccalaltr realitate istorici" na$unea' uryeaznJlia"n*fi" noliunii .romAn" 9i in constitutia rcafiteJii,,romin" inue ca nottr, rcspectiv component{ e^scnpallortodo*it A fi romAn, nu ,,bun romin"' ci romdn pw 9tri.pft, f*"*t""ra a fi 9i ortodox' in acelaSi fel in care' depinl, animatut .cal' estc ti

    "patruped"'--lJ h.e, ;ii romini giscsc cl ortodoxia nu e buntr; 9itt

    "

    f" ""iofi.it.. Este

    evident ca avem a face cu o oPera$e'i. gt"a, ;" a;rre. intrebarea este: in momentul in care ama""lti

    "t catolic, mai sunt 9i romAn? Cu alte cuvinte: a

    atins aceasltr oper4ie de inlocuire a ortdoxici prin calollcl$no

    "ornpon*ia esenlial! sau numai una accidentali a

  • NAE IONESCU

    ,,ruminiei'? Sau mai simplu 9i mai general: este confesiuncain genere o note esenliali a naliunii sau nu?

    Iati intrcbarea de care depinde solulia antinomiei dintreuniversalismul romano.catolic gi particularismul nafional,

    3l Octombrie 1930

    Sorfii de izbindl ai noii ofcnsivc catolice

    Cineva imi atrage atentia asupra inactuali$1ii tcmei pccare am luat-o in dczbatcre. Inactuali? E numai o impresie.$i ln orice caz, ojudecatil nu poate fi formulati acum asuprachestiunii, atita vreme cet nu s-au vilzut ultimele consccinle.

    Ag conccda altceva. Ctr disculia e prea tcorelicil, -

    preaabstracttr. Asta se poate. Dar nu e nimic de ftrcut. Sunt cazuriin carc tema ne impune gi nivelul gi maniera dczbaterii. $iace$a e un asemenea ca;z.

    Criteriul de selec$une a problemelor pe care le luim lncercelare este insemntrtatea lor pentm atezarea naliunii gi astatului romAnesc Ai acuitatea lor. Care in orice caz nu pot fipusc la indoialtr astdzi, cdnd, incontestabil, asistdm la o binenutriti ofensivd catolicl. Personal, aceasti ofensivd nu miingrijorcazn. CIci trlind de multit vreme in contact intim custructurile realittrlilor colectivc, imi dau seama dcincompatibilitatea funciari carc exista intre catolicism giromAnie, Catolicii nu o vtrd. $i nici nu-i intereseazi. Cicipentru ei o asemenea incompatibilitate nici nu existtr.Orientatd cu mult prea mult inspre ordinea secular[,interpretind ,,primatul spiritualului" ca un drept al papei dea patrona in chip direct tot ceea ce se petrece in ,,veac",biserica romano-catolici i9i reguleazi indulgcnla sauimplacabilitatea mai adesea dupl intcresele ei politice, Felul

    cum reiegte cineva tegitura dintre om li Dumnczeu';il;u;'il care o raiJlte, sunt lucruri de a doua manl'i.".i-*t" taeziunea formali ta domnia S{Entului Ptrrinte;lTSffi.,"."l;;,"iliea.ui'ea"ii' incolo' - fiecare cum ilaiutl Dumnezeu. D-ta, cetllorule' eu sau altul ca

    noi su'ntem

    :#ffi ;;;,Ji{1't,i#l'ffti:Hl*T;;T",1$t:credinll a unui Zulus' de.Ptt[:nmt;f n:'r-'**r::fi tr*,Tflilxlipsl dc sPirit critic ai de Preactiunii ei Prozelite''"";;;i.i;;

    ei sldbiciunea ei' Cdci pomite slcucercasce

    irti,;;;;;iijeze ei sr piarde suflete' Nelin6nd-seamrll.i.t.ntut niu, ioncret" istoric' catolicismul se.poate 1:n-tura se faca prozelili peste toi-pamintul' dat lindcl Pentru

    dil;sl*ffi;llunl istorice de realizare' orice om poateilt.;;;il:iie conuingerea inebranlabild.a Romel ..,""T;" hte iladcvar? 5-a observat ce protestanti$nul aa.ui

    "oi"jiiinraunttur bisericii romano'catolice; dar ca a

    i"ti'r"""pilri ta realizeze let mai mic progres in tlrile;ft;;$;;1t."{ta nu sta in precelenla ortodoxiei' cum le-ar ollcea unora din noi

