Laborator 7 -AfI Si Demodulator Video

download Laborator 7 -AfI Si Demodulator Video

of 8

description

tv

Transcript of Laborator 7 -AfI Si Demodulator Video

  • Page 1

    Laboratorul 7

    AMPLIFICATORUL DE FRECVENTA INTERMEDIARA SI DEMODULATORUL VIDEO

    Cuprins

    1. Consideratii teoretice 1.1. Descrierea generala a blocului AFI Video-Sunet 1.2. Descrierea schemei electrice si functionarea AFI-VS

    2. Desfasurarea lucrarii 2.1. Identificarea circuitelor functionale dupa schema

    electrica. 2.2. Vizualizarea caracteristicii de transfer. 2.3. Masurarea tensiunilor si a parametrilor semnalelor la pinii de conectare ai modulului la placa de baza.

    Obiective

    Aprofundarea cunostintelor referitoare la procesele de amplificare in frecventa intermediara si la demodularea multiplicativa de amplitudine pentru extragerea SVC.

    Cunoasterea si utilizarea unor tipuri de specifice de aparate de masura si a unor metode practice de studiu.

    Efectuarea unor determinari de forma, amplitudine si de timp asupra semnalelor video procesate de modulul AFI-VS.

    Timpul mediu de pregatire

    Timpul mediu pentru studiul problemelor teoretice si pentru intocmirea referatului

    este de 2 ore

    1. Consideratii teoretice

    1.1. Descriere generala a blocului AFI Video - Sunet Amplificatorul de frecventa intermediara video sunet (AFI-VS) este dispus in receptorul de televiziune dupa modulul selector de canale si distribuie semnalul video complex circuitelor functionale: cale de sunet, amplificator de luminanta, decodor de culoare si sincroprocesor. Din punct de vedere constructiv modulul AFI-VS (cunoscut si sub denumirea de modul amplificator de frecventa intermediara cale comuna, AFI-CC) este

  • AMPLIFICATORUL DE FRECVEN INTERMEDIAR SI DEMODULATORUL VIDEO

    Page 2

    realizat cu circuit integrat specializat plantat pe placa de baza sau intr-un modul separat. Functiunile principale ale AFI-VS sunt:

    Realizeaza selectivitatea receptorului TV fata de semnalele perturbatoare ale canalelor adiacente celui receptionat. Functiunea este asigurata cu filtrul cu caracteristica asimetrica. Forma si parametri caracteristicii asimetrice (fig.1.1) sunt impusi prin standarde de televiziune pentru receptoarele TV cu cale comuna;

    Asigura amplificarea stabila a semnalului de FI pna la nivelul

    cerut de catre demodulatorul video (c.c.a. 100 dB); Extrage semnalul de videofrecventa din semnalul de FI modulat

    in amplitudine prin demodulare; Furnizeaza semnal video complex (semnal de imagine, impulsuri

    de sincronizare, impulsuri de stingere linii si cadre si semnal de sunet pe a doua frecventa intermediara de sunet cu valori de 5,5 MHz sau 6,5 MHz in functie de norma TV);

    Genereaza tensiunea RAA pentru reglajul automat al amplificarii al primelor etaje AFI proprii si pentru etajele de radiofrecventa din selectorul de canale.

    Modulul de frecventa intermediara video-sunet, potrivit variantei din figura 1.2, este alcatuit din urmatoarele circuite functionale:

    Fig.1.1 Caracteristica asimetrica a filtrului selective de frecventa intermediara

  • AMPLIFICATORUL DE FRECVEN INTERMEDIAR SI DEMODULATORUL VIDEO

    Page 3

    etaj preamplificator de FI (lipseste in unele cazuri daca se utilizeaza filtrul cu unda de suprafata a carui atenuare de semnal prelucrat este neglijabila) acordat pe frecventa de 35,5 MHZ;

    filtrul selectiv cu caracteristica asimetrica, realizat cu circuite acordate in frecventa sau cu filtru cu unda mecanica de suprafata (FUS);

    circuit integrat specializat de tipul TDA440, TBA440, A240D, TDA4252, TDA3842, etc. (fig.1.3) care contine:

    etajele diferentiale amplificatoare de FI, primele etaje fiind comandate cu tensiunea de reglare automata a amplificarii;

    amplificator limitator pentru extragerea semnalului de frecventa intermediara imagine (38,9 MHz). Acesta este acordat cu circuitul oscilant derivatie conectat la pinii 8 si 9 ai integratului;

    demodulator sincron de amplitudine cu nivel de iesire (nivelul de ALB) reglabil la pinul 10 circuit integrat cu ajutorul potentiometrului semireglabil R113;

    etaj de iesire repetor pe emitor pentru semnale video pozitive si etaj de iesire inversor pentru semnale video negative;

    circuitele de RAA cuprinznd: detector RAA de tip poarta, amplificator, etaj de comanda a primelor etaje AFI proprii si etaj de comanda a etajului ARF din selector cu posibilitatea

    Fig.1.2 Schema bloc interna a amplificatorului de frecventa intermediara video-sunet (variant de implementare)

  • AMPLIFICATORUL DE FRECVEN INTERMEDIAR SI DEMODULATORUL VIDEO

    Page 4

    reglarii intrzierii tensiunii RAA la pin 6, cu rezistorul semireglabil R115 (fig.1.3).

