Lantul trofic

In cadrul unui ecosistem, are loc un permanent transfer de energie şi materie. Legătura energetico-materială între diferitele populaţii ale unei biocenoze, în care unele dintre ele îndeplinesc rolul de producători, iar altele de consumatori, se numeşte lanţ trofic.   Denumirea de "lanţ trofic" sau "lanţ nutritiv" presupune existenţa unor verigi legate unele de altele. Astfel apare noţiunea de " verigă trofică", care reprezintă un individdin cadrul şirului alimentar. În lanţul trofic, specia reprezentată prin indivizii unei verigi trofice superioare se hrăneşte pe seama speciei ai căror indivizi ocupă o verigă inferioară.

  

Un lanţ trofic marin de tip prădător, adesea întâlnit în Marea Neagră, poate fi de forma:

FITOPLANCTON → ZOOPLANCTON → ATERINĂ → LUFAR → CÂINEDE MARE

Într-un ecosistem limnofil (lac), adesea se întâlneşte un lanţ trofic de genul:

ALGE → PUIET DE PEŞTE → PEŞTE RĂPITOR (biban) → PASĂRE IHTIOFAGĂ (barză)

Lanț trofic

Lanțul trofic este un șir care enumeră relațiile de hrănire dintre organismele componente ale unui anumit ecosistem. Fiecare organism depinde, pentru a se hrăni, de membrul anterior al lanțului său trofic. Este o unitate funcțională de transformare a substanței și de transfer de energie, alcătuită dintr-un șir de specii, pornind de la o bază trofică și sfârșind cu un răpitor de vârf sau un utrahiperparazit.

Lanțul trofic mai poate fi definit ca o unitate trofodinamică de transformare și circulație a hranei, în care substanța organică circulă de la o specie la alta într-un singur sens. Fiecare organism care intră în componența lanțului trofic formează o verigă trofică.

Numărul verigilor într-un lanț trofic este variabil; frecvent sunt 3-5 verigi, rareori ajungând la un număr mai mare.

Prima verigă o constituie producătorii, care de obicei sunt plantele. Rolul lor este să transforme materia anorganică în materie organică.

Ultima verigă o constituie mereu descompunătorii, care sunt microorganismele, al căror rol este de a transforma materia organică în cea anorganică.

A doua verigă o constituie animalele fitofage, sau consumatorii primari, care se hrănesc cu plante (cu organe ale plantelor sau cu produse de natură vegetală).

A treia verigă o constituie consumatorii secundari, a patra- cei terțiari, iar a cincea-cei cuaternari, vergile 3-5 fiind reprezentate de animale polifage (se hrănesc cu hrană amestecată, denumite și omnivore) și zoofage (denumite și carnivore sau carnasiere).

În principiu se disting 3 tipuri de lanturi trofice:

1. lanțul prădătorilor (fitofag-carnivor) – se caracterizează prin faptul că talia organismelor crește de la verigile inferioare spre cele superioare.

2. lanțul saprofagelor – este alcătuit din organismele saprofage care consumă materialul vegetal sau animal mort.

3. lanțul paraziților – prezintă un număr redus de verigi, de obicei 2 sau 3: gazdă – parazit și, uneori, hiperparazit. Talia organismelor la un astfel de lanț scade de la gazdă spre parazit sau hiperparazit.

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_ecologicLant_trofic_MEDIA_2.html

Rețea trofică

Rețeaua trofică sau rețeaua alimentară, ciclul trofic reprezintă un sistem de lanțuri trofice unite între ele și interdependente, care rezultă din interconectarea lanțurilor trofice într-o biocenoză.

Într-o biocenoză complexă, formată din mai multe specii, există mai multe lanțuri trofice. Între acestea se stabilesc anumite legături și astfel ia naștere rețeaua trofică a unei biocenoze. Relațiile dintre organismele unei rețelele trofice pot îmbrăca forme diferite, de la comensalism până la predatorism și parazitism; fiecare specie devine o verigă în transferul și transformarea substanțelor și energiei în biocenoză și ecosistem. De obicei, rețelele trofice nu includ

descompunătorii materialului organic (bacteriile și ciupercile microscopice), dar aceste organisme sunt foarte importante pentru fluxul energiei acestora.

Într-o rețea trofică, speciile se grupează pe nivele trofice. De exemplu producătorii primari de substanțe organice (plantele verzi) care reprezintă primul nivel troficpot servi ca hrană pentru un mare număr de animale erbivore - consumatori primari sau de ordinul I care reprezintă al doilea nivel trofic; acestea din urmă pot hrăni numeroase specii carnivore - consumatori secundari sau de ordinul II care reprezintă al treilea nivel trofic, rezultând astfel o legătură între diverse lanțuri trofice

Nivelul trofic

 

 Fiecare individ din lanţ se hrăneşte pe seama unui individ situat  într-o poziţie inferioară, ceea ce presupune existenţa unor nivele diferite, în cadrul relaţiilor trofice stabilite între aceştia. Astfel, apar mai multe grupe trofice, în cadrul cărora, fiecare nivel este ocupat de organismele care aparţin aceleiaşi categorii trofice, chiar dacă nu există vreo înrudire taxonomică între ele.