2742 Legl Uzuale.

Sunt totusl exceptatesarcinele ce sunt legate deposesiunea unuI imobil,precum 0 prestatiunile 0rechisitiunile militare lacare totl nationaliT pot fichematl a se supune eaproprietarT, &renda* FA lo-catar' de imobile.

7. Inaltele Párti contrae-tante convin ca cestiunileprivithre la interpretarea0 aplicarea conventiunelde fatii, cae s'ar Intámplasi nu pétft fi regulate spresatisfacerea coman& pe ca-lea directa, a unel nego-cien l diplomatice, sli fieresolvate pe calea de ar-b itragill.

S. Cele 2 Inalte Part1contractante 10 reserva,fie-care facultatea de a de-nunta la orl-ce epocá pre-senta conventiune, prin-tenn avertisment cn 12lunl Inainte.

9. Presenta conventiunese va ratifica si ratificltrileel vor fi sehimbate la Bu-caread cht mal curánd po-sibil.

Ea va intra In vig6redin 4iva, schimbliseI rati-ficarilor.

Legea invAitimIntul primar einormal din 28 Main 1893, a fostmodificatA In parte prin legea din80 Aprilie 1898. Regulamentul a-cestel legl se alli publicat In Mo-nitorui Oficial" No. 121 din 1

23 11912 1893

L EG EAsupra inviiimintulul primar

gl normal-primarDIN 23 nbut 1893

Cu modificarile din 30 Aprilie 1891

CANTOLUL I.Freouentarea obligatorio.

1. Invatámintul primareste obligatoriii si gratuitpentrn RománI.

T6te actele relativo laInvatamintul primar snntscutite de timbra.

ParintiI 0 tutoril copii-lor de cetiltenl romáril suntdatori a'l trimite la schlapublicá primará de la 7-14anI Implinig

Sunt dispensatl de acá-a% obligatiune aceia carlvor dovedi ch. dala copii-lor lor InvatimIntul pri-mar, ast-fel cum se hotit-resce In acésta, lege, Infamilil saa In institute pri-vate recunoscute de Stat.

Strainil, d'ara de acelmil locuese in Dobrogea,vor pláti o taxii ce se valixa prin regulamentul deaplicatiune a legeT de fatfi.

Ministra], tu casar! ex-ceptionale, va platea azor-da dispense.

In cae de insuficientilde locar; se vor prefericopiiI de Romini.Septembrie 1896; el a fost modi-tieat prin deereteledin 1898 Iii 1899,publicate in ,Monitorul Oficial"No. 152 din 11 Octombrie 1898 eiNo. 280 din 20 lanuarie 1899.

Pentru copiiI bolnil-viciosl, slab] sail nedesvol-tatI la minte, intrarea insc616, se 'Ate. Ingadui siJa o \First& mal Inaintatil.

Vor fi exclusT din sc6-lele publica copiiI lipsitlcu des6.virsire de inteli-gentil si cel atins1 de bólesail de infirmitati, carl arputea influenta In mod vii-t6mator asupra celor-altl.

CopiiI car; In eel 7anl obligatoril, nu vor a-junge a poseda materiilescólel primare ce freouen-téza, vor putea fi Indato-ratl a mal frecuenta scólaInca, un an.

Elevil, carI vor absolviInv6tlimIntul primar al qe6-lel la care urmézil s'i carIvor trece examenul finallnainte de 7 anl de fre-cuentare, vor fi scutiti deeel-alp anl obligatoril, ex-ceptandu-se casurile privi-t6re la clasele de repetire.

OrI-ce scutire sail ex-cludere film% In alte con-ditiunI de cat cele previl-Oute la articolele prece-dente este nula si atragedupe sine pedepsirea celuIce a dat-o.

Listele copiilor de am-be-sexe In etate de sc6la sevor forma, In fie-care an,prin reeens6mint in vacan-ta de Pasce, pe ciltune si pecircumscriptiunl scolare.

In comunele rurale ele

Legi Uznale. 23 !tail& 1823 2743

se fac de catre primar,1m-preuna cu unul din lnv6-tatoril Wimp din comuna,sail cu unul din Inviltilto-riT din o comuna limitrofa,,delegatI de revisor.

In comunele urbane elese fao de catre primar,Impreunii eu un institu-tor barbat, delegat de re-visor pe circumscriptiune

colara.Cheltuelile de transport

si de bran& pentra Inv6-tatoril delegati In immunemal Indepartate sunt Insarcina acelor comune sise r6spund de primarli res-pectivl.

Listele vor fi Inaintatedirigintilor si directorilorde scóle pan& la 10 Iuniea fie-carul an.

In zomunele urbune, un-de vor fi mal multe cir-cumscriptiI scolare, recen-s6mintul copiilor In virstade sc61a se va face dupe 25Aprilie, iar listele se vorInainta la finele lul lunie.

Primarul si inv6tatorulsail institutorul, earl nuvor fi Mont sail nu vor fiinaintat listele la timpulhotarit, carI vor fi falsifi-cat sat vor fi Ifisat sil sefalsifies listele, In oil-cesons ar fi, se vor pedepsicu o amendi de la 25-100leI In comunele rurale side la 100-500 lel In celeurbane.

2744 Legi Uzuale. 23 RIMA 1893

Aceste amende se vorvt3rsa In casa scélelor._

Inv6tatoril si 11100-tórele In comunele rurale,iar In comunele urbane pri-mariI, sunt datorl sa avi-seze In seris, cel putin cuo s6ptèmanit Inainte dedeschiderea cursurilor, perepresentantil legall al co-piilor In vIrsta de senilde epoca desehiderel cur-surilor, punAndu-le In a-celasl timp In vedere pe-nalitatile, la carl vor fi su-pusI In cas de a nu'sI tra-mite copia la sc61.

Representantil legal! aIeopiilor sunt datorI a In-soria pe copil la se616. °utrel 6ile Inainte de des-chid erea cursurilor.

In cas de neinscriere acopiilor de catre paring$i tutor! tsi de nedeclara-tiune din partea lor, cil,voesc a le da instructiu-nea In familie sati insti-tute private recungscutede Stat, eopill vor fi In-scrisI din oficiti.

