Lecție GREENT

21. Economia verde

I. Rezumat

Timp de lucru recomandat : 45 de minute

La sfârșitul activității didactice, elevii vor fi capabili:

o Să definească noțiunea de economie verde;

o Să explice ce este economia verde inclusivă;

o Să enumere principalele domenii ale economiei verzi;

o Să identifice modalitățile de măsurare a progresului realizat de o țară în direcția economiei verzi.

În timpul activității didactice, elevii:

o Vor corela informațiile prezentate în documentarul vizionat înaintea orei propriu-zise cu noțiunile pe care le vor discuta în timpul lecției;

o Vor evalua performanțele realizate de o țară în timpul procesului de tranziție către economia verde;

o Vor analiza, din perspectiva dimensiunilor economiei verzi inclusive, cel mai mare parc natural urban din Europa – Delta Văcărești;

o Vor analiza profilul unui antreprenor și vor identifica modul în care afacerea sa este în acord cu obiectivele economiei verzi inclusive.

Abilități și capacități dobândite de elevi:

o Observarea problemelor în interconexiunea și interdependența lor;

o Realizarea unor cercetări și prelucrarea informațiilor științifice;

o Analizarea și sintetizarea informațiilor;

o Susținerea unei prezentări;

o Gândirea critică și identificarea soluțiilor false;

o Lucrul în echipă;

o Argumentarea propriului punct de vedere în fața celorlalți;

o Folosirea cunoștințelor obținute din diferite surse;

o Oferirea de feedback;

o Creativitatea.

Conexiuni interdisciplinare:

o Geografie;

o Economie/Antreprenoriat;

o Limbi străine.

Materiale necesare:

o Proiector multimedia;

o Laptop/Computer cu boxe;

o Conexiune la internet (dacă în clasă nu există conexiune la internet, fie descărcați și salvați materialele video pe un memory stick/USB, fie cereți elevilor să formeze echipe și să urmărească înregistrările video folosind telefonul mobil/tableta).

II. Introducere (2 min.) (ACTIVITATE DE BAZĂ)

Spuneți-le elevilor că în cadrul acestei lecții vor descoperi ce este economia verde.

Modelul și practicile specifice economiei verzi s-au impus ca alternativă pentru actualul tip dominant de economie și pentru dezvoltarea acesteia în opoziție cu ceea ce presupune calitatea vieții și a mediului natural la nivel local, național și planetar.

Există numeroase abordări ale economiei verzi și ale creșterii economice de tip verde. Acestea sunt orientate în sensul îndeplinirii obiectivelor dezvoltării durabile. Economia verde reprezintă calea spre o dezvoltare durabilă și spre eradicarea sărăciei.

În imaginea de mai jos, sunt ilustrate dimensiunile unei economii verzi.

Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=jR7HkDXb4bU

III. Noțiuni teoretice (17 min.) (ACTIVITATE DE BAZĂ)

Spuneți-le elevilor că, în cadrul acestei secțiuni a lecției, vor afla mai multe despre caracteristicile

specifice economiei verzi.

Arătați elevilor următorul material video „Pentru o economie mai puternică și mai verde“:

https://www.youtube.com/watch?v=jC_ebuMLvKg&feature=youtu.be (2:59 min.), apoi, pornind de la

informațiile prezentate și a celor aflate din documentarul avut ca temă pentru acasă, discutați cu ei pe

baza întrebărilor de mai jos:

- Care sunt dimensiunile cheie ale unei economii verzi? (conținut redus de carbon, sustenabilitate,

eficiență și bunăstare)

- Care este rolul economiei verzi? Comparați-o cu vechiul tip de economie. (disfuncționalități

înlăturate de noul model economic)

- Cum poate fi făcută, în opinia voastră, tranziția la economia verde?

În continuare, cu ajutorul videoproiectorului, expuneți elevilor câteva definiții și caracteristici ale

economiei verzi și discutați cu ei despre acestea:

Economia verde reprezintă:

Un sistem de activități economice de producție, distribuție și consum asociate sustenabilității;

Un proces prin care se urmărește eliminarea disfuncționalităților produse de tipul actual de

creștere economică;

Un tip de economie care generează bunăstare și echitate socială, în același timp cu reducerea

semnificativă a riscurilor de mediu și a deficitului ecologic;

Tipul de progres economic low carbon (conținut redus de carbon), favorabil sustenabilității mediului

natural și dezvoltării sociale inclusive definește, la modul general, creșterea economică de tip verde1.

