FF

I0AIT pffiWffiffi #ffiils-eruffi

Cult, magie,

POLIROM20t6

aa

erezu

Articole din enciclopediiale religiilor

Edilia a II-a

Traduceri deMaria-Magdalena Anghelescu gi Dan Petrescu

Postfag de Eduarcl lricinschi

Cuprins

Notdasupraediyiei(TerezaCulianu-Petrescu) .............5

Alter ego ..... ..................... 7

Arta in Renagtere qi figura Erosului .........9ArtI si alchinrie .....:......... 14

Art[ gi magie in Renagtere ..................25Ascensiune ..................... 32

Astrologie . ..,. 45

Bendis (Ioan Petru Culianu gi Cicerone Poghirc) .......54Cavalerii Daci (Ioan Petru Culianu ;i Cicerone Poghirc)...,...........56Cavalerul Trac (Ioan Petru Culianu gi Cicerone Poghirc) ..............58Cllltoria la cer (pigini) .............,. ...........:...........60Cerul ca hierofanie ..,........ 75

Cult secret ..................... 80

Deus otiosus ................... 82

Gnosticismul din Evul Mediu pintr in prezent ...........84Magia in Europa medieval[ gi renascentisttr...............................92NumIr ........ 101

Religia geto-dac5 (Ioan Petru Culianu gi Cicerone Poghirc) ..........107Religia tracl (Ioan Petru Culianu gi Cicerone Poghirc)................ 113

Rituri sexuale in Europa ................... 120

Sabazios (Ioan Petru Culianu qi Cicerone Poghirc) ... 127

Sacrilegiu ... t29Tradilia gnostico-hermeticl $i creatia artistici Ei literari ............. 143

Trickster

Addenda

Alter ego .....Cult secret '..'.........'.',..,Deus otiostts

Sexualitate(MirceaEliadegitcjanPetruCu1ianu)

Postfgd. in cdutarea unei Stiin1e universale a religiei :Mircea Etiade, Ioan Petu Culianu gl Enciclopedia religiei i(Eduard Iricinschi)

, irl

Alter ego

Alter ego inseamnl : un alt Eu. Psihanalistul J. Lacan a expus:eza conform clreia, in evolulia personalitltrii umane, unul dintre;ele mai importante stadii este atins atunci cind copilul igi recunoagternaginea in oglindd caunalter ego. Omul este acum in stare sd se

:rlntemple pe sine intr-un ,,altul" obiectivr.Un rol important joacl alter ego-ul ca ego oniric in teoria antropo-

iogului E.B. Tylor. Tylor crede ci existf, dou5 fenomene distincte,:are explicl aga-numitul animism. Primul se refer[ la dit-erenta dintre.ucrurile vii gi cele care nu sint vii din natur5, al doilea este existentaluraginilor onirice. Imaginea onirici a unui un conduce la ideea unui;;rflet oniric, care - ca qi umbra - este recunoscut ca ur alter ego2.

Prin egoul oniric, spune Tylor, se pot explica aproape toate feno-:renele care apar in animism, ca viziunile, bilocatiile, dublul (sosia),:redinla in spirite, cogmarul, incubi qi succubi qi chiar vampirismul3.Termenul german de specialitate Traumego (ego oniric) a fost introdusin literaturl de H. Fischera gi este astlzi general recunoscuts.El inlocuieqte terminus technicus ,,suflet liber", care a fost utilizatde E. Arbmann6 qi discipolii sdi, A. HultkranzT gi J. Paulsons.

J. Lacau, Ecril.s,E.B. Tylor, Prirnitive Religion, vol. 1, pp.387 sq.

E.B. Tylor, Primitive Religion, vol. 2, pp. 173-176.H. Fischer, Studien iiber Seelenvorstellungen in Ozeunien.Vezi de ex. L. Leertouwer, Het beeld van de ziel bij drie Sumatraansevolken.E. Arbmatn.,,Untersuchurrgen zu primitiven Seelenvorstellungen mitbesonderer Ri.icksicht auf lndien", in'. Le Monde Oriental 20 (1926) Si

21 (1927).A. Hultkranz, Conceplions of the Soul among North Anrcrican Indians.J. Paulson, Die primitiven Seelenvorstellungen der nordeurasiclrcn Vtilker.5.

IOAN PETRU CULIANU

Arbmann discerne intre un suflet ,,corporal" $i unul ,,liber". ,,Sufletulcorporal" indeplinegte toate funcliunile vitale in f[pturile vii, .,sufletulliber" ins[ poate pirlsi corpul qi poate cll5tori independent de el.

Aga ar fi aplrut concepliile, mai sus menfionate, despre viziuni,bilocatii etc. Egoul oniric al lui Fischer pune ,,sufletul liber" inleglturd cu imaginea oniricf, a lui Tylor.

Problema ,,suflerului liber" gi a egoului oniric a fost tratate din nou,

in special din perspectiva religiei Greciei arhaice, de J. Bremmerr.