InstitutoriI si Inv6tit-toril se6lelor publice vortinea registre de chemareprin eari. sä se constate,pentru fie-care clasa, ab-sentale elevilor.

Parintil sunt datorI stsmotiveze dinaintea Inv6-tatorilor absentele copii-lor lor.

Absentele aunt socotitePe V2 0.

Singurele motive vala-bile pentru scuzarea ab-sentelor voi fi: b6la copi-luluI, bólil. gres In fami-lie, Impedicare resultanddin dificultatI accidentaleale comunicatiilor.

In cas de alte motive,exceptional invocate de ca-tre parintI, ele vor fi apre-ciate de InvIStatorul diri-ginte al sc6lei, cara nu vaputea admite ea valabileast-fel de motive de catmaximum pentru 4ece ab-sente In acelasI an.

S. Institutorul sal In-v6tittorul avisézrt prin scris,si In comunele rurale siprin graiti, pe parintil co-piilor cu absente nejusti-fi cate cfi, In cas de reci-diva, vor fi pedepsip.

Autoritatile comunale ,urbano si rurale, sunt o-bligate sa, distribue téteavisurile privitoare la a-men61, precum si cele pre-vOute la art. 6, prin a-gentil lor, parintilor satirepresentantilor legan abcopiilor In vIrsta de scóla.

In cas de recidiva, re-presentantul legal al co-pilulul va fi pedepsit de mi-nistrul instructiuneI prindelegatul sèn, cu o amen-da de 10 banI de absenta.

Daca absentele nemoti-vate se repetii, totusl, In

cursul aceluiasl an scolar,amenda se p6te ridica trep-tat pin& la maximum de50 ban' de absenta.

Amenda se póte aplicaIn tóte gradele sale In cur-sul unul an; ea p6te fi re-petat& In anul urmittor,dar Incep6nd din noti dela gradul Intrti5.

Executarea amendeIse face de perceptor Intermen de 10 4ile de laprimirea comunic&reI. Su-mele incasate se vars& lacasa scólelor.

Representantil le-gall, aI c&ror copil nu sepresint& la examenul definele anulul polar, vor ficondamnatl la o amend&de doui lei.

Dacl copiiI nu se pre-sint& la examenul ultimu-lui an polar, representan-VI lor legall vor fi con-damnatl la o amend& deGina lei.

Amendele se execut& deperceptor si se vars& Incasa pi:Melon

Representantil le-gall id copiilor, call, con-form art. 1, ail declarat Ale datt instructiunea pri-mar& in familie Batt In in-stitute private recunoscutede Stat, vor fi datorl, subaceliasI penal/Rip, A a-due& pe copil la sc6lelepublice pentru trecerea tu-tulor examenelor de fine

Lee Umiak. 28 Moira 1893 8746

de an. Pentru examene/eanuluI Int&ill, al douileasi al treilea, ministerul vaputea trimite un delegatal sèil in scélele privaterecunoscute de Stat, dina-intea citruia sh se tréc& ex-amenul ; dinsul va contro-la si viza matriculele scóleI.

Copiil call nu vor reusila examen, dupe doué In-cereal.; vor fi Inscrisl dinoficiii In scólele publice.

Copiil earl', din deosebiteImprejurlirI de fort& ma-jora, recunoscute de mi-nister, nu afi putut treceexamenele anuale, vor pu-tea fi admisI s& trée& sailun examen de mal multeclase de o-data, sail unexamen general al Inv6-thmlntulul primar.

Un regulament specialva determina modul In ca-re se tree examenele pre-v6(lute In acest articol siva fixa taxele ce repre-sentantiI legal' al copiilorBunt datorl si pl&tése& pen-tru trecerea lor.

0 parte din produsultaxelor va servi la plataexaminatorilor, lar restulse va vérsa In casa scólelor.

Patronil si st&panilsunt supusI la aceliasi ln-datorirl ca si p&rintil si tu-toril copiilor. In cas de acontraveni la obligatiunilelegeT de fatii, li se vor a-plica amen' Intreite de

2748 Le gl Uznale. 23 Mata 1893

cit cele aplicate parintilorIn casurt analóge.

Parintil sunt datorlsft cumpere cártile si ma-terialul scolar necesar co-piilor.

In comunele rural° a-oeste °Mil se vor vinde decitre Invátitorl, conforminstructiunilor date de mi-nister.

Un regulament specialva determina modul de al-cituire si de distribuire alcirtilor didactice, de cursprimar.

Revisorit scolarT suntdatorl ca, In inspectiunilelor, sii cerceteze In primulloe, &te& prescrierile asu-pra obligativitittet se a-plicli.

Dacti, vor constata o& a-oeste prescrierl nu se aplicii,din pricina Invátitorilorsaft directorilor de scóle,'I vor condamna la o a-mena egalft ou aceea la°are ar fi trebuit sh fiesupusl representantil le-galI O copiilor.

Obligativitatea, ast-fel cum este statornicitftIn acest capitol, se va a-plica treptat In fie-carecomuni, pe másurft ce seva constata de orare mi-nisterul instructiunel pu-blice, eh localurile de sodiosunt suficiente pentru po-pulatia In várstft de sc616,a comunet.

Pila, atuncT obligativi-tatea se va aplica In ordi-nea urmittóre :

Copiilor de pftrintI ro-minI, cart ati fost Inscrislde buni-voie In registrelero c6leT la Inceputul anululcolar;

Copiilor maI miel a!plirintilor, carl ati mal multicopil In virstá, de soólti;

Copiilor, carI att do-miciliut tor mal aprópe desc6111,.

In fie-care din acestecategoril obligativitatea seva aplica de preferintik 136-etilor.

CopiI oda% Inscrist rá-n'in supusl obligativititei.

CAPITOLUL II.Invéfdmintui primar.

Sectinnea I. Disposifiuni ge-tterale.

Invátimintul primarse dá In sc6lele primaresi cursurile primare com-plementare si de repetire.

