LEGE (R) 53 24/01/2003 C.T.C.E. P. Neamt - LEGIS · (1) al art. 134 din Legea nr. 53/2003 - Codul...

LEGE (R) 53 24/01/2003 C.T.C.E. P. Neamt - LEGIS

LEGE nr. 53 din 24 ianuarie 2003 (*republicat ă*)Codul muncii *)EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 345 din 18 mai 2011 Data intrarii in vigoare : 18 mai 2011

Forma actualizata valabila la data de : 5 august 2011Prezenta forma actualizata este valabila de la 18 mai 2011 pana la 5 august 2011

--------- *) Republicat ă în temeiul art. V din Legea nr. 40/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 31 martie 2011, dân du-se textelor o nou ă numerotare. Legea nr. 53/2003 - Codul muncii a fost publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, şi a mai fost modificat ă şi completat ă prin: - Legea nr. 480/2003 pentru modificarea lit. e) a art. 50 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814 din 18 noiembrie 2003; - Legea nr. 541/2003 pentru modificarea unor dispozi ţii ale Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 3 din 19 decembrie 2003; - Ordonan ţa de urgen ţă a Guvernului nr. 65/2005 privind modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 5 iulie 2005, aprob at ă cu modific ări şi complet ări prin Legea nr. 371/2005 , publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.147 din 19 decembrie 2005; - Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 2 din 27 iulie 2005, cu modific ările ulterioare; - Ordonan ţa de urgen ţă a Guvernului nr. 55/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 18 septembrie 2006, aprobat ă cu complet ări prin Legea nr. 94/2007 , publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 4 din 19 aprilie 2007; - Legea nr. 237/2007 privind modificarea alin. (1) al art. 269 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 497 din 25 iulie 2007; - Legea nr. 202/2008 pentru modificarea alin. (1) al art. 134 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 28 octombrie 2008; - Ordonan ţa de urgen ţă a Guvernului nr. 148/2008 pentru modificarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 13 noiembrie 2008, aprobat ă prin Legea nr. 167/2009 , publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 di n 14 mai 2009; - Legea nr. 331/2009 privind modificarea lit. e) a alin. (1) al art. 276 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 13 noiembrie 2009; - Legea nr. 49/2010 privind unele m ăsuri în domeniul muncii şi asigur ărilor sociale, publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 19 5 din 29 martie 2010.

TITLUL I Dispozi ţii generale

CAP. I Domeniul de aplicare

ART. 1

Pagina 1


(1) Prezentul cod reglementeaz ă domeniul raporturilor de munc ă, modul în care se efectueaz ă controlul aplic ării reglement ărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum şi jurisdic ţia muncii. (2) Prezentul cod se aplic ă şi raporturilor de munc ă reglementate prin legi speciale, numai în m ăsura în care acestea nu con ţin dispozi ţii specifice derogatorii. ART. 2 Dispozi ţiile cuprinse în prezentul cod se aplic ă: a) cet ăţenilor români încadra ţi cu contract individual de munc ă, care presteaz ă munc ă în România; b) cet ăţenilor români încadra ţi cu contract individual de munc ă şi care presteaz ă activitatea în str ăin ătate, în baza unor contracte încheiate cu un angajator român, cu excep ţia cazului în care legisla ţia statului pe al c ărui teritoriu se execut ă contractul individual de munc ă este mai favorabil ă; c) cet ăţenilor str ăini sau apatrizi încadra ţi cu contract individual de muncă, care presteaz ă munc ă pentru un angajator român pe teritoriul României; d) persoanelor care au dobândit statutul de ref ugiat şi se încadreaz ă cu contract individual de munc ă pe teritoriul României, în condi ţiile legii; e) ucenicilor care presteaz ă munc ă în baza unui contract de ucenicie la locul de munc ă; f) angajatorilor, persoane fizice şi juridice; g) organiza ţiilor sindicale şi patronale.

CAP. II Principii fundamentale

ART. 3 (1) Libertatea muncii este garantat ă prin Constitu ţie. Dreptul la munc ă nu poate fi îngr ădit. (2) Orice persoan ă este liber ă în alegerea locului de munc ă şi a profesiei, meseriei sau activit ăţii pe care urmeaz ă s ă o presteze. (3) Nimeni nu poate fi obligat s ă munceasc ă sau s ă nu munceasc ă într-un anumit loc de munc ă ori într-o anumit ă profesie, oricare ar fi acestea. (4) Orice contract de munc ă încheiat cu nerespectarea dispozi ţiilor alin. (1)-(3) este nul de drept. ART. 4 (1) Munca for ţat ă este interzis ă. (2) Termenul munc ă for ţat ă desemneaz ă orice munc ă sau serviciu impus unei persoane sub amenin ţare ori pentru care persoana nu şi-a exprimat consim ţământul în mod liber. (3) Nu constituie munc ă for ţat ă munca sau activitatea impus ă de autorit ăţile publice: a) în temeiul legii privind serviciul militar o bligatoriu**);--------- **) A se vedea Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciul militar pe baz ă de voluntariat, publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1. 155 din 20 decembrie 2005, cu modific ările ulterioare. b) pentru îndeplinirea obliga ţiilor civice stabilite prin lege; c) în baza unei hot ărâri judec ătore şti de condamnare, r ămasă definitiv ă, în condi ţiile legii; d) în caz de for ţă major ă, respectiv în caz de r ăzboi, catastrofe sau pericol de catastrofe precum: incendii, inunda ţii, cutremure, epidemii sau epizootii violente, invazii de animale sau insecte şi, în general, în toate circumstan ţele care pun în pericol via ţa sau condi ţiile normale de existen ţă ale ansamblului popula ţiei ori ale unei p ăr ţi a acesteia. ART. 5 (1) În cadrul rela ţiilor de munc ă func ţioneaz ă principiul egalit ăţii de tratament fa ţă de to ţi salaria ţii şi angajatorii. (2) Orice discriminare direct ă sau indirect ă fa ţă de un salariat, bazat ă pe criterii de sex, orientare sexual ă, caracteristici genetice, vârst ă, apartenen ţă

Pagina 2


naţional ă, ras ă, culoare, etnie, religie, op ţiune politic ă, origine social ă, handicap, situa ţie sau responsabilitate familial ă, apartenen ţă ori activitate sindical ă, este interzis ă. (3) Constituie discriminare direct ă actele şi faptele de excludere, deosebire, restric ţie sau preferin ţă, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prev ăzute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect nea cordarea, restrângerea ori înl ăturarea recunoa şterii, folosin ţei sau exercit ării drepturilor prev ăzute în legisla ţia muncii. (4) Constituie discriminare indirect ă actele şi faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prev ăzute la alin. (2), dar care produc efectele unei discrimin ări directe. ART. 6 (1) Orice salariat care presteaz ă o munc ă beneficiaz ă de condi ţii de munc ă adecvate activit ăţii desf ăşurate, de protec ţie social ă, de securitate şi s ănătate în munc ă, precum şi de respectarea demnit ăţii şi a con ştiin ţei sale, f ăr ă nicio discriminare. (2) Tuturor salaria ţilor care presteaz ă o munc ă le sunt recunoscute dreptul la negocieri colective, dreptul la protec ţia datelor cu caracter personal, precum şi dreptul la protec ţie împotriva concedierilor nelegale. (3) Pentru munca egal ă sau de valoare egal ă este interzis ă orice discriminare bazat ă pe criteriul de sex cu privire la toate elementele şi condi ţiile de remunerare. ART. 7 Salaria ţii şi angajatorii se pot asocia liber pentru ap ărarea drepturilor şi promovarea intereselor lor profesionale, economice şi sociale. ART. 8 (1) Rela ţiile de munc ă se bazeaz ă pe principiul consensualit ăţii şi al bunei-credin ţe. (2) Pentru buna desf ăşurare a rela ţiilor de munc ă, participan ţii la raporturile de munc ă se vor informa şi se vor consulta reciproc, în condi ţiile legii şi ale contractelor colective de munc ă. ART. 9 Cet ăţenii români sunt liberi s ă se încadreze în munc ă în statele membre ale Uniunii Europene, precum şi în oricare alt stat, cu respectarea normelor dreptului interna ţional al muncii şi a tratatelor bilaterale la care România este parte.

TITLUL II Contractul individual de munc ă

CAP. I Încheierea contractului individual de munc ă

ART. 10 Contractul individual de munc ă este contractul în temeiul c ăruia o persoan ă fizic ă, denumit ă salariat, se oblig ă s ă presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoan ă fizic ă sau juridic ă, în schimbul unei remunera ţii denumite salariu. ART. 11 Clauzele contractului individual de munc ă nu pot con ţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte n ormative ori prin contracte colective de munc ă. ART. 12 (1) Contractul individual de munc ă se încheie pe durat ă nedeterminat ă. (2) Prin excep ţie, contractul individual de munc ă se poate încheia şi pe durat ă determinat ă, în condi ţiile expres prev ăzute de lege. ART. 13 (1) Persoana fizic ă dobânde şte capacitate de munc ă la împlinirea vârstei de 16 ani. (2) Persoana fizic ă poate încheia un contract de munc ă în calitate de salariat şi la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul p ărin ţilor sau al

Pagina 3


reprezentan ţilor legali, pentru activit ăţi potrivite cu dezvoltarea fizic ă, aptitudinile şi cuno ştin ţele sale, dac ă astfel nu îi sunt periclitate s ănătatea, dezvoltarea şi preg ătirea profesional ă. (3) Încadrarea în munc ă a persoanelor sub vârsta de 15 ani este interzis ă. (4) Încadrarea în munc ă a persoanelor puse sub interdic ţie judec ătoreasc ă este interzis ă. (5) Încadrarea în munc ă în locuri de munc ă grele, v ăt ămătoare sau periculoase se poate face dup ă împlinirea vârstei de 18 ani; aceste locuri de mun că se stabilesc prin hot ărâre a Guvernului. ART. 14 (1) În sensul prezentului cod, prin angajator s e în ţelege persoana fizic ă sau juridic ă ce poate, potrivit legii, s ă angajeze for ţă de munc ă pe baz ă de contract individual de munc ă. (2) Persoana juridic ă poate încheia contracte individuale de munc ă, în calitate de angajator, din momentul dobândirii pers onalit ăţii juridice. (3) Persoana fizic ă dobânde şte capacitatea de a încheia contracte individuale de munc ă în calitate de angajator, din momentul dobândirii capacit ăţii depline de exerci ţiu. ART. 15 Este interzis ă, sub sanc ţiunea nulit ăţii absolute, încheierea unui contract individual de munc ă în scopul prest ării unei munci sau a unei activit ăţi ilicite ori imorale. ART. 16 (1) Contractul individual de munc ă se încheie în baza consim ţământului păr ţilor, în form ă scris ă, în limba român ă. Obliga ţia de încheiere a contractului individual de munc ă în form ă scris ă revine angajatorului. Forma scris ă este obligatorie pentru încheierea valabil ă a contractului. (2) Anterior începerii activit ăţii, contractul individual de munc ă se înregistreaz ă în registrul general de eviden ţă a salaria ţilor, care se transmite inspectoratului teritorial de munc ă. (3) Angajatorul este obligat ca, anterior încep erii activit ăţii, s ă înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de munc ă. (4) Munca prestat ă în temeiul unui contract individual de munc ă constituie vechime în munc ă. ART. 17 (1) Anterior încheierii sau modific ării contractului individual de munc ă, angajatorul are obliga ţia de a informa persoana selectat ă în vederea angaj ării ori, dup ă caz, salariatul, cu privire la clauzele esen ţiale pe care inten ţioneaz ă să le înscrie în contract sau s ă le modifice. (2) Obliga ţia de informare a persoanei selectate în vederea an gaj ării sau a salariatului se consider ă îndeplinit ă de c ătre angajator la momentul semn ării contractului individual de munc ă sau a actului adi ţional, dup ă caz. (3) Persoana selectat ă în vederea angaj ării ori salariatul, dup ă caz, va fi informat ă cu privire la cel pu ţin urm ătoarele elemente: a) identitatea p ăr ţilor; b) locul de munc ă sau, în lipsa unui loc de munc ă fix, posibilitatea ca salariatul s ă munceasc ă în diverse locuri; c) sediul sau, dup ă caz, domiciliul angajatorului; d) func ţia/ocupa ţia conform specifica ţiei Clasific ării ocupa ţiilor din România sau altor acte normative, precum şi fi şa postului, cu specificarea atribu ţiilor postului; e) criteriile de evaluare a activit ăţii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului; f) riscurile specifice postului; g) data de la care contractul urmeaz ă s ă î şi produc ă efectele; h) în cazul unui contract de munc ă pe durat ă determinat ă sau al unui contract de munc ă temporar ă, durata acestora; i) durata concediului de odihn ă la care salariatul are dreptul; j) condi ţiile de acordare a preavizului de c ătre p ăr ţile contractante şi durata acestuia; k) salariul de baz ă, alte elemente constitutive ale veniturilor salari ale,

Pagina 4


precum şi periodicitatea pl ăţii salariului la care salariatul are dreptul; l) durata normal ă a muncii, exprimat ă în ore/zi şi ore/s ăpt ămână; m) indicarea contractului colectiv de munc ă ce reglementeaz ă condi ţiile de muncă ale salariatului; n) durata perioadei de prob ă. (4) Elementele din informarea prev ăzut ă la alin. (3) trebuie s ă se reg ăseasc ă şi în con ţinutul contractului individual de munc ă. (5) Orice modificare a unuia dintre elementele prev ăzute la alin. (3) în timpul execut ării contractului individual de munc ă impune încheierea unui act adi ţional la contract, într-un termen de 20 de zile luc r ătoare de la data apari ţiei modific ării, cu excep ţia situa ţiilor în care o asemenea modificare este prev ăzut ă în mod expres de lege. (6) La negocierea, încheierea sau modificarea c ontractului individual de muncă, oricare dintre p ăr ţi poate fi asistat ă de ter ţi, conform propriei op ţiuni, cu respectarea prevederilor alin. (7). (7) Cu privire la informa ţiile furnizate salariatului, prealabil încheierii contractului individual de munc ă, între p ăr ţi poate interveni un contract de confiden ţialitate. ART. 18 (1) În cazul în care persoana selectat ă în vederea angaj ării ori salariatul, după caz, urmeaz ă s ă î şi desf ăşoare activitatea în str ăin ătate, angajatorul are obliga ţia de a-i comunica în timp util, înainte de plecare , informa ţiile prev ăzute la art. 17 alin. (3), precum şi informa ţii referitoare la: a) durata perioadei de munc ă ce urmeaz ă s ă fie prestat ă în str ăin ătate; b) moneda în care vor fi pl ătite drepturile salariale, precum şi modalit ăţile de plat ă; c) presta ţiile în bani şi/sau în natur ă aferente desf ăşur ării activit ăţii în str ăin ătate; d) condi ţiile de clim ă; e) reglement ările principale din legisla ţia muncii din acea ţar ă; f) obiceiurile locului a c ăror nerespectare i-ar pune în pericol via ţa, libertatea sau siguran ţa personal ă; g) condi ţiile de repatriere a lucr ătorului, dup ă caz. (2) Informa ţiile prev ăzute la alin. (1) lit. a), b) şi c) trebuie s ă se reg ăseasc ă şi în con ţinutul contractului individual de munc ă. (3) Dispozi ţiile alin. (1) se completeaz ă prin legi speciale care reglementeaz ă condi ţiile specifice de munc ă în str ăin ătate. ART. 19 În situa ţia în care angajatorul nu î şi execut ă obliga ţia de informare prev ăzut ă la art. 17 şi 18, persoana selectat ă în vederea angaj ării ori salariatul, dup ă caz, are dreptul s ă sesizeze, în termen de 30 de zile de la data neîndeplinirii acestei obliga ţii, instan ţa judec ătoreasc ă competent ă şi s ă solicite desp ăgubiri corespunz ătoare prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a neexecut ării de c ătre angajator a obliga ţiei de informare. ART. 20 (1) În afara clauzelor esen ţiale prev ăzute la art. 17, între p ăr ţi pot fi negociate şi cuprinse în contractul individual de munc ă şi alte clauze specifice. (2) Sunt considerate clauze specifice, f ăr ă ca enumerarea s ă fie limitativ ă: a) clauza cu privire la formarea profesional ă; b) clauza de neconcuren ţă; c) clauza de mobilitate; d) clauza de confiden ţialitate. ART. 21 (1) La încheierea contractului individual de mu ncă sau pe parcursul execut ării acestuia, p ăr ţile pot negocia şi cuprinde în contract o clauz ă de neconcuren ţă prin care salariatul s ă fie obligat ca dup ă încetarea contractului să nu presteze, în interes propriu sau al unui ter ţ, o activitate care se afl ă în concuren ţă cu cea prestat ă la angajatorul s ău, în schimbul unei indemniza ţii de neconcuren ţă lunare pe care angajatorul se oblig ă s ă o pl ăteasc ă pe toat ă perioada de neconcuren ţă. (2) Clauza de neconcuren ţă î şi produce efectele numai dac ă în cuprinsul

Pagina 5


contractului individual de munc ă sunt prev ăzute în mod concret activit ăţile ce sunt interzise salariatului la data încet ării contractului, cuantumul indemniza ţiei de neconcuren ţă lunare, perioada pentru care î şi produce efectele clauza de neconcuren ţă, ter ţii în favoarea c ărora se interzice prestarea activit ăţii, precum şi aria geografic ă unde salariatul poate fi în real ă competi ţie cu angajatorul. (3) Indemniza ţia de neconcuren ţă lunar ă datorat ă salariatului nu este de natur ă salarial ă, se negociaz ă şi este de cel pu ţin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 lun i anterioare datei încet ării contractului individual de munc ă sau, în cazul în care durata contractului individual de munc ă a fost mai mic ă de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractul ui. (4) Indemniza ţia de neconcuren ţă reprezint ă o cheltuial ă efectuat ă de angajator, este deductibil ă la calculul profitului impozabil şi se impoziteaz ă la persoana fizic ă beneficiar ă, potrivit legii. ART. 22 (1) Clauza de neconcuren ţă î şi poate produce efectele pentru o perioad ă de maximum 2 ani de la data încet ării contractului individual de munc ă. (2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile în cazurile în care încetarea contractului individual de munc ă s-a produs de drept, cu excep ţia cazurilor prev ăzute la art. 56 alin. (1) lit. c), e), f), g) şi i), ori a intervenit din ini ţiativa angajatorului pentru motive care nu ţin de persoana salariatului. ART. 23 (1) Clauza de neconcuren ţă nu poate avea ca efect interzicerea în mod absolut a exercit ării profesiei salariatului sau a specializ ării pe care o de ţine. (2) La sesizarea salariatului sau a inspectorat ului teritorial de munc ă instan ţa competent ă poate diminua efectele clauzei de neconcuren ţă. ART. 24 În cazul nerespect ării, cu vinov ăţie, a clauzei de neconcuren ţă salariatul poate fi obligat la restituirea indemniza ţiei şi, dup ă caz, la daune-interese corespunz ătoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorulu i. ART. 25 (1) Prin clauza de mobilitate p ăr ţile în contractul individual de munc ă stabilesc c ă, în considerarea specificului muncii, executarea o bliga ţiilor de serviciu de c ătre salariat nu se realizeaz ă într-un loc stabil de munc ă. În acest caz salariatul beneficiaz ă de presta ţii suplimentare în bani sau în natur ă. (2) Cuantumul presta ţiilor suplimentare în bani sau modalit ăţile presta ţiilor suplimentare în natur ă sunt specificate în contractul individual de munc ă. ART. 26 (1) Prin clauza de confiden ţialitate p ăr ţile convin ca, pe toat ă durata contractului individual de munc ă şi dup ă încetarea acestuia, s ă nu transmit ă date sau informa ţii de care au luat cuno ştin ţă în timpul execut ării contractului, în condi ţiile stabilite în regulamentele interne, în contrac tele colective de munc ă sau în contractele individuale de munc ă. (2) Nerespectarea acestei clauze de c ătre oricare dintre p ăr ţi atrage obligarea celui în culp ă la plata de daune-interese. ART. 27 (1) O persoan ă poate fi angajat ă în munc ă numai în baza unui certificat medical, care constat ă faptul c ă cel în cauz ă este apt pentru prestarea acelei munci. (2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage nulitatea contractului individual de munc ă. (3) Competen ţa şi procedura de eliberare a certificatului medical, precum şi sanc ţiunile aplicabile angajatorului în cazul angaj ării sau schimb ării locului ori felului muncii f ăr ă certificat medical sunt stabilite prin legi specia le. (4) Solicitarea, la angajare, a testelor de gra viditate este interzis ă. (5) La angajarea în domeniile s ănătate, alimenta ţie public ă, educa ţie şi în alte domenii stabilite prin acte normative se pot s olicita şi teste medicale specifice. ART. 28 Certificatul medical este obligatoriu şi în urm ătoarele situa ţii:

