LEALITATEA

D R Ă C U Ş O R I D E F E T ES telu fe care ră s a r pe ecran

(Foto M. G. U . ) P r e ţ u l 8 L e i

REALITATEA ILUSTRATĂ No. 41 — 27 Octombrie 1928

memoria i nşa dar, eroul a pierit. Ultimele nădejdi că, poate, mai trăeşte izolat pe vreun banc, în tovărăşia blânzilor urşi polari, s’au spulberat ca

tot atâtea delicate petale...Să ne descoperim!Şi să dăm drumul, îndureraţi, gândurilor

aşternute de noi cu o certitudine pe care am fi vroit-o dezminţită, atunci când ştirile asupra soartei lui Amundsen se băteau cap în cap.

* * *Tragic şi demn s fâ rş it! în tr 'o p riv in ţă ex

p lora toru l a fost favorizat de soartă. Sunt oam eni cari trăesc frum os şi cari m or lamentabil. Un m ilita r e purtat pe targă, paralitic. Un economist sfârşeşte la ospiciu. Un savant de laborator, Curie, e călcat de autom obil. Un scriito r şi un om de acţiune, Zola, este asfix ia t. Şi e nesfârşit num ăru l celor cari au desfăşurat energie în viată , cari au păstrat o atitudine elegantă în viaţă, ca ri s'au luptat cu ea, dar ca ri nu au m u rit la tim p, şi n ’au m u rit frum os .

Ce-şi putea dori m ai m ult bătrânul urs pola r decât să închee u ltim u l capitol al v ie ţii sale în reg iun ile care pentru el nu m a i păstrau aproape n ic i o taină , în reg iu nile pe care cu ra ju l său le-a explorat cu preţu l unor greută ţi şi al unor p rim e jd ii cari singure pot da măsura eroism ulu i autentic. E un cura j şi un eroism să stai in fata g lontelu i pe front. Dar cu ra ju l şi eroism ul acesta sunt de un calibru anum it. Şi, la drep t vorbind, nu ştim dacă e cura j şi dacă-i eroism să faci fată unor îm p re ju ră ri pe ca ri nu le po li ocoli, pe ca ri nu le creezi tu însuţi. N 'a i încotro. Bravezi p rim ejd ia din fa ţă căci o m ai sigură prim ejd ie te aşteaptă la spate dacă dai înapoi. Şi m ai este un eroism care echivalează cu-o sinucidere. Sunt actele de bravură superbă, inutilă, cdnd în fru n ţi o prim ejd ie de dragul prim ejd iei, fără hotărîrea de a învinge dar cu resemnarea de a cădea înfrânt.

Adevăratul eroism e conştient, e cel care cere continuitate în acţiune, care te sileşte să în v in g i nu num ai prim ejd iile m a ri dar şi pe cele m ici. E constructiv.

Amundsen a fost erou în accepţia înaltă a cuvântului. Viaţa sa a fost un şir de fapte cari ar f i putut anihila voinţa orică ru i altuia : cercetări migăloase de cabinet şi ex

p lo ră ri riscate de lun i de zile, înfruntând

nu vrăjm ăşia oam enilor ci încăpăţânarea f i r i i care nu-şi d ivulgă tainele decât cdndo forţezi, — şi care se răzbună atunci sau după aceea.

Bătrânul urs polar a smuls, rând pe rând, secretele reg iun ilo r cari încă se îm potrivesc asalturilor date de ştiinţă. A îm bătrân it în cercetări şi in expediţii întrerupte, reluate, iarăşi întrerupte, însă niciodată abandonate defin itiv. In tre tim p a lăsat loc a ltor cercetători pe cari zelul şi eroism ul bătrânului î i stimula. Bătrânul urs polar stătea în gardă, urm ărind patern încercările celorlalţi, gata să in tervină cu un sfat şi cu un a ju tor oridecâteori nevoia reclama.

Cdnd expediţia generalu lu i Nobile a eşuat,

când echipajul a căzut prin tre gheţari, cel dintâi care a sărit să dea o mână de ajutor, el a fost, — Amundsen. Ş i-a pierit. A murii aşa cum m or e ro i i : conştient de pericol, m obilizat perpetuu în armata care lupţi pentru propăşirea ştiinţei.

Dăduse ştiin ţei tihna,, eforturile de zi cu ii ale unei v ieţi permanent sbuciumate, dar nu-şi dăduse viaţa. Şi el ştia că un mare gânditor de prin aceleaşi meleaguri sumbre formulase o sentinţă aspră în tr'o lucrare: cel care a dat pentru omenire totul afară de viaţă, — n'a dat n im ic.

Amundsen a dat-o. E ra tot ce mai avea si dea. Era tot ce mai putea să dea.

ION PAS

■ i i iI N ziua când numărul acesta va fi în i m âinile lectorilor, zeci de m ii de cetăţeni evacuiază m ii de imobile şi pornesc să ocupe altele care nu sunt mai bune, dar care sunt mai scumpe decât cele precedente. S-tul Dumitru ca şi S-tul Gheorghe, au însemnat şi altădată, şi înseamnă cu atât mai mult astăzi, pentru chiriaşi, zile nu de sărbătoare, ci de teroare.

E regretabil că, la zece ani, după înche- erea războiului, nu am intrat încă în normal, sub raportul problemei locuinţelor şi că, în timp ce aiurea, criza adăposturilor, nu mai există de mult, la noi ea dăinueşte, cu tendinţe de agravare.

S’a construit, desigur, dar nu în măsura şi nu după planul reclamat de îm prejurări.

.Imobilele ridicate în u ltim ii ani, nu sunt accesibile populaţiei m ijlocii, deoaroce chiriile depăşesc posibilităţile bugetare ale salariatului.

Era de datoria Statului, să intervină în rezolvarea acestei chestiuni, aşa cum s’a făcut pretutindeni.

Legile elaborate şi aplicate în aceşti zece ani, n'au făcut decât să complice şi să înăsprească raporturile dintre proprietari şi chiriaşi, căci problema nu putea fd soluţionată prin legi de cabinet ci printr’o vastă operă de construcţii.

Ceeace, din păcate, nu s’a făcut.

* * *ESTE patruzeci şi opt de ore, se vor desfăşura la Constanta, într’un cadru

excepţional, serbările organizate cu prilejul îm plin irii unei jum ătăţi de veac, de la rea- lip irea Dobrogei.

Participă — în afară de membrii guvernului — fam ilia regală şi înalta Regenţă.

Serbările acestea au caracterul afirmării defin itive a drepturilor, noastre istorice a- supra provinciei, care în decurs de cincizeci de ani de administraţie românească, a realizat progrese formidabile.

Serbările de acum prezintă deasemeni şi caracterul demonstrării acestor realizări.

* * *

4U fost semnalate m ari răscoale ţărăneşti în Ukraina. S’au produs scene sângeroase. Populaţia a devastat localurile publice şi a atacat autorităţile, ca.re la rândul lor, au chemat arm ata pentru a resti- bili ordinea.

Se spune că sunt sute de morţi şi răniţi.Cauza ? Adm inistraţia despotică sovietică,

şi foametea care bântueşte de luni de zile în cuprinsul Rusiei şi în special, în cuprinsul Ukrainei.

Chestiunea aceasta a mai fost relevată de noi. Spuneam că, foametea nu este un sfetnic bun, şi prevederile noastre au fost confirmate mai degrabă şi mai categoric, decât ne aşteptam.

ni

nistă, la Cluj. Au asistat peste 5000 de persoane, din toate straturile sociale.

Au vorbit toti conducătorii, din balconul ziarului „Patria”, în str. Regina Maria.

Foto „Realitatea Ilustrată"La 12 Oct. c., a avut loc o a-

dunare regională national-tără-

Congresul regional al partidului national-ţărănesc,

la Cluj

ö a d t i j i j r 4 e

}emeL naíl - /Liste ía Bix Ji m iriö k a m //

( h í \ h ) / / A

I r u t iQ tv d ra s’au in s \ t a f a t automate a \ \ t m x n ír ú

Un, c u r io s 5emnai.de a v a r I is a j l î c o t i tu r a u n u i d r u m ţ e r i c u k s -

^ Ta] ari jeqefc Abisirtiej .voia^and in, E u ro p a .

í n T r í a n d a , f io i i t i s t i s u n t a ţ iâ - t a ţ i d e a c c id e n t e s ia rd în C u t i i .

REALITATEA ILUSTRATĂ No. 27 Octombrie 1928

O [ m ie r ă ca m ânec I m fa o c a s a r e m o d e d i^ B e - r i i r L .

[ u m s e ' j a c e

t r e c e r e a C o p i i lo r

K A m e r i c a .

iK'i'N'B'LgFvl

4 REALITATEA ILUSTRATĂ No.

fcEALITATEA ILUSTRATĂ No. 41 — 27 Octombrie i92tf 5

Cea mai interesantă parte din p ie - btle sculptate pe m onum entu l acesta licut de romani în amintirea cuceri -

Dobrogei, a fost smulsă de la lo- ei de oam eni de ştiinţă şi adusă

i Bucureşti unde după ce a stat în mul Universităţii, a continuat să mgrineze a jungând acum în curtea mului M ilitar din Parcu l Car ol. We din pietre au scăpat de pe un

şlep în fundu l D u n ă r i i unde se mai află, iar cele din curtea M uzeu lu i trântite Ia întâmplare, îndură intem periile şi se m acină m ai departe. A - dam Clisii a fost cel m ai frum os şi o - riginal m on u m en t de artă al frontului, care merita din toate p ri ' fie restaurat.