Matertile de Invá-ttimint in scélele primaresunt:

Instructiunea moral& sireligi6sft, catechismul si ru-gliciunile, notiunI de dreptcivic, cetirea, scrierea, Hm-ba románkaritmetica prac-tic& s't notiunl elementarede geometrie, notiunl deistoria Rominitor si degeografie, de sciinte na-turale si fisice, de igienti;desemnul, musica vocalit,

jocurT gimnastice, exercitilmilitare ili, pe cht posibil,lucrul manual si lucrar'practica agricole.

Aceste materil se vordivide, prin programa a-nalitica, In 3 cursuil pro-gresive, si anume: cursulinferior, meditt s'i superior.

Eleva vor fi Impar-titi In clase dupe gradulinstructiunel lor.

Promovarea dintr'o olas&Intealta se va face In urmaunul examen la finele a-nulul.

Ministerul pote In-troduce sistemul rotatieTla scálele cu 2 sati malmulti Invinatori saii InvO-tfitére, institutor! saA in-stitut6re.Sectiunea 11.$061ele rurale.

In ori-ce catun, undese aflá un numOr de 40copil In vIrsta de sc611,se va Infiinta o sala pri-mara rurala.

In cas cand catunele nusunt departate unele dealtele de cat de 3 kilome-tri si comunicatiunea IntredInsele e tuOrli, ele vorforma o circumscriptiunevolara si o aceiasi sc6lale va deservi pe téte, chiardaca ar face parte din co-mune deosebite.

In téte cktunele maldepartate de at de 3 chi-lometri de o scOla, si unde

Lee Uznale. 23 Mala 1893 8747

nu se gasesce un numOrde 40 de copa In vIrstlide seálii, se va Infiinta osc6la de eittun.

In aceste scále cursurilese vor preda de catre unajutor, numit de ministrulinstructiunel si plata euo diurna de 40 leT pe luna.Un InvOtator titular vaputea fi Insareinat si con-troleze progresele ManeIn sc6la de ektun de catreajutor si si faca lectiunlIn unele epoce ale anulul.

Durata studiilor Incálele primare rurale este

de 6 anl.Numèrul total al di-

lelor de vacante, Impreunitcu Dumineci si sOrbiltorlbisericesci si nationale, nuva trece peste 160.

Epoca Inceperel anuluTpolar, precum si vacan-tele din cursul anulul, sevor fixa prin regulament,dupe regiunl.

c(51ele primare ru-rale de regula sunt miste.

Daca numOrul scolarilornu trece peste 80, sc61ava aves un singur Inv6-t Mor.

Daca numOrul scolarilorregulati este coprins Intre80 si 140, scála va avea2 InvOtatorl;

De la 140 la 200, 3 In-vOtatori ;

De la 200 la 260, 4 In-vOtatorl,

2748 Lee Uznale. 28 81814 1898

In catunele au o popu-latiune colará de peste260 copil se va Infiinta oa doua eól, care va fide fete.

In §c6lele rurale cu 4 In-vatatorI durata cursululcomplect va fi de 4 anl.

célele urbane, situateIn comunele rurale, vor fitransformate In pále ru-rale.

25. In §c61ele ruralemixte, uncle nu functionézade cat Invtratorl barbarl,predarea lucruluI de man&la fete p6te fi Incredinrataunor maestro speciale,tite de comuna i numitede revisor.

20. Invtratoril din §c6-lele mixte ell un singurInvtrator vor -fi barbatl.In §c6lele ea mal multiInvèratorI se vor puteanumi i Invèrattre, Ins&directiunea qc6lel va fi In-credintata tot-d'auna untilInvèrator. In §c6le1e defete vor fi flama! invtra-Ore.

27. Duminica i strba-torile eleviI vor fi condu0la biserica de °litre Invt-tittoril lor, pentru a asistala serviciul divin §i a formacorul bisericesc.

28.14E111ga fe-care ticeattrural& salt cat se p6te malIn apropiere, va fi o gra-dina a ac6lei de cel putino jumètate de hec1ar7. In

care Invttlitorul va facecu scolaril practica lucra-rilor agricole.

Cultura se va face ast-fel ca sa servant, de mo-del satenilor. Produsul vaapartinea inviltatorulul.

Terenul pentru gradina§c6leI se va da, pe pro-prietatile Statulul, de ca-tre Stat; iar pe proprie-tape private de catre co-munii, putandu-1 lua acéstadin pamInturile rtmaseel dupe legea rurala.

29. Acolo unde §c61a po-sed& paminturl In térina,acestea se vor arenda prinlicitariune i venitul se vavtrsa in casa §c6lelor.

Orl-ce alte bunurI ar fidonate toctlelor de darecomune sat particular! vorfi supuse tot acestul regim,afar& numal daci actul dedonatiune nu hotiriscealt-fe!.

39. Pe Mg& §c6lele ru-rale se vor Infiinta, pe catposibil, ateliere pentru In-vtrarea lucruluI manual.

Lectiile se vor preda delnyttatorI, i pentru acéstali se va da un spor de 10la sutil asupra onorariuluIlor.

Elevil dispensatl de amal urma la qc(51a, conformart. 3, vor fi totusl obli-gar! a lucra In ateliere celputin odata pe stpttmana.

Sectinnea III. .célele wrbane.31. In fie-care comunit

urban& se va Infiinta unnumer de ac61e primaresuficient, pentru a da in-structiune tutulor copiilorIn virstit de acáll din a-cea comuna.

Fie-care ac611 va aveao circomscriptiune deter-minatii a oraaulul. Impltr-tirea comunel In circum-scriptiunI acolare se va fa-ce de catre primar, in In-telegere cu un deleget alministruluI de instructiuneea pote diferi de circums-criptiunile administrative.

Sc6lele primare urbanesunt ac011e de b&etI sad defete, sati ac6le mixte.

Cursurile vor dura pa-tru ant' ai vor fi Imp&rtitein patru clase. Scélele mix-te nu vor avea de atprimele 2 clase.

Anul acolar Incepe la26 August ai se terminala 26 lunie.