    'a |tJtaa; ci intr-un fapt mult mai

    H#ffi"];tJ "i'Litttl* totano'catolici

    inglobase in

    #ii., i"n,ir.rii-ii n"tiuni care' structural' ny 1" put1lil'#ra rl ,i.*itrn" catolica; - 9i care mai curand sau marrziu trebuiau sa se desprinda'de ea' cdutAnduSi

    formele

    t# ;;;fidtd"asa' baci' oricat ar trece biserica romanlcu vederea tendinlele partrcJariste - cc formtr mai

    necatolici

    ;ttil; il;il"-i''"r a' nldi' ;,ffi :;Hffi':ti#:,Tchiar Pahonat, in catolicisruneori prin a dcp4i aceasia Liserice; iormula lor-fiind

    dta'

    Faptul acesta ins6' "a

    inieu"ttuf catolicismutui s'a ivit

    kg;;il;; de reformr a protestandsmului' formeaztr

    ixonnrren oRroDox

  • NAE IONESCU frtnnnpran oRToDox

    Iluziile catolicizanf ilor

    Era nalural ca, atunci cAnd m-am hotir6t si acceptdisculia provocati de rom6nii catolici pc o reml aga dedelicatl

    - dar pi de frrndamentall impona4l

    - se me agept

    la o rcplici. Cum insi ii gtiu pe catolicizanlii nogri oamenide culturn gi de dialedici, nu am crrant niciodati cI ccl dint6irlspuns care imi va veni va fi jalnic de confiu gi de pulinindem6natic.

    $i totugi, aga s-a intimplat. Dc unde, iati-mi innecesitatea ca

    - attiland ceva mai dc seanrn

    - sl dezbat

    obiecliuni carc, lntre oameni cu simlul ideilor gi alargumentlrii nici nu ar fi trebuit s[ fic ridicate. O fac lnsl"pcntru ce acest moment polernic se migctr totugi pe liniaconsideraliunilor mele.

    Obiecliunca celor care ar vrca si fie preopinenlii meieste simpll: se ingirtr o sede de romini de seamil care au fostuni;i sau chiar catolici, gi mi se pune, victorios, intrebarea:ilgtia ce sunt? nu sunt romini?

    84 str presupunern, sunt romdni. Ei gi? Ce mi sa dovcditcu asta? Cl poli s! fii gi catolic ai rom6n ln acclagi timp? Nu.Pentnr ct daci eu izbutesc a stabili cu precizie suficienttr cdcutare ins, carc-ti zice catolic, c ln adevlr romtn, am datoriasi-mi pun imcdiat intrebarea: dar e gi catolic?

    CIci, la urma urmelor, ce lnsemneaztr a fi catolic sau afi rom6n? Este de ajuns a te numi lonescu 9i a avea act denalionalitate romAneasce, pentru a fi rom&r; ori a fi inscrisin controalcle bisericii romano- sau greco-catolice, penrnr afi catolic? Evidcnt, nu.

    Sau poate ctr este deajuns a voi str fii romlln sau si fiicatolic, pcntnr ca sI 9i fii una.sau alta?! Mn rog lucrurileastea trebuiesc totugi odau Emurite! Str precizdm: eu trliesc

    dovada peremptorie ci o confesiune nu se poate indndeinfi nit; ci cl"dimpouiva. ea igi gnse$,",;ir; ;:r#;;il .luTi," imprejurtrri r*if, iJ;;;;;; "i#;ffi'*"H,*9::9-d:.o,r.lj::.-idecLil;ilffit.*fi ffiffff*'J::i:$ffi ffi .tl#J$:gi ortodoxie nu sunt numai *;rf.iil;;;;;;ffiffiildeosebiri dogmarice 9i culrurale, .i il;;ffiililifrrndencntel dcosebite elc eristent f f" !*;;;;;;;ijfiffiiii:!:'#Tff in::',::;l""Tliiltr?,,:t:lii-Ti.E:1,':in,fi:::ntra,iJsffi;i.;ffi ::concrctg care le formeazl suportul, inla*-a^f-.1-_ Jf'.?realiteor:

    Nu c_deloc o intrimplare, deci, cI rlstrritul Europci cstegrtodox, iar sud-vestul ci, cinregranrE ei

    "

    *;; a-"',"*?lll ::;Htr S?H;a regiunilor rspective. Acesta e adevirul iir"d;;;ffi;problemalafunii 9i religiei: cte sunr rediu6l'tiiul ,,_,

