12 Universul ªcolii

LECÞIA DE ISTORIE

Hotãrîrea istoricã a Marii AdunãriNaþionale de la Alba-Iulia

La 15 noiembrie este convocatã pentru datade 1 decembrie 1918, la Alba-Iulia, MareaAdunare Naþionalã Românã, formatã din1228 deputaþi, din-tre care 600 urmausã fie aleºi.Adunarea de laAlba-Iulia a expri-mat voinþa denestrãmutat aîntregului poporromân dinTransilvania,reprezentînd toateclasele, grupurile,profesiunile ºi cred-inþele, unite întruîndeplinirea uneinãzuinþe seculare :„Naþiunea românã...voieºte acum sã devinã cu desãvîrºireliberã ºi sã se contopeascã într-un singurstat naþional. Românii din Transilvania ºiUngaria, fãrã deosebire de clasã, voiesc sãse uneascã cu fraþii lor de peste munþi...Alba-Iulia va însemna pentru noi începutulunei noi vieþi. Sã mergem cu toþii acolo" –scria gazeta socialistã „Adevãrul" în preaj-ma Adunãrii. Zeci de mii de þãrani, mii demuncitori ºi intelectuali, mulþi veniþi pe jos,au început sã se adune încã de la 29 noiem-brie la Alba-Iulia, din toate colþurileTransilvaniei, Banatului, Criºanei ºiMaramureºului; în total, alãturi de cei 1228deputaþi, la Alba-Iulia s-a întrunit concomi-tent o mare adunare popularã, de peste 100000 oameni, al cãrei caracter impunãtor aîntãrit hotãrîrea istoricã a delegaþilor.Totodatã, în satele ºi oraºele transilvãnene,poporul român îºi manifesta în numeroaseadunãri locale acelaºi entuziasm general, încursul pregãtirii documentelor AdunãriiNaþionale, reprezentanþii cei mai înaintaþiai maselor populare, în frunte cu socialiºtii,au susþinut necesitatea înscrierii unor prin-cipii democratice în hotãrârea ce urma sãse voteze : reforma agrarã, ocrotireamuncii, votul universal, libertãþi politice,asigurarea drepturilor minoritãþilornaþionale, ºi chiar republica. Proiectul derezoluþie a fost prezentat de Vasile Goldiº,care, în discursul rostit cu aceastã ocazie, aevocat lupta înaintaºilor, hotãrîrile luate peCîmpia Libertãþii în 1848 ºi a arãtat :„împãratul ne-a înºelat, patria (Austro-Ungaria) ne-a ferecat ºi ne-am trezit cã

numai credinþa în noi înºine, în neamul nos-tru românesc, ne poate mîntui. Sã jurãmcredinþã de aici înainte numai naþiuniiromâne, dar tot atunci sã jurãm credinþã ºicivilizaþiunii umane”. Rezoluþia AdunãriiNaþionale de la Alba-Iulia din 1 decembrie1918 cuprinde nouã puncte; ea decreteazã

Unirea Transilvaniei cu România,proclamând principiile democratice funda-mentale ale unirii, pentru care au militatexponenþii de frunte ai poporului român:reforma agrarã, libertãþi politice, religioase,respectarea drepturilor naþionalitãþilor con-locuitoare, asigurarea muncii º.a.În continuare, rezoluþia cere viitoarei con-ferinþe de pace sã adopte hotãrîri care sãgaranteze menþinerea pãcii, egalitatea îndrepturi dintre statele mari ºi cele mici, sãelimine rãzboiul dintre acestea ; salutîndunirea Bucovinei cu România, eroismulsoldaþilor români, eliberarea celorlalte naþi-uni oprimate din fosta monarhie austro-ungarã, precum ºi victoria militarã aAntantei, rezoluþia Adunãrii de la Alba-Iulia instituie Marele Sfat Naþional caorgan cu atribuþii parlamentare : din sînulacestui sfat a fost apoi desemnat ConsiliulDirigent, cu sarcini limitate pentru perioadade autonomie ºi integrare administrativã,pãstrind strînse legãturi cu guvernul þãrii dela Bucureºti.Unirea Transilvaniei cu România a fostapoi ratificatã prin decret-lege ºi prinhotãrîrile conferinþei de pace, care au cons-finþit voinþa liber exprimatã a poporuluiromân, împlinirea aspiraþiei sale de veacuri.Populaþia maghiarã ºi germanã dinTransilvania s-a încadrat în statul românunitar, manifestîndu-ºi adeziunea lahotãrîrile istorice de la Alba-Iulia, contin-uînd sã împãrtãºeascã cu poporul românnãzuinþele comune ale forþelor progresiste,sã contribuie la dezvoltarea materialã ºispiritualã a întregii vieþi sociale din þara

