Locasurile de cult la geto-daci

Dacia era în antichitate țara locuită de geto-daci, care erau împărţiţi într-un număr mai

mare de triburi şi ocupau un teritoriu cuprins între: râul Tisa (vest), râul Nistru şi Marea

Neagră (est), Dunăre (sud) şi Carpaţii Păduroşi (nord). În anumite părţi chiar depăşeau aceste

hotare: spre est peste Nistru până spre Bug , iar spre vest, până la Dunărea panonică.

Regatul dacic a ajuns la cea mai mare întindere a sa în timpul regelui Burebista, având

ca hotare: ţărmul Mării Negre şi Bugul - spre est, Cadrilaterul boem, Dunărea panonică şi

Morava - spre vest, Carpaţii Păduroşi - spre nord, iar Muntele Haemus (lanţul Balcanilor) -

spre sud. Capitala regatului era oraşul Argedava.1

Religia geto-dacilor, ca a tuturor popoarelor din antichitate, constituie unul dintre

subiectele cele mai pasionante, atât prin fascinația subiectului în sine, cât mai ales prin aura

creată în jurul lui de către o literatură de tot felul.

Izvoarele scrise despre istoria religioasă a geto-dacilor sunt foarte sărace deoarece

multe dintre lucrările care tratau acest subiect , fundamental pentru un popor, s-au pierdut in

timp.S-au păstrat până astăzi informații însă puține și lacunare de la istorici, geografi și

filosofi precum: Herodot din Halicarnas, părintele istoriei, Hellanicos din Mitilene în cartea sa

„Obiceiuri barbare”, Platon, Strabon , Iordanes precum și la alți autori: Ovidiu, Lucian de

Samosata, Clement Alexandrinul și alții.2

Ca orice religie, si religia geto-daca s-a exprimat printr-o arhitectură religioasă despre

care se vorbește puțin în relatările izvoarelor însă despre care avem dovezi arheologice

incontestabile, care pun în lumină specificul cultului strămoșilor noștri.Arhitectura sacră a

geto-dacilor a dezvăluit preocuparea atentă a acestora pentru cunoștințele astronomice și

astrologice.3

Despre locurile de cult ale geto-dacilor nu se știa decât că marele preot al geto-dacilor,devenit

apoi zeu își avea reședința într-o peșteră pe vârful muntelui Kogaionon însă nu s-au găsit până

acum urme de cult în peșterile cercetate.Săpăturile arheologice întreprinse începând din anul

1949, au dat la iveală urmele unui important număr de sanctuare geto-dacice, așezate cele mai

multe dintre ele, în Munții Orăștiei in județul Hunedoara, la Costești, și mai ales la Grădiștea

1 http://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia 2 Nicolae Achimescu, Istoria și filosofia religiei la popoarele antice,Editura Tehnopress, Iași, p.3713 Pr. Conf. Dr. Alexandru Stan, Dr. Prof. Remus Rus, Istoria Religiilor, Editura Institutului Biblic și de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991 p. 143

1

Muncelului, la Sarmisegetuza, vechea capitală a statului dac.4 Aceste sanctuare sunt

rectangulare, de tipul aliniamentelor de tamburi din calcar sau andenzit, și circulare, simple

sau complexe. Din totalul de 30 de sanctuare descoperite pe teritoriul fostei Dacii, 23 sunt de

tipul aliniamentelor, iar 7 aparțin celei de a doua categorii. In cadrul complexului de cetati

dacice din Muntii Șureanu, se găsesc urmele a 18 sanctuare, 15 rectangulare si 3

circulare.5

Sanctuarul cel mai vechi din Europa este sanctuarul patrulater de la Parța, județul Timiș,

format din două încăperi.Într-una din aceste încăperi s-a descoperit un altar monumental

construit din lut ars, de formă paralelipipedică, dedicat cuplului divin, după cum o arată

statuia dublă atașată lui. A doua încăpere avea amenajate vetre speciale pentru jertfe, unde s-

au gasit vase si oase calcinate. Acest sanctuar datează din anii 3000-2850 î.Hr.