    -_

    _o.*,*, T 3t"r", ortodoc$i, pentru ca iuntem romaniSt suntern^ro-meni, pcnru^ci suntcrn ortodocai. - -r{-q..'Da ccverum catolici? Ca_str devenim caiolici, ar tsebuisi ne.transformtrm astfel sullcrEte tud;;;#Ji;catolicismut. Transformarea aceasta insemneazl lnsi:

    fiqffiJilr::.1_m**x";i*sf;llllUcia pozi;ie: sau rlmAi romjt;fs'rfi ',r+..#r#,:;:?rHl',i:ffi

    .., Iald de cc nu mi_e teami de noua ofensivtr catolici.

    3 Noiembrie 1930

  • 98 NAE IONESCUin lara romiineasci: m_am-nilscut din pdringi romdni; suntidentificat. congtient sau firi sd_mi dau seama, cu roata istoriagi,tradilia noastrtr;

    ,i mai sunt, se zicem, mddular al bisericiiortodoxe. Reflect6nd insnuj

    "ns r; ;;;;;;il:T"Tjfil tfi ,fiH::T:1t1,::

    orrodoxiei. $i. consecvenr, i."" f" ."roij.i.,n:il#:;asta ce eu sunt catolic? Crg*1aaru**nrr##"r*ffiJi.a y:-*1."y ro9u, penuu ca sr_t 9i am?Augustin Bunea, mi s*,ori..E"e;i'o.i#;ii"'i,r'_Iil;,llHT,",Tfr j#g:::::_-.pid" unde gti;i c| a fost si calotic? pentru cd v_aspus-o el? penku ci a crezr.,t t::::l il*." or olL",i,'i,,ti:g;1;,"*t'u..-_

    -

    .

    ," T"u ,A spun cu asta? Iate raspunsul meu: sub formauner probleme pe care am::f..Fi;F;i,it#li,ll-1,*11i.1.":[i]1ffi I_:re ttre ca biserica ortodoxr

    ""r.'-1.].ll']i'-1'*'lj'",.33l:1Y,r-d;;;:ffilfi f J:;",il,',:HTJi#ffi :,"#i;lr;Hdi;:r'tr,-hs:#m'supremi sinodul _ reprezentapapas r?Tzellan,n ,"o,",rrrT,tolllltlii. anonimi -, ra ei

    *'*il:f$i1;,$,ffi "n:#*id+t*";;; o;;,,i;,:# :;TtrlH';? iHffl

    "lfTl:li $'t in p;uinru .."*il;;;J"i ;H:: ::ra unrfi sau orrodocai _ sunt de u.".ol pr.ririfri"#4 Noiembrie 1930

    irnnnptr.n oRToDox

    oryaniza$ile de voinici, panegti 9i rominegti, au mers insprcrcprczentanla colectivi anonimit

    -

    gi nu insprc cea individualIgi personald.

    $i atunci mi intreb? Cum se face cI uni$i din Ardeal -catolici, dragl Doamne!

    - merg in comunitatea de iubire a

    bisericii dupi catolici, iar in comuniatea de iubire a naliuniidupi.,. ortodocai? $i cum se face cI aceaste sructurtr aoryaniza$ilor de voinici nu a putut 6 schimbatd nici chiar deintervenfia explicitl a dlor Vaida gi Maniu?

    Ei, vedeli? feranii ardcleni s-au pronunlat prin faptalor pcntru conducerea unitilii colectivc impotriva celeipersonale. Ei sunt, desigur, romAni. Dar sunt gi catolici?

    impotriva accstui fapt au protestat doi oameni politici:d-nii Vaida 9i Maniu. Ei sunt, de buntr seami, catolici. Darsunt gi rom6ni?

    Sl nu mi se rdspundA cu exclamalii. Aici nu e vorba deobignuinle, de prejudecali, de intercse personale. Ci de fapte;9i de probleme; care trebuiesc gdndite de la inceput - tocmaipentru a evita erorile provenite din clipu 9i lene dc cugetarc'

    A fi romAn e o stare de fapt A fi catolic e o stare de fapt.Ambele reprezinti anumite stnrcturi organice ca precipiratspiritual. intrebarea este: sunl acesic doui structuricompatibile sau nu? Cum am vrea noi sil fic, ce vrern noi sifim

    - asta nu arc nici o inscmnitate. insemnat e: cum este 9i

    ce suntem. Iati nodul situa$ei.De aceea.t6atii acliunea prozelitil care nu line scami dc

    accst adevilr fundamental se sprijinn pc o iluzie.in cazul cel mai bun.

