Legende Populare Romanesti (Aprecieri)

LEGENDE POPULAREROM~NE+TI

336 Legende populare rom`ne=ti

APRECIERI

Deceul este un basm, menit a da solu\iunea unei probleme. Prin forma sainterogativ[ el se apropie de ghicitoare; prin fond ]ns[, prin mijloacele pe care le]ntrebuin\eaz[, prin elementul cel supranatural, deceul face pe deplin parte dinbasm. Un deceu, fie c`t de scurt, nu se va confunda niciodat[ cu ghicitorile; pec`nd, din contra, un deceu ceva mai lung are p`n[-ntr-at`ta aspectul unui basm,]nc`t colectorii ]l public[ f[r[ nici o sfial[ ]ntre basmele propriu-zise; =i nici n-auunde aiurea s[-i afle locul ]n ]ntreaga sistem[ a literaturii poporane. A=a basmulpublicat de Ispirescu sub titlu: Numai cu vitele se scoate s[r[cia din cas[ nu estedec`t un lung deceu: de ce v`n[torii sunt s[raci iar ciobanii boga\i? Elementulcel tenden\ios al deceului rezult[ din amestecul celor dou[ realit[\i: realitateast[rii celei necon=tiente din somn, de unde izvor[=te basmul propriu-zis, =i reali-tatea st[rii celei con=tiente de veghere, care impune min\ii omene=ti la tot pasultendin\a de a rezolva probleme. Deceul este fiu al ambelor acestor realit[\i,apar\in`nd pe jum[tate visului =i pe jum[tate aievei. El se na=te din ]nso\irea ]np[r\i a visului cu aievea. C`nd basmul propriu-zis =i copilul s[u, deceul, ajungdeopotriv[ la un ]nsemnat grad de dezvoltare ]ntr-o societate deja relativ destulde ]nalt[, elementele lor se fuzioneaz[, sistematiz`ndu-se ]ntr-un complex numitmitologie, ]n care sunt dou[ p[trimi necon=tiente provenind direct sau indirectdin basmul propriu-zis, o p[trime con=tient[ datorit[ caracterului celui tenden\iosal deceului, =i o alt[ p[trime con=tient[ rezultat[ din opera ulterioar[ de siste-matizare. Prin jum[tatea cea necon=tient[, sustras[ liberului arbitru, toate mi-tologiile se aseam[n[ una cu alta, =i ele nu se deosebesc dec`t prin jum[tatea ceacon=tient[, care le apropie de natura literaturii celei culte.

Deceurile ]n genere, fie rom`ne=ti, fie str`ine, sunt de o varietate extrem[ =ide o extrem[ ingeniozitate. Ele dau o solu\iune poporan[ nea=teptat[ probleme-

337Aprecieri

lor celor mai mari ca =i problemelor celor mai mici, =i poporul are o deplin[credin\[ ]n deceu, ca =i-n basm, ca =i-n vis, m[car c[ nu crede ]n fabul[, acestprodus deja prea dep[rtat al basmului.

B. P. HASDEU

Vorba poveste, de=i obi=nuit sinonim[ cu basm, are =i rom`ne=te o sfer[ multmai ]ntins[, put`nd desemna alternativ: legend[, snoav[ =i chiar proverb (po-vestea vorbei). De aceea ambii termeni se asociaz[ adesea cu acea nuan\[ dis-tinctiv[, c[ unul — basmul — se rezerv[ pentru nara\iunea fantastic[ propriu-zis[, iar cel[lalt — povestea — poate, prin caracterul ei mai comprehensiv, s[]mbr[\i=eze =i alte ramuri ale literaturei orale.

Basmul e o form[ a genului narativ al c[rei caracter esen\ial e miraculosul,supranaturalul, prin care se deosebe=te de romanul =i de nuvela din literatura ar-tistic[. Deosebirea-i de legend[ e astfel marcat[ de fra\ii Grimm: «Basmul e maipoetic, legenda mai istoric[; basmul subzist[ aproape de la sine, ]n eflorescen\a =iexpansiunea-i proprie; legenda, de un colorit mai pu\in variat, are ]nc[ particula-ritatea c[ se \ine de ceva cunoscut =i =tiut, de o localitate sau de un nume istoric».

Laz[r +{INEANU

Nu ]ncape nici o ]ndoial[ c[ legenda lui Drago= e o legend[ heraldic[, cum ede pild[, ca s[ amintim un exemplu mai apropiat, legenda corbului cu inel dinstema Corvinilor. De aceste legende era plin[ Europa medieval[. Aproape fiecareblazon ]=i avea legenda lui proprie. De data aceasta ]ns[, nu avem de a face cu osimpl[ legend[ heraldic[, care se g[se=te izolat[ numai la poporul nostru, ci cu oramur[ a unui puternic arbore ]ntre legende, a c[rui r[d[cini ne duc departe ]np[m`ntul diferitelor popoare europene =i orientale. Ideea fundamental[ a tutu-ror acestor legende este c[ eroul urm[rind un animal misterios (de obicei cerb)este condus pe locuri necunoscute. P. Cassel ne d[ urm[toarele variante ale aces-tui motiv, cules aproape din literatura tuturor popoarelor.

1. Un prin\ din India urm[re=te un cerb =i apoi se r[t[ce=te ]n locuri necu-noscute.

2. Dietrich, din epopeea german[, atras de un cerb ajunge ]n iad.3. Acela=i lucru se ]nt`mpl[ =i cu un cavaler dintr-o legend[ din Gesta Ro-

manorum.4. Un v`n[tor din Tirol urm[re=te un cerb alb, p`n[ ce se pr[p[de=te ]n lo-

curi st`ncoase =i necunoscute.5. Contele Wildenstein, atras de frumuse\ea unui cerb negru, urm[rindu-l,

piere ]ntr-o pr[pastie.6. }ntr-o legend[ din Japonia, eroul legendei, Jamatoke, este atras =i ]n=elat

de un demon cu figur[ de cerb.


7. }ntr-o localitate din Bavaria, v`n[torul urm[re=te un cerb =i c`nd l-a ajuns,cerbul s-a transformat ]n fat[ =i s-au ]necat am`ndoi ]ntr-o f`nt`n[.

8. Un rege v`neaz[ la Regensburg dup[ un cerb =i c`nd vrea s[-l prind[,cerbul se schimb[ ]ntr-o fat[.

9. }n pove=tile lui Syntipas, cerbul urm[rit scap[ de vederea v`n[torului =i ]nlocu-i apare un demon.