Bremmer crede c5, in cazurile in care visul nu joacl un rol deosebit

in aparilia unor reprezent5ri ale sufletului, termenul ,,ego oniric" nu

ar fi aplicabil. Deqi in Grecia arhaicl nu existl o concep{ie unitarl a

unui,,suflet liber", el crede cI expresia,,suflet liber" este mai

potrivit[ aici decit ,,ego oniric".Independent de aceasta, egoul oniric, care evolueaz[ citre un

alter ego autonom, este un fenomen care a determinat in repetate

rinduri credin(a oamenilor. Este foarte probabil ci el se aflI inleglturX cu alte fenomene, care sint foarte cunoscute din diverse

religii ale lumii, ca viziunea, moartea aparente, transa etc,2

Bibliografie

Arbmann, E., ,,Untersuchungetr zu primitivert Seelelrvorstellungen rnit besonderer

Rticksicht aul'lndien", in'. Le Monde Orienatl 20 (1926) pp. 85-226 fi21 (1927), pp. 1-85;

Bremmer, J., The Early Greek Concept of the Soul, 1983;Culiarru, I.P., Expiriences de I'extase, 1984;Irischer, ll., Studien ilber Seelenvorstellungen in Azeanien, 1965iHultkranz, 4., Conceptions of the Soul anwng North Anerican Indians, 1953;Lacan, J., Ecrits, L966;Leertouwer, L., Het beeld van de ziel bij drie Sumatraanse volken, 1977 ;

Paulson, J ., Die primitiven Seelenvorstellungen der nordeurasischen Vtilker,

1958 ;

Tylor, E.8., Primitive Culture,2 volurne. 1871.

1. J. Bremrner, The Early Greek Concept of the Soul.2. l.P. Culianu, Expiriences de I'extase, pp. 22-24.

Arta in Renagtere gi figura Brosului

Importantra problematicii iubirii in Renagtere se rnlsoari duplcantitatea de tratate docte, alegorii gi productrii versificate care se

ocupX de aceasta. Tratatele figureazl neindoios printre best-sellers-urileepocii. Traducerea lor rapidd in limbile vernaculare ale Europei leasigurI o largl audientrS in rindul marelui public. Propagate de versi-ficatori abili, teoriile despre iubire dau tonul celor mai celebre modeculturale.

La originea acestui l'enomen trebuie sd aqezdm comentariul laBanchetul lui Platon compus de canonicul florentin Marsilio Ficino(1433-1499) in 1469. tn secolul al XVI-lea, Margaretei de Navara ise dedicau doud traduceri fianluzegti ale comentariului, dintre care a

doua (autor - Guy Le FEvre de la Boderie, 1578) avea sI slujeascd demodel pentnr nu pu{ini mari poeli ai vremii. Gabriel Chappuysimbogdgea a doua editrie a acestei traduceri (1588) cu incd una,respectiv traducerea unui alt celebru tratat despre iubire, Cornentariullui Giovanni Pico della Mirandola, emul al lui Ficino, la o ,,canzona"a prietenului s5u Girolarno Benivieni.

Impactul ideilor lui Ficino asupra artei Renaqterii a fbst imens.Mereu actual5, cartea lui Andrd Chastel (Marsile Ficin et l'art,GenBve, 1954) st5 mirturie. Nu se pune problema si reproducemaici concluziile la care au ajuns marii specialigti ai artei renascentiste,pfecum Andrd Chastel, Robert Klein ori Edgar Wind. Nu este cazulnici sX refacern aici drumul urmat de Jean Festugidre in penetranta sa

analizd a influen{ei ficiniene asupra literaturii franceze din secolulal XVI-lea. O analizi in profunzime a psihologiei abisale a iubirii qi

a raporturilor ei cu arta ne va da prilejul sI expunem ideile acestorilugtri savanli.

Luind de bunl data de I mai 7467 ce figureazl la sfirgitul editieialdine (1499) din Hypnerotornachia Poliphili a fratelui Francesco

10 IOAN PETRI] CT]LIANIJ

Colonna, s-ar putea ca Ficino insugi sI fi avut un inaintaq, artist elinsuqi de astf, dat5, ale cf,rui idei, alegorie a iuhirii gi gravuri de

artiqti celebri ce-i impodotreau lucrarea au cunoscut, in Frantra gi indiverse alte locuri, o glorie comparabild cu aceea a lui Ficino.

Francesco Colonna propagl sub forma unei povestiri fantasticeaproape aceleaqi teorii pe care avea sI Ie expunl Ficino in tratatul slufilozofic din 1469. Posibilitatea unei influenle din partea lui Ficinonefiind exclus[, de vreme ce opera lui Colonna a fost publicati abiain 1499, ipoteza unei geneze independente nu poate fi nici ea inde-p6rtat6. in fond, Colonna qi Ficino se slujesc pur gi simplu demogtenirea culturali a Evului Mediu, agrementati la cel din urml cuplatonisnr. Cit despre Colonna, el este adeptul misterului, ceea ce vaface deliciul amatorilor francezi de ocult din secolul al XVI-lea.Decriptat, mesaiul lui se reduce in definitiv la o psihologie a amoruluifantastic care n-avea de ce si-l a$tepte pe Ficiuo ca sI fie descoperitf,,din moment ce deja flcea parte din manualele de medicind inci de pevremea lui Torna dAquino.