Pagina 6


a) la reînceperea activit ăţii dup ă o întrerupere mai mare de 6 luni, pentru locurile de munc ă având expunere la factori nocivi profesionali, şi de un an, în celelalte situa ţii; b) în cazul deta şării sau trecerii în alt loc de munc ă ori în alt ă activitate, dac ă se schimb ă condi ţiile de munc ă; c) la începerea misiunii, în cazul salaria ţilor încadra ţi cu contract de muncă temporar ă; d) în cazul ucenicilor, practican ţilor, elevilor şi studen ţilor, în situa ţia în care urmeaz ă s ă fie instrui ţi pe meserii şi profesii, precum şi în situa ţia schimb ării meseriei pe parcursul instruirii; e) periodic, în cazul celor care lucreaz ă în condi ţii de expunere la factori nocivi profesionali, potrivit reglement ărilor Ministerului S ănăt ăţii; f) periodic, în cazul celor care desf ăşoar ă activit ăţi cu risc de transmitere a unor boli şi care lucreaz ă în sectorul alimentar, zootehnic, la instala ţiile de aprovizionare cu ap ă potabil ă, în colectivit ăţi de copii, în unit ăţi sanitare, potrivit reglement ărilor Ministerului S ănăt ăţii; g) periodic, în cazul celor care lucreaz ă în unit ăţi f ăr ă factori de risc, prin examene medicale diferen ţiate în func ţie de vârst ă, sex şi stare de sănătate, potrivit reglement ărilor din contractele colective de munc ă. ART. 29 (1) Contractul individual de munc ă se încheie dup ă verificarea prealabil ă a aptitudinilor profesionale şi personale ale persoanei care solicit ă angajarea. (2) Modalit ăţile în care urmeaz ă s ă se realizeze verificarea prev ăzut ă la alin. (1) sunt stabilite în contractul colectiv de muncă aplicabil, în statutul de personal - profesional sau disciplinar - şi în regulamentul intern, în m ăsura în care legea nu dispune altfel. (3) Informa ţiile cerute, sub orice form ă, de c ătre angajator persoanei care solicit ă angajarea cu ocazia verific ării prealabile a aptitudinilor nu pot avea un alt scop decât acela de a aprecia capacitatea de a ocupa postul respectiv, precum şi aptitudinile profesionale. (4) Angajatorul poate cere informa ţii în leg ătur ă cu persoana care solicit ă angajarea de la fo ştii s ăi angajatori, dar numai cu privire la activit ăţile îndeplinite şi la durata angaj ării şi numai cu încuno ştin ţarea prealabil ă a celui în cauz ă. ART. 30 (1) Încadrarea salaria ţilor la institu ţiile şi autorit ăţile publice şi la alte unit ăţi bugetare se face numai prin concurs sau examen, d upă caz. (2) Posturile vacante existente în statul de fu ncţii vor fi scoase la concurs, în raport cu necesit ăţile fiec ărei unit ăţi prev ăzute la alin. (1). (3) În cazul în care la concursul organizat în vederea ocup ării unui post vacant nu s-au prezentat mai mul ţi candida ţi, încadrarea în munc ă se face prin examen. (4) Condi ţiile de organizare şi modul de desf ăşurare a concursului/examenului se stabilesc prin regulament aprobat prin hot ărâre a Guvernului. ART. 31 (1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatul ui, la încheierea contractului individual de munc ă se poate stabili o perioad ă de prob ă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru func ţiile de execu ţie şi de cel mult 120 de zile calendaristice pentru func ţiile de conducere. (2) Verificarea aptitudinilor profesionale la î ncadrarea persoanelor cu handicap se realizeaz ă exclusiv prin modalitatea perioadei de prob ă de maximum 30 de zile calendaristice. (3) Pe durata sau la sfâr şitul perioadei de prob ă, contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scris ă, f ăr ă preaviz, la ini ţiativa oric ăreia dintre p ăr ţi, f ăr ă a fi necesar ă motivarea acesteia. (4) Pe durata perioadei de prob ă salariatul beneficiaz ă de toate drepturile şi are toate obliga ţiile prev ăzute în legisla ţia muncii, în contractul colectiv de munc ă aplicabil, în regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă. (5) Pentru absolven ţii institu ţiilor de înv ăţământ superior, primele 6 luni după debutul în profesie se consider ă perioad ă de stagiu. Fac excep ţie acele

Pagina 7


profesii în care stagiatura este reglementat ă prin legi speciale. La sfâr şitul perioadei de stagiu, angajatorul elibereaz ă obligatoriu o adeverin ţă, care este vizat ă de inspectoratul teritorial de munc ă în a c ărui raz ă teritorial ă de competen ţă acesta î şi are sediul. (6) Modalitatea de efectuare a stagiului prev ăzut la alin. (5) se reglementeaz ă prin lege special ă. ART. 32 (1) Pe durata execut ării unui contract individual de munc ă nu poate fi stabilit ă decât o singur ă perioad ă de prob ă. (2) Prin excep ţie, salariatul poate fi supus la o nou ă perioad ă de prob ă în situa ţia în care acesta debuteaz ă la acela şi angajator într-o nou ă func ţie sau profesie ori urmeaz ă s ă presteze activitatea într-un loc de munc ă cu condi ţii grele, v ăt ămătoare sau periculoase. (3) Perioada de prob ă constituie vechime în munc ă. ART. 33 Perioada în care se pot face angaj ări succesive de prob ă ale mai multor persoane pentru acela şi post este de maximum 12 luni. ART. 34 (1) Fiecare angajator are obliga ţia de a înfiin ţa un registru general de eviden ţă a salaria ţilor. (2) Registrul general de eviden ţă a salaria ţilor se va înregistra în prealabil la autoritatea public ă competent ă, potrivit legii, în a c ărei raz ă teritorial ă se afl ă domiciliul, respectiv sediul angajatorului, dat ă de la care devine document oficial. (3) Registrul general de eviden ţă a salaria ţilor se completeaz ă şi se transmite inspectoratului teritorial de munc ă în ordinea angaj ării şi cuprinde elementele de identificare ale tuturor salaria ţilor, data angaj ării, func ţia/ocupa ţia conform specifica ţiei Clasific ării ocupa ţiilor din România sau altor acte normative, tipul contractului individual de munc ă, salariul, sporurile şi cuantumul acestora, perioada şi cauzele de suspendare a contractului individual de munc ă, perioada deta şării şi data încet ării contractului individual de munc ă. (4) Registrul general de eviden ţă a salaria ţilor este p ăstrat la domiciliul, respectiv sediul angajatorului, urmând s ă fie pus la dispozi ţie inspectorului de muncă sau oric ărei alte autorit ăţi care îl solicit ă, în condi ţiile legii. (5) La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat s ă elibereze un document care s ă ateste activitatea desf ăşurat ă de acesta, durata activit ăţii, salariul, vechimea în munc ă, în meserie şi în specialitate. (6) În cazul încet ării activit ăţii angajatorului, registrul general de eviden ţă a salaria ţilor se depune la autoritatea public ă competent ă, potrivit legii, în a c ărei raz ă teritorial ă se afl ă sediul sau domiciliul angajatorului, după caz. (7) Metodologia de întocmire a registrului gene ral de eviden ţă a salaria ţilor, înregistr ările care se efectueaz ă, precum şi orice alte elemente în leg ătur ă cu întocmirea acestora se stabilesc prin hot ărâre a Guvernului. ART. 35 (1) Orice salariat are dreptul de a munci la an gajatori diferi ţi sau la acela şi angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunz ător pentru fiecare dintre acestea. (2) Fac excep ţie de la prevederile alin. (1) situa ţiile în care prin lege sunt prev ăzute incompatibilit ăţi pentru cumulul unor func ţii. ART. 36 Cet ăţenii str ăini şi apatrizii pot fi angaja ţi prin contract individual de muncă în baza autoriza ţiei de munc ă sau a permisului de şedere în scop de munc ă, eliberat ă/eliberat potrivit legii.

CAP. II Executarea contractului individual de munc ă

ART. 37

Pagina 8


Drepturile şi obliga ţiile privind rela ţiile de munc ă dintre angajator şi salariat se stabilesc potrivit legii, prin negocier e, în cadrul contractelor colective de munc ă şi al contractelor individuale de munc ă. ART. 38 Salaria ţii nu pot renun ţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzac ţie prin care se urm ăre şte renun ţarea la drepturile recunoscute de lege salaria ţilor sau limitarea acestor drepturi este lovit ă de nulitate. ART. 39 (1) Salariatul are, în principal, urm ătoarele drepturi: a) dreptul la salarizare pentru munca depus ă; b) dreptul la repaus zilnic şi s ăpt ămânal; c) dreptul la concediu de odihn ă anual; d) dreptul la egalitate de şanse şi de tratament; e) dreptul la demnitate în munc ă; f) dreptul la securitate şi s ănătate în munc ă; g) dreptul la acces la formarea profesional ă; h) dreptul la informare şi consultare; i) dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condi ţiilor de munc ă şi a mediului de munc ă; j) dreptul la protec ţie în caz de concediere; k) dreptul la negociere colectiv ă şi individual ă; l) dreptul de a participa la ac ţiuni colective; m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat; n) alte drepturi prev ăzute de lege sau de contractele colective de munc ă aplicabile. (2) Salariatului îi revin, în principal, urm ătoarele obliga ţii: a) obliga ţia de a realiza norma de munc ă sau, dup ă caz, de a îndeplini atribu ţiile ce îi revin conform fi şei postului; b) obliga ţia de a respecta disciplina muncii; c) obliga ţia de a respecta prevederile cuprinse în regulament ul intern, în contractul colectiv de munc ă aplicabil, precum şi în contractul individual de muncă; d) obliga ţia de fidelitate fa ţă de angajator în executarea atribu ţiilor de serviciu; e) obliga ţia de a respecta m ăsurile de securitate şi s ănătate a muncii în unitate; f) obliga ţia de a respecta secretul de serviciu; g) alte obliga ţii prev ăzute de lege sau de contractele colective de munc ă aplicabile. ART. 40 (1) Angajatorul are, în principal, urm ătoarele drepturi: a) s ă stabileasc ă organizarea şi func ţionarea unit ăţii; b) s ă stabileasc ă atribu ţiile corespunz ătoare fiec ărui salariat, în condi ţiile legii; c) s ă dea dispozi ţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rez erva legalit ăţii lor; d) s ă exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu; e) s ă constate s ăvâr şirea abaterilor disciplinare şi s ă aplice sanc ţiunile corespunz ătoare, potrivit legii, contractului colectiv de mun că aplicabil şi regulamentului intern; f) s ă stabileasc ă obiectivele de performan ţă individual ă, precum şi criteriile de evaluare a realiz ării acestora. (2) Angajatorului îi revin, în principal, urm ătoarele obliga ţii: a) s ă informeze salaria ţii asupra condi ţiilor de munc ă şi asupra elementelor care privesc desf ăşurarea rela ţiilor de munc ă; b) s ă asigure permanent condi ţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de munc ă şi condi ţiile corespunz ătoare de munc ă; c) s ă acorde salaria ţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contr actul colectiv de munc ă aplicabil şi din contractele individuale de munc ă; d) s ă comunice periodic salaria ţilor situa ţia economic ă şi financiar ă a

Pagina 9


unit ăţii, cu excep ţia informa ţiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natur ă s ă prejudicieze activitatea unit ăţii. Periodicitatea comunic ărilor se stabile şte prin negociere în contractul colectiv de munc ă aplicabil; e) s ă se consulte cu sindicatul sau, dup ă caz, cu reprezentan ţii salaria ţilor în privin ţa deciziilor susceptibile s ă afecteze substan ţial drepturile şi interesele acestora; f) s ă pl ăteasc ă toate contribu ţiile şi impozitele aflate în sarcina sa, precum şi s ă re ţin ă şi s ă vireze contribu ţiile şi impozitele datorate de salaria ţi, în condi ţiile legii; g) s ă înfiin ţeze registrul general de eviden ţă a salaria ţilor şi s ă opereze înregistr ările prev ăzute de lege; h) s ă elibereze, la cerere, toate documentele care atest ă calitatea de salariat a solicitantului; i) s ă asigure confiden ţialitatea datelor cu caracter personal ale salaria ţilor.

CAP. III Modificarea contractului individual de munc ă

ART. 41 (1) Contractul individual de munc ă poate fi modificat numai prin acordul păr ţilor. (2) Cu titlu de excep ţie, modificarea unilateral ă a contractului individual de munc ă este posibil ă numai în cazurile şi în condi ţiile prev ăzute de prezentul cod. (3) Modificarea contractului individual de munc ă se refer ă la oricare dintre următoarele elemente: a) durata contractului; b) locul muncii; c) felul muncii; d) condi ţiile de munc ă; e) salariul; f) timpul de munc ă şi timpul de odihn ă. ART. 42 (1) Locul muncii poate fi modificat unilateral de c ătre angajator prin delegarea sau deta şarea salariatului într-un alt loc de munc ă decât cel prev ăzut în contractul individual de munc ă. (2) Pe durata deleg ării, respectiv a deta şării, salariatul î şi p ăstreaz ă func ţia şi toate celelalte drepturi prev ăzute în contractul individual de munc ă. ART. 43 Delegarea reprezint ă exercitarea temporar ă, din dispozi ţia angajatorului, de către salariat, a unor lucr ări sau sarcini corespunz ătoare atribu ţiilor de serviciu în afara locului s ău de munc ă. ART. 44 (1) Delegarea poate fi dispus ă pentru o perioad ă de cel mult 60 de zile calendaristice în 12 luni şi se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. Refuzul salariatului de prelungire a deleg ării nu poate constitui motiv pentru sanc ţionarea disciplinar ă a acestuia. (2) Salariatul delegat are dreptul la plata che ltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemniza ţie de delegare, în condi ţiile prev ăzute de lege sau de contractul colectiv de munc ă aplicabil. ART. 45 Deta şarea este actul prin care se dispune schimbarea tem porar ă a locului de muncă, din dispozi ţia angajatorului, la un alt angajator, în scopul ex ecut ării unor lucr ări în interesul acestuia. În mod excep ţional, prin deta şare se poate modifica şi felul muncii, dar numai cu consim ţământul scris al salariatului. ART. 46 (1) Deta şarea poate fi dispus ă pe o perioad ă de cel mult un an. (2) În mod excep ţional, perioada deta şării poate fi prelungit ă pentru motive obiective ce impun prezen ţa salariatului la angajatorul la care s-a dispus

Pagina 10


deta şarea, cu acordul ambelor p ăr ţi, din 6 în 6 luni. (3) Salariatul poate refuza deta şarea dispus ă de angajatorul s ău numai în mod excep ţional şi pentru motive personale temeinice. (4) Salariatul deta şat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemniza ţie de deta şare, în condi ţiile prev ăzute de lege sau de contractul colectiv de munc ă aplicabil. ART. 47 (1) Drepturile cuvenite salariatului deta şat se acord ă de angajatorul la care s-a dispus deta şarea. (2) Pe durata deta şării salariatul beneficiaz ă de drepturile care îi sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul car e a dispus deta şarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este deta şat. (3) Angajatorul care deta şeaz ă are obliga ţia de a lua toate m ăsurile necesare pentru ca angajatorul la care s-a dispus deta şarea s ă î şi îndeplineasc ă integral şi la timp toate obliga ţiile fa ţă de salariatul deta şat. (4) Dac ă angajatorul la care s-a dispus deta şarea nu î şi îndepline şte integral şi la timp toate obliga ţiile fa ţă de salariatul deta şat, acestea vor fi îndeplinite de angajatorul care a dispus deta şarea. (5) În cazul în care exist ă divergen ţă între cei doi angajatori sau niciunul dintre ei nu î şi îndepline şte obliga ţiile potrivit prevederilor alin. (1) şi (2), salariatul deta şat are dreptul de a reveni la locul s ău de munc ă de la angajatorul care l-a deta şat, de a se îndrepta împotriva oric ăruia dintre cei doi angajatori şi de a cere executarea silit ă a obliga ţiilor neîndeplinite. ART. 48 Angajatorul poate modifica temporar locul şi felul muncii, f ăr ă consim ţământul salariatului, şi în cazul unor situa ţii de for ţă major ă, cu titlu de sanc ţiune disciplinar ă sau ca m ăsur ă de protec ţie a salariatului, în cazurile şi în condi ţiile prev ăzute de prezentul cod.

CAP. IV Suspendarea contractului individual de munc ă

ART. 49 (1) Suspendarea contractului individual de munc ă poate interveni de drept, prin acordul p ăr ţilor sau prin actul unilateral al uneia dintre p ăr ţi. (2) Suspendarea contractului individual de munc ă are ca efect suspendarea prest ării muncii de c ătre salariat şi a pl ăţii drepturilor de natur ă salarial ă de către angajator. (3) Pe durata suspend ării pot continua s ă existe alte drepturi şi obliga ţii ale p ăr ţilor decât cele prev ăzute la alin. (2), dac ă acestea sunt prev ăzute prin legi speciale, prin contractul colectiv de munc ă aplicabil, prin contracte individuale de munc ă sau prin regulamente interne. (4) În cazul suspend ării contractului individual de munc ă din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspend ării acesta nu va beneficia de niciun drept care rezult ă din calitatea sa de salariat. (5) De fiecare dat ă când în timpul perioadei de suspendare a contractu lui intervine o cauz ă de încetare de drept a contractului individual de muncă, cauza de încetare de drept prevaleaz ă. (6) În cazul suspend ării contractului individual de munc ă se suspend ă toate termenele care au leg ătur ă cu încheierea, modificarea, executarea sau încetar ea contractului individual de munc ă, cu excep ţia situa ţiilor în care contractul individual de munc ă înceteaz ă de drept. ART. 50 Contractul individual de munc ă se suspend ă de drept în urm ătoarele situa ţii: a) concediu de maternitate; b) concediu pentru incapacitate temporar ă de munc ă; c) carantin ă; d) exercitarea unei func ţii în cadrul unei autorit ăţi executive, legislative ori judec ătore şti, pe toat ă durata mandatului, dac ă legea nu prevede altfel; e) îndeplinirea unei func ţii de conducere salarizate în sindicat; f) for ţă major ă;

Pagina 11


g) în cazul în care salariatul este arestat pre ventiv, în condi ţiile Codului de procedur ă penal ă; h) de la data expir ării perioadei pentru care au fost emise avizele, autoriza ţiile ori atest ările necesare pentru exercitarea profesiei. Dac ă în termen de 6 luni salariatul nu şi-a reînnoit avizele, autoriza ţiile ori atest ările necesare pentru exercitarea profesiei, contrac tul individual de munc ă înceteaz ă de drept; i) în alte cazuri expres prev ăzute de lege. ART. 51 (1) Contractul individual de munc ă poate fi suspendat din ini ţiativa salariatului, în urm ătoarele situa ţii: a) concediu pentru cre şterea copilului în vârst ă de pân ă la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pân ă la împlinirea vârstei de 3 ani; b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârst ă de pân ă la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afec ţiuni intercurente, pân ă la împlinirea vârstei de 18 ani; c) concediu paternal; d) concediu pentru formare profesional ă; e) exercitarea unor func ţii elective în cadrul organismelor profesionale constituite la nivel central sau local, pe toat ă durata mandatului; f) participarea la grev ă. (2) Contractul individual de munc ă poate fi suspendat în situa ţia absen ţelor nemotivate ale salariatului, în condi ţiile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, contractul individual de munc ă, precum şi prin regulamentul intern. ART. 52 (1) Contractul individual de munc ă poate fi suspendat din ini ţiativa angajatorului în urm ătoarele situa ţii: a) pe durata cercet ării disciplinare prealabile, în condi ţiile legii; b) în cazul în care angajatorul a formulat plân gere penal ă împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecat ă pentru fapte penale incompatibile cu func ţia de ţinut ă, pân ă la r ămânerea definitiv ă a hot ărârii judec ătore şti; c) în cazul întreruperii sau reducerii temporar e a activit ăţii, f ăr ă încetarea raportului de munc ă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare; d) pe durata deta şării; e) pe durata suspend ării de c ătre autorit ăţile competente a avizelor, autoriza ţiilor sau atest ărilor necesare pentru exercitarea profesiilor. (2) În cazurile prev ăzute la alin. (1) lit. a) şi b), dac ă se constat ă nevinov ăţia celui în cauz ă, salariatul î şi reia activitatea anterioar ă şi i se pl ăte şte, în temeiul normelor şi principiilor r ăspunderii civile contractuale, o desp ăgubire egal ă cu salariul şi celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspend ării contractului. (3) În cazul reducerii temporare a activit ăţii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care dep ăşesc 30 de zile lucr ătoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe s ăpt ămână, cu reducerea corespunz ătoare a salariului, pân ă la remedierea situa ţiei care a cauzat reducerea programului, dup ă consultarea prealabil ă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unit ăţii sau a reprezentan ţilor salaria ţilor, dup ă caz. ART. 53 (1) Pe durata reducerii şi/sau a întreruperii temporare a activit ăţii, salaria ţii implica ţi în activitatea redus ă sau întrerupt ă, care nu mai desf ăşoar ă activitate, beneficiaz ă de o indemniza ţie, pl ătit ă din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mic ă de 75% din salariul de baz ă corespunz ător locului de munc ă ocupat, cu excep ţia situa ţiilor prev ăzute la art. 52 alin. (3). (2) Pe durata reducerii şi/sau a întreruperii temporare prev ăzute la alin. (1), salaria ţii se vor afla la dispozi ţia angajatorului, acesta având oricând posibilitatea s ă dispun ă reînceperea activit ăţii. ART. 54

Pagina 12


Contractul individual de munc ă poate fi suspendat, prin acordul p ăr ţilor, în cazul concediilor f ăr ă plat ă pentru studii sau pentru interese personale.

CAP. V Încetarea contractului individual de munc ă

ART. 55 Contractul individual de munc ă poate înceta astfel: a) de drept; b) ca urmare a acordului p ăr ţilor, la data convenit ă de acestea; c) ca urmare a voin ţei unilaterale a uneia dintre p ăr ţi, în cazurile şi în condi ţiile limitativ prev ăzute de lege.