E de observat c[ sub figura cerbului mai adesea se ascunde un demon, de obi-cei ]n form[ de fecioar[ =i e adus[ ]n leg[tur[ cu o f`nt`n[. Dup[ p[rerea lui Cas-sel urm[rirea cerbului simbolizeaz[ v`narea dup[ pl[ceri, iar f`nt`na — savurarealor. Ca s[ fie seria =i mai complet[ am putea ad[uga =i cunoscuta legend[ aSf`ntului Hubertus, patronul v`n[torilor, carele, dup[ ce urm[re=te un cerb, ]lajunge =i vrea s[-l s[geteze. Animalul se opre=te, iar v`n[torului uimit ]i apareca o minune cerbul legendelor cre=tine, purt`nd ]n frunte o cruce str[lucitoare.Acestea ]ns[ sunt motive mai ]ndep[rtate ale legendelor noastre, ]n care aproapenumai ideea fundamental[ e comun[. }n mersul lor de la un popor la altul prin]nr`urirea altor elemente str[ine, abia se mai poate deslu=i ]n\elesul lor original,astfel c[ numai printr-o analiz[ =i comportare riguroas[ mai putem afla elemen-tele comune =i a dovedi o leg[tur[ ]ntre ele. Acela=i fenomen de sincretismbun[oar[ ]l ]nt`lnim =i ]n lumea miturilor p[g`ne. Ne-am ]ndep[rta prea multde la obiectul cercet[rilor noastre dac[ am urm[ri aceast[ problem[, ]ncep`ndde la miturile de origine cosmogonic[, ar[t`nd apoi evolu\ia lor sub influen\amisticului cre=tinesc, sau de a urm[ri migra\iunea =i evolu\ia lor de la un poporla altul. Pentru a putea face compara\ii mai precise =i a ajunge la rezultate maipozitive (=i pentru a nu r[t[ci ca eroul legendei noastre prin locuri necunoscute)va trebui s[ tragem un cerc mai restr`ns, lu`nd ]n combina\ie numai pe aceledintre legende care sunt ]ntr-o leg[tur[ mai str`ns[ cu legenda noastr[.

Romulus VUIA

+i dac[ poe\ii =i cercet[torii poeziei culte, ai literaturii luate sub multipleleei aspecte, au dus la continuarea a ceea ce este poezia popular[ (...), mul\i din-tre ei filologi ori istorici literari, =i-au pus legitime ]ntreb[ri: de unde vin =i cum sepropag[ legendele =i tradi\iile populare? C[ci s-a observat c[ fiecare tradi\ie oral[are o extraordinar[ for\[ de suprave\uire de-a lungul veacurilor =i o miraculoas[tendin\[ de difuzie ]n spa\iu. Orice legend[ =i fragment epic popular, fie francez,german, italian, rom`n ori slav, se poate identifica ]n tr[s[turi esen\iale =i demulte ori ]n similitudini neb[nuit de mari =i ]n Australia, ]n Africa sau mai =tii lace trib izolat din vreo insul[ oceanic[. +i atunci: care este locul de na=tere, c`nds-au n[scut =i cum au ajuns, cu alte cuvinte, care este modul de propagare =ilegile migratorii ale legendelor populare?

339Aprecieri

Curiozitatea =tiin\ific[ niciodat[, parc[, n-a cunoscut mai mult[ pasiune caacum, ]n a da r[spunsuri la aceste probleme. Claustra\i ca ]n chilii medievale,p[trun=i de un ad`nc spirit religios, ]ntre tomuri =i nenum[rate manuscrise, unJoseph Bedier, Reinold Kohler, M. Gaster, =i ca ei at`\ia, se l[sau du=i cu sufletul=i mintea c[tre timpuri legendare =i locuri miraculoase, c`nd =i unde s-au n[scutlegende, tradi\ii, basme. Cu o logic[ =i informa\ii cum pu\ini de la ei au maiavut, ]ncercau s[ stabileasc[ forma princeps, „die Urform“, a diferitelor variantepe care le aveau ]n fa\[, s[ urm[reasc[ filogeneza, preciz`nd cu alte cuvinte lo-cul =i data transmisiunilor populare.

Gheorghe VRABIE.

Specia e denumit[ popular, pretutindeni la noi, poveste. Termenul legend[,de provenien\[ cult[, a fost adoptat treptat ]n secolul trecut, nu f[r[ =ov[ieli ]ndelimitarea sensului. El a fost f[urit de hagiograful Iacobus de Voragine ]n seco-lul al XIII-lea. La ]nceput, sub form[ de neutru plural, legendum, desemna parteadin biografia unui sf`nt care trebuia citit[ ]n ziua comemorativ[. El a evoluatapoi ]n latina medieval[ la forma de feminin singular, legendae, denumind via\ascris[ a unui sf`nt. Mai t`rziu, termenul a c[p[tat ]n\elesul de nara\iuneneadev[rat[, fictiv[, ]n opozi\ie cu cea istoric[, adev[rat[. }n acest sens a ]nceputs[ fie adaptat =i la noi, de ex. P. Ispirescu ]=i intitula colec\ia, ]ncep`nd din 1872,Legende sau basmele rom`nilor. Aceea=i neprecizie se vede =i la V. A Ureche care]=i intitula o colec\ie Legende rom`ne (1891), ]ntruc`t, al[turi de legendele is-torice, cuprindea basme nuvelistice =i basme legendare. B. P. Hasdeu ]ncearc[ celdint`i precizarea terminologiei, extins[ =i la subspeciile ei. }n 1867, el adopt[termenul tradi\iune pentru ]ntreaga specie, pentru ca ]n 1892/93 s[ admit[ si-nonimia „legende sau tradi\iuni populare (cuvinte din b[tr`ni)“. }n studiul s[u,Basm (1893), Hasdeu introduce termenul deceu, f[urit dup[ modelele europene„le pourquoi“, „das Warum“, „the why“, pentru a denumi nara\iunile menite „ada solu\iunea unei probleme“, adic[ cele cu profil etilogic. El nu s-a impus ]nc[nici la noi, nici ]n celelalte \[ri europene. A r[mas ]n uzan\[ doar cel de tradi\iipopulare denumind legendele istorice cu caracter local, a=a cum a fost folositmai ]nt`i de S. Fl. Marian, Tradi\iuni populare rom`ne (1878), apoi ]n edi\ia adoua, l[rgit[, Tradi\ii populare rom`ne din Bucovina (1895). O subspecie a le-gendelor se mai nume=te mit. Cuv`ntul a fost larg ]ntrebuin\at, cu sensuri adeseatotal diferite. }n chip curent, prin mituri se ]n\eleg legendele popoarelor antice,care relateaz[ ispr[vile zeilor =i eroilor semizei cu privire la facerea lumii, apoila rivalit[\ile dintre ei, suma lor alc[tuind mitologia cu care ne-a obi=nuit lite-ratura antic[. }n vremea din urm[, unii cercet[tori ]i dau un ]n\eles mult mairestr`ns de istorie sacr[ despre ac\iunile fiin\elor supranaturale, relat[ri adev[rate,


care devin prin aceasta model permanent pentru om =i sunt reproduse, ]n conse-cin\[, numai ]n intervale de timp sacre. Reactualizarea ritual[ e ]nsu=irea lui dis-tinctiv[. }n folcloristic[, s-a ]ncet[\enit folosirea termenului mit pentru a denumitoate nara\iunile despre lumea anterioar[ celei de azi, ar[t`nd ispr[vile zeilor =ioriginea tuturor fiin\elor =i lucrurilor, de obicei, crea\ia acestora.