La Căscioarele s-a descoperit un locaș triunghiular, iar la Sălacea în județul Bihor s-a

descoperit în anul 1968 un templu megaron, adică un templu de formă rectangulară, cu

vestibul deschis. La Săratele Monteoru s-au descoperit alte sanctuare, cu o construcție diferită

de cea a locuințelor din epoca bronzului.6

Cele mai impresionante sanctuare s-au descoperit în incinta sacră de la Grădiștea de

Munte și în apropiere având formă de patrulater. Aceste sanctuare erau prevăzute cu coloane

pentru susținerea acoperișului în două ape. Sanctuarul al 5-lea sau sanctuarul mare de pe

terasa a 10 – a, după împarțirea specialiștilor, este considerat a fi cel mai monumental din

întreaga incintă a Sarmisegetuzei.Pe suprafața acestui sanctuar au fost descoperite 33 de

discuri de andezit a căror suprafețe neted construite denotă o tehnică de construcție avansată.7

Au existat și sanctuare, în lumea geto-dacă, de formă circulară. Cele în formă circulară

constau din stâlpi așezați în cerc și grupați în chip semnificativ.8 Acestea formează un mare

complex în munții Sebeșului, dar n-au lipsit nici din alte ținuturi ale Daciei. La Grădiștea de

Munte s-au descoprit două sanctuare , unul complex și altul simplu.9 Amintim aici marele

sanctuar rotund de la Sarmizegetusa, cu diametrul de 29,40 m şi prevăzut cu două cercuri de

blocuri de andezit şi un cerc de stalpi (coloane) groşi, de lemn. In interior se afla o incăpere

4 P. C. Diacon Emilian Vasilescu, Istoria Religiilor, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București 1975, p. 3275 http://www.scribd.com/doc/26484243/Geto-dacii-Cultura-Si-Civilizatia-Geto-dacilor-Istoria, accesare la 13.03. 2010, ora 19:20:236 Pr. Conf. Dr. Alexandru Stan, Dr. Prof. Remus Rus, Istoria Religiilor, Editura Institutului Biblic și de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991 p. 1437 Ibidem8 P. C. Diacon Emilian Vasilescu, Istoria Religiilor, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București 1975, p. 3279 Pr. Conf. Dr. Alexandru Stan, Dr. Prof. Remus Rus, Istoria Religiilor, Editura Institutului Biblic și de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991 p. 143

2

absidală.10 Sanctuarele circulare sunt interpretate ca temple calendar ale dacilor, în a căror

construcție s-au sintetizat cunoștințe matematice și astronomice, dar mai cu seamă religioase.

O altă categorie de sanctuare dacice sunt sanctaurele absidiale care sunt clădiri

patrulatere terminate printr-o absidă și orientate pe direcția NE-SV. Un exemplu de astfel de

sanctuar dacic s-a descoperit la Popești, absida servind drept cella(cea mai sfântă încăpere) și

conținând două vetre de cult, dintre care una ornamentată. Cel mai frumos sanctuar din

această categorie este acela de la Pecica, tot cu doua vetre de cult, dintre care una portativă

servind drept altar.11

La intrarea in sanctuare erau platforme realizate in tehnica zidului dacic, care, probabil,

aveau pe nivelul lor de calcare un placaj din lespezi de piatra, sau, mai degraba, un paviment

din lemn, ce se continua in partea dinspre sanctuar cu o treapta de patrundere in interior.12

Existența unor sanctuare de tip diferit, așezate uneori în apropiere unele de altele,

constituie un argument în favoarea politeismului dacic pledează pentru caracterul urano-solar

al religiei geto-dacilor.

Descoperirea la Piatra-Roșie, în același complex de cetăți din Munții Orăștiei, a unui

bust de bronz reprezentând o divinitate precum și descoperirea la Sarmisegetuza a unui

medalion de teracotă reprezentând pe Diana, sunt indicii că geto-dacii aveau și reprezentări de

acest gen ale divinitaților lor.13

Ca și alte popoare orientale, dacii măsurau timpul nu după Soare, ci după Lună si după

cerul instelat. Prin observatii multiseculare, ei au descoperit Polul Nord Ceresc si au constatat

că el face o precesiune milenară in jurul constelatiei Dragonului, iar această constelatie, la

randul ei, face o rotatie in 24 de ore in jurul Polul Nord Ceresc. Dacă tragem o linie imaginară

de la steaua Lambda (din coada Dragonului) la steaua Epsilon (de la piciorul lui), obtinem ca

un ac de ceasornic, care ne arată cu exactitate minutul, ora, ziua, anul(descoperirea ii apartine

lui Andrei Vartic). Măreata constructie a dacilor a insemnat construirea unui Dragon

pămantesc. Mai intai, chiar configuratia hotarelor nordice ale Daciei repetau curbura

constelatiei lor indrăgite. Apoi, ei au inălțat, pe pămantul lor, câte un sanctuar pentru fiecare

stea din Dragon și din constelațiile învecinate lui. Astfel, harta construcțiilor dacice este de

fapt și harta Dragonului și a Polului Nord ceresc.14

10 http://www.scribd.com/doc/4008576/-ISTORIA-DACIEI accesare la 13.03.2010 ora 19:5311 Pr. Conf. Dr. Alexandru Stan, Dr. Prof. Remus Rus, Istoria Religiilor, Editura Institutului Biblic și de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991, p. 14412http://www.scribd.com/doc/4008576/-ISTORIA-DACIEI accesare la 13. 03.2010 ora 20:17 13 P. C. Diacon Emilian Vasilescu, Istoria Religiilor, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București 1975, p. 32814 http://www.scribd.com/doc/4008576/-ISTORIA-DACIEI accesare la 13.03.2010 ora 20:30:45