SEC ŢIUNEA 1 Încetarea de drept a contractului individual de munc ă

ART. 56 (1) Contractul individual de munc ă existent înceteaz ă de drept: a) la data decesului salariatului sau al angaja torului persoan ă fizic ă, precum şi în cazul dizolv ării angajatorului persoan ă juridic ă, de la data la care angajatorul şi-a încetat existen ţa conform legii; b) la data r ămânerii irevocabile a hot ărârii judec ătore şti de declarare a morţii sau a punerii sub interdic ţie a salariatului sau a angajatorului persoan ă fizic ă; c) la data îndeplinirii cumulative a condi ţiilor de vârst ă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la d ata comunic ării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate, pensiei an ticipate par ţiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limit ă de vârst ă cu reducerea vârstei standard de pensionare; d) ca urmare a constat ării nulit ăţii absolute a contractului individual de muncă, de la data la care nulitatea a fost constatat ă prin acordul p ăr ţilor sau prin hot ărâre judec ătoreasc ă definitiv ă; e) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în func ţia ocupat ă de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pen tru motive neîntemeiate, de la data r ămânerii definitive a hot ărârii judec ătore şti de reintegrare; f) ca urmare a condamn ării la executarea unei pedepse privative de liberta te, de la data r ămânerii definitive a hot ărârii judec ătore şti; g) de la data retragerii de c ătre autorit ăţile sau organismele competente a avizelor, autoriza ţiilor ori atest ărilor necesare pentru exercitarea profesiei; h) ca urmare a interzicerii exercit ării unei profesii sau a unei func ţii, ca măsur ă de siguran ţă ori pedeaps ă complementar ă, de la data r ămânerii definitive a hot ărârii judec ătore şti prin care s-a dispus interdic ţia; i) la data expir ării termenului contractului individual de munc ă încheiat pe durat ă determinat ă; j) retragerea acordului p ărin ţilor sau al reprezentan ţilor legali, în cazul salaria ţilor cu vârsta cuprins ă între 15 şi 16 ani. (2) Pentru situa ţiile prev ăzute la alin. (1) lit. c)-j), constatarea cazului de încetare de drept a contractului individual de m unc ă se face în termen de 5 zile lucr ătoare de la intervenirea acestuia, în scris, prin d ecizie a angajatorului, şi se comunic ă persoanelor aflate în situa ţiile respective în termen de 5 zile lucr ătoare. ART. 57 (1) Nerespectarea oric ăreia dintre condi ţiile legale necesare pentru încheierea valabil ă a contractului individual de munc ă atrage nulitatea acestuia. (2) Constatarea nulit ăţii contractului individual de munc ă produce efecte pentru viitor. (3) Nulitatea contractului individual de munc ă poate fi acoperit ă prin îndeplinirea ulterioar ă a condi ţiilor impuse de lege. (4) În situa ţia în care o clauz ă este afectat ă de nulitate, întrucât stabile şte drepturi sau obliga ţii pentru salaria ţi, care contravin unor norme legale imperative sau contractelor colective de mun că aplicabile, aceasta este

Pagina 13


înlocuit ă de drept cu dispozi ţiile legale sau conven ţionale aplicabile, salariatul având dreptul la desp ăgubiri. (5) Persoana care a prestat munca în temeiul un ui contract individual de muncă nul are dreptul la remunerarea acesteia, corespunz ător modului de îndeplinire a atribu ţiilor de serviciu. (6) Constatarea nulit ăţii şi stabilirea, potrivit legii, a efectelor acesteia se pot face prin acordul p ăr ţilor. (7) Dac ă p ăr ţile nu se în ţeleg, nulitatea se pronun ţă de c ătre instan ţa judec ătoreasc ă.

SEC ŢIUNEA a 2-a Concedierea

ART. 58 (1) Concedierea reprezint ă încetarea contractului individual de munc ă din ini ţiativa angajatorului. (2) Concedierea poate fi dispus ă pentru motive care ţin de persoana salariatului sau pentru motive care nu ţin de persoana salariatului. ART. 59 Este interzis ă concedierea salaria ţilor: a) pe criterii de sex, orientare sexual ă, caracteristici genetice, vârst ă, apartenen ţă na ţional ă, ras ă, culoare, etnie, religie, op ţiune politic ă, origine social ă, handicap, situa ţie sau responsabilitate familial ă, apartenen ţă ori activitate sindical ă; b) pentru exercitarea, în condi ţiile legii, a dreptului la grev ă şi a drepturilor sindicale. ART. 60 (1) Concedierea salaria ţilor nu poate fi dispus ă: a) pe durata incapacit ăţii temporare de munc ă, stabilit ă prin certificat medical conform legii; b) pe durata suspend ării activit ăţii ca urmare a instituirii carantinei; c) pe durata în care femeia salariat ă este gravid ă, în m ăsura în care angajatorul a luat cuno ştin ţă de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere; d) pe durata concediului de maternitate; e) pe durata concediului pentru cre şterea copilului în vârst ă de pân ă la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pân ă la împlinirea vârstei de 3 ani; f) pe durata concediului pentru îngrijirea copi lului bolnav în vârst ă de pân ă la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentr u afec ţiuni intercurente, pân ă la împlinirea vârstei de 18 ani; g) pe durata exercit ării unei func ţii eligibile într-un organism sindical, cu excep ţia situa ţiei în care concedierea este dispus ă pentru o abatere disciplinar ă grav ă sau pentru abateri disciplinare repetate, s ăvâr şite de c ătre acel salariat; h) pe durata efectu ării concediului de odihn ă. (2) Prevederile alin. (1) nu se aplic ă în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganiz ării judiciare, a falimentului sau a dizolv ării angajatorului, în condi ţiile legii.

SEC ŢIUNEA a 3-a Concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului

ART. 61 Angajatorul poate dispune concedierea pentru mo tive care ţin de persoana salariatului în urm ătoarele situa ţii: a) în cazul în care salariatul a s ăvâr şit o abatere grav ă sau abateri repetate de la regulile de disciplin ă a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munc ă, contractul colectiv de munc ă aplicabil sau regulamentul intern, ca sanc ţiune disciplinar ă; b) în cazul în care salariatul este arestat pre ventiv pentru o perioad ă mai mare de 30 de zile, în condi ţiile Codului de procedur ă penal ă; c) în cazul în care, prin decizie a organelor c ompetente de expertiz ă

Pagina 14


medical ă, se constat ă inaptitudinea fizic ă şi/sau psihic ă a salariatului, fapt ce nu permite acestuia s ă î şi îndeplineasc ă atribu ţiile corespunz ătoare locului de muncă ocupat; d) în cazul în care salariatul nu corespunde pr ofesional locului de munc ă în care este încadrat. ART. 62 (1) În cazul în care concedierea intervine pent ru unul dintre motivele prev ăzute la art. 61 lit. b)-d), angajatorul are obliga ţia de a emite decizia de concediere în termen de 30 de zile calendaristice d e la data constat ării cauzei concedierii. (2) În cazul în care concedierea intervine pent ru motivul prev ăzut la art. 61 lit. a), angajatorul poate emite decizia de concedi ere numai cu respectarea dispozi ţiilor art. 247-252. (3) Decizia se emite în scris şi, sub sanc ţiunea nulit ăţii absolute, trebuie să fie motivat ă în fapt şi în drept şi s ă cuprind ă preciz ări cu privire la termenul în care poate fi contestat ă şi la instan ţa judec ătoreasc ă la care se contest ă. ART. 63 (1) Concedierea pentru s ăvâr şirea unei abateri grave sau a unor abateri repetate de la regulile de disciplin ă a muncii poate fi dispus ă numai dup ă îndeplinirea de c ătre angajator a cercet ării disciplinare prealabile şi în termenele stabilite de prezentul cod. (2) Concedierea salariatului pentru motivul pre văzut la art. 61 lit. d) poate fi dispus ă numai dup ă evaluarea prealabil ă a salariatului, conform procedurii de evaluare stabilite prin contractul colectiv de munc ă aplicabil sau, în lipsa acestuia, prin regulamentul intern. ART. 64 (1) În cazul în care concedierea se dispune pen tru motivele prev ăzute la art. 61 lit. c) şi d), precum şi în cazul în care contractul individual de munc ă a încetat de drept în temeiul art. 56 alin. (1) lit. e), angajatorul are obliga ţia de a-i propune salariatului alte locuri de munc ă vacante în unitate, compatibile cu preg ătirea profesional ă sau, dup ă caz, cu capacitatea de munc ă stabilit ă de medicul de medicin ă a muncii. (2) În situa ţia în care angajatorul nu dispune de locuri de munc ă vacante potrivit alin. (1), acesta are obliga ţia de a solicita sprijinul agen ţiei teritoriale de ocupare a for ţei de munc ă în vederea redistribuirii salariatului, corespunz ător preg ătirii profesionale şi/sau, dup ă caz, capacit ăţii de munc ă stabilite de medicul de medicin ă a muncii. (3) Salariatul are la dispozi ţie un termen de 3 zile lucr ătoare de la comunicarea angajatorului, conform prevederilor ali n. (1), pentru a- şi manifesta în scris consim ţământul cu privire la noul loc de munc ă oferit. (4) În cazul în care salariatul nu î şi manifest ă consim ţământul în termenul prev ăzut la alin. (3), precum şi dup ă notificarea cazului c ătre agen ţia teritorial ă de ocupare a for ţei de munc ă conform alin. (2), angajatorul poate dispune concedierea salariatului. (5) În cazul concedierii pentru motivul prev ăzut la art. 61 lit. c) salariatul beneficiaz ă de o compensa ţie, în condi ţiile stabilite în contractul colectiv de munc ă aplicabil sau în contractul individual de munc ă, dup ă caz.

SEC ŢIUNEA a 4-a Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului

ART. 65 (1) Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezint ă încetarea contractului individual de munc ă determinat ă de desfiin ţarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive f ăr ă leg ătur ă cu persoana acestuia. (2) Desfiin ţarea locului de munc ă trebuie s ă fie efectiv ă şi s ă aib ă o cauz ă real ă şi serioas ă. ART. 66 Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului poate fi

Pagina 15


individual ă sau colectiv ă. ART. 67 Salaria ţii concedia ţi pentru motive care nu ţin de persoana lor beneficiaz ă de măsuri active de combatere a şomajului şi pot beneficia de compensa ţii în condi ţiile prev ăzute de lege şi de contractul colectiv de munc ă aplicabil.

SEC ŢIUNEA a 5-a Concedierea colectiv ă. Informarea, consultarea salaria ţilor şi procedura concedierilor colective

ART. 68 (1) Prin concediere colectiv ă se în ţelege concedierea, într-o perioad ă de 30 de zile calendaristice, din unul sau mai multe moti ve care nu ţin de persoana salariatului, a unui num ăr de: a) cel pu ţin 10 salaria ţi, dac ă angajatorul care disponibilizeaz ă are încadra ţi mai mult de 20 de salaria ţi şi mai pu ţin de 100 de salaria ţi; b) cel pu ţin 10% din salaria ţi, dac ă angajatorul care disponibilizeaz ă are încadra ţi cel pu ţin 100 de salaria ţi, dar mai pu ţin de 300 de salaria ţi; c) cel pu ţin 30 de salaria ţi, dac ă angajatorul care disponibilizeaz ă are încadra ţi cel pu ţin 300 de salaria ţi. (2) La stabilirea num ărului efectiv de salaria ţi concedia ţi colectiv, potrivit alin. (1), se iau în calcul şi acei salaria ţi c ărora le-au încetat contractele individuale de munc ă din ini ţiativa angajatorului, din unul sau mai multe motive, f ăr ă leg ătur ă cu persoana salariatului, cu condi ţia existen ţei a cel pu ţin 5 concedieri. ART. 69 (1) În cazul în care angajatorul inten ţioneaz ă s ă efectueze concedieri colective, acesta are obliga ţia de a ini ţia, în timp util şi în scopul ajungerii la o în ţelegere, în condi ţiile prev ăzute de lege, consult ări cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentan ţii salaria ţilor, cu privire cel pu ţin la: a) metodele şi mijloacele de evitare a concedierilor colective s au de reducere a num ărului de salaria ţi care vor fi concedia ţi; b) atenuarea consecin ţelor concedierii prin recurgerea la m ăsuri sociale care vizeaz ă, printre altele, sprijin pentru recalificarea sau reconversia profesional ă a salaria ţilor concedia ţi. (2) În perioada în care au loc consult ări, potrivit alin. (1), pentru a permite sindicatului sau reprezentan ţilor salaria ţilor s ă formuleze propuneri în timp util, angajatorul are obliga ţia s ă le furnizeze toate informa ţiile relevante şi s ă le notifice, în scris, urm ătoarele: a) num ărul total şi categoriile de salaria ţi; b) motivele care determin ă concedierea preconizat ă; c) num ărul şi categoriile de salaria ţi care vor fi afecta ţi de concediere; d) criteriile avute în vedere, potrivit legii şi/sau contractelor colective de munc ă, pentru stabilirea ordinii de prioritate la conced iere; e) m ăsurile avute în vedere pentru limitarea num ărului concedierilor; f) m ăsurile pentru atenuarea consecin ţelor concedierii şi compensa ţiile ce urmeaz ă s ă fie acordate salaria ţilor concedia ţi, conform dispozi ţiilor legale şi/sau contractului colectiv de munc ă aplicabil; g) data de la care sau perioada în care vor ave a loc concedierile; h) termenul în ăuntrul c ăruia sindicatul sau, dup ă caz, reprezentan ţii salaria ţilor pot face propuneri pentru evitarea ori diminua rea num ărului salaria ţilor concedia ţi. (3) Criteriile prev ăzute la alin. (2) lit. d) se aplic ă pentru departajarea salaria ţilor dup ă evaluarea realiz ării obiectivelor de performan ţă. (4) Obliga ţiile prev ăzute la alin. (1) şi (2) se men ţin indiferent dac ă decizia care determin ă concedierile colective este luat ă de c ătre angajator sau de o întreprindere care de ţine controlul asupra angajatorului. (5) În situa ţia în care decizia care determin ă concedierile colective este luat ă de o întreprindere care de ţine controlul asupra angajatorului, acesta nu se poate prevala, în nerespectarea obliga ţiilor prev ăzute la alin. (1) şi (2), de faptul c ă întreprinderea respectiv ă nu i-a furnizat informa ţiile necesare.

Pagina 16


ART. 70 Angajatorul are obliga ţia s ă comunice o copie a notific ării prev ăzute la art. 69 alin. (2) inspectoratului teritorial de munc ă şi agen ţiei teritoriale de ocupare a for ţei de munc ă la aceea şi dat ă la care a comunicat-o sindicatului sau, după caz, reprezentan ţilor salaria ţilor. ART. 71 (1) Sindicatul sau, dup ă caz, reprezentan ţii salaria ţilor pot propune angajatorului m ăsuri în vederea evit ării concedierilor ori diminu ării num ărului salaria ţilor concedia ţi, într-un termen de 10 zile calendaristice de la d ata primirii notific ării. (2) Angajatorul are obliga ţia de a r ăspunde în scris şi motivat la propunerile formulate potrivit prevederilor alin. ( 1), în termen de 5 zile calendaristice de la primirea acestora. ART. 72 (1) În situa ţia în care, ulterior consult ărilor cu sindicatul sau reprezentan ţii salaria ţilor, potrivit prevederilor art. 69 şi 71, angajatorul decide aplicarea m ăsurii de concediere colectiv ă, acesta are obliga ţia de a notifica în scris inspectoratul teritorial de munc ă şi agen ţia teritorial ă de ocupare a for ţei de munc ă, cu cel pu ţin 30 de zile calendaristice anterioare datei emiterii deciziilor de concediere. (2) Notificarea prev ăzut ă la alin. (1) trebuie s ă cuprind ă toate informa ţiile relevante cu privire la inten ţia de concediere colectiv ă, prev ăzute la art. 69 alin. (2), precum şi rezultatele consult ărilor cu sindicatul sau reprezentan ţii salaria ţilor, prev ăzute la art. 69 alin. (1) şi art. 71, în special motivele concedierilor, num ărul total al salaria ţilor, num ărul salaria ţilor afecta ţi de concediere şi data de la care sau perioada în care vor avea loc aceste concedieri. (3) Angajatorul are obliga ţia s ă comunice o copie a notific ării prev ăzute la alin. (1) sindicatului sau reprezentan ţilor salaria ţilor, la aceea şi dat ă la care a comunicat-o inspectoratului teritorial de munc ă şi agen ţiei teritoriale de ocupare a for ţei de munc ă. (4) Sindicatul sau reprezentan ţii salaria ţilor pot transmite eventuale puncte de vedere inspectoratului teritorial de munc ă. (5) La solicitarea motivat ă a oric ăreia dintre p ăr ţi, inspectoratul teritorial de munc ă, cu avizul agen ţiei teritoriale de ocupare a for ţei de munc ă, poate dispune reducerea perioadei prev ăzute la alin. (1), f ăr ă a aduce atingere drepturilor individuale cu privire la perioada de p reaviz. (6) Inspectoratul teritorial de munc ă are obliga ţia de a informa în termen de 3 zile lucr ătoare angajatorul şi sindicatul sau reprezentan ţii salaria ţilor, dup ă caz, asupra reducerii sau prelungirii perioadei pre văzute la alin. (1), precum şi cu privire la motivele care au stat la baza acestei decizii. ART. 73 (1) În perioada prev ăzut ă la art. 72 alin. (1), agen ţia teritorial ă de ocupare a for ţei de munc ă trebuie s ă caute solu ţii la problemele ridicate de concedierile colective preconizate şi s ă le comunice în timp util angajatorului şi sindicatului ori, dup ă caz, reprezentan ţilor salaria ţilor. (2) La solicitarea motivat ă a oric ăreia dintre p ăr ţi, inspectoratul teritorial de munc ă, cu consultarea agen ţiei teritoriale de ocupare a for ţei de muncă, poate dispune amânarea momentului emiterii decizi ilor de concediere cu maximum 10 zile calendaristice, în cazul în care as pectele legate de concedierea colectiv ă avut ă în vedere nu pot fi solu ţionate pân ă la data stabilit ă în notificarea de concediere colectiv ă prev ăzut ă la art. 72 alin. (1) ca fiind data emiterii deciziilor de concediere. (3) Inspectoratul teritorial de munc ă are obliga ţia de a informa în scris angajatorul şi sindicatul sau reprezentan ţii salaria ţilor, dup ă caz, asupra amânării momentului emiterii deciziilor de concediere, p recum şi despre motivele care au stat la baza acestei decizii, înainte de ex pirarea perioadei ini ţiale prev ăzute la art. 72 alin. (1). ART. 74 (1) În termen de 45 de zile calendaristice de l a data concedierii, salariatul concediat prin concediere colectiv ă are dreptul de a fi reangajat cu prioritate

Pagina 17


pe postul reînfiin ţat în aceea şi activitate, f ăr ă examen, concurs sau perioad ă de prob ă. (2) În situa ţia în care în perioada prev ăzut ă la alin. (1) se reiau acelea şi activit ăţi, angajatorul va transmite salaria ţilor care au fost concedia ţi de pe posturile a c ăror activitate este reluat ă în acelea şi condi ţii de competen ţă profesional ă o comunicare scris ă, prin care sunt informa ţi asupra relu ării activit ăţii. (3) Salaria ţii au la dispozi ţie un termen de maximum 5 zile calendaristice de la data comunic ării angajatorului, prev ăzut ă la alin. (2), pentru a- şi manifesta în scris consim ţământul cu privire la locul de munc ă oferit. (4) În situa ţia în care salaria ţii care au dreptul de a fi reangaja ţi potrivit alin. (2) nu î şi manifest ă în scris consim ţământul în termenul prev ăzut la alin. (3) sau refuz ă locul de munc ă oferit, angajatorul poate face noi încadr ări pe locurile de munc ă r ămase vacante. (5) Prevederile art. 68-73 nu se aplic ă salaria ţilor din institu ţiile publice şi autorit ăţile publice. (6) Prevederile art. 68-73 nu se aplic ă în cazul contractelor individuale de muncă încheiate pe durat ă determinat ă, cu excep ţia cazurilor în care aceste concedieri au loc înainte de data expir ării acestor contracte.

SEC ŢIUNEA a 6-a Dreptul la preaviz

ART. 75 (1) Persoanele concediate în temeiul art. 61 li t. c) şi d), al art. 65 şi 66 beneficiaz ă de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucr ătoare. (2) Fac excep ţie de la prevederile alin. (1) persoanele concediat e în temeiul art. 61 lit. d), care se afl ă în perioada de prob ă. (3) În situa ţia în care în perioada de preaviz contractul indivi dual de munc ă este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunz ător, cu excep ţia cazului prev ăzut la art. 51 alin. (2). ART. 76 Decizia de concediere se comunic ă salariatului în scris şi trebuie s ă con ţin ă în mod obligatoriu: a) motivele care determin ă concedierea; b) durata preavizului; c) criteriile de stabilire a ordinii de priorit ăţi, conform art. 69 alin. (2) lit. d), numai în cazul concedierilor colective; d) lista tuturor locurilor de munc ă disponibile în unitate şi termenul în care salaria ţii urmeaz ă s ă opteze pentru a ocupa un loc de munc ă vacant, în condi ţiile art. 64. ART. 77 Decizia de concediere produce efecte de la data comunic ării ei salariatului.

SEC ŢIUNEA a 7-a Controlul şi sanc ţionarea concedierilor nelegale

ART. 78 Concedierea dispus ă cu nerespectarea procedurii prev ăzute de lege este lovit ă de nulitate absolut ă. ART. 79 În caz de conflict de munc ă angajatorul nu poate invoca în fa ţa instan ţei alte motive de fapt sau de drept decât cele preciza te în decizia de concediere. ART. 80 (1) În cazul în care concedierea a fost efectua t ă în mod netemeinic sau nelegal, instan ţa va dispune anularea ei şi va obliga angajatorul la plata unei desp ăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salaria tul. (2) La solicitarea salariatului instan ţa care a dispus anularea concedierii va repune p ăr ţile în situa ţia anterioar ă emiterii actului de concediere.

Pagina 18


(3) În cazul în care salariatul nu solicit ă repunerea în situa ţia anterioar ă emiterii actului de concediere, contractul individu al de munc ă va înceta de drept la data r ămânerii definitive şi irevocabile a hot ărârii judec ătore şti.

SEC ŢIUNEA a 8-a Demisia

ART. 81 (1) Prin demisie se în ţelege actul unilateral de voin ţă a salariatului care, printr-o notificare scris ă, comunic ă angajatorului încetarea contractului individual de munc ă, dup ă împlinirea unui termen de preaviz. (2) Angajatorul este obligat s ă înregistreze demisia salariatului. Refuzul angajatorului de a înregistra demisia d ă dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de prob ă. (3) Salariatul are dreptul de a nu motiva demis ia. (4) Termenul de preaviz este cel convenit de p ăr ţi în contractul individual de munc ă sau, dup ă caz, cel prev ăzut în contractele colective de munc ă aplicabile şi nu poate fi mai mare de 20 de zile lucr ătoare pentru salaria ţii cu func ţii de execu ţie, respectiv mai mare de 45 de zile lucr ătoare pentru salaria ţii care ocup ă func ţii de conducere. (5) Pe durata preavizului contractul individual de munc ă continu ă s ă î şi produc ă toate efectele. (6) În situa ţia în care în perioada de preaviz contractul indivi dual de munc ă este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunz ător. (7) Contractul individual de munc ă înceteaz ă la data expir ării termenului de preaviz sau la data renun ţării totale ori par ţiale de c ătre angajator la termenul respectiv. (8) Salariatul poate demisiona f ăr ă preaviz dac ă angajatorul nu î şi îndepline şte obliga ţiile asumate prin contractul individual de munc ă.