Ovidiu B~RLEA

}n\elepciunea popular[ este partea de filozofie veche a noastr[, aceea carea generat z[c[m`ntul pentru formele „gramaticalizate“ ale g`ndirii filozofice,pentru a numi astfel cultura cult[ ]n deosebire de cea oral[, „negramaticalizat[“(Cf. M. Pop, Problémes generaux de l’ethnologie européene, ]n Travaux du PremierCongrés International d’Ethnologie européene, Paris, 1971).

Iar ]n ea, cosmogoniile reprezint[ un capitol, poate cel mai ]nsemnat, ]ndepli-nind acela=i rol pe care l-au avut ]n protofilozofiile clasice sau ]n filozofie, ]nprima ei v`rst[, predominant cosmologic[.

Bog[\ia motivelor, polimorfismul parc[ f[r[ de limit[ al construc\iilor, fanteziauluitoare ideatic[ subtil[ cu rafinamente metafizice, universalitatea ei, toate aces-tea fac din legendele etiologice, cu prec[dere, piese de mare rezisten\[ valoric[.

Dar de ce legende =i nu mituri?Distinc\ia pare s[ nu fie de circumstan\[, ci de principiu, pentru c[, dup[ o

opinie, mitul este „o subspecie a legendei“...Al[turi de mituri, ]n legend[ ar mai sta, ca subspecii, nara\iunile etiologice,

hagiografice (religioase) =i istorice, ceea ce nu mai las[ nici o ]ndoial[ asuprasferei sale de cuprindere. Formal, a=a stau lucrurile, dar func\ional avem de-aface mai degrab[ cu o identitate. Mitul de=i inclus prin subspeciile etiologic[ =imitologic[, adesea identificate =i pe bun[ dreptate, ]n legend[, nu are regimulp[r\ii fa\[ de ]ntreg, ci al unei func\ii esen\iale ]ntr-un organism.

Gh. VL{DU|ESCU

Legenda istoric[ porne=te de la o realitate (un fapt sau un personaj istoric),c[reia i se d[ de cele mai multe ori =i o amprent[ de miraculos. Prin urmare,„fantasticul e modalitatea estetic[ indispensabil[ pentru realizarea genului“. Dintredomnitori, cei mai populari sunt: Drago=, +tefan cel Mare, Neagoe, Vlad |epe= =iVod[ Cuza. Negru-Vod[ a r[mas ca „un rom`n tare voinic, frumos =i cuminte“. Elar fi trecut mun\ii =i a sc[pat pe „mul\i fra\i de-ai no=tri“ de t[tari. „Vlad |epe= el[udat de popor c[ a speriat pe turci =i a st`rpit ho\ia din \ar[, tr[g`nd ]n \eap[pe to\i nelegiui\ii. De aceea era at`t de mare bel=ug ]n \ar[, ]nc`t oamenii f[ceaum[m[liga cu lapte, ]n loc de ap[, fiind mai ieftin laptele. „O sam[ de cuvinte“,culegerea cronicarului Ion Neculce =i operele cronicarilor preceden\i au cuprins

341Aprecieri

numeroase legende care circulau ]n popor. De aici, ele au p[truns ]n opera cult[a lui Alecsandri, Bolintineanu, Eminescu =i a multora din prozatorii no=tri.

Barbu TEODORESCUOctavian P{UN

Legendele ]ncorporeaz[ elemente de istorie real[ transfigurate de fabula\iapopular[ cu ajutorul unor motive =i simboluri mitice. Fiecare colectivitate are isto-ria sa bazat[ pe mituri, tradi\ii =i legende. (...) Motivele, temele =i structurile poe-tice din legendele populare au constituit surse de vitalizare a literaturilor lumii.Form[ esen\ial[ =i arhetipal[ a epicului, depozitar[ a istoriei umanit[\ii, legenda aoferit, acolo unde izvorul folcloric s-a ]nt`lnit cu artistul de geniu, teme constitu-ente =i elemente generatoare de capodopere: Faust, Don Juan, Hanu Ancu\ei =. a.

Octavian P{UN

Autorul ei (legendei, n.n.) ]nceteaz[ a fi simplu factor de transmitere. E pre-ocupat nu numai de „ceea ce spune“, ci =i de felul cum spune, cum ]n=ir[ =i]mpline=te faptele =i ce semnifica\ie le d[. Fenomenul trece astfel din domeniulgraiului popular ]n cel al literaturii orale. Pentru acest aspect, s-ar impune maimult termenul de legend[. Din nefericire, termenul e, prin originea lui, mai aproapede ideea de scris =i citit =i implicit mai departe de fenomenul folcloric al transmi-terii orale. El se refer[ mai mult la operele literare create pe baza tradi\iilor popu-lare. (...) Ea (legenda, n.n.) e purt[toarea unui ad`nc rost social. Legenda explic[,l[mure=te, ]nva\[, d[ exemple de urmat, sau de ocolit cu dezgust =i oroare. Ealeag[ str`ns colectivitatea unui grup social, a unui sat, a unui \inut, a unui popor...

Ovidiu PAPADIMA

Mitul, basmul =i legenda — cu toate diferen\ele de ordin estetic ce se potstabili ]ntre ele — sunt, ]ntr-un anume sens, o revela\ie a necunoscutului, a lumiinebuloase =i magice, ascuns[ sub suprafa\a realit[\ii concrete =i afundat[ ]n abi-surile con=tiin\ei umane. +i cum regiunile necunoscutului erau pentru omul pri-mitiv infinit mai ]ntinse, mai bogate ]n taine dec`t cele ale realit[\ii palpabile,mitul =i legenda au fost pentru el una din expresiile intelectuale cele mai plenare=i mai cuprinz[toare.

Ion DODU B{LAN

}n folclorul rom`nesc, ca =i ]n acela al altor popoare europene, legendadesemneaz[ un repertoriu de nara\iuni orale cu func\ie cognitiv[. }n esen\[, eaexplic[ un fapt real sau considerat a fi real, printr-un simbol narativ care in-clude, de regul[, motive fabuloase =i supranaturale. }n acest sens s-a subliniatadeseori c[, ]n contextul culturii orale, legendele alc[tuiesc mai mult o =tiin\[


dec`t o literatur[, dar nu o =tiin\[ bazat[ pe cunoa=terea real[ =i ra\ionament, cio pseudo=tiin\[, fundamentat[ pe reprezent[ri imaginare...