3

Fiecare sanctuar era ridicat în cinstea unui eveniment. După linia Lambda-Epsilon a

Dragonului (căreia pe pămantul Daciei îi corespunde linia sanctuarelor Omu-Boilita-Cugir-

Pecica), calculând regresiv, putem afla în ce an a fost construită fiecare din ele și ce

eveniment a avut loc în acel an. Așa se face că întregul sistem de ziduri dacice este ca o carte,

ca un letopiseț. În centrul acestui sistem se află sanctuarul rotund de la Sarmisegetusa - Regia,

în mijlocul căruia se află un soare făcut din 16 bucăți din andezit (câte stele are Dragonul), pe

cea de-a 15-a fiind încrustată o săgeată care indică Polul Nord Ceresc și Muntele Sfant al

Daciei (Kogaionon). Semne de acest fel pot fi găsite în mai multe locuri ale Daciei, ele

indicând, în mod cifrat, calea de orientare în ansamblul arhitectural al țării. Era o topografie

cosmogonică unicală în toată lumea, bazată pe cunostinte astronomice, matematice,

geometrice, fizice, filozofice, tehnologice prin care strămosii nostri au întrecut cu mult timpul

lor.15

Între renumitele locuri de cult amintim renumitele gropi de cult, prezente pe toată durata

istoriei geto-dacilor. Acestea au fost descoperite, aproape fără excepție, în toate așezările

situate în diverse forme de relief.Ele sunt de dimensiuni și forme diferite, cele mai numeroase

fiind cilindrice. Au aspect fie de pară fie de pâlnie și în general diametrul în jur de 1 m iar

adâncimea în jur de 1,20-1,50 m.Existau și gropi mai mari cu diametrul de 2,10-2,50 m.

Aspectul lor dovedește că erau lucrate cu multă grijă, având fundul și pereții arși iar

conținutul lor era reprezentat prin multă cenușă, oase de animale, fragmente ceramice și alte

obiecte, ceea ce dovedește caracterul lor ritual.

Scopul acestor gropi rituale este, probabil , de a spori recoltele ori de a mulțumi zeilor

pentru cele obținute.Nu era exclus ca unele ritualuri să fi fost adresate unor protectori ai

familiei sau comunității.16

Date certe despre gropi mai avem și în modul in care geto-dacii pastrau boabele unor

plante, ale cerealelor indeosebi, cele mai cultivate dintre plantele pentru hrana in lumea geto-

dacica. Aceste cereale constituiau chiar produse strategice, ca sa folosim un termen mai

modern. Asa se explica faptul ca in zona Sarmzegetusei s-au descoperit cantitati

impresionante uneori, depozitate in mari hambare speciale, in gropi (in interiorul sau

exteriorul locuintei) sau in chiupuri (oale de lut foarte mari).17

În a doua parte a La Tene-ului, câinele devine un animal de importanță cultică, găsindu-se

exemplare de diverse marimi îngropate întregi în aceste gropi rituale. Acest lucru 15 Ibidem, accesare la 13.03.2010 ora 20:35:4316 Nicolae Achimescu, Istoria și filosofia religiei la popoarele antice,Editura Tehnopress, Iași, p.377

17 http://www.scribd.com/doc/26484243/Geto-dacii-Cultura-Si-Civilizatia-Geto-dacilor-Istoria accesare la 13.03.2010 ora 21:47:30

4

demonstrează importanţa, nu numai economică, ci şi cultural –religioasă a cainelui in cadrul

civilizaţiei geto-dace și caracterul cultic și de mormânt al gropilor sacre. Aşa de exemplu la

Şura Mică, o groapă continea un schelet de caine şi o a doua doar capul unui asemenea

animal. La Poiana – Dulceşti (jud. Neamţ) s-au descoperit nouă gropi ce conţineau schelete de

caini, omogene ca dimensiuni şi foarte asemănătoare cu cele ale ciobăneştilor actuali. Gropile

de formă cilindrică, adanci, au fost purificate prin foc şi dispuse in zona cea mai intens locuită

a aşezării, ceea ce subliniază caracterul cultual-magic. Gropi de cult in care au fost

descoperite schelete de caini identice, se cunosc şi din aşezarea de la Ostrovu Corbului, ce

datează din secolele II-III.18

Gropile rituale de cult sunt prezente și la celți, în religia lor.Celții depuneau în gropi

săpate în pământ diverse ofrande conținute în vase și diverse obiecte din aur și argint.Aceste

gropi rituale asigurau comunicarea cu zeitățile lumii subterane.19

Încă din epoca bronzului se foloseau ca locuri de cult altarele de piatră și de lut.