In ac6lele de 136441 vorfi de regula institutor'blrbatl. Pentru cele din-t&iit cloud clase, precum aiIn acálele mate, vor pu-tea fi numite ai institu-Ore. Directiunea ac6lei ova avea un institutor.

In ac6lele de fete vorfi numaI institut6re.

Numdrul elevilor uneiclase nu va trece peste 80.

Legl Uzuale. 23 Mai& 1893 2749

Sectinnea IV.ftwg(dmintuicomplementar.

32. In ac6lele primarerurale invdtittorul va fidator a face, fitrit adausde salariti, pe fie-care aft-tdm&nft, cate cel putin 2ore de conferinte ai cur-surl complementare pen-tru absolventil cursulul pri-mar, °ail n'att lmplinit e-tatea de 14 anI.

Frecuentarea acestorconferinte ai cursuil com-plementare este obligattrepentru acel absolventl ph-n& la Implinirea etittel de14 anl; ea se va mentionain certificatul de absolvi-rea cursuluI primar.

33 and s'ar simti tre-buinta, Statul, comunele,judetele sat particularilvor putea creea aeon pri-mare superi6re, cu o pro-gram& mal desvoltatit decit aceea a acálelor pri-mare ordinare. In acestcas, partea de cheltuell,care va trece peste chel-tuiala regulat& a unel aeonprimare ordinare, va priviexclusiv pe autoritatea sadpersona, care face creati-unea.Administratiunea acestor

acoll se va face Intocmaidupe normele stabilite prinacést& lege pentru acéleleprimare ordinare.

Pentru Infiintarea lor ede nevoie o autorisare spe-

2750 Legt Mazda. 28 Matti 1823

cialli a ministruluT, carefixéza In acelasT timp or-ganisarea si programelelor.

Comunele urbanesi rurale vor putea insti-tui, en cheltuiala lor, cur-surl pentru adultl asupramate riilor cursulul primar.

Aceste eursurl vor fi dedouè orI pe saptamanit celputin, si nu se vor puteadesehide de cat ou celputincincl auditorI In comunelerurale si eu cel putin qeeeauditorI In cele urbane,avand pentru cele dintaiaautorisarea inspectoruluTde circumscriptiune, iarpentru cele din urma, au-torisarea ministeruluT.

Ele nu se vor putea facede cat de catre InvatittoriTsat institutoril In exerci-tia, saa de catre pers6necarl vor poseda eel putintitlurile necesare pentrna fi invatatorI sail insti-tutorT.

Persána, care va con-duce un curs de adul41Inteo comuni rurala, vaavea dreptul la o plat&de cel putin 10 lel pe luna;iar In cele urbane de celputin 30 lel pe luna.

CeT carl vor fi ab-solvit materiile eursululprimar, urmand la cursu-rile de adultl, vor obtineun certificat constatandac6sta. Aoest oertifloat va

da dreptul de a se presintalnaintea unel comisil, in-stituite la epoce determi-nate, pentru a trece unexamen general de mate-riile cursuluT primar s't aobtine certificatul de ab-solvent al cursulul primar.

In comunele ruralemal populate se pot In-finta gradinl de civil.

CAPITOLUL III.)5COLELE NORMALE

Sectiunea LDisposiOutti gene-rate.

87. Scálele normale suntaseOminte de Stat a eft-ror menire este de a formacorpul didactic al sc6lelorprimare urbane si rurale.

Ele se Impart, dupe des-tinatiunea lor, In se6lenormale de Invatatorl, sc6-le normale de Invatatére,scéle normale de institu-toll si scále normale deinstitut6re.

RomaniI singurl auntadmisibill In aceste seále.

3S. Scélele normale suntinternate.

Elevil vor fi bursierl BalisolventI.

Atftt bursieril cat si sol-ventil se primesc prin con-curs. Bursele se vor daconeurentilor, earl vor ob-tine notele cele mal marlsi vor dovedi ea aunt lip-sitI de mijlóce.

In scolele normale de

Invétotorl coneurentil vortrebui A fie fil de satenT.

Cele-alta conditiunl aleconcursulnl se vor deter-mina prin un regulamentspecial.

In cas and elevil pri-mitI ca solventl se vordistinge prin sftrguinta oi'mina lor purtare oi vorIndeplini si conditiunea depaupertate, el vor puteafi primitl Intro bursierl.

89. Pe ling& fie-caresc61á norms% se vor a-nexa o ocóli primará deaplicatiune.

40. In fie-care din ocó-lele normale de Inváttstorloi de institutorl se va pre-da instructia militará, subcontrolul ministrulul deresbel; iar elevil, fiind o-bligator Inscrisl In contró-lele armatel, and vor fiatins virstea de 20 de mil,vor avea la terminarea Cusucces a studiilor, gradulla care vor fi consideratlaptl, In urma examenululmilitar. In cas de mobili-sare a armateI, el vor filuatI cu contigentul ell-ruia apartin.

In programele ocólelorse va prevedea numórulde ore necesare pentruinstructiune.Ministerul deresbel va numi persona-lul necesar pentru acéstilinstructiune.

Snnt sentitI de serviciá

Legl Uznale. 23 Mai& 1991 2751

permanent In ootire eleviloi absolventiI ocólelor nor-male de institutorI oi In-vátlitorl, en conditinneade a servi Statulul ca In-votOtorl sail institutorl.

Seetiunea H. --e6iele normal°de invcItori.Pentrn prepararea

corpulnl didactic al ocó-lelor primare rurale vorservi ocólele normale deInvótatorl oi Asilnl ElenaDómna".

Dnrata cursuriloreste de cincI mil In tóteocólele normale de Invátil-torl sail Invt:Stfitóre.

Anul al V-lea va fi con-sacrat mal ales practicelpedagogice.

Programa studiilorobligatoril va coprinde:religia oi morals, bimbaromanli, limba francezásaii germani, istoria, geo-grafia, matematicile, sciin-tele fisico-naturale cu no-tiunI de agriculturli, hor-ticulturil oi foresterie, igie-na oi medicina popularh,psichologia oi pedagogia,desemnul oi caligrafia, no-tiunI de drept constituti-onal, administrativ oi e-conomie politich, lucrulmanual, mnsica vocal& oiinstrumentala,gimnastica,jocurile gimnastice, oi pen-tru blimp, instructia mili-tará, iar pentrn Invátátóreeconomia casnicii.

