Factori determinanti nFactori determinanti n rspndireasi adaptarea Iarspndireasi adaptarea Ia mediu a organismeIor vii mediu a organismeIor viiProf. Pop AureI Prof. Pop AureI. Factori abiotici . Factori abioticiBioritmuri circadiene si sezoniere#itmuri bioIogice Ia pIanteModificrile factorilor abitoci (lumina, temperatura, umiditate etc)determin schimbri nfizionomia si activitatea vietuitoarelor, deci si aplantelor.Variatiileprodusedealternantazi -noaptesenumesc variatii diurne(sau circadiene),iarceleprodusedealternantaanotimpurilorsenumescvariatii sezoniere.Fizionomiaplantelorseschimb vizibil foarte mult, mai ales,datoritritmului sezonier.n tara noastr, din punct de vedere ecologic, se succed 6 sezoane: prevernal (1 III- 1 V) vernal (1 V- 15 VI) estival (15 VI- 15 VIII) serotinal (15 VIII- 15 IX) autumnal (15 IX- 1 XI) hiemal (1 XI- 1 III).notimpurileproducmodificricantitativesi calitativealefactorilorecologici din biotop, care determin schimbri att n fizionomia plantelorct si asupra functiei acestora n ecosistem.Fiecare plant creste, se dezvolt, se nmulteste n anumiteperioade ale anului, caracteristice fiecreia. Primvara (sezonulprevernal) natur se trezeste la viat. Se mrestedurata zilei si cresc temperatura aerului si umiditatea solului. Apar mai ntiplantele cu ciclu biologic scurt cumsunt: ghioceii, apoi viorelele sibrebeneii.Dup infrunzirea arborilor, aceste plante intra n repaus pn primvaraviitoare. 'ara (sezonuI vernaI 1 V- 15 VI si sezonuI estivaI 15 VI- 15 VIII) duratazilei este maxim, iar temperatura este foarte ridicat. Aceasta esteperioada de maxim intensitate a fotosintezei si deci de activitate aplantelor. cum nfloresc si fructifica cele mai numeroase plante.La sfrsitul verii apar primele semne de ncetinire a cresterii plantelor, iardacvaraestesecetoasa, launeleplante, frunzelesenglbenescsi sevestejesc. %oamna (sezonul serotinal 15VIII- 15IX si sezonul autumnal 15IX- 1XI),odatcuechinoctiul detoamn, ncepescdereazilei si atemperaturii.Fotosintezasi reduceintensitateasi caurmarefrunzelesenglbenescsicad.Cderea masiv a frunzelor are loc dup ce o serie de substante nutritives-au acumulat n diferite tesuturi si organe ale plantelor.Toamna sunt putine plante care nfloresc (brndusa de toamn,crizantemele) Iarna (sezonul hiemal 1 XI-1III) temperatura scade si dispare aproapetoat vegetatia ierboas, care-si pierde de obicei organele aeriene,rmnnd fie n pmnt (numai rdcinile si tulpinile subterane), fie fructelesausemintele, carepot rezistasubstratul dezpadsi, ngeneral, latemperaturile sczute din timpul iernii.mpotriva frigului oamenii ngroap vita de vie si cultiv diferite legume nsere si solarii.Pomii si majoritatea arbustilor rmn golasi, cu exceptia majorittiiconiferelor la care frunzele sunt verzi si nu cad n timpul iernii.#itmuriIe bioIogice Ia animaIe #itmuriIe bioIogice Ia animaIeCa si la plante, n viata animalelor se nregistreaz anumite ritmuribiologice, determinatedevariatiileunor factori abiotici careserepetlaintervale regulate de timp.Animalele au un ritm de viat legat de alternanta zilelor si a noptilor, deciun ritm circadian. Majoritatealor si desfsoaractivitateaziua: se misca,si cauta hrana, se nmultesc.Noaptea stau n repaus. Acestea sunt animaIeIe diurne (vrabia, albin,gusterul, pitigoiul, vulpea, veverit).Alte animale sunt active noaptea.Acestea sunt animaIe nocturne(ariciul, liliacul, soarecele cucuveaua,privighetoarea).ntaruI si fluturele cap de mort suntanimale active numai seara; ele suntanimaIe crepuscuIareAnimalele au si un ritm de viat legat de alternanta anotimpurilor, deci unritm sezonier.Unele animale, n anumite perioade ale anului, se deplaseaz la distantemari, deobicei ngrup, pentrugsireahranei, aunorlocuri deiernat saupentru reproducere. Aceste de plasri n spatiu se numesc migratii.erbii si vulpilecoboariarndinzonele mai nalte ale muntilor, n zonelemai joase, undeclimaestemai putinaspr, si hrana se gseste mai usor.erzele, rndunelele, gstelesiratele slbatice sunt psrimigratoare, carepleactoamnaspretrile calde si se ntorc primvarapentru cuibrit.Ele parcurg distante mari, ziuaorientndu-sedupsoare, iarnoapteadup stele.!estii migratori se deplaseazdin mari n bancuri si depun icrele deobicei n fluvii sau ruri.Uneori, ei parcurgdistantefoartemari. La noi n tar, sturionii migreazdinMareaNeagrlagurileDunrii,unde-si depun icrele negreMulteanimale, odatcuvenireaiernii, si ncetinesc functiileorganismului.Elefiehiberneaz,fieintra ntr-un somn de iarn.Aricii, melcii, liliecii, amfibienii,reptilele sunt animale carehiberneaz.n timpul hibernrii, ele nu semisca, nu se hrnesc, iar btileinimii si respiratia sunt rare,temperatura corpului scade (n jur de5oC).&rsul, bursucul, veveritele,crtitele, hrciogii, albinele intrntr-un somn de iarn.Functiile lor metabolice sunt putinmodificate, iar temperatura corpuluiscade doar cu cteva grade.Dac sunt deranjate, animaleleamortitesetrezescunelesetrezescdin cnd n cnd, pentru a se hrni cuproviziile strnse n timpul verii.Cele mai multe mamifere suntactive iarna si au, ca adaptare,corpul acoperit cu o blan maideas dect n timpul verii!estii (crapul, salul, somnul)petimp de iarn, ca adaptare stau ngropile mloase de pe fundul apei si nuse hrnesc.n regiunile desertice si n cele ncareexistunanotimpsecetos si unulploios multe specii de animale (deexempluunii amfibieni)cadntr-unsomnasemntor cu somnul de iarn numitsomndevar. Animalele devin activenumai n anotimpul ploios.$frsit