Vetrele cultuale patrulatere,rotunde sau ovale amplasate înăuntrul unor edificii sau

locuințe sau în aer liber sunt bine cunoscute în cadrul așezărilor dacice. Acestea au fost

construite pe o platformă de pietre și altele au la margine un gărduleț făcut din bolovani de

râu.Au suprafața bine netezită cu lut în mai multe straturi și prezintă cruste repetate datorate

arderilor.Asemenea vetre rituale găsim la Gradiștea Muncelului în număr de două.Una dintre

aceste vetre avea suprafața împodobită cu două cercuri concentrice și în jurul ei s-a găsit vasul

cu inscripția celebră “Decebalus per Scorilo”.Și vasul și vatra au avut rol cultic.20

Altarele ce însoțeau locuințele aveau ca scop aducerea de jertfe zeilor protectori casei și

familiei iar pe altarele-vetre din piețele publice se oficiau ritualuri consacrate diferitelor

divinități.

La Grădiștea Muncelului s-a găsit un altar unic în întreg spațiul geto-dac.Pentru

construcția lui a fost săpată o groapă al cărui fund a fost umplut cu lut bine bătătorit din două

rânduri de blocuri de calcar.În centrul edificiului este plasat un pătrat construit din patru

blocuri masive de calcar, pe care se sprijinea nucleul central, rotund, al pavajului și marile

dale care-l alcătuiesc, măsurând 2,80 m lungime.

Altarul era prevăzut și cu un jgheab, iar la mijlocul acestuia a fost descoperit un bloc de

calcar săpat în formă de lighean cu un orificiu îndreptat spre canal.Pe marele disc de andezit

erau executate sacrificiile unor animale, al căror sânge se scurgea prin ligheanul amintit în

18 http://www.scribd.com/doc/4008576/-ISTORIA-DACIEI accesare la 13.03.2010 ora 21:55:2319 Nicolae Achimescu, Istoria și filosofia religiei la popoarele antice,Editura Tehnopress, Iași, p.37720 Ibidem p. 378

5

jgheab însă este la fel de posibil să fi fost vorba de diverse ritualuri care comportau utilizarea

apei.

Mai există de asemenea și vase-altare portative încă din epoca mijlocie a bronzului ,

constând din discuri mari de lut ars, uneori cu suprafața ornamentată , pe care se aduceau

diverse jertfe în cinstea unor divinități.21

După transformarea Daciei în provincie romană au avut loc nenumărate schimbări atât

în plan politic cât și în cel spiritual. Împăratul Traian însuși a dispus să fie distruse cetățile și

sanctuarele geto-dace.Motivația distrugerii sanctuarelor era una politică datorită faptului că

sanctuarele geto-dacice, religia geto-dacă în general, zamolxiană ca și caracteristică

principală, reprezentau fundamentul unității morale și politice a acestui popor.Datorită

sloganului imperial Divide et impera22 distrugerea sanctuarelor religioase era inevitabilă,

astăzi rămânându-ne puține dovezi arheologice despre strămoșii noștri, “cei care erau

asemenea lupului”.23

BIBLIOGRAFIE

21 Ibidem pp. 378- 37922 Dezbină și stăpânește23 Nicolae Achimescu, Istoria și filosofia religiei la popoarele antice,Editura Tehnopress, Iași, p.386

6

Achimescu Nicolae, “Istoria și filosofia religiei la popoarele antice”,

Editura Tehnopress,Iași

Stan ,Pr. Conf. Dr. Alexandru ,Rus, Dr. Prof. Remus,” Istoria

Religiilor”, Editura Institutului Biblic și de Misiune a Bisericii

Ortodoxe Române, București, 1991

Vasilescu ,P. C. Diacon Emilian,” Istoria Religiilor”, Editura

Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,

București 1975

http://www.scribd.com/doc/4008576/-ISTORIA-DACIEI

http://www.scribd.com/doc/26484243/Geto-dacii-Cultura-Si-

Civilizatia-Geto-dacilor-Istoria

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia

7