Lastarul, Mugurele, Modificarile Lastarului.

download Lastarul, Mugurele, Modificarile Lastarului.

of 11

description

LASTARUL, MUGURELE, MODIFICARILE LASTARULUI

Transcript of Lastarul, Mugurele, Modificarile Lastarului.

UNIVERSITATEA TIRASPOL DE STAT DIN MOLDOVAFacultatea Biologie cu aprofundare in sanologie.Catedra Biologie si Chimie

Referat.Pe tema: LASTARUL, MUGURELE, MODIFICARILE LASTARULUI

A elaborat: studentul an. I Zgherbaci ElviraA verificat: dr. conf. univ. Aluchi Nicolae

CHIINU - 2014-

CUPRINS: LASTARUL,MUGURELE,MODIFICARILE,LASTARULUI1. Definitia si partile lastarului.2. Metamere ale lastarului.3. Structura mugurelui si criteriile de clasificare.4. Mugurii adventivi si dorminzi.5. Clasificarea lstarului dup mediul de via si aspectul exterior.6. Modificrile lstarilor aerieni.7. Modificrile lstarilor subteran.8.Organe omoloage i anoloage.

1.Definitia si partile lastarului. Lastarul reprezinta formatiunea de crestere la plantele perene. Plantele ierboase perene prin tulpini subterane si plantele lemnoase parcurg sezonul favorabil cresterii sub forma de lastar, iar sezonul nefavorabil sub forma de muguri. 2.Metamere ale lastarului.Lastarul are o structura metamerica, caracteristica tulpinii, formata din numeroase metamere. Un metamer este un internod care la partea superioara are un nod cufrunze, in axila carora se afla muguri. Cresterea lastarului este bienala.

3.Structura mugurelui si criteriile de clasificare.

Plantele perene isi asigura supravietuirea in sezonul nefavorabil prin formarea unor organe specializate numite muguri. Mugurii contin un tesut meristematic care reprezinta primordiile lastarului, invelit in solzi protectori, impermeabili pentru apa si gaze.Mugurii vegetativicontin un tesut meristematic in care se formeaza primordii defrunzesi muguri. Dupa prezenta sau absenta solzilor, pot fi : acoperiti, prevazuti cu solzi protectori, la majoritatea plantelor; nuzi, lipsiti de solzi protectori, de exemplu laRhamnus frangulasiViburnum lantana(fig.22 ).Dupa pozitia lor pe planta pot fi (Rivals, 1966): terminalisau apicali, ce apar in varful lastarului (fig.23 ); axilarisau laterali, ce apar la noduri, in axila frunzelor; adventivi, ce apar pe organe care de obicei nu au muguri, de exemplu radacini sifrunze; dorminzi, ce contin un 'meristem de asteptare', care devine activ numai in conditi speciale, de exemplu taieri severe, inghet, etc.Mugurii vegetativi contin primordiile lastarului vegetativ, cu o structura metamerica, cu un numar definit demetamere(unitati de structura alcatuite din internod, care la partea superioara arefrunzesi muguri) pentru fiecare specie. Mugurii reproducatori sau floriferi dau nastere la flori. Din punct de vedere structural si functional pot fi muguri florali si micsti.Muguriifloralisunt total sexualizati. Diferentierea florala cuprinde intregul meristem, iar meristemul vegetativ lipseste.Mugurii florali pot fi: tip buton,in care se formeaza o singura floare, de exemplu laForsythia,Rhododendron; purtator de inflorescente, de exemplu laSyringa.Muguriimicstisunt partial sexualizati. Diferentierea florala cuprinde numai o parte din meristem, astfel incat mugurii contin atat primordii florale, cat si meristem vegetativ (fig.24).Dupa pozitia primordiilor florale pot fi:-cu primodrii florale terminale, care formeaza un lastar cu numar definit de metamere, la care axul prezinta o crestere internodala. In varf prezinta flori solitare, de exemplu laRosasau inflorescente, de exemplu laSpiraea;-cu primordii florale axilare, care formeaza un lastar cu varf vegetativ terminal si o crestere nelimitata. Primordiile florale sunt laterale, formand o floare sau o inflorescenta, de exemplu la vita de vie. Fig. 22 Diferite tipuri de muguri:1-muguri acoperiti laAesculus hippocastanum;2-muguri nuzi laViburnum lantana;3-muguri floriferi laCerasus sp.);m.t. mugure terminal;b catafile;n noduri;m.a. muguri axilari (laterali);m.f. muguri florali;in internod;l lenticela;m.n. mugure nud;d cicatricele frunzelo

