Legenda Lacului Balta Albă

Lacul Balta Albă se află în judeţul Buzău, iar prima atestare documentară a

acestuia există din secolul al XVIII-lea.

Legenda spune că naşterea acestui lac datează din vremuri imemoriale, din

timpurile în care Mântuitorul Isus Hristos bătea lumea în lung şi în lat pentru a

propovădui cuvântul Domnului. Însoţit de Sfântul Petru, Mântuitorul a poposit şi în

ţinutul Buzăului, în satul Balta Albă.

Cei doi drumeţi au înnoptat la o femeie sărmană cu şatpe copii, care i-a

primit în umila casă, deşi nu avea nici mâncare, nici apă. Mântuitorul s-a îndurat de

situaţia în care trăiau femeia şi cei şapte copii şi, arătând cu toiagul spre sobă, a

transformat balega cu care era lipită soba într-o pâine. Această pâine a hrănit atât

pe drumeţi, cât şi pe cei şapte copii. Apoi, Isus Hristos a îndreptat toiagul către un

loc sterp din care, ca prin minune, a izvorât o apă bună din care s-au alimentat toţi

oamenii satului mai apoi. Acest izvor a generat Lacul Balta Albă.

Când să îşi reia drumul, Mântuitorul a rugat gazda să nu se uite încotro se

îndreaptă el cu Sfântul Petru. Femeia nu a ascultat porunca divină şi a fost

transformată, împreună cu copiii ei, în movile de pământ care stau şi veghează apa

lacului Balta Albă şi astăzi.

Lacul Balta Albă este cunoscut printre localcnici şi turişti, având proprietăţi

curative semnificative, susţinute prin concentraţia mare de săruri şi minerale.

Sursa foto: http://traditiidinromania.ro/legende/legende-din-muntenia/legenda-lacului-balta-

alba.html