CAP. VI Contractul individual de munc ă pe durat ă determinat ă

ART. 82 (1) Prin derogare de la regula prev ăzut ă la art. 12 alin. (1), angajatorii au posibilitatea de a angaja, în cazurile şi în condi ţiile prezentului cod, personal salariat cu contract individual de munc ă pe durat ă determinat ă. (2) Contractul individual de munc ă pe durat ă determinat ă se poate încheia numai în form ă scris ă, cu precizarea expres ă a duratei pentru care se încheie. (3) Contractul individual de munc ă pe durat ă determinat ă poate fi prelungit, în condi ţiile prev ăzute la art. 83, şi dup ă expirarea termenului ini ţial, cu acordul scris al p ăr ţilor, pentru perioada realiz ării unui proiect, program sau unei lucr ări. (4) Între acelea şi p ăr ţi se pot încheia succesiv cel mult 3 contracte individuale de munc ă pe durat ă determinat ă. (5) Contractele individuale de munc ă pe durat ă determinat ă încheiate în termen de 3 luni de la încetarea unui contract de m unc ă pe durat ă determinat ă sunt considerate contracte succesive şi nu pot avea o durat ă mai mare de 12 luni fiecare. ART. 83 Contractul individual de munc ă poate fi încheiat pentru o durat ă determinat ă numai în urm ătoarele cazuri: a) înlocuirea unui salariat în cazul suspend ării contractului s ău de munc ă, cu excep ţia situa ţiei în care acel salariat particip ă la grev ă; b) cre şterea şi/sau modificarea temporar ă a structurii activit ăţii angajatorului; c) desf ăşurarea unor activit ăţi cu caracter sezonier; d) în situa ţia în care este încheiat în temeiul unor dispozi ţii legale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane f ăr ă loc de munc ă; e) angajarea unei persoane care, în termen de 5 ani de la data angaj ării, îndepline şte condi ţiile de pensionare pentru limit ă de vârst ă;

Pagina 19


f) ocuparea unei func ţii eligibile în cadrul organiza ţiilor sindicale, patronale sau al organiza ţiilor neguvernamentale, pe perioada mandatului; g) angajarea pensionarilor care, în condi ţiile legii, pot cumula pensia cu salariul; h) în alte cazuri prev ăzute expres de legi speciale ori pentru desf ăşurarea unor lucr ări, proiecte sau programe. ART. 84 (1) Contractul individual de munc ă pe durat ă determinat ă nu poate fi încheiat pe o perioad ă mai mare de 36 de luni. (2) În cazul în care contractul individual de m unc ă pe durat ă determinat ă este încheiat pentru a înlocui un salariat al c ărui contract individual de munc ă este suspendat, durata contractului va expira la mo mentul încet ării motivelor ce au determinat suspendarea contractului individual d e munc ă al salariatului titular. ART. 85 Salariatul încadrat cu contract individual de m unc ă pe durat ă determinat ă poate fi supus unei perioade de prob ă, care nu va dep ăşi: a) 5 zile lucr ătoare pentru o durat ă a contractului individual de munc ă mai mic ă de 3 luni; b) 15 zile lucr ătoare pentru o durat ă a contractului individual de munc ă cuprins ă între 3 şi 6 luni; c) 30 de zile lucr ătoare pentru o durat ă a contractului individual de munc ă mai mare de 6 luni; d) 45 de zile lucr ătoare în cazul salaria ţilor încadra ţi în func ţii de conducere, pentru o durat ă a contractului individual de munc ă mai mare de 6 luni. ART. 86 (1) Angajatorii sunt obliga ţi s ă informeze salaria ţii angaja ţi cu contract individual de munc ă pe durat ă determinat ă despre locurile de munc ă vacante sau care vor deveni vacante, corespunz ătoare preg ătirii lor profesionale, şi s ă le asigure accesul la aceste locuri de munc ă în condi ţii egale cu cele ale salaria ţilor angaja ţi cu contract individual de munc ă pe perioad ă nedeterminat ă. Aceast ă informare se face printr-un anun ţ afi şat la sediul angajatorului. (2) O copie a anun ţului prev ăzut la alin. (1) se transmite de îndat ă sindicatului sau reprezentan ţilor salaria ţilor. ART. 87 (1) Referitor la condi ţiile de angajare şi de munc ă, salaria ţii cu contract individual de munc ă pe durat ă determinat ă nu vor fi trata ţi mai pu ţin favorabil decât salaria ţii permanen ţi comparabili, numai pe motivul duratei contractulu i individual de munc ă, cu excep ţia cazurilor în care tratamentul diferit este justificat de motive obiective. (2) În sensul alin. (1), salariatul permanent c omparabil reprezint ă salariatul al c ărui contract individual de munc ă este încheiat pe durat ă nedeterminat ă şi care desf ăşoar ă aceea şi activitate sau una similar ă, în aceea şi unitate, avându-se în vedere calificarea/aptitudini le profesionale. (3) Atunci când nu exist ă un salariat cu contract individual de munc ă încheiat pe durat ă nedeterminat ă comparabil în aceea şi unitate, se au în vedere dispozi ţiile din contractul colectiv de munc ă aplicabil sau, în lipsa acestuia, reglement ările legale în domeniu.

CAP. VII Munca prin agent de munc ă temporar ă

ART. 88 (1) Munca prin agent de munc ă temporar ă este munca prestat ă de un salariat temporar care a încheiat un contract de munc ă temporar ă cu un agent de munc ă temporar ă şi care este pus la dispozi ţia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia din urm ă. (2) Salariatul temporar este persoana care a în cheiat un contract de munc ă temporar ă cu un agent de munc ă temporar ă, în vederea punerii sale la dispozi ţia unui utilizator pentru a lucra temporar sub suprave gherea şi conducerea acestuia din urm ă.

Pagina 20


(3) Agentul de munc ă temporar ă este persoana juridic ă, autorizat ă de Ministerul Muncii, Familiei şi Protec ţiei Sociale, care încheie contracte de muncă temporar ă cu salaria ţi temporari, pentru a-i pune la dispozi ţia utilizatorului, pentru a lucra pe perioada stabilit ă de contractul de punere la dispozi ţie sub supravegherea şi conducerea acestuia. Condi ţiile de func ţionare a agentului de munc ă temporar ă, precum şi procedura de autorizare se stabilesc prin hot ărâre a Guvernului. (4) Utilizatorul este persoana fizic ă sau juridic ă pentru care şi sub supravegherea şi conducerea c ăreia munce şte temporar un salariat temporar pus la dispozi ţie de agentul de munc ă temporar ă. (5) Misiunea de munc ă temporar ă înseamn ă acea perioad ă în care salariatul temporar este pus la dispozi ţia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia, pentru executarea unei sarci ni precise şi cu caracter temporar. ART. 89 Un utilizator poate apela la agen ţi de munc ă temporar ă pentru executarea unei sarcini precise şi cu caracter temporar, cu excep ţia cazului prev ăzut la art. 93. ART. 90 (1) Misiunea de munc ă temporar ă se stabile şte pentru un termen care nu poate fi mai mare de 24 de luni. (2) Durata misiunii de munc ă temporar ă poate fi prelungit ă pe perioade succesive care, ad ăugate la durata ini ţial ă a misiunii, nu poate conduce la depăşirea unei perioade de 36 de luni. (3) Condi ţiile în care durata unei misiuni de munc ă temporar ă poate fi prelungit ă sunt prev ăzute în contractul de munc ă temporar ă sau pot face obiectul unui act adi ţional la acest contract. ART. 91 (1) Agentul de munc ă temporar ă pune la dispozi ţia utilizatorului un salariat angajat prin contract de munc ă temporar ă, în baza unui contract de punere la dispozi ţie încheiat în form ă scris ă. (2) Contractul de punere la dispozi ţie trebuie s ă cuprind ă: a) durata misiunii; b) caracteristicile specifice postului, în spec ial calificarea necesar ă, locul execut ării misiunii şi programul de lucru; c) condi ţiile concrete de munc ă; d) echipamentele individuale de protec ţie şi de munc ă pe care salariatul temporar trebuie s ă le utilizeze; e) orice alte servicii şi facilit ăţi în favoarea salariatului temporar; f) valoarea comisionului de care beneficiaz ă agentul de munc ă temporar ă, precum şi remunera ţia la care are dreptul salariatul; g) condi ţiile în care utilizatorul poate refuza un salariat temporar pus la dispozi ţie de un agent de munc ă temporar ă. (3) Orice clauz ă prin care se interzice angajarea de c ătre utilizator a salariatului temporar dup ă îndeplinirea misiunii este nul ă. ART. 92 (1) Salaria ţii temporari au acces la toate serviciile şi facilit ăţile acordate de utilizator, în acelea şi condi ţii ca şi ceilal ţi salaria ţi ai acestuia. (2) Utilizatorul este obligat s ă asigure salariatului temporar dotarea cu echipamente individuale de protec ţie şi de munc ă, cu excep ţia situa ţiei în care prin contractul de punere la dispozi ţie dotarea este în sarcina agentului de muncă temporar ă. ART. 93 Utilizatorul nu poate beneficia de serviciile s alariatului temporar, dac ă urmăre şte s ă înlocuiasc ă astfel un salariat al s ău al c ărui contract de munc ă este suspendat ca urmare a particip ării la grev ă. ART. 94 (1) Contractul de munc ă temporar ă este un contract individual de munc ă ce se încheie în scris între agentul de munc ă temporar ă şi salariatul temporar, pe durata unei misiuni. (2) În contractul de munc ă temporar ă se precizeaz ă, în afara elementelor

Pagina 21


prev ăzute la art. 17 şi art. 18 alin. (1), condi ţiile în care urmeaz ă s ă se desf ăşoare misiunea, durata misiunii, identitatea şi sediul utilizatorului, precum şi cuantumul şi modalit ăţile remunera ţiei salariatului temporar. ART. 95 (1) Contractul de munc ă temporar ă se poate încheia şi pentru mai multe misiuni, cu respectarea termenului prev ăzut la art. 90 alin. (2). (2) Agentul de munc ă temporar ă poate încheia cu salariatul temporar un contract de munc ă pe durat ă nedeterminat ă, situa ţie în care în perioada dintre două misiuni salariatul temporar se afl ă la dispozi ţia agentului de munc ă temporar ă. (3) Pentru fiecare nou ă misiune între p ăr ţi se încheie un contract de munc ă temporar ă, în care vor fi precizate toate elementele prev ăzute la art. 94 alin. (2). (4) Contractul de munc ă temporar ă înceteaz ă la terminarea misiunii pentru care a fost încheiat sau dac ă utilizatorul renun ţă la serviciile sale înainte de încheierea misiunii, în condi ţiile contractului de punere la dispozi ţie. ART. 96 (1) Pe toat ă durata misiunii salariatul temporar beneficiaz ă de salariul pl ătit de agentul de munc ă temporar ă. (2) Salariul primit de salariatul temporar pent ru fiecare misiune se stabile şte prin negociere direct ă cu agentul de munc ă temporar ă şi nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe ţar ă garantat în plat ă. (3) Agentul de munc ă temporar ă este cel care re ţine şi vireaz ă toate contribu ţiile şi impozitele datorate de salariatul temporar c ătre bugetele statului şi pl ăte şte pentru acesta toate contribu ţiile datorate în condi ţiile legii. (4) În cazul în care în termen de 15 zile calen daristice de la data la care obliga ţiile privind plata salariului şi cele privind contribu ţiile şi impozitele au devenit scadente şi exigibile, iar agentul de munc ă temporar ă nu le execut ă, ele vor fi pl ătite de utilizator, în baza solicit ării salariatului temporar. (5) Utilizatorul care a pl ătit sumele datorate potrivit alin. (4) se subrog ă, pentru sumele pl ătite, în drepturile salariatului temporar împotriva agentului de muncă temporar ă. ART. 97 Prin contractul de munc ă temporar ă se poate stabili o perioad ă de prob ă pentru realizarea misiunii, a c ărei durat ă nu poate fi mai mare de: a) dou ă zile lucr ătoare, în cazul în care contractul de munc ă temporar ă este încheiat pentru o perioad ă mai mic ă sau egal ă cu o lun ă; b) 5 zile lucr ătoare, în cazul în care contractul de munc ă temporar ă este încheiat pentru o perioad ă cuprins ă între o lun ă şi 3 luni; c) 15 zile lucr ătoare, în cazul în care contractul de munc ă temporar ă este încheiat pentru o perioad ă cuprins ă între 3 şi 6 luni; d) 20 de zile lucr ătoare, în cazul în care contractul de munc ă temporar ă este încheiat pentru o perioad ă mai mare de 6 luni; e) 30 de zile lucr ătoare, în cazul salaria ţilor încadra ţi în func ţii de conducere, pentru o durat ă a contractului de munc ă temporar ă mai mare de 6 luni. ART. 98 (1) Pe parcursul misiunii utilizatorul r ăspunde pentru asigurarea condi ţiilor de munc ă pentru salariatul temporar, în conformitate cu leg isla ţia în vigoare. (2) Utilizatorul va notifica de îndat ă agentului de munc ă temporar ă orice accident de munc ă sau îmboln ăvire profesional ă de care a luat cuno ştin ţă şi a cărei victim ă a fost un salariat temporar pus la dispozi ţie de agentul de munc ă temporar ă. ART. 99 (1) La încetarea misiunii salariatul temporar p oate încheia cu utilizatorul un contract individual de munc ă. (2) În cazul în care utilizatorul angajeaz ă, dup ă o misiune, un salariat temporar, durata misiunii efectuate se ia în calcul la stabilirea drepturilor salariale, precum şi a celorlalte drepturi prev ăzute de legisla ţia muncii. ART. 100 Agentul de munc ă temporar ă care concediaz ă salariatul temporar înainte de

Pagina 22


termenul prev ăzut în contractul de munc ă temporar ă, pentru alte motive decât cele disciplinare, are obliga ţia de a respecta reglement ările legale privind încetarea contractului individual de munc ă pentru motive care nu ţin de persoana salariatului. ART. 101 Cu excep ţia dispozi ţiilor speciale contrare, prev ăzute în prezentul capitol, dispozi ţiile legale, prevederile regulamentelor interne, pr ecum şi cele ale contractelor colective de munc ă aplicabile salaria ţilor angaja ţi cu contract individual de munc ă pe durat ă nedeterminat ă la utilizator se aplic ă în egal ă măsur ă şi salaria ţilor temporari pe durata misiunii la acesta. ART. 102 Agen ţii de munc ă temporar ă nu percep nicio tax ă salaria ţilor temporari în schimbul demersurilor în vederea recrut ării acestora de c ătre utilizator sau pentru încheierea unui contract de munc ă temporar ă.

CAP. VIII Contractul individual de munc ă cu timp par ţial

ART. 103 Salariatul cu frac ţiune de norm ă este salariatul al c ărui num ăr de ore normale de lucru, calculate s ăpt ămânal sau ca medie lunar ă, este inferior numărului de ore normale de lucru al unui salariat cu n ormă întreag ă comparabil. ART. 104 (1) Angajatorul poate încadra salaria ţi cu frac ţiune de norm ă prin contracte individuale de munc ă pe durat ă nedeterminat ă sau pe durat ă determinat ă, denumite contracte individuale de munc ă cu timp par ţial. (2) Contractul individual de munc ă cu timp par ţial se încheie numai în form ă scris ă. (3) Salariatul comparabil este salariatul cu no rmă întreag ă din aceea şi unitate, care are acela şi tip de contract individual de munc ă, presteaz ă aceea şi activitate sau una similar ă cu cea a salariatului angajat cu contract individu al de munc ă cu timp par ţial, avându-se în vedere şi alte considerente, cum ar fi vechimea în munc ă şi calificarea/aptitudinile profesionale. (4) Atunci când nu exist ă un salariat comparabil în aceea şi unitate, se au în vedere dispozi ţiile din contractul colectiv de munc ă aplicabil sau, în lipsa acestuia, reglement ările legale în domeniu. ART. 105 (1) Contractul individual de munc ă cu timp par ţial cuprinde, în afara elementelor prev ăzute la art. 17 alin. (3), urm ătoarele: a) durata muncii şi repartizarea programului de lucru; b) condi ţiile în care se poate modifica programul de lucru; c) interdic ţia de a efectua ore suplimentare, cu excep ţia cazurilor de for ţă major ă sau pentru alte lucr ări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înl ătur ării consecin ţelor acestora. (2) În situa ţia în care într-un contract individual de munc ă cu timp par ţial nu sunt precizate elementele prev ăzute la alin. (1), contractul se consider ă a fi încheiat pentru norm ă întreag ă. ART. 106 (1) Salariatul încadrat cu contract de munc ă cu timp par ţial se bucur ă de drepturile salaria ţilor cu norm ă întreag ă, în condi ţiile prev ăzute de lege şi de contractele colective de munc ă aplicabile. (2) Drepturile salariale se acord ă propor ţional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul n ormal de lucru. ART. 107 (1) Angajatorul este obligat ca, în m ăsura în care este posibil, s ă ia în considerare cererile salaria ţilor de a se transfera fie de la un loc de munc ă cu normă întreag ă la unul cu frac ţiune de norm ă, fie de la un loc de munc ă cu frac ţiune de norm ă la un loc de munc ă cu norm ă întreag ă sau de a- şi m ări programul de lucru, în cazul în care apare aceast ă oportunitate. (2) Angajatorul este obligat s ă informeze la timp cu privire la apari ţia unor locuri de munc ă cu frac ţiune de norm ă sau cu norm ă întreag ă, pentru a facilita

Pagina 23


transferurile de la norm ă întreag ă la frac ţiune de norm ă şi invers. Aceast ă informare se face printr-un anun ţ afi şat la sediul angajatorului. (3) O copie a anun ţului prev ăzut la alin. (2) se transmite de îndat ă sindicatului sau reprezentan ţilor salaria ţilor. (4) Angajatorul asigur ă, în m ăsura în care este posibil, accesul la locuri de muncă cu frac ţiune de norm ă la toate nivelurile.

CAP. IX Munca la domiciliu

ART. 108 (1) Sunt considera ţi salaria ţi cu munca la domiciliu acei salaria ţi care îndeplinesc, la domiciliul lor, atribu ţiile specifice func ţiei pe care o de ţin. (2) În vederea îndeplinirii sarcinilor de servi ciu ce le revin, salaria ţii cu munca la domiciliu î şi stabilesc singuri programul de lucru. (3) Angajatorul este în drept s ă verifice activitatea salariatului cu munca la domiciliu, în condi ţiile stabilite prin contractul individual de munc ă. ART. 109 Contractul individual de munc ă la domiciliu se încheie numai în form ă scris ă şi con ţine, în afara elementelor prev ăzute la art. 17 alin. (3), urm ătoarele: a) precizarea expres ă c ă salariatul lucreaz ă la domiciliu; b) programul în cadrul c ăruia angajatorul este în drept s ă controleze activitatea salariatului s ău şi modalitatea concret ă de realizare a controlului; c) obliga ţia angajatorului de a asigura transportul la şi de la domiciliul salariatului, dup ă caz, al materiilor prime şi materialelor pe care le utilizeaz ă în activitate, precum şi al produselor finite pe care le realizeaz ă. ART. 110 (1) Salariatul cu munca la domiciliu se bucur ă de toate drepturile recunoscute prin lege şi prin contractele colective de munc ă aplicabile salaria ţilor al c ăror loc de munc ă este la sediul angajatorului. (2) Prin contractele colective de munc ă şi/sau prin contractele individuale de munc ă se pot stabili şi alte condi ţii specifice privind munca la domiciliu, în conformitate cu legisla ţia în vigoare.

TITLUL III Timpul de munc ă şi timpul de odihn ă

CAP. I Timpul de munc ă

SEC ŢIUNEA 1 Durata timpului de munc ă

ART. 111 Timpul de munc ă reprezint ă orice perioad ă în care salariatul presteaz ă munca, se afl ă la dispozi ţia angajatorului şi îndepline şte sarcinile şi atribu ţiile sale, conform prevederilor contractului individual de munc ă, contractului colectiv de munc ă aplicabil şi/sau ale legisla ţiei în vigoare. ART. 112 (1) Pentru salaria ţii angaja ţi cu norm ă întreag ă durata normal ă a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe s ăpt ămână. (2) În cazul tinerilor în vârst ă de pân ă la 18 ani durata timpului de munc ă este de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe s ăpt ămână. ART. 113 (1) Repartizarea timpului de munc ă în cadrul s ăpt ămânii este, de regul ă, uniform ă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu dou ă zile de repaus. (2) În func ţie de specificul unit ăţii sau al muncii prestate, se poate opta şi pentru o repartizare inegal ă a timpului de munc ă, cu respectarea duratei normale a timpului de munc ă de 40 de ore pe s ăpt ămână. ART. 114 (1) Durata maxim ă legal ă a timpului de munc ă nu poate dep ăşi 48 de ore pe

Pagina 24


săpt ămână, inclusiv orele suplimentare. (2) Prin excep ţie, durata timpului de munc ă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungit ă peste 48 de ore pe s ăpt ămână, cu condi ţia ca media orelor de munc ă, calculat ă pe o perioad ă de referin ţă de 4 luni calendaristice, s ă nu dep ăşeasc ă 48 de ore pe s ăpt ămână. (3) Pentru anumite activit ăţi sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munc ă aplicabil, se pot negocia, prin contractul colecti v de munc ă respectiv, perioade de referin ţă mai mari de 4 luni, dar care s ă nu dep ăşeasc ă 6 luni. (4) Sub rezerva respect ării reglement ărilor privind protec ţia s ănăt ăţii şi securit ăţii în munc ă a salaria ţilor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii, contractele colective de munc ă pot prevedea derog ări de la durata perioadei de referin ţă stabilite la alin. (3), dar pentru perioade de referin ţă care în niciun caz s ă nu dep ăşeasc ă 12 luni. (5) La stabilirea perioadelor de referin ţă prev ăzute la alin. (2)-(4) nu se iau în calcul durata concediului de odihn ă anual şi situa ţiile de suspendare a contractului individual de munc ă. (6) Prevederile alin. (1)-(4) nu se aplic ă tinerilor care nu au împlinit vârsta de 18 ani. ART. 115 (1) Pentru anumite sectoare de activitate, unit ăţi sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale or i prin acte normative specifice o durat ă zilnic ă a timpului de munc ă mai mic ă sau mai mare de 8 ore. (2) Durata zilnic ă a timpului de munc ă de 12 ore va fi urmat ă de o perioad ă de repaus de 24 de ore. ART. 116 (1) Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săpt ămânii de lucru de 40 de ore, precum şi în cadrul s ăpt ămânii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de munc ă la nivelul angajatorului sau, în absen ţa acestuia, va fi prev ăzut în regulamentul intern. (2) Programul de lucru inegal poate func ţiona numai dac ă este specificat expres în contractul individual de munc ă. ART. 117 Programul de munc ă şi modul de repartizare a acestuia pe zile sunt adus e la cuno ştin ţă salaria ţilor şi sunt afi şate la sediul angajatorului. ART. 118 (1) Angajatorul poate stabili programe individu alizate de munc ă, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauz ă. (2) Programele individualizate de munc ă presupun un mod de organizare flexibil a timpului de munc ă. (3) Durata zilnic ă a timpului de munc ă este împ ăr ţit ă în dou ă perioade: o perioad ă fix ă în care personalul se afl ă simultan la locul de munc ă şi o perioad ă variabil ă, mobil ă, în care salariatul î şi alege orele de sosire şi de plecare, cu respectarea timpului de munc ă zilnic. (4) Programul individualizat de munc ă poate func ţiona numai cu respectarea dispozi ţiilor art. 112 şi 114. ART. 119 Angajatorul are obliga ţia de a ţine eviden ţa orelor de munc ă prestate de fiecare salariat şi de a supune controlului inspec ţiei muncii aceast ă eviden ţă ori de câte ori este solicitat.

SEC ŢIUNEA a 2-a Munca suplimentar ă

ART. 120 (1) Munca prestat ă în afara duratei normale a timpului de munc ă s ăpt ămânal, prev ăzut ă la art. 112, este considerat ă munc ă suplimentar ă. (2) Munca suplimentar ă nu poate fi efectuat ă f ăr ă acordul salariatului, cu excep ţia cazului de for ţă major ă sau pentru lucr ări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înl ătur ării consecin ţelor unui accident. ART. 121 (1) La solicitarea angajatorului salaria ţii pot efectua munc ă suplimentar ă,

Pagina 25


cu respectarea prevederilor art. 114 sau 115, dup ă caz. (2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilit ă potrivit prevederilor art. 114 sau 115, dup ă caz, este interzis ă, cu excep ţia cazului de for ţă major ă sau pentru alte lucr ări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înl ătur ării consecin ţelor unui accident. ART. 122 (1) Munca suplimentar ă se compenseaz ă prin ore libere pl ătite în urm ătoarele 60 de zile calendaristice dup ă efectuarea acesteia. (2) În aceste condi ţii salariatul beneficiaz ă de salariul corespunz ător pentru orele prestate peste programul normal de luc ru. (3) În perioadele de reducere a activit ăţii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere pl ătite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate în urm ătoarele 12 luni. ART. 123 (1) În cazul în care compensarea prin ore liber e pl ătite nu este posibil ă în termenul prev ăzut de art. 122 alin. (1) în luna urm ătoare, munca suplimentar ă va fi pl ătit ă salariatului prin ad ăugarea unui spor la salariu corespunz ător duratei acesteia. (2) Sporul pentru munca suplimentar ă, acordat în condi ţiile prev ăzute la alin. (1), se stabile şte prin negociere, în cadrul contractului colectiv de munc ă sau, dup ă caz, al contractului individual de munc ă, şi nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baz ă. ART. 124 Tinerii în vârst ă de pân ă la 18 ani nu pot presta munc ă suplimentar ă.

SEC ŢIUNEA a 3-a Munca de noapte

ART. 125 (1) Munca prestat ă între orele 22,00-6,00 este considerat ă munc ă de noapte. (2) Salariatul de noapte reprezint ă, dup ă caz: a) salariatul care efectueaz ă munc ă de noapte cel pu ţin 3 ore din timpul s ău zilnic de lucru; b) salariatul care efectueaz ă munc ă de noapte în propor ţie de cel pu ţin 30% din timpul s ău lunar de lucru. (3) Durata normal ă a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depăşi o medie de 8 ore pe zi, calculat ă pe o perioad ă de referin ţă de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor le gale cu privire la repausul săpt ămânal. (4) Durata normal ă a timpului de lucru pentru salaria ţii de noapte a c ăror activitate se desf ăşoar ă în condi ţii speciale sau deosebite de munc ă nu va dep ăşi 8 ore pe parcursul oric ărei perioade de 24 de ore decât în cazul în care majorarea acestei durate este prev ăzut ă în contractul colectiv de munc ă aplicabil şi numai în situa ţia în care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite în contractul colectiv de munc ă încheiat la nivel superior. (5) În situa ţia prev ăzut ă la alin. (4), angajatorul este obligat s ă acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau co mpensare în bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore. (6) Angajatorul care, în mod frecvent, utilizea ză munca de noapte este obligat s ă informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de munc ă. ART. 126 Salaria ţii de noapte beneficiaz ă: a) fie de program de lucru redus cu o or ă fa ţă de durata normal ă a zilei de muncă, pentru zilele în care efectueaz ă cel pu ţin 3 ore de munc ă de noapte, f ăr ă ca aceasta s ă duc ă la sc ăderea salariului de baz ă; b) fie de un spor pentru munca prestat ă în timpul nop ţii de 25% din salariul de baz ă, dac ă timpul astfel lucrat reprezint ă cel pu ţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru. ART. 127 (1) Salaria ţii care urmeaz ă s ă desf ăşoare munc ă de noapte în condi ţiile art. 125 alin. (2) sunt supu şi unui examen medical gratuit înainte de începerea

Pagina 26


activit ăţii şi, dup ă aceea, periodic. (2) Condi ţiile de efectuare a examenului medical şi periodicitatea acestuia se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin com un al ministrului muncii, familiei şi protec ţiei sociale şi al ministrului s ănăt ăţii. (3) Salaria ţii care desf ăşoar ă munc ă de noapte şi au probleme de s ănătate recunoscute ca având leg ătur ă cu aceasta vor fi trecu ţi la o munc ă de zi pentru care sunt ap ţi. ART. 128 (1) Tinerii care nu au împlinit vârsta de 18 an i nu pot presta munc ă de noapte. (2) Femeile gravide, l ăuzele şi cele care al ăpteaz ă nu pot fi obligate s ă presteze munc ă de noapte.

SEC ŢIUNEA a 4-a Norma de munc ă

ART. 129 Norma de munc ă exprim ă cantitatea de munc ă necesar ă pentru efectuarea opera ţiunilor sau lucr ărilor de c ătre o persoan ă cu calificare corespunz ătoare, care lucreaz ă cu intensitate normal ă, în condi ţiile unor procese tehnologice şi de munc ă determinate. Norma de munc ă cuprinde timpul productiv, timpul pentru întreruperi impuse de desf ăşurarea procesului tehnologic, timpul pentru pauze legale în cadrul programului de munc ă. ART. 130 Norma de munc ă se exprim ă, în func ţie de caracteristicile procesului de produc ţie sau de alte activit ăţi ce se normeaz ă, sub form ă de norme de timp, norme de produc ţie, norme de personal, sfer ă de atribu ţii sau sub alte forme corespunz ătoare specificului fiec ărei activit ăţi. ART. 131 Normarea muncii se aplic ă tuturor categoriilor de salaria ţi. ART. 132 Normele de munc ă se elaboreaz ă de c ătre angajator, conform normativelor în vigoare, sau, în cazul în care nu exist ă normative, normele de munc ă se elaboreaz ă de c ătre angajator dup ă consultarea sindicatului reprezentativ ori, după caz, a reprezentan ţilor salaria ţilor.

CAP. II Repausuri periodice

ART. 133 Perioada de repaus reprezint ă orice perioad ă care nu este timp de munc ă.

SEC ŢIUNEA 1 Pauza de mas ă şi repausul zilnic

ART. 134 (1) În cazurile în care durata zilnic ă a timpului de munc ă este mai mare de 6 ore, salaria ţii au dreptul la pauz ă de mas ă şi la alte pauze, în condi ţiile stabilite prin contractul colectiv de munc ă aplicabil sau prin regulamentul intern. (2) Tinerii în vârst ă de pân ă la 18 ani beneficiaz ă de o pauz ă de mas ă de cel puţin 30 de minute, în cazul în care durata zilnic ă a timpului de munc ă este mai mare de 4 ore şi jum ătate. (3) Pauzele, cu excep ţia dispozi ţiilor contrare din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din regulamentul intern, nu se vor include în dur ata zilnic ă normal ă a timpului de munc ă. ART. 135 (1) Salaria ţii au dreptul între dou ă zile de munc ă la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive. (2) Prin excep ţie, în cazul muncii în schimburi, acest repaus nu p oate fi mai mic de 8 ore între schimburi.

Pagina 27


ART. 136 (1) Munc ă în schimburi reprezint ă orice mod de organizare a programului de lucru, potrivit c ăruia salaria ţii se succed unul pe altul la acela şi post de muncă, potrivit unui anumit program, inclusiv program ro tativ, şi care poate fi de tip continuu sau discontinuu, implicând pentru s alariat necesitatea realiz ării unei activit ăţi în intervale orare diferite în raport cu o perioa dă zilnic ă sau săpt ămânal ă, stabilit ă prin contractul individual de munc ă. (2) Salariat în schimburi reprezint ă orice salariat al c ărui program de lucru se înscrie în cadrul programului de munc ă în schimburi.

SEC ŢIUNEA a 2-a Repausul s ăpt ămânal

ART. 137 (1) Repausul s ăpt ămânal se acord ă în dou ă zile consecutive, de regul ă sâmb ăta şi duminica. (2) În cazul în care repausul în zilele de sâmb ăt ă şi duminic ă ar prejudicia interesul public sau desf ăşurarea normal ă a activit ăţii, repausul s ăpt ămânal poate fi acordat şi în alte zile stabilite prin contractul colectiv d e munc ă aplicabil sau prin regulamentul intern. (3) În situa ţia prev ăzut ă la alin. (2) salaria ţii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munc ă sau, dup ă caz, prin contractul individual de munc ă. (4) În situa ţii de excep ţie zilele de repaus s ăpt ămânal sunt acordate cumulat, dup ă o perioad ă de activitate continu ă ce nu poate dep ăşi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teri torial de munc ă şi cu acordul sindicatului sau, dup ă caz, al reprezentan ţilor salaria ţilor. (5) Salaria ţii al c ăror repaus s ăpt ămânal se acord ă în condi ţiile alin. (4) au dreptul la dublul compensa ţiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2). ART. 138 (1) În cazul unor lucr ări urgente, a c ăror executare imediat ă este necesar ă pentru organizarea unor m ăsuri de salvare a persoanelor sau bunurilor angajatorului, pentru evitarea unor accidente imine nte sau pentru înl ăturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asu pra materialelor, instala ţiilor sau cl ădirilor unit ăţii, repausul s ăpt ămânal poate fi suspendat pentru personalul necesar în vederea execut ării acestor lucr ări. (2) Salaria ţii al c ăror repaus s ăpt ămânal a fost suspendat în condi ţiile alin. (1) au dreptul la dublul compensa ţiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2).

SEC ŢIUNEA a 3-a S ărb ătorile legale

ART. 139 (1) Zilele de s ărb ătoare legal ă în care nu se lucreaz ă sunt: - 1 şi 2 ianuarie; - prima şi a doua zi de Pa şti; - 1 mai; - prima şi a doua zi de Rusalii; - Adormirea Maicii Domnului; - 1 decembrie; - prima şi a doua zi de Cr ăciun; - dou ă zile pentru fiecare dintre cele 3 s ărb ători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, alte le decât cele cre ştine, pentru persoanele apar ţinând acestora. (2) Acordarea zilelor libere se face de c ătre angajator. ART. 140 Prin hot ărâre a Guvernului se vor stabili programe de lucru adecvate pentru unit ăţile sanitare şi pentru cele de alimenta ţie public ă, în scopul asigur ării asisten ţei sanitare şi, respectiv, al aprovizion ării popula ţiei cu produse alimentare de strict ă necesitate, a c ăror aplicare este obligatorie.

Pagina 28


ART. 141 Prevederile art. 139 nu se aplic ă în locurile de munc ă în care activitatea nu poate fi întrerupt ă datorit ă caracterului procesului de produc ţie sau specificului activit ăţii. ART. 142 (1) Salaria ţilor care lucreaz ă în unit ăţile prev ăzute la art. 140, precum şi la locurile de munc ă prev ăzute la art. 141 li se asigur ă compensarea cu timp liber corespunz ător în urm ătoarele 30 de zile. (2) În cazul în care, din motive justificate, n u se acord ă zile libere, salaria ţii beneficiaz ă, pentru munca prestat ă în zilele de s ărb ătoare legal ă, de un spor la salariul de baz ă ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baz ă corespunz ător muncii prestate în programul normal de lucru. ART. 143 Prin contractul colectiv de munc ă aplicabil se pot stabili şi alte zile libere.

CAP. III Concediile

SEC ŢIUNEA 1 Concediul de odihn ă anual şi alte concedii ale salaria ţilor

ART. 144 (1) Dreptul la concediu de odihn ă anual pl ătit este garantat tuturor salaria ţilor. (2) Dreptul la concediu de odihn ă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renun ţări sau limit ări. ART. 145 (1) Durata minim ă a concediului de odihn ă anual este de 20 de zile lucr ătoare. (2) Durata efectiv ă a concediului de odihn ă anual se stabile şte în contractul individual de munc ă, cu respectarea legii şi a contractelor colective aplicabile, şi se acord ă propor ţional cu activitatea prestat ă într-un an calendaristic. (3) S ărb ătorile legale în care nu se lucreaz ă, precum şi zilele libere pl ătite stabilite prin contractul colectiv de munc ă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihn ă anual. ART. 146 (1) Concediul de odihn ă se efectueaz ă în fiecare an. (2) Prin excep ţie de la prevederile alin. (1), efectuarea concediu lui în anul următor este permis ă numai în cazurile expres prev ăzute de lege sau în cazurile prev ăzute în contractul colectiv de munc ă aplicabil. (3) Angajatorul este obligat s ă acorde concediu, pân ă la sfâr şitul anului următor, tuturor salaria ţilor care într-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihn ă la care aveau dreptul. (4) Compensarea în bani a concediului de odihn ă neefectuat este permis ă numai în cazul încet ării contractului individual de munc ă. ART. 147 (1) Salaria ţii care lucreaz ă în condi ţii grele, periculoase sau v ăt ămătoare, nev ăzătorii, alte persoane cu handicap şi tinerii în vârst ă de pân ă la 18 ani beneficiaz ă de un concediu de odihn ă suplimentar de cel pu ţin 3 zile lucr ătoare. (2) Num ărul de zile lucr ătoare aferent concediului de odihn ă suplimentar pentru categoriile de salaria ţi prev ăzute la alin. (1) se stabile şte prin contractul colectiv de munc ă aplicabil şi va fi de cel pu ţin 3 zile lucr ătoare. ART. 148 (1) Efectuarea concediului de odihn ă se realizeaz ă în baza unei program ări colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentan ţilor salaria ţilor, pentru program ările colective, ori cu consultarea salariatului, pentru program ările individuale. Programarea se face până la sfâr şitul anului calendaristic pentru anul urm ător. (2) Prin program ările colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de munc ă.

Pagina 29


(3) Prin programare individual ă se poate stabili data efectu ării concediului sau, dup ă caz, perioada în care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioad ă care nu poate fi mai mare de 3 luni. (4) În cadrul perioadelor de concediu stabilite conform alin. (2) şi (3) salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel pu ţin 60 de zile anterioare efectu ării acestuia. (5) În cazul în care programarea concediilor se face frac ţionat, angajatorul este obligat s ă stabileasc ă programarea astfel încât fiecare salariat s ă efectueze într-un an calendaristic cel pu ţin 10 zile lucr ătoare de concediu neîntrerupt. ART. 149 Salariatul este obligat s ă efectueze în natur ă concediul de odihn ă în perioada în care a fost programat, cu excep ţia situa ţiilor expres prev ăzute de lege sau atunci când, din motive obiective, concedi ul nu poate fi efectuat. ART. 150 (1) Pentru perioada concediului de odihn ă salariatul beneficiaz ă de o indemniza ţie de concediu, care nu poate fi mai mic ă decât salariul de baz ă, indemniza ţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru p erioada respectiv ă, prev ăzute în contractul individual de munc ă. (2) Indemniza ţia de concediu de odihn ă reprezint ă media zilnic ă a drepturilor salariale prev ăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare ce lei în care este efectuat concediul, multiplicat ă cu num ărul de zile de concediu. (3) Indemniza ţia de concediu de odihn ă se pl ăte şte de c ătre angajator cu cel puţin 5 zile lucr ătoare înainte de plecarea în concediu. ART. 151 (1) Concediul de odihn ă poate fi întrerupt, la cererea salariatului, pentr u motive obiective. (2) Angajatorul poate rechema salariatul din co ncediul de odihn ă în caz de for ţă major ă sau pentru interese urgente care impun prezen ţa salariatului la locul de munc ă. În acest caz angajatorul are obliga ţia de a suporta toate cheltuielile salariatului şi ale familiei sale, necesare în vederea revenirii la locul de munc ă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urma re a întreruperii concediului de odihn ă. ART. 152 (1) În cazul unor evenimente familiale deosebit e, salaria ţii au dreptul la zile libere pl ătite, care nu se includ în durata concediului de od ihn ă. (2) Evenimentele familiale deosebite şi num ărul zilelor libere pl ătite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de mu ncă aplicabil sau prin regulamentul intern. ART. 153 (1) Pentru rezolvarea unor situa ţii personale salaria ţii au dreptul la concedii f ăr ă plat ă. (2) Durata concediului f ăr ă plat ă se stabile şte prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.

SEC ŢIUNEA a 2-a Concediile pentru formare profesional ă

ART. 154 (1) Salaria ţii au dreptul s ă beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesional ă. (2) Concediile pentru formare profesional ă se pot acorda cu sau f ăr ă plat ă. ART. 155 (1) Concediile f ăr ă plat ă pentru formare profesional ă se acord ă la solicitarea salariatului, pe perioada form ării profesionale pe care salariatul o urmeaz ă din ini ţiativa sa. (2) Angajatorul poate respinge solicitarea sala riatului numai dac ă absen ţa salariatului ar prejudicia grav desf ăşurarea activit ăţii. ART. 156 (1) Cererea de concediu f ăr ă plat ă pentru formare profesional ă trebuie s ă fie înaintat ă angajatorului cu cel pu ţin o lun ă înainte de efectuarea acestuia şi

Pagina 30


trebuie s ă precizeze data de începere a stagiului de formare profesional ă, domeniul şi durata acestuia, precum şi denumirea institu ţiei de formare profesional ă. (2) Efectuarea concediului f ăr ă plat ă pentru formare profesional ă se poate realiza şi frac ţionat în cursul unui an calendaristic, pentru sus ţinerea examenelor de absolvire a unor forme de înv ăţământ sau pentru sus ţinerea examenelor de promovare în anul urm ător în cadrul institu ţiilor de înv ăţământ superior, cu respectarea condi ţiilor stabilite la alin. (1). ART. 157 (1) În cazul în care angajatorul nu şi-a respectat obliga ţia de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesional ă în condi ţiile prev ăzute de lege, salariatul are dreptul la un concediu pentru formare profesional ă, pl ătit de angajator, de pân ă la 10 zile lucr ătoare sau de pân ă la 80 de ore. (2) În situa ţia prev ăzut ă la alin. (1) indemniza ţia de concediu va fi stabilit ă conform art. 150. (3) Perioada în care salariatul beneficiaz ă de concediul pl ătit prev ăzut la alin. (1) se stabile şte de comun acord cu angajatorul. Cererea de conced iu pl ătit pentru formare profesional ă va fi înaintat ă angajatorului în condi ţiile prev ăzute la art. 156 alin. (1). ART. 158 Durata concediului pentru formare profesional ă nu poate fi dedus ă din durata concediului de odihn ă anual şi este asimilat ă unei perioade de munc ă efectiv ă în ceea ce prive şte drepturile cuvenite salariatului, altele decât s alariul.

TITLUL IV Salarizarea

CAP. I Dispozi ţii generale

ART. 159 (1) Salariul reprezint ă contrapresta ţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de munc ă. (2) Pentru munca prestat ă în baza contractului individual de munc ă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani . (3) La stabilirea şi la acordarea salariului este interzis ă orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexual ă, caracteristici genetice, vârst ă, apartenen ţă na ţional ă, ras ă, culoare, etnie, religie, op ţiune politic ă, origine social ă, handicap, situa ţie sau responsabilitate familial ă, apartenen ţă ori activitate sindical ă. ART. 160 Salariul cuprinde salariul de baz ă, indemniza ţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri. ART. 161 Salariile se pl ătesc înaintea oric ăror alte obliga ţii b ăneşti ale angajatorilor. ART. 162 (1) Nivelurile salariale minime se stabilesc pr in contractele colective de muncă aplicabile. (2) Salariul individual se stabile şte prin negocieri individuale între angajator şi salariat. (3) Sistemul de salarizare a personalului din a utorit ăţile şi institu ţiile publice finan ţate integral sau în majoritate de la bugetul de sta t, bugetul asigur ărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale se stabile şte prin lege, cu consultarea organiza ţiilor sindicale reprezentative. ART. 163 (1) Salariul este confiden ţial, angajatorul având obliga ţia de a lua m ăsurile necesare pentru asigurarea confiden ţialit ăţii. (2) În scopul promov ării intereselor şi ap ăr ării drepturilor salaria ţilor, confiden ţialitatea salariilor nu poate fi opus ă sindicatelor sau, dup ă caz,

Pagina 31


reprezentan ţilor salaria ţilor, în strict ă leg ătur ă cu interesele acestora şi în rela ţia lor direct ă cu angajatorul.

CAP. II Salariul de baz ă minim brut pe ţar ă garantat în plat ă

ART. 164 (1) Salariul de baz ă minim brut pe ţar ă garantat în plat ă, corespunz ător programului normal de munc ă, se stabile şte prin hot ărâre a Guvernului, dup ă consultarea sindicatelor şi a patronatelor. În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, sal ariul de baz ă minim brut orar se calculeaz ă prin raportarea salariului de baz ă minim brut pe ţar ă la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal d e lucru aprobat. (2) Angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de baz ă prin contractul individual de munc ă sub salariul de baz ă minim brut orar pe ţar ă. (3) Angajatorul este obligat s ă garanteze în plat ă un salariu brut lunar cel puţin egal cu salariul de baz ă minim brut pe ţar ă. Aceste dispozi ţii se aplic ă şi în cazul în care salariatul este prezent la lucru, în cadrul programului, dar nu poate s ă î şi desf ăşoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu excep ţia grevei. (4) Salariul de baz ă minim brut pe ţar ă garantat în plat ă este adus la cuno ştin ţa salaria ţilor prin grija angajatorului. ART. 165 Pentru salaria ţii c ărora angajatorul, conform contractului colectiv sau individual de munc ă, le asigur ă hran ă, cazare sau alte facilit ăţi, suma în bani cuvenit ă pentru munca prestat ă nu poate fi mai mic ă decât salariul minim brut pe ţar ă prev ăzut de lege.

CAP. III Plata salariului

ART. 166 (1) Salariul se pl ăte şte în bani cel pu ţin o dat ă pe lun ă, la data stabilit ă în contractul individual de munc ă, în contractul colectiv de munc ă aplicabil sau în regulamentul intern, dup ă caz. (2) Plata salariului se poate efectua prin vira ment într-un cont bancar. (3) Plata în natur ă a unei p ăr ţi din salariu, în condi ţiile stabilite la art. 165, este posibil ă numai dac ă este prev ăzut ă expres în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în contractul individual de munc ă. (4) Întârzierea nejustificat ă a pl ăţii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune -interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului. ART. 167 (1) Salariul se pl ăte şte direct titularului sau persoanei împuternicite d e acesta. (2) În caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate pân ă la data decesului sunt pl ătite, în ordine, so ţului supravie ţuitor, copiilor majori ai defunctului sau p ărin ţilor acestuia. Dac ă nu exist ă niciuna dintre aceste categorii de persoane, drepturile salariale sunt pl ătite altor mo ştenitori, în condi ţiile dreptului comun. ART. 168 (1) Plata salariului se dovede şte prin semnarea statelor de plat ă, precum şi prin orice alte documente justificative care demons treaz ă efectuarea pl ăţii c ătre salariatul îndrept ăţit. (2) Statele de plat ă, precum şi celelalte documente justificative se păstreaz ă şi se arhiveaz ă de c ătre angajator în acelea şi condi ţii şi termene ca în cazul actelor contabile, conform legii. ART. 169 (1) Nicio re ţinere din salariu nu poate fi operat ă, în afara cazurilor şi condi ţiilor prev ăzute de lege. (2) Re ţinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate

Pagina 32


decât dac ă datoria salariatului este scadent ă, lichid ă şi exigibil ă şi a fost constatat ă ca atare printr-o hot ărâre judec ătoreasc ă definitiv ă şi irevocabil ă. (3) În cazul pluralit ăţii de creditori ai salariatului va fi respectat ă următoarea ordine: a) obliga ţiile de între ţinere, conform Codului familiei; b) contribu ţiile şi impozitele datorate c ătre stat; c) daunele cauzate propriet ăţii publice prin fapte ilicite; d) acoperirea altor datorii. (4) Re ţinerile din salariu cumulate nu pot dep ăşi în fiecare lun ă jum ătate din salariul net. ART. 170 Acceptarea f ăr ă rezerve a unei p ăr ţi din drepturile salariale sau semnarea actelor de plat ă în astfel de situa ţii nu poate avea semnifica ţia unei renun ţări din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin în integralitatea lor, potrivit dispozi ţiilor legale sau contractuale. ART. 171 (1) Dreptul la ac ţiune cu privire la drepturile salariale, precum şi cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în to talitate sau în parte a obliga ţiilor privind plata salariilor se prescrie în terme n de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate. (2) Termenul de prescrip ţie prev ăzut la alin. (1) este întrerupt în cazul în care intervine o recunoa ştere din partea debitorului cu privire la drepturil e salariale sau derivând din plata salariului.

CAP. IV Fondul de garantare pentru plata crean ţelor salariale

ART. 172 Constituirea şi utilizarea fondului de garantare pentru plata cre anţelor salariale se vor reglementa prin lege special ă.

CAP. V Protec ţia drepturilor salaria ţilor în cazul transferului întreprinderii, al unit ăţii sau al unor p ăr ţi ale acesteia

ART. 173 (1) Salaria ţii beneficiaz ă de protec ţia drepturilor lor în cazul în care se produce un transfer al întreprinderii, al unit ăţii sau al unor p ăr ţi ale acesteia către un alt angajator, potrivit legii. (2) Drepturile şi obliga ţiile cedentului, care decurg dintr-un contract sau raport de munc ă existent la data transferului, vor fi transferate integral cesionarului. (3) Transferul întreprinderii, al unit ăţii sau al unor p ăr ţi ale acesteia nu poate constitui motiv de concediere individual ă sau colectiv ă a salaria ţilor de către cedent ori de c ătre cesionar. ART. 174 Cedentul şi cesionarul au obliga ţia de a informa şi de a consulta, anterior transferului, sindicatul sau, dup ă caz, reprezentan ţii salaria ţilor cu privire la implica ţiile juridice, economice şi sociale asupra salaria ţilor, decurgând din transferul dreptului de proprietate.

TITLUL V S ănătatea şi securitatea în munc ă

CAP. I Reguli generale

ART. 175 (1) Angajatorul are obliga ţia s ă asigure securitatea şi s ănătatea salaria ţilor în toate aspectele legate de munc ă. (2) Dac ă un angajator apeleaz ă la persoane sau servicii exterioare, aceasta

Pagina 33


nu îl exonereaz ă de r ăspundere în acest domeniu. (3) Obliga ţiile salaria ţilor în domeniul securit ăţii şi s ănăt ăţii în munc ă nu pot aduce atingere responsabilit ăţii angajatorului. (4) M ăsurile privind securitatea şi s ănătatea în munc ă nu pot s ă determine, în niciun caz, obliga ţii financiare pentru salaria ţi. ART. 176 (1) Dispozi ţiile prezentului titlu se completeaz ă cu dispozi ţiile legii speciale, ale contractelor colective de munc ă aplicabile, precum şi cu normele şi normativele de protec ţie a muncii. (2) Normele şi normativele de protec ţie a muncii pot stabili: a) m ăsuri generale de protec ţie a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, aplicabile tuturor angaja torilor; b) m ăsuri de protec ţie a muncii, specifice pentru anumite profesii sau anumite activit ăţi; c) m ăsuri de protec ţie specifice, aplicabile anumitor categorii de pers onal; d) dispozi ţii referitoare la organizarea şi func ţionarea unor organisme speciale de asigurare a securit ăţii şi s ănăt ăţii în munc ă. ART. 177 (1) În cadrul propriilor responsabilit ăţi angajatorul va lua m ăsurile necesare pentru protejarea securit ăţii şi s ănăt ăţii salaria ţilor, inclusiv pentru activit ăţile de prevenire a riscurilor profesionale, de info rmare şi preg ătire, precum şi pentru punerea în aplicare a organiz ării protec ţiei muncii şi mijloacelor necesare acesteia. (2) La adoptarea şi punerea în aplicare a m ăsurilor prev ăzute la alin. (1) se va ţine seama de urm ătoarele principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor; b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; c) combaterea riscurilor la surs ă; d) adaptarea muncii la om, în special în ceea c e prive şte proiectarea locurilor de munc ă şi alegerea echipamentelor şi metodelor de munc ă şi de produc ţie, în vederea atenu ării, cu prec ădere, a muncii monotone şi a muncii repetitive, precum şi a reducerii efectelor acestora asupra s ănăt ăţii; e) luarea în considerare a evolu ţiei tehnicii; f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai pu ţin periculos; g) planificarea prevenirii; h) adoptarea m ăsurilor de protec ţie colectiv ă cu prioritate fa ţă de m ăsurile de protec ţie individual ă; i) aducerea la cuno ştin ţa salaria ţilor a instruc ţiunilor corespunz ătoare. ART. 178 (1) Angajatorul r ăspunde de organizarea activit ăţii de asigurare a s ănăt ăţii şi securit ăţii în munc ă. (2) În cuprinsul regulamentelor interne sunt pr evăzute în mod obligatoriu reguli privind securitatea şi s ănătatea în munc ă. (3) În elaborarea m ăsurilor de securitate şi s ănătate în munc ă angajatorul se consult ă cu sindicatul sau, dup ă caz, cu reprezentan ţii salaria ţilor, precum şi cu comitetul de securitate şi s ănătate în munc ă. ART. 179 Angajatorul are obliga ţia s ă asigure to ţi salaria ţii pentru risc de accidente de munc ă şi boli profesionale, în condi ţiile legii. ART. 180 (1) Angajatorul are obliga ţia s ă organizeze instruirea angaja ţilor s ăi în domeniul securit ăţii şi s ănăt ăţii în munc ă. (2) Instruirea se realizeaz ă periodic, prin modalit ăţi specifice stabilite de comun acord de c ătre angajator împreun ă cu comitetul de securitate şi s ănătate în muncă şi cu sindicatul sau, dup ă caz, cu reprezentan ţii salaria ţilor. (3) Instruirea prev ăzut ă la alin. (2) se realizeaz ă obligatoriu în cazul noilor angaja ţi, al celor care î şi schimb ă locul de munc ă sau felul muncii şi al celor care î şi reiau activitatea dup ă o întrerupere mai mare de 6 luni. În toate aceste cazuri instruirea se efectueaz ă înainte de începerea efectiv ă a activit ăţii.

Pagina 34


(4) Instruirea este obligatorie şi în situa ţia în care intervin modific ări ale legisla ţiei în domeniu. ART. 181 (1) Locurile de munc ă trebuie s ă fie organizate astfel încât s ă garanteze securitatea şi s ănătatea salaria ţilor. (2) Angajatorul trebuie s ă organizeze controlul permanent al st ării materialelor, utilajelor şi substan ţelor folosite în procesul muncii, în scopul asigur ării s ănăt ăţii şi securit ăţii salaria ţilor. (3) Angajatorul r ăspunde pentru asigurarea condi ţiilor de acordare a primului ajutor în caz de accidente de munc ă, pentru crearea condi ţiilor de preîntâmpinare a incendiilor, precum şi pentru evacuarea salaria ţilor în situa ţii speciale şi în caz de pericol iminent. ART. 182 (1) Pentru asigurarea securit ăţii şi s ănăt ăţii în munc ă institu ţia abilitat ă prin lege poate dispune limitarea sau interzicerea fabric ării, comercializ ării, importului ori utiliz ării cu orice titlu a substan ţelor şi preparatelor periculoase pentru salaria ţi. (2) Inspectorul de munc ă poate, cu avizul medicului de medicin ă a muncii, s ă impun ă angajatorului s ă solicite organismelor competente, contra cost, ana lize şi expertize asupra unor produse, substan ţe sau preparate considerate a fi periculoase, pentru a cunoa şte compozi ţia acestora şi efectele pe care le-ar putea produce asupra organismului uman.

CAP. II Comitetul de securitate şi s ănătate în munc ă

ART. 183 (1) La nivelul fiec ărui angajator se constituie un comitet de securitat e şi sănătate în munc ă, cu scopul de a asigura implicarea salaria ţilor în elaborarea şi aplicarea deciziilor în domeniul protec ţiei muncii. (2) Comitetul de securitate şi s ănătate în munc ă se constituie în cadrul persoanelor juridice din sectorul public, privat şi cooperatist, inclusiv cu capital str ăin, care desf ăşoar ă activit ăţi pe teritoriul României. ART. 184 (1) Comitetul de securitate şi s ănătate în munc ă se organizeaz ă la angajatorii persoane juridice la care sunt încadra ţi cel pu ţin 50 de salaria ţi. (2) În cazul în care condi ţiile de munc ă sunt grele, v ăt ămătoare sau periculoase, inspectorul de munc ă poate cere înfiin ţarea acestor comitete şi pentru angajatorii la care sunt încadra ţi mai pu ţin de 50 de salaria ţi. (3) În cazul în care activitatea se desf ăşoar ă în unit ăţi dispersate teritorial, se pot înfiin ţa mai multe comitete de securitate şi s ănătate în muncă. Num ărul acestora se stabile şte prin contractul colectiv de munc ă aplicabil. (4) Comitetul de securitate şi s ănătate în munc ă coordoneaz ă măsurile de securitate şi s ănătate în munc ă şi în cazul activit ăţilor care se desf ăşoar ă temporar, cu o durat ă mai mare de 3 luni. (5) În situa ţia în care nu se impune constituirea comitetului de securitate şi s ănătate în munc ă, atribu ţiile specifice ale acestuia vor fi îndeplinite de responsabilul cu protec ţia muncii numit de angajator. ART. 185 Componen ţa, atribu ţiile specifice şi func ţionarea comitetului de securitate şi s ănătate în munc ă sunt reglementate prin hot ărâre a Guvernului.

CAP. III Protec ţia salaria ţilor prin servicii medicale

ART. 186 Angajatorii au obliga ţia s ă asigure accesul salaria ţilor la serviciul medical de medicin ă a muncii. ART. 187 (1) Serviciul medical de medicin ă a muncii poate fi un serviciu autonom

Pagina 35


organizat de angajator sau un serviciu asigurat de o asocia ţie patronal ă. (2) Durata muncii prestate de medicul de medici nă a muncii se calculeaz ă în func ţie de num ărul de salaria ţi ai angajatorului, potrivit legii. ART. 188 (1) Medicul de medicin ă a muncii este un salariat, atestat în profesia sa potrivit legii, titular al unui contract de munc ă încheiat cu un angajator sau cu o asocia ţie patronal ă. (2) Medicul de medicin ă a muncii este independent în exercitarea profesiei sale. ART. 189 (1) Sarcinile principale ale medicului de medic in ă a muncii constau în: a) prevenirea accidentelor de munc ă şi a bolilor profesionale; b) supravegherea efectiv ă a condi ţiilor de igien ă şi s ănătate în munc ă; c) asigurarea controlului medical al salaria ţilor atât la angajarea în munc ă, cât şi pe durata execut ării contractului individual de munc ă. (2) În vederea realiz ării sarcinilor ce îi revin medicul de medicin ă a muncii poate propune angajatorului schimbarea locului de m unc ă sau a felului muncii unor salaria ţi, determinat ă de starea de s ănătate a acestora. (3) Medicul de medicin ă a muncii este membru de drept în comitetul de securitate şi s ănătate în munc ă. ART. 190 (1) Medicul de medicin ă a muncii stabile şte în fiecare an un program de activitate pentru îmbun ăt ăţirea mediului de munc ă din punct de vedere al sănăt ăţii în munc ă pentru fiecare angajator. (2) Elementele programului sunt specifice pentr u fiecare angajator şi sunt supuse aviz ării comitetului de securitate şi s ănătate în munc ă. ART. 191 Prin lege special ă vor fi reglementate atribu ţiile specifice, modul de organizare a activit ăţii, organismele de control, precum şi statutul profesional specific al medicilor de medicin ă a muncii.

TITLUL VI Formarea profesional ă


ART. 192 (1) Formarea profesional ă a salaria ţilor are urm ătoarele obiective principale: a) adaptarea salariatului la cerin ţele postului sau ale locului de munc ă; b) ob ţinerea unei calific ări profesionale; c) actualizarea cuno ştin ţelor şi deprinderilor specifice postului şi locului de munc ă şi perfec ţionarea preg ătirii profesionale pentru ocupa ţia de baz ă; d) reconversia profesional ă determinat ă de restructur ări socioeconomice; e) dobândirea unor cuno ştin ţe avansate, a unor metode şi procedee moderne, necesare pentru realizarea activit ăţilor profesionale; f) prevenirea riscului şomajului; g) promovarea în munc ă şi dezvoltarea carierei profesionale. (2) Formarea profesional ă şi evaluarea cuno ştin ţelor se fac pe baza standardelor ocupa ţionale. ART. 193 Formarea profesional ă a salaria ţilor se poate realiza prin urm ătoarele forme: a) participarea la cursuri organizate de c ătre angajator sau de c ătre furnizorii de servicii de formare profesional ă din ţar ă ori din str ăin ătate; b) stagii de adaptare profesional ă la cerin ţele postului şi ale locului de muncă; c) stagii de practic ă şi specializare în ţar ă şi în str ăin ătate; d) ucenicie organizat ă la locul de munc ă; e) formare individualizat ă; f) alte forme de preg ătire convenite între angajator şi salariat.

Pagina 36


ART. 194 (1) Angajatorii au obliga ţia de a asigura participarea la programe de formare profesional ă pentru to ţi salaria ţii, dup ă cum urmeaz ă: a) cel pu ţin o dat ă la 2 ani, dac ă au cel pu ţin 21 de salaria ţi; b) cel pu ţin o dat ă la 3 ani, dac ă au sub 21 de salaria ţi. (2) Cheltuielile cu participarea la programele de formare profesional ă, asigurat ă în condi ţiile alin. (1), se suport ă de c ătre angajatori. ART. 195 (1) Angajatorul persoan ă juridic ă care are mai mult de 20 de salaria ţi elaboreaz ă anual şi aplic ă planuri de formare profesional ă, cu consultarea sindicatului sau, dup ă caz, a reprezentan ţilor salaria ţilor. (2) Planul de formare profesional ă elaborat conform prevederilor alin. (1) devine anex ă la contractul colectiv de munc ă încheiat la nivel de unitate. (3) Salaria ţii au dreptul s ă fie informa ţi cu privire la con ţinutul planului de formare profesional ă. ART. 196 (1) Participarea la formarea profesional ă poate avea loc la ini ţiativa angajatorului sau la ini ţiativa salariatului. (2) Modalitatea concret ă de formare profesional ă, drepturile şi obliga ţiile păr ţilor, durata form ării profesionale, precum şi orice alte aspecte legate de formarea profesional ă, inclusiv obliga ţiile contractuale ale salariatului în raport cu angajatorul care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesional ă, se stabilesc prin acordul p ăr ţilor şi fac obiectul unor acte adi ţionale la contractele individuale de munc ă. ART. 197 (1) În cazul în care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesional ă este ini ţiat ă de angajator, toate cheltuielile ocazionate de ace ast ă participare sunt suportate de c ătre acesta. (2) Pe perioada particip ării la cursurile sau stagiile de formare profesional ă conform alin. (1), salariatul va beneficia, pe toa t ă durata form ării profesionale, de toate drepturile salariale de ţinute. (3) Pe perioada particip ării la cursurile sau stagiile de formare profesional ă conform alin. (1), salariatul beneficiaz ă de vechime la acel loc de muncă, aceast ă perioad ă fiind considerat ă stagiu de cotizare în sistemul asigur ărilor sociale de stat. ART. 198 (1) Salaria ţii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de f ormare profesional ă, în condi ţiile art. 197 alin. (1), nu pot avea ini ţiativa încet ării contractului individual de munc ă pentru o perioad ă stabilit ă prin act adi ţional. (2) Durata obliga ţiei salariatului de a presta munc ă în favoarea angajatorului care a suportat cheltuielile ocaziona te de formarea profesional ă, precum şi orice alte aspecte în leg ătur ă cu obliga ţiile salariatului, ulterioare form ării profesionale, se stabilesc prin act adi ţional la contractul individual de munc ă. (3) Nerespectarea de c ătre salariat a dispozi ţiei prev ăzute la alin. (1) determin ă obligarea acestuia la suportarea tuturor cheltuiel ilor ocazionate de preg ătirea sa profesional ă, propor ţional cu perioada nelucrat ă din perioada stabilit ă conform actului adi ţional la contractul individual de munc ă. (4) Obliga ţia prev ăzut ă la alin. (3) revine şi salaria ţilor care au fost concedia ţi în perioada stabilit ă prin actul adi ţional, pentru motive disciplinare, sau al c ăror contract individual de munc ă a încetat ca urmare a arest ării preventive pentru o perioad ă mai mare de 60 de zile, a condamn ării printr-o hot ărâre judec ătoreasc ă definitiv ă pentru o infrac ţiune în leg ătur ă cu munca lor, precum şi în cazul în care instan ţa penal ă a pronun ţat interdic ţia de exercitare a profesiei, temporar sau definitiv. ART. 199 (1) În cazul în care salariatul este cel care a re ini ţiativa particip ării la o form ă de preg ătire profesional ă cu scoatere din activitate, angajatorul va analiza solicitarea salariatului împreun ă cu sindicatul sau, dup ă caz, cu reprezentan ţii salaria ţilor. (2) Angajatorul va decide cu privire la cererea formulat ă de salariat

Pagina 37


potrivit alin. (1), în termen de 15 zile de la prim irea solicit ării. Totodat ă angajatorul va decide cu privire la condi ţiile în care va permite salariatului participarea la forma de preg ătire profesional ă, inclusiv dac ă va suporta în totalitate sau în parte costul ocazionat de aceasta . ART. 200 Salaria ţii care au încheiat un act adi ţional la contractul individual de muncă cu privire la formarea profesional ă pot primi în afara salariului corespunz ător locului de munc ă şi alte avantaje în natur ă pentru formarea profesional ă.