9758 Legi Chuela. 28 illaiù 1893

Pentru a fi primitIn §c6la normal& de inv6-t&torl se cere diploma deabaolvire a unel qc6le pri-mare, precum $ un cer-tificat de bunti purtare.

Asilul Elena Dém-na" va coprinde trel sec-tiuni: 1) seetiunea primar&care va putea servi cac(516. de aplicatiune pen-

tru kscéla normal:o.; 2) sec-tiunea profesionalii, cu di-ferite mesen! §i In carese vor Invéta ai lucrarilede menagiti; 3) scála nor-mal& de Invallitére, careva fi separata de cele-altedouè sectiunI §i va aveao directiune deosebith.

In cele done dint&iti sec-tiunl ale Asilului nu seprimesc de c&t: orfaneprovenind din asistentapublicii; orfane de tata §ide mama, sati de tata celputin, sati copile de alemilitarilor invali4I din res-bel. In °as de a fi malmulte cererT de cit vacan-te, se vor primi fiiril, con-curs: intliti orfanele pro-venind din asistenta pu-blicl; In rindul al doileaorfanele de tat& $ de ma-ma absolut lipsite de mij-16ce. Pentru locurile ceInca ar mal rèmftnea va-cante dupe acésta, primi-rea se va face prin con-curs.

In sectiunea normal&

elevele se vor primi princoncurs. La concurs vorfi admise: 1) elevele ab-solvente ale sectiuneI pri-mara a Asilulul; 2) fiiceale InvétAtorilor $ insti-tutorilor, care a& servitcu distinctie 10 anl inInv6tamint; 3) fiice des&tenI. Concurentele vortrebui sa posedeze certi-ficatul de absolvirea In-v4Amintulul primar $ shprobeze e& a& avut o con-duiti exemplar5,.

Concursul de admiterein sectiunea normal& aAsiluluI Elena D6mna"se va tina In Bucurescl,Iaal $ Craiova, dinainteaaceleia$ comisiunt

Absolventele a treI clasedin sectiunea normal& a&dreptul a fi primite la con-curs pentru §c61a normal&de institut6re.

In Asil nu se va putea pri-mi de cat nunArul de eleveprevNut prin budget; pri-miren de eleve supranu -merare este inter4isa.

In gc6lele normalede Inv6t&torI vor puteafi admi$ d'a-dreptul Inclasa III seminari§til carlad absolvit seminarul detreI clase, in urma unulexamen care va purta a-supra materiilor predateIn clasa III de seminar,$ cu conditie ca vIrstalor sil, nu treacil, de 19 ani.

Seetiunea 111.Se61ele norma/ede institutori.

47. Pentru formareacorpuluI didactic primarurban servesc ecóla nor-male de institutor! dinBucuresel icóla normal&de institutóre din 13.0.

Programa studiilor ec6-lelor normale de institu-tor! i institutóre va co-prinde aceliael maten!, cudiferenta cfi lucrul ma-nual pentru fele e lnlo-cult cu luerfirile in ate-lier pentru

Materiile programeI co-mune aunt: religia i mo-rale, psichologia i peda-gogia, limba romana, unasag doua limbI moderne,matematicele, sciintele fi-sice i naturale, geografia,istoria, notiunI de dreptulconstitutional, administra-tiv i economia politickigiena 0 medicina popu-lark desemnul çi caligra-fia, musica vocal& ei in-strumentalit, gimnasticajocurile gimnastice.

In ecóla de institutor!se adaoga çi instructia

iar pentru ins-titutóre economia casnicit.

49. Durata cursurilorecólelor normale de insti-tutorI ei institutóre estede 6 anT, ultimul an fiindconsacrat mal ales exer-citiilor de practici peda-gogica.

Legl Uznale. 23 Malta 1893 2768

Nu vor fi primitl aconcura pentru clasa I aecólelor normale de insti-tutorI de cat absolventil atreT clase de gimnasiaa unuI alt curs secundardeclarat echivalent.

Pentru çcóla normal& deinstitutóre se va concursasupra materiilor ce sepredah In cele treI claseale ec6lelor secundare defete.

Concursurile pentru ec6-lele normale de institutor!ei institutare se vor tineIn Bucuresci, laçi çi Cra-lova, dinaintea aceloraelcomisiunI.

Seetiunea IV.Examene.

Promovarea elevilordintr'o clad). In alta seface In urma unuI exa-men de fine de an, tinutIn presenta unuI delegatal ministruluI.

Dupe terminarea cursu-luI Intreg al ecólel, elevilse supun la un examengeneral asupra materiilorpropuse In ec616..

Acest examen constadin probe In scris, caresunt eliminatóre, probeorale ei probe de practicapedagogica.

Examenul generalse va trece, In fe-careecóla, dinaintea unel co-misiunl numita de minis-tru din pers6ne straine

2754 Legl Uzi=le. 23 Maid' 1892

ec6lel ei din profesora ma-teriilor asupra carora seface examenul.

Candidatil care nureueesc la acest examense pot presinta lute° nonasesiune.

Candidatil care nu reu-eesc la trel examene, nuse mal pot presinta la niciun alt examen ei nu maipot fi nicl suplinitoil.Sectiunea V.Corpul didactic al

qc6telor normate.

Modul ei conditiu-nile numireI, drepturile eidatoriile corpulul didactical ecélelor normale se vorregula prin legea invatit-milntulul secundar.

Retributinnea profeso-rilor din aceste ecéle vafi aceea0 ca 0 a profeso-.rilor de la gimnasiile cla-Bice.

Directoril 0 Direc-t6rele ec6lelor normale potfi luatl 0 dintre alte per-s6ne de cat profesoriI ec6-lel.

Directoril aunt Insarci-natl au conducerea moral&0 administrativa a inter-natelor, en supraveghiarea0 stricta indeplinire a In-datoririlor impuse prinlegl ei regulamente cor-pulul didactic al ec6lelornormale.Cand directorulunelecále

normale nu este profesor

al ec6leI, el primesce o re-tributiune egala, cu léfade profesor.