Statutul estetic al legendei, ca specie folcloric[, nu este mai pu\in determinatdec`t al altor categorii de proz[ oral[. Ea nu are structura monotopic[ =i gradul]nalt de stereotipie ale basmului fantastic, dar este mai puternic formalizat[ fa\[de basmul animalier sau snoav[, pentru c[ ]ns[=i func\ia ei, ]n contextul culturiipopulare, este mai unitar definit[. Sensul cognitiv al legendelor trebuie c[utat nuat`t ]n caracterul lor etiologic, c`t ]n observarea realist[ a obiectelor =i fenome-nelor lumii ]nconjur[toare sau a comportamentului uman, ]n consemnarea unoraspecte specifice, c[rora li se acord[ o anumit[ semnifica\ie...

Etiologiile sunt imaginar-fantastice, acestea fiind una din particularit[\iledefinitorii ale genului. }n sistemul tradi\ional de g`ndire ele erau crezute, aveau,deci, pentru mentalitatea folcloristic[, valoare de adev[r. Este exagerat[ ]ns[ ipo-teza c[, odat[ aceast[ valoare pierdut[, legenda ]nceteaz[ s[ mai existe ca atare.}n afara func\iei de explicare, aceste etiologii au avut =i func\ie de semnificare,]nregistr`nd aprecieri sau atitudini ale sensibilit[\ii umane generate de fenome-nele observate =i de aspectele lor ciudate.

Mihai POPPavel RUX{NDOIU

... asem[narea cea mare =i uneori identitatea ce exist[ ]ntre basmele tuturorpopoarelor ne dovede=te c[ =i fondul acestor basme, departe de a fi din timpu-rile preistorice, mitologice, este din contra asemenea mult mai modern. C[ci cuc`t un element comun popoarelor indo-germane este mai vechi, cu at`ta s-aschimbat =i s-a modificat ]ntr-un mod a=a de radical, ]nc`t ]nrudirea sa la acelepopoare a trebuit s[ fie descoperit[ ]n urma unor cercet[ri profunde, cum ne-oarat[ bun[oara limbistica. Abia dup[ at`tea secole de cercet[ri, adeseori curioa-se, asupra rela\iunii limbilor ]ntre d`nsele a reu=it Bopp, ]n secolul nostru, s[dovedeasc[ c[ limbile Europei stau ]n str`ns[ leg[tur[ cu unele limbi orientale =ic[ toate sunt fiicele uneia =i aceleia=i limbi primitive. La basme din contra, ]ntoc-mai ca la pove=ti, istorioare =i snoave, ne ajunge citirea lor ]n diferite literaturipentru a recunoa=te imediat, cu deosebirea numai c[ aici sunt ]ntr-o hain[ rom`n[,acolo ]ntr-o hain[ german[ =i acolo ]ntr-una francez[ =i a=a mai departe. De sine=ideci ni se impune concluziunea c[ =i basmele ]n ce prive=te fondul lor nu poates[ fie dec`t din aceea=i epoc[ ca =i pove=tile, istorioarele =i nuvelele, =i nicide-cum de o antichitate a=a de mare sau chiar dintr-o epoc[ mitic[. Dac[ dovedimdeci pentru unele basme originea nuvelistic[ a fondului lor, atunci se explic[ =iasem[narea lor la diferite popoare; c[ci, ]n acela=i mod precum au ajuns ]n lite-ratur[, tot ]n acela=i mod =i mai ]n aceea=i vreme au venit =i acele pove=ti, careerau mai potrivite cu dispozi\iunea fantastic[ a poporului. De aceea se aseam[n[

343Aprecieri

=i fondul basmelor, numai haina le deosebe=te. Aceast[ hain[ ]ns[=i nu este alt-ceva dec`t o \es[tur[ compus[ din diferite elemente literare ce au venit din diferitep[r\i de au ]nr`urit asupra fanteziei poporului. Limba de alt[ parte, cu idiotis-mele ei =i cu particularit[\ile ei, s[v`r=e=te apoi actul de asimilare.

M. GASTER

S-au cercetat ]nceputurile pove=tii, =i problema nu e lipsit[ de interes. Patriamiraculosului, \ara f[r[ margini =i f[r[ m[sur[ ]n imagina\ia ei, aceea pentrucare via\a omului, spectacolul naturii ]nconjur[toare, nu sunt lucruri de zugr[vit=i ]n=iruit, nici m[car de ]mpodobit pe liniile ini\iale =i decisive, ci numai un punctde plecare, un ]ndemn, un impuls c[tre cele mai extraordinare construc\ii, ]nalc[tuirea templelor imense, ]n nesf`r=ita lor decorare fantastic[, ]n r`njiturile =istr`mb[rile, terifice =i ridicole, ale zeilor, ]n dezordonata acumulare a ispr[vilor=i n[zb`tiilor din poeme de cea mai extravagant[ dezvoltare, e India Arienilordezarmonici, nelogici, incapabili de stricta disciplin[ a g`ndului cu care suntemobi=nui\i, de la civiliza\ia elenic[ ]ncoace. S-a dovedit — =i nu o dat[ — c[ Egiptuls-a ]mp[rt[=it =i el de asemenea opere de imagina\ie, c[ el le-a =i scris, ]ntr-oliteratur[, care, ]n afar[ de imn =i de povestea fantastic[, nu mai poate prezentanimic. Grecii, ca Herodot, au g[sit, al[turi de o istorie pref[cut[ imediat dup[prefacerea evenimentului ]n legend[, „fabule“, cu ]nv[\[turi sau f[r[, care vin]ntocmai ca pove=tile noastre. Orientul asiatic, ]ntre multe lucruri care vin de lad`nsul, a transmis Europei prin Bizan\, sintez[ a celor dou[ lumi p`n[ atuncirivale, =i asemenea povestiri, ]ntr-o societate ]n care clasa de sus tr[ia ]nreminiscen\e clasice erudute, din ]njgheb[ri mai mult sau mai pu\in tipice, ]njurul noii mitologii cre=tine, clasele de jos care aveau o poezie popular[ =i nara-tiv[, cu subiectele luate de pretutindeni, s-au l[comit la asemenea produse ale]nchipuirii. Negustorii care debarcau pe coastele Traciei le aduceau ]mpreun[ cualte elemente de poezie epic[ ]n proz[, ca acelea con\inute ]n Halima, ]n cele Omie =i una de nop\i, devenite, cum vom vedea, =i la noi favorite ale poporului.Cum au trecut ]n Italia lui Boccaccio nara\iunile burghezilor reveni\i din Con-stantinopol, Tripoli sau Alexandria Egiptului, astfel prin drume\i ai nego\uluir[s[ritean aceste crea\iuni populare au r[zb[tut ]n lumea bizantin[ (...) N-ar fiimposibil — cum =i aiurea am afirmat-o (Iorga =i Gorceix, Anthologie de la litte-rature roumaine. Paris, 1922. ed. a II-a Prefa\[) — ca din epopeea medieval[francez[, trecut[ =i ]n alte \[ri, p`n[ ]n Orientul european, s[ fi venit aceaadmira\ie pentru nobilul osta= singuratic, f[r[ l[comie de prad[, f[r[ ambi\ie dea ]nainta, f[r[ sete de r[zbunare, curat =i bun, care cutreiera lumea numai pen-tru c[ e legat de aceasta prin ]ns[=i voin\a lui, prin juruin\a pe care lui singur =i-af[cut-o. Este ceva cavaleresc a=a de proasp[t ]n ce ]ncearc[ =i s[v`r=e=te F[t-