    1.2. Descrierea schemei electrice si functionarea AFI-VS Schema electrica a blocului AFI-VS cu circuitul integrat TDA 440 poate fi urmarita in figura 1.3 (o varianat) si in anexele platformei de laborator aflate in dosarul de practica. Intre acestea nu sunt diferente esentiale. Filtrul selectiv realizat cu circuite acordate de tip LC, in cazul prezentat, introduce o atenuare mai mare dect filtrul cu unda mecanica de suprafata folosit in mod curent astazi.

    In receptoarele TV moderne caracteristica asimetrica este asigurata cu ajutorul unui filtru cu unda mecanica de suprafata (FUS) de tipul MSF 38,9K3 care se conecteaza la pinii 1 si 16 ai circuitului integrat TDA440 (fig. 1.2). Forma caracteristicii asimetrice determinata de catre filtrul selectiv cu selectivitate concentrata este reprezentata in figura 1.1. Circuitul integrat specializat TDA440 indeplineste urmatoarele functiuni:

    Fig.1.3 Schema bloc interna a circuitului integrat TDA 440

  • AMPLIFICATORUL DE FRECVEN INTERMEDIAR SI DEMODULATORUL VIDEO

    Page 5

    asigura amplificarea de baza a receptorului cu un cstig de c.c.a. 55 dB. Amplificarea este controlata de catre sistemul de reglare automata a amplificarii;

    demodularea de amplitudine a semnalelor de videofrecventa pe principiul multiplicarii de frecventa a semnalului MA de la iesirea etajelor AFI cu un semnal de radiofrecventa de 38,9 MHz extras cu ajutorul circuitului LC derivatie conectat la pinii 8 si 9 ai circuitului integrat;

    fixarea "nivelului de alb" din continutul informatiei de imagine prin reglarea nivelului de semnal de la iesirea demodulatorului video cu ajutorul unui potentiometru semiregalabil conectat la pin 10 circuit integrat;

    asigura formarea tensiunii de RAA folosind un circuit poarta si trei circuite de amplificare si comanda;

    asigura prin doua iesiri (pin 11 si pin 12) semnal video complex (SVC) pozitiv si respectiv negativ pentru calea de sunet, modulul video, decodor de culoare si sincroprocesor.

    Tensiunea RAA se formeaza numai pe durata cursei inverse de linii,

    in urma coincidentei dintre semnalul video si a impulsurilor de intoarcere linii fh aplicate la pin 7. Tensiunea RAA se aplica intern primelor doua etaje AFI si se transmite de la pin 5 la selectorul de canale.

    Tensiunea RAA pentru selector poate fi reglata cu ajutorul potentiometrului intrziere RAA selector conectat la pin 6 CI.

    La pinul 4 al circuitului integrat se poate aplica o tensiune de comanda a amplificarii RAA in conditiile in care se efectueaza reglaje ale modulului sau receptorului TV.

  • AMPLIFICATORUL DE FRECVEN INTERMEDIAR SI DEMODULATORUL VIDEO

    Page 6

    2. Desfasurarea lucrarii

    2.1. Identificarea circuitelor functionale dupa schema electrica Aparate si materiale utilizate * receptor TV; * module de AFI-VS de diferite tipuri; * schemele electrice ale modulului si receptorului TV

    studiat;

    Mod de lucru Folosind modulul amplificatorului de frecventa intermediara cale - comuna si schemele electrice se vor identifica si nota tipurile de componente folosite. Se vor localiza circuitele: filtrul de selectivitate, filtrul inductiv de adaptare de la intrarea circuitului integrat (pin 1 si 16), circuitul acordat de extragere a frecventei intermediare de imagine (L110, C124, R116), potentiometrele pentru reglajul tensiunilor RAA (R115) si NIVEL DE NEGRU (R112), intrarea de semnal de FI (pin 1 si 16 CI), iesirile de semnal video complexe (pin11 si pin12), bornele de alimentare ale modulului. Pentru urmarirea circuitelor pe cablajul imprimat, localizarea componentelor si a bornelor de acces se va utiliza ohmetrul, schemele electrice si schemele de cablaj din dosarul tehnic al platformei de laborator. In urma identificarii elementelor componente de baza se va intocmi schema de dispunere a elementelor constructive marcate si notate in mod corespunzator si schema bloc pe circuite functionale a modulului AFI-VS. 2.2. Vizualizarea caracteristicii de transfer Aparate si materiale utilizate * vobuloscop; * platforma de laborator pentru studiul AFI-CC; * voltmetru electronic; * sursa de alimentare.; *schema bloc si schema electrica a modului studiat; Mod de lucru Se pregatesc aparatele pentru lucru:

    sursa de tensiune se regleaza pe o tensiune de 13 - 15 V;