Şi azi în blocurile de piatră sculp tate putem ceti pagini necunoscute ale

războaielor romane.Sunt extrem de interesante şi din

punct de vedere artistic scenele care reprezintă : un împărat rom an călare, lupte între barbari si romani, prizo nierii, căruţele barbarilor, turmele lor de capre, stegarii rom ani şi buc ium a şiJ cu trâmbiţele încolăcite pe umăr. D e m are importanţă e şi podoaba din fruntea m onum entu lu i unde. soldaţii artişti au sculptat pe prizonierii barbari, pe principii dobrogeni.

F iecare din aceşti principi bărboşi îmbrăcaţi în iţari şi purtând gluga pe um eri e legat de câte un ste jar — co - poc şi azi falnice in codrii D o b rog e i de nord.

Basoreliefurile prezintă în detalii curiozităţi interesante de pildă — u - nul din principii barbari are un coc pe tâmplă aşa cum mai poartă şi azi „pă d u ren ce le " clin Ţara Haţegului.

U n altul e legat de un palmier, p en tru că sculptorul era originar clintr’o armată colonială.

Călăreţul înzăunat care apare sin- ur pe un basorelief pare să fie în

săşi cuceritorul Daciei. P ietrele m e rită să fie văzute şi adăpostite.

ADRIAN M ANIU

Monumentul dela Adam Clisii

O nouă şcoală militară

D. DR. ANGHELESCU, ministrul instruc (iunei, asistând 1» punerea pietrei fundamentale, a uneinoui scoale mi

lilaie.

Festivitatea dela „Cercul Subotiţerilor reangajaţi"

D-l Ioc.-col. Poenaru, fondatorul „Cercului Subofiţerilor Reangajaţi", a fost sărbătorit Duminică 21 Oc

REALITATEA ILUSTRATĂ No. 41 — 27 Octombric 1928

de G h .B râescu fKCOLTA se ridicase. Ţarin ile pus

tii, se înfrăţeau în culori mohorâte. Un singur plop, cu foile însângerate de rugină, apărea pe deal la m arginea pădurii, galbenă

ca o făclie aprinsă la capul toamnei, ce-şi dădea sfârşitul.

Plouase toată noaptea. Din cerul plumburiu, filtra încă o bură de ploaie, destrămată de vânt. Totul era înnecat de apă; podurile erau jilave, gardurile lucioase şi câinii cu părul ud, tremurau sburliţi pe prispe. Pe drumul desfundat, oamenii se adunau mo- rocănoşi la socoteală, la curtea lui conu Ma- teiu dela Dumeşti. Bărbaţii în opinci mari, cu mintene de târg, cu feţe chinuite căl^iu cu paşi trudiţi, fără spor. Femeile, vinete de fr ig în fuste sărace, lunecau desculţe prin noroiu, legate 1a. cap cu şaluri groase, sâ- nelii.

—- De ce umbli desculţă, lele Smarandă? — Dacă n’am ciuboţele.- - A i să răceşti.-— Dela chicioare nu răceşte omul. încet, încet, curtea se umple de oameni,

ce se strâng îngrămădindu-se tăcuţi la fe reastra cancelariei. Conu Mateiu, om sănătos, de cincizeci şi ceva de ani, le face toate cu rânduiala, cu tabiet, sorbind din cafea, trăgând din ţigară, rânduind teancuri de monedă măruntă, în lei şi gologani, la marginea catastifului, deschis dinaintea lui.

Oamenii îşi aşteaptă cu răbdare rândul, îşi primesc banii, pe cari îi privesc lung, uitându-se nedumeriţi în palmă, căutând să scoată socoteală dreaptă din mintea, lor întunecată. Ajutându-se intre ei, răzleţindu-se departe lângă grajd, pe un trunchiu culcat dealungul gardului, fac grăm ăjoare de gologani cu mâini neîndemânatece, ca şi cum ar da cu bóbii. Femeile, cu buzele tivite, înoadă banii în colţul tulpanului, pe care-1 ascund în sân şi suflându-şi nasul cu parapon, se şterg de fustă şi ies blestemând pe poartă. Încet, încet, răfuiala se isprăveşte, oamenii pleacă, îndreptându-se fără să se îndemne, din instinct, spre crâşmă, unde în faţa sticlei cu rachiu, va isbucni nemulţumirea, în vorbărie stearpă. Curtea s’a golit. Un singur om a mai rămas 1a, fereastră.

— Neculai Boiangiu ?—- Eu conaşule.

Războiul „taiiştilor" din ChicagoN TR E două companii concurente de „t£u- xico” -uri din Chicago: „Y e llow " şi „Chek-

ker” s’a reluat războiul întrerupt de armis tiţiu l survenit acum câteva luni. Participă la acest raz boi 8.000 de taximetre. Se aruncă bombe în garaje; se strică maşinile, ziua, în stradă; şofeurii se luptă şi se omoară, căutând să atragă clienţi pentru maşinile lor; directorii companiilor inventează reciproc cele mai straşnice acuzaţiuni. Justiţia e supraîncărcată cu anchete. Garajele cer din ce în ce mai mulţi poliţişti pentru pază, etc., etc...« IM w+M *'

— Ce vrei?Ziceam că să-mi faci şi mie socoteala.Tu n’ai de luat nimic.

— Pă dă, eu ştiu?... Mata ştii.. O r i-c ’oi mai avea de luat, ori c oi mai avea de dat...

Fugi, n ’ai, nu mai pierde vremea.— Amu dac’am venit, socoteşte-mă .şi pe

mine.— Ce să te mai socotesc. Vino a l’dată. S'a

făcut noapte.—-V ă d conaşule, da fiindcă am venit...Conu Matei puse din. nou ochelarii şi des

chizând catastiful înnegrit de socoteli, de pete şi de ştersături, îi citeşte lui Neculai Boiangiu, care ascultă încordat, cu speranţa vagă de a prinde pe boer cu oca cea mică.

— Boiangiu te chiamă?— Boiangiu Neculai, săru'mâna.— Uite omule. A i rămas dator de anul

trecut cu două sute şaptezeci şi trei de lei şi cincizeci de bani. Aşa e?

— Douăzeci de lei ţi-am dat la Crăciun, aşa e?...

— Aşa-i conaşule.— A i ven it pe urmă aproape de Paşte şi

ţi-am dat patruzeci de lei, de ai îngropat fata, aşa e?

- Aşa-i conaşule.—• Face în total trei sute treizeci de lei

şi cincizeci de bani, aşa e?—• Aşa-i săru’mâna.— Amu dac’am venit, socoteşte-mă şi pe

ziua, fac douăzeci de lei; şase zile de pra- şilă fac doisprezece le i; opt zile de coasă, fac şaisprezece lei...

—- Cât ai socotit mata ziua de coasă?— Doi lei, cât s’o socotesc!— Tot doi lei?

Pinteni electrici

L A cursele din Heechniund (A ustra lia ) a fost arestat un joheu care a aplicat la pinteni, o m ică baterie electrică, pentru. a-fi stim ula ca lu l, cu a ju tooru l descărcărilo r de curent electric. Veterinarii au constatat, că aceste descărcări, pricinu iau calu lu i dureri m ai acute decât orice io r itu ră de cravaşa sau im boldire de pinteni. Calul a fost descalificat, jokeul dat in judecată, iar proprietaru l ca lu lu i elim inat din Turf.

— Da cât vrei?— Ziceam că doi şi cincizeci, cum s’o plă

tit. şi la Valea Satului.— Nu ştiu ce s'a p lătit la Valea Satului,

eu aşa am plătit totdeauna.— Ghini, conaşule.— In total ai de p iim it o sută şaptezeci

de lei, aşa e, ca sâ nu mai socotesc?— Aşa-i conaşule.— Scade o sută şaptezeci din trei sute

treizeci şi trei şi cincizeci de bani...— Da ziua dela stupărit ai pus-o mata?— Am pus tot bre, nu mai întreba. RS-— Şi două zile la îngrădit.— l.e-am pus.

Şi cinci zile cu caru.— Pus.

Ei, deacolo zece zile la bătut popuşoi...— Am pus tot bre, nu mai întreba. Ră

mâi dator o sută şaizeci de lei. Uite socoteala. Eu n’am să te înşel, nu e aşa ?

— Aşa-i conaşule.— Care va să zică, asta e. Mergi sănătos

şi caută să v ii regulat la muncă, să te plăteşti de datorie... la anu să te alegi şi tu cuceva.

— Da acu nu-mi dai nică?-— Ce să-ţi dau?— Să-mi hi dat şi m ie ceva.

— Dacă n’ai de luat.— Cum conaşule, eu să muncesc

degeaba.— Cum degeaba, mă?— Va să zică. eu la arat, eu la se

mănat, eu pis-tăt locu’ şi când la plată...

— Dacă iei înainte cine ţi-i vinovat?

— Aşa-i conaşule, da-i păcat şi de mine, c’am muncit toată vara... măcar douăzeci de lei să-mi dai.

— Nu mai dau înainte. Am tri- mis după tine deunăzi şi n’ai venit,

— Eram dus cu vaca la iarmaroc... Să spue oamenii.

— Da la îm pletit de ce n’ai venit!— Veniam, gândeşti mata că nu

veniam? Dacă’s bolnav şi mă dor selele.-.aghié mă ridic de gios... Am pus de m o călcat ursu şi tot de

geaba.— Ţi-am spus, nu mai dau. Du-te şi nu-mi

bate capul.Dă-mi zău conaşule, nu-ţi fă păcat.

- Plăteşte-te întâi ,de datorie.—■ Ardi-o-ar focul de datorie, dă-mi barem

de un rachiu... Să mă bată Dumnezeu, dacă am o chicătură. de gaz în lambă...

NEVPALGINE. . J U R I S T V I N D E C A

DURERILE de CAP

Motto: „Cumpărarea pianului e ihestie de încredere“

Garanţia cea mai deplinio oleră renumele excelent a l Ürmei

I. TRISKAexistenţă de 58 ani, cel mai ves\ tit depozit al

branşei

Reprezenfan- ful general al

cunoscutei mărci „Försfer"

CtilJI: „Realitatea"

REALITATEA ILUSTRATĂ No. 41 — 27 Octombrie 1928

to maniaţi- Iul Eüfeneí Irrivind )1 Hév- H YertfuJ din. fu i€ - / / m fl i a / /

Submarinu f francei „örtdine' /dispărut cu tot echipajul,duţiâ a aviatorului oţiera a foit (ovit de utv vai» qreffisc. - unui ScufmaT e ru jle i:

Ca în ÎOOI de nopţiUn fiu da sultan care moşteneşte odată cu tronul, un harem de 200 femei, pleacă

ia Paris ca să scape de gelozia şi intriga, care domneşte printre cele 200 pensionare.

8 _______________________________ REALITATEA ILUSTRATĂ No. i l — 27 Octombrie 1928 _____ ____________ ___

IRT M O U LAY HAM IDA, tânărul sul- lan al Marocului, vizitează actual- mente Franţa ca un simplu turist. Dânsul n’a venit cu gândul de a stu

c i l felul cum se trăeşte în lumea o cc ien ta lr , ca să aducă a p ji în ţara sa reforme mo- derniste. Se fereşte şi se ţine departe de viaţa de noapte a veselului Paris. Ceva mai mult, evită contactul cu orice reprezentantă a sexului frumos, care s’ar interesa de prietenia unui tânăr sultan în vârstă de şease- sprezecc ani.

Sidi Moulay Hamida voeşte să fie lăsat în pace. El a fugit din cauza celor 200 femei care compun haremul pe care i l-a lăsat dript moştenire tatăl său, decedatul sultan Moulay Youssef. Călătoria sa actuală, "fi datoreşte în cea mai mare p irte, groaznicei gelozii şi intrigilor care domnise în sânul haremului. Căci, toate femeile de a- colo, duc luptă aprigă, fiecare dorind să devie favorita oluială.

Necazurile au început de îndată ce Sidi Hamida. a moştenit tronul tatălui său. Ştiut este, că Marocul se află sub protectoratul Franţei, dar politica ei este aceea de a acorda — ori de câte ori este cu putinţă — deplină libertate, obiceiurilor localnice. Totuş, asupra celei mai neatinse instituţii marocane, haremul sultanului, guvernul francez nu prea avea priviri indulgente.

* * *Intr’adevăr, vechiul obice’iu, acela de a

lăsa moştenire odată cu tronul şi bogăţiile, şi femeile din haremul părintelui, apare în mintea oamenilor civilizaţi, ca un fapt cu totul de neînţeles.

Adică aceleaşi iern ii să unească două generaţii de bărbaţi — tatăl şi fiul.

Dacă s’ar ti p rmis tânărului Hamida să intre în stăpânirea baremului lăsat de tatăl său, ar li însemnat pălmuirea civilizaţiei moderne. De altfel, guvernul francez ştia că Hamida e stăpânit d;> idei moderne şi nu se va lăsa condus, de principiile vechei tradiţii.

Aşa că, guvernatorul general al Marocului, M. Steeg, luă o hotărâre drastică. Ordonă desfiinţarea baremului. Femeile care îl compun, n ’au fost întrebate, ba nici n’au fost informate măcar asupra cauzelor- care

au determinai p3 guvernator să le profaneze” instituţia.

Printre justificările acestei drastice hotărâri, d. M. Steeg a accentuat asupra faptului că acest tânăr su tan nu va fi în stare să stăpânească cum trebue şi să poarte răspunderea de patron al celor 200 do femei. Decât să domnească înlre ele discordia, mai înţelept ar fi dacă s’ar desfiinţa haremul şi i s’ar lăsa lui Hamida singura lui sultană legitimă, fiica puternicului Cadiu M. Ton

REALITATEA ILUSTRATA No. 41 — 27 Octombrie 1928 9

Inaugurarea dispensarului „Sf. Elena“

Biserica Eroilor din Sălişte

Asistenta, eşind din dispensar, după tex minarea solem nitătilor. In grup, dela stânga spre dreapta: Mitropolitul Pimen al Moldovei, d-1 Vintilă Brătianu, A. S. R. Prin- cipesa-Mamă, d-1 Inculeţ şi g-ral Nicoleanu, pTetectuI poliţiei,

A. S. R. Principesa-mamă Elena, M. S. Regele Mihai I şi A. S. R. Principele-Regent Nioolae, a scul tând discursu

rile la solemnitatea inaugurării,

O şedinţă la Cam eră

Pe banca ministerială, d-nii Duca şi Nistor. La tribuna prezidenţială, d. X. Să- veanu; d. V. Sassu, rostind un discurs şi jos, o parte din incintă.

Mitropolitul Pimen, M. S. Regele şi d-1 Vintilă Brătianu, la inaugurare Dispensarul, văzut dela intrare

REALITATEA ILUSTRATĂ No. î l — 27 Octombrie 1928

\6AAf Kîmuî?

D r.E c it fm r

VA\\v$'U’y 1 \ .nvv^ j:

ta m rn J ^ 'A

« « iM iM m ia ă l ’ S!:i i lu x á n (MidiKin* I Í1 I* *S W «S Í« »M «

S S l S K Ş Ş s S

ţ i : S Ş ; j s î "

im n i

_j p *— SfflQUTUt nasaqeríSíÜ . l'V.O'tir: 3; Hit-: ii? ii

=n5fT[KeneT dâ uîurne mnimn înainte de ‘pfei

'Irém aw t'

|k im £>üT^

REALITATEA ILUSTRATĂ No. 41 — 27 Octombrie 1928 II

12 REALITATEA ILUSTRATĂ No. 41 — 27 Octombrie 1928

Dece le plac femeilor pietrele preţioase ?Ce ne spune Miss Peggy ioyce, posesoarea celui mai mare briliant din lume

(Special pentru „R ealitatea")

, AND m ’am hotărât să cumpăr, în luna Ianuarie a acestui an. un briliant pentru care am plătit frumuşica sumă de ;iOD.O'JO dolari, n’am fost îndemnată la aceasta, de nici

una clin cauzele, care determină de obiceiu pe femei, să cumpere pietre preţioase.

Aceste cauze sunt:1. Vanitatea.2. Dorinţa de a fi invidiate de alte femei.3. Sentimentele.4. Socoteala unei bune iiivestiţiuni.Bineînţeles că ultima din aceste patru cau

ze, a făcut oarecum parte din socotelile inele. Căci, drept vorbirid, în zilele noastre, când averi imense se risipesc în jo curile şi fuetuaţiile bursei, te simţi foarte bine, ştiind că posezi într’un mic „safe,” o piatră, care oricând poate valora atât, cât ai plătit pentru dânsa.

Piatra despre care e vorba, un i dintre cele cinci pietre faimoase ale lumii a fost descoperită numai de vreo câţiva ani, în Sudul A fncei. Descoperirea aceasta, a însemnat în lumea bijutierilor, un eveniment de o covârşitoare importanţă, pentrucă o astfel de piatră n’a mai fost descoperită de aproape un secol.

Piatra e mai mare decât celebrul briliant „Kohinoor”, iar experţii au decretat-o ..unică”, graţie excepţionalei limpezimi în raport cu greutatea şi mărimea ei.

Când briliantul a fost şlei'ut la Amsterdam, s’a văzut că e într’adev ir regele briliantelor şi se potrivea numai la coroana unui împărat atotput rriic. Are greutatea ds 127 carate.

Dar împăraţi nu mai er< u iar regii în viaţă nu puteau să-şi mai permită asemenea luxuri — nici chiar regele George al Angliei, care dă mereu dovezi de simplicitate poporului său.'

De îndată ce briliantul a sosit la Londra, bijutieri din întreaga lume au plecat special ca să-l vadă. Cei mai renumiţi experţi din Paris, New York şi Madrid l ’au cântărit, încercat şi admirat, găsindu-1 neîntrecut.

Cumpărătorul a fost un sindicat de bijutieri londonezi. Acesta, după un termen de expoziţie, a oferit piatra spre vânzare. Şi s’au iv it numai doi amatori. Unul. era un

Briliantul care a costat 300.000 dollari

bogat maharadjah indian, care a oferit 111 schimb un pendantiv celebru de smarald) Vi o stea de briliante şi rubine.

Al doilea amator, a fost un mare şi binecunoscut bijutier depe Fifth Avenue din New-York. Acesta, oferi bani ghiaţă. Americanul a fost preferat şi a venit el însuş la Londra ca să-şi ia în primire piatra şi să şi-o transporte acasă, la New-York.

Eu sunt de mai mulţi ani clienta acestui renumit bijutier. In tri) bună zi. patronul însuş mă cliiamă ţa telefon şi-mi spune

— „Avem ceva excepţional de interesant să vă arătăm. Miss Jovce” . Am vizitat magazinul. Acolo, am fost introdusă cu mare

ceremonial într’o cameră secretă. Pe o masă, aşezat pe o catifea neagră, se găsia cel mai mare briliant pe care T-am văzut vreodată.

Totdeauna am simţit o mare atracţie pentru pietrele preţioase, graţie strălucitoarei lor frumuseţi. Dar acesta, era de o frumuseţe răpitoare.

Deşi un obiect atât de mic, domina totuş întreaga cameră, ne domina pe toţi câţi eram în jurul ei.

D-ra Peggy Hopkins JoyceDomnul Black (de dala aceasta nu mai

e nici un secret şi pot să-i dau numele în vileag,) care-mi prezintă piatra, surâse şi-mi zise:

— ,,Ce părere aveţi despre piatră, Miss Joyce?

— „Niciodată şi nicăeri n ’am văzut ceva asemănător” îi răspunsei eu. Şi din clipa aceea simţii imperios dorinţa să posed a- ceastă piatră! N ici o altă femeie nu trebuie s’o poarte.

Mister Black îmi povesti scurta istorie a originii briliantului, pe care o ascultam cu interes crescând şi care mă absorbi a- poi cu totul.

— „Piatra aceasta” — spuse dânsul „este un record, dar până acum nu are o istorie” .

Fraza îmi suna ameţitor în urechi şi e- coul se repeta mereu în sinea mea.

Marile briliante din lume sunt nemuritoare. Ele trăesc vecinic. Cu deosebire de perle sau alte pietre, briliantele 1111 se pot decolora sau schimba cu ceva. Aceasta le face atât de preţioase — dar şi atât de rare.

Domnul Black îm i vorbi iarăş:— „Miss Joyce” , îmi spuse el cu o voce

foarte serioasă, „numele femeei care va începe istoria acestui briliant va fi lot a- tâl de nemuritor ca şi piatra însăşi” .

„Secole de aci în colo. mii de ani în viitor, briliantul acesta va fi purtat de femei frumoase. Şi când ele vor istorisi povestea briliantului, vor spune:

„Purtat întâiu de...”Se făcuse puţină linişte. Bijutierul privea

la mine. Eu admiram briliantul. In urmi auzii o voce lăuntrică repetând refrenul:

„Purtat cel dintăiu de Peggy Hopkins Joyce!”

Mi-am dat seama că n’am la activul meu nici o faptă mare, care să contribue ea numele meu să supravieţuiască.

Aci în acest briliant magnific, expus pe masă, era norocul de a deveni nemuritoare!

— „N ic i o altă femee, căreia nu-i curge sânge regesc în vine, 1 1 ’a început vreodată istoria unui asemenea briliant” , adăugă Mr. Black.

— „Cât - Cât costă?” întrebai. Cuvinte destul de banale pentru a vorbi despre o asemenea strălucire. Dar aşa-i, toate lucrurile din această lume îşi au preţul cuvenit.

— „T re i sute de mii de dolari” , îmi răspunse bijutierul.

Trei sute de tn'i de dolari!'O avere pentru oricine şi mai mult chiar,

pentru mine.Dar la urma urmelor, ce reprezintă hanii,

dacă-i punem în balanţă cu nemurirea?Suma era fantastică, imensă, pentrucă s’o

cheltuiască o femeie p >ntru o singură piatră, totuşi.......Am s’o cumpăr” , mi-am zis,Şi mi-am îndeplinit dorinţa.

Merit oare să fiu mustrată?

Dece le plac femeilor pietrele preţioase?Am notat la început „vanitatea” şi pol

adăuga că e un la 'er cu două feţe.întâia, briliantele scot în evidenţă frumu

seţea unei femei cum n’o pot scoate nici un fel de pietre preţioase. A doua. este că posesiunea briliantelor, marchează pe femeie, ca făcând parte din lumea bogată. N ici o femeie nu doreşte să fie luată drept săracă. Şi despre nici o femeie 1111 se poale spune că e săracă atunci când poartă briliante strălucitoare.

Femeile poartă briliantele 1111 atât ca să impresioneze pe bărbaţi, cât ca să facă pe alte femei geloase. Se găseşte Î 11 asta una dintre cele mai caracteristice trăsături feminine. De obiceiu, bijuteriile femeei sunt cumpărate de către bărbat. Purtându-le, ea demonstrează celorlalte femei: „Iată cum sunt apreciată de bărbat!”

Este la fel cum fac 0 din 10 bărbaţi c-ari nu cumpără femeilor pietre preţioase dintr’un impuls al dragostei, ci din dorinţa de a arăta altor bărbaţi „cecace pot ei”.Yanilas. vanitatum....

* * *Câteodată şi sentimentele joacă 1111 rol

de seamă în preferinţa unei femei. Ku însumi, port totdeauna o brăţară de diamante. care 1111 e dintre cele mai preţioase din colecţia ce posed; o port numai pentru sentimentul care mă leagă de ea.

Bijuteriile dale unei femei, reprezintă pentru dânsa dovada concretă a ataşamentului unui bărbat. Nu voiu spune nici „dragoste” şi nici „afecţiune” , dar dovada că femeia e preferată altora, merge drept la inimă.

Şi inai departe, un briliant reprezintă pentru femee o investiţie destul de sigură. Dânsa cunoaşte prea puţine alte feluri de investiţii. U 11 briliant e cecace poate dânsa să priceapă mai bine. Unele femei sunt atât de pasionate după bijuterii, cum sunt unii bărbaţi pentru jocul de bursă cu acţiunile.

(D in englezeşte de N. L. ROTEANU)

REALITATEA ILUSTRATA No. 41 — 27 Octombrie 1928 13

Ecouri cinematografice

PREFECTURA D IN CO NSTANTINO PO - LE a semnat un contract cu o societate cinematografica, pentru a film a d iferite pei

sagii şi monumente din Constantinopole şi împrejurimi, pentru a se form a un film de propagandă.

Se vor fiice m ai multe copii, care vor fi proiectate în principalele oraşe din lume.

Lucrarea se va executa în trei luni şi va fi controlată de Prefectură şi de Touring- Clubul din Constantinopole. n n q O T O A M U R IT ! K o veste tristă pe (U care suntem nevoiţi să o împărtăşim cititorilor. Moartea i-a provenit din cauza linei răceli, care s a transformat. într'o pneumonie gravă.

A fost înmormântat la Holywood, iar carul funebru, a fost urmat de toţi prietenii şj cunoscuţii săi.

Unde mergem?L A Cinema „ Select" . vom putea vedea

frumosul film al B rig it lc i I lc lm : „Jachtul cclor 7 păcate".

'A* "A* 'X*

OINEM A „Trianon", reprezintă marele film de succes Bec/ele Beţiilor".•X- -X" 'X*

L A Cinema „C apito l" şi . , Lipscani", vom revedea pe W ilm a Banky şi Honold

Culman, în ultimul lor film : „Flacăra amurului",

-X- -X* vr

LA Cinema „Odeon" se reprezintă interesanta producţie a casei „F ox " : „ P ro - tion irii“ cu Dolores del Bio.

*X* v i' 'X'

L A Cinema „ Boulevard Pu luce" unde ' „Ana Karen ina" cu Greta Garbo şi

John tiilbert, îşi continuă succesul.

Nouile filme

Corinne Griffith, in filmul „Lady Hamilton”

Poşta CinefililorI. B. — Maria Corda, c/o The Standard

Casting Directory, 616 Ta ft Building, H o lly wood, Calif., U. S. A.

LILY A. —■ Ivan Petrovici, c/o Ilegewald- Film-Gesellschaft, Berlin S. W . 48, Fried- richstrasse, 250. Şi mai puteţi scrie şi pe adresa: c/o Rex Ingram studio, Nice. Alice Terry, c/o Rex Ingram studio, Nice. Ray- mond Kean, Gilbert Roland şi W ilm a Banky, c/o T he Standard Casting Directory,, 616 Taft Buildng. Holiwood, Calif. U. S. A.

AL. Z. STANESCU. — Clipa-fUm, C. A. Rosetti 2, Bucureşti. Tot de a/colo vă puteţi procura şi adresele d-lor Horia Igiroşanu şi Sireteanu.

ALFONS DI VALENTINO. — 1) Lya de Putty, The Standard Casting Drectory, 616 Ta ft Buildng, Hollywood, Calif., U. S. A. .Ştie numai câteva cuvinte. 2) H arry Liedtke, Saarow-Peskow bei Berlin Villa. In m ajoritatea cazurilor trimete. 3) Valentineann şi Vraca, c/o Teatru l Naţional, Bucureşti, Calea Victoriei. Cred că „Povara ” se va reprezenta până la Crăciun.

Activitatea regisorilorFIRTZ ZOREFF si EDMUND VON HAHN...

lucrează cu asiduitate la noul lor film : „Un ministru fără portofoliu". Rolurile principale au fost încredinţate artiştilor: Oscar Marion. Albert Pauling, Róbert Garrison, Betty Bírd şi Héléne de Muenchofen. F igu raţia e form ată din 600 de prsoane.

RALPH BLOCK......fa

11 REALITATEA ILUSTRATA No. 41 — 27 Octombrie 1928

După ce sji-a. form at educaţia în acest sens panii la măsura de a-şi putea stăpâni toate slăbiciunile, şi după ce s’a convins că. a găsit lin iştea sufletească, despre care au vorbit toţi conducătorii şi învătătorii diverselor religii, fie că se numeau Christos, Moise, Budha, Francisc sau Augustin, — care se împăcaseră cu divinitatea, rezistând ispitelor, — a început să înveţe pe alţii.

întâi a încercat cu succes să demonstreze unui cerc restrâns de prieteni, prin ce metode de credinţă şi acte de voinţă; prin ce fel de viaţă şi auto-sugestie se pot înlătura din viaţa de toate zilele, greşelile şi slăbiciunile şi cât de puternică este mulţumirea sufletească a acestei liberări de cele lumeşti.

Prieten ii s’au înm ulţit mereu, s'a format > comunitate şi dintr'o comunitate, sau format m ii şi m ii de elevi, urmaşi, credincioşi. N ici lor nu le spune Krishnamurti alt- ■i va, decât acelaş lucru ca şi prietenilor săi, acelaşi sfaturi pe care le-au predicat

Krishnamurti cu turban

toţi învăţătorii şi capii religiilor, din toate părţile lumii.

Pentru ca să se poată stabili un contact, permanent cu massa credincioşilor, a trebuit să se înfiinţeze o aşa numită centrală, de unde cuvintele şi sfaturile lui Krishnamurti să poată ajunge la prietenii săi.

Olandezul van Pallandt, — care şi-a găsit vindecarea sufletească în învăţăturile indianului, — dărui tânărului său învăţător întrega lui avere (castelul şi moşia) pentru ca baza. exterioară a nouei religii, să poată fi stabilită.

Aci, unde se adună toate firele conducătoare, petrece Krishnamurti câteva luni de vară pe an, în cercul a cca. 50 de prieteni intimii, cărora le predă învăţăturile sale.

Întregul cerc de prieteni, care aparţine a - tâtor naţiuni, confesiuni, r cupaţiuni şi ştia-, turi sociale, trăeşte in măreţul castel, în- tr'o sistemă completamente spartană; chiar eu, particularul şi musafir, trebuia să-mi curăţ zilnic camera personal, ca şi hainele şi ghetele, să-mi servesc la masă singur mâncarea. într'un cuvânt să renunţ pe câteva săptămâni la orice fe l de serviciu străin. Alcoolul, tutunul şi carnea, nu sunt întrebuinţate niciodată. Ziua începe de o- biceiu cu o meditaţiune comună, în majoritatea cazurilor sub conducerea vestitului teosof Jinarajadasa. In plimbări lungi, singuratice prin splendidele păduri înconjurătoare, e levii îşi asumă învăţăturile maestrului. In luna August a fiecărui an, se organizează un congres anual, pe câmpia în-

Krishnamurti ţi teosofa Annie Bessant, pc peronul gării din Los-Angeles

Un nou M essia? ! ? ! S ceptic ii si realiştii secolului, nostru, au zâmbit îngăduitori, şi nu. notat poate pe o foită de carnet, mica in form aţi inie verbalii sau a, ziarului.

Messia zile lor noastre ar f i poate ac, l, care ar descoperi marea taină, a lu i „perpetuului m obile“ . Aşa cel pu lin declară marea m ajoritate a savanţilor.

..Acela care ne-ar da pâine'1, răsună tunetul vocilor acelora cari muncesc sub diverse forme....

Şi to tu ş ! ! Messia s'a născut, trăeşte, îm parte cuvântul său mdngdetor şi câşt’gă pe zi ce trece, no ui adeziuni la credinţa sa. a- deziuni provenind din toate straturile sociale... Aşa afirm ă teosofii. noul nume al. astro log ilor şi v izionarilor moderni.

K R IS H N A M U R T I! Un nume care a trecu i de m ult graniţele continentelor, vlăstar al Ind ie i mistice, despre care întreaga omenire a vorb it cu teamă, admiraţie sau indiferenţă.

Faim a lu i a crescut din ce in ce. iar curiozitatea am atorilor de senzaţional, a mers până acolo, încât l-a încon ju ra t cu o gardă, pentru ca interesul pe care-l suscită persoana sa, să nu fie alterat cu n im ic.

Cunoscutul scriito r englez Rom Landau, deşerte în cele de m a i jos, o vizită, de câteva

* * *

T EOSOFA Annie Bessant, împreună cu Charles Ledbeater cunoscutul savant şi ocultist englez, au prim it la începutul a-

eestui secol o înştiinţare „d ivină", cum că micul indian Krishnam urti ar fi capabil în- tr'un v iitor apropiat, să reînvieze în timpii K le noastre de credinţă materialistă, legile religioase şi etic(> ale trecutului. Ca urmare la ace;'sta, micul indian, a fost suuus unei educaţiuni desăvârşite; parte în India, parte în Anglia, în casa contesei De In. W arr. A frecventat deasemenea universităţile moderne, în special la conferinţe de literatură, istorie, limbi şi artă. Totodată şi-a asumat cunoştinţe foarte vaste în domeniile ocultului din Răsărit, şi Apus. Cea. mai înaltă ţintă a tânărului şi misticului intelectual, a fost să-şi impue cu toată sinceritatea sufletească, principiile etice aşa cum sunt predicate de toate adevăratele relig ii. Cu toate, că din cea mai fragedă tinereţe, a fost, un om religios, şi-a menţinut totuşi libertatea, neadaptându-se nici unei religii, ci s’a. străduit să caute adevărul din ele, dela originea lor. fără a se interesa insă de forma exterioară şi de ritu l în care este practicată.

In decursul anilor, tânărul Krishnamurti, căută cu tot dinadinsul şi — după a firm aţia lui, —■ izbuti prin marea putere de voinţă pe 'Care o posedă, •j mistică, cunoscută numai de ei. au putut sâ rezolve probleme care rămâneau tăinuite m arilor massé. Unii le rezolvă prin intuiţie, alţii prin telepatie iar alţii prin metode o- bişnuite, mai cu seamă prin contactul cu diferite ştiinţe şi maeştri, cari locuesc de obiceiu în răsărit.

REALITATEA ILUSTRATA No. l\ — 27 Octombrie 1928 15

Clădiri subterane uriaşe

E enigmatic dar şi simplu. După atâtea cutremure de pământ distrugătoare, în Japonia cea modernizată de jumătate secol, s’a ajuns la ideea, că nu există alt mijloc, de a avea clădiri mari cu mai multe i'taje .asigurate îm potriva prăbuşirii, decât construirea lor na in sus, ci în jos, sub nivelul pământului. Se pot clădi astfel case, cu orişicâte etaje de subsol, în care iarna va fi cald şi vara, răcoare. La Tokio s’a şi pro-

ectat construcţia unei clădiri, după acest sistem. Casa va avea 80 de etaje subterane şi se va construi cu un calcul foarte orig inal, pentru ca mai târziu, să se poată adăo- ga alte câteva „eta je ’’ . Scheletul casei va fi de oţel. „Celu lele” vor fi formate din ziduri de belon. Casa va avea aspectul unui cilin dru, adânc de 350 de metri. Un tub uriaş cu un diametru de 25 m., diametru, va servi acestei „c lăd iri" subterane, drept m ijloc de comunicaţie, fiind ocupai, de ascensoare, ventilatoare, oglinzi măritoare, pentru a furniza până în fund, lumina puternică a

soarelui, etc... Tot pe aci casa va fi prevăzută cu telefoane, radio, electricitate şi alte amenajamente. Construcţia va necesita de două ori mai puţin timp decât în cazul când o astfel de construcţie s’ar ridica în sus. P lanurile sunt datorite arhitectului Mi- namoto şi costul clădirii e calculat la 25 milioane dolari.

Proectul acesta a. fost întâmpinat cu neîncredere .şi cu zeflem ele; dar si cel dintâi Metropolitan, fusese primit, tot cu glume şi batjocura.

Defilarea cavaleriei turceşti, la serbările ă'.n Constanti- nopol, la 6 Oct. c.

Krishnamurti, la m ijloc, în grup cu ajutorii săi, predicând în săptămâna congresului anual, la Ommen.

linsă, unde vin zeci de m ii de credincioşi şi curioşi din toaite părţile lumii, adăpostindu- se sub corturi de cauciuc.

Timp de o săptămână, ascultă conferinţele ocultiştilor cunoscuţi, teosofilor şi f i lo zofilor şi în fiecare seară, aşezaţi în jurul unui foc aprins în m ijlocu l unui luminiş, ascultă cuvântările im provizate ale lui Krishnamurti.

Lagărul din Ommen şi castelul din lierde, reprezintă centrul de acţiune european, al indianului. Toam na pleacă la Adyar (Ma- flras) India, unde organizează un congres asemănător, pentru credincioşii indieni şi asiatici. Prim ăvara pleacă în California. A-

proape de Los Angeles, în valea Ohay-Val- ley, se adună e lev ii şi credincioşii am ericani la un congres săptămânal.

* * *ACĂ fapte au confirm at ipotezele f i a-

firm a tiun ile cred incioşilor săi, este o problemă care nu se poale deslepa in aceste coloane.

Totuş, un lucru este c e r t : acel care stă de. vorbă cu noul Messia, constată că are in fata sa un om, cu o putere extraordinară de sug est e şi de gândire. ? i contrar tu turor vech ilor p red ica tori ai re lig iilo r, ■ Krishnam u rti nu este un duşman al progresului

Castelul Eerde din Ommen

modern.l 'n marc num ăr de oameni politici, ar

tişţi. şi savanţi, se num ără prin tre prietenii lui, mai m ult sau mai puţin devotaţi, si este însuşi un aderent al sportu rilo r moderne, ch noscdndu-le in m ajoritatea lor, şi jucdndu-le in parte ca amator, de exem p lu : tennis. golf, autom obilul, motocicletă, călăria, etc.

Generaţia viitoare, îşi va da seama, dacă învăţăturile noulu i Messia vor da roadele aşteptate. Până atunci, m ateria lism ul avid domneşte şi nu poate f i evacuat atdt de re pede din c'.tadela, in care s'a fortifica t.

(In româneşte de L. M.)

Un grup de evzoni, la expoziţia din Salo nic. (Foto T. Biciolla).

16 ftE A L lT A ÍE A ILUSTRATA No. 4Í — 21 Octombrie iá'ÍŐ

PR E SA , ca deobicehi la datorie, in terv ie ivea iă pe concurenţi. Lam ijloc redactorul sportiv o,l „R ea litd lii ilustrate". O nouă sa'ă de tennis, de p roporţii rem arcabile a fost inuuuuruUl de curând la B erlin■

Camoionatele internaţionale de tennis Săptămâna sportivăSJTA G IU N E A se apropie de sfârşit. Canti- g) tativ, desfăşurări mai modeste de spectacole. In schmb, consistenta disputelor, In vederea bilanţului de toamnă, crează, calităţi mai superioare.

-v: * «•

PR E ZE N ŢA pe program a echipei din Bulevard, în luptă pentru întâietate, cu excelenta form aţie a!b-albastră a harni

cilor macabişti, creiază totuşi un spectacol cu totul d iferit: pe arena din Dudeşti, asistenţa mai numeroasă ca de obiceiu, înflăciW rare mai aprinsă şi tendinţe mai hotărâte 3pre rebeliune. După un spectacol rar de foot-ball, dar tot atât de puţin des ca galerie, graţie conducătorilor teamulud din Dudeşti, jocul se term ină cu 3-1 pentru Juven- lus, fără a se înregistra scandalul scontat de ciorile nerăbdătoare de a înhaţă în pliscul lor hrăpăreţ, dezordini pe arena Maca- bilor.

Olimpia, conform aştptărîlor dispune lesne de Unirea Tricolor cu 4-0.

Venus, contrar prevederilor, obţine numai 1-0 în faţa echipei univrsitare care opune în defensivă o dârză rezistenţă.

CLUJ: România-Muncitorii 7-1, Haggibor-C. F. R. 1-0.

ORADEA: Stăruinfa-Crişana 1-1.ARAD: Gloria C. F. R.-Tricolorul 4-1.TIMIŞOARA: C. A. T.-Chinezul 2-0; T. M.

T. E.-Banatul 1-1; Politechnica-C. S. Jimbo- lia 0-0; Fratelia-Rapid 4-1.

REŞIŢA: U. D. R.-Kadima 3-0.SIBIU: Amateure-H. T. V. 1-1.CRAIOVA: Oltul (Slatina)-Fulaerul 8-0;

Rovine-Grivifa-Fulgerul 1-0.

P O U L IE F F , în m atekul cu dr. Luppu.

Conform tradiţiei, surprizele nu au întârziat să creeze diversiunea de rigoare. Astfel în ún sfert de finală, tânărul Botez elim ină pe vechiul as San Galii. Sem ifinala dintre Poulieff şi dr. Luppu părea dinainte ju cată. Faim a „doctorului” răpea orice speranţe jucătorului tecerist. Faptul s’a confirm at în tocmai după primele două set-uri pe care Luppu şi le adjudecă lesne. Prim ele jocuri din set-ul următor revin tot arădeanului. Spre surprinderea generală, Pou lieff recuperează si după însuşirea acestui set, ob ţine şi pe celelalte două şi în acelaş timp şi maitchul.

Stănescu este învins de Botez prin w. o. astfel că fina la opune pe Botez lui Poulieff. Este suficientă această calificare pentru a considera pe tânărul Botez defin itiv etalat în rândul modest, al m arilor vedete. Mat- chul susţinut însă, ne face a crede că această apreciere, deşi superlativă, este în fond insuficientă. Botez, cu elanul specific vârstei, dar cu o considerabilă doză de calm, şi precauţie. incompatibile de sigur cu cele douăzeci de prim ăveri ale pensionarului tecerist, îşi înscrie la activ primele două set-uri, cü 6-0 şi 6-3. Plăpând în lovituri din cauza linei construcţiuni fizice nedesvoltate, suplineşte această lipsă musculară printr’un a- bil plasament al m ingilor pe terenul advers.

Mai rezistent şi mai dibaci, datorită unei practici îndelungate. Pou lieff obţine printr’un uriaş efort celelalte jocuri, învingând în „best of fiv e ” , nu fă ră a întâmpina totuşi o dârză rezistenţă.

In vederea finalei pentru Cupa Cămără- şescu, între clubul „Hellas" (A rad) şi „T. C. R.” (Bucureşti), dr. Luppu realizează o strălucită revanşă contra lui Poulieff, în trei set-uri, atribuind primul punct clubului său.

Matchul între Doerner (H.) şi Botez (T. C. R.), suscită un deosebit interes. 'După diferenţa Luppu-Poulieff-Botez, v ictoria concetăţeanului doctorului, apare certă. Cu 11-9, deci 20 games-uri, el îşi adjudecă în adevăr un set. In al doilea însă* regularitatea, matematică şi calmul lui Botez aduce egalarea cu 6-2. A l treilea, este un aprig duel, în care forţa drive-ului lui Doerner se zdrobeşte de tenacitatea adversarului. Arădeanul obţine 9-7. Din cauza întunericului matchul se cdn- tinuă a doua zi.

Botez dovedeşte că este un „best of three player“ prin excelenţă. Cele două set-uri îi revin cu uşurinţă cu 6-3, astfel că rezultatul în cupă este 1-1. In dublu, Luppu-Doerner, înving cu 6-3, 6-3, 6-4. Deci 2-1 pentru Hellas.

Celelalte două „sim ple” se împart: Poulie ff învinge pe Doerner şi Luppu pe Botez.

La simplu doamne, în internaţionale, d-na Schlosser, a învins pe d-na Florescu.

In proba de dublu d-nii Luppu-Doerner dispun de Poulieff-Krupenski.

D-na-Patterson-Mac. Veagh se clasează prim ii în dublu mixt. A. VOGEL

A de obiceiu, sezonul de tennis a fost încheiat în Capitală, cu un spectacol grandios, Elegantele court-uri ale

„Tennis Clubului Rom ân’’ din strada Carol Davilla, au fost teatrul desfăşurării compotiţiunei internaţionale a României, şi al disputării matchurilor pentru Cupa Că- mărăşescu.

In campionate şi-au dat adeziunea, rachete consacrate din ţară, precum şi jucători

AL. BOTEZ, finalist în cam pionatul inter naţional al României, a învins pe Doerner (Arad).

străini ca Mac Veagh (Am erica), dr. A lbrecht (Viena).

Jucătorii cehoslovaci Jan Kozeluh, Male- cek, Zaoralek, au declarat forfa it în urma indispoziţiei primului, astfel că şi întâlnirea proectată Cehoslovacîa-România, a fost contramandată. Dintre băştinaşi, prezenţa lui Poulieff, Botez, dr. Luppu, San Galii, Doerner, Roman, Rossetti şi Krupenski, asigură cu prisosinţă reuşita concursurilor. T im pul a ţinut şi de astădată să dejoace cu ca- priciile-i periculoase, toate aşteptările. După partidele elim inatorii, o ploae abundentă a provocat o pauză forţată de două zile, ceeace a avut darul ca u lterior numărul redus al spectatorilor să fie dim inuat în semifinale şi finale, la lim ita minimă. Publicul nostru nu concepe încă, că sportul alb oferă a- celeaşi palpitante emoţii şi prezintă acelaş interes, ca şi o dispută de foot-ball.

REALITATEA ILUSTRATA No. î l — 27 Octombrie 192â 17

O faimoasă echipă de baseball

SÂN GALL1. fost cam pion naţional al R omâniei, unul din veteranii sportu lu i alb.

Citiţi„RADIO"

Jurnal pentru vu lgarizarea radiofoniei. Cuprinde articole. îndrum ări, sfaturi, in for moţiuni si p rogram ul pe o săptămână în a

inte a tu tu ror post u rilo r de em isiuni.16 pagini m ari 6 lei exemplarul■î i — mm mm

„REALITATEA ILUSTR ATĂ” REDACŢIA ŞI ADM INISTRAŢIA

Bucureşti, str. Sărindar 9 Telefon 366/67

PREŢUL ABO NAM ENTULUIPe un a n ...................................... Lei 300Pe e jumătate a n ................................ 160Pe trei lu n i ...................................... » 85

PENTRU STRĂINĂTATEPentru America ................................. 800Pentru Cehoslovacia şi Jugoslavia. „ 360

Director redacţional NIC. CONSTANTIN

Cereţi la librării şi principalele chioşcuri de ziare :

Marele roman popular

CUZA-VODAO Perű com plectă deVASILE POP

Un elegant volum ds 400 pag niP re fu l Lei 1O0

DÂM aci fotografia uneia dintre cele mai • faimoase echipe de baseball din A- merica. Este echipa femenină din oraşul Mexico, care poartă numele „A lijadores” .

Echipa a fost fondată de către o studentă dela universitatea din Kansas. Aceasta a iniţiat înlâiu pe tovarăşele sale în acest sport, apoi a format echipa şi ln urmă a pom it în căutarea de matchuri.

I)ar cum în Mcxico-City, nu se găsia nicio altă echipă femenină de baseball, căpilă- neasa ..Alijadoreselor” s’a văzut nevoită să înfiinţeze o... a doua echipă, cu care să se poată măsura. Şi aşa, sportivele şi-au însuşit toate subtilităţile jocului şi au pulul să se măsoare cu echipele bărbăteşti. Astăzi. cele mai multe victorii sunt repurlale de echipa femenină. Marea nemulţumire a acestor sportive este însă, că nu prea se găsesc echipe feminine potrivnice. Pe acelea bărbăteşti sau mixte, sunt obişnuite să le bată.

Actualmente, incidental, cea mai reputată echipă feminină din Statele Unite, este a universităţii din Kansas. Aceasta, aflând d 2 succesele „A lijadores”-elor mexicane, le-au provocat la un match, care încă n’a fost lixat. Dacă echipa mexicană va accepta, va face cu ocazia acestui match şi un turneu de exibiţii prin Statele Unite.

Contrar echipei universităţii din Kansas,

ele joacă pentru bani. Membrele fa re compun echipa, sunt cointeresate în pierderile sau câştigurile matchurilor. Pe când la noi o asemenea echipă?

c/coclÂx1 c b r o -J ^ c z g g u t u & o l

Q d -/V? >4 4

< » J c J O X i & i ' Q*r6z olt Qt ferr-ma.

pwi/xusqj ĵ íc íí£z. S iaitiG ju. C nűtujirie.

Q a q£zaj-( sŜ jLTué" cloOjojCtC ruusrxouj o i u a z i cu stu-

c iit ecA ühccSznia.: (-Irirz . jx masvzru, 7rx- cLct r4j-Ca£z. edc.

Qcĵ rruriSz jtuxxjEzl jrjnJt pr&oLoJa.

Frirx. ronolanMS. aurifejP

18 REALITATEA ILUSTRATĂ No. 41 — 27 Octombrie 1928

Uea zâmbeşte..,Idealul negru

faco femeia ca să fie la modă? S'a supus unor torturi mult mai mari, — fată de care rechizitele inchiziţiei spaniole par simple jucării — (am intim doar corsetul), spre a căpăta un ncu farmec, real sau închipuit.

Nu şl im. dacă moda oacheşă va prinde şi la noi. In orice caz ,de-ar fi aşa, un adm irator eminescian al noului tip de femee, va trebui să modifice celebrele versuri, cam în felu l următor:

Atât de oacheşă, te-asameni.Cu o castană din copac.Nu m ai eşti înger prin tre oameni.Eşti ca o cioară, ca un drac.

Sub încreţi reu .scurtei r o c h ii;Răsar genunchii, tăi b ronza ţi;S'atârnd sufletu-m i de ochii.Cei p lin i de dor şi de nesaţ.

O vis ferice de iub ire ,Mireasă blândă din poveşti.N u m ai zAm bi! A ta zâmbite.Mi-arată, cât de neagră eş ti!

Cât poţi cu-a farm eculu i noapte,Să tu rbu ri tra iu l meu pustiu !Cu braţul tă u ; cafea cu lapte;Cu tenul tău şoco la tiu !

Deodată trece-o frământare.Pe 'ntunecatul tău obraz.Asculţi... şi-auzi ca o chemare Ecoul m uzicei de jazz.

Te d u c i! Şi-am înţeles in fine.Să nu mă ţin de pasul tău,Că-i lilack-Bottom , si n v -l joc bin». Mireasa sufletu lu i m e u !

Că le-am. zărit — de bună seamă — E vina mea, şi nu in i-o iert... Spăşi-voi visul de aramă,TinzAndu-m i dreapta, in deşert.

S'o să-mi răsuri ca o icoană,A Josefinei. tuciurii,Ţinând în mână o banană...Unde te duci? Când ai să vii?

DUDUIA GRĂDINĂRITA

Se mută— Aduceri

lumea!aminte —

Vanaţiuni pe aceeaşi tem?

T ENU L fraged, roz şi alb, idealul bu- nicelor şi al m am elor noastre, slăvit de poeţi, admirat în societate, nu mai este modern, l'rea mult a dăi

nuit culoarea trandafirilor .şi a crinilor, pe obrajii femeii. Eva etern schimbătoare şi totuşi mereu aceiaşi, — căci toate variaţiu- nile le brodează pe una şi aceiaşi temă: cochetăria. — a. adoptat nuanţa şocolatie, ca ultima exigenţă a unei temei „bine” .

Bine înţeles, că Iosephine Baker a dat, primul imbold. Dar pe când dânsa se strădueşte cu succes, să dea tenului său o culoare din ce în ce mai palidă, parizienele se transformă cu încetul în negrese. Vara idealul era. uşor de realizat şi sănătos! Ra

zele ultraviolete la plajă, în altitudinea munţilor, aveau g r ijă de bronzarea! pielei. Dar vai! Odată înapoiate între zidurile oraşului, franţuzoaicele au constatat cu regret, că pe zi ce trece — asemeni lui Asra, eroul lui Ileine, — devenau tot mai palide.

Jale mare! Pudrele şi cremele şocolaîii nu erau suficiente; o sărutare, o buză indiscretă, şi pe feţele spoite cu ocru închis, se iveau pete albe, suspecte... Noroc că există o ştiinţă a chim iei! Datorită ei, parizienele au acum un preparat garantat, care nu iese nici la spălat, cel puţin în primul timp. A- plicarea lui e cam complicată şi necesită a- jutorul unui specialist, cosmetic. Dar ce nu

PROLOG

(line n nopţi albastre mute.Va privi în ochi-mi m uţi?Când tu n’ai să mă ’mpru-wi/(i,Cine-o să mă impruWMie,In aceste vremi tem ute?

IO V E S TE

Mut, privesc în depărtarea.Tain ică necunoscuta Si-o senzaţie plăcută, îmi. inundă, cugetarea,Că şi. gândul m i se mută,M unţii, vânturile, marea Ce le-a ’nm orm ăntat uitarea.

Si am in tirile deşarte, îm i vorbesc de vrem i trecute.De clip ite dulci, plăcute Când citeam, ca în tr 'o carte In p riv ir ile ei mute, liob al negrăitei arte,Ce mă transporta departe.In ţinu tu ri rec i şi mute.

Când pătrunşi de vraje sfântă.Negrăită şi tăcută.N o i priveam cum se sărută,Păsărelele ce cântă.Noaptea ’n liniştea cea. mută Si- în suflet ţi se. 'mplăntă.Vraja, tainică şi sfântă...

Când prin roza. risipire.— Presim ţind că-m i vine rândul, — l-a m spus hym nuri de m ărire.P r in albastra învră jb ire,P lin de dor şi feric ire S i-i ceream în rătăcire Doar o clipă de iubire.Dar ea. 'm.i spuse: — Mută-fi gându l!

Ş i cuprinşi de feric ire Ş i d orin ii nestrămutate,Locurile de 'ntâ ln ire.

P line de singurătate,5 ii l)e delir şi voluptate.

Tot mereu c'un plan subţire.Tot mereu au fost mutate.

în tr 'o seară când fiinţa Dragă, sta să mă sărute.Văd c'apare tat'şu. iute Ş i-i citesc in ochi dorinţa Şi 'n figu ra lu i voinţa C'ar vrea fă lcile să-mi mute.

Deşi tonuul său m ă puse.La o mare depărtare.Totuşi, pân' să am scăpare Babalâcul şi. ’ncepuse,Verbul, a muta-mutare,Poarte dur şi foarte tare...

Ce să spun. dom nul Năstase N'avea g rije n ic i de gloduri.Şi dedea in in ii de imoduri Că şi coastele-m i mutase Cu bastonu-i plin de noduri Şi. eu stăm de lemn-Tănase !

M i-am intesc că. n noaptea ceea,— Cea mai tristă dintre toate, — P lin de vânălăi pe spate, Blestemam de foc femeea Şi. plângeam la odiseea, llu in e lo r trapremutate.

Azi, priv ind în depărtarea Tainică, necunoscută,O senzaţii• plăcută,Im.i inundă cugetarea.Că. şi gândul m i se mută.

ION PRIBEAGl

REALITATEA ILUSTRATA No. 41 — 27 Octombrie 1928 19

Jocurile „Realităţii ilustrateJoc No. 1 „ITALIA" (cuvinte încrucişate)

(15 puncte) de GEORGE CAISERLIU-Bacău

1 DIRIGEABILUL.Orizontal: 1) Şeful expediţiei dirigeabilului

„Italia”. 2) Ilustru explorator suedez, plecat in căutarea generalului Nobile. 46) Deschiderea chirurgicală a pântecelui art.). 4) Sistemă ce servă a oprima. 5) Captiv. 6) Lăsarea unei substanţe pentru câtva timp într'un lichid. 7) Felinar (mold.) 8)Omenească. 9) în chisoare (fam.). 10) Picătură. 11) La joc de cârti. 12) Nume ce geerm anii şi s lavii dau românilor. 13) Fiinţă. 14) Notă muzicală. 15) Listă. 16) Prepoziţie. 17) Pronume. 18) Epocă remarcabilă. 19) Notă muzicală (inv.). 20) Măsură de timp. 21) Poftim . 22) Rugăminte. 23) Oală (mold.). 24) An im ale care se hrănesc şi cu vegetale şi cu carne. 25) Stofă de mătase din care se făceau anterii. 26) A semnala. 27) Două litere din „Kabu l” . 28) Greşită. 29) Cămăşi de rafturi ale cailor dom neşti (od.). 30) Storc (farm.). 31) Rudar. 32) Animale ce trăesc la pol. 34) Nume masculin.

Vertical: 1) Rege în Chaldeea (606-562 a Chr.). 35) Lucrare literară. 36) Plantă. 37) Podiş. 38) Preţul chiriei. 39) Vară (franţuzeşte). 2) Interjecţie (mold.). 40) Chimist german descoperitorul legei isomorfismului (1794-1863). 41) Apuc (inv.). 42) Cel ce dăru- eşte prin act public. 43) Cercetare abstractă. 44) Notă muzicală (inv.). 45) Neprieln ici. 5) Lăcomia de câştig (fig.). 46) Oală (inv.). 4?) Insă. 48) Soţia lui Avram . 49) Verigă. 51) condica boerilor. 52) Gratulaţiune. 53) Cifră

romană. 54) A v ia tor italian plecat cu A- mundsen în căutarea lui Nobile. 14) P rovocat. 55) Astronom danez. 56) C ifră romană. 57) Cari nu conţin nimic. 58) D iviziune de timp. 59) Epicop din timpul renaşterei. 60) A cârmui. 61) Celebru explorator a regiun ilor polare. 62)0xid de calciu (inv.) 63) Zeu domestic. 64) Pronume. 27) Numeral. 65) Po por. 66) Numeral femenin.II n a c e l a .

Orizontal: 1) Macaz. 6) Pronume. 3a) P lan tă aleasă. 8) Negustorie. 24) încheietura braţului. 25) Domn (la Poloni). 26) F luviu (inv). 27) Plantă. 28) Fiinţă. 29) Fluviu. 30) L iteră grecească (inv). 31) Ţinut în America. 32) Pronume. 33) L iteră grecească. 34) Val de pânză. (Tr.) 35) Pronume. 36) Interjecţie. 37) Unguent. 38) L iteră grecească. 39) D iviziune de timp. 40) Oraş în Peru. 42) Campioni. 43) Măsură fictivă. 44) Transilvan ia (abrevia- ţiune). 46) Lac în Sudanul oriental (inv). 47) D iviziune de timp. 48) A lt nume dat Cumanilor. 50) D ivin itate egipteană. 51) Pronume. 52) Conjuncţie. 53) Pronume. Dela I— II şi dela I I I— IV dă o frază ocazională relativă la revista „Realitatea Ilustrată".

Vertical: 1) Birlic. 2) Pasăre. 6) Epocă rem arcabilă 7) Notă muzicală. 4) Pronume (inv). 5) Negatiunea oricărei credinţe (filoz).8) Condu. 9) Campion. 10) Două tabere. 11) Orgă portativă. 12) Auxiliar al viitorului.13) Şi. 14) Poznă (mold). 15) Loc destinat e- xercitiilor artileriei. 16) Cetate tare în Ru

sia. 17) Inginer şi silvicultor danez. 88) A creia prin cugetare. 19) Supărare. 20) Desluşit. 21) Treculă alimentară. 22) Ţară situată la polul nord. 3 b) Aparat sburător. 24 a) Aerostat. 25 a) Armă. 27 a) Apucătură capricioasă. 30) Podiş asiatic, (art.) 29 a) Ceasornic (mold.) 28) Aventurier englez născut la Oakham .39 a) Zână. 41 a) Snop conic de in. 45) Tot ce se plantează. 49) Eden.III PĂM ÂNTUL

Orizontal: 1) Acei cari deplâng soarta nenorocită a altora. 14) Numele aparatelor zburătoare. 21) Vasta întindere unde a e- şuat planul lui Nobile. 22) Massă de aburi. 24) Ţinut în A frica de nord. 25) Lucrare l i terară. 26) Secol. 28) L iteră grecească (inv).29) Articol. 30) Descompunerea unui tot în părţile sale. 33) Indiferenţă (fig). 38) Stâlp. 39) Cameră de culcare (mold). 40) Unguent pentru unghii. 41) Interjecţie (mold.) 42) D ivinitate egipteană. 43) Măsură fictivă.

Vertical: 1) Cel ce lucrează cu alţii la o operă literară. 2) Două litere. 3) Pronume.4) Adio. 5) Opus polului nord. 6) Pronume.7) Pronume (inv.) 8) Notă muzicală. 9) Cel ce inventează maşini. 10) Târg (abreviat).11) Interjecţie. 12) Notă muzicală. 13) Originea lui Nobile. 14) Atlas geografic. 15) Pre poziţie (inv). 16) A reînoi spre a îndrepta.17) Stimat. 18) Tocm ai ceeace i-a lipsit lui Nobile la înfăptuirea planului său. 19) M ăsură. 20) Două litere din „av id “ . 23) Râu în Rusia. 25 a) Extrem itatea pământului. 27) Tablă de materie. 31) Soi de şarpe. 32) Notă muzicală. 34) Conjuncţie. 35) Fibră. 36) P a truped din Peru. 37) Funcţionar C. F. R. Joc No. 2 de cuvinte încrucişate

(10 puncte) de CONST. MASSU1 2 3 4 5 6 7 8

3 IO I I 12

13 m14 ■ 1516 17 ■ 18 ■ 19 ■ 2021 22 Ü ■ ■ 23

24 ■ 25■■■■■■■

26 ” 1 28 ■ 29 30 3132 n ■ ■ 33 3435 ■ 39 ■ 37 38 ■ 3940 a 41 42 ■ 4344 45

1 46 4743 49

Orizontal: 1) A rie muzicală. 5) Care conţine multă apă. 9) Sulfură de fier. 11) A lip it.13) Campioni. 14) Vagabond (fig.) 15) P re poziţie. 16) Crustaceu. 18) Interjecţie. 19) N oroi. 20) Protoxid de calciu. 21) Ce aparţine unei provincii greceşti. 23) Defect (fig.) 24) Roman de Chateaubriand. 25) Mângăie. 26) Tot una. 29) Explică. 32) Sentiment. 33) Somn letargic. 35) Meteor. 36) Pofim . 37) Umed. 39) Cracă) 40) Măsură agrară .41) Mişcător. 43) Zeu. 44) Un fe l de mei. 46) Geniul răului la Perşi. 48) Instrument al zugravului. 49) Ivit.

Vertical: 1) Dorita (fig.). 2) Lucrez pământ.3) Interjecţie. 4) Pieptul cămăşii (mold.) 5) Părticică din corp. 6) Pom fructifer. 7) Dâr- motiu. (Bot). 8) Mâncare din legume. 9) Fruct. 10) Râu în A frica. 11) Provincie grecească. 12) Teritoriu. 17) Astrolog. 20) Cel ce vânează. 22) Conjuncţie. 23) L itera grecească. 26) Ucidem. 27) Conjuncţie. 28) Localitate în România. Numele roman al Oltului. 30) Macaz. 31) Necăjit. 32) Imperiu în Asia. 34) P ictor român. 36) Parte a feţei. 38) A pofti cu ardoare. 45) Cilindru. 42) Ordinea cerem oniilor unui cult religios. 45̂ Pronume. 47) Notă muzicală.

Deslegările jocurilor se primesc la redacţie până la 10 Noembrie cor. Fiecare joc acordă deslegătorului un număr oarecare de puncte. Cel care obţine număiul cel mai mare de

I puncte, prin deslegarea celui mai mare număr de jocuri, din numerile 37, 38, 39, 40 si 41, va primi un premiu de 1000 lei. Premiul al doilea e de 500 le i ; premiul al treilea 300 leL Următorii şapte deslegători primesc câte un volum din operile autorilor renumlfL Deasemenea vom publica numele tuturor deslegătorilor. Premiile se vor distribui la 20 Noembrie 1928.

>

REALITATEAA N U L II, No. 41

27 Octombrie 1928 M l U I S l t r â l M l 2 0 P A G I N IApare SâmbăU

Sentimente asemănătoare: expresii diferite(Foto F irst National) Atelierele „A d e v e r u l ». a