Frumos ]nc`t nu pare s[ vin[ numai de la o a=a de ]ndep[rtat[ origine. Tot maimult se va dovedi c`t de ad`nc a fost occidentalizat[ mai ales de o bucat[ de vreme,sub toate raporturile, societatea bizantin[ =i toate cele ]n leg[tur[ cu d`nsa.

Nicolae IORGA

Se pot distinge dou[ clase de povestiri: cele care au valoare estetic[ =i celecare au, ]nainte de toate, o valoare utilitar[. Dar povestirile pot fi, de asemenea,clasificate dup[ con\inut: adic[ dup[ temele, credin\ele =i calitatea personajelorlor. Iat[ c`teva distinc\ii care se fac, ]n mod obi=nuit, ]ntre diversele categorii depovestiri. Prin fabul[ ]n\elegem o povestire ]n versuri despre personaje animalieredotate cu calit[\i umane sau care ac\ioneaz[ ca =i cum ar fi oameni. C`nd este ]nproz[, aceast[ povestire se nume=te povestire cu animale. Basmul este o povestemiraculoas[ =i romanesc[, ]n care locul ac\iunii nu este localizat, ]n care perso-najele nu sunt individualizate, corespunz`nd unei concep\ii „copil[re=ti“ asuprauniversului =i care este de o „indiferen\[ moral[“ absolut[. Cum se spune ]n Ges-ta Romanorum: „Erat quidam rex in cujus imperic quidam pauper habitabat...“sau „}ntr-un regat al Chinei un prin\ frumos ca lumina zilei...“ }n legend[ loculeste indicat cu precizie, personajele sunt indivizi determina\i, actele lor au omotiva\ie, iar faptele sunt de calitate eroic[ ]n sf`r=it, mitul ar fi, ]n fond, o le-gend[ localizat[ ]n locurile =i timpurile de dincolo de r[u =i se refer[ la perso-naje divine. (...) Dificultatea devine cu at`t mai mare atunci c`nd ]ncerc[m s[distingem ]ntre mit =i legend[. O povestire cu personaje divine nu poate fi loca-lizat[, ac\iunea se poate desf[=ura ]ntr-un loc oarecare. Pe de alt[ parte, adese-ori, e greu de determinat adev[rata calitate a eroului. Astfel istoricii religiilorcontest[ unor personaje supranaturale australiene sau americane calitatea de zeu]nc`t un termen mai pu\in precis ajunge s[ fie folosit, acela de All-Fathers, Peres-de-tous-et-de-tout. Un alt termen vag este acela de erou civilizator. }n ce momentHeracles poate fi calificat sau a fost el calificat zeu? +i toate categoriile de demoni!Pe scurt, dac[ se \ine seama numai de calitatea personajelor, nu se pot stabili cri-terii precise de diferen\iere ]ntre legend[ =i mit. (...) Vom ]n\elege prin legend[ opovestire localizat[, individualizat[ =i obiect de credin\[, iar prin mit vom ]n\elegeo legend[ ]n leg[tur[ cu lumea supranatural[ =i care se exprim[ prin rituri.

Arnold van GENNEP

}n contrast cu num[rul legendelor =i tradi\iilor privind corpurile cere=ti =icelelalte lumi, pove=tile despre formarea p[m`ntului, despre condi\iile saleprezente, despre geneza locuitorilor s[i — oameni =i animale — apar ]n num[raproape zdrobitor. O privire realist[ a multitudinii de legende =i tradi\ii oraledisponibile, fie printre popoarele primitive, fie printre grupurile analfabete din

345Aprecieri

propria noastr[ cultur[, duce inexorabil la concluzia c[ imagina\ia b[smuitoruluis-a oprit cu prec[dere asupra lucrurilor acestei lumi. Actul principal de crea\ie ap[m`ntului nu a intrat ]n mod obi=nuit ]n tradi\ia accidental[, dat fiind c[ aprimit ca ortodoxe explica\iile, fie ale uneia dintre marile mitologii, fie ale scrip-turilor ebraice. Pe de alt[ parte, exist[ multe pove=ti care l[muresc prezen\a unortr[s[turi caracteristice ale peisajului. Despre un munte, de pild[, se zice c[ ar fini=te pietroaie mari c[zute din buzunarele unui uria= sau pietroaiele sc[pate dinciurul lui Dumnezeu, care s-a stricat =i le-a l[sat s[ treac[, sau se datoresc unorbolovani azv`rli\i ]ncoace =i ]ncolo de uria=i. Alt grup important de legendeprive=te urmele ]ntip[rite ]n st`nc[. Acestea sunt explicate ca fiind urmele l[satede piciorul unui om sau animal primordial, adesea un zeu. Una din legendelecele mai curente, cunoscut[ ]n Lumea veche, dar bucur`ndu-se de o circula\iespecial[ la indienii americani, este aceea a unei st`nci ]n mare, de pe care aman\inenoroci\i s-au aruncat, av`nd o moarte tragic[. Uneori, desigur, aceast[ le-gend[ nu este dec`t o simpl[ poveste local[ =i nu are preten\ia s[ explice prezen\aunei st`nci. Acestora le apar\in c`teva grupuri de legende explicative privind for-marea uscatului. }n ce prive=te marea, tr[s[tura cea mai greu de explicat a fostapa ei s[rat[ =i, din aceast[ cauz[, numeroase legende au ]ncercat s[ l[mureasc[acest lucru. Cea mai cunoscut[ este povestea cu r`=ni\a de sare furat[ care ]nce-ta s[ r`=neasc[ numai la porunca st[p`nului ei. Un c[pitan de vas o ia pe corabialui =i ea continu[ s[ r`=neasc[ p`n[ ce corabia se scufund[ =i, apoi, toat[ marease umple de sare. Legendele care explic[ vremea sunt mult mai curente ]n folclo-rul primitiv dec`t ]n cel apusean. Exist[ o mare asem[nare ]ntre aceste legende]n toate regiunile lumii cu toate c[ ideile sunt at`t de generale ]nc`t nici o rela\ieistoric[ real[ nu poate fi stabilit[ ]ntre altele. Povestea lui Eol care \ine v`nturile]nchise ]ntr-o pe=ter[ =i le d[ drumul dup[ bunul-plac apare nu numai ]n mitolo-gia clasic[, dar =i ]n locuri foarte ]ndep[rtate ca Siberia, Noua Zeeland[ =i Cali-fornia. Tot at`t de r[sp`ndit[ este povestea p[s[rii uria=e care st`rne=te v`nturileb[t`nd din aripi. Pas[rea bate prea tare din aripi =i eroul ]i taie aripile ca s[-imodereze b[taia. Aceast[ din urm[ poveste era cunoscut[ nu numai ]n anticaBabilonie, dar =i ]n Islanda, =i a fost semnalat[ printre indienii nord-americanidin Noua Sco\ie =i printre negrii din Georgia.

Stith THOMPSON

}n primul r`nd trebuie s[ ne oprim asupra categoriilor prozei care nu facparte din domeniul basmului. Publica\iile existente le denumesc „legende“,„tradi\ii“, „credin\e“ etc. Nu exist[ o terminologie unanim acceptat[ pentru a ledesemna. Materialul cu care vom opera corespunde cel mai mult no\iunii detradi\ie — de=i unele texte au un evident caracter de legend[ —, iar partea eroic[


a materialului — no\iunii de legend[. Din p[cate tradi\iile (legendele) rom`ne=tiau fost foarte pu\in ]nregistrate ]ntr-un mod complet. (...) Uria=ii sunt perso-najele cele mai populare din folclorul est-romanic. Le ]nt`lnim adesea ]n bas-mele epice; de exemplu, ]n basmul Sora criv[\ului (transcris de Fundescu) este]nf[\i=at un uria= culcat cu capul pe un mal al m[rii, iar cu picioarele pe malulcel[lalt. Eroii basmelor Parsion, Cr`ncu, v`n[torul codrilor, Petre =i multe altelelupt[ cu diferi\i uria=i. Exist[ uria=i ciclopi, precum =i uria=i de tipul lui Str`mb[-Lemne (compar[ cu Smulge-Stejar de la slavii r[s[riteni).

Este util s[-i deosebim de ace=tia pe uria=ii care apar ]n tradi\iile populare.Dac[ basmul are un caracter fantastic manifest, tradi\ia (legenda) poveste=te de-spre lucruri care s-ar fi petrecut ]n realitate. Un indiciu ]n acest sens ]l constituiefaptul c[ deseori sunt indicate locuri concrete — pr[p[stii, mun\i, p[duri — undear fi tr[it uria=ii. Numele obi=nuite ale acestor personaje sunt „urie=ii“, „neamulurie=ilor“ „urie=ii p[m`ntului“. Dar se ]nt`lnesc =i alte denumiri, cum ar fi ceaspecific valah[ — novaci...

V. GA|AC

Prima Form[ pe care am ales-o este Legenda pentru c[ ea apare ]ntr-un sec-tor determinat al culturii occidentale =i ni se prezint[ ca o entitate bine delimi-tat[ — am ]n vedere legenda cre=tin[ sub forma pe care a luat-o =i a p[strat-o ]nbiserica catolic[ din primele secole p`n[-n zilele noastre. Nu o vom cerceta ]ntotalitatea aspectelor pe care le poate lua, nici ]n maxima ei generalitate, ci, maicur`nd, ca tip definitiv al unei realiz[ri particulare. Exist[ ]ntotdeauna un avan-taj ]n posibilitatea de a ]n\elege o Form[ ]n punctul s[u de realizare autentic[,acolo unde, ]ntr-adev[r, este ea ]ns[=i; ]n cazul care ne intereseaz[ este, deci,avantajos s[ putem studia Legenda ]ntr-un mediu =i ]ntr-o epoc[ ]n care ea esteaproape singura lectur[, ]n care validitatea sa este un element esen\ial, pentrucare ea este unul dintre punctele cardinale ale cerului vizibil, de fapt singurulcare permite orientarea. E adev[rat c[ acest avantaj este tot at`t de mult =i unpericol — nu trebuie s[ facem din legenda medieval[ o simpl[ paradigm[ =i tre-buie s[ evit[m tenta\ia de a c[uta ]n imaginea pe care ea ne-o propune valoareaunui concept pe care Legenda nu-l consolideaz[ dec`t prin toate virtualit[\ilesale. Este ]ns[ dificil s[ compari atunci c`nd te fixezi prea mult asupra unui feno-men particular. }n acest caz, totu=i, pericolul este mai mic pentru c[ via\a mo-dern[, experien\ele vie\ii noastre personale ne ]ndep[rteaz[ suficient de legendacatolic[ pentru a o analiza p[str`nd fa\[ de ea un recul necesar.

André JOLLES

347Aprecieri

Alte tr[s[turi diferen\iaz[ ]ntre ele diverse tipuri de basme =i legende popu-lare: unele poart[ urmele stilurilor culturale arhaice, revolute (asemenea matri-arhatului) sau pun ]n lumin[ mari ]ndep[rt[ri de civiliza\ie. Cum putem lua ]ndiscu\ie aici aceste complexe probleme? S[ subliniem cel pu\in c[, chiar devenitetexte „literare“, eliberate de matricea lor ritual[ =i de fundamentul mitic origi-nar, toat[ aceast[ mas[ considerabil[ de fabule, apologuri, basme, legende, snoave,recap[t[, la un nivel care este al lor, func\ia mitului. Ca =i miturile, fiecare pies[a unei literaturi orale revel[ o situa\ie tip =i constituie, la fel de bine, explica\iaunei realit[\i sau a unui comportament, dar =i un model de imitat. Literaturileorale ale popoarelor primitive, ca =i cele ale societ[\ilor populare europene sauorientale, prezint[ o serie de situa\ii-cheie: cele care, ]n ansamblu, definesccondi\ia uman[. Variantele nu ]nceteaz[ s[ profiteze, dar motivul-baz[ r[m`netotdeauna u=or de recunoscut. Mecanismul difuziei =i contamin[rii acestor mo-tive a constituit, ]ncep`nd cu c`teva genera\ii ]n urm[, principalul obiect de stu-diu al folclori=tilor. Imposibil s[ rezum[m aici rezultatele cercet[rilor. Vom re\inedoar faptul c[, pe l`ng[ o literatur[ oral[ didactic[, aproape orice construc\ieoral[ — chiar atunci c`nd nu pare s[ urm[reasc[ dec`t distrac\ia, divertismentul— urm[re=te instruc\ia autorilor, adic[, la un nivel mult mai profan, particip[ laun efort de ini\iere. Tot a=a, ini\ierea primitiv[ propriu-zis[ nu se m[rgine=te la omoarte =i o resurec\ie ritual[. Ea dezv[luia, ]ntre altele, tinerilor candida\i tradi\iilesecrete ale clanului legate de teologie, cosmogonie, mitologie =i moral[. }n h[\i=,copilul australian sau african nu era doar — asemenea lui Dege\el — devorat deun c[pc[un sau pus ]n situa\ia de a-=i proba curajul, viclenia sau inteligen\a. }negal[ m[sur[, era instruit, afla acum numele secret al zeului, miturile, legen-dele, genealogia clanului, diversele comportamente omene=ti. Or, ]ntreaga lite-ratur[ oral[ nu face dec`t s[ reia =i s[ continue, cu alte mijloace =i ]ntr-un altplan de referin\[, educa\ia exemplar[ a perioadei ini\iatice. O alt[ solidaritatestructural[ asociaz[ miturile =i g`ndirea mitic[ ]n general textelor literaturilororale: concep\ia asupra Timpului. Ca =i ]n mituri, evenimentele basmelor saulegendelor sunt situate ]n illo tempore, ]ntr-un prezent etern care nu are nimiccomun cu timpul istoric al evenimentelor omene=ti. Acest timp al miraculosului„a fost odat[“ din basme =i mituri nu este supus legilor duratei.