CAP. II Contracte speciale de formare profesional ă organizat ă de angajator

ART. 201 Sunt considerate contracte speciale de formare profesional ă contractul de calificare profesional ă şi contractul de adaptare profesional ă. ART. 202 (1) Contractul de calificare profesional ă este cel în baza c ăruia salariatul se oblig ă s ă urmeze cursurile de formare organizate de angajato r pentru dobândirea unei calific ări profesionale. (2) Pot încheia contracte de calificare profesi onal ă salaria ţii cu vârsta minim ă de 16 ani împlini ţi, care nu au dobândit o calificare sau au dobândit o calificare ce nu le permite men ţinerea locului de munc ă la acel angajator. (3) Contractul de calificare profesional ă se încheie pentru o durat ă cuprins ă între 6 luni şi 2 ani. ART. 203 (1) Pot încheia contracte de calificare profesi onal ă numai angajatorii autoriza ţi în acest sens de Ministerul Muncii, Familiei şi Protec ţiei Sociale şi de Ministerul Educa ţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului. (2) Procedura de autorizare, precum şi modul de atestare a calific ării profesionale se stabilesc prin lege special ă. ART. 204 (1) Contractul de adaptare profesional ă se încheie în vederea adapt ării salaria ţilor debutan ţi la o func ţie nou ă, la un loc de munc ă nou sau în cadrul unui colectiv nou. (2) Contractul de adaptare profesional ă se încheie odat ă cu încheierea contractului individual de munc ă sau, dup ă caz, la debutul salariatului în func ţia nou ă, la locul de munc ă nou sau în colectivul nou, în condi ţiile legii. ART. 205 (1) Contractul de adaptare profesional ă este un contract încheiat pe durat ă determinat ă, ce nu poate fi mai mare de un an. (2) La expirarea termenului contractului de ada ptare profesional ă salariatul poate fi supus unei evalu ări în vederea stabilirii m ăsurii în care acesta poate face fa ţă func ţiei noi, locului de munc ă nou sau colectivului nou în care urmeaz ă să presteze munca. ART. 206 (1) Formarea profesional ă la nivelul angajatorului prin intermediul contractelor speciale se face de c ătre un formator. (2) Formatorul este numit de angajator dintre s alaria ţii califica ţi, cu o experien ţă profesional ă de cel pu ţin 2 ani în domeniul în care urmeaz ă s ă se realizeze formarea profesional ă. (3) Un formator poate asigura formarea, în acel aşi timp, pentru cel mult 3 salaria ţi. (4) Exercitarea activit ăţii de formare profesional ă se include în programul normal de lucru al formatorului. ART. 207 (1) Formatorul are obliga ţia de a primi, de a ajuta, de a informa şi de a îndruma salariatul pe durata contractului special d e formare profesional ă şi de a supraveghea îndeplinirea atribu ţiilor de serviciu corespunz ătoare postului ocupat de salariatul în formare. (2) Formatorul asigur ă cooperarea cu alte organisme de formare şi particip ă

Pagina 38


la evaluarea salariatului care a beneficiat de form are profesional ă.

CAP. III Contractul de ucenicie la locul de munc ă

ART. 208 (1) Ucenicia la locul de munc ă se organizeaz ă în baza contractului de ucenicie. (2) Contractul de ucenicie la locul de munc ă este contractul individual de muncă de tip particular, în temeiul c ăruia: a) angajatorul persoan ă juridic ă sau persoan ă fizic ă se oblig ă ca, în afara pl ăţii unui salariu, s ă asigure formarea profesional ă a ucenicului într-o meserie potrivit domeniului s ău de activitate; b) ucenicul se oblig ă s ă se formeze profesional şi s ă munceasc ă în subordinea angajatorului respectiv. (3) Contractul de ucenicie la locul de munc ă se încheie pe durat ă determinat ă. ART. 209 (1) Persoana încadrat ă în munc ă în baza unui contract de ucenicie are statut de ucenic. (2) Ucenicul beneficiaz ă de dispozi ţiile aplicabile celorlal ţi salaria ţi, în măsura în care ele nu sunt contrare celor specifice s tatutului s ău. ART. 210 Organizarea, desf ăşurarea şi controlul activit ăţii de ucenicie se reglementeaz ă prin lege special ă.

TITLUL VII Dialogul social


ART. 211 Pentru asigurarea climatului de stabilitate şi pace social ă, prin lege sunt reglementate modalit ăţile de consult ări şi dialog permanent între partenerii sociali. ART. 212 (1) Consiliul Economic şi Social este institu ţie public ă de interes na ţional, tripartit ă, autonom ă, constituit ă în scopul realiz ării dialogului tripartit la nivel na ţional. (2) Organizarea şi func ţionarea Consiliului Economic şi Social se stabilesc prin lege special ă. ART. 213 În cadrul ministerelor şi prefecturilor func ţioneaz ă, în condi ţiile legii, comisii de dialog social, cu caracter consultativ, între administra ţia public ă, sindicate şi patronat.

CAP. II Sindicatele

ART. 214 (1) Sindicatele, federa ţiile şi confedera ţiile sindicale, denumite în continuare organiza ţii sindicale, sunt constituite de c ătre salaria ţi pe baza dreptului de liber ă asociere, în scopul promov ării intereselor lor profesionale, economice şi sociale, precum şi al ap ăr ării drepturilor individuale şi colective ale acestora prev ăzute în contractele colective şi individuale de munc ă sau în acordurile colective de munc ă şi raporturile de serviciu, precum şi în legisla ţia naţional ă, în pactele, tratatele şi conven ţiile interna ţionale la care România este parte. (2) Constituirea, organizarea şi func ţionarea sindicatelor se reglementeaz ă prin lege.

Pagina 39


ART. 215 Sindicatele particip ă prin reprezentan ţii proprii, în condi ţiile legii, la negocierea şi încheierea contractelor colective de munc ă, la tratative sau acorduri cu autorit ăţile publice şi cu patronatele, precum şi în structurile specifice dialogului social. ART. 216 Sindicatele se pot asocia în mod liber, în cond i ţiile legii, în federa ţii, confedera ţii sau uniuni teritoriale. ART. 217 Exerci ţiul dreptului sindical al salaria ţilor este recunoscut la nivelul tuturor angajatorilor, cu respectarea drepturilor şi libert ăţilor garantate prin Constitu ţie şi în conformitate cu dispozi ţiile prezentului cod şi ale legilor speciale. ART. 218 (1) Este interzis ă orice interven ţie a autorit ăţilor publice de natur ă a limita drepturile sindicale sau a împiedica exercit area lor legal ă. (2) Este interzis, de asemenea, orice act de in gerin ţă al patronilor sau al organiza ţiilor patronale, fie direct, fie prin reprezentan ţii sau membrii lor, în constituirea organiza ţiilor sindicale sau în exercitarea drepturilor lor. ART. 219 La cererea membrilor lor, sindicatele pot s ă îi reprezinte pe ace ştia în cadrul conflictelor de munc ă, în condi ţiile legii. ART. 220 (1) Reprezentan ţilor ale şi în organele de conducere ale sindicatelor li se asigur ă protec ţia legii contra oric ăror forme de condi ţionare, constrângere sau limitare a exercit ării func ţiilor lor. (2) Pe toat ă durata exercit ării mandatului, reprezentan ţii ale şi în organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concedia ţi pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la s alaria ţii din unitate. (3) Alte m ăsuri de protec ţie a celor ale şi în organele de conducere ale sindicatelor sunt prev ăzute în legi speciale şi în contractul colectiv de munc ă aplicabil.

CAP. III Reprezentan ţii salaria ţilor

ART. 221 (1) La angajatorii la care sunt încadra ţi mai mult de 20 de salaria ţi şi la care nu sunt constituite organiza ţii sindicale reprezentative conform legii, interesele salaria ţilor pot fi promovate şi ap ărate de reprezentan ţii lor, ale şi şi mandata ţi special în acest scop. (2) Reprezentan ţii salaria ţilor sunt ale şi în cadrul adun ării generale a salaria ţilor, cu votul a cel pu ţin jum ătate din num ărul total al salaria ţilor. (3) Reprezentan ţii salaria ţilor nu pot s ă desf ăşoare activit ăţi ce sunt recunoscute prin lege exclusiv sindicatelor. ART. 222 (1) Pot fi ale şi ca reprezentan ţi ai salaria ţilor salaria ţii care au capacitate deplin ă de exerci ţiu. (2) Num ărul de reprezentan ţi ale şi ai salaria ţilor se stabile şte de comun acord cu angajatorul, în raport cu num ărul de salaria ţi ai acestuia. (3) Durata mandatului reprezentan ţilor salaria ţilor nu poate fi mai mare de 2 ani. ART. 223 Reprezentan ţii salaria ţilor au urm ătoarele atribu ţii principale: a) s ă urm ăreasc ă respectarea drepturilor salaria ţilor, în conformitate cu legisla ţia în vigoare, cu contractul colectiv de munc ă aplicabil, cu contractele individuale de munc ă şi cu regulamentul intern; b) s ă participe la elaborarea regulamentului intern; c) s ă promoveze interesele salaria ţilor referitoare la salariu, condi ţii de muncă, timp de munc ă şi timp de odihn ă, stabilitate în munc ă, precum şi orice alte interese profesionale, economice şi sociale legate de rela ţiile de munc ă;

Pagina 40


d) s ă sesizeze inspectoratul de munc ă cu privire la nerespectarea dispozi ţiilor legale şi ale contractului colectiv de munc ă aplicabil; e) s ă negocieze contractul colectiv de munc ă, în condi ţiile legii. ART. 224 Atribu ţiile reprezentan ţilor salaria ţilor, modul de îndeplinire a acestora, precum şi durata şi limitele mandatului lor se stabilesc în cadrul ad unării generale a salaria ţilor, în condi ţiile legii. ART. 225 Num ărul de ore în cadrul programului normal de lucru pe ntru reprezentan ţii salaria ţilor destinat în vederea îndeplinirii mandatului pe care l-au primit se stabile şte prin contractul colectiv de munc ă aplicabil sau, în lipsa acestuia, prin negociere direct ă cu conducerea unit ăţii. ART. 226 Pe toat ă durata exercit ării mandatului, reprezentan ţii salaria ţilor nu pot fi concedia ţi pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit d e la salaria ţi.

CAP. IV Patronatul

ART. 227 (1) Patronatele, denumite şi organiza ţii de angajatori, constituite în condi ţiile legii, sunt organiza ţii ale angajatorilor, autonome, f ăr ă caracter politic, înfiin ţate ca persoane juridice de drept privat, f ăr ă scop patrimonial. (2) Angajatorii se pot asocia în federa ţii şi/sau confedera ţii ori alte structuri asociative, conform legii. ART. 228 Constituirea, organizarea şi func ţionarea patronatelor, precum şi exercitarea drepturilor şi obliga ţiilor acestora sunt reglementate prin lege special ă.

TITLUL VIII Contractele colective de munc ă

ART. 229 (1) Contractul colectiv de munc ă este conven ţia încheiat ă în form ă scris ă între angajator sau organiza ţia patronal ă, de o parte, şi salaria ţi, reprezenta ţi prin sindicate ori în alt mod prev ăzut de lege, de cealalt ă parte, prin care se stabilesc clauze privind condi ţiile de munc ă, salarizarea, precum şi alte drepturi şi obliga ţii ce decurg din raporturile de munc ă. (2) Negocierea colectiv ă la nivel de unitate este obligatorie, cu excep ţia cazului în care angajatorul are încadra ţi mai pu ţin de 21 de salaria ţi. (3) La negocierea clauzelor şi la încheierea contractelor colective de munc ă păr ţile sunt egale şi libere. (4) Contractele colective de munc ă, încheiate cu respectarea dispozi ţiilor legale, constituie legea p ăr ţilor. ART. 230 P ăr ţile, reprezentarea acestora, precum şi procedura de negociere şi de încheiere a contractelor colective de munc ă sunt stabilite potrivit legii.

TITLUL IX Conflictele de munc ă


ART. 231 Prin conflicte de munc ă se în ţelege conflictele dintre salaria ţi şi angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desf ăşurarea raporturilor de munc ă. ART. 232 Procedura de solu ţionare a conflictelor de munc ă se stabile şte prin lege

Pagina 41


special ă.

CAP. II Greva

ART. 233 Salaria ţii au dreptul la grev ă pentru ap ărarea intereselor profesionale, economice şi sociale. ART. 234 (1) Greva reprezint ă încetarea voluntar ă şi colectiv ă a lucrului de c ătre salaria ţi. (2) Participarea salaria ţilor la grev ă este liber ă. Niciun salariat nu poate fi constrâns s ă participe sau s ă nu participe la o grev ă. (3) Limitarea sau interzicerea dreptului la gre vă poate interveni numai în cazurile şi pentru categoriile de salaria ţi prev ăzute expres de lege. ART. 235 Participarea la grev ă, precum şi organizarea acesteia cu respectarea legii nu reprezint ă o înc ălcare a obliga ţiilor salaria ţilor şi nu pot avea drept consecin ţă sanc ţionarea disciplinar ă a salaria ţilor grevi şti sau a organizatorilor grevei. ART. 236 Modul de exercitare a dreptului de grev ă, organizarea, declan şarea şi desf ăşurarea grevei, procedurile prealabile declan şării grevei, suspendarea şi încetarea grevei, precum şi orice alte aspecte legate de grev ă se reglementeaz ă prin lege special ă.

TITLUL X Inspec ţia Muncii

ART. 237 Aplicarea reglement ărilor generale şi speciale în domeniul rela ţiilor de muncă, securit ăţii şi s ănăt ăţii în munc ă este supus ă controlului Inspec ţiei Muncii, ca organism specializat al administra ţiei publice centrale, cu personalitate juridic ă, în subordinea Ministerului Muncii, Familiei şi Protec ţiei Sociale. ART. 238 Inspec ţia Muncii are în subordine inspectoratele teritoria le de munc ă, organizate în fiecare jude ţ şi în municipiul Bucure şti. ART. 239 Înfiin ţarea şi organizarea Inspec ţiei Muncii sunt reglementate prin lege special ă. ART. 240 Prin derogare de la prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control, în cazul controa lelor care au ca obiectiv depistarea muncii f ăr ă forme legale, inspectorii de munc ă vor completa registrul unic de control dup ă efectuarea controlului.

TITLUL XI R ăspunderea juridic ă

CAP. I Regulamentul intern

ART. 241 Regulamentul intern se întocme şte de c ătre angajator, cu consultarea sindicatului sau a reprezentan ţilor salaria ţilor, dup ă caz. ART. 242 Regulamentul intern cuprinde cel pu ţin urm ătoarele categorii de dispozi ţii: a) reguli privind protec ţia, igiena şi securitatea în munc ă în cadrul unit ăţii; b) reguli privind respectarea principiului nedi scrimin ării şi al înl ătur ării

Pagina 42


oric ărei forme de înc ălcare a demnit ăţii; c) drepturile şi obliga ţiile angajatorului şi ale salaria ţilor; d) procedura de solu ţionare a cererilor sau a reclama ţiilor individuale ale salaria ţilor; e) reguli concrete privind disciplina muncii în unitate; f) abaterile disciplinare şi sanc ţiunile aplicabile; g) reguli referitoare la procedura disciplinar ă; h) modalit ăţile de aplicare a altor dispozi ţii legale sau contractuale specifice; i) criteriile şi procedurile de evaluare profesional ă a salaria ţilor. ART. 243 (1) Regulamentul intern se aduce la cuno ştin ţa salaria ţilor prin grija angajatorului şi î şi produce efectele fa ţă de salaria ţi din momentul încuno ştin ţării acestora. (2) Obliga ţia de informare a salaria ţilor cu privire la con ţinutul regulamentului intern trebuie îndeplinit ă de angajator. (3) Modul concret de informare a fiec ărui salariat cu privire la con ţinutul regulamentului intern se stabile şte prin contractul colectiv de munc ă aplicabil sau, dup ă caz, prin con ţinutul regulamentului intern. (4) Regulamentul intern se afi şeaz ă la sediul angajatorului. ART. 244 Orice modificare ce intervine în con ţinutul regulamentului intern este supus ă procedurilor de informare prev ăzute la art. 243. ART. 245 (1) Orice salariat interesat poate sesiza angaj atorul cu privire la dispozi ţiile regulamentului intern, în m ăsura în care face dovada înc ălc ării unui drept al s ău. (2) Controlul legalit ăţii dispozi ţiilor cuprinse în regulamentul intern este de competen ţa instan ţelor judec ătore şti, care pot fi sesizate în termen de 30 de zile de la data comunic ării de c ătre angajator a modului de solu ţionare a sesiz ării formulate potrivit alin. (1). ART. 246 (1) Întocmirea regulamentului intern la nivelul fiec ărui angajator se realizeaz ă în termen de 60 de zile de la data intr ării în vigoare a prezentului cod. (2) În cazul angajatorilor înfiin ţaţi dup ă intrarea în vigoare a prezentului cod, termenul de 60 de zile prev ăzut la alin. (1) începe s ă curg ă de la data dobândirii personalit ăţii juridice.

CAP. II R ăspunderea disciplinar ă

ART. 247 (1) Angajatorul dispune de prerogativ ă disciplinar ă, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sanc ţiuni disciplinare salaria ţilor s ăi ori de câte ori constat ă c ă ace ştia au s ăvâr şit o abatere disciplinar ă. (2) Abaterea disciplinar ă este o fapt ă în leg ătur ă cu munca şi care const ă într-o ac ţiune sau inac ţiune s ăvâr şit ă cu vinov ăţie de c ătre salariat, prin care acesta a înc ălcat normele legale, regulamentul intern, contractu l individual de muncă sau contractul colectiv de munc ă aplicabil, ordinele şi dispozi ţiile legale ale conduc ătorilor ierarhici. ART. 248 (1) Sanc ţiunile disciplinare pe care le poate aplica angajat orul în cazul în care salariatul s ăvâr şeşte o abatere disciplinar ă sunt: a) avertismentul scris; b) retrogradarea din func ţie, cu acordarea salariului corespunz ător func ţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durat ă ce nu poate dep ăşi 60 de zile; c) reducerea salariului de baz ă pe o durat ă de 1-3 luni cu 5-10%; d) reducerea salariului de baz ă şi/sau, dup ă caz, şi a indemniza ţiei de conducere pe o perioad ă de 1-3 luni cu 5-10%; e) desfacerea disciplinar ă a contractului individual de munc ă.

Pagina 43


(2) În cazul în care, prin statute profesionale aprobate prin lege special ă, se stabile şte un alt regim sanc ţionator, va fi aplicat acesta. (3) Sanc ţiunea disciplinar ă se radiaz ă de drept în termen de 12 luni de la aplicare, dac ă salariatului nu i se aplic ă o nou ă sanc ţiune disciplinar ă în acest termen. Radierea sanc ţiunilor disciplinare se constat ă prin decizie a angajatorului emis ă în form ă scris ă. ART. 249 (1) Amenzile disciplinare sunt interzise. (2) Pentru aceea şi abatere disciplinar ă se poate aplica numai o singur ă sanc ţiune. ART. 250 Angajatorul stabile şte sanc ţiunea disciplinar ă aplicabil ă în raport cu gravitatea abaterii disciplinare s ăvâr şite de salariat, avându-se în vedere următoarele: a) împrejur ările în care fapta a fost s ăvâr şit ă; b) gradul de vinov ăţie a salariatului; c) consecin ţele abaterii disciplinare; d) comportarea general ă în serviciu a salariatului; e) eventualele sanc ţiuni disciplinare suferite anterior de c ătre acesta. ART. 251 (1) Sub sanc ţiunea nulit ăţii absolute, nicio m ăsur ă, cu excep ţia celei prev ăzute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dis pus ă mai înainte de efectuarea unei cercet ări disciplinare prealabile. (2) În vederea desf ăşur ării cercet ării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicit ă de c ătre angajator s ă realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii. (3) Neprezentarea salariatului la convocarea f ăcut ă în condi ţiile prev ăzute la alin. (2) f ăr ă un motiv obiectiv d ă dreptul angajatorului s ă dispun ă sanc ţionarea, f ăr ă efectuarea cercet ării disciplinare prealabile. (4) În cursul cercet ării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze şi s ă sus ţin ă toate ap ăr ările în favoarea sa şi s ă ofere persoanei împuternicite s ă realizeze cercetarea toate probele şi motiva ţiile pe care le consider ă necesare, precum şi dreptul s ă fie asistat, la cererea sa, de c ătre un reprezentant al sindicatului al c ărui membru este. ART. 252 (1) Angajatorul dispune aplicarea sanc ţiunii disciplinare printr-o decizie emis ă în form ă scris ă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data lu ării la cuno ştin ţă despre s ăvâr şirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data s ăvâr şirii faptei. (2) Sub sanc ţiunea nulit ăţii absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere di sciplinar ă; b) precizarea prevederilor din statutul de pers onal, regulamentul intern, contractul individual de munc ă sau contractul colectiv de munc ă aplicabil care au fost înc ălcate de salariat; c) motivele pentru care au fost înl ăturate ap ăr ările formulate de salariat în timpul cercet ării disciplinare prealabile sau motivele pentru car e, în condi ţiile prev ăzute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuat ă cercetarea; d) temeiul de drept în baza c ăruia sanc ţiunea disciplinar ă se aplic ă; e) termenul în care sanc ţiunea poate fi contestat ă; f) instan ţa competent ă la care sanc ţiunea poate fi contestat ă. (3) Decizia de sanc ţionare se comunic ă salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunic ării. (4) Comunicarea se pred ă personal salariatului, cu semn ătur ă de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recoman dat ă, la domiciliul sau re şedin ţa comunicat ă de acesta. (5) Decizia de sanc ţionare poate fi contestat ă de salariat la instan ţele judec ătore şti competente în termen de 30 de zile calendaristic e de la data comunic ării.