  • nHij#ffijff ;:HSilH,{rffi ;:HniJ;:'*.l;tT

    NAE IONESCU innnrrrrln oRToDoxconstitutiv a ccea ce sc nume$te ,,ruminie", 1i se rispundectr nu e adwlrat, pentru c{ orrodoxia e elemc constitutiv tial ,,bulglriei", ,,rusiei" sau ,,sdrbiei"! Se poale o maicategorici confuzie inkc nota specifictr, dupi care scdiferenliaztr o noliune lntr-un ,,gen", gi clementele constitu-tive ale unei realitlti? Eu spun: pentru ca un animal s! fiecal, el trebuie c4 intrc altcle, sd aibl NEAPARAT 9i patrupicioare. Dl. Frollo imi respunde: nu e adevilrat... penuu cA9i ciinele tot pauu picioare are!

    Si trecem deci la discufa cea serioastr. Ea incepe abiaacolo, unde dl, Frollo, rccunoscSnd ci apartenenta la o naliunenu poatc fi un act dri voinp, declari

    - impotriva puncrului

    meu de vedere -

    ci apartenenp la o confesiune estc tofutiun act de voinlit. Aga pusil chestiunea, ea se reduce laafirmalia cI vi.fr nafionall a unui individ estc un faptnrtural, pe cltl vremc viafa lui rrligioestr, nu. Impotrivaaccstei teze cu m-am inscris inslt din capul locului in fals; ginu pot fi dcc6t surprins ctr perspicacitatca logicl aprcopincntului meu a avut nevoie dc a pipai terenul timp depatru articole, pcntru a descoperi punctul newalgic. Str ncdelimitdm deci pozifile fap de acest punct litigios.

    Dl. Frollo zice -

    gi cu el toli catolicii -

    cI invepnra luiCluistos e una; gi ctr, prin urmare, adevinrl inviliturii lui eunivcrsal. Din aceastA afirma1ie, carc estc netngdduit valabiltr,prcopinenlii nogtri dcduc instr cit acest adcvlr unul trcbuiesi 6e vtrzut dc ro|i lr fcl. Trebuie? Se poate. $i nici mlcarnu zic cl nu e posibil. Cine gtie ce va mai hotlri Dumnezeucu noi pilni la sfirgitul ,veacului"! Eu conltat instr, cA astanu s-a intAmplat inci" $i c! adevinrl invnpturii lui Christosunul e pentru ortodocgi, altul pentnr catolici gi, in sfdrtit,altul pentnr prctestanli. $i ccea ce e mai ciudat inc', fieqrcdin noi, dinltruntnrl acestor categorii, suntem incredinlali ci

    l0rintre catolicism

    ,i ortodoxie*Am pus coloanele acestui ziar la dispozilia catolicitor' din Rom6nia, pentru lemunrea punctului lor de vedere. La

    l,1h.Ti"gb aJe mele, cotegut profesor I. F;tL';;;;".cu opr. Imi va fi inglduir sa inchei d*t;;;;;;j,-Am

    clezut ca ea ya fi maj *a"re ti iii ,irt.r.,f ii. e.T t!.yj afirmayiiprecise; ei,il;. iil;jd;#;;;*rlspundt la fel. Dl. Frollo a crczut instr necesar nu at6t oprecizare &pozi1ii, c6t mai ales o d"*d;; ilrl"p-*l ;;rrtmeu de vedere. Trudn zadamica. pclqu J-"lJalrri*catolicfum sunr srliri naturale; ino-" Ji*"i*,"i

    ".T"".:Ti":l r{, jrvinge unul pe. al*L D;;;;;;.:';i;ntnd, cu voi incerca str desprind ai" r""e ".*ii ij*ii"punctut titigios, ireducribit. Ca sn eril; il;d; 1,"ne purem inplcge. gi si corurate di p*.1""i

    ".

    - -- *.