Teoria liciniand a erosului se bazeaztr pe pitrunderea fantasmeiobiectului iubit in imagina[ia subiectului. Aceasti imaginatrie este ea

insigi un corp subtil carc primegte mesajele celor cinci simluri, 1e

transformi in fantasme gi este de asemenea capabili sI produci gi

alte fantasme, f5ri suport fizic. Dar fantasma celui iubit se instaleazlin aparatul fantastic al celui ce,l indrlgegte, unde incepe sI ducl oexistenlI nelinigtitoare. Procedind ca un soi de vampir psihic, ea

absoarbe in sine toate cogitatriile subiectului, astfel c[ acesta este

complet deposedat de calitatea sa de subiect qi se transfbrm[ lduntricin otriect al amorului s5u. E vorba agadar de o ,,moarte" l5untric[ ce

se traduce in afarl printr-o sleire fizicd. Boald mortalf,. erosul nupoate fi vindecat decit daci cel iubit las5 liber5 trecere prin ochifantasmei celui ce s-a indrdgostit de el, care fantasmd va putea larindul ei s5-gi glseascl un aparat subtil in care sI se instaleze.Transfera[i unul in altul, partenerii erosului sint f'ericiti, clci au

stabilit de aici inainte un contact intim unul cu altul. Avind un aspectpoate prea concret, teoria ticiniani a iubirii nu seamln[ prin asta maipulin cu unele dintre cele mai celebre teorii din psihanalizl. Succesulde care se bucura in epocf, n-are de ce mira, comparat tiind cusuccesul psihanalizei de astlzi.

Povestea lui Polifil, o pX{anie a clrei indecenl[ e deghizatd intr-oenigml nelipsitl de pretenlii metafizice, sH merturie pentru voga

ARTA iN RENASTERE SI FIGURA EROSUI-UI 1I

Iiterari 6i artisticl a Metamorfozelor l:ui Ovidiu, ale ciror edilii dinRena$tere erau adesea inzestrate cu un material vizual adecvat.

lnterpretarea alegoricl a lui Ovidiu data deja din secolul al VIII-lea.Renaqterea are o predileclie marcat[ pentru exegeza sotto il velatne* .

Dar materialul vizual respectiv deplqegte alegoria moralizant[ prinfaptul c[ proiecteazd asupra Antichitdtii clasice o imagine voluptuoaslcare se traduce in abundentra formelor dezgolite gi a gesturilor echivoce.

Colonna se pricepe de minune sd manipuleze ambiguitatea erosului.

in Franfa, Hypnerotomachiald, care fusese editat[ de Aldo Manuzio

in 1499 cu excelente gravuri apartinindu-i unui artist necunoscut dingcoala lui Mantegna, va fi lansatd de un amator de ocultism foarte

celebru la vremea sa, poligraful Jacques Gohorry. Acesta o va recomanda

traducltorului Jean Martin, care a revizuit, dupl Cohorry, o traducere

imperfectd apartinindu-i unui ter[ necunoscut (Gohorry insuqi'l),publicind-o in 1545 la Jacques Kerver, ,,marchand libraire jur6 en

l'universit6 de Paris". O a doua edilie din 1553 face dovada succesului

moderat al operei, decorate cu gravuri pe lemn de o calitate rafinatl,executate de Jean Cousin gi, probabil, de Jean Gouion insuqi.

in cazul Hypnerotornachiei, ca qi in cazul nuureroaselor ediliiilustrate din Metamorfozele lui Ovidiu, imaginea nu este un simplu

complement al cuvintului scris, ci o explicitare gi o elucidare a

acestuia. Hypnerotomachia nu s-ar fi putut lipsi de irnagini, de vreme

ce ele sint/antasrue oferite unui putrlic pe care textul, la rindul lui,incearci sdl sensibilizeze la aceeaqi problemX gi anume: prin ce

mecanisme fantastice se instaleazl iutrirea, care-i sint tribulatiile insf'era imaginarului? Povestirea, avind multe digresiuni onirice, i$idistruge propria autenticitate in clipa cind pare sI nu fi fost altceva

decit visul lui Polifil. Un vis, da, dar un vis alcdtuit din aceeaqi

substan[d subtilS a fantasmelor, fird. de care existeuta ottreneascl inintregul ei ar fi de negindit.

Despre ce este vorba in povestirea lui Polifil qi in ce fel izbutesc

imaginile sI intdreasc[ sau sI lumineze efectul textului scris'?

Povestea lui Polifil reprezinti paradigrna fenomenologiei erosului.

Un tindr (Polifil) e indrlgostit de o fat5 (Polia) care, degi inclinatdprin naturi sI rlspundi avansurilor indrigostitului, se vede constrinslie iur" zeilei Diana cI-gi va p[stra castitatea. ln fala ref'uzului net al

* Expresie dantesci din Divina Commedia, Inferno, IX, 63 : ,,sub v51"

(n. tr.).