Fig. 23 Schema mugurului terminal:v.vg.varful vegetativ;p.f. primordii foliare;f.frunzein diferite stadii de dezvoltare;p.m.a. promordiile mugurilor axiali

Fig. 24 Schema unui mugure reproducator mixt cu primordii florale si meristem vegetativ la mar (dupa Abbott, 1970)Mugurii sunt caracteristici atat pentru tulpinile plantelor perene lemnoase, arbori sau arbusti, cat si pentru tulpinile subterane ale plantelor ierboase perene prin bulbi, tubero-bulbi, rizomi, etc.

4. Mugurii adventivi si dorminzi. Mugurii dorminzi: sunt tot axilari, dar rmn n stare latent mai muli ani;ei nlocuiesc mugurele terminal, cnd acesta este distrus. Se mai numesc imuguri de nlocuire i sunto rezerv potenial de material vegetal.Mugurii adventive: nu se formeaz pe tulpin la noduri, ci pe internoduri.Pot s apar pe rdcini, pe frunze saupe butai.

5. Clasificarea lstarului dup mediul de via si aspectul exterior. Tulpinile tinere impreuna cu mugurii, frunzele si ramurile noi alcatuiesc un lastar.Tulpiniile sunt: aeriene subterane acvatice6. Modificrile lstarilor aerieniLstarii aeriene sunt cele mai comune, pozitia lor este derapt: unele plante au tulpini agatatoare (vita de vie, mazarea) tulpini volubile care se inalta prin rasucirea lor pe un support (fasolea, volbura) tulpini taratoare (dovleac, castravete)7. Modificrile lstarilor subteranLstarii subterane se devolta in pamant - au aspect de radacina.Se disting trei feluri de tulpini subterane: rizomii - sunt lastari subterani care poarta radacini adventive si muguri (stanjenel, lacramioara, ciubotica cucului) bulbii - sunt alcatuiti dintr-un disc din care pornesc radacini advntive si un mugure invelit in frunze, frunzele din exterior sunt albicioase groase,iar cele din exterior sunt galbene sisubtiri plante care au bulbi ; ceapa, crinul ,laleaua. tuberculi - sunt tulpini scurte si umflate care poarta din loc in loc niste adincituri numite ochi in care se afla muguri ( cartoful)

VI. BIBLIOGRAFIA

1. http://www.horticultura bucuresti.ro/fisiere/file/ID/Manuale%20ID/Botanica%20I.pdf.(24.11.2013)2. Botanica cu baze n Ecologie.3. Costache Iulian , Botanica Vol. 1 Morfologia i Anatomia plantelor.4. Autor : ELENA SVULESCU ,Botanic Morfologia plantelor.Gabriela erbnescu-Jitariu, Constantin Toma, Morfologia si anatomia plantelor, Didactica 1980, pag.464.5. Gh. Anghel C. Chiril Eugenia Baciu Gh. TURCU , MORFOLOGIA I ANATOMIA PLANTELOR ,pag.105.6. Cornelia Deliu, Editura:Presa Universitara Clujeana,2003,Morfologia si anatomia plantelor (volumul 1).http://www.librarie.net/carte/128833/Morfologia-anatomia-plantelor-volumul (24.11.2013)7. http://www.horticultura-bucuresti.ro/fisiere/file/ID/Manuale%20ID/Botanica%20I.pdf(28.11.2013)8. http://www.e-referate.ro/referate/Tulpina2006-09-26.html( 30.11.2013).9. http://www.scientia.ro/biologie/71-concepte-fundamentale-din-biologie/2380-tesuturile-vegetale.html (30.11.2013)10. http://www.rasfoiesc.com/educatie/biologie/biofizica/Osmoza18.php (31.11.2013)

1