    -.. _1": ryr. ortmete paru

    "ni"of, ur" a-fiilrolq carenu sunt rcvelante pentu teza pusit in dczbatere- "i ;;;sprijine, toarc, pJ o

    "o"triJiot.'a.-i;ffi;i,ffi:;realitatca ci; de undc si cea.de. d;;;;;#;;diferpnfete specificc ALE mmr coNcrii";-;;;rJ"constitutive (esengiale) A r E r.rNEr REALn ATi ilifiiE.E_u-gtiuctrde sure de ani catoticii.*, r"gLi""i. #fu"Ir|,rT

    iJr*terri:i.rea lor indetungattr c" l"gd" ;;.;;;;;;;tn logomahie; li c4 ,,intrebuintaiea. ;il;;i;";yralg9smului tot in togici se stuai"ra. Si p" *;a,;; ffi"sunt gi eu in meseria mea" so*ro" arli L'"lii;,. ffi;discu;i atunci c6nd, tu spunAnd

    "e;;o;i;;':ffi:,;

  • 102 NAE IONESCU

    adevErul nostru e absolut. Din FApTUL acesta, pe care nu.I poare contesta nimeni. eu deduc ci "r,i", au"l'ioufiiruralui Christos e una in ea inslgi, trdirea ei, gi i"1"l"g.ri"

    "i,difert in timp 9i spafiu. Cu alte cuvinte:'"i"fu'r.fi'gio*a .

    unui- ins, participarea lui la invitldruri, "o. "onaiiio*raistoricegre. De unde eu conchid cu necesitate.t;;;;;;r"

    la o credinfi e un fenomcn natural. ou-o.r.u ,iiu uotir;-*..'g:._DT.u nu ilpot inlelege decdt cu r*riiljl",".r.oe uM, tstoncette condilionat. pot cu deci invifa pe dinafarecatehismul bisericii mmane, 9i pot d"clara cat uli'uoi"ilun,catolic; asta nu arc ins6 nici o valoarc, atdta

    "r";.;il;;;"voi fi rr6it in condiliunile istorice in "*.

    .-"-A.rf*t,catolicismul, gi nu voi fi eu insumi produsul acelor;";;r1;.

    Cum adicd? p6nd ta t518, girmanii AU FOai-;i;,catolici, 9i de la acea dara AU DEVENfT

    "fe"riu pror.suifif

    P6n!- la t699, o parre din romAnii ardeleni u" io;;;;l"ortodocgi, 9i de la acea dati au devenit efec,i,

    ""rofl"iiioff"tnl!.Mli 9r?,: ra spunem, cred eu, "a

    g"_;iiiu uurost nrctodatd efectiv catolicj _ cj totdeauna protcstanli _

    ,icd rominii nu au devenir niciodata .rrofi"i'_

    "i uu Jir*mereu ortodocgi -; chiar dacl unii qi alfii ar .*aoo'lideclera-o rltfel.Asta insemneaze ci formele de vial6 spirituaia nu setransmit gi nu se impun; ci ele se nasc ;";;ilil;;.

    ,,Transpunerile" sunt intotdeaunu o irnf u'n"r"i;|n;arbitrare sub care mocnerte realitatea (cazulprotestantismului). Forme arbirrar, pe care de cele m; il;;=;

    *u 5 intgtleem gideci nici nu ie asimit;:;;ffi;irrouo rnsugi. Care nu ,tie _,i, intru at6t cdt e catolic, nici nupoare $tt - c e un sobor. D-sa spune, de pildi, ce Acaaemiae un sobor. intocmai ca tol Apusul c.tolic _ si oroi"r,anr-'lorepr

    - care gi-a imaginat intotdeauna *

    "on"iliu a" urr-.

    inpnrpren oRToDoxparlament eclesiastic. De ce? Pentru ci in Apus nu a fostniciodattr inleleag convenabil

    - 9i dcci nici trlitl - realitatea"vie in tot orientul greco-arab

    -

    cuprinsi in vocabula pneuma.Numai un exemplu!

    ^ Vedef dar, toate indemAnArile logice sunt de prisos.

    Intrebdrile care circumscfiu litigiul sunt precise: este vialareligioas! a oamcnilor un fenomen natural sau nu? Formelede viali spirituall se nasc sau se transmit? Dac! nu', atunciavem noi drcptate; gi ii rugam [pe catolici] sn ne lase in paceln ortodoxia noasui

    - ateta cattr este -, dupi cum ii l6snm

    noi in pace in catolicismul lor -

    chiar acolo unde nu e.