Mircea ELIADE

Mitul, a=adar, se afl[ la o extrem[ a structurii literare, iar naturalismul, lacealalt[. }ntre ele se ]ntinde ]ntreaga arie a roman\ului, utiliz`nd acest termennu ]n sensul modului istoric din primul eseu, ci al tendin\ei men\ionate ceva maideparte, ]n acela=i eseu, de a disloca mitul ]n direc\ia omenescului dar, spre deose-bire de „realism“, de a conven\ionaliza con\inutul ]n direc\ia idealiz[rii. Conform


principiului central al disloc[rii, elementele metaforice identificabile ]n mit sepot conexa ]n roman\ numai printr-o anumit[ form[ de compara\ie: analogica,asocia\ia semnificativ[, imagini al[turate incidental etc. }n mit putem ]nt`lni unzeu-soare sau un zeu-copac; ]n roman\ g[sim o persoan[ asociat[ ]n mod sem-nificativ cu soarele sau cu copacii. }n modurile mai realiste asocia\ia devine maipu\in semnificativ[ =i mai mult o chestiune de imagini incidentale, dac[ nu chiarcoinciden\e sau accidente. }n legenda uciderii balaurului, av`nd ca prototip pecea a Sf`ntului Gheorghe sau Perseu, =i mai mult ]n cazul al doilea o \ar[ st[p`nit[de un ]mp[rat b[tr`n =i neputincios este terorizat[ de un balaur care ]n cele dinurm[ o cere pe fata ]mp[ratului, dar este ucis de c[tre erou. Aceasta pare s[ fie oanalogie romantic[ (poate c[, de asemenea, ]n acest caz, o descenden\[) a mitu-lui unui pustiu rede=teptat la via\[ de c[tre un zeu al fertilit[\ii. A=adar, ]n mit,balaurul =i b[tr`nul ]mp[rat se identific[.

Northrop FRYE

Cu siguran\[ c[, ]n aceste societ[\i arhaice, mitologia era foarte important[ =idispunea de texte mitologice mai cur`nd dec`t de orice altele. Dar miturile refuz[s[ se lase ]n\elese c`t[ vreme r[m`n rupte de via\a oamenilor care le povestesc.De=i chemate devreme sau t`rziu — foarte devreme, uneori, cum se ]nt`mpl[ ]nGrecia — c[tre o carier[ literar[ proprie, nu sunt prin aceasta inven\ii dramaticesau lirice gratuite, f[r[ raport cu organizarea social[ sau politic[, cu ritualul, culegea sau cu obiceiul; rolul lor, dimpotriv[, era de a justifica toate acestea, de aexprima ]n imagini marile idei care organizau =i sus\ineau tot acest e=afodaj.

George DUMÉZIL

}n apropierea legendei (Sage) se afl[ legenda religioas[; ]n limba francez[chiar termenii prin care sunt desemnate sunt aceia=i: omul de =tiin\[ trebuie s[fac[ distinc\ia ]ntre cele dou[ specii prelungind denumirile printr-un determi-nant: „legend[ popular[“ (sau folcloric[) =i „legend[ hagiografic[“. (...) Legen-da (religioas[), ca =i legenda laic[ (Sage), poveste=te ]nt`mpl[ri supranaturale,care, ]ns[, ]n legenda laic[ (Sage) r[m`n oarecum nedeterminate, ]n timp ce ]nlegenda religioas[ se t[lm[cesc prin raportare la un sistem fix, religios, ]n func\iede care totul este selec\ionat =i ordonat. (...) Legenda religioas[ se afl[ maiaproape de legenda laic[ dec`t de basm chiar =i atunci c`nd nu mai este nimicde crezut: o carte de legende biblice, citit[ de un necredincios r[m`ne o legend[laic[; aceea=i poate fi =i situa\ia legendelor hagiografice. Dar dac[ credin\a saunecredin\a ]n adev[rul relatat poate determina apari\ia =i via\a unei specii, ca-racteristicile esen\iale trebuie extrase din povestirea ]ns[=i.

Max LÜTHI

349Aprecieri

Saga, legendele =i memoratele nu se desprind a=a clar de masa prozei uzuale=i nu se caracterizeaz[ prin independen\[ =i unitate structural[. Ele ]nse=i nusunt sisteme estetice suficiente, ci mai mult produse sau elemente ale sistemeloratotcuprinz[toare de cunoa=tere, recte ale sistemelor publicistice sau universale(saga istoric[ — a unui sistem de cunoa=tere istoric, legendele social-utopice —ale unui sistem politic, legendele religioase =i saga mitic[ — ale sistemului reli-gios =.a.m.d.) De aici rezult[ dualitatea caracteristic[ a multor opere din aceast[grup[, care ]ngreuneaz[ ordonarea unui anumit fel de sag[, legende sau memo-rate. Majoritatea legendelor =i acelor saga istorice =i mitice sunt totodat[ sagatoponimice sau etiologice =i chiar legate de anumite locuri geografice — sate,ora=e, r`uri, lacuri, mla=tini, mun\i c`t =i construc\ii, obiecte, animale, nume deoameni. Pentru aceste specii este caracteristic[ o evoluare relativ slab[ a mijloa-celor =tiin\ifice. De obicei ele nu sunt relatate f[r[ o anumit[ ocazie =i nu au ointroducere special[ =i un final special, care s[ fie reie=it formal din limbajulcurent, uzual. Timpul ac\iunii, la fel, nu este indicat, ci coincide cu timpul fizical vorbitorului =i auditorului. Forma real[ a textului la aceste specii depinde decondi\iile ]n care povestitorul se adreseaz[ cercului s[u de auditori...