  • AMPLIFICATORUL DE FRECVEN INTERMEDIAR SI DEMODULATORUL VIDEO

    Page 7

    vobuloscopul se regleaza pe frecventa de baleiere de 30 - 40 MHz;

    aparatul de masura se comuta pe tensiune continua, scara de 30V;

    Se realizeaza legaturile de conectare potrivit schemei din platforma de laborator. Cu ajutorul potentiometrului dispus pe placa de montaj se stabileste o tensiune cuprinsa intre 2V si 2,5V, pentru care se vizualizeaza pe osciloscopul vobuloscopului caracteristica de iesire fara distorsiuni. Forma caracteristicii vizualizate poate fi ajustata si din nivelul semnalului de la iesirea generatorului de vobulare. Caracteristica de transfer se vizualizeaza in doua situatii: a) fara a sunta circuitul de extragere a purtatoarei de imagine; b) cu suntarea circuitului de extragere a purtatoarei de imagine, prin conectarea unui rezistor de 100 ohmi intre bornele M 101 si M 102. Pentru situatiile impuse se traseaza caracteristica de transfer si se determina amplificarea maxima a palierului caracteristicii, amplificarea la frecventa de 38,9 MHz pentru componenta de imagine si amplificarea la frecventa de 33,4 MHz (respectiv 32,4 MHz pentru norma CCIR D/K) pentru componenta de sunet.

    Se determina marimea treptei de sunet. Determinarile se efectueaza folosind atenuatorul generatorului de semnale, markerii de amplitudine si markerii de frecventa. 2.3. Masurarea tensiunilor si a parametrilor semnalelor la pinii de interconectare a modulului la placa de baza Aparate si materiale utilizate * receptorul TV nealimentat si fara capac de protectie; * generator de semnale TV sau antena TV; * voltmetru electronic; * osciloscop; * schema bloc si schemele electrice ale receptorului studiat;

    ATENTIE ! ACEASTA LUCRARE SE EXECUTA CU

    RECEPTORUL SUB TENSIUNE.

    NU ATINGETI CU MNA CIRCUITELE NEIZOLATE ! FERITI ZONA DE INALTA TENSIUNE !

  • AMPLIFICATORUL DE FRECVEN INTERMEDIAR SI DEMODULATORUL VIDEO

    Page 8

    Mod de lucru Avnd receptorul deconectat de la retea si folosind schemele

    electrice ale receptorului studiat se localizeaza pinii de conectare ai modulului la placa de baza. Se stabilesc si se noteaza marimile electrice care pot fi masurate sau vizualizate intocmindu-se pentru referatul de laborator schema legaturilor. Se alimenteaza receptorul TV, se conecteaza la intrarea acestuia antena TV sau generatorul de semnale TV. Se realizeaza acordul receptorului de televiziune pe canalul TV corespunzator pentru obtinerea unei imagini optime. Se masoara tensiunea de alimentare si tensiunea de RAA furnizata pentru selector. Se vizualizeaza si se determina parametri de forma, amplitudine si de timp pentru semnalele:

    de frecventa intermediara de la intrarea modulului; impulsul de intoarcere linii cu frecventa fh; video la iesirea modulului vizualizate pe linii si pe cadre.

    4. Continutul referatului - titlul, scopul lucrarii si problemele studiate; - schema bloc pe circuite functionale a modulului AFI-VS; - caracteristica de transfer, formele de unda si parametri semnalelor vizualizate; - tensiuni masurate; - concluzii; - raspuns la intrebarile: 1) De ce este necesar a se asigura o caracteristica asimetrica in calea comuna video-sunet ? 2) Ce tipuri de filtre de selectivitate concentrata ati identificat. Care din acestea ofera avantaje si calitati de receptie superioare ? 3) Precizati tipul de demodulator de amplitudine utilizat in modulul AFI-VS.

    Bibliografie

    [1] George Nicolae, Televiziune. Studiul principiilor de constructie si de functionare ale Receptoarelor TV. Editura Universitatii Transilvania, Brasov. 2006. ISBN(10) 973-635-761--9. ISBN(13) 978-973-635-761-9.

    [2] Mitrofan, Gh.: Televiziunea de la videocamera la monitor. Editura Teora, 1996

    [3] Vlaicu, A.: Transmisia si receptia semnalului de televiziune. Editura Interferente, Cluj-Napoca, 1994