    lTNoiembrie 1930

    ,Internafionala" sub glugl

    Sunt.sigur ce pentru o mare parte din cetitori, disculiain jurul catolicismului a fost prea lungA. De aceea am 9iscurtat-o, marginindu-mtr, in replica mea, la un singur articol.Nu puteam face lnsd acelagi lucru 9i fap de preopincnlii mei;pcnt ce sunt gazd!, penuu ctr socoteam de datoria mea siingldui advenarilor a spunc tot cc au de spus, gi

    - s! o

    mtrrturisesc acum -

    pentru o diabolicd phcere personal* amvlzut din capul locului ctr teza adversarilor tebuia si ducila o fund6ture ti... ii agtcptam. Agteptarea nu mi-a fostlngelatd; clci cej care au urmlrit cu atcnfie rnspunsul dJuiFrollo, au putut lnlelege ci pe acest cald gi patetic credincioscatolic il pagte... cxcomunicarea: dl, Frollo cste, anume,cvolulionist. Iar, dup! cite imi aduc eu aminte,evolulionismul ese, la Rom4 condamnat.

    tAdicf: dacl formcte dc viap spiritrnll nlnt un fcoonto ndlral tiru sc Ea.Bmit...

    r03

  • NAE IONESCU

    .^ _ SI fim bine inlelegi: eu cel dint6i apreciez indeminarea,

    dialecticd a preopinentului meu. Recunosc in replica a-saieo bunit gcoali catolictr, a cirei tradilie, din nefericire, inceps:sd se piardi gi care, pe vremuri, facea bucuria meaintelectuall. Vd inchipuili deci cu cAti placere urmlreammeandrele unei disculiuni care imi aducia aminte, intr_un

    iNonsPTAR oRToDox

    dezbatere gi caracterizeaztr un moment spiritual pe carc, invremurile de fa[i, il depdqim; dar care e inci activ la

    -bonzii"nogtri ,,intelectuali" gi continui si ne terorizeze cu presligiullui,,ttiintifiC'.

    Toati falsiatea 9i artificialitatea culturii rominegti, deaproape 100 de ani incoace, e rezultatul ilrcercirilor fdcutcla noi de a se transpune

    -

    nici micar de a se transplanta deci !-

    in realiti{ile moldo-valahe anumit forme de vialtr apusenecarc acolo se nescusertr in adevilr in chip organic. Iarpostulatul, presupozitia acestor incelclri, a fost intotdeaunaconvingerea ctr forrrele de culrure" in ultimd analizi: despiritualitate

    - se pot transmite gi deci importa. Eroare

    fimdamentali, care s-a verificat pretutindeni ca atare.Sunt incredinlat ca neamul nostru nu se va roculege, nu

    va lua cunoytinp de el insugi gi nu va izbuti si devintr crea-tor in ordinea spiritualit decit din momentul in care vapricepe, in sfitqit, ctr in aceasti ordine nu se poate construidec6t pe baze autohtone pi ctr orice import de idei

    - valabil,

    desigur, in cadrele stricte ale tehnicii -

    ram6ne sterp gi ducela apariliuni ridicule; rostul acestor idei importate neautAndfi decAt cel mult de ,,combustibil", in nici un caz dc,,semaqa".

    imi dau seamq desigur, de falsa perspectivtr pe car ocreeazA asll,zi obignuintele noastrc Si lenca noastr! decugetare, neputinla noastri dc a ne smulge unor tipare degindire care ne sunt cu violenli impusc de aproape un veac.Astra nu m, va impiedica insn str afirm gi sA pun merlu cateme de reflegie, pentu cei care nu au pierdut obiqnuinp dccugetare, fapnrl firndamental cd inlluenlele intre culturi suntnumai aparente gi ctr orice culturtr nu imprumuti alteia mai,,inaintate" dec6t numc pcntru realitati pmprii, originarc -sdmburele lnsu;i, elementul esenlial 9i caracteristic generalor

    fcl, sninsa disciplinA de expunere scolasrice" ale car;i rr;dr.lt;abia dacd-le-a mai peslrat, in wemea noastri, un Garrigou-LagrangerT.