Astfel fiecare saga nu este prezentat[ ca un anume text, ci ca un ciclu de texte,subiecte, motive =i episoade foarte mobile, care pot fi grupate ]n foarte diferitemoduri. Nu este exclus[ importan\a, ca element caracteristic al acestor categorii...

K. V. CISTOV

Fapte literare vii, legendele folclorice — ca toate materialele crea\iei popu-lare — au ajuns s[ poarte semnele distinctive ale epocilor prin care au trecut, aletimpului ]n care au fost culese. De aceea, dac[ unele din ele nu au vreo hot[rnicire]n vreme — fiind, ]ntr-un fel, croite ca toate referirile care ]ncep cu „a fost odat[“,— altele prind contur definitivat ]n limitele unei istorii aproape precis m[surate.

Legendarul acestor crea\ii populare este variabil prin ]ns[=i structura sa: dela imaginea f[r[ chenar pe scara timpului =i spa\iului, proiectat[ nebulos ]n felulobi=nuit al mitului, p`n[ la imaginea care nu mai poate sta independent[ de coor-donatele existen\ei reale =i care prezint[ doar lumina colorat[ a legendarului.

Vasile AD{SC{LI|EI

Realul arhaic este astfel un amestec de observa\ie =i poveste, de experien\[direct[ =i proiec\ie simbolic[, de ac\iune practic[ =i meta-ac\iune ritualic[ =imagic[.

Adev[rul legendei se ]ntemeiaz[ pe un real modelat cultural, pe un real trans-format ]ntr-un „imago mundi“ al unui anume grup uman, al unei anumeexperien\e =i istorii sociale concrete.


}n felul acesta el nu depinde de confruntarea empiric[ =i de verificarea=tiin\ific[, ci de acordul cu ethos-ul existent, de armonizarea cu sistemul generalde credin\e =i proiec\ii specifice acelei mentalit[\i.

... Legenda se individualizeaz[ prin amestecul de elemente fabuloase =i ele-mente concrete, empirice (]n planul con\inutului), prin aspectul succint, adese-ori monoepisodic al povestirii (]n planul formei), prin func\ia explicativ[ =i prinsolicitarea adeziunii =i a atributului credibilit[\ii (]n planul atitudinii sociale).

Mihai COMAN

Dac[ prin conven\ia sa poetic[, basmul propune evaziuni din realul vie\iiimediate, a c[rei dimensiune lipsit[ de spectaculos este negat[ =i compensat[de idealitatea lumii imaginate, legenda, dimpotriv[, r[m`ne fascinat[ de realulvie\ii ]nconjur[toare c[reia, prin retorsiune poetic[, se obstineaz[ s[-i afle nuat`t o explica\ie, c`t o semnifica\ie. Consecin\a acestei retorsiuni este o defor-mare a realului — proces specific oric[rei construc\ii epice integrabile ]n cate-goria legendei. Studiile consacrate legendei, ]n special celei de factur[ istoric[,sesiz`nd aceast[ particularitate, s-au ar[tat preocupate, ]n general, s[ stabileasc[gradul de ]ndep[rtare fa\[ de real. Problema este, totu=i, de interes secundar.Nu gradul de ]ndep[rtare fa\[ de real este important, ci sensul acestor deform[risistematice...

Realizat[ ]n conformitate cu o anumit[ conven\ie, nara\iunea de tipul „le-gend[“ presupune un sistem de elemente interne =i un mod de organizare a aces-tora ]n vederea realiz[rii unui efect estetic specific.

... Legenda se situeaz[ pe o pozi\ie intermediar[, ]ntre basm, cel mai solemntip de nara\iune, =i povestire, form[ periferic[ de construc\ie epic[, ]n sistemulc[reia inten\ia estetic[, de=i nu este cu totul absent[, atinge cele mai sc[zutevalori.

Silviu ANGELESCU

Func\ional etiologic[, legenda tinde s[ comenteze =i s[ explice, din perspec-tiva unei mentalit[\i populare (cu deosebire cea de nivel arhaic), fenomene natu-rale =i sociale, originea =i ]nsu=irile particulare ale unor fiin\e =i lucruri. Protec\iileimaginare se fac pe baza unei experien\e cognitive, se sprijin[ pe un fondinforma\ional acumulat. Interesul pentru insolit al spiritului creator de legend[justific[ selec\ia faptelor neobi=nuite din universul larg =i divers pe care ]l ofer[realitatea; ele sunt trecute prin filtrul imagina\iei, supuse acestei for\e care „de-formeaz[“ copiile pragmatice furnizate de percep\ie.

Nicoleta COATU

351Aprecieri

}n terminologia poporului legenda apare cu sensul de istorie veche, ]nt`m-plat[ demult. Aceast[ denumire provine de la caracterul ac\iunii trecute =i serefer[, ]n primul r`nd, la forma de expunere.

Legendele ]l cuceresc pe ascult[tor prin fantezia bogat[, fabula distractiv[,modul de investiga\ie artistic[, printr-o autentic[ tabl[ de valori spirituale. Ima-ginea poporului ]nsufle\e=te bradul, hameiul, bujorul, codrul, ]nsufle\e=te izvoarele.Aceste personific[ri stimuleaz[ fantezia, contribuind la cunoa=terea tainelor na-turii, ]nlesnesc ]n\elegerea fenomenelor lumii ]nconjur[toare, explic[ originea unordenumiri de coline, f`nt`ni, izvoare, a=ez[ri omene=ti, cet[\i, poetizeaz[ fapteleeroice ale personalit[\ilor cunoscute ]n istorie.

Grigore BOTEZATU

Importante nu numai din punct de vedere artistic, aceste legende ne ]nf[-\i=eaz[ „lumea“ ]n accep\iunea ei cea mai divers[, din care se degaj[, ]n afar[ deparfumul poeziei sufletului popular, ]ntreaga mentalitate a poporului. Chiar dac[unele concep\ii sunt dep[=ite, ele manifest[ ]ns[ o puternic[ for\[ moral[, one]ncetat[ posibilitate creatoare, o ]ncredere ]n puterea omului de-a ie=i ]nving[tordin cele mai complicate situa\ii ]n lupta lui permanent[ spre lumin[ =i adev[r.

Tony BRILL

Legende Populare Romanesti (Aprecieri)

Documents

Transcript of Legende Populare Romanesti (Aprecieri)