Evoluția conceptului de economie verde (nu este necesar să prezentați elevilor aceste informații, însă

vă pot fi de folos în cazul în care ei vă vor adresa întrebări):

Termenul de economie verde a fost utilizat prima oară în anul 1989, în raportul Blueprint for a Green

Economy. Raportul a fost realizat pentru Guvernul Regatului Unit de către un grup de economiști din

domeniu. Până în anul 2008, când a început să fie utilizat din nou în discuțiile privind eventualele soluții

pentru crizele de la nivel global, acest concept nu a mai fost folosit în niciun alt document. În octombrie

2008, Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) a lansat Inițiativa Economia Verde pentru a oferi

analize și sprijin pentru investițiile în sectorul verde, pentru a ecologiza sectoarele care nu respectă

politicile de mediu2, dar și ca o modalitate de realizare a dezvoltării durabile.

UNEP a formulat prima definiție a economiei verzi. După Rio+20 în 2012 (Conferința Organizației

Națiunilor Unite (ONU) pentru Dezvoltare Durabilă), UNEP a simțit nevoia de a actualiza GEI – așa a apărut

o economie verde favorabilă incluziunii.

În ciuda interesului sporit, la nivel mondial, cu privire la termenul și ideea de economie verde, statele

membre ale Națiunilor Unite încă duc negocieri acerbe privind definirea termenului de economie verde

și conceptele asociate acesteia (creștere verde, dezvoltare durabilă etc.).

1Adaptare după Ghid pentru o economie verde – Sustainable development https://sustainabledevelopment.un.org/content/documents/GE%20Guidebook.pdf – pagina 63 2 Sursa: https://sustainabledevelopment.un.org/index.php?menu=1446.

Termenul de economie verde inclusivă a evoluat de la cercetările inițiale privind economia verde. Acest

tip de economie este bazată pe consumul eficient și scăzut de carbon în procesul de producție, dar este

și inclusivă în privința consumului și rezultatelor, bazate pe partajare, circularitate, colaborare,

solidaritate, capacitate de adaptare, oportunitate și interdependență. Creșterea economică devine

inclusivă în momentul în care se desfășoară în domenii în care activează persoane sărace; în zone în care

se află comunități defavorizate (de exemplu: zone cu foarte puține resurse); în cazul în care sunt folosite

abilități de muncă necalificată; în momentul în care sunt reduse prețurile produselor consumate de cei

săraci (de exemplu: mâncare, combustibil și îmbrăcăminte).3

Principalele domenii ale economiei verzi

Prezentați clasei, cu ajutorul videoproiectorului, tabelul de mai jos, în care sunt ilustrate principalele

sectoare și subcategorii ale economiei verzi. Solicitați elevilor să explice modul în care ei respectă mediul

înconjurător și contribuie la creșterea calității vieții. Discutați cu elevii care sunt profesiile și posturile

disponibile în cadrul acestor sectoare și care sunt cerințele (din punctul de vedere al educației și

abilităților) pe care o persoană ar trebui să le îndeplinească pentru a avea o carieră de succes într-un

domeniu specific economiei verzi.

Sectoare principale Subcategorii

Energie regenerabilă

Energie solară

Energie eoliană

Energie geotermală

Energia valurilor

Biogaz și pile de combustie

Clădiri verzi

Evaluarea clădirilor rezidențiale și comerciale

Dispozitiv de adaptare a eficienței energetice

Dispozitiv de adaptare a eficienței hidroenergetice

Produse și materiale ECO

Construcții LEED (cele mai folosite, la nivel global, sisteme de certificare pentru clădiri verzi)

Transport ECO

Combustibili ai viitorului

Mașini electrice și hibride

PEV (Vehicule personale electrice)

Programe de ridesharing (reprezintă împărțirea călătoriei cu autovehiculul, astfel încât într-o mașină să călătorească mai mult de o persoană)

3 Adaptare din UNCOVERING PATHWAYS TOWARDS AN INCLUSIVE GREEN ECONOMY, A SUMMARY FOR LEADERS, mesajul lui Achim Steiner (http://web.unep.org/greeneconomy/sites/unep.org.greeneconomy/files/ige_narrative_summary.pdf) și Thangavel Palanivel – Ce înseamnă creșterea economiei inclusive? (http://www.undp.org/content/undp/en/home/blog/2015/7/31/What-does-inclusive-economic-growth-actually-mean-in-practice-.html).

Managementul apei

Reciclarea apei

Sisteme de colectare a apei de ploaie

Peisagistică realizată cu un consum redus de apă

Purificarea apei

Managementul deșeurilor

Reciclarea deșeurilor

Refolosirea bunurilor

Îndepărtarea substanțelor toxice

Curățarea zonelor poluate

Produse sustenabile – ambalaje

Managementul solului

Agricultură organică

Conservarea/restaurarea habitatului

Silvicultură urbană și parcuri

Reîmpădurire și împăduriri

Stabilizarea solului

Surse: KARL BURKART, „Cum definești economia verde?“: http://www.mnn.com/green-tech/research-

innovations/blogs/how-do-you-define-the-green-economy și Van Jones, „Economia ecologică“:

http://www.mnn.com/money/green-workplace/stories/the-prophet-of-the-green-collar-economy.

IV. Studiu de caz (10 min.) (ACTIVITATE OPȚIONALĂ)

Prezentați elevilor studiul de caz „Delta dintre blocuri – Cel mai mare parc natural urban din Europa“, în

care este relatată povestea unui ecosistem declarat parc natural ca urmare a activității de lobby, de peste

cinci ani, a mai multor organizații și asociații nonprofit.

„Bucharest Urban Love – Văcărești Natural Park“: https://www.youtube.com/watch?v=JEOO5ReS1hA

(5:31 min.)

Discutați cu elevii cazul prezentat, cerându-le să explice:

Modul în care tipul de economie actual a afectat sau afectează acest ecosistem;

Dacă acest caz ar putea fi reprezentativ pentru o economie verde inclusivă;

Care sunt, în cazul acestui exemplu, promotorii economiei verzi? Ar putea fi aceștia asociați

cu antreprenoriatul social?

V. Profil de antreprenor (20 min.) (ACTIVITATE DE BAZĂ)

Povestea antreprenoarei Andreea Urse – Eco Herbal: Cum poate o afacere să schimbe o comunitate?

Explicați elevilor faptul că activitatea companiei Eco Herbal a avut la bază ideea cultivării, colectării și

prelucrării plantelor medicinale într-o zonă defavorizată, situată în comuna Ghimpați din județul Giurgiu.

Înainte de a realiza etapele 1 și 2 din cadrul acestei secțiuni, proiectați elevilor următoarele întrebări:

Situația prezentată reflectă profilul unui întreprinzător de succes? Argumentați.

Care sunt valorile care au ghidat-o pe Andreea în crearea acestei afaceri ?

Enumerați trei abilități antreprenoriale ale Andreei.

Este această afacere reprezentativă pentru modelul de creștere economică verde?

Argumentați.

Ar putea fi inclusă afacerea prezentată în sistemul de activități ale unei economii verzi

inclusive? Argumentați.

Acestea au rolul de a-i ghida cu privire la informațiile la care trebuie să fie atenți în timpul vizionării

materialului video.

1) Urmăriți împreună cu elevii înregistrarea despre afacerea Eco Herbal:

„Sustainable Living Movie“: https://www.youtube.com/watch?v=cnm-iCtciNM (2:37 min.)

2) Împărțiți clasa în grupuri de 4 sau 5 elevi, apoi oferiți-le suficient timp pentru a afla mai multe

informații despre Eco Herbal, accesând următorul link:

https://www.changemakers.com/discussions/entries/extracts-tinctures-and-essential-oils-

medicinal-plants. Timp de 10 minute elevii vor lucra în echipă și vor culege cât mai multe

informații despre Eco Herbal. Recomandați-le să citească toate informațiile disponibile la link-ul

de mai sus.

Fiecare echipă va avea la dispoziție 1 minut pentru a prezenta răspunsurile la întrebări și opiniile

cu privire la profilul de antreprenor al Andreei.

VI. Activități practice (25 min.) (ACTIVITATE DE BAZĂ)

Alegeți una dintre următoarele două activități pentru a o desfășura în clasă, împreună cu elevii.

Activitatea 1: Indicele global al economiei verzi

Accesați și proiectați informațiile disponibile la http://dualcitizeninc.com/GGEI-2016.pdf, apoi explicați-le elevilor ce reprezintă Global Green Economic Index (GGEI)/indicele global al economiei verzi. Global Green Economy Index™ (GGEI)/indicele global al economiei verzi măsoară atât performanța

economiei verzi din 80 de țări, cât și modul în care experții evaluează această performanță. Indicele de

performanță GGEI utilizează indicatori cantitativi și calitativi pentru a măsura cât de bine evoluează

fiecare țară în funcție de cele patru dimensiuni cheie: leadership-ul și schimbările climatice, sectoarele

de eficiență, piețele/investițiile și mediul înconjurător. Apoi, studiul percepției GGEI colectează evaluări

din partea experților practicieni în cele patru dimensiuni menționate. GGEI este deosebit de relevant

astăzi, în contextul în care țările care au scopul de a realiza o reducere a emisiilor și care doresc să-și

atingă obiectivele de dezvoltare durabilă vor avea nevoie de date și mijloace pentru a identifica cele mai

bune căi pentru a ajunge la o economie cu emisii scăzute de carbon.

Pentru a pregăti lecția, este recomandat să accesați acest link: http://dualcitizeninc.com/global-green-

economy-index/economic-environmental-indicators.php?id=3, unde sunt prezentate mai multe

informații despre indicatorii utilizați de acest index.

Sursa: „The Global Green Economy Index™ - Measuring National Performance in the Green Economy 5th Edition -

September 2016, DUAL CITIZEN LLC“ – http://dualcitizeninc.com/GGEI-2016.pdf, pg. 8.

Solicitați elevilor să identifice poziția ocupată de țara lor în clasamentul celor 80 de țări pentru care a fost

calculat GGEI. Aceste informații sunt incluse în raportul Measuring National Performance in the Green

Economy – GGEI 2016 (disponibil la http://dualcitizeninc.com/GGEI-2016.pdf), care analizează

performanțele înregistrate de mai multe țări în domeniul economiei verzi.

Elevii, analizând situația țării lor prin prisma celor patru dimensiuni (leadership și schimbările climatice,

mediu, eficiența sectoarelor economice, piețe și investiții), vor încerca să explice de ce cred că țara lor se

clasează pe locul respectiv (precizând aspectele pozitive și negative pentru fiecare dimensiune).

În ultimele 10 minute, profesorul va proiecta rezultatele din raport pentru țara aleasă, iar elevii vor

analiza aceste informații și le vor compara cu propriile evaluări.

Sursa: „The Global Green Economy Index ™ Measuring National Performance in the Green Economy 5th Edition –

September 2016, DUAL CITIZEN LLC“ (http://dualcitizeninc.com/GGEI-2016.pdf, pg. 50).

Activitatea 2: Platforma Green Growth Knowledge

Accesați Platforma Green Growth Knowledge la http://www.greengrowthknowledge.org/map. Aceasta

a fost realizată de Institutul Global Green Growth (GGGI), Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare

(OECD), Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și Banca Mondială pentru a identifica și

remedia lacunele din teoria și partea aplicativă a creșterii economiei verzi.

Informați elevii că progresul unei țări în direcția unei economii verzi se evaluează utilizând mai mulți

indicatori. Aceștia pot fi consultați accesând link-ul http://www.greengrowthknowledge.org/country-

data/source-information#313.

Explicați-le ce presupune fiecare dintre acești indicatori, apoi grupați elevii în echipe de câte 4 și

îndrumați-i să:

identifice dimensiuni ale economiei verzi evaluate cu ajutorul acestor indicatori;

utilizeze harta interactivă Green Growth Map pentru a afla cât de „verde“ este economia țării

lor;

utilizeze harta interactivă Green Growth Map pentru a compara situația țării lor cu a altora;

alcătuiască o listă de soluții posibile care ar putea îmbunătăți situația țării lor.

Elevii vor nota, sub forma unui scurt raport, principalele concluzii, precum și propunerile lor. Fiecare

echipă va prezenta raportul în fața clasei.

VII. Teme de reflecție (5 min.) (ACTIVITATE DE BAZĂ)

Discutați cu elevii pe baza întrebărilor de mai jos. De asemenea, le puteţi recomanda să lucreze individual și să completeze răspunsurile în fişa de lucru:

Cum credeți că va evolua economia țării în care trăiți? Câți ani va dura tranziția către un nou tip de creștere economică – cea de tip verde?

Care credeți că sunt meseriile viitorului?

Cum credeți că se va schimba modul de viața în contextul unei economii verzi?

VIII. Aspecte din lecția următoare

Spuneți-le elevilor că în următoarea lecție vor afla ce este economia circulară și vor putea identifica asemănările și deosebirile dintre aceasta și economia verde.

IX. Temă (ACTIVITATE DE BAZĂ)

Tema pentru acasă, pe care elevii o vor prezenta în cadrul următoarei întâlniri, constă în vizionarea unei

înregistrări video în care sunt prezentate semnificația conceptului de economie circulară și modul în care

funcționează aceasta: „Ellen MacArthur – Learning & The Circular Economy“:

https://www.youtube.com/watch?v=eOGy683afyo (20:33 min.) Marinarul și fondatorul Fundației Ellen

MacArthur prezintă aspecte cu privire la populație, epuizarea resurselor naturale și rolul educației în

stabilirea unei noi abordări bazate pe economia circulară.

Folosind căile obișnuite de comunicare cu elevii (Facebook, e-mail, Google Hangouts sau platforma online

a școlii dvs.), solicitați-le să posteze propria lor definiție a economiei circulare, înainte de vizionarea

înregistrării. Apoi, ei pot compara dacă percepția lor s-a schimbat după vizionarea acesteia și pot posta

noile concluzii. Lăsați-i să reflecteze și să comenteze diferențele dintre economia verde și economia

circulară.

X. Resurse suplimentare

Aceste resurse suplimentare sunt utile cadrului didactic pentru pregătirea lecţiei şi extinderea ariei de

cunoştințe. De asemenea, ele sunt recomandate şi elevilor pentru studiul individual.

Un ghid despre economia verde:

https://sustainabledevelopment.un.org/content/documents/GE%20Guidebook.pdf. O colecție

de publicații despre economia verde.

„Ce este economia verde?“: http://web.unep.org/greeneconomy/what-inclusive-green-

economy . Economia verde inclusivă este o alternativă la modelul economic dominant de astăzi,

care generează riscuri pe scară largă cu privire la mediul înconjurător și la sănătate, încurajează

consumul și producția în surplus, conduce la lipsuri de resurse și are ca rezultat o inegalitate

ecologică. Este o oportunitate de a promova atât durabilitatea, cât și echitatea socială ca funcții

ale unui sistem financiar stabil și prosper, în cadrul unei planete finite și fragile.

Economia verde: https://sustainabledevelopment.un.org/index.php?menu=1446

Accesând acest link veți descoperi o definiție și un scurt istoric al termenului de economie verde.

„Uncovering Pathways to an Inclusive Green Economy“/Descoperirea căilor către o economie

verde: https://www.youtube.com/watch?v=ZDxkqElHO1o (6:51 min.). Acest scurt documentar

descrie munca depusă de UNEP în slujba unei economii inclusive verzi, de la lansarea sa, în 2008,

până în prezent.

Interviu cu Kevin Danaher: http://www.globalexchange.org/events/speaker/kevin-danaher.

Expertiza analitică a Dr. Danaher, simțul umorului și elocvența sa îl recomandă drept un un foarte

bun orator. Dr. Danaher este cofondator al Global Exchange, un centru de cercetare în domeniul

drepturilor omului, în San Francisco, și al Trade Fair SUA. Kevin a primit titlul de doctor în

sociologie de la Universitatea din California din Santa Cruz și este licențiat al Universității de Stat

Sonoma. El este autorul și/sau editorul a 11 cărți, inclusiv, „Festivalul cititorului verde: noi idei de

la agenți ai schimbării“; „Construirea economiei verzi: Povești de succes de la oameni obișnuiți“.

Promovând energia verde inclusivă: Motivație și context

http://www.unitar.org/sites/default/files/uploads/egp/Section1/PDFs/1.3%20Definitions%20fo

r%20Green%20Economy.pdf.

O viziune asupra diverselor perspective cu privire la economia verde și creșterea acesteia, la

principiile economiei verzi, la elementele cheie ale tranziției către economia verde.

„Cum acest oraș nu produce gunoi“: https://www.youtube.com/watch?v=eym10GGidQU (5:05

min.) În 2003, guvernul local din Kamikatsu, Japonia, a decis ca toți locuitorii săi să se supună

unui program nou, riguros, de reciclare – poate cel mai riguros din lume. De atunci, orașul

transformă în fertilizator, reciclează și reutilizează 80% dintre deșeurile sale. S-ar putea să nu

înregistreze un procent de 100% zero deșeuri, pentru că 20% merg către depozite, însă este un

rezultat remarcabil pentru o întreagă comunitate, într-un timp atât de scurt.

Impactul a fost pozitiv – reducerea drastică a costurilor pentru comunitate, precum și

îmbunătățirea condițiilor mediului luxuriant și frumos, care înconjoară orașul din Japonia de sud-

est. Rezidenții trebuie să spele și sorteze tot ceea ce nu poate fi transformat în fertilizator în

gospodăria lor înainte de a aduce deșeurile la centrul de sortare și reciclare: sticle de șampon,

capace, cutii de conserve, aparate de ras, sticle de apă ... și lista poate continua (literalmente)

ajungând la 34 de categorii. La centrul de sortare, etichetele de pe fiecare recipient indică

procesul de reciclare specific pentru acel element – modul în care acesta va fi reciclat, ceea ce va

deveni și cât de mult poate costa acest proces (sau cât se poate câștiga prin intermediul lui). Este,

de fapt, o modalitate de a educa în spirit ecologic consumatorii. Toate resturile menajere trebuie

să fie transformate în fertilizator la domiciliu, deoarece orașul nu are camion de gunoi sau

colectoare. Reutilizarea, ca și în cazul altor elemente, este puternic încurajată. Potrivit lui Akira

Sakano, șef adjunct la Zero Waste Academy din Kamikatsu, orașul are un magazin de tipkuru-

kuru (termen japonez care semnifică ceva care se învârte de jur-împrejur), unde rezidenții pot

aduce obiecte folosite și lua acasă altele gratuit. Există, de asemenea, o fabrică de acest tip, unde

femeile fac pungi și haine din obiectele aruncate. La început, a fost greu să pună în aplicare noile

norme. „Poate fi o corvoadă, de aceea, la început, ne-am opus ideii.“, spune localnicul Hatsue

Katayama. „Dacă te obișnuiești cu tot acest proces, devine ceva normal.“ Acum, este

implementat chiar în cadrul companiilor din Kamikatsu. Prima fabrică de bere cu zero deșeuri s-

a deschis în Kamikatsu și se numește Rise and Win Brewery. Clădirea este construită din materiale

refolosite și are finisaje care respectă politica de mediu. Până în 2020, Kamikatsu speră să ajungă

100% zero deșeuri, fără a le depozita, și să creeze legături cu alte comunități din lume, cu aceeași

gândire, răspândind această practică.

„Povestea lui Broke (2011)“: https://www.youtube.com/watch?v=G49q6uPcwY8 (8:07 min.)

Povestea lui Broke relatează o redirecționare a cheltuielilor guvernamentale către idei

antreprenoriale verzi – energie regenerabilă, chimicale și materiale mai sigure, zero deșeuri –

care pot oferi locuri de muncă și un mediu mai sănătos.

„Salvați lumea“: https://www.youtube.com/watch?v=bn8R_XqjjI0 (3:00 min.)

Este o scurtă animație menită să educe tinerii cu privire la importanța unor mici inițiative, prin

care pot avea grijă de planeta noastră.

„Către o economie verde: Modele funcționale – cu Robert Pollin“:

https://www.youtube.com/watch?v=javUAgv3N0w (14:13 min.). Dl. Pollin spune că Germania

are o economie de două ori mai eficientă energetic decât SUA.

Surse de informare în limba română: http://totb.ro/tanara-generatie-eco-elevi-din-piatra-

neamt-au-castigat-un-premiu-de-100-000-de-dolari-pentru-un-proiect-verde-destinat-liceului-

lor/.

„Povestea soluțiilor“: https://www.youtube.com/watch?v=cpkRvc-sOKk (09:06 min.)

Clipul, care face parte din seria Povestea lucrurilor, explorează modul în care ne putem îndrepta

economia într-o direcție sustenabilă și corectă, începând cu orientarea fiecăruia spre un nou

obiectiv. Filmul scoate la iveală eroarea prin care produsul intern brut reprezintă o măsură a

progresului umanității.

„Povestea schimbării“: https://www.youtube.com/watch?v=oIQdYXCKUv0 (06:28 min.)

Pot cumpărăturile să schimbe lumea? Povestea schimbării îndeamnă privitorii să lase deoparte

cărțile de credit și să înceapă să își exercite rolul de cetățeni pentru a construi o lume sustenabilă,

corectă și împlinită.