    Dar pentru acelagi moriv, vi inchipui$ cat de trist trebuiesi md fi simlit, constat6nd cI nici mdcar aceasttr minunatiiculturi catolici nu mai e in stare astitzi si asigure cirturaruluigi cugetitorului acea viziune organici

    "

    ,"firetifor, u .ar"lcea dintii lege este corelatia gi care e singura cale deintclegere.a acestor realitili. Daci eu a- a"cJptat aisculiacu.catolicii nottri, e pentru ctr am crezut ca intre ei gi mineexisti cwa comun: punctul de plecare;

    "*., in ,pqa, nu

    putea fi decit unul: existenp speciilor gi incapacitatea naiuriide a le-depdgi prin variafiuni lente. iste marcte principiuantievolugonist pe care biserica romana gi l_a insugit in

    "iipcategoric Ai pe care pufnitatea mea il profeseaza inca de pevrcmea c6nd

    - ca oricc biolog care se rspecte _ omora

    broatte ca sa afle... secretul viefii3!.Spre surprinderea mea, a trebuit si constat instr capunctul litigios, pentru care trebuia, p6n5 la sfiirgit, si com-bat, era caracterul organic al unitalilorcpiriu"t. si

    incapacitatea lor de a se hansforma uneie in allte; apr pecare eu il enunlam in formula: formele de viale spirituaie,condi$onate toate istoricegte, nu se transmit, ci se nasc..

    Din nefericire, neingelegerea acestui fapt fundamental,de care au dat, in disculia noastri, dovadtr catolicii, este unfenomen cu mult mai general; care deplgegte tema pusl in

  • NAE IONESCU

    fiind, prin insdgi nalura lui. netransformabil 9i decineasimilabil.

    Iattr convingerea noastra -

    cu adevirat gtiinlifict,aceasta; iate mirturisirea noastd de credinfd, care trage oprecisi linie de demarcatie intre noi gi roate inremalionateledin lume, fie ele negre, albe, verzi sau rogii. Ar mai fi cevade adlugat? Nu.

    I 8 Decembrie 1930

    rrr. BrsERrcA $r STAT(Ortodoxie gi Politice)

    Sectanlii

    in adunarea eparhiate dc la Cluj s-au spus cuvinte grelefa1tr de activitatea sectclor religioase din 1artr. Iar.intre toate,cel mai greu cuvant a c6zut asupra statului, care, se pare ceprin atitudinea 9i mdsurile tui, mai mult impiedici decStinlcsncgte acliunea bisericii.

    Este un fel comod, dar ineficace, de a inlelegedificultilile noastre religioase. De ce nu am avea sinceritatea-

    gi curajul -

    sd punem problema in idevaralii ei termeni?E adevirat ctr din toate punctele de vedere, sectele

    acestea, mistice sau protestante, sunt, ca spiritualitate,incomparabil inferioare ortodoxiei. Dar ele, gi mai ales celecare vin din Apus, au marele avantaj politic cA izvortrsc dinaceeagi structurt spirituald care ne-a dat statul modern.Dezbricind marele principiu crettin al iubirii de toatesemnificalia lui ontologic-rnetafizici 9i transpunindu-l inplanul subiectiv-psihologic al reafitefii concrete,,,noulcrcatinism", din care se inspird toate aceste secte, a incetat, edrept, str aibi cel mai ugor contact cu religiozitatea,

    - dar a

    izbutit si se incadreze perfect in ideologia juridici a noilor

  • IV. CONFESIUNILE(Problema unirii Bisericilor)

    Ortodoxir rtrslritcanl 9l pancregtinismul

    incercarea de apropiere a Biscricilor crcgtine, lnceputtranul fecut in chip mai concrct prin confcrinla de la Stoc-kholm, va fi continuatil acum intr-o noul adunare, convocatipcntru sfiirgitul lui august la Geneva3e.

    Iniliativa pomegtc, acum ca gi atunci, din lagirul pro-testanl, care se dovcdegte a fi nu numai cel mai harnic Ai maisttrruitor, dar gi cel mai chinuit de insuficienp lui metafziclln actualele imprejuriri de rena$erc religioasl.

    E, pentru noi, de cea mai marc lnscmniltate, sd ne d6mscama ci ofensiva protcstantd, pornita pe aga de largi baze,nu e numaidecAt un scmn de vigoare gi de siguranld lduntrici.Ci, dimponiv{ ag considera aceasti ofensiv! ca o incercareinvoluntard, incon$ientl, dar fatal6, dc intoarcere la izvoarelcvcgnic vii alc religiozite$i. Clci gi legeturilc unui Blake sauHartnan cu biserica rogie ruseascdo, gi sprijinul de-a dreptulneleal pentru noi, pe care amb$iile 9i jactanla reposafuluiMeletie din Constantinopol l-au glsit in Anglia, 9i presiunilesistematice la care a fost supus mitropolitul pribeag Antonie

  • n4 NAE IONESCU

    al Kievului*. pi last not lerst _ grija asidui cu care esreinconjurati |iserica noastri, arate;;lel .l u".rt.i JJnJlr"Rlsnritul.