CAP. III

Pagina 44


R ăspunderea patrimonial ă

ART. 253 (1) Angajatorul este obligat, în temeiul normel or şi principiilor r ăspunderii civile contractuale, s ă îl desp ăgubeasc ă pe salariat în situa ţia în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obliga ţiilor de serviciu sau în leg ătur ă cu serviciul. (2) În cazul în care angajatorul refuz ă s ă îl desp ăgubeasc ă pe salariat, acesta se poate adresa cu plângere instan ţelor judec ătore şti competente. (3) Angajatorul care a pl ătit desp ăgubirea î şi va recupera suma aferent ă de la salariatul vinovat de producerea pagubei, în con di ţiile art. 254 şi următoarele. ART. 254 (1) Salaria ţii r ăspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor r ăspunderii civile contractuale, pentru pagubele mate riale produse angajatorului din vina şi în leg ătur ă cu munca lor. (2) Salaria ţii nu r ăspund de pagubele provocate de for ţa major ă sau de alte cauze neprev ăzute care nu puteau fi înl ăturate şi nici de pagubele care se încadreaz ă în riscul normal al serviciului. (3) În situa ţia în care angajatorul constat ă c ă salariatul s ău a provocat o pagub ă din vina şi în leg ătur ă cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o not ă de constatare şi evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul p ăr ţilor, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunic ării. (4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acor dul p ăr ţilor, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 sa larii minime brute pe economie. ART. 255 (1) Când paguba a fost produs ă de mai mul ţi salaria ţi, cuantumul r ăspunderii fiec ăruia se stabile şte în raport cu m ăsura în care a contribuit la producerea ei. (2) Dac ă măsura în care s-a contribuit la producerea pagubei n u poate fi determinat ă, r ăspunderea fiec ăruia se stabile şte propor ţional cu salariul s ău net de la data constat ării pagubei şi, atunci când este cazul, şi în func ţie de timpul efectiv lucrat de la ultimul s ău inventar. ART. 256 (1) Salariatul care a încasat de la angajator o sum ă nedatorat ă este obligat să o restituie. (2) Dac ă salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau şi care nu mai pot fi restituite în natur ă sau dac ă acestuia i s-au prestat servicii la care nu era îndrept ăţit, este obligat s ă suporte contravaloarea lor. Contravaloarea bunuril or sau serviciilor în cauz ă se stabile şte potrivit valorii acestora de la data pl ăţii. ART. 257 (1) Suma stabilit ă pentru acoperirea daunelor se re ţine în rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei în cau ză din partea angajatorului la care este încadrat ă în munc ă. (2) Ratele nu pot fi mai mari de o treime din s alariul lunar net, f ăr ă a putea dep ăşi împreun ă cu celelalte re ţineri pe care le-ar avea cel în cauz ă jum ătate din salariul respectiv. ART. 258 (1) În cazul în care contractul individual de m unc ă înceteaz ă înainte ca salariatul s ă îl fi desp ăgubit pe angajator şi cel în cauz ă se încadreaz ă la un alt angajator ori devine func ţionar public, re ţinerile din salariu se fac de către noul angajator sau noua institu ţie ori autoritate public ă, dup ă caz, pe baza titlului executoriu transmis în acest scop de către angajatorul p ăgubit. (2) Dac ă persoana în cauz ă nu s-a încadrat în munc ă la un alt angajator, în temeiul unui contract individual de munc ă ori ca func ţionar public, acoperirea daunei se va face prin urm ărirea bunurilor sale, în condi ţiile Codului de procedur ă civil ă. ART. 259

Pagina 45


În cazul în care acoperirea prejudiciului prin re ţineri lunare din salariu nu se poate face într-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rat ă de re ţineri, angajatorul se poate adresa executorului jud ecătoresc în condi ţiile Codului de procedur ă civil ă.

CAP. IV R ăspunderea contraven ţional ă

ART. 260 (1) Constituie contraven ţie şi se sanc ţioneaz ă astfel urm ătoarele fapte: a) nerespectarea dispozi ţiilor privind garantarea în plat ă a salariului minim brut pe ţar ă, cu amend ă de la 300 lei la 2.000 lei; b) înc ălcarea de c ătre angajator a prevederilor art. 34 alin. (5), cu amendă de la 300 lei la 1.000 lei; c) împiedicarea sau obligarea, prin amenin ţări ori prin violen ţe, a unui salariat sau a unui grup de salaria ţi s ă participe la grev ă ori s ă munceasc ă în timpul grevei, cu amend ă de la 1.500 lei la 3.000 lei; d) stipularea în contractul individual de munc ă a unor clauze contrare dispozi ţiilor legale, cu amend ă de la 2.000 lei la 5.000 lei; e) primirea la munc ă a pân ă la 5 persoane f ăr ă încheierea unui contract individual de munc ă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amend ă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoan ă identificat ă; f) prestarea muncii de c ătre o persoan ă f ăr ă încheierea unui contract individual de munc ă, cu amend ă de la 500 lei la 1.000 lei; g) înc ălcarea de c ătre angajator a prevederilor art. 139 şi 142, cu amend ă de la 5.000 lei la 10.000 lei; h) înc ălcarea obliga ţiei prev ăzute la art. 140, cu amend ă de la 5.000 lei la 20.000 lei; i) nerespectarea dispozi ţiilor privind munca suplimentar ă, cu amend ă de la 1.500 lei la 3.000 lei; j) nerespectarea prevederilor legale privind ac ordarea repausului s ăpt ămânal, cu amend ă de la 1.500 lei la 3.000 lei; k) neacordarea indemniza ţiei prev ăzute la art. 53 alin. (1), în cazul în care angajatorul î şi întrerupe temporar activitatea cu men ţinerea raporturilor de muncă, cu amend ă de la 1.500 lei la 5.000 lei; l) înc ălcarea prevederilor legale referitoare la munca de noapte, cu amend ă de la 1.500 lei la 3.000 lei; m) înc ălcarea de c ătre angajator a obliga ţiei prev ăzute la art. 27 şi 119, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei; n) nerespectarea prevederilor legale privind în registrarea de c ătre angajator a demisiei, cu amend ă de la 1.500 lei la 3.000 lei; o) înc ălcarea de c ătre agentul de munc ă temporar ă a obliga ţiei prev ăzute la art. 102, cu amend ă de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru fiecare pers oană identificat ă, f ăr ă a dep ăşi valoarea cumulat ă de 100.000 lei; p) înc ălcarea prevederilor art. 16 alin. (3), cu amend ă de la 1.500 lei la 2.000 lei. (2) Constatarea contraven ţiilor şi aplicarea sanc ţiunilor se fac de c ătre inspectorii de munc ă. (3) Contraven ţiilor prev ăzute la alin. (1) li se aplic ă dispozi ţiile legisla ţiei în vigoare.

CAP. V R ăspunderea penal ă

ART. 261 Neexecutarea unei hot ărâri judec ătore şti definitive privind plata salariilor în termen de 15 zile de la data cererii de executar e adresate angajatorului de către partea interesat ă constituie infrac ţiune şi se pedepse şte cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amend ă. ART. 262 Neexecutarea unei hot ărâri judec ătore şti definitive privind reintegrarea în

Pagina 46


muncă a unui salariat constituie infrac ţiune şi se pedepse şte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amend ă. ART. 263 (1) În cazul infrac ţiunilor prev ăzute la art. 261 şi 262 ac ţiunea penal ă se pune în mi şcare la plângerea persoanei v ăt ămate. (2) Împ ăcarea p ăr ţilor înl ătur ă r ăspunderea penal ă. ART. 264 (1) Constituie infrac ţiune şi se pedepse şte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amend ă penal ă fapta persoanei care, în mod repetat, stabile şte pentru salaria ţii încadra ţi în baza contractului individual de munc ă salarii sub nivelul salariului minim brut pe ţar ă garantat în plat ă, prev ăzut de lege. (2) Cu pedeapsa prev ăzut ă la alin. (1) se sanc ţioneaz ă şi infrac ţiunea constând în refuzul repetat al unei persoane de a p ermite, potrivit legii, accesul inspectorilor de munc ă în oricare dintre spa ţiile unit ăţii sau de a pune la dispozi ţia acestora documentele solicitate, potrivit legii. (3) Constituie infrac ţiune şi se sanc ţioneaz ă cu închisoare de la unu la 2 ani sau cu amend ă penal ă primirea la munc ă a mai mult de 5 persoane, indiferent de cet ăţenia acestora, f ăr ă încheierea unui contract individual de munc ă. ART. 265 (1) Încadrarea în munc ă a minorilor cu nerespectarea condi ţiilor legale de vârst ă sau folosirea acestora pentru prestarea unor activ it ăţi cu înc ălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de munc ă al minorilor constituie infrac ţiune şi se pedepse şte cu închisoare de la un an la 3 ani. (2) Cu pedeapsa prev ăzut ă la art. 264 alin. (3) se sanc ţioneaz ă primirea la muncă a unei persoane aflate în situa ţie de şedere ilegal ă în România, cunoscând că aceasta este victim ă a traficului de persoane. (3) Dac ă munca prestat ă de persoana prev ăzut ă la alin. (2) şi la art. 264 alin. (3) este de natur ă s ă îi pun ă în pericol via ţa, integritatea sau s ănătatea, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani. (4) În cazul s ăvâr şirii uneia dintre infrac ţiunile prev ăzute la alin. (2) şi (3) şi la art. 264 alin. (3), instan ţa de judecat ă poate dispune şi aplicarea uneia dintre urm ătoarele pedepse complementare: a) pierderea total ă sau par ţial ă a dreptului angajatorului de a beneficia de presta ţii, ajutoare sau subven ţii publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autorit ăţile române, pentru o perioad ă de pân ă la 5 ani; b) interzicerea dreptului angajatorului de a pa rticipa la atribuirea unui contract de achizi ţii publice pentru o perioad ă de pân ă la 5 ani; c) recuperarea integral ă sau par ţial ă a presta ţiilor, ajutoarelor sau subven ţiilor publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europen e gestionate de autorit ăţile române, atribuite angajatorului pe o perioad ă de pân ă la 12 luni înainte de comiterea infrac ţiunii; d) închiderea temporar ă sau definitiv ă a punctului ori punctelor de lucru în care s-a comis infrac ţiunea sau retragerea temporar ă ori definitiv ă a unei licen ţe de desf ăşurare a activit ăţii profesionale în cauz ă, dac ă acest lucru este justificat de gravitatea înc ălc ării. (5) În cazul s ăvâr şirii uneia dintre infrac ţiunile prev ăzute la alin. (2) şi (3) şi la art. 264 alin. (3), angajatorul va fi obligat să pl ăteasc ă sumele reprezentând: a) orice remunera ţie restant ă datorat ă persoanelor angajate ilegal. Cuantumul remunera ţiei se presupune a fi egal cu salariul mediu brut p e economie, cu excep ţia cazului în care fie angajatorul, fie angajatul p oate dovedi contrariul; b) cuantumul tuturor impozitelor, taxelor şi contribu ţiilor de asigur ări sociale pe care angajatorul le-ar fi pl ătit dac ă persoana ar fi fost angajat ă legal, inclusiv penalit ăţile de întârziere şi amenzile administrative corespunz ătoare; c) cheltuielile determinate de transferul pl ăţilor restante în ţara în care persoana angajat ă ilegal s-a întors de bun ăvoie sau a fost returnat ă în condi ţiile legii. (6) În cazul s ăvâr şirii uneia dintre infrac ţiunile prev ăzute la alin. (2) şi (3) şi la art. 264 alin. (3) de c ătre un subcontractant, atât contractantul principal, cât şi orice subcontractant intermediar, dac ă au avut cuno ştin ţă de

Pagina 47


faptul c ă subcontractantul angajator angaja str ăini afla ţi în situa ţie de şedere ilegal ă, pot fi obliga ţi de c ătre instan ţă, în solidar cu angajatorul sau în locul subcontractantului angajator ori al contracta ntului al c ărui subcontractant direct este angajatorul, la plata sumelor de bani p rev ăzute la alin. (5) lit. a) şi c).

TITLUL XII Jurisdic ţia muncii


ART. 266 Jurisdic ţia muncii are ca obiect solu ţionarea conflictelor de munc ă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, sus pendarea şi încetarea contractelor individuale sau, dup ă caz, colective de munc ă prev ăzute de prezentul cod, precum şi a cererilor privind raporturile juridice dintre p artenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod. ART. 267 Pot fi p ăr ţi în conflictele de munc ă: a) salaria ţii, precum şi orice alt ă persoan ă titular ă a unui drept sau a unei obliga ţii în temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de munc ă; b) angajatorii - persoane fizice şi/sau persoane juridice -, agen ţii de munc ă temporar ă, utilizatorii, precum şi orice alt ă persoan ă care beneficiaz ă de o muncă desf ăşurat ă în condi ţiile prezentului cod; c) sindicatele şi patronatele; d) alte persoane juridice sau fizice care au ac east ă voca ţie în temeiul legilor speciale sau al Codului de procedur ă civil ă. ART. 268 (1) Cererile în vederea solu ţion ării unui conflict de munc ă pot fi formulate: a) în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care a fost comunicat ă decizia unilateral ă a angajatorului referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă; b) în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care s-a comunicat decizia de sanc ţionare disciplinar ă; c) în termen de 3 ani de la data na şterii dreptului la ac ţiune, în situa ţia în care obiectul conflictului individual de munc ă const ă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor desp ăgubiri c ătre salariat, precum şi în cazul r ăspunderii patrimoniale a salaria ţilor fa ţă de angajator; d) pe toat ă durata existen ţei contractului, în cazul în care se solicit ă constatarea nulit ăţii unui contract individual sau colectiv de munc ă ori a unor clauze ale acestuia; e) în termen de 6 luni de la data na şterii dreptului la ac ţiune, în cazul neexecut ării contractului colectiv de munc ă ori a unor clauze ale acestuia. (2) În toate situa ţiile, altele decât cele prev ăzute la alin. (1), termenul este de 3 ani de la data na şterii dreptului.

CAP. II Competen ţa material ă şi teritorial ă

ART. 269 (1) Judecarea conflictelor de munc ă este de competen ţa instan ţelor stabilite conform Codului de procedur ă civil ă. (2) Cererile referitoare la cauzele prev ăzute la alin. (1) se adreseaz ă instan ţei competente în a c ărei circumscrip ţie reclamantul î şi are domiciliul sau re şedin ţa ori, dup ă caz, sediul.

CAP. III Reguli speciale de procedur ă

Pagina 48


ART. 270 Cauzele prev ăzute la art. 266 sunt scutite de taxa judiciar ă de timbru şi de timbrul judiciar. ART. 271 (1) Cererile referitoare la solu ţionarea conflictelor de munc ă se judec ă în regim de urgen ţă. (2) Termenele de judecat ă nu pot fi mai mari de 15 zile. (3) Procedura de citare a p ăr ţilor se consider ă legal îndeplinit ă dac ă se realizeaz ă cu cel pu ţin 24 de ore înainte de termenul de judecat ă. ART. 272 Sarcina probei în conflictele de munc ă revine angajatorului, acesta fiind obligat s ă depun ă dovezile în ap ărarea sa pân ă la prima zi de înf ăţi şare. ART. 273 Administrarea probelor se face cu respectarea r egimului de urgen ţă, instan ţa fiind în drept s ă decad ă din beneficiul probei admise partea care întârzie în mod nejustificat administrarea acesteia. ART. 274 Hot ărârile pronun ţate în fond sunt definitive şi executorii de drept. ART. 275 Dispozi ţiile prezentului titlu se completeaz ă cu prevederile Codului de procedur ă civil ă.

TITLUL XIII Dispozi ţii tranzitorii şi finale

ART. 276 Potrivit obliga ţiilor interna ţionale asumate de România, legisla ţia muncii va fi armonizat ă permanent cu normele Uniunii Europene, cu conven ţiile şi recomand ările Organiza ţiei Interna ţionale a Muncii, cu normele dreptului interna ţional al muncii. ART. 277 (1) În sensul prezentului cod, func ţiile de conducere sunt cele definite prin lege sau prin reglement ări interne ale angajatorului. (2) Prezenta lege transpune art. 16 lit. b), ar t. 18 şi 19 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organiz ării timpului de lucru, publicat ă în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 299 din 18 noiemb rie 2003, şi art. 3, 4 şi 10 din Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de munc ă temporar ă, publicat ă în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 327 din 5 decembrie 2008. ART. 278 (1) Dispozi ţiile prezentului cod se întregesc cu celelalte disp ozi ţii cuprinse în legisla ţia muncii şi, în m ăsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munc ă prev ăzute de prezentul cod, cu dispozi ţiile legisla ţiei civile. (2) Prevederile prezentului cod se aplic ă cu titlu de drept comun şi acelor raporturi juridice de munc ă neîntemeiate pe un contract individual de munc ă, în măsura în care reglement ările speciale nu sunt complete şi aplicarea lor nu este incompatibil ă cu specificul raporturilor de munc ă respective. ART. 279 (1) Vechimea în munc ă stabilit ă pân ă la data de 31 decembrie 2010 se probeaz ă cu carnetul de munc ă. (2) Dup ă data abrog ării Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munc ă, cu modific ările ulterioare, vechimea în munc ă stabilit ă pân ă la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care nu posed ă carnet de munc ă, de către instan ţa judec ătoreasc ă competent ă s ă solu ţioneze conflictele de munc ă, pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care s ă rezulte existen ţa raporturilor de munc ă. Cererile de reconstituire formulate anterior date i abrog ării Decretului nr. 92/1976 , cu modific ările ulterioare, se vor solu ţiona potrivit dispozi ţiilor acestui act normativ.

Pagina 49


(3) Angajatorii care p ăstreaz ă şi completeaz ă carnetele de munc ă le vor elibera titularilor în mod e şalonat, pân ă la data de 30 iunie 2011, pe baz ă de proces-verbal individual de predareprimire. (4) Inspectoratele teritoriale de munc ă ce de ţin carnetele de munc ă ale salaria ţilor le vor elibera pân ă la data prev ăzut ă la alin. (3), în condi ţiile stabilite prin ordin al ministrului muncii, familie i şi protec ţiei sociale. (5) Anun ţul privind pierderea carnetelor de munc ă emise în temeiul Decretului nr. 92/1976 , cu modific ările ulterioare, se public ă în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. ART. 280 Pe data intr ării în vigoare a prezentului cod cauzele privind co nflicte de muncă aflate pe rolul tribunalelor se judec ă în continuare potrivit dispozi ţiilor procesuale aplicabile la data sesiz ării instan ţelor. ART. 281 (1) Prezentul cod intr ă în vigoare la data de 1 martie 2003. (2) Pe data intr ării în vigoare a prezentului cod se abrog ă: - Codul muncii al R.S.R., Legea nr. 10/1972 , publicat ă în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 140 din 1 decembrie 1972, cu modific ările şi complet ările ulterioare; - Legea nr. 1/1970 - Legea organiz ării şi disciplinei muncii în unit ăţile socialiste de stat, publicat ă în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 27 din 27 martie 1970, cu modific ările şi complet ările ulterioare; - Decretul nr. 63/1981 privind modul de recuperare a unor pagube aduse avutului ob ştesc, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 17 din 25 martie 1981; - Legea nr. 30/1990 privind angajarea salaria ţilor în func ţie de competen ţă, publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 5 din 16 noiembrie 1990; - Legea nr. 2/1991 privind cumulul de func ţii, publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 8 ianuarie 1991; - Legea salariz ării nr. 14/1991 , publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 9 februarie 1991, cu modific ările şi complet ările ulterioare; - Legea nr. 6/1992 privind concediul de odihn ă şi alte concedii ale salaria ţilor, publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 10 februarie 1992; - Legea nr. 68/1993 privind garantarea în plat ă a salariului minim, publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 15 octombrie 1993; - Legea nr. 75/1996 privind stabilirea zilelor de s ărb ătoare legal ă în care nu se lucreaz ă, publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 0 din 17 iulie 1996, cu modific ările şi complet ările ulterioare; - art. 34 şi 35 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munc ă, republicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 4 din 19 mai 1998. (3) Pe data de 1 ianuarie 2011 se abrog ă dispozi ţiile Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munc ă, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 d in 26 aprilie 1976, cu modific ările ulterioare.

NOT Ă: Reproducem mai jos prevederile art. II, III şi IV din Legea nr. 40/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, care nu sunt încorporate în forma republicat ă a Legii nr. 53/2003 - Codul muncii şi care se aplic ă, în continuare, ca dispozi ţii proprii ale actului modificator: " Art. II. - (1) Contractele colective de munc ă şi actele adi ţionale încheiate în intervalul de la data intr ării în vigoare a prezentei legi şi pân ă la 31 decembrie 2011 nu pot prevedea o durat ă de valabilitate care s ă dep ăşeasc ă 31 decembrie 2011. Dup ă aceast ă dat ă, contractele colective de munc ă şi actele adi ţionale se vor încheia pe durate stabilite prin lege a special ă. (2) Contractele colective de munc ă în aplicare la data intr ării în vigoare a prezentei legi î şi produc efectele pân ă la data expir ării termenului pentru care au fost încheiate. Art. III. - La data intr ării în vigoare a prezentei legi se abrog ă:

Pagina 50


- art. 23 alin. (1) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 4 din 19 mai 1998, cu modific ările şi complet ările ulterioare; - art. 72 din Legea nr. 168/1999 privind solu ţionarea conflictelor de munc ă, publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 2 din 29 noiembrie 1999, cu modific ările şi complet ările ulterioare. Art. IV. - Prezenta lege intr ă în vigoare la 30 de zile de la data public ării în Monitorul Oficial al României, Partea I."

-------

Pagina 51

LEGE (R) 53 24/01/2003 C.T.C.E. P. Neamt - LEGIS · (1) al art. 134 din Legea nr. 53/2003 - Codul...

Documents

Transcript of LEGE (R) 53 24/01/2003 C.T.C.E. P. Neamt - LEGIS · (1) al art. 134 din Legea nr. 53/2003 - Codul...