Directiunea ec6leIprimare de aplicatie, a-nexata pe MO fie-careWitt normala, este lucre-dintata profesoruluI de pe-dagogie de la acea WI&care, pe langit cursul set,mal este insfircinat Aasiste la cursurile ecáleIprimare, sa, facik lectiunTmodel sit tina conferinteca elevil ultimeI clase aec6leI In care preda.

Pentru acésta, insarci-nare el va fi retribuit auo diurnit egalá cu léfaunuI institutor primar.

CAPITOLUL IV.

Numb-ea corpu/ta didactic pri-mar.

Dupe terminarea exa-menelor generale, prey&dute la art. 60 ei 61, co-misiunile examinatóre In-naintézi ministerulul liste.le celor reueitl, IntocmiteIn ordinea clasificareI ei cunotele obtinute de fie-careabsolvent.

La minister se vor al-catui ei tinea 2 tabele:

Una pentru institutorei instituthre;

Alta pentru Invetatorl,ei Invetatáre.

In fie-care din a cestetabele absolventil respec-tivI din Mite ecélele vor

fi Insorisl In ordinea cla-sificatiunet

Dupe fie-care examengeneral se Inscritt In ta-bele, tot dupe norma sta-bilita mal sus si In urmacelor Inscrisl In anul pre-cedent, nouil candidatI re-usitl.

Inserierea In tabele nue valabila de cat pentrutrel anT. Acel care nu atifost numiti In acel inter-val, pot trece din non exa-menul general, si, In casde reusitii, vor fi Inscrislpe tabela la locul ce 11 avu-sese mal inainte.

Ce Tear' aunt Inscrisl petabela de institutor! si in-stitutare pot fi numitl,ciao& cer, InvatatorT s'i. In-vatatbre, Inaintea celorInscrisl In tabela de In-vatatorI s'i Invatlitare.

La orl-ce vacantide Invatator sail instiutorlnumirea se va face din ta-bele respective, In ordi-nea Inscrierel.

Persónele care anobtinut numirea proviso-rie vor fi supuse, In tim-pul provisoratuluT, la o in-spectiune speciala.

Invatlitorilfi instituted'provisor!, incapabill sanimorall, pot fi destituitl deminister, In urma hotart-rel motivate a consiliululinspectorilor Invatamintu-lul primar s'i a avisuluT

Lee Uzuale. 23 mama Dina 2765

conform al consiliulul per-manent, dupe ce vor fi fostascultatl In apiirarea lor.

Dupe trel anl deprovisorat, membril cor-pulul didactic primar BuntdatorI a se presinta dinain-tea uneT comisiunl, numitade minister, pentru a tre-ce un non examen.

Acest examen constadin clout) probe: una ex-temporall, asupra princi-palelor maten! ale Inva-tamIntuluI sc6leI ce anabsolvit; a doua de prac-tic& pedagogica. AceT carIvor obtinea nota 7 la fie-care proba vor fi numitlcu titlu definitiv.

Acest examen se treceo-data pe an.

Pentru Invatatoril si ins-titutoriI, avand titlu pro-visoriii Inainte de 1 Sep-tembre 1893, numirea de-finitivá se va da In urmanumal a unuI examen depractica pedagogica.

NimenT nu se patepresinta mal mult de trelorl la acest examen, dupecare, dacil nu obtine me-dia ceruta la articolul pre-cedent, Incetéza de a faceparte din corpul didacticsi nu maI pate fi numitnicl suplinitor.

Invatatoril vor pu-tea fi admisl la un exa-men de institutor dupeun servicin de treT ani au

9766 Lee Uzuale. 23 Malik 1893

titlu definitiv, dacii vor firecomandat] de inspecto-rul de circumscriptiune.Examenul se va face du-pe programa sc6lelor nor-male de institutor!. Celcare vor obtine nota 8 vorfi inscrisl In tabela de ins-titutor], In urma absol-ventilor scálelor normalede institutor! din acelas]an, si vor fi numiti larindul lor ou titlu definitiv.

Seminaristil, eu cer-tificatul de examen ge-neral unul seminar supe-rior, vor fi admisl la exa-menul general al scólelornormale de Invátittorl pre-váqut la art. 60 si 61 si,reusind, vor fi Inscrisl petabel& ca

Fiind numit] Invát&torl,el nu vor putea functions,dupe hirotonire, de at lacálele cu ma] multi In-

vát&torI, r0. nu vor puteafi numitl diriginti.

Pfiná la hirotonire eIvor avea léfa Intrég& deInvátator; iar dupe hiro-tonire jumátate pe Mug&Ida Intrégh de paroh.

CAPITOLUL V.Drepturile i datoriiie corpului

didactic primar.Membril corpulul

didactic primar depun, laintrarea lor In functiune,juramint de credint&respect Regelul, Constitu-tiel i legilor true].

MembriI corpulu]didactic primar sunt da-tor] si frecuenteze scélaregulat, a& aplice legile

regulamentele, progra-mele i instructiunile sco-lare, precum $i principiiledidactico-pedagogicealb& o purtare exemplar&In societate.

Pie-care membru alcorpulul didactic primar/Ate fi obligat prin regula-mente a lucra, atát In scálaprimará, citt i In cea com-plementará, pan& la maxi-mum de 32 ore pe 1;61)0-minrs.

Absentele nemoti-vate, fie de la lectiunl, fiede la alte Indatorie im-puse prin lege sad regu-lamente, trag dupe dinseleretinerea corespumptáredin 16frt.

Absentarea nemotivat &de la clasá timp de 30 OleIn cursul unul an se vaconsidera ca demisiune.

Afar& de casurileprev6Oute prin legea deadministratiune a minis-teruluI, congedil nu se potacorda de cat pentru cau-se de NH& si de fort& ma-jork bine dovedite. In ()ri-ce cas, suplinitori] vor finumitI din oficiii i numa]dintre persáne, car] si po-ski& capacitatea de a fi in-vát&torI si institutor].

Institntori1 ì Invá-

Worn sunt datorI a locuiIn comuna In care este si-tuati qc6la uncle functio-nazi.

69. Este inteNis insti-tutorilor i Invatatorilorexereitiul orI-olixuT comer-cit 0 al orl-ca,rel profe-siunl incompatibile eu dem-nitatea caracterulul lor satcu Indatoririle functiuneI.

Este de asemenna inter-Ois 0 indirect a vinde e-levilor carp sat furniturIcolare, In afar& de ceea

ce va ordona ministerulinstructiuneI publice.

70. MembriI corpululdidactic, earl vor calcaIndatoririle ce result& pen-tru dlivoil din prescrierilearticolelor precedente, vorfi supu0, dupe gravitateaculpe!, la una din urma-tarele pedepse:

Avertismentul;Amenda cu o suma,

care nu va Intrece retribu-tiunea pe 10 stile ;

Censura, cu perderealefeI pe timpul de 10 pa-n& la 30 (pie ;

Transferarea la o §c6-16. de acela0 grad, in a-ceea0 localite ;

Intarslierea terme-nuluT de gradatie cu un an ;

Suspendarea pe timpde 2 pan& la 6 lunI;

Transferarea lao qc616,de acela0 grad In o alt.&localitate ;

Legl Uznale. 28 31912 1893 2757

Excluderea pani lamaximum de 2 anI;

Excludarea pentrutot-d'a-una din corpul di-dactic.

Sumele provenind dinpedepsele banesel aplicatecorpulul didactic prin a-cost articol i prin art. 66se vor virsa In casa §c6-lelor.

71. Avertismentul sepronunta de clitre inspec-torul de cireumscriptiune.

Amenda 0 censura decatre ministru, In urmaunuI raport motivat al in-spectorulul.

Transferarea In aceea0localitate i Intirsliareatermenulul de gradatie, decatre ministru, In urmaune! cereetarI 'Acute deun inspector 0 luándavisul consiliulul perma-nent.

Suspendarea i transfe-rarea In alta localitate, deministru, cu avisul con-form al consiliuluI perma-nent.

A doua transferare InaIt localitate, flout& Intermen mal mie de 2 anI,excluderea timporara satpentru tot-d'auna din cor-pul didactict se va pro-nunta de ministru, In ur-ma judecitkd une! comi-siunI.

Fie-care autoritate Indrept a da o pedépsh, aqa

2758 Lee Uznale. 28 II fatal 1893

cum se specific& In acestarticol, va putea aplica 0pedepsele inferióre.

Se institue 2 comi-siunI judechtorescl, una InBucurescI 0 alta In Ia§I,compuse fe-care din unprofesor nniversitar 0 2membril al curteI de apelrespective, numitl prin de-oret regal.

Membrii comisiuneI sevor reinoi, In termen de6 anT, prin tragere la sort1a elite maul membru la fie-care 2 anl. MembriI e0t1la sortI pot fi numitl dinnoii.

Hot&'rile comisiunel vorfi executoril i far& recurs0 se vor InaintaministruluT, impreun& cudosarul afacereI.

Suspendarea, tran-sferarea In an& localltate

excluderea nu se potpronunta de c&t dupe ceInvètritorul sari instituto-rul va fi fost chemat Ina-intea consiliulul perma-nent sail a comisiunel dejudecatii, aoa cum s'a spe-cific:it la art. 71, spre a'0face In pers6n& apitrareasa In soris sati oral.

Incetéz& de a faceparte din corpul didacticInv&tatoril i institutorilcondamnatI pentru crimesatt delictele urmIthre: fal§,furt, tnel.ciune, abus deIncredere, m&rturie min-

cinósh, atentat la bunelemoravurl, In casurile pre-vèdute de art. 262, 263,264, 267, 271 din codulpenal, delapidare de banlpublicl, mitnire, perceperede taxe ilegale, spargerede sigiliurl, sustragere deacte In cam' art. 204 dincodul penal.

In timpul instructiunel0 al judecateT, InvtOtoril

institutoril sunt suspen-dap de drept.

Membril corpuluI di-dactic primar, earl s'ailretras din Inv6tImInt, potreintra In timpul de 2 anlau titlul i drepturile lor.

Mijlócele pentra per-fectionarea Invòt&torilorinstitutorilor aunt:

Cursurile de repetitiune,ce se vor putea Infiinta la§c6lele normale; conferin-tele ocolare In carI, subpreoedinta revisorulul satinspectorulul ocolar, mem-bril corpuluI didactic sevor ocupa cn cestiunile a-meliorfirel met6delor de In-v6tlimInt.

T6te conferintele co-lare convocate din ordinulinspectorilor, Bunt obliga-toril; absentarea nemoti-vat& de la conferinte atra-ge dupe sine retinerea co-respund5tóre a Jefe!.

Membril corpuluIdidactic, cart vor perde cutimpul cunoscintele nece-

sare exercitlirel profesiu-nel, vor putea fi Intruniti,dupe avisul inspectorulul,la §c6la normal& cea maIapropiata, spre a'§Iimpros-peta ounoscintele.

Acel carI vor refnsa dea veni, sati cad nu vorren§i a se pane In curenton cunoscint,ele necesare,vor putea fi exclu0 dincorpul didactic de mini-stru, dupe propunerea co-misiuneI profesorilor qcá-leI normale, InslircinatI cucursurile de repetitiune.

78. Lefurile §i gradati-unile corpulul didactic pri-mar reman regulate prinlegea din 6 Martie 1883.

Osebit de acesta se vada o recompense. anualade 180 lel:

Invetittorilor din §c6-lele cu un Invatiltor, carIvor fi frecnentate de mi-nimum 60 copil In total§i de 7 In clasa ultima;

Invetatorilor din §c6-lele au 2 InvetatorT, carivor fi frecuentate de mi-nimum 120 copil In total§i de 16 in clasa ultima;

Invetatorilor din qc6-lele eu 3 InvetatorY, carTvor fi frecuentate de mi-nimum 180 000 In total§i de 27 In clasa ultima;

d)InvetAtorilor din §c45-lele cn 4 Invetiitod, carIvor fi frecuentate de mi-nimum 240 copii In total

Lee Usual°. 23 Na18 1893 2759

§i de patru-zed In clasaultimit.