    De ce tocmai Rnsdritul? Se complac unii in a crede:pntru ca Ras:bitul e mai slab gi deci mai up. a. infraoi.Nu. pricinile sunt mai adrinci. Ci*rla i"i* pri.rt."fiin genere convingerea cd Luther

    ", n a.ia"f"it'..Ji"

    "1"_puterile originare ale cregtinismului. S. pou,". o.i*iJ, .1!l-oju,..lntt"uga apocaliprici iudaici; el a exclus dinsprntualltatea cretdne entuziasmul primitiv; grija tragice aITPlli ca si aspra disciplinit uir.ri.""r.iilJri-;;;;"mcrurclt in negurile Nordului; toate demenlele mistic-*""ii""pe carc St pavel le rrecea ca mogrenirc l,**lrrir_J"iiillichidarea antichitdgii s-au risipit, ii ,.i.i"r'i at;;il';;,urmil conceptul paulinic de sacrament, care, istoric gi struc_tural, izvordgtc din culrul _ emmamenlc rtsAritean _ sincretistal misterelor. Luther a vrut si faci.d;l;; ,;;:r;RisAritul.

    Nu se poate! Asta o simt acum incongtient tofiprotestanlii. $i de aceea vin la noi, de aceea ne_au chematlaSrockholm gi ne cheamit la Geneva.Ne vom duce. Non congaudei iniquitatc. TREBUIEsi ne ducem. Dar nu strraci 9i umilig. Ci .;"ril;;;

    sltrbiciunea noasue in ceasurile d. "r,;il;;:;.-:,:,siguri pe mogrenirea noasrtr: ca deporli"l .t';;";il;id;

    It^asiritului, ftre de care nu a fosl i,i.iJ"ia _i-i rn.iilil:acum

    -

    posibili ridicarea spirituatl a lumii &il-" "'IMELETIOS Iv, patriarh ecu

    accea( r e26) pariarh r; il;;;;:il:ffiJ fi ,|ii#it?,l :i,,nx]flig fusft il manic t920 la Arena, sabilind"-r. "e"ll;k;;;;;'iliIugoslavi4 undc a dcvenir crpul Biscricii ruscsri aiir cxii.

    ixnnrptm oRToDox llt

    Str nu fie o ofenstr. care jignegte 9i ridic6 benuicli' Cldoar o siguri afirmare, in care Geneva trebuie si audA dtniiu p1 iin"ffi*: Quid Athenis et Hierosolvmis? La cciun J*ioti

    ",.u, cAnd ochii nogtri au vazut crucea' la ce bun

    *r."rarra, cAnd noi avem cuvintul mAntuirii"' Dezbatere;;;;;;.;ig"r incd la sfhrgitul ei, dar pe care toate forleleisrorice s-au conjuat sa o rezolve in favoarea noastrt'

    2Mai1926

    Ad maturandum Christianae unitatis bonum

    Se anunfi prin ziare ctr in curAnd vor alea loc la {ali-nes, in Belgia, disculiuni 9i ,,tratative" pentru xmteabit"ti"itot cregtine, la carc vor lua parte reprezentanll alcatolicismului, protestanlilor 9i ortodoxiei'

    intilnirea de la Malines, dacl va avea loc' se va indmplaaupa Ooiint"" exprimatl oaf,ecum in articola mortis'- deai"*J cl"hmal Mercier, primatul catolic al Belgiei' 9i nun"'fi a..at

    "ootinuarea incercirilor dc apropiere sau cel pufin

    de inletegere lncepute inci din l92lar'--

    -

    i".Ig" incercari pornesc din laglrul protestant' Esteadevlrat ci deja in 1895, papa Leon XIII--cere tutu.rorcarolicilor din lume se se roage pentru fcoTiliel-e: IaiTrdespd4ili; iar doi ani mai t&ziu [acelagi papa] institura rntrei"aif*. St Rusalii o perioadi dc rugiciuni in acest scop'liltriUfi" se rcspecttince ei ^q3:'' P"t*t" T::.io";;brud ingrijorarea care cuprinde lum3.Protes.ga infata disolutiei, flird leac aproape' a vielii lor relrglo-ase'ingrijorare carcia catolicul de mai tirziu' Newman'r' ir daoeaexpresie inc6 de acum 50 ani'