noastrã. Unirea Transilvaniei cu Româniaconstituie cel mai de seamã rezultat alevenimentelor revoluþionare din Tran-silvania din toamna anului 1918.Lupta de eliberare naþionalã a românilordin Transilvania s-a bucurat de sprijinulmoral puternic al fraþilor lor, al maselor de

þãrani, muncitorisi intelectuali dinvechea Românie.În înfãptuireaUnirii, un rol defrunte a revenitunor personalitãþi,ca : Vasile Goldiº,ªtefan Cicio-Pop,Aurel Lazãr, IoanSuciu, Ion Mihuþ,I. Jumanca, I.Flueraº, EneaGrapini, TironAlbani, IuliuManiu, OctavianGoga, Vasile

Lucaciu, Traian Vuia, Emil Isac ºi alþii.

Însemnãtatea istoricã a UniriiTransilvaniei cu vechea Românie

Unirea din 1918 reprezintã o mare izbîndãîn istoria naþiunii române, ea este operaîntregului popor român, înfãptuitã încondiþii deosebit de grele, fiind un actreclamat de legile necesare, obiective, aleprogresului istoric ºi social, confirmîndîncã o datã dreptul popoarelor la autodeter-minare ºi independenþã naþionalã.Unirea Transilvaniei cu România a marcatmomentul desãvîrºirii unitãþii statuluinaþional român, înlãturînd unul din obsta-colele ce stãteau în calea progresului soci-etãþii. Ea a corespuns astfel unei necesitãþiistorice imperioase, legice, descãtuºînd noienergii populare ºi contribuind prin aceastala dezvoltarea forþelor revoluþionare.Viaþa economicã, socialã, politicã, culturalãa poporului român în perioada ce a urmatUnirii din 1918 a cunoscut o dezvoltareascendentã, datoritã faptului cã Unirea acreat cadrul statului naþional unitar care afavorizat afirmarea forþelor revoluþionareale societãþii româneºti.

(Fragment preluat din compendiul deIstoria României, editat în anul 1969, subsemnãturile celor mai prestigioºi istorici

români.)

"Stema României datând din 1921 atestând, în limbajpropriu ºtiinþei blazonului, drumul poporului român spreîmplinirea dezideratului sãu naþional. Compoziþiaînfãþiºeazã o acvilã cruciatã purtând însemnele puteriiºi având pe piept un ecuson sfertuit cu insiþiune, încãr-cat cu simboluri heraldice de veche tradiþie: acvila cru-ciatã însoþitã de soare ºi lunã (Þara Româneascã);capul de bour cu stea între coarne, flancat de rozã ºisemilunã (Moldova); un leu trecând pe un pod peste val-uri naturale (Banatul); acvila ieºindã, însoþitã de soare,semilunã ºi ºapte cetãþi (Transilvania); doi delfiniafrontaþi (desemnând regiunea maritimã a þãrii)."

Arhivele Statutul Bucureºti, fond Comisia consultativãheraldicã, anexã, dosar 3

1 DECEMBRIE – ZIUA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI