Legtura dintre grdini i scoal

Realizarea unui nvmnt unitar necesita respectarea unui obiectiv major, continuitatea n ntreaga activitate educationala n special la nivelul claselor praguri .Aceasta

condiie este valabila i pentru primele doua trepte ale nvmntului: nvmntul precolar i nvmntul primar. Mai precis, legtura reciproca i continuitatea trebuie sa fie asigurate intre grupa mare i clasa I. O asemenea continuitate va asigura o mai rapida adaptare a copiilor din clasa I la particularitile muncii de nvare . H. Wallon sublinia acest lucru artnd: Este mpotriva naturii sa tratam copilul n mod fragmentar. Cu fiecare perioada el constituie un

ansamblu indisolubil i original. In succesiunea perioadelor copilul rmne una i aceeai fiina in curs de metamorfozare. Aptitudinea de scolaritate este o problema a educatiei prescolare

institutionalizate, deci a gradinitei. Conditia esentiala a atingerii de catre toti copiii a gradului de

dezvoltare si adaptare ncerut de o eficienta activitate scolara , o reprezinta realizarea unei

legaturii functionale de continuitate intre activitatea din grupa mare a gradinitei si prima clasa a

scolii primare. Aceasta presupune analiza atenta a principalelor componente ale procesului de

educatie din aceste doua trepte de invatamant:obictive pedagogice ,continut, forme de organizare

a activitatii, metode ,relatia pedagogica.

Formele de colaborare dintre gradinita si scoala se asigura prin masuri de ordin

psihopedagogic. O prima masura de natura psihopdagogica menita sa contribuie la asigurarea

continuitatii intre gradinita si scoala este plasata la nivelul continutului invatamantului, oglindit

in special in programele gradinitei si ale clasei I. Este vorba de legatura indisolubila intre

prevederile programele respective .Pentru a fi insa operationala, corelatia dintre programe se cere

a fi riguros cunoscuta atat de invatator ,cat si de educatoare. Astfel, educatoarele care lucreaza cu

grupa prescolara mare trebuie sa cunoasca cerintele programei pentru clasa I spre a-i asigura

baza care sa-i permita prescolarului insusirea cunostintelor clasei I, iar invatatorul care va prelua

clasa I trebuie sa cunoasca programa grupei prescolare mari pentru a sti pe ce elemente se poate

sprijini in procesul de instruire si educare.

O prima conditie pentru rezolvarea raportului de continuitate dintre educatia

prescolara si cea scolara o constituie analiza psihologica activitatii scolare si determinarea acelor

capacitati intelectuale ,afectiv-volitionale ce trebuie formate copiilor pentru a se adapta fara

dificultati activitatii scolare, deci trebuie sa se stabileasca capacitatile necesare pentru ca

prescolarul sa asimileze cunostintele prevazute in clasa I. Cercetarile intreprinse in aceasta

directie ne ofera unele date deosebit de utile. N.Okon considera ca invatarea scrierii si citirii

implica formarea unor capacitati:

a) vizuale -perceperea semnelor grafice,ceea ce presupune diferentierea semnelor grafice dupa

forma lor ,deci posibilitatea de a recunoaste si reproduce diverse simboluri;

b) auditive -perceperea si identificarea sunetelor sau fenomenelor ;

c)semantice stabilirea unei legaturi intre simbolurile grafice si sensul cuvintelor ceea ce inseamna insusirea limbajului si formarea conceptelor.

In ceea ce priveste dezvoltarea gandirii matematice este necesar sa fie formata

capacitatea de a traduce in concepte insusirile cantitative ale multimilor, de a intelege relatiile

dintre multimi (superioritate, inferioritate, egalitate) de a le pune in corespondenta, de a numara

si de a efectua operatii mentale de adunare si scadere cu o uniate .

Aptitudinea de scolaritate se raporteaza pe langa pregatirea intelectual-cognitiva

copilului si la cea afectica, volitionala si sociala. In acest sens se dezvolta interesul de cunoastere

al copilului ca support al unei motivatii sustinute in invatare, sociabilitatea copilului care-l face

apt de a-si regla activitatea in functie de cerintele adultului, ale programului scolar, de a

desfasura o activitate in grup, un anumit grad de dezvoltare a motricitatii.

Realizarea acestor capacitati conduce la determinarea mai precisa a obiectivelor

specifice educatiei prescolare in relatia lor cu cele ale scolii primare si confera caracter de sistem

relatiei dintre gradinita si scoala .

Legatura dintre gradinita si scoala se realizeaza si prin masuri de ordin pedagogic,

care actioneaza in sfera tehnologiei didactice.Este vorba de asigurarea continuitatii in insasi

folosirea metodelor si procedeelor didactice,in activitatea de invatare ,precum si de interventii in

formele de organizare a procesului de invatamant in primul rand in lectii. Astfel, este bine stiut,

ca invatatura,dominanta a varstei scolare este prezenta in diferite forme si la varsta prescolara,ca

izvorand din necesitatea de a satisface interesul, curiozitatea copiluli pentru cunoastere. In clasa I

invatatorul foloseste jocul atat ca activitate de invatare, cat si ca mijloc de relaxare, de destindere

pentru copii.

Printre aspectele cotinuitatii gradinitei cu scoala nu sunt mai putin importante cele

care privesc formele de organizare si desfasurare a activitatii. In acest sens, experienta dovedeste

ca desfasurarea unor activitati comune cum ar fi:vizite la scoala, vizita scolarilor in gradinita,

serbari comune ,plimbari si programme distractive comune,contribuie la atenuarea distantei

dintre gradinita si scoala. Vizitele prescolarilor in scoala trebuie sa fie bine organizate pentru a le

produce o impresie placuta si puternica pentru a le stimula dorinta vie de a deveni scolari.

Colaborand cu scoala,educatoarea va putea sa-si analizeze mai profund si mai

obiectiv munca instructiv-educativa sub aspectele ei pozitive si negative cunoscand rezultatele la

invatatura si purtare a fostilor elevi , iar invatatorul va cauta sa nu piarda pe parcurs

cunostintele insusite in gradinita.

In sfera acestor modalitati de colaborare dintre gradinita si scoala vor fi valorificate si

alte forme de strangere a legaturilor dintre cele doua institutii: participare reciproca a

educatoarelor si invatatorilor la cosfatuirile anuale ale cadrelor didactice, la activitatile comisiilor

metodice , la lectii model , la sesiuni de comunicari.

Educatoare: Serban Iolanda