Prin numerul copiilordintr'o 'qcála se Intelogeacel cad airt frecuentatregulat §c6la In tot cursulanulul tlii at fost present1la examen.

Recompensele acesteanu sunt socotite la gra-datiune 0 la regulareadreptulul la pensiune.

CAPITOLUL VI.intre(itserea 41061810r primare.

79. Instructiunea esteIn sarcina StatuluI In totce privesce:

Apuntamentele per-sonaluluI Invetator;

Cheltnelile pentru ma-terialul didactic, registre,imprimate, etc., necesare§c6leI.

In sarcina comunelorvor fi:

Constructiunea sailchina §i Intretinerea loca-lulul de §c616. §i a locuinteIdirectorilor §c6lelor urbane

i a dirigintilor §c61elorrurale;

Cheltnelile pentru fa-cerea, intretinerea §i re-inoirea mobilieruld §ca-lar;

Cheltuelile pentru ilu-minatul §c61eT §i IncalOit;

Cheltuell miirunte pen-tru cancelaria qc6161;

Remunerarea emeni-lor de servicid necesarl§c6leI;

2760 Lee Uzuale. 23 Mani 1893

6. Ajutarea copiilor Ba-rad.

Minimul sumelor nece-sare pentru a face fata, laaceste cheltaell se va fixade ministerul instructiu-nel pentru fie-care comu-nit 0 se va Inscrie dinoficia In budgetele comu-nelor.

Comunele earl nu vorIntrebuinta regulat la des-tinatiunea lor sumele ast-fel lnscrise In budgete, vorperde dreptul de a facesingure aceste pap; iarsumele necesare se vor in-casa direct de Stat din ve,niturile lor 0 se vor v5rsatesaurulul In comptul mi-nisteruluI instructiunet.

In cas And catune, cartfac parte din diferite co-mune, se reunesc pentrua forma o circumscripti-une §colara, atuncI fie-carecomuna, va lua parte lacheltuelile §colare propor-tional cu numarul locui-torilor din cfttunele deser-vite de qicala, conform dis-positiunilor coprinse In art.20, alin. II.

.80. Dacti comuna dis-pune de dre-carl legate satidonatiuni facute de par-tioularl In favórea Invata-mintulul primar din co-munli, comuna salt Statulva avea a cheltui numaTrestul pant% la complecta-rea sumeI necesare pen-

tru Intretinerea §c6lelorprimare din comuna.

Dispositiuni transitorii.

81. Modificarile aduse lalegea InvatamintuluI pri-mar 0 normal-primar sevor pune In aplicare °datacu promulgarea presenteIlegl, afar& de sporul lefi-lor prev6dut la art. 21 053 de modificarile adusela Intretinerea Inv5tamln-tulul (art. 79), earl nu sevor aplica de cat de la 1Aprilie 1897.

82. Regulamentul depunere In aplicare a aces-teI legl va determina In-tru cat 0 au ce modificarIacéstft lege se va aplica§i Inv6tamIntulul primardin Dobrogea. In special,regulamentul va avisa laurmatórele puncte:

Scutirea de o bligati-vitate a fetelor musulmane;

Regulamentarea pa-lelor confesionale;

Modificarea modululde recrutare a personalu-luI didactic ;

Simplificarea progra-meI, spre a o pune de a-cord cu introducerea lim-bilor moderne locale InInvatlimintul primar.

83. Sc6la normal& deinstitut6re din BucurescIse va transforma treptatIn o §:cal& de fete internat;iar acea din Craiova In o

oc61& profesionallt superi-6rk de fete eu internat.

84. T6te legile i regu-lamentele contranl legetde fat& sunt i reman a-brogate.

LEGEPentrn reangagiarea gradelor

inferiáre in armatd.

DIN 29 matt 1893.

TITLUL I.Roan gageri.Sub-oficeril, caporalitbrigadiera i soldatil

cart fiind folositorl arms-tel, fie ea instructor! incorpurile de trupii, fie casanitart saú ca lucratortde artilerie oi de adminis-trope, pot at lie reanga-geatt In conditiunile legetde fatrt.

Reangagerile se feedupe expirarea termenu-tut de activitate impusprin legea de recrutare,pe 2 ant eel putin o't pe5 anT eel mult.

Ele se pot primi atiltIn cursul celut din urm&an al serviciulul sub dra-pe] Mt oi In timpul con-gediuluT of reserve!.

Reangagerile sunt de 2felurl:

a) De 2 ant cel putinoi de 4 cel mult pentrugradele inferiére din ac-tivitate, congedil ireservá

Legi Uznale. 29 Matra 1893 2761

put8ndu-se prelnoi p&nitla vIrsta trecerel In g16-te

b) De ate 5 anT princontinuarea serviciuluT,pu-tèndu-se prefnoi aceste re-angajamente pin& la vir-sta de 46 anT.

Se consider& ea netn-trerupere a serviciuluI (la-c& Intro liberare oi reanga-giare n'a treeut mal multde 2 lunT.

Reangagerile pentru2 ant 'Ana la 4 cel multoi cele ficute apoT prin In-treruperea serviciulut, suntconsiderate ca angagierTnouT oi nu dah drept la su-plimentele de sold& din le-gea de fatrf.

Reangagierile pe ate 5ant prin continuarea ser-viciulut daft drept la unsupliment de sold& careImpreun& cu solda oi hranagradulul se eompteze:

Celor reangagiatt ca ins-tructor! oi meseriaoT:

Soldatulut 40 leT pe luna;CaporaluluT sari briga-

dieruluT 50 let pe tuna;Sub-oficerulm 60 lel pe

lunli, orl-care ar 11 num6-rul termenilor de reanga-giare.

Iar acelora cart, rean-gagindu-se, vor fi inaintatlla o fnnctiune vacant& desergent-adjutant, de ser-gent major